Saptamana 6-democratie, capitalism si inegalitatea sociala.

Lecturi: Dietrich RUESCHMEYER, Evelyne HUBER STEPHENS, John D. STEPHENS,

Capitalist Development and Democracy, University of Chicago Press, Chicago, 1992, pp. 4078.

rile capitaliste avansate, ofLatin America, i din America Central i de insulele

Caraibe. Care capitalismul i democraia merg mn n mn este o credin larg
rspndit. ntr-adevr, acesta este un lucru obinuit discursul politic
ofwestern. Editoriale i politice declaraii CAL insist n mod regulat c capitalist
dezvoltare economic dezvoltare condus de interesele de capital, n concuren unele
cu altele va aduce, de asemenea, cu privire la libertatea politic i demo
participrii democratice la guvernare. De fapt, democraiei
democraiei i capitalismului sunt adesea vzute ca aproape identical.
Confruntarea Est-Vest a dat acest proposi
tion o calitate deosebita de asertivitate mndru. i
cderea regimurilor socialiste de stat ofthe ofeastern
Europa este srbtorit de muli ca dovada final.
n mod ironic, o propunere destul de similar a fost central
punctele de vedere ale lui Lenin, dei el a dat o foarte dife
Ferent nclinat. "Democraia burghez" a fost pentru el
forma constituional care se potrivete perfect Capitalei
talist ordin economic. Dar, n acest punct de vedere capitalism
i democraia merg mn n mn, deoarece democraiei
democraiei, n timp ce proclam regula ofthe multe, de fapt,
protejeaz interesele proprietarilor de capital. Indiferent de
diferenele lor n conceperea i evaluarea
democraiei, ambele aceste puncte de vedere a partaja o important
susin: funcionarea nengrdit al pieei pentru
capitalului i forei de munc constituie baza material a
democraiei. Democraia este Politi caracteristic
form de cal de capitalism

23
Dezvoltarea capitalist i Democraiei
.
,
Dietrich Rueschemeyer, Evelyne Huber Stephens,
.
andJohnD. Stephens
r
el publicarea Rueschemeyer, Stephens, i
Stephens

s
Dezvoltarea capitalist i democraie n
: 992
a fost o piatra de hotar intelectual, pentru acest rep carte
-Esents unele ofthe cele mai bune de gndire con realizat vreodat
: Nare motivele pentru ofdemocracy dezvoltare
"i
lumea occidental. n acest fragment din cartea lor,
:; Re
Autorii contur argumentul lor de baz despre Ori
5ins
de
democraiei i statului concluziile pe care le
-CHED
dup un studiu detaliat ofthe recent politic su
: Jries ofsocieties din Europa de Vest, America de Nord,
:. Atin Americii, i Caraibe.
Ca Rueschemeyer, Stephens, i nota Stephens,
Democraie
a dezvoltat cel mai deplin n foarte anun
Societile 1nced capitaliste industriale ofthe West, toate
: - Care astzi au nrdcinat puternic democratic
pvernments. Peste tot n lume mai puin dezvoltate,
Democraie
este mai mult o excepie dect o regul, i
: "; En, unde instituiile democratice formale prevala,
{Practica democratic Muine este de multe ori foarte dificil de
"::" II. Rueschemeyer, Stephens, i Stephens susin
.: La
democraia a avansat cel mai ndeprtat n capital
. Ea
West deoarece societatile sale au suferit masiv
: Dustrialization i dezvoltare capitalist. Acestea
':! ..: J.tures au adus n existen mare i pow
; ": Clase ul de lucru, i, autorii susin, este

r
aciune politic direct a acestor grupuri care de
-. Ocracy a fost creat. Marxitii au avut tendina de a
;.-GUE c democraia a aprut pentru c a fost Politi
":. 1 form cele mai utile pentru capitaliti n urmrirea lor
:; Interesele onomic, dar autorii arata loc
.
. La
capitalitii au fost n general adversari puternici

. democraiei, deoarece se tem de puterea pe care o ar fi

; "E pentru clasa muncitoare. Totui, autorii arat
-. La clasa care a fost cel mai ostil fa de democraie
'- = .5
nu a fost capitalitii, ci mai degrab de teren agricol
,: .. Ds implicat n aa-numita agricultura forei de munc represiv
:. .. "E n cazul n care aceast clas nc pstreaz mare economice i
-:, Putere Utical, cum ar fi n moderne America Latin,
: ..: Rnocracy (democraie cel puin autentic) a fcut
_-: Le progrese.
Aceast carte examineaz relaia dintre capi
.: GSM i democraie sau, mai precis, ntre
.: E transformri al Societii, care a venit cu capi
.. ::. Lista dezvoltarea economic i pe termen lung
: .. :: Indemnizaii de forme democratice de guvernare. Vom revizui
:. Cercetare AST, ofer un nou cadru teoretic
.: La poate explica contradiciile aparente ale
::::. Constatari Lier, i a pus cadrul de test
trei seturi de larg istorice comparaii-a
rile capitaliste avansate, ofLatin America,
i din America Central i de insulele Caraibe.
Care capitalismul i democraia merg mn n mn
este o credin larg rspndit. ntr-adevr, acesta este un lucru obinuit
discursul politic ofwestern. Editoriale i politice
declaraii CAL insist n mod regulat c capitalist
dezvoltare economic dezvoltare condus de
interesele de capital, n concuren unele cu altele
va aduce, de asemenea, cu privire la libertatea politic i demo
participrii democratice la guvernare. De fapt, democraiei
democraiei i capitalismului sunt adesea vzute ca aproape iden
tical.
Confruntarea Est-Vest a dat acest proposi
tion o calitate deosebita de asertivitate mndru. i
cderea regimurilor socialiste de stat ofthe ofeastern
Europa este srbtorit de muli ca dovada final.
n mod ironic, o propunere destul de similar a fost central
punctele de vedere ale lui Lenin, dei el a dat o foarte dife
Ferent nclinat. "Democraia burghez" a fost pentru el
forma constituional care se potrivete perfect Capitalei
talist ordin economic. Dar, n acest punct de vedere capitalism
i democraia merg mn n mn, deoarece democraiei
democraiei, n timp ce proclam regula ofthe multe, de fapt,
protejeaz interesele proprietarilor de capital. Indiferent de
diferenele lor n conceperea i evaluarea
democraiei, ambele aceste puncte de vedere a partaja o important

susin: funcionarea nengrdit al pieei pentru

capitalului i forei de munc constituie baza material a
democraiei. Democraia este Politi caracteristic
form de cal de capitalism.
Clasicii politic al XIX-lea
ory, de asemenea, au avut tendinta spre prere c de transformare
mations svrite de dezvoltare capitalist ar
aduce democratia. Dar reaciile lor la acest pro
pect au fost foarte diferite de ceea ce s-ar putea atepta
cunoscnd gndul de a lor de al XX-lea
motenitori. Alexis de Tocqueville i John Stuart Mill
au fost receptiv despre democraie cu drepturi depline,
i ei nu sunt singuri n aceast. Frica lor de "false
democraie "(Mill) i de" tirania ma
majoriti "(de Tocqueville) i-a exprimat anticipaiile
ofmanyLiberals i conservatori burgheze ofthe
timp. Prin contrast, n partea din stnga a spec. politic
TRUM Marx optat pentru democraie deplin i am vzut n uni
vot transversale, un pas important n tranziia de la
capitalism la socialism. Lui "dictatur a
proletariat "nu a fost att de foarte diferit de de Toc
lui queville "tiranie a majoritii", cu excepia faptului c pentru
Marx aceasta a fost o viziune de speran n timp ce pentru de Toc
queville a fost unul de dezastru.
243
Page 2

244 Sisteme politice

Aceste reacii ne dea un prim sens care ches
RI legate de relaia dintre capitalul
ism i democraie poate fi mai complex dect actual
ortodoxiile chirie permite. De fapt, a douzecea CEN
tury a fcut acest lucru chiar mai clar dect a fost al
gata n al XIX-lea. Secolul nostru ofera multe
exemple de economii politice capitaliste care
prosperat fr democraie; multe au fost, de fapt,
condus de regimuri politice autoritare cu asprime.
Coreea de Sud i Taiwan, dup al doilea rzboi mondial vin
n minte, precum i, n ultimele decenii, cum ar latin
ri din America ar fi Brazilia i Chile. i chiar
Germania nazist i diferitele regimuri fasciste din
Europa ntre cele dou rzboaie Word nu epuizeaz
lista. Pe de alt parte, aproape toate cu drepturi depline
democraii pe care le cunoatem sunt asociate cu capitalist

economii politice, i, practic, toate sunt creaturi

a secolului al XX-lea. Ifthis este secolul de re
regimuri impresionant mult mai mpovrtoare dect orice
cunoscut n istorie, ea este, de asemenea, centuryofdemocracy.
Chiar i o analiz sumar a istoriei sugereaz unele
generalizri care indic o asociere fi
dezvoltare capitalist ntre i democraie, dar
nu rezolva problema. O societate agrar fi
nainte orinthe indpientstages ofpenetrationby com
relaiile de pia comercial i de industrializare este
puin probabil pentru a obine orsustain un formular ofgov democratic
vernul. Democraie prin orice definiie este extrem de
rare n agrar societile-att n agrar, astfel
cieties care constituie cea mai mare parte din istorie
i n rile n curs de astzi mai puin dezvoltate, care se bazeaz nc
n mare msur de agricultur de subzisten. AN
democraii greceti ciente, din care Atena a fost
cel mai faimos, au fost la cel mai bun rare excepii n
istorie pre-capitalist a Europei. Indiferent dac sunt sau nu noi
accepta-le (precum i alte cteva cazuri) ca adevrat
excepii, formele tipice de regul, n agrar, astfel
cieties sunt i au fost autocraia i oligarhia.
Pentru aceasta trebuie adugat imediat c guverneaz
ment n societile agrare ofhistory a fost aproape
invariabil ineficient i slab n comparaie cu
puterea i capacitatea de statele moderne. Cele mai
regimuri tiranice de istorie nu a avut cca
tate de capacitate de a forma i de a transforma societatea pe care le lum
de la sine, chiar i n democraiile de astzi.
Ea
este aceasta
o mrire a capacitilor ofstates care conturi pentru
faptul c a noastr este, de asemenea, n secolul al totalitar
i regula autoritar foarte represiv.
Relaia dintre dezvoltarea capitalist
i democraia nu a fost numai obiectul de po
argument litical i speculaii larg n politic
filozofie. Timp de mai multe decenii, acesta a fost
supuse atent i sistematic re empirice
cutare n sociologie, tiine politice, i istorie.
Ea este aceasta cercetare, care constituie fundamentul pecare propria noastr
activitate se bazeaza.
Un accent pe coaliii de clas i de clas pot fi sur
oferim premii pentru unii, n timp ce aceasta este, probabil, prea uor ac
acceptat de ctre alii. Noi subliniem clas social, n primul rnd,

