Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Page 1 of 16
Page 2 of 16
principali inplicati in marirea vitezei de citire: (1) dorinta de imbunatatire, (2) vointa de a incerca
tehnici noi si (3) motivatia de a practica cititul rapid.
Insusirea tehnicii de a citi repede si bine presupune posesia unui vocabular adecvat si a unei
deprinderii de a intelege si asimila cunostinte. Dupa atingerea unui nivel multumitor de intelegere si
asimilare a cunostintelor predate/prezentate in scris in facultate esti pregatit sa abordezi cu incredere
cititul rapid.
Rolul ritmului/vitezei in procesul citirii
In procesul citirii este esential sa intelegem rolul ritmului/vitezei. Cercetarile recente au aratat o
legatura stransa intre ritmul citirii si intelegerea materialului. De exemplu in analiza progresului a
mii de persoane in insusirea tehnicii de citire, s-a constatat in cele mai multe cazuri ca o crestere a
ritmului a fost dublata de o crestere a gradului de intelegere si de asemenea unde viteza de citire a
fost redusa s-a micsorat si gradul de intelegere.
Desi exista putine dovezi statistice, se pare ca cititul cuvant-cu cuvant inhiba/micsoreaza intelegerea
materialului. Este rational sa consideram ca factorii care determina citirea lenta sunt implicati si in
deficienta in intelegerea si retinerea informatiei citite. Cei mai multi adulti sunt in stare sa-si creasca
considerabil si destul de repede ritmul citirii fara a micsora gradul de intelegere a materialului scris.
Aceeasi indivizi prezinta destul de rar o marire a gradului de intelegere a materialului scris daca
micsoreaza ritmul citirii; in alte cazuri, intelegerea este favorizata de cresterea ritmului. Aceste
rezultate depind in mare masura de metoda folosita pentru insusirea deprinderii de a citi rapid. A citi
mai repede dar fara o modificare corespunzatoare a atitudinii in timpul citirii conduce de obicei la o
micsorare a gradului de intelegere a materialului scris.
Factori care micsoreaza viteza de citire
Se identifica urmatorii factori care reduc viteza de citire: (a) cititul cuvant-cu-cuvant, care reduce
orizontul de perceptie; (b) timp mare de reactie mentala adica identificarea si recunoasterea
intarziata a informatiei; (c) vocalizarea, inclusiv nevoia de a citi cu voce tare pentru a intelege si
retine; (d) miscari neadecvate ale ochilor, inclusiv plasarea gresita a paginii, in ritmul si cadenta
miscarii, etc.; (e) regresia (revenirea la un paragraf deja citit) ca obicei sau ca stimulare a
concentrarii; (f) obiceiuri gresite legate de atentie si concentrare, incepand cu momente de neatentie
in timpul citirii si sincope in procesul de retinere; (g) lipsa exercitiului de a citi, datorat in primul
rand faptului ca persoana respectiva a citit foarte putin si are motivatie redusa in activitatea de a citi;
(h) teama de a nu pierde firul, determinand reducerea constienta a ritmului in convingerea ca
intelegerea si retinerea materialului este imbunatatita daca aloca mai mult timp fiecarui cuvant in
parte; (i) obisnuinta de aciti lent, in care persoana nu poate citi mai repede deoarece a citit totdeauna
rar; (j) o slaba capacitate de discernamant in identificarea aspectelor importante; si (k) efortul de a
memora totul si nu selectiv.
Intrucat aceste caracteristici individuale afecteaza negativ intelegerea si retinerea informatiei scrise,
se poate afirma ca accelerand cititul simultan cu eliminarea lor duce la o intelegere si memorare mai
buna. Aceasta abordare este cu totul diferita de cea in care ne rezumam la cresterea ritmului de citire
fara a identifica si elimina factorii care conduc la o citire lenta; simpla marire a ritmului de citire
printr-o accelerare fortata poate conduce la o deteriorare a performantelor in procesul citirii. Mai
mult, accelerarea fortata a ritmului de citire poate chiar distruge increderea in capacitatea de a
intelege si retine informatia scrisa. Solutia evidenta consta in cresterea ritmului de citire in acelasi
timp cu alte masuri de imbunatatire a intregului proces de citire, adica parcurgerea unui program
special de antrenare pentru cititul eficient.
