Egiptul antic

Viata economica si sociala

Conditiile naturale.egiptul
este asezat in partea de nordest a Africi ,margininduse cu Marea
Mediterana spre nord , cu Marea Rosie spre est cu
d
esertul African stre vest ,
iar spre sud cu Nubia.
Desi are clima fierbinte si secetoasa
,
Egisptul este totusi o regiune roditoare ,
datorita asezarii sale de-a lungul vaii fluviului Nil.
Valea Nilului ingusta de numai cativa kilometri si
strasa de sirurile muntilor stancosi purta in vec
hime numele de Egiptul de Sus si se intindea di
n dreapta localitatii ASSUAN de astazi pana aproa
pe
de delta
.
Delta Niluliu formeaza cealalta regiune a vaii fluvi
ului numita adinioara Egiptul Jos .
Valea Nilului este o regiune foaret fericita .
Aceasta se datoreste malului din revarsarile anu
ale ale marelui fluviu acre aducea namoluri veg
etale bogate in ingrasaminte naturale si prielnic
e pentru
agricultura ,
pomi fructiferi
si ierburi.vegetatia era foarte varariata ,ierburile acop
ereau tinuturi intinse pe malurile Nilului si mai a
les in delta.Dintre acestea mai raspandite erau popi
rusul si totusul. Papirusul
era un fel de trestie care constitue si acum una din
bogatiile de ceama ale Egiptului fiind folosit in
mai multe feluri :
astefel
din tulpinile mai groase se faceau luntre iar din c

ele mai subtiri impletituri de cosuri si funii ;de ase

menea se obtineu, prin desprinderea foi subtiri ca
re serveau ca material de scris. In aceasta vegetati
e bogata traiau odinioara girafe , rinoceri , gazele, lei,
sacali,hiene,
iar in apele Nilului
hipopotani
si crocodili.In Egipt se gaseau si bogatii minereuri,
ami ales piatra de contructie(calcar,
grani,bazalt)
,
in munti de la rasaritu vai
Nilului.Arama si aurul erau aduse din peninsula Sin
ai si din Nubia.
Ocupatiile vechilor Egipteni
.conditiile
naturale
,
prielnice dezvoltarii vietii omenesti ,
au facut ca inca di paleolitic Egiptul sa fie locuit
de oameni P Prin amestecul triburilor din n-v
africane mai putin roditoare ,
sa format poporul egiptean.
Triburile vechilor egipteni sau ocupat la inceput la
inceput cu vanatoarea folosinduse de arme primitive de piatra ca : cresterea vite
lor si cultura pamantului . Ei cultivau orzu ,
graul,canepa.
In aceste vrewmuri indepartate,
agricultura se facea intrun mod cu totul primitiv :semintele erau arucate dir
est in malul moale adus de revarsare fluviului si a
poi ingropate de copitele vitelor ,
manate peste pamantul silav .Tot vitele erau folosit
e si la treieratul spicelor ,
care erau zdobite prin calcarea cu colitele.Dar pentru
ac Egiptul sa devina una din cele mai roditoare
tari,
era nevoie ca vechi egipteni s
a treaca al irigatii.In acest scop
,

ai au construit canalesi rezervoare de apa.