deoarece conceptul este n opinia noastr o cheie master la

nelegerea structurarea social de interese
i putere n societate, i n al doilea rnd, pentru c RUP
iei ofclass interese este constitutiv majore
actori colective. Intereselor organizaiei ofclass
este, totui, un proces complex, n care nu numai
forme de aciune colectiv, dar foarte interesele
de fapt urmrite sunt punct de vedere social i istoric con
struit. Astfel, nelegerea subiectiv i
postur politic de actori de clas nu poate fi citit
structura de clas de baz n oricare unu-lade moda.
Cu toate acestea, posturile politice de dat
clasele nu sunt infinit variabile, fie. Pe baza
nelegerea noastr teoretic i istoric trecut
i cercetare sociologic, ne-am ateptat la clase
prezint tendine politice centrale definite n
lupta pentru democraie politic. O ax central
a fost definit de ceea ce beneficii i pierderi de clase
ar putea atepta de la extensii ofpolitical includere;
cellalt a fost capacitatea clasei de a se organiza
i s se angajeze n aciuni colective n aprare de clas
interese. Acest lucru ne-a condus la ipoteza, ca urmare a
Barrington Moore, c proprietarii mari angajate n
Agricultur "munc represiv", ar fi cel mai
adversarii implacabili democraiei. Cu toate acestea, n
Spre deosebire de Moore, precum i la leninistii i liberal
oamenii de stiinta sociale, ne-am asteptat, de asemenea, burghezia
de a se opune extinderea vot pentru clasele de lucru
ca o astfel de mutare reprezentat un potenial tratament la lor
interese de. Ne-am asteptat clasa muncitoare urban a fi
cel mai frecvent susintor al extinderii complet
a drepturilor democratice, deoarece aceasta a promis la
clud clasa n sistemul politic n care s-ar putea n continuare
urmreasc interesele sale i c clasa muncitoare,
spre deosebire de alte clase inferioare, a avut capacitatea de a sau
ganize n sine. Este capacitatea de a organiza i ex
apsai intereselor sale c difereniate de lucru
clas de rnimii mici. Am emis ipoteza
c clasele de mijloc ar favoriza propriile lor n
incluziunii, dar ar fi ambivalent n continuare ex
tensiunile de drepturi politice, poate swinging la un
parte sau alta n funcie de posibilele aliane.
Astfel, ntr-un caz istoric dat, ar trebui s
examina structura coaliiilor de clas, precum i

puterea relativ a diferitelor clase de a nelege

modul n care echilibrul de putere de clas ar afecta pos
siblities pentru democraie

Sptmna VII. Egalitatea ca raiune social a democraiei

Lecturi: Charles TILLY, Democracy, Cambridge University Press, New York, 2007, pp. 106132.
Etnograf politic Adam Ashforth a ajuns la o concluzie surprinzatoare
cu privire la democratizare n Africa de Sud: vrajitoria pune in pericol democratia, greu castigata a
tarii. Prevalenta de vrjitorie prezint mai multe ameninri la adresa democartiei din Africa de
Sud .
ntr-o populaie naional de 44 de milioane, poate o jumtate de milion din Africa de Sud "profeii"
se specializeaz n domeniul combaterii vrajitoriei apeland la puteri supranaturale. Vrjitoria a
precedat cu mult democratizare din Africa de Sud.Ca un fapt de via din Africa de cel puin un
secol, ea amestecat cu practica religioas i credin, inclusiv cele de multe secte cretine care au
organizat via spiritual n localiti negre. Conductorii din Africa de Sud se confrunt cu o
dilem dureroas. Dac ei recunosc vrjitoria ca problema major a cetenilor ce pot face in
legatura cu asta? Nu ar fi nici un efort serios pentru eradicarea vrjitoarelor
i vrjitorie ce compromite drepturile omului, viaa privat, precum i statul de drept.
Dilem Africa de Sud eclipseaza aceste probleme democratice comune
deoarece nici un compromis simplu ntre drepturile aflate n conflict nu va reduce raul.Ca rezultat,
politicienii din Africa de Sud rmn tcuti cu privire la problema de vrjitorie.

Inegalitatea este o relaie ntre persoane sau grupuri de persoane, n care

interaciune genereaz avantaje mai mari pentru unul dect pentru altul.La o
scar mic, am putea trasa relaiile inegale care caracterizeaz o
magazin, o gospodrie, sau un cartier
Un mecanism de generatoare de inegalitate am putea numi
exploatare apareatunci cnd persoanele care controleaz o resurs nroleaza efortul
altora n producia de valori prin intermediul acelei resurse, dar exclude pe ceilali din
valoarea total adugat prin efortul lor .
Experienta din Africa de Sud cu inegalitatea categoric face viu
vizibil un set de procese implicate de teoria doar prevzute, dar rareori
care apar n alt parte cu astfel de deliberare i efect publice observabil.
Impunerea regimului de categorii rasiale asupra politicii publice distruse
izolarea politic de inegalitile categorice existente, astfel dedemocratizarea un regim deja nedemocratic.
Cu toate acestea, toate regimurile, democratic sau n alt mod, s intervin n
mod inevitabil
n producia de inegalitate. Ei fac acest lucru n trei moduri diferite: de proPrin protecia avantajele de suporteri lor majore; prin stabilirea lor
sisteme proprii de extracie i de alocare a resurselor; i de rediscontribuind resurse ntre diferitele segmente ale populaiei care fac obiectul.
Comparativ cu guvernele nedemocratice, n general vorbind, democratic
guvernele ofer protecie pentru avantaje primite de aciuni mai mari de
populaiile lor supuse, de a crea sisteme de extracie i de alocare

rspunde mai bine la controlul populare, produce mai multe beneficii colective,
organizarea de programe de ajutor social mai larg, i redistribuire a resurselor n
favoarea populaiilor vulnerabile n circumscripiile lor mai pe larg (Bunce 2001,
Goodin et al. 1999, Przeworski i colab.2000).
Aceste activiti foarte, cu toate acestea, s implice statele democratice din imagibre, unele tipuri de inegalitate categoric. Cel mai evident, democratic
Statele dedica eforturi suplimentare pentru meninerea limitelor - i diferene
n beneficii - n rndul propriilor ceteni i dintre cetenii lor i
ceteni ai altor ri. Dar n msura n care se asigura de proprietate
i forme de organizare social existente, le susine, de asemenea, inegalitatea
deja construit n proprietate i formele existente de organizare social. De stat
meninerea drepturilor de motenire, de exemplu, trece rasial i etnic
diferenele de avere de la o generaie la alta (Spilerman
2000).
n cadrul regimurilor democratice, o mare parte din centrele de lupt politic pe
n msura n care statul ar trebui s susin sau s modifice categoric existente
inegalitilor
Mecanisme de izolare public Politica de categoric
Inegalitate
I.
Dizolvare a controalelor de stat (de exemplu, restriciile legale asupra proprietiiholding)
care s sprijine relaiile inegale actuale dintre categorii sociale (de exemplu,
confiscarea en-gros i vnzarea de bunuri biseric slbete stabilit
puterii ecleziastice)
2.
Egalizare a activelor i / sau bunstarea pe categorii n cadrul population la mare (de exemplu, cererea n plin expansiune pentru produsele de
gospodarii agrocultur crete numrul de rani de mijloc)
3. Reducerea sau izolarea de stat a forei armate controlate privat (de exemplu,
desfiinarea armatelor personale magnai "slbete controlul asupra nobil
rnd, diminund astfel capacitatea de nobili de a traduce nobildiferene de rnd direct n politic public)
4. Adoptarea dispozitivelor de procedur care izola politicilor publice de la pisica-egorical inegalitilor (de exemplu, votului secret; plata a officeholders; i
acces liber, egal al candidailor la mass-media transmite formarea de crosscategoria coaliii)
5. Formarea de coaliii active politic i asociaii pentru crossreducerea inegalitii categoric (de exemplu, crearea de mobilizri la nivel de regiune
mpotriva crizelor de proprietate de stat traverseaz liniile de categorice)
6. Crete cu ridicata de participare politic, drepturi sau obligaii care
taie pe categorii sociale (de exemplu, anexarea de stat de heterogen-social
teritorii neous promoveaz politica categoric mixte
Democraia poate forma i de a supravieui atta timp ct politicilor publice n

sine nu
nu diviza brusc la graniele categorii inegale. Invers,
drepturi politice, obligaii, i implicaii care mpart exact la
graniele categoriale amenin democraia i inhiba democratizare.
Democraia se bazeaza pe o lips de coresponden ntre inegalitile
viaa de zi cu zi i cele de relaii cetean-stat.
Not corolarul: Att organizarea de principalii actori politici
n jurul granielor inegaliti categorice semnificative i decretament de reguli de participare politic, care corespund la astfel de legatBerbec - mai ales n cazul n care pri sunt excluse de cei pe care categori-existente
inegalitilor CAL deja dezavantaj, n general - submineaz democraia.
n regimurile politice occidentale, diferene categorice de noblee, religios
statut, sex, ras, i dreptul de proprietate au furnizat primar
baze de drepturi inegale i obligaii, dar n alt parte etnie i rudenava-au dat seama, de asemenea. n msura n care astfel de distincii domina
politici publice, democraia se clatina.
Modificri n gradul de general i caracterul de inegalitate categoric
afecteaz, de asemenea, perspectivele democraiei. Orice cretere substanial n
categoric
inegalitate care apare fr unele ajustri compensatorii n public
politic reprezint o ameninare serioas la regimuri democratice existente. Crescnd
inegalitate categoric amenin democraia, deoarece ofer membrilor
categorii favorizate mijloace i stimulente pentru a:
Opt din chilipiruri democratice
Crearea de relaii avantajoase cu agenii de stat
se proteja de obligaii politice oneroase
interveni n mod direct n stare de dispoziie resurse
Folosii accesul lor de stat pentru a extrage mai multe avantaje de la inegal relaRI cu actori non-statali
Utilizai influena lor asupra strii de exploatare sau de excludere n continuare
de categorii subordonate, i, astfel,
Mutai regimurile lor, chiar mai departe de larg, egale, protejate,
consultare reciproc obligatoriu
Sptmna VIII. Sufragiul universal ca form politic a democraiei
Lecturi: Luciano CANFORA, La democrazia. Storia di unideologia, Laterza,
Roma-Bari, 2006, pp. 96-130.
Textul de Luciano Canfora (filologie profesor grad la "Universitatea din Bari,
autor de studii
la clasic, editor al documentelor de istorie, un colaborator al della Corriere
Seara) este bogat n idei i deschideri la povestea ntr-o ncercare de a oferi o imagine
clar
contextele n care a fcut democraia, ntotdeauna parial ntotdeauna limitat, mereu
mai puin semnificative cu referire la conceptul, care este n general folosit pentru a
desemna. Cartea