Conditii esentiale pentru marirea ritmului de citire
Un program bine gandit stabileste conditiile necesare pentru obtinerea unei cresteri substantiale a
vitezei de citire. Se identifica patru conditii fundamentale:
Page 3 of 16
Page 4 of 16
Nr. matricol
Codul subiectului
Recenzorul
Page 5 of 16
Page 6 of 16
Page 7 of 16
2. Logistica
Aceast seciune prezinta o scurt introducere in problematica de organizare a activitatilor pentru
crearea i predarea lucrrilor scrise.
2.1 Posesia unui computer personal
Se recomanda procurarea unui computer personal cu imprimanta; in acest fel cresc ansele de
reuit pentru redactarea si predarea la timp a lucrarii scrise.
2.2 Sursele de programe ieftine
Programele aflate n domeniul public sunt gratuite. Programele distribuite pe o perioad de timp
sunt gratuite, dar trebuie s v nregistrai i s pltii deintorului de licen dac alegei s le
utilizai dup trecerea perioadei de graie. Preurile componentelor shareware reprezint de obicei
10-20% din costul pachetelor comerciale.
Ediiile academice sunt disponibile pentru un anumit numr de produse comerciale. Acestea sunt
copii ale produselor, completate cu manuale pentru vnzarea exclusiv ctre studeni. Preurile sunt
ntre 25 i 33% din preul cu amnuntul.
n anumite cazuri, se poate achiziiona licena pentru un intreg set de produse software din
comunitatea academica; in astfel de cazuri, copiile programelor sunt gratuite n spaiul comunitii
universitare. Normele de etica si copy right nu permit utilizarea unui software furat.
2.3 Respectarea termenului de predare
In cele mai multe cazuri se precizeaza o data limita pentru predarea lucrarii catre cadrul didactic
examinator. Daca respectati aceasta cerinta la limita si lucrarea are deficiente de exprimarea in
engleza sau pe fond, s-ar putea sa nu mai fie timp s-o corectati si preda la timp. Multe cadre
didactice accepta primirea in avans a lucrarii in ideea identificarii si remedierii de catre studenti a
anumitor deficiente de redactare, fara a depuncta nota finala.
Una din diferentele intre studentie si liceu este cresterea gradului de libertate in a face greseli si apoi
suportarea consecintelor. Daca predai lucrari de proasta calitate, vor fi respinse; daca nu recunosti
defientele si le rezolvi, nu vei fi promovat. Responsabilitatea recunoasterii deficientelor si
remedierea lor este exclusiv sarcina studentului. Ca si in cazul recomandarilor de fata, nimeni nu
este fortat sa le foloseasca.
3. Citatele
Citatele reprezint referine la alti autori si lucrarile lor consultate in faza de documentare. Citatele
sunt plasate n corpul textului si ofera cititorului indicii asupra traseului parcurs de autorul lucrarii
pornind de la surse de informare pana la forma finala expusa.
Citatele i lista de referine bibliografice sunt necesare in cazul in care o surs publicat sau
nepublicata a furnizat idei pe care le-ai utilizat, chiar dac nu le-ai precizat printr-o mentiune
explicita.
Nu este ns necesar s citai sursele unor idei care in de cunoasterea colectiva in domeniu. De
exemplu, daca afirmati ca modelul bazei de date relationale considera fisierele ca tabele
bidimensionale, nu este nevoie sa indicati o referinta. Pe de alta parte, puteti cita articolul original a
lui Codd asupra subiectului. Daca este cazul sau nu sa faceti o referinta in astfel de situatii, este
ochestiune de preferinta personala, dar daca exista dubii, se recomnda citarea. (faptul ca o citare
atrage atentia examinatorului ca ai citit sau macar ai auzit de articolele lui Codd, poate influenta
pozitiv calificativul acordat).