Apele revarsate ale Nilului erau indreptate spre camp
urile care trebuie udate ; in acelas timp aveau si o
rezeva de apa pe acre o adunau in lacuri arti
ficiale pentru vreme de seceta.Necesitatea intretnerii
retelelor de
irigati a facut
ac vechii egipteni sa dica o mu
nca colectiva ceea ce a determinat mentionare pe
ntru un pimp mai indelungat a obstii satestii.
Sporirea productiei agricole si mestesugarestii a co
ntribuit la dezvoltarea schimburilor de produse cu
tarile vecine
,astfel din Siria si
Fenicia egipteni aduceau mari cantitati de lemn
de cedru
, precum si alte materii prime in schimbul produsel
or agricole si mestesugaresti egiptene
.Corabiile egiptene strabateau Marea Mediterana pin
a un insula Creta iar spre sud ala pluteau pe
Marea
Rosie ajungand pana pe coastele SOMALIEI de u
nde aduceau lemn negru mirodenii si meneruri.Ast
fel Egiptul antic ajunsese la o mare dezvoltare ec
onomina.
Viata socoala in Egiptul antic multa vreme sa pastrat in Egipt organizarea genetica ,vechi e
gipteni traiau grupati in ginti conduse la sfaturile
de batrani..Deszvoltarea agriculturii cu ajutorul irig
atiilor folosirea si raspandirea metalelor au dus l
a cresterea cantitatii de produse .Se putea abtine
mai mult decat stictu necesar pentru hrana unui o
m.Unii oameni au inceput sa traiasca pe seama m
uncii altora .treptat
gintile sau transformat in comunitati teritoriale.aceste

comunitati teritoriale se numeau nome aceasta de

numire a fost data de greci.(nomos=tinut,teritoriu)Ei
repartizau fiecarei famili loturi de pamant se ingrijea
u de canalele de irirgatie , strangeau darile si con
duceau cetele armate de care dispuneau.Nomarhul
conducea noma cu ajutorul unui sfat ,
format din membri cei
mai bogati ai obstii , care incep sa se diferentieze de
v restul membrilor de rand .
Treptat,nomarhii si ajutoarele lor au pus mana pe
pamanturile cele
mai bune
din
nome ,
siau sporit averile si
desprinzandu
-se de
ceilalti membri, au format clasa stapanitoare.
In
felul acesta, societatea egipteana sa impartit in
doua clase fundamentale ; stapani
de
sclavi si sclavii.
Stapanii
de
sclavi constituiau clasa
stapanitoare. Ea cuprindea pe
preoti
si
aristrocrati. Preoti formau
patura cea mai
importanta , deoarece religia juca un rol insemnat
in viata de stat ; ei erau cei mai mari propietari de
pamanturi si de sclavi si se bucurau de toate privilegiile,
luand
parte la conducerea statului
si
administrand averile templelor.Aristocratii,urmasi nobilimi
gentilice,erau mari demnitari militari si civili ; posesori de
pamanturi
si
sclavi,se
bucurau
de
toate
drepturile.Adeseori, marimosii posedau si
scribii ;
ele erau daruite de faraon. Ei avea dreptul de a
strange impozitele de la tarani, pe care le puteau folosi
in interesul lor. Cei mai multi scribi ocupau si functii in
cancelariile statului.

Sclavii proveneau, mai ales, dintre prizonierii de

razboi.Ei erau folositi mai mult la treburile casnice si
faceau parte si din ginta , ca membri inferiori ai
acesteia.
In
vechiul Egipt,sclavia
si-a pastrat multa
vreme caracterul
ei
casnic.Productiade bunuri a intregii societati se baz
a mai ales pe munca taranilor si mestesugurilor s
i intro mai mica masura pe munca sclavilor.Producatorii
liberi-taranii
si mestesugarii-constituiau
restul populatiei nomelo
si erau cei mai numerosi dintre
locuitori egipteni .Ei traiau in comunitati satesti si po
sedau mici locuri de pamant.Plateau biruri grele mun
ceai pamnaturile aristrocratilor , prestau diferite coverzi ,
cum erau sapararea canalelor de irigatii
, construirea piramidelor si a templerol.
Supravegheati cu strasnicie ,
srau pedepsitii cu curuzime pentru cea mai mic
a greseala. .
STATUL EGIPTEAN