pare s sugereze c democraia a desfurat pn acum n diverse moduri, fr a

ajunge la idealul
promite, te-a atins pe dezvoltarea istoric a "antichitate la prezentele doar unele
aspecte, dar nu
a ajuns la plintatea puterii la toate (dup cum se menioneaz n etimologia
cuvntului).
Analiza de prof. univ. Camfor este sigilat prin contribuia gnditori critice, de
militani, de istoric,
ideologii cu care "vorbete" pe cale amiabil, inspirat de reflecii i de perspective,
nu sunt ntotdeauna de acord cu tot ceea ce, dar care produce bogie i deschideri de
critica istoric i grajduri noi
lumina pe nsui conceptul de democraie i de sensul su adevrat.
Deja ncepnd de la capitolul 1, vrea s risipeasc credine false, mituri, sedimente n
timp i
repetiii au avut loc de-a lungul secolelor:
"Ce democraie este o opinie invenie grec este destul de nrdcinat. Un rezultat al
acestei
noiune aproximativ a fost vzut atunci cnd a elaborat proiectul de preambulul
Constituiei
Uniunea European (publicat la 28 mai 2003). Cei care, dup muli alchimie, s-au
dezvoltat
Textul ....... Ei au decis s dea greco-marca clasic la curs de formare Constituiei
prefixarea preambulul un epitaf citat care Tucididie atribuie Pericle
(430 .Hr.). n preambulul Constituiei cuvintele lui Pericle, Tucidide sunt prezentate
n acest
form: "Constituia noastr se numete democraie pentru c puterea este n minile
nu au un
minoritate, ci a ntregului popor. "
Este o falsificare a ceea ce Tucidide face Pericles spune (p. 12), n fapt:
"Pericle spune n discursul pe care Tucidide atribuie foarte provocator:" Cuvntul
care
vom folosi pentru a defini sistemul nostru ...... democraia este faptul c
administraia
nu calific n comparaie cu cteva, dar n comparaie cu majoritatea (i, prin
urmare, nu intr n "puterea"
mult mai puin ntregul popor ".) Pericles continu:" Dar, n litigiile private de
atribui
fiecare greutate egal, cu toate acestea, i n viaa noastr public, cu toate acestea,
se aplic libertatea. " Putei
sofisticate, dup cum dorii, dar esena este c Pericle pune n contrast democraie i
libertate "
(P. 12).
Page 2

Este aruncat, prin urmare, "o chestiune de coal i, probabil, mediu-sczut" (p. 13),
care
analiz a faptelor poate fi considerat falsificarea greaca (nu exist texte de autori
greci care
glorifica democraie p.. 16). Astfel: democraie i libertate, cei doi termeni s fie
pstrate n
n opinia noastr, cu totul distinct, mai bine ai neles sfritul lecturii i
analiz a faptelor luate n considerare, care s conduc la concluzia c ne-am pleca de
acum numai
implic.
n Grecia antic existau numai cei care au avut cetenia (nu toate, ar putea
spune o mic parte):
"Dac lum n considerare exemplul cel mai cunoscut, cel mai caracteristic, i
anume Atena, vom vedea c n
Vrsta lui Pericle a poseda acest avantaj extrem de important sunt relativ puine:
masculii aduli (n
vrst militar), atta timp ct copiii tatlui ateniene i pe mama, i de natere
gratuit "(pag. 33).
"Cel puin pn la vrsta de Solon (secolul VI .Hr..) Deplintatea drepturilor
politice - care este
Coninutul de cetenie - nu a fost acordat la cei care nu au "(p. 34). Viziunea
cetenie, dominant n perioada clasic, este coninut n "identificare ceteanrazboinic"
(Pag. 34):
este o parte din orice decizie la reuniunea care este capabil s-i exercite arta
rzboiului, rmn n afara
toate celelalte, cu sclavi i femei delegai pentru ambele munc i sarcinile
casnice. Dar asta nu e tot:
omul n brae trebuia s aib echipamentul su, aa c a fost un "proprietar", a trebuit
s
banii pe care i avea. Unele timp dup, n momentul n care Atena se extinde n mare,
"A fost nevoie de munc un'ingente nou tip de rzboi: marinari, un grup social i
mpreun un grup social mpreun i un corp militar care nu a fost solicitat s "se
narmeze pentru sine,"
i c n schimb a fost esenial pentru a spla rapid vslele i "muta nave" este
"extinderea
de cetenie pentru non-proprietari de terenuri "(p. 35)
Un punct de cotitur pentru vremurile, chiar dac organismul este nc lupt s fie
predominant.
n care intr elitele politice (poziia social nalt), cu toate c
n urma despre cucerirea, politico-militar, acceptarea sistemului de conducere, n
conformitate cu
de joc, chiar conducerea: un pic "ca o democraie reduse.
Lucru se repet punctual n secole mai trziu, atunci cnd democraia va ncerca s
triasc n alte

pri ale suferina lumii ah i atacurile, ca i n Anglia, n 1600, sub Stuart

(Mai ales cu Charles I decapitat n 1649), cu victoria final a Parlamentului i
naterea
monarhie constituional (1689), deoarece
"Poporul este voia lui Dumnezeu, sursa de toate doar putere. Municipalitile din
Anglia, s-au adunat n
parlament, dup ce a fost ales de popor i reprezentnd-o, sunt puterea suprem a
acestei
naiune. Oricare ar fi stabilit sau declarate de ctre municipaliti n Parlament, a
fost ales de ctre
i persoane, reprezentnd o, sunt puterea suprem a acestei naiuni. Oricare ar fi
stabilit sau
declarat de ctre Commons din Parlament asamblate au putere de lege i toi
oamenii din naiunii
este obligat s-l respecte, chiar dac nu se obine acordul regelui i Camera Lorzilor
"(p.
52)
Page 3

Cu toate acestea, nu putem vorbi despre democraie n sensul obinuit al termenului

deoarece volumul
Parlamentul nu reflect ntregul organism naional, este condus de o minoritate (este
bine s adugai
"Elitist"), care reglementeaz, de stabilire a legilor, nlocuind toate "va fi al regelui,
dar este nc o
minoritate, chiar dac capabil.
n secolul al XIX-lea Frana, dup bonapartismului, se pare protejat-liberal o licrire
Anglia, odat cu aderarea la tron de Ludovic al XVIII restaurat n 1814, cu monarhia
constituional conservator caracter, restrictiv ca circumscripie, cu un Parlament care
ar putea muta doar propuneri legislative, n timp ce domnitorul a fugit de puterea
legislativ i executiv.
Pe o not pozitiv n cauz principiul egalitii tuturor cetenilor n faa legii, dar
democraiei rmas reduse, dac rmnem all'accezione a termenului.
Presat de dezvoltarea industrial care duce la forele inovatoare pe linia de plutire,
Marea Britanie se confrunt cu o
clip reformist jurul anului 1830 i urm. (Reforma electoral - transformare a prilor
i naterea
Tory i Whig - abolirea sclaviei n coloniile - de protecie a muncii copiilor, etc ....)
a ncerca un salt cuantic, cu toate acestea, chiar i cu neajunsuri sociale. Menionat
n mod special ar trebui s fie
Cartism (susinut de micarea clasei muncitoare, care a solicitat o extindere a corpului
alegeri cu sufragiu universal masculin, prin vot secret, indemnizaii pentru membrii):
"Programul a fost cartitilor toate axat pe modificarea frauduloase mecanismelor
electorale

recensmntul i majoritatea "(p. 108), cu un program care vizeaz realizarea unui

puternic
reprezentare parlamentar (daca nu majoritatea) (pag. 109)
Lupta pentru un avans democratic atinge punctul culminant n 1848, tremura toata
Europa,
avnd ca o for de conducere n Frana, cu preluarea puterii de ctre Napoleon III,
care folosete arma
a plebiscitului prin sufragiu universal, pilotare pricepere alegtori (p. 124), n
favoarea lui.
El "a tiut cum s jongleze cu pricepere oameni i Parlamentului de turnare din
urm", sa
fluctuaiile i decizii nepopulare, resentiment lui "(p. 126),
bazndu-se pe un autoritarism, populismul, paternalism sociale, n crearea a
personalului su
consimmnt (p. 144-145). De-al doilea imperiu a fost rupt n lupta mpotriva Prusiei
i naterea
Germania (al doilea Reich) n 1871, a fost atunci de o influen considerabil n
urmtoarea poveste: dar
colaps al "Imperiului lsat o motenire de rzboi n Frana i rebeliune cu
municipalitatea,
asamblare de ales local n Paris, mpotriva guvernului oficial a preedintelui Thiers:
baza
aciunea La comunei a fost, printre altele, alegerea prin sufragiu universal de
administraie i
judectori, dar
"Comuna Thiers zdrobit i masacrat militanii. Marea speran a fost stins n cteva
zile, ntre 18 martie i nceputul lunii mai din 1871 "(p. 153-154).
ntre timp, ideile socialiste au fost n expansiune, cu naterea Ia International i
petreceri
Socialiti i "muncitorii germani au fost capabili s fac uz de sufragiu universal a
introdus n 1866" (p.
156). n Germania, apoi
Page 4