Poti pacali vigilenta examinatorului cu lucrari fara citari, cu citari neadecvate sau cu materiale
copiate cuvant cu cuvant din lucrari publicate fara sa le pui intre ghilimele. Dar exista si varianta sa
fie descoperita frauda intelectuala (plagiatul) si consecintele sunt immediate si grave.
Page 8 of 16
Page 9 of 16
Asa cum se vede din manualul de utilizare (I.B.M. 1988), actualizarile aduse
3.6 Autori cu nume identice
Referirile la autori cu acelasi nume necesita iniiala chiar dac datele publicrii sunt diferite:
Exista pareri care sustin aceasta abordare (K. Smith 1983), dar diferentele de nuanta sunt
semnificative (L. Smith 1975).
3.7 Citri multiple ale aceluiai autor
Cnd citai dou sau mai multe lucrri ale aceluiai autor din acelai an, trebuie utilizate
literele mici dup anul apariiei:
(Smith 1992a)
(Smith 1992b)
3.8 Citarea cu detalii asupra pozitiei in text
Cand se citeaza articole de marime obisnuita (sub 20 pagini) nu este nevoie de precizarea paginii;
pentru articole cu mai multe pagini sau carti, se poate preciza numarul paginii vizate sau a
intervalului de pagini:
(Milgram 1968, 24-27)
(Rosengren 1974, ch. 6)
3.9 Citarea materialelor nepublicate
Cnd este utilizat informaia rezultata din convorbiri telefonice, interviuri i coresponden
trebuie s fie citat. Urmai regulile de mai sus pentru introducerea citarilor n textul articolului.
Scrieti numele persoanei de la care avei informaia, insotita de anul in care ati obtinut-o:
Anumite persoane oficiale nu sunt de acord (Smith 1993).
n lista cu referine mentionarea respectiv trebuie s cuprinda fraza: [Comunicare personal]
3.10 Citatele multiple
Citatele multiple se aranjeaza dup autor sau dat, separate cu punct i virgul:
Este o larga majoritate care sustine aceasta idee (Arnott 1991; ODonnell 1989; Perrera
1992).
Este o larga majoritate care sustine aceasta idee (ODonnell 1989; Arnott 1991; Perrera
1992).
3.11 Citarea programelor software i a manualelor
De obicei cel care a publicat programul este considerat i autor i publicist. Cnd artai c este
vorba de autor, includei numele ntreg n paranteze rotunde. Citarea din text e.g., (Pioneer Software
1992) trebuie s corespund unei trimiteri n lista cu referine, adica,
(Pioneer Software) (1992). Q+E Database Editor Users Guide. Raleigh, N.C.: Pioneer
Software.
Page 10 of 16
4. Citrile i parafrazele
Un citat este o transcriere cuvnt cu cuvnt a textului original publicat n alt parte. Parafrazarea
este rescrierea extras dint-o alt surs. Citatele directe trebuie puse ntre apostrofuri i ncheiate cu
expresia citat inchis. n cazul parafrazrii nu se utilizeaz apostrofuri, dar finalizarea cu citat inchis
este necesar. Dac utilizai mai mult de cinci cuvinte dintr-o surs publicata i nu artai c aceasta
este un citat v facei vinovat de plagiat.
4.1 Citatele nglobate i citatele bloc
Dac un citat este mai mic de patru rnduri, se insereaza n text ntre apostrofuri simple. Citatele
mai mari de trei rnduri trebuie aezate ntr-un bloc separat de text, indentat la margini i spaiat la
un rnd. Cnd se utilizeaza citarea n bloc de text, nu se foloseste flancarea lui cu apostrofuri dar se
introduce expresia citat inchis dedesubtul ultimului rnd al citatului.
4.2 Editarea citatelor
Deseori este nevoie numai de anumite portiuni ale unui pasaj dintr-o sursa; trebuie s fie indicate
omisiunile i adugrile utiliznd urmtoarele reguli.
