Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Stiinte Politice

Masuri ale tendintei centrale, variabilitati si propozitii

Caracuda Andreea-Camelia SPR1A

16.05.2014

INTRODUCERE
Statistica a aparut din nevoia de a cunoaste intr-o forma masurabila realitatea
inconjuratoare si s-a impus, inca din zorii civilizatiei, ca una din principalele preocupari
ale gruparilor umane. Scopul statisticii era obtinerea datelor statistice.
Culegerea datelor statistice a inceput in mod sporadic, observandu-se elemente ale
puterii economice si militare, de regula cand se organiza sau se reorganiza o cetate.
Astazi activitatea statistica se desfasoara intr-o forma organizata in cadrul
institutiei statistice, care asigura, prin sistemul sau informational, obtinerea informatiei
statistice in orice domeniu de activitate.
Tema proiectului ilustreaza participarea la vot a cetatenilor din judetul Olt in
cadrul referendumului realizat pentru demiterea presedintelui din anul 2012.
Plecand de la premisa ca cei din mediul rural participa la vot intr-un procent mai mic
comparativ cu cei din mediul urban,acest proiect doreste sa demonstreze superioritatea
activitatii electorale in zonele de oras.
Scopul proiectului este acela de a identifica zona in care electoratul a fost mai
activ, diferentierea rural/urban permitandu-ne sa impartim votantii in doua categorii, iar
in conditiile in care ipoteza noastra se confirma, pe baza mai multor criterii se pot trage
concluzii ce reprezinta cauze ale absenteismului.
Astfel, mobilizarea intr-un procent semnificativ mai mare a votantilor din mediul urban,
in detrimentul celor din mediul rural, se poate datora accesului facil la informatii,
interesului mai ridicat pentru viata publica si politica, dar si gradului de familiarizare cu
subiectul in cauza.
Datele le-am colectat in starea lor bruta de pe site-ul oficial al Biroului Electoral
Roman (BEC) si le voi prelucra folosindu-ma de masuri ale tendintei centrale,
variabilitatii si pozitiei.
Absenteismul reprezinta principala problema cu care se confrunta societatea
atunci cand vine vorba de participarea la viata publica. In timp ce electoratul din mediul
urban poate detine un resort semnificativ atunci cand vine vorba de mijloace de
informare si documentare, cei din mediul rural au aceasta arie usor deficitara.
Proiectul are ca obiectiv principal elaborarea unei analize statistice in ceea ce
priveste participarea la vot atat a electoratului din mediul urban cat si a celui din mediul
rural, urmand apoi o comparatie a rezultatelor obtinute menita sa ofere posibilitatea unei
interpretari mai precise si mai corecte a acesteia
In continuare voi prezenta cateva idei generale pentru a cunoaste mai bine tema.
Referendumul pentru demiterea presedintelui Traian Basescu s-a desfasurat
duminica, 29 iulie 2012..
La 6 iulie 2012 Parlamentul a votat in favoare suspendarii lui Traian Basescu cu 256 de
voturipentru, in vederea tinerii unui referendum care sa decida sau nu demiterea din
functie. Este pentru a doua oara cand Traian Basescu este suspendat de Parlament,
precedenta suspendare se referendum au avut loc in 2007, cand 74% dintre voturile