"Ei au nceput s se agite instana concret a unui sistem de reprezentare

proporional, singura
capabil s asigure o reprezentare adecvat a acionarilor minoritari i minoriti
"(p. 158-159).
Sufragiul universal masculin este folosit pentru alegerea Parlamentului, dar
"Vot prusac asigur dominaia Cassi puternic (Junker i cast militar)
care au asigurat n prealabil cea mai mare majoritate parlamentar "(p. 159).
Suntem departe de cereri democratice ar putea "cu adevrat conteaz", dar este mai
ru n alt parte;
imens i napoi Rusia arist, n mica lui imperiu mobil, are loc n 1905

repunere n discuie a revoluiei cu "nuclee evidente bolevici, sovieticii

(reprezentanii locali populare). Rspunsul a fost n mare parte negativ i arist
represiv, dar
valul revoluionar ar fi i urmeze cursul la fel de
"Declanat un proces care a mers dincolo de Rusia i se uita la interlocutorul su n
masele
lucrtorii din Europa "(p. 203).
Revoluia din 1917 a fost de la porile.
Procesul de ideea de democraie nu se oprete n secolul al XIX-lea, dar se situeaz,
prin tot secolul al XX-lea cu
rezultatele i diferitele caracteristici, toate bine analizate n cap. 13 de uor de reinut
titlul "democraii,
democraii progresive, democraiile populare ".
De tragedia ngrozitoare al doilea rzboi mondial a crescut din nou n necazuri i
dorii s punct de vedere politic
ntoarce pagina: cuvntul "fascism", se obinuiete, chiar dac se pare a trecut, n
scopul de
critic, ncearc s colecteze colectie. Este
"Fructul de luptele i realizrile din prima jumtate a secolului care se ncearc s
se toarn n
constituii care v scriu ncepnd cu 1946. n Italia, Frana, Germania de Vest,
sunt introduse - datorit converg n aceast alegere este cea a partidelor catolice din
stnga elemente puternice ale social-democraiei "(p. 258):
pentru a cita doar un exemplu,
"Acelai proprietatea privat este subordonat criteriului i verificarea de utilitate
general" (p.
258).,
dar dorul de egalitate libertate, justiie reiese dintr-o analiz atent a textelor
constituionale
subliniind c
"Egalitatea este substana democraiei, cu condiia pe care intenionai s egalitate
nu doar formale, ci substaniale "(p. 264).
ntre timp, democraiile populare s-au nscut (p. 268 i urm.), Soarta Europei de Est
de logica
divizare n sfere de influen (Conferina Inter Teheran i Yalta, 1945), care a devenit
"Satelii" a URSS, protejarea i meninut n mod constant sub presiune. n aceste ri,
comunitii au avut
prevalenta a tuturor "alegerilor ctigtoare", de respingere a opoziiei, realizri
ncercnd
consens social, care nu au dus la regimurile.
"Ei au fost n imposibilitatea de a crea un model clar de stat poporului Nou i
conservat cu scepticism
ntr-un sistem de alegeri aparente, mimate, numai n exterior, pe partea de vest. Ceea
ce a condus

reduce cu siguran consensul "(p. 274).

Page 5

Scena se schimb din nou cu prbuirea democratic al URSS i apariia de Rusia,

printre altele,
"Produs monstruos al istoriei" (p. 336) "a trecut pe la Occident ca Rusia final
democratic "(p. 337), n cazul n care, cu toate acestea, este un conflict ntre diverse
oligarhii, cu ncercri
scenarii autoritare i probleme. O not final este n Italia, a trecut prin furtuna
tangentopolies explozia de problema moral de a ajunge, atunci, pentru sistemul
majoritar
(1993): sistemul de vot majoritare sau proporionale apare examinare atent foarte
detaliat
autor, mereu n cutare de "o mai bun vizibilitate" pentru alegtorul, din pcate, n
prezent, obiectul de
de manipulare datorit comunicrii n mas, atunci incontient hetero-regizat (p. 315
i
SEG), care intr n "contiina politic", arat o lume fictiv nemilos.
Care este concluzia la acest moment? Ai zrit deja la nceput, n cuvintele lui Pericle,
mare om de stat atenian din secolul al cincilea, care a pus n antitez "democrazia2
i" libertate ":. primul,
all'analisidei fapte istorice, s-au dovedit a fi incomplete, al doilea, cu toate acestea, a
fost atins.
Atunci cnd este democraia? Acest lucru rmne de acum o utopie i un angajament
Sptmna IX. Democraia ca regim politic
Lecturi: Charles TILLY, Democracy, Cambridge University Press, New York,
2007, pp. 1-24.
Partide se politice loiali preedintelui Nursultan Nazarbayev a continuat s
domine parlament n urma septembrie 2004 alegeri legislative, care au fost criticized de ctre observatorii internaionali pentru a nu ndeplini standardele
democratice de baz. Doar un singur deputat de opoziie a fost ales, cu toate c el a
refuzat s ia scat su n protesta fa de natura defectuoas a sondajelor. ntre timp,
demisiile cheie nali funcionari a ridicat ntrebri cu privire la luptele interne pentru
putere i disensiuni n cadrul guvernului Nazarbayev lui. (Freedom House Kazahstan
2.005) Dei implicarea Kazahstanului n economia internaional i politica
internaional pstrat Nazarbayev la fel de publice flagrant autoritarism adoptat de
ctre vecinii si din Asia Central (Schatz 2006), ea nu-l ine de manipulare nemilos
al APPA-guvernamentale Ratus la avantajul su. n decembrie 2005, Nazarbayev a
ctigat un al treilea mandat de ase ani prezidentiale, cu un fantastic 9I la sut din
voturi. Cnd- vreodat vom vedea candidatii la presedintie a ctigat alegerile - i mai
ales re- electorale - prin majoritate mai mare de 75 la suta, ar trebui s ne distra
ipoteza c regimul este desfurarea alegerilor false.

n timp ce fiecare persoan n Jamaica are dreptul la drepturile fundamentale i liberdoms ale individului, care estelas zicem, are dreptul, indiferent de rasa lui, locul de
origine, opinii politice, de culoare, credin sau sex, dar sub rezerva la
respectarea drepturilor i libertilor altora i pentru interesul public,
la fiecare i toate caracteristicile urmtoare, i anume o. via, libertate, securitate al
persoanei, enjoymeut de proprietate i protecia legii; b. libertatea de contiin, de
exprimare i de ntrunire panic ntrunire i asociere; i c.. respectarea vieii sale
private i de familie. (Jamaica
Constituie 2006)
Seciunile urmtoare descriu caracteristicile familiare n multe din lume demoregimurile democratice: Parlamentul puternic, ramura executiv responsabil de parpean, alegeri competitive, i judiciar n mod oficial independent. Chiar
ca o colonie britanic, Jamaica a strlucit ca un exemplu al democraiei la scar mic
(Sheller
2000).
Jamaica nc iese n eviden de la cea mai mare parte de parlamentar
democraii (dar se aseamn cu multe alte foste colonii britanice) de a avea
puterea executiv suprem investit n mod oficial ntr-un guvernator general numit
de i reprezentarea coroanei britanice. Pe hrtie, cel puin, Jamaica pare
mai mult sau mai puin democratic
Jamaica a continuat s sufere din criminalitii agresiv, niveluri ridicate de omaj,
i o lips de investiii n dezvoltarea social n
2004.
Eecul guvernului pentru a extinde pe deplin statul de drept pe fora de poliie a fost
evideniat de o perioada de cinci ani nregistrare de eec la urmri cu succes orice
ofieri sub acuzaia de extrajudiciar asasinate, n ciuda fora de a avea una dintre cele
mai mari rate pe cap de locuitor de poliie crimele din lume. ntre timp, o lupt
succesiune de contencios ravasit.
Principiile Dahl presupune deja un astfel de pas; chiar asociative autonomy, de exemplu, depinde de sprijinul statului de drept asociaiilor de a
exista mai degrab dect prezena mare de multe, multe asociaii. Pentru
moment, s ne numim un set de rclations ntre state i cetenii o
regim, cu nelegerea c mai trziu vom
complicat
ca idee
inclusiv de relaiile dintre actorii politici (partide rnajor, corporaii,
sindicate, grupuri etnice organizate, reele patron-client, warlords,
i mai mult) n regimurile de asemenea.
n acelai timp, observm c cea de a doua etap se rupe brusc cu o
comun (i, la prima vedere atrgtoare) noiune. Acesta respinge scar larg
Ideea c, dac numai titularii existente de putere sunt de acord cu privire la modul n
care doresc un

regim
la
opera ei pot decide cu privire la democraia ca o mult mai atractiv sau mai puin dezagreabil - alternativ la aranjamente politice existente. n
acest punct de vedere, muncitori, rani, minoriti, i ali ceteni ar putea provoca
destule probleme
la
face unele concesii la reprezentare i incluziune
mai puin costisitoare pentru elitele de represiune a continua, dar cetenilor la mare
joac doar un rol marginal n modeleaz real a politicii democratice.
O astfel de viziune st la baza politicii de a exporta democraie din Statele Unite
Statele sau ale Uniunii Europene de a face oferte atractive cu naional
lideri - sau, de fapt, prin constrngere a liderilor de a adopta democratic
instituii. Dimpotriv, explicaiile acestei cri de democratizare
(i de de-democratizare, precum i) centru pe lupta cetean-stat.
Chiar i o putere militar cuceritor, cum ar fi aliaii occidentali n Japonia i
Germania dup al doilea rzboi mondial trebuie hargain extensiv cu cetenii la
a crea un nou regim democratic n care autoritari a decis anterior.
n al treilea rnd, s ne restrnge gama noastr analitic a politicilor publice, nu incluING toate tranzaciile, cu toate acestea personal sau impersonal, bctweeri'states i
cetenii colib doar cei care se angajeze visihly puterea de stat i de performan.
Politici Publice includcs alegeri, nregistrarea alegtorilor, activitatea legislativ,
brevetare, de colectare a impozitelor, serviciul militar, cerere grup de penSION, i multe alte tranzacii n care statele sunt pri. Este, de asemenea,
\ Include disput colectiv, sub forma de lovituri de stat, revoluii,
micri sociale, i de rzboaie civile. Exclude, cu toate acestea, cele mai multe c
Pn n prezent, am omis intenionat o caracteristic important a regimuri: de
stat
capacitatea de a pune n aplicare deciziile sale politice. Nici o democraie poate
funciona n cazul n care
de stat nu are capacitatea de
la
supravegheze procesul de luare a deciziilor democratic i a pus
rezultatele sale n practic. Acest lucru este cel mai evident pentru protecie. Un
foarte slab
de stat ar putea proclama principiul de protectie cetenilor mpotriva hruirii
de agenii de stat, dar pot face foarte puin despre hruire, atunci cnd acesta se
produce. Foarte
stri de mare capacitate rula riscul opus: c procesul de luare a deciziilor de ctre stat
ageni dobndete greutate suficient pentru a coplei reciproc obligatoriu consultare,
TION ntre guvern i ceteni
Sptmna X. Democraie, bunstare i cetenie

Lecturi: Dietrich RUESCHMEYER, Evelyne HUBER STEPHENS, John D. STEPHENS,

Capitalist Development and Democracy, University of Chicago Press, Chicago, 1992, pp. 1239.