4.2.1 Omisiunile dintr-o fraz
Pentru omiterea anumitor portiuni dintr-un citat utilizai trei puncte. Regula este valabila pentru
pozitia de inceput, interior sau sfarsitul pasajului.
Presupunerile se bazeaza pe cateva criterii
dupa concatenerea fisierelor.
multa informatie poate fi pierduta
4.2.2 tergerea unei fraze ntregi
Cnd citai cteva fraze dintr-un pasaj, i omitei una sau mai multe fraze, inserai patru puncte la
sfritul frazei nainte de textul lips.
Am venit . Am cucerit.
4.2.3 Materialul inserat
Adeseori o fraz nu are sens fr adugarea unuia sau a mai multor cuvinte. Aceste cuvinte trebuie
nchise n paranteze drepte.
[Noi] am incheiat operatiile de numarare.
Desi totul a fost expus [pe ecranul TV] convingator, au ramas multe nedumeriri.
4.3 Parafrazele
Cnd rescriei cu propriile cuvinte informatie dintr-o surs publicat se spune ca parafrazai; aceasta
practic este normal n redactarea materialelor universitare dar trebuie indicat ca un citat. Cnd
folosii o parafrazare extins, este o practic standard s ncepei seciunea cu o fraz care indic
sursa. Procedand asa, nu este nevoie sa repetati citarea sursei de mai multe ori in text. Cateva din
cele mai folosite expresii de introducere in parafraze voluminoase sunt:
Urmatoarea discutie se bazeaza pe Bloggs (1987).
Argumentatia care urmeaza este o sinteza asupra Bloggs (1987).
Sectiunea urmatoare are la baza ideile exprimate in Bloggs (1987).
5. Notele de subsol
Notele de subsol sunt folosite pentru a completa cu elemente noi ideia expusa, dar prezenta
detaliilor suplimentare in text ar crea o abatere a atentiei de la esenta subiectului.. Numarul notei de
subsol se insereaza la sfarsitul frazei in care se face trimitere la nota, de ex. 1.; daca nu este posibil
sa fie plasat cu jumatate de rand deasupra randului curent, numarul notei se pune in paranteze de ex.
(1).
Page 11 of 16
Notele de subsol pot aprea la finalul textului (dar nainte de referine) sau la capatul de jos al
paginii. Dac sunt plasate n subsolul paginii, desprii-li de text cu o linie continua lung de cel
puin un sfert de latime de pagin. Notele de subsol se spaiaz simplu.
6. Referinele, Lucrrile citate sau Bibliografia
Lista referinelor trebuie s apar la sfritul lucrrii pe o nou pagin si trebuie s conin numai
materialul citat n text. Materialul referit trebuie s fie afiat cu acuratee astfel nct s permit
cititorului s caute materialul dac este interesat. Lista trebuie intocmita in ordine alfabetica dupa
autor si apoi dupa data de publicare daca este cazul. Lista poate primi oricare din denumirile
Referinele, Lucrrile citate sau Bibliografia.
6.1 Redactarea listei cu referinte
6. 1. 1 Indentarea
Primul rnd al citrii trebuie s nceap de la margine i s aib urmtoarele rnduri indentate.
Xxxxxx, X. (9999). Xxx X= xxxxxx xx xxxx xxxxxxx xxu xxx
xxxx.Xxxxxxxxx: Xxx Xxxxxxxx.
6.1.1 Informaia importat
Cnd cunoatei o informaie care ar trebuie s apar n citat, dar care nu este tiprit n documentul
citat, aezai-o ntre paranteze drepte: []. Aceasta situatie apare cand se fac referiri la cataloage de
firma, fluturasi, brosuri oferite la conferinte sau cursuri si alte materiale ocazionale.
6.1.2 Sublinierile, cursivele i aspectul ngroat
n citate, cuvintele sunt subliniate unde ar trebui s fie n format cursiv. Sublinierea este
actualmente o instruciune ctre persoana care tiprete. Dac lucrarea va fi tiprit pe o imprimant
care dispune de litere cursive, nu folosii sublinierea, ci folosii cursivele.