exprimate au fost impotriva demiterii. Mai tarziu, in anul 2009, Traian Basescu a fost
reales presedinte al Romaniei. Dupa suspendare, pana la referendum, presedintele
Senatului, Crin Antonescu a devenit, conform Constitutiei, presedintele interimar al
Romaniei.
La 4 iulie, USL depune in Parlament documentul de suspendare al presedintelui
unde se sustine ca Traian Basescu a instigat la nerespectarea deciziilor Curtii
Constitutionale( Presedintele Traian Baseescu sustine o conferinta de presa in care
afirma ca scopul actiunilor USL, UDMR, UNPR ar fi punerea sub control a justitiei,
suspendarea sefului statului fiind doar o etapa din acest plan si face apel la liderii
majoritatii sa opreasca imediat atacurile la adresa institutiilor statului), ar fi facut
presiuni directe asupra judecatorilor CC, a initiat un proiect neconstitutional de revizuire
a Constitutiei si s-a substituit functional Guvernului. Un alt lucru care I s-a reprosat
presedintelui este ca a declarat ca nu va mai numi un premier USL, chiar daca aceasta
coalitie va obtine majoritatea absoluta in Parlament.
La 5 iulie, Guvernul a adoptat si publicat o ordoanta de urgenta care a modificat
legea referendumului stabilind ca presedintele poate fi demis cu jumatate plus 1 din
voturile valabil exprimate ale cetatenilor participanti la referendum si nu cu jumatate
plus 1 din numarul persoanelor inscrise pe listele electorale si ca vor putea vota si
cetatenii romani aflati in strainatate
La 6 iulie, Curtea Constitutionala anunta intr-un comunicat ca judecatoarea
Aspazia Cojocaru a fost amenintata- inainte de discutiile de suspendare din functie a
presedintelui Traian Basescu- cu privire la votul ce urmeaza sa-l dea. Curtea
Constitutionala nu a emis un aviz ferm cu privire la suspendarea din functie a sefului
statului ci a replicat la acuzatiile punctuale ale USL, pronuntandu-se uneori in favoarea
presedintelui, iar alteori insusindu-si criticile USL.
Avizul Curtii fiind consultativ, in Parlament s-a votat suspendarea presedintelui Traian
Basescu cu 256 de voturi pentru si 114 voturi impotriva.
La 10 iulie, Curtea Constitutionala a decis in unanimitate ca referendumul de
demitere este valid in masura in care se asigura participarea la vot a cel putin jumatate
plus 1 din numarul persoanelor inscrise pe listele electorale permanente. La scurt timp
dupa comunicatul Curtii, Ministerul Administratiei si Internelor a informat ca la
referendumul din 29 iulie se va aplica ordonanta de urgenta a Guvernului, potrivit careia
presedintele este demis cu majoritate simpla a celor care se prezinta la urne.
Incepand cu 23 iulie 2012, Traian Basescu a solicitat cetatenilor romani sa
boicoteze referendumul.
Intregul cost al referendumului a fost estimat la 95.000.000 Ron.
Din numarul total al cetatenilor cu drept de vot care se ridica la 18.292.464, la vot
s-au prezentat 46,24% din romani, 87,52% au votat DA, fiind in favoarea suspendarii
presedintelui Traian Baseescu, iar 11,15%, 943,375 persoane au votat NU, fiind contra
demiterii presedintelui ( in 2009, Traian Basescu fusese reales presedinte cu 5.277.068
voturi, adica cu 2.236.768 mai putine voturi decat cele validate pentru demitere.).
Curtea Constitutionala s-a pronuntat pe 21 august 2012 in privinta invalidarii

referendumului.
Capitolul I
Pentru a prelucra datele colectate de pe site-ul oficial al Biroului Electoral Roman
(BEC), ce fac referire la procentajul persoanelor care au votat in cadrul referendumului
pentru demiterea presedintelui din 2012, atat in mediul rural cat si in mediul urban in
judetul Olt, ma voi folosi de masuri ale tendintei centrale, variabilitatii si pozitiei.
Doresc sa analizez aceasta distributie prin intermediul mai multor indicatori si anume:
Media este media aritmetica a setului de date.

xi 1
= xi
N
N

Unde x i reprezinta suma tuturor valorilor

Media esantionului este denotata x (x bar):

n
xi
i=1 1 n
= xi
x =
n
n i=1

unde x reprezinta suma tuturor valorilor din esantionul si n

reprezinta dimensiunea esantionului.

Interpretarea mediei- media reprezinta centrul gravitational al distributiei. Acesta este
punctul in care se balanseaza distributia.Media nu spune nimic despre imprastierea
valorilor sau distributie.
Mediana este un alt tip de medie. Mediana este valoarea care este mai mare decat
sau egala cu jumatate din valorile din setul de date. Pentru a determina mediana, datele
sunt ordonate ascendent.
Mediana are o adancime data de:
n+ 1
2

Modulul este valoarea care apare cel mai frecvent intr-un set de date.
De exemplu, in setul de date {4,7,7,7,8,8,9},modul este 7, deoarece 7 apare mai
frecvent decat oricare alta valoare din set. Cand fiecare valoare a setului de date apare o
singura data , datele nu au mod. De exemplu setul de date
{5,11,21,24,27,28,30,42,50,52} nu are mod. Cand seturile de date sunt mici sau

moderate , modul nu este foarte util.