Sptmna XI. Democraia, forele sociale i transformarea recent a capitalismului

Lecturi: Colin CROUCH, Post-Democracy, Polity, Cambridge, 2005, pp. 1-30.
Termenul de post - democraia desemneaz un stat condus de regulile democratice , dar a
cror aplicare este limitat n mod progresiv . Jurnalistul conservator englez Peter Oborne a
prezentat un documentar de alegerile generale 2005 , susinnd c acesta a devenit anti - democratic
, pentru c sa adresat unui numr de alegtori plutitoare cu o agend ngust . Academice LSE
dezvoltat ideea intr-un articol intitulat " Exist un liberalism dincolo de social-democraie ? " pentru
think tank politica reelei i n cartea sa ulterioar "Strange non - Moartea a neo - liberalismului " .
Cererea de baz se bazeaz pe anumite observaii cu privire la puterea economic i , astfel, de
asemenea, politica de corporaii multinaionale . Corporaii i guvernele sunt n strns legtur ,
deoarece statele au nevoie de corporaii n calitate de angajatori mari care provoac fluxul de
numerar enorm . Dar o mare parte a produciei este externalizat i corporaiile au aproape nici o
dificultate s se mute n alte ri . Ca o consecin a forei de munc de drept devine angajat
neprietenos i mucturi fiscale sunt mutate de la companii pentru persoane fizice , n scopul de a
face condiii mai bune pentru corporaii . Doctrina neoliberal aduce de stat i corporaii chiar mai
aproape . Ordinea neoliberal este respingerea total a statului ca o instituie care poate servi
nevoile oamenilor i s ofere servicii publice i sociale a populaiei , indiferent de avere , de clas
sau crez . Dup ce statul ncepe s abandoneze c , aceste sarcini sunt predate la corporatii private .
Care permite corporaiilor s influeneze deciziile statului , cum ar fi modul n care , n cazul n care
i de ce pentru a construi , ce s cumpere , legislaia de mediu i de munc. Acest termen a aprut
pentru a defini o evoluie care ruleaz n democraiile n timpul secolului 21.
Este un termen polemic, pentru c atrage atenia asupra democraiilor recunoscute care i pierd o
parte din bazele lor i de evoluie spre un regim aristocratic.
Un post-democraia poate fi caracterizat ca:
Alegerile nu sunt reprezentative
drepturile cetenilor nu sunt respectate de ctre stat, sau reprezentanii si
sau, imposibilitatea de a obine dezbateri echilibrate
Dei aceste caracteristici pot par s contrazic ipoteze pluraliste, exist o prezumie acceptat c
binele comun poate fi determinat n mod obiectiv i conflictele de interese trebuie s fie
manipulate nu n procesele democratice, ci n cadrul procedurilor administrative.
n timp ce muli observatori au subliniat la semne de stare general de ru n democraiile
liberale , sociologul politic Colin Crouch a argumentat c suntem , de fapt, asistm la o tranziie
ctre o societate post- democratice . n acest articol BPP Managing Editor Mark Carrigan vorbete
Colin Crouch despre contul lui de post- democraiei .
n 2004 ai oferit o analiz a politicii contemporane ncadrate n jurul conceptului de " post democraiei " . Ce ai vrut s spui prin acest concept ? Cum se refer la condiii similare , cum ar fi "
post- modernism " sau " post- industrial" ?
Termenul a fost ntr-adevr o analogie direct cu " post- industrial" . O societate post-industrial nu
este un non- industrial . Acesta continu s fac i s foloseasc produsele de industrie , dar unitatea

de energie i inovatoare a sistemului au plecat n alt parte . Acelai lucru se aplic ntr- un mod mai
complex de a post-moderne , care nu este la fel ca anti - moderne sau pre - desigur moderne .
Aceasta implic o cultur care utilizeaz realizrile ale modernismului , ci pleac de la ei n cutare
de noi posibiliti . Prin urmare, o societate post - democratic este una care continu s aib i s
utilizeze toate instituiile democraiei , dar n care acestea devin din ce n ce o coaj oficial . Energia
i unitatea inovatoare trece departe de arena democratic i n cercuri mici de o elit politico economic . N-am spus ca am fost acum triesc ntr-o societate post- democratice , dar care ne- au
fost n micare spre o astfel de condiie .
Cum s-au schimbat circumstanele de atunci ? Ar putea politica contemporane de austeritate fi
considerat un fenomen post- democratic ?
Austeritatea nu este n sine o dovad de post- democraiei - o poate avea austeritate n toate tipurile
de sistem politic . Cu toate acestea , ntregul modul n care a fost gestionat criza a fost o dovad de
o deriv mai mult fa de post- democraie . n primul rnd , modelul financiar anglo -american care
a produs criza n primul rnd a fost proiectat de ctre o elit politico - economic , care corespunde la
conceptul meu , ca bancherii sa mutat n i din uile rotative de la Washington , conceperea unor
politici pentru a se potrivi firmele lor . Apoi, gestionarea crizei n sine a fost n primul rnd o
operaiune de salvare pentru bnci n detrimentul restului populaiei . Expresia cea mai explicit a
aspectelor post- democratice de gestionare a crizelor a fost definirea pachetului de austeritate al
Greciei , proiectat de ctre autoritile internaionale , n strns colaborare cu o asociaie de
bancheri de top . Dar asta a fost doar cel mai clar caz ; mai puin formale , grupri similare vor fi
gsite n cele mai multe centre politice .
Ce tendine credei vor modela cultura politic din Marea Britanie pe termen lung ? Credei c o er
politic sa ncheiat cu debutul crizei financiare ?
Nu , criza consolidat tendinele existente fa de , i politica neoliberal dominat - profit - finane
condus publice . Este un paradox , dar colapsul sistemului financiar ridicat pe aceast baz
consolidat numai puterea politic . Am ncercat s explice cum i de ce , n cartea meaStrange non Moartea a neoliberalismului . Ca rspuns la criza ne- a demonstrat dependena de bnci, astfel nct
acestea i modelul discreditat pe care au prosperat dobndit mai mult putere . Costurile de salvarea
lor de la comportamentul lor iresponsabil trebuit s fie suportate de ctre statul bunstrii i politica
social , care apoi ntr-un fel , dar destul de greit au devenit vina pentru tot . Departe de a fi un
sfrit al unei ere aceasta este tot o continuare a Thatcherism la noi extreme . Fie c continu s fie
pe traiectoria pe care ne sunt stabilite n funcie de ct de lung durat se dovedete a fi noul starea
de spirit de critic a puterii corporative si aroganta pe care o vede cu siguran n rndul publicului
larg . Acest proces este cu siguran n valoare de ceas .
Acum cteva luni , n timp ce citesc un articol n Aeon Magazine de Henry Farrell , am dat peste
sociolog britanic Colin Crouch conceptul de post- democraiei . Am citit una din operele lui Crouch
nainte ,Strange non - Moartea a Neoliberalismul ( 2011) , i conceptul su de post- democraiei
strnit interesul meu . Intrigat , am decis s citesc cartea complet . Crouch a scris post - democraiei
n 2004; nemulumirea social-democrat , cu Tony Blair New Labour este palpabil , dar cartea a
crescut chiar mai relevant cu timpul . n acest jurnal , vreau s prezentm i s analizm argumentul
su centrale , pune cteva ntrebri despre ceea ce s-ar putea s lipseasc , i adresa soluiile le
propune .
n primul rnd , trebuie s nelegem ce nseamn Crouch de termenul titular " post- democraiei ",
i modul n care aceasta este diferit de democraie n sine . n " post- democraiei", un pol spre care
Crouch susine democraiile occidentale au fost n micare n ultimele cteva decenii , alegerile sunt

organizate i guvernele se schimb, i toate capcanele formale ale democraiei sunt la locul lor . Cu
toate acestea , forma este dezminite de substan . Mai degrab dect srbtorete guvernare
participativ i deliberare inclusiv , politic degradeaz ntr-un " spectacol bine controlat ", proiectat
de ctre experi mass-media n care dezbaterea se limiteaz la un interval ngust de probleme de
auto- selectat ( p.4) . Ca i n teatru , publicul democratic devine un public pasiv vizionarea o
producie destinat pentru consumul lor i ale cror detalii sunt determinate prin interaciune n
spatele scenei , aici ntre oficialii alei , elite , i interesele de afaceri . Alegerile noi poate veni , iar
alegtorii pot , n nemulumire , arunca vechi i vota n noua ; cu toate acestea , diferenele politice
dintre coaliiile noi i vechi vor fi uoar . Deferen fa de interesele corporatiste vor rmne , i
puin efort va fi depus n a contesta status quo-ul i structurile existente ale puterii care guverneaz
societatea . n mintea politicianului , alegerile afirma status quo-ul actual i s ofere un mandat
pentru platforma - o lor ironie tragic atunci cnd toate platformele majore de partid converg pe
anumite poziii care publicul se opune ( de exemplu, reducerea impozitului pe profit , reducerea
beneficiilor de securitate social ) .
Contrastul dintre idealul democratic ( sau " democraie de vrf " ) i post- democraia reflect o
tensiune inerent / de baz ntre democraie egalitar i democraia liberal . n timpul Rzboiului
Rece , Statele Unite au cutat n mod activ pentru a echivala democraie cu propria sa form de
democraie liberal . Democraia egalitarist este c de participare maximalist , " atunci cnd exist
oportuniti majore pentru masa de oameni obinuii de a participa prin discuii i organizaii
autonome , n modelarea ordinea de zi a vieii publice , iar atunci cnd sunt utilizai n mod activ
aceste oportuniti " ( p. 2 ) . ntr-o democraie egalitar , publicul informat i implicat vine
mpreun prin mijloace de deliberare pentru a identifica noi probleme sau de a descoperi noi
identiti i organizeaz n jurul lor pentru a efectua schimbarea prin mijloace legislative .
Democraiei liberale , pe de alt parte , de- subliniaz acest spirit al democraiei i subliniaz
participarea electoral ca principalul tip de participare n mas , libertatea de larg pentru activitile
de lobby ( ceea ce nseamn ntotdeauna interesele de afaceri ) , i intervenia limitat ntr-o
economie capitalist . Distincia paralele , de asemenea, c ceteniei pozitive i negative i drepturi
pozitive i negative . - Cetenia c de organizare , discutarea , i de a face cereri , subliniaz
drepturi pozitive , cum ar fi dreptul la vot , dreptul de a forma o uniune , dreptul la educaie ,
precum i dreptul la informaii exacte pozitiv . Cetenie negativ , care de plngere i alocarea de
vina , subliniaz drepturile negativ , de exemplu, dreptul de a da n judecat i a dreptului de
proprietate , n schimb .
Crouch descrie micarea a politicii democratice ca o parabol , mai degrab dect un cerc revenind
la Epoca de Aur . Ne-am , aa cum o vede el , a trecut de vrf a democraiei , pe care el localizeaz
n mijlocul secolului (New Era Deal pentru Statele Unite , n perioada post- rzboi pentru Marea
Britanie ) . Politicii democratice i-au pierdut vigoarea lor, chiar dac nu au fost nc progrese
concrete de -a lungul timpului , mai ales participarea crescut a femeilor ( o problem care le voi
discuta mai trziu ) . Ameninnd aceste avansuri sunt reapariia trasaturi pre - democratice , cum ar
fi privilegiu corporative ; abia acum au venit mbrcai n sloganuri de piee i concuren liber
( pag. 51 ) .
Firma la nivel mondial , care difer din ce n ce de la firma abstract al manualului economie , este
( modelul i instituional ) instituional cheie din lumea post - democratic . Crouch urme istoria
firmei global modern la prbuirea paradigma keynesian n anii 1970 , n care schimbrile rapide
tehnologice , intensificarea concurenei la nivel mondial , precum i consumatorii mai exigente
ameninat stabilitatea anterior de produs pe pieele - lider la rate mai mari de faliment corporative i
omaj ca companiile nu au reuit s se adapteze ( pag. 32 ) . Din cauza instabilitii lor ( i
mobilizarea lor mai mare ) , companiile au posibilitatea de a obine , la ureche, de guvernele mai
uor dect nainte . Guvernele pur i simplu nu prinde ascultare , iar concurena sporit a
globalizrii, a asigurat c firmele care au supravieuit au fost mai puternic i mai ferm mpotriva