Constituirea statului egiptea

,organizarea si caracterul lui
.Pentru a asupriri si exploata pentru a cuceri noi
teritorii aristrocratia avea nevoie de un sfat pute
rnic .Rivnind unii la teritoriile altora ,
nomarhii au intrat intro indelugata perioaga de lupte..Norme mai puterni
ce sau unit intre ele si au supus pe cele slabe ,

formand adevarate state

.
Astfel pe la anul
3500i.e.n., nomele din delta au constituit regatul egi
ptului de Jos ,
iar
cele din sudul caii Nilului , regatul Egiptean de
Sus
.
Aceste reghate au fost la inceput o unitate de
mai multe nome in care puterea o avea aristro
cratia
.
In aceasta situatie aristrocratii se considerau st
apani ai tuturor pamanturilor ; ai luau o parte d
in veniturile proprietatii comune si obligau pe tar
ani la dari .
Dupa un sir de lupte intre cele daua regate
,
pe al anul 3200i.e.n , regele Egiptean de Sus si
EGIPTUL de Jos , contituind statul unificat egiptean
.Legenda atribuie aceasta unificare regele Menes
.Capitala regatului a fost stabilita la Thinis .
Statul egiptean era condus de rege numit faraon
.El dispunea de
era concetrata intrega conducere a statului
.
Faraonul era socotit ca fiu al soarelui si consider
at zeu
.
I se ridicau temple si i se aduceau jertfe .
El
era ajutat la conducerea statului de aristrocratie
,
din randul careia isi formase un aparat de stat
Astfel avea in subordine pe sfetnic care era con
ducatorul administratiei centrale .
Pentru strangerea
ar pentru diferite
cancelariile statului
echea impartire in
au nomarhii care

darilor erau folositi perceptorii i

lucrari in
scribil si copistii .Tara isi pastra v
nome in fruntea carora se gase
raspundeau in fata faraonului de

strangerea impozitelor si de mobilisarea oamenilor

liberi saraci la muncile obstesti .
O astfel de organizare a
statului in care conducerea si administratia se af
rau in mainile regelui a carei putere nelimitata e
ste dusa la indeplinire de un aparat de conduc
ere
format din aristocratia sclavagista poarta numele de
despotie orientala ,
statul egiptean era deci un stat despotic orie
ntal cu caracter sclavagist in care fortele de prod
uctie erau inca slab descoltate si mentineau put
ernice ramasite ale orinduirii gentilice .
Dezvoltarea statului despotic sclavagist
uprinde urmatoarele perioade .

egiptean c

Perioada regatului mijlociu (2200-1730)

In timpul acestei periade ,
captala statului egipteam
a muata la Teba 9astazi daua sate
;Luxoe si KARNAK).
Viata economica a
cunoscut in aceasta vreme o mare
dezvoltat indeosebi
schimburile comerciale stabilinduse relatii cu Babilonul si Creta

s-

inflorire . S-au

Tot in acesta vreme au fost ridicate noi const

ructii si mai ales
instalatiile
de irirgati ca
, de pilda canalele ,digurile
de izolare
si rezervoarele de apa
,
printre care si locul Moeris .Pentru

fondurile necesare constructiilor ,

populatia a focst la noi obligati fiscale .
Crunta exploatare a maselor populare supusa la
munci
grele atat in agricultura
cat si in costructii ca si prova
birurilor , au provocat marea
rascoala populara din anul 1750i.e.n.
Despre desfasurarea acestei rascoale indreptate i
mpotriva bogatilor de la orase si sate ne relateaza
doua documente care se pastreaza si astazi .
Rasculatii au alungat pe bogati din palatele lor
au scos mumiile faraonilor de morminte azvarlindule
pe camp si au legile ;
au ocupat capitala alungand pe faraon si pe sfetni
cii lui .
Dar
rasculatii care au reusit sa ia puterea nau stiut cum sa organizeze noile randuieli si pa
na la urma au fost infranti .
Rascoala ,desi a fost inabusita , a dus la
slabirea statului egiptean, care a fost apoi curand
invadat si cucerit de triburile hicsosilor 1730 i.e.n.
Invazia hicsosilor ; hicsosi erau triburi venite din
deserturile de la nord -est de Egipt.Profitand de
slabirea statului egiptean, ei au patruns maiintai in
delta si apoi
au
pus
stapanire pe
intreg
teritoriul.Stapanirea hicsosilor
a
fost
o
grea incercare pentru
poporul
egiptean.Crunta exploatare a
cotropitorilor a
porvocat numeroase rascoale, care sau transformat intr-un razboi de
eliberare dus sub
conducerea Tebei. Lupta a fost indelungata ,si in cele