Comparatie intre medie,mediana si mod.
Media, mediana si modulul sunt echivalente cand distributia este unimodala si
simetrica. Totusi, in cazul asimetriei, mediana este aproximativ o treime din distanta
intre medie si mod: media, mediana si modul ofera diferite avantaje si dezavantaje.
Media ofera avantajele familiaritatii si eficientei si in inferente. Totusi media este
puternic influentata de asimetrie si outsideri. In aceste circumstante, mediana este o
cuantificare mult mai stabilaa centrului distributiei.
Un exemplu des citat al acestui dezavantaj este la considerarea salariilor angajatilor,
cand salariile directorilor bine platiti, impinge venitul mediu catre o valoare inalta
inselatoare. Un alt exemplu este pretul mediu al caselor( in care casele cu pret inalt muta
datele in directie pozitiva). In astfel de circumstante, mediana are mai putine sanse sa fie
gresit interpretata si este de aceea preferata ca masura a pozitiei centrale.
Masuri ale variabilitatii- masurile tendintei centrale singure nu pot caracteriza
complet un set de date. Doua seturi de date foarte diferite pot avea masuri similare ale
tendintei centrale.Masurile dispersiei sunt utilizate pentru a descrie imprastierea datelor
sau variabilitatea unei distributii.
Masurile dispersiei sunt: domeniul, varianta si abaterea standard
Domeniul(range)- diferenta de valoare dintre elementul cu cea mai mare valoare
(H) si elementul cu cea mai mica valoare din setul de date. Alte masuri ale dispersiei se
bazeaza pe aceasta masura.
Domeniu= H L
Abaterea de la medie- deviatia de la medie este diferenta dintre valoarea elementului x si
valoarea mediei aritmetice a setului de date x.
Varianta unei populatii este media sumelor patratelor.

Q 2=

SS
N

Presupunand ca setul nostru de date reprezinta o populatie intreaga Q2=2/2=1

Varianta esantionulul ( s 2 ) este:

S 2=

SS
(n1)

Deoarece varianta este exprimata in unitati practice, este foarte rar intrpretata direct. In
schimb este luata in considerare radacina patrata a variantei care se numeste abatere
standard.

Abaterea standard a unei populatii este radacina patrata a variantei unei populatii.

Q= Q 2=

SS
N

Deviatia standard a esantionului este radacina patrata a variantei unui esantion.

s= s 2=

SS
n1

Dar cum interpretam o deviatie standard ? Un mod de a interpreta o singura deviatie

standard este de a indica procentul de date care cad in cadrul unui numar specificat de
deviatii standard ale mediei.
Exista doua reguli care se aplica acestei abordari:
Prima regula pentru interpretarea deviatiilor standard se aplica distributiilor normale si
se numeste Regula Empirica.
Regula Empirica: Daca o variabila este normal distribuita:
1. Aproximativ 68% dintre observaTii se afla in limita a 1 abateri standard de la medie.
2. Aproximativ 95% dintre observaTii se afla in limita a 2 abateri standard de la medie.
3. Aproximativ 99.7% dintre observaTii se afla in limita a 3 abateri standard de la medie.
Cand exista aceast caz ?
68% din valori se afla sub 1 deviatie standard a mediei. Aceste limite sunt
95% din valori se afla sub 2 deviatii standard ale mediei. Aceste limite sunt
.
Aproape toate valorile se afla sub 3 deviatii standard ale mediei. Aceste limite sunt

Pentru distributii care nu sunt normale, se aplica regula Chebyshev, care spune:
Cel putin 75% dintre valori se afla sub 2 deviaii standard de la medie
Cel putin sapte optimi-din-opt se afla sub 3 deviaii standard de la medie
Interpretarea si intelegerea abaterii standard:
Abaterea standard este o masura a variabilitatii sau dispersiei.
Teorema lui Chebyshev se aplica oricarei distribuii.
Regula Empirica: se aplica unei variabile care este normal distribuita.
Masuri ale poziiei
Masurile poziiei sunt utilizate pentru a descrie locatia relativa a unei observaii.
Sferturile (quartiles) si procentajele (percentiles) sunt cele mai utilizate masuri ale

poziiei.
O masura aditionala a tendinei centrale, midquartile, este definit utilizand quartile-le.
Sferturile sunt o parte a rezumatului in 5 puncte.
Sferturi: valori ale variabilei care imparte setul ordonat de date in quartile; fiecare set
ordonat de date
are 3 quartile:
1. primul sfert, Q1 , este un numar astfel incat cel mult 25% din date sunt mai mici in
valoare decat Q1
si cel mult 75% sunt mai mari.
2. Al doilea sfert este mediana.
3. Al treilea sfert, Q3 , este un numar astfel incat cel mult 75% din date sunt mai mici in
valoare decat
Q3 si cel mult 25% sunt mai mari.
Procentajele: valori ale variabilei care impart setul ordonat de date in 100 de subseturi
egale; fiecare
set are 99 percentile. Cel de-al k-lea percentile, Pk , este un numar astfel incat cel mult k
% din date
sunt mai mici in valoare decat Pk si cel mult (100 -k)% sunt mai mari.
Rezumatul in 5-puncte al unei distribuii este dat de:
Q0 = Minimum
Q1 = Primul sfert
Q2 = Mediana
Q3 = Sfertul de varf
Q4 = Maximum
z-Score
Masura denumita z-score este poziia unei valori particulare a lui x pe care o are relativ
la medie,
masurata in abateri standard.
Capitolul II
Proiectul de fata cuprinde prelucrarea datelor cu pivire la participarea la vot in
judetul olt, cu scopul de a demonstra faptul ca locuitorii din mediul rural au votat intr-un
procent mai mare comparativ cu mediul rural.
Pentru acest fapt am selectat cele 8 orase din judetul olt si tot atatea comune
pentru a oferi echitabilitate studiului.
Datele au fost colectate de pe site-ul Biroului Electoral Central(BEC)

Avem lista votantilor in cele 8 orase ale judetului Olt, numarul celor inscrisi pe listele de
votare si numarul celor care s-au prezentat la urne.
Dintr-un total de 166973 de votanti inscrisi pe liste, doar 101157 de persoane au votat,
65816 de persoane nu s-au prezentat la vot .