Cnd utilizai un procesor de text care are disponibile numai ngroarea i sublinierea, dar nu
cursivele, utilizai ngroarea.
6.1.3 Abrevierile
c. or ca.
(latinescul circa) aproximativ (ca.1978)
cf. (confer)
compar vezi este mai utilizat
ch., chs
capitol, capitole
e.g.
(latinescul exempli gratia) de exemplu
ed. eds.
editat de, ediia, editorul, editorii
f., ff.
i paginile urmtoare. Nu este folosit n mod normal
F.
franuzescul
i.e.
(latinescul id este) ca de exemplu, adica
ibid.
(latinescul ibidem) n acelai loc
L.
latinescul
n. d.
(no date provided) fr dat
n. p.
(no place provided ) fr loc
op. cit.
(latinescul opere citato) n opera citat mai sus
p-, pp-, pps- pagina, paginile
rev.
Revzut
tr., trans.
tradus de
V., Vol., vols. volumul, volumele
6.1.4 Titluri cu Majusculele
Exist dou modele eseniale de utilizare a majusculelor n titlurile crilor i ale articolelor
dereviste. Fie utilizai majusculele numai n primul cuvnt din titlu, fie utilizai majusculele n toate
cuvintele cu excepia articolelor i ale prepoziiilor scurte. Dei ambele sunt corecte trebuie s
Page 12 of 16
alegei una i s o folosii n toate cazurile. Reinei c dac alegei metoda utilizrii majusculelor
numai n primul cuvnt al titlului si dac acest prim cuvnt este un articol l vei scrie cu majuscule.
6.2 Monografiile
Monografia este o carte cu un subiect specific. Nu este o antologie sau o colecie lucrri.
6.2.1 Referinele n cazul unei monografii
Informaia necesar pentru lista de referine trebuie aezat pe pagina titlu sau n spatele acesteia.
Formatul de baz este urmtorul:
Numele, Iniiala. (data). Titlul: Subtitlul. Ediia. Volumul. Locul: Editura.
Folosii Numele, Iniiala pentru cel mult trei coautori. Pentru patru sau mai muli, punei-l
numai pe primul, urmat de et al. (latinescul et alteri = i ceilali). Unde nu avem autor punem cinci
linii de dialog i un punct; se continua cu citarea ca si cum am fi introdus si numele.
6.2.2 Exemple de monografii
- (1979). Scholarly communication: The report of the national enquiry. Baltimore: Johns Hopkins
U. Pr.
Braun, E. and MacDonald, S. (1 978). Revolution in miniature: The history and impact of
semiconductor electronics, Cambridge: Cambridge U. Pr.
Date, C.J. (1986). An introduction to database systems. 4th ed. Reading, Mass.: Addison-Wesley.
Fagan, R. (1885). Normal forms and relational database operators. Dodge City, Kansas: Smith &
Wesson.
6.3 Coleciile
Pot fi colecii de articole, de antologii, de volume ale conferinelor, etc.
6.3.1 Referinele n cazul coleciilor
Trebuie oferite detalii de pozitionare att pentru fragmentul particular citat ct i pentru
lucrarea n care apare. Formatul de baz este urmtorul:
Numele, Iniialele. (data). Titlul articolului n Titlul publicaiei, (ed.) Iniialele Numele editorului.
Ediia. Locul: Editura, data dac difer. Volumul, Paginile.
6.3.2 Exemple de colecii
Angyal, A. (1940). A logic of systems in Systems thinking: selected readings, (ed.)
F.E. Emery. Harmondsworth: Penguin, 1969. 17-29.
Miller, G.A., Galanter, E. and Pribram, K.H. (1960). The formation of plansin Thinking and
reasoning, (eds.) P.C. Wason and P.N. Johnson-Laird. Harmondsworth: Penguin, 1968. 291306.
6.4 Revistele/Jurnalele
O revista/jurnal este orice publicaie cu apariie regulat. Poate fi un ziar, un magazin sau chiar un
volum publicat de cteva ori pe an.