din urma, egipteniau reusit sa alunge pe hicsosi si sa-si

elibereze tara
1580i.e.n.
PERIOADA REGATULUI NOU 1580-525 I.E.N.
In aceasta perioada, faraonii au facut noi si mari
cuceriri.Astfel, faraonul TUTMOS al 3lea a cucerit pe la
anul 1500
i.e.n.Palestina,Fenicia
si Siria, ajungand pana la
malurile Eufratului.Dupa aceste cuceriri,statul egiptean
s-a
transformat intr-un
mare
imperiu,
in
care
popoarele supuse erau obligate sa
plateasca biruri grele faraonilor
si aristrocratiei.
Doua sute de ani mai tarziu, un alt faraon ROMSES
al2 lea, a
purtat lupte
grele
cu unele
triburi
asiatice.Din aceasta perioada au ramas multe temple si
palate, pe pereti carora erau zugravite episoade din
razboaiele purtate in timpul lui REMSES.
Dupa moartea lui REMSESal 2 lea au loc numeroase
framantari sociale.In urma unei puternice rascoeal a
sclavilor si a taranilor, imperiul egiptean a inceput sa
slabeasca
si
sa
se
destrame.Deaceasta
au
profitat asirieni,un popor
razboinic din
nordul MESOPOTAMIEI- care pe la incepitul secolului al
7lea i.e.n.
au patruns in Egipt ;
ei
au
cucerit TEBA instaurand aici
o
stapanire
apasatoare.Dupa 20 de ani ,asirienii au fost alungati si
statul egiptean s-a refacut , capitala fiind stabilita la
SAIS,in delta Nilului.Sub faraonii care au domnit in
SAIS,statul egiptean a cunoscut o scurta perioada de
inflorire prin secolele al 7 si al 6 lea i. E. N. Renasterea

saita. Din aceasta perioada dateaza si

canalul
ce leaga un brat al Nilului cu Marea Rosie .Prin acest
canal ,o flota feniciana ,pornind din delta Nilului ,a
patruns in Marea Rosie ,apoi in Oceanul Indian ,facand
inconjurul Africii, si dupa o calatorie de trei ani s-a
reintors, prin stramtoarea Gibraltar si Marea Mediterana,
la locul de plecare.
In cele din urma, statul egiptean a inceput din nou sa
decada .Slabit de luptele interne si atacat mereu dinafara
de alte popoare ,el a cazut definitiv in anul 525 i.e.n. sub
stapanirea persilor.
Stapanirea persana n-a fost insa nici ea de lunga
durata egiptul bfiind cucerit de greci si apoi de romani.
CULTURA SI RELIGIA VECHILOR EGIPTENI
CULTURA EGIPTEANA SCRIEREA
Egiptenii cunosteau scrierea din cele mai vechi timpuri.Ei
se
foloseau
de
anumite
semne ,care
la
inceput reprezentau imagini ale diferitelor obiecte , figuri
de animale , pasari din mediul inconjurator.Aceste
semne,denumite
hieroglife,au
capatat cu
timpul
o forma mai liniara ,s-a simplificat numarul lor si s-a
redus treptat la 24 de semne. Scrierea egipteana a ramas
vreme indelungata necunoscuta.De-abia in anul
1822,invatatul francez CHAMPOLLION a reusit s-o
descifreze,
folosindu-se
de
o
inscriptie gasita la ROSETTA in timpul campaniei lui
NAPOLEON in
EGIPT.El a
reusit
sa
dezlege semnificatia hieroglifelor si sa faca cunoscuta
aceasta scriere.Egiptenii scriau pe piatra si pe suluri din
foita de papirus.Foitele desprinse din tulpina erau lipite
unele
de
altele,
obtinandu-se
astfel suluri
de