att guvernele, ct i a lucrtorilor . Aceste companii noi , mai puternice se pot folosi influena lor la
nivel global mpotriva guvernelor gazd , ameninnd s prseasc excepia cazului n care
guvernul slbete legislaia muncii , Guts sectorul public ( " reforme structurale " ) , sau scade taxe ,
iar politicienii nu sunt de multe ori dispui s cacealma lor ( pp. 33-34 ) . n scopul de a maximiza
flexibilitatea i mai mult , aceste companii devin din ce n ce " firme fantom ", entiti caracterizate
prin ( i) schimbrile rapide din identitate prin angajament n - overs preluare , fuziuni i frecvente
re- organizaii ( sau schimbari de nume ) i ( ii ) precaritatea tot mai mare a forei de munc . n cele
din urm , subliniaz Crouch , "a avea o afacere de baz n sine devine o rigiditate ", i firmele vor
s maximizeze out- surs i sub- contract de flexibilitate i mobilitate , lsnd firma care se ocup
de management de brand singur ( pag. 37 ) . Distana dintre management i munc creste tot mai
mare .
n ciuda cutarea firmei de flexibilitate , doi factori rmn constante : ( a) existena unui mic grup
de persoane care dein puterea real ( n ciuda modificrilor nominale ) i ( b ) aparitia crescanda a
conceptului a firmei n societate ( n ciuda pe realiti - the- sol) . Cu proeminena crescut de idealul
de pia n societate , guvernele au dificulti n delimitarea granielor public- privat . La fel ca "
firma fantom ", ncearc s subcontracta principalele sale operaiuni , guvernul ncearc s
contracteze mai mult i mai mult de la propriile sale funcii , lsnd o lips de cunotine de
specialitate , care va oferi doar o justificare mai mult pentru externalizarea funciilor
guvernamentale . Trecerea de la specializrile sale din trecut , statul devine un "idiot instituional " ,
care vede ( poate chiar numai ), rolul su principal ca i garantarea libertii de piee ( pp. 40-41 ) .
Mai mult dect att , exist o paralel clar ntre " firm fantom ", i partidul politic postdemocratic , care externalizeaz politicile sale de lobby-uri de afaceri i din ce n ce se concentreaza
atentia de pe partea mai teatral a politicii . Guvernul , n mbriarea sa de pia ideale i
abandonarea conceptului de serviciu public , se rezolv tot mai mult n trei pri : ( 1 ) activiti care
ncearc s transforme n form de pia , ( 2 ) o povar de obligaii sectorul privat va nu scoate
minile sale , i ( 3 ), teatrul --- care creeaz percepia public a guvernului ca " un amestec de
incompeten pentru a furniza servicii reale plus filare parazitare i agitaie electoral " ( p. 43 ) . O
astfel de percepie produce cinism pe scar larg n rndul publicului .
Unul dintre defectele cheie ale conceptului microeconomic al firmei este c firma nu este doar o
organizaie , dar este , de asemenea, o concentrare de putere . Ca guvernele se retrag din
cheltuielile publice , instituiile de - aceste non-profit axat pe cercetare , educaie , cultur - rndul
su, din ce in ce in lumea corporatiilor de sponsorizare financiar i , desigur , s creasc mai puin
probabil sau dispui s conteste status quo-ul . Mai mult dect att , interaciunea dintre guvern i de
afaceri schimburi de relaia cu asociaiile patronale la relaii cu lideri de corporatii individuale pe
care guvernul a srbtorit ca surse de cunotine de specialitate ( pp. 43-46 ) . Amintii-v " consiliu
de locuri de munc , " Obama umplut cu directorii executivi ai companiilor care au pus pe lucrtorii
lor i evitate impozite ? O astfel de credin care directorii firmelor globale au o " nelepciune
esenial " este derizorie , deoarece ideea de a perfecta cunoatere de econ dvs. standard de manual ,
este o himer . Deoarece pieele nu sunt perfecte , nu putem presupune c firmele de succes au avut
cele mai bune cunotine , i natura n schimbare rapid a lumii neag posibilitatea de cunoatere
perfect n sine . Mai mult dect att , exist unele forme de cunotine disponibile deosebit de
agenii centrale , cele pe care guvernul a fost i ar trebui s fie expert ( pag. 98 ) .
n narativ Crouch lui , creterea a firmei are att o relaie corelativ i cauzal cu un alt factor de
conducere traiectoria de post- democraiei : declinul clasei muncitoare manual . Acest lucru vine ca
o surpriz ca Crouch a scris despre o " parabol de politic clasa muncitoare ", n trecut , i clasa
muncitoare , n special a sindicatelor , a fost n mod tradiional circumscripie i sursa de finanare a
partidelor de centru-stnga . Legturile dintre sindicale i partidele de centru-stnga au fost
ntotdeauna mult mai puternic n Europa dect n Statele Unite ale Americii , care a vzut
ntotdeauna rate mai mici de sindicalizare i un partid de centru-stanga mai puin social-democrat ,

dar tema larg este valabil .

Cu- clasa muncitoare i sindicate care au marcat forma sa tradiional de organizare i articula
cererile n declin , nu a fost la fel de nc nici o noua descoperire de identitate de clas printre
grupurile disparate ale clasei de mijloc : " diverse grupuri de profesioniti , administratori , de birou
i de vnzri muncitori , angajai ai instituiilor financiare , a birocraiilor publice i a organizaiilor
de stat asisten social "(p. 57 ) . Aceste grupuri , care se vedea de multe ori mult mai mici rate de
sindicalizare ( cu excepia lucrtorilor din sectorul public ) , au fost istoric reticente s se alieze cu
interesele i organizaii ale clasei muncitoare i totui au fost susintori ai statului bunstrii
universal . n ciuda unor astfel de nclinaii , ca o clas , ei nu s-au articulat cereri clare sau a
dezvoltat un profil politic autonom ( pag. 60 ) . n secolul al 20-lea , coaliii lib - laborator a crescut
n popularitate n rndul democraiilor occidentale . n Marea Britanie , liberalii sociale cum ar fi JA
Hobson i LT Hobhouse a cutat s formeze astfel de coaliii cu organizatorii de cretere micrii
sindicale pentru a contracara forele reacionare . n SUA , Era Progressive vzut coaliii crossclasa de reformitii de mijloc i de sus , de mijloc clas i membri ai clasei muncitoare , n favoarea
legislaiei de protecie la locul de munc i sigurana alimentar i mpotriva monopolurilor i a
corupiei guvernamentale . n Germania , de asemenea , social-democraii revizioniste , cum ar fi
Eduard Bernstein a ncercat s creeze coaliii liberal - socialist progresive . Micrile de " reform "
din ziua de azi , Marea Britanie New Labour , noi democraii ale SUA , iNeu german Mitte , sufer
de o lips de circumscripie . Vechea finanarea i baza electoral de centru- stnga a diminuat ,
lsnd nici o baz natural , i interesele corporatiste consolidate i imbarbatati au srit cu
promptitudine , pentru a umple vidul ( pag. 64 ) . Potenialul pentru o " clasa de mijloc de sus
radicalizat ", care campioni Chris Hayes n amurgul elitelor rmne nc n mare msur doar un
potenial , aa cum astfel de actori nu au fost nc pentru a obine o identitate politic i
organizatoric pe deplin realizat .
Acum , dac avem un diagnostic de o problem , avem nevoie de o reet de o soluie . n concluzia
sa , Crouch abordeaz modul n care ceteanul trebuie s se confrunte att cu firma i partidul
politic n epoca post- democratic . n discutarea stpnire corporative , el observ c radicalii
anterioare s-ar fi cerut abolirea capitalismului , o soluie Crouch pretinde nu mai este viabil ,
deoarece nimeni nu a gsit nc " o alternativ mai eficient de a promova inovarea produselor i de
rspuns client " ( p. 106 ) . n loc de eliminare , el numete pur i simplu pentru reglementarea i
reinere a comportamentului capitalist , precum i stabilirea de noi reguli pentru a preveni , sau s
reglementeze cel puin strns , fluxul de bani i de personal ntre pri , cercurile de consilieri , i
lobby corporative ( p. . 109 ) . El a recomandat , de asemenea, re - stabilirea conceptului de serviciu
public i efectuarea de cercetri cu privire la efectele comercializarea de servicii publice asupra
eficienei lor .
Dei nu sunt de acord cu recomandrile sale , mi se pare le doresc . De-a lungul crii , el a vorbit
despre modul n care firma la nivel mondial este capabil s reziste la reglementri , precum i pentru
a rezolva aceast problem , el propune stabilirea doar reglementrile El a admis firma la nivel
mondial ar putea rezista . El nu ofer pas vital pentru a ajunge de aici acolo . I- ar fi plcut s -i
petreac mai mult timp concentrndu-se nu numai cu privire la modul de reglementare a corporatiei
din afara , dar cum s-l schimbe din interior , prin intermediul inovatoare noi modele de cum ar
putea funciona pe profit . Pentru aceasta , s-ar putea uita-te la numarul tot mai mare de
cooperative , trusturi de teren comunitate , angajat planurile de proprietate stoc ( ESOPs ) , i B
Corpul . Acestea i alte modele , cauta de a democratiza i impregna o misiune social n conceptul
a societii n sine . Astfel de modele face de responsabilitate social corporativ mai mult dect
doar fereastra - dressing . Difuzarea de astfel de modele , evident, nevoie de mai mult timp dect o
face la punerea n aplicare a noilor reglementri , dar astfel de inovaie este necesar dac vrem s
construim un sistem economic mai echitabil i sustenabil .