6.4.1 Referirea revistelor
Articolele de revista sunt citate ntr-o manier asemanatoare coleciilor. Numele articolului este
plasat ntre apostrofuri iar numele revistei este subliniat (sau scris cursiv sau ngroat dac este
posibil). Numele volumului, tematica (daca este precizata) si numarul paginilor unde se afla se
introduc dupa titlul revistei. Precizarea datei (de obicei luna) este optionala.
6.4.2 Exemple de reviste
(1984). Software commands. Datamation, 30:21 132 (15 December).
Page 13 of 16
Clark, C.E. andWong, M.K. (1985). Verifying conformance to the X.25 standard. Data
Communications, 14:4 153-160 (April).
Damerau, F.J. (1985). Problems and some solutions in customization of natural language database
front ends. ACM Trans. Office Info. Sys., 3:2 165-184 (April).
Naur, P. (1975). Programming languages, natural languages, and mathematics. Communications of
the ACM, 18:12 676-682 (December).
6.5 Materialele ocazionale (temporare)
6.5.1 Referirea materialelor temporare
Materialele ocazionale (temporare) sunt definite ca neavnd o durata de existenta considerabila; ele
pot fi destul de importante cnd le gasim in zone cum sunt calculatoarele si tehnologia informatiei
unde rata modificrii este att de mare nct multe cri i articole sunt depite nainte de a fi
publicate. Pe cat este posibil, aceste surse de informatie se vor introduce intre paranteze drepte [], in
lista de referinte.
6.5.2 Exemple de referine la materialele temporare
Zylog Inc. (1979).Z6132 4K x 8 Quasi-Static RAM: Product Specification. Preliminary ed.
(April, 1979). Cupertino, Calif.: Zylog Inc. 7 pages.
[Chisholm Institute of Technology Computer Centre]. [(1985)]. Kermit has Arrived.
[Cauffield: The Centre]. 1 page.
Redpath, R. (1993). [Personal communication].
6.6 Programele software i manualele de utilizare
Editorul unui program software este considerat autorul su. Includei numele ntreg. Avei
grij s facei diferena ntre programul nsui i manuale, i inserai [program de calculator] sau
[manualul utilizatorului] dac aceasta nu este evident. Considerati versiunea ca si cum ar fi editia.
Microsoft Corp. (1 992). Microsoft Exce/[computer program]. Rel. 4. [Redmond, Wash.]:
Microsoft Corp.
Microsoft Corp. (1 992). Microsoft Excel Users Guide. Rel. 4. Vol. 2. [Redmond, Wash.]:
Microsoft Corp.
Corel Systems Corp. (1988). CorelDraw[user manual]. Rel. 2.Toronto: Corel Systems Corp.
7. Sfaturi cu privire la stil
7.1 Apostroful posesiv
Aceasta este cea mai ntlnit greeal gramatical, dar regulile sunt simple:
utilizai s cnd o persoan deine ceva: Johns computer.
excepie face numele terminat n s, cnd se folosete numai apostroful: Jones computer.
organizaiile sunt tratate ca persoane: Universitys computer, the various departments
concerns.
Substantivele sunt tratate ca persoane: this weeks work, the ideas implication.
7.2 Complexitatea frazelor
Dac o fraz conine mai mult de 17 cuvinte, sau dou virgule, probabil c cititorul n-o va nelege
la o prim lectur. Frazele mai ample pot fi mprite n fragmente mai mici. Si nu ncepei (ca aici)
o fraz cu o conjuncie!
7.3 Scrierea numerelor cu litere
Numerele mici trebuie scrise cu litere, cele mai mari pot fi scrise cu cifre; ca regula generala daca
este mai mic decat 10 se scrie cu litere. Ferii-v s scriei zero sau unu cu cifrele 0 sau 1 n text,
deoarece pot fi confundate cu litere.
Sunt sapte profesori in catedra X, trei in catedra Y, zero in catedra Z si 10 in toata facultatea.
Page 14 of 16
Page 15 of 16
Page 16 of 16