dimensiuni mari .In mormanul faraonului RAMSES al 2

lea a fost gasit un sul care masoara 40 m.
LITERATURA.Vechii egipteni
ne-au lasat
o
literatura bogata ,in special in creatii populare ; acestea
cuprindeau cantece , proverbe si povestiri, inspirate din
viata
poporului.Astfel,
in
Satira meseriilor era
preze3ntata viata mizera si conditiile grele de munca ale
taranilor si mestesugarilor.In alta scriere literara ,
intitulata
POVESTIRILE
TARANULUI
BUN
DE
GURA,se povestea cum un taran a fost jefuit de catre un
inalt
demnitar
egiptean.Foarte raspandite erau creatiile literare
influentate de
religie ,ca, de
pilda ;imnurile,
miturile[ legendele]si
indeosebi
invataturile
.Invataturile contineau maxime si sfaturi, prin care cei
exploatati erau sfatuiti la supunere .Una dintre aceste
creatii literare,numita invataturalui Neferti [scrisa pe un
papirus pastrat
si
astazi in
Muzeul
Ermitaj din
Leningrad,]ne relateaza despre rascoala populara din
1750i.e.n.
De omare popularitate se bucurau insa povestirile ,in
care erau descrise peripetii din calatorii.Dintre aceste
descrieri de calatorie ,cea mai frumoasa este
POVESTIREA UNUI NAUFRAGIAT .Aici se povestesc
intamplarile din calatoria unui ostas , trimis de faraon cu o
corabie pe Marea Rosie spre a incarca minereuri.
CUNOSTINTELE STIINTFICE ; Nevoile vietii de toate
zilele ,dezvoltarea vietii economice, precum si observatiile
asupra naturii au dus la dobandirea primelor cunostinte
stiintifice, care se remarca prin caracterul lor
practic.Imensele lucrari de irigatie,ridicarea piramidelor si
a templelor dovedesc ca egiptenii aveau cunostinte de
geometrie necesare
calcularii
suprafetelor acestor

constructii ; ei cunosteau prioritatile triunghiului , ale

trapezului si ale piramidei si chiar ale cercului, stiind
valoarea aproximativa a lui '' care,dupa calculele lor ,era
egal cu 3,16. In domeniul arimeticii aveau cunostinte
despre unitatile de capacitate si de lungime, aplicau
sistemul numerotarii din 10 in 10 si aveau semne pentru
numere pana la un milion.In domeniul astronomiei
cunosteau bolta cereasca si miscarea stelelor, dupa a
caror pozitie ei isi dadeau seama de timpul cand urmau
revarsarile
periodice
ale
Nilului.Cu
ajutorul
acestorcunostinte de astronomie ,ei au reusit sa
stabileasca un calendar , potrivit caruia ,anul se impartea
in 12 luni a cate 30 de zile fiecare ; la sfarsitul fiecarui an,
egiptenii mai adaugau 5 zile.
In domeniul stiintelor medicale aveau cunostinte de
care tineau seama la imbalsamarea si mumificarea
cadavrelor ,iar prepararea unor substante necesare
acestor operatii i-a initiat ,de asemenea ,si in domeniul
chimiei.
In domeniul istoriei ei se preocupau de scrierea
evenimentelor mai importante din trecutul lor ;astfel ,ni sau pastrat cateva fragmente dintr-o lucrare care descria
expeditiilefaraonului RAMSES al 2 lea .De asemenea,neau ramas de la ei si cateva cronici care prezinta un interes
deosebit .
ARTA.In Egipt s-a dezvoltat indeosebi arhitectura si
scluptura. Faraoni , aristrocratia si preotimea cautau,prin
diverse constructii de proportii uriase, sa exprime ideea
trainiciei
oranduiriiexistente
si
a
atotputerniciei
faraonului.Dintre aceste constructii,ale caror ruine se vad
si astazi aproape pe intreaga vale a Nilului,se remarca in
mod deosebit piramidele si templele.Langa cele trei
piramide mari ridicate in timpul faraonilorHUFU,HAFRA si