Mai mult dect att , dei de cercetare cu privire la efectele de comercializare asupra eficienei
serviciilor publice, ar fi interesant , nu este de natur s schimbe mintea neoliberalii comise . Un
studiu de la Proiectul de Guvern de Supraveghere din urm cu doi ani a constatat c contractant
privat cost guvernului mai muli bani . POGO chestionate 550 de contracte , considerate " corect
i rezonabil ", pentru 35 de locuri de munc diferite din agenii guvernamentale i a constatat c
contractani privai costa mai mult , n 33 din cele 35 de locuri de munc . n medie , contractani
privai s-au pltit 83 % mai mult . Cu toate acestea , n msura n care pot spune , nu am vzut un
rezultat anti - privatizare mpinge n Beltway sau n " laboratoarele de democraie " noastre n
statele . Cei care caut s privatizeze serviciile guvernamentale se va face acest lucru dintr-o viziune
moral conservator sau un auto- interes economic , nu pentru c au gsit dovezi de ronit numere .
Guvernele pot schimba , de asemenea, modul n care punerea n aplicare a impozitului pe profit ( nu
-l mai mici ), n scopul de a reduce evaziunea pe scar larg . O lun n urm , ca rspuns la
audierile privind evaziunea fiscal de la Apple , Dean Baker de la Centrul pentru Cercetare Politici
Economice a oferit un astfel de exemplu :
S presupunem c ne-am da companiilor posibilitatea de a da guvernului o cantitate de stoc fr
drept de vot ( a sugera ceva de genul o participatie de 30 la suta ), care vor fi tratate exact ca stoc
comun al companiei , cu excepia fr privilegiile de vot . Acest lucru nseamn c, n cazul n care
compania distribuie profiturile ctre acionari , prin dividende , apoi aciunile guvernului de a obine
acelai dividendul exact . n cazul n care cumpr napoi 10 la suta din actiunile sale , apoi , de
asemenea, cumpr napoi 10 la sut din aciunile guvernului .
Frumuseea acestei abordri este c nu exist nici o modalitate de a scpa de impozitarea implicit .
n plus, ea are ca efect extrem de benefic pe care nu ar mai fi bani n jocurile fiscale . Companiile ar
putea concentra pe a face afaceri - a face produse mai bune sau furnizarea de servicii mai bune mai degrab dect jocuri de noroc codul fiscal .
Opiune pe aciuni poate fi chiar voluntar . n cazul n care companiile doresc s continue s
ncerce s joace jocuri cu sistemul fiscal , acestea pot refuza s mearg pe calea de a oferi aciuni la
guvern . Desigur, toat lumea va ti atunci ce aceste companii fac , dar asta e decizia lor .
EF Schumacher discutat doar un astfel de model n capitolul " noi modele de proprietate " din
munca lui 1973 Small is Beautiful : Un studiu de economie , ca i cum Oameni contat , de
asemenea . Exist voin politic n spatele acestei idei ? Probabil c nu . Cu toate acestea , unul
trebuie s pstreze mereu idei bune n via , astfel nct acestea sunt n form , atunci cnd a sosit
momentul .
n ceea ce privete politica , Crouch susine pentru relevana continu a partidelor politice i vrea s
vad o rennoire a participrii democratice i politica de centru-stnga . El sugereaz sprijinirea
forme mai participative de guvernare i consolidarea descentralizrii i activism local. Difuzarea de
bugetare participativ ofer un bun exemplu de astfel de democraie participativ la nivel local
nrdcinate . Mai mult dect att , ca sindicatele au fost n mod tradiional fora din spatele
partidelor de centru-stnga , el susine c sindicatele vor trebui s-i asume un rol mai extins n
reprezenta preocuprile sociale i , de asemenea, s fie dispui s -i asume riscul de a pedepsi
partidele de centru-stnga , dac acestea iau uniune suport pentru acordat (p. 114 ) . Cu toate acestea
, m ntreb ct de eficiente astfel de ameninri ar fi n lumina statului slbit micrii forei de
munc .
Cu toate acestea , pentru a menine o vibratie n politica de centru-stnga , Crouch pledeaz pentru
importana de mobilizarea unor noi identiti , vznd sperana n " acest domeniu constant pentru
noi creativitatea perturbator n demo-uri " ( p. 116 ) . El ofer exemplul menionat mai sus a
micrii femeilor i , de asemenea, menioneaz micarea ecologic ( de mediu ) . Dei nu-mi
clasifica ntr-adevr micarea de mediu ca o micare orientat spre identitate , o mulime de noi

activism se concentreaz asupra identitilor locale , n contextul justiiei de mediu . Luai , de

exemplu , galvanizarea de diverse comuniti locale din spatele micrii anti - fracking i micarea
anti - Keystone . Ambele aceste aspecte inspirat un numr de persoane care ar fi putut avea puin
experien anterioar n activismul politic s ia o poziie n protecia mediului , sntatea i
stabilitatea economic a comunitilor lor, deoarece efectele , att actuale i poteniale , a devenit
real pentru ei .
Mai mult dect att , ca i pentru micarea de femei , ne- am vzut de organizare progresiv
impresionant i de mesagerie n jurul drepturilor de reproducere n ultimii ani mpotriva facturile
ultrasunete invazive i , cel mai recent , fa de legislaia anti - avort mpins de ctre republicani n
Texas i n alte state . " Pirat poporului ", n Texas Senat , culminnd senator de stat Wendy Davis
10 + or pirat , rezuma astfel un amestec de pasiune , participare i organizare .
Conceptul Crouch de " post- democraiei ", ofer un cadru util pentru interpretarea starea actual a
politicii democratice n rile dezvoltate industrial , n special n SUA i Marea Britanie , unde
idealul de pia are o aderen mai stricte cu privire la dezbaterea politic i imaginaia . Cartea
Crouch este mai descriptiv dect prescriptiv general , i , prin urmare, el ofer mai mult atenie la
diagnosticul dect vindecarea . Cu toate acestea , accentul pus de el pe dinamismul n demo-uri care
pinteni descoperirea de noi identiti i probleme n jurul crora s organizeze oferte sperana c
puterea de a ndoi panta traiectoriei parabolic a politicii democratice ca de nc rmne puternic .
Sptmna XII. Democraia i pieele: comercializarea ceteniei
Lecturi: Colin CROUCH, Post-Democracy, Polity, Cambridge, 2005, pp. 78-103.

Sptmna XIII. Amurgul democraiei?

Lecturi: Jan-Werner MLLER, Contesting Democracy. Political Ideas in Twentieth-Century
Europe, Yale
University Press, New Haven and London, 2011, pp. 202-242.
Aceasta carte este primul cont major a gndirii politice n Europa secolului XX, att de Vest
i de Est, s apar nc de la sfritul Rzboiului Rece. Amestecarea cu pricepere istoriei
intelectuale, politice i culturale, Jan-Werner Mller elucideaz ideile care au modelat perioada de
extreme ideologice, nainte de 1945, precum i liberalizarea politicii vest-europene dup al doilea
rzboi mondial. El ofer, de asemenea, portrete vii ale faimos precum i gnditori politici uitate pe
nedrept i micrile i instituiile au inspirat.
Mller acord o atenie deosebit la ideile avansate pentru a justifica fascismului i modul n care
acestea se refer la un fel special de democraie liberal, care a fost creat n Europa de Vest de dup
rzboi. El explic, de asemenea, impactul anii 1960 i neoliberalismul, care se ncheie cu o evaluare
critic de vrst post-ideologic de astzi de auto-contient
Contestarea Democraia este una dintre o serie de lucrri importante ; n special Mark
Mazower Dark Continent i Age Eric Hobsbawm de extreme , oferind o nou perspectiv asupra
istoriei Europei n secolul XX . Ea face acest lucru ca o istorie a gndirii politice , iar portretul lui
vii este de un continent la ndoial n mod constant sensul democraiei . Acesta mparte tema "
continent ntunecat " Mazower lui , subliniind precaritatea ordinii democratice salvat de la epava
de-al Doilea Rzboi Mondial . Cu Hobsbawm se subliniaz ideologie , i Muler acoper bine muli
gnditori politici , multe familiare , altele nu . El citeaz cu avertisment aprobarea AD lui Lindsay