MENKAURA,se gaseste SFINXUL.Este o statuie uriasa

,de 20 m inaltime ,taiata in stanca ,care reprezinta un leu
cu cap de om , simbolizand puterea faraonului peste
intreg Egiptul.
Templele aveau proportii imense ,cu fata formata dintrun portic monumental si strajuita de doi stalpi inalti de
granit ,.numiti obeliscuri si decorati cu inscriptii.La intrarea
principala in templu se ajungea printr-o alee pavata cu
lespezi de granit ,marginita de o parte si de alta de
statui.In interiorultemplului se gasea o sala imensa
,sustinuta de coloane ; peretii interiori si cei exteriori ai
templului erau de asemenea decorati cu inscriptii
hieroglifice.
Ruinele celor mai vestite temple se gasesc la LUXOR si
KARNAH.La IPSAMBUL,faraonulRAMSES al2lea a pus
sa se sape intr-un perete de granit un templu numit
RAMESEUM.La intrarea acestuia se aflau patru statui de
40 m inaltime ,infatisand pe faraon stand si avand capul
acoperit cu o broboada imperiala.
Vechi egipteni ne-au lasat si cateva statui care
prezinta o deosebita valoare artistica ,mai ales prin
realismul lor.Astfel,statuia SCRIBUL reprezinta un copil
redat inmomentul cand asteapta un ordin din partea
stapanului sau. Pe genunchi are o foaie de papirus , iar
intr-o mana tinea un condei ; figura lui este aceea a unui
slujbas necajit ,cu fata uscata si supta, in schimb
privireaii este vie si inteligenta.O alta statuie ,valoroasa
din npunct de vedere artistic,este statuia primarului
,reprezentand chipul unui nobil stand in picioare.Figura
vesela a omului bine hranit exprima lipsa de griji ; in mana
dreapta tine un toiag . semnul puterii, al stapanirii.

Toate aceste realizari ale culturii egiptene, facute pentru

a proslavi puterea si maretia faraonului si a
clasei dominante ,sau facut cu truda poporului , folosinsu
-se cele mai rudimentare unelte de munca.Monumentele
arhitectonice au fost ridicate de mestesugarii si taranii
adusi din diverse regiuni ale Egiptului ,precum si de sclavi.

RELIGIA EGIPTEANA
Ca
toate
popoarele primitive care nusiputeau explica fenomenele natturii ,
vechii egipteni au inceput sa atribuie acestor fenom
ene forte supranaturale .
De asemenea acupatiile lor zilnice unor animale ca
: boul ,crocodilul , pasarea Ibis , sarpele etc.
Mai
tarziu cand au trecut
la cultivarea pamantului ai au inceput sa se inchine
soarelui caruia ii atribuiau atat arsita pustiitoare din
deserturi cat si
caldura si lumina datatoare de viata .
Soarele a devenit
lor principala adorat sub

zeitatea
numele de Ra .

O data cu unificarea statului egiptean adorarea

a transformat intr-un cult de stat .

s-

Preoti au creat in jurul zeilor diferite legende sau

mituri religioase cu scopul de a inspaimanta pe o
ameni si de ai tine mai usor in supunere.
Fiecare zeitate isi avea
mitul
ei .
Toate acestea mituri privind divinitatile egiptene const
ituie mitologia egipteana .

De
asemenea
preoti au creat si credinta in viata de dincolo moarte
care a duc la cultul mortilor .\
Religia a fost folosita de eristrocratie pentru
intari orinduirea existenta si asi mentine situatia ei privilegiata .

In concluzie in vechiul egipt

s-a
creat
prima si cea mai vechie civilizatie din bazinul Marii
Mediterane .
Ca
urmare a dezvoltari fortelor de productie si a
contactului vechilor egipteni cu alte popoare cultura
egipteana a cunoscut o larga dezvoltare situinduse
printer cele mai remarcabile din bazinul Marii
Mediterane .