c gndirea abstract fi unit cu un interes n experimentare practic . ntr-adevr , acest lucru nu este
un studiu de " ntre gnditorii " . Se salveaz unele mini bune de la obscuritate , dar Lukcs ,
Marcuse i Sartre , au fost ntotdeauna pe listele de lectur . ntr-adevr, democraia nu este
ntotdeauna preocuparea lor unic . Un interes n comunitate , sau revoluie , a fost la fel sau mai
important . Mai mult dect att , compromisul post- 1945 a fost bazat pe valori neatractive pentru
muli intelectuali . Soliditate sale , nu distincie intelectual , iese n eviden .
Evenimentele decisive ale secolului trecut ; Empires colaps , dou rzboaie mondiale , Rzboiul
Rece , i globalizarea neobosit , a nsemnat c drama a democraiei europene a fost jucat pe scena
mondial . Cu toate acestea , Mller gsete unitatea n subiectul su . Intelectualii lui sa luptat cu
teme comune : cum s guverneze societatea de mas , dac statele moderne ar putea fi concepute
pentru a permite populare de auto- guvernare , i modul n care resursele birocratice i tehnologice
ar putea fi folosite pentru a modela cultura popular . Masele au devenit baza de legitimitate :
ntrebarea a fost cum s fac statul lor . C au fost cretine , comunist , fascist , liberal , naionalist ,
i rspunsuri socialiste ofer Concursurilor Democraie coerena . n mod semnificativ , se ncepe cu
Max Weber , a crui viziune a societii moderne nchise ntr- o cuc de fier bntuie aceast carte .
ntr-adevr, n cazul n care contestarea democraia este tema , Nemesis democraiei , tehnocraie ,
apare sub fiecare reformulare posibil . Cele dou motenirile de durat ale aezrii post- rzboi au
fost statul bunstrii i Uniunea European .
Este un subiect dramatic . n timp ce cteva state europene au fost semnificativ democratic n 1900 ,
de 1922 cele mai multe din zona de vest a Uniunii Sovietice a fost sub dominaie democratic .
Aceasta a fost profunzimea crizei , care a fost de a urma , n 1939 doar o minoritate dintre aceste
state au rmas democratic . Au fost nu pentru capriciile rzboiului , depozitul a democraiei
europene ar fi fost coloniile colonist ale Imperiului Britanic i Statele Unite ale Americii . Rzboiul
Rece i ncheierea ei au vzut apoi rspndirea democraiei sud i est , i n continuare spre est din
nou . ncercarea de a defini subiectul regimului democratic n ceea ce privete clasa sau naiuni au
prevalat n primul rnd , dar dup 1968 subiectivitate gsit noi categorii politice . Cnd continentul
a fost mprit n dou blocuri , att n competiie pentru manta de populare auto- guvernare ,
fiecare gnditor important a trebuit s decid ale crui argumente au gsit convingtoare . Pentru
Mller , rezultatul a Rzboiului Rece a demonstrat nelepciunea - vest european de soluionare
post- 1945 , bazat pe principiile democraiei cretine , o aezare temperat de ororile din anii 1940 .
n a vedea epoca post - rzboi ca apoteoza a democraiei europene , n acest fel , Mller difer de la
Stein Rokkan , Greg Luebbert , i Dirk - Berg - Scholosser , pentru care perioada interbelic a fost
decisiv . Mai degrab de-al Doilea Rzboi Mondial a fost punctul de sprijin al experienei prin care
Europa disciplinat obsesia ei cu democraia .
Cretin-democraiei poate s fi fost neinspirat , dar prostia ei a fost suficient de impunere pentru a
face fa provocrilor din 1968 i neo- liberalismul . n timp ce capitolele anterioare Mller se
concentreze asupra potenialului democraiei pentru transformare radical , ultimele trei accentul pe
durabilitatea de soluionare post- rzboi . El observ c nici radicalii din 1968 , sau disidenii dup
comunism , a creat noi instituii . ntr-adevr, " revoluia negativ ", care a vzut Europa de Vest
reconstruit dup rzboi , a prefigurat ceea ce Jan Patocka , filosoful ceh , numit " comunitatea a
zguduit "; cei care au vazut ororile plin de totalitarism sub comunism . n vocabularul lor politic a
venit un imperativ moral , un exemplu a ceea ce a fost " personalismul " a gnditorului catolic
francez , Jacques Maritain . Dac Europa a gsit o soluie etic pentru viziunea lui Max Weber a
cuc de fier , apoteoza post-rzboi a cretin-democraiei a fost momentul su . Acesta este mesajul
central al acestei cri . Consecina a fost o disciplinare a democraiei , i ordinele constituionale
construite pe logica niciodat : acestea prevzute pentru drepturile omului , curile constituionale
puternice , i delegarea de autoritate a organismelor supranaionale . Din acest motiv, la capitolul
"Reconstrucia gndire ", dup 1945 formeaz coloana vertebral crii . n timp ce intelectualii au
fost mai entuziasmat de promisiunea de revoluie Mller nu caut orbita exterior de experien

democratic , dar nucleul su solid .

Gnd reconstrucie este de notorietate practic , i necesit o experien anterioar de criz . Ideea
unei crize european general poate fi , de asemenea, gsite n Hobsbawm i Mazower . ntr-adevr,
LSE a insusit concepia Ernest Nolte a " unui rzboi civil european ", ca titlu pentru un curs cu
privire la secolul al XX-lea . Koselleck rezum trei modele semantice ; istorie ca permanent de criz
, criz n desfurare ca un proces de accelerare singular n care intr n conflict izbucni i izbucni
sistemul de afar , ( dup care ncepe o nou epoc ) , i criza ca pur i simplu criza final a ntregii
istorii . Dac democraia a fost asigurat ca continent traversat un prag epocal dup 1945 , al doilea
model este la lucru n interpretarea Mller a apoteoza ei . Implicit n aceast concepie de criz este
c de rezoluie , care implic compromisuri ntre lucrtori i angajatori , ntre catolicism i statul
democratic , i ntre statul-naiune i proiectul european , toate asigurate de ctre cretindemocraiei . Acest lucru a fost bazat pe , aa cum a fost Democraiei Sociale din Scandinavia , o
cazare de fore sociale . Rezoluia a fost cel mai dramatic n Frana , Germania i Italia . Nici unul
nu a fost o democraie stabil nainte de 1939 . Toate au experimentat regul fascist . Apoi au
devenit coloana vertebral a E.E.C. i , astfel, emblematic al apoteoz democraiei europene cu
experien dup rzboi .
Problema este c nu orice democraie european necesar aceast apoteoz . n 1939 Belgia ,
Danemarca , Finlanda , Islanda , Irlanda , Luxemburg , rile de Jos , Norvegia , Suedia , Elveia ,
Marea Britanie , au fost democraii stabile din Europa . Sistemele lor a avut rdcini n secolul al
XIX-lea , cu toate c Finlanda i Irlanda au experimentat rzboi civil dup independen . n ciuda
experiena comun de depresie economic , un factor critic s-au dovedit a fi longevitatea mare de
experiena lor democratic : cantitatea de timp n care a trebuit s internalizeze valorile i practicile
democratice . Secvena european de succes a fost unul de " liberalizare nainte incluziunii " .
Liberalizarea a avut loc timp de zeci de ani sau mai mult : sufragiu universal a venit ultimul .
Micri de dreapta radicale , mai puternic n Finlanda , a fost n general suprimat nainte de 1939 .
Cnd a venit democraie reconstrucie post- rzboi a lucrat n aceste ri de mult ca nainte . n acest
" Age of Extremes ", toate, dar una dintre cele mai democraii durabile au fost state mici : nici unul
nu a avut ambiiile expansioniste n Europa . Spre deosebire de Frana , Germania i Italia , sursele
lor de stabilitate democratic au fost n mare msur suficient pentru a se .
Tema de noi nceputuri strbate literatura de specialitate pe democratizare . Modificri
semnificative sunt vzute n termeni de " rupturi ", " momentele critice " sau " de cotitur - puncte
" . Apoteoz , atunci cnd politica devine ridicat la sfera religioas , dup o criz care confirm
necesitatea unor principii etice , este un alt . Cu toate acestea, prin nelegerea democraiei europene
prin intelectualii si , ( de multe ori n rzboi cu ei nii ) , schimbare incremental pot fi ascunse .
Fr ndoial, rzboiul a fost decisiv din punct de vedere geo- politic , dar formula Cretin
Democrat se aplic n Germania de Vest i Italia . Belgia, Olanda i Elveia , au fost democraii
consociaional . Cele cinci ri nordice au devenit democraii sociale . Marea Britanie i Irlanda au
istorii interconectate . n ceea ce privete Mueller test acid se aplic , dac dezbatere democratic a
dus la noua lui instituionale forme - Finlanda a fost primul sistem semi - prezidenial durabil ,
Irlanda 1937 Constitutie amestecat democraia liberal cu nvtura social catolic , Olanda a
stabilit modelul de mprire a puterii , i prima federaie democratic Elveia Europei . Cele mai
multe din Europa Central - est a dezvoltat sisteme hibride , la fel ca multe ri post- comuniste sunt
acum fac . Nu este o mare atenie aici pentru a autorilor care au atins faima internationala , ( cu care
nsoete fotografiile ) , dar puin pe gndire democratic la periferie . Oamenii de tiin , cum ar fi
Arend Lijphart sunt ignorate . Nu exist nici o discuie , la toate a conceptului de neutralitate .
Contestare Democraia este opera unui bun european , un punct de vedere cu limitele sale . Nu orice
ar necesar apoteoza a cretin-democraiei , nici nu au fost democraii stabile din Europa form n
egal msur de ororile secolului trecut . Mai departe, valorile democratice nu doar radieze spre

exterior de la state europene mai mari , i mai multe descoperiri au avut loc la periferia , schimbarea
n rndul su, miezul . Acesta a fost , de asemenea, n cazul n Europa . Se ridic ntrebarea dac
poate exista o istorie european a acestui proces , de la evenimentele critice sunt parte a istoriei
imperiale din Europa . Cele mai multe dintre statele care au devenit democratic dup 1918 au fost
post- imperial . Cei mai influenat de fascism ( Germania , Italia , i Spania) nu s-au mulumit s fie
aa . Cele dou puteri cel mai important dup 1945 - Statele Unite i Uniunea Sovietic - au fost
ideologic opus la Empire . Frana realizat stabilitatea democratic numai ca ea a plecat Algeria .
Liberalizarea culturii n anii 1960 , ( " spre o societate Orfan de tat " ) , sa ntmplat atunci cnd au
ncetat s mai fie imperiu - state . Nu a durat mult timp nainte au gsit un alt proiect supra-naional
la dispozitivul de blocare pe . Interconectarea ntre Empire i democraie este esenial pentru
experiena european . Dup ce toate imperiile guvernate coloniile lor complet diferit n rile lor de
origine , de multe pentru ceva timp . Tensiunea dintre idei i practici nu a fost niciodat att de acut
ca n ntlnirea colonial .
Cnd statele-naiune discriminare n acest fel , oamenii de tiin s accepte c contradiciile lor sunt
eseniale pentru orice clasificare a societi lor , i pentru a nelege dezvoltarea lor istoric . Acest
lucru ar trebui s fie , de asemenea, valabil i pentru imperiu - state din Europa . n scurt aceast
carte , pentru toate ambiia sa , spune doar jumtate din poveste . Ea ne atrage la inima unui
continent ntunecat , convulsionat n criz parial, deoarece se overreached la limitele sale exterioare
. Soluionarea acestei crize mai mari implicat o serie de non- europeni care contestate democraie n
felul lor