Nr. alegatori in liste Votanti

Oras

15.927
17.999
9.912

10005 Or.Corabia
8200 Or.Bal
4941 Or.Drgneti-Olt

5280
4810
10237
30409
72399

4930 PIATRA-OLT
3732 POTCOAVA
6595 SCORNICESTI
20466 CARACAL
42288 SLATINA

Dispunand de datele persoanelor ce s-au prezentat la urne am calculat pentru cele 8

orase suma,media,adancimea,mediana,modulul, domeniul, varianta si abaterea.

orase

suma
media
adancime
mediana
modul
domeniu
varianta
abatere

101157
12644,63
4
7397,5
nu exista
38556
171645717,7
13101,36

Ordonat crescator
3732
4930
4941

6595
8200
10005

20466
42288

Votanti

media
diferenta
patrat
12644,63
-2639,63
6967646,54
10005
12644,63
-4444,63 19754735,84
8200
12644,63
-7703,63 59345915,18
4941
4930
12644,63
-7714,63 59515516,04
3732
12644,63
-8912,63 79434973,52
6595
12644,63
-6049,63 36598023,14
20466
12644,63
7821,37 61173828,68
42288
12644,63
29643,37 878729384,96

suma
n-1
1201520024

varianta
7 171645717,7

REZ IN 5 PUNCTE ORASE

Sample s ize: 8
Median: 7397.5
Minimum: 3732
Maximum:
42288
Firs t quartile:
4932.75
Third quartile:
17850.75
Interquartile
Range: 12918
Outlier: 42288

3732
4930

8200
10005

20466
6595
42288
PRIMUL SFERT
AL TREILEA
4935,5
15235,5
4941

Avem lista votantilor in 8 comune ale judetului Olt, numarul celor inscrisi pe listele de
votare si numarul celor care s-au prezentat la urne. Dintr-un total de 21241 oameni
inscrisi pe liste au votat 19874, 1377 de oameni nu s-au prezentat la vot.
Nr alegatori in liste Votanti
2337
2754
3953
2725
2988
3884
2090
1510

Comune
2321 BRANCOVENI
2177 CILIENI
3478 BRASTAVATU
2290 DEVESELU
2163 DOBROSLOVENI
3728 FARCASELE
1461 GARCOV
1346 GURA PADINII

Utilizand datele persoanelor ce s-au prezentat la urne, am calculat pentru cele 8 comune
suma, media, adancimea, mediana, modulul, domeniul, varianta si abaterea.

comune
suma
media
adancime
mediana
modul
domeniu
varianta
abatere

18964
2370,5
4
2233,5
nu exista
2382
719368,86
848,16

Ordonat crescator
1346
1461
2163
2177
2290
2337
3478
3728

Votanti

Medie
2321
2177
3478
2290
2163
3728
1461
1346

suma

n-1
5035582

Diferenta
2370,5
2370,5
2370,5
2370,5
2370,5
2370,5
2370,5
2370,5

Patrat

-49,5
-193,5
1107,5
-80,5
-207,5
1357,5
-909,5
-1024,5

2450,25
37442,25
1226556,25
6480,25
43056,25
1842806,25
827190,25
1049600,25

varianta
7 719368,86

Sample size: 8
Median: 2233.5
Minimum: 1346
Maximum: 3728
First quartile:
1636.5
Third quartile:
3192.75
Interquartile
Range: 1556.25
Outliers: none

1346
1461
2163
2177
PRIMUL SFERT

2290
2337
3478
3728
AL TREILEA
1812
2907,5

Capitolul III
Cetatenii din mediul urban au votat intr-un numar mai mare comparativ cu cei din
mediul rural in judetul Olt. Cu toate acestea, numarul mare de locuitori din mediul urban
poate doar crea iluzia de prezenta mare la vot a electoratului, dintr-un total de 166973 de
votanti inscrisi pe liste, doar 101157 de persoane au votat, 65816 de persoane nu s-au
prezentat la vot in mediul urban.
In ceea ce priveste mediul rural, dintr-un total de 21241 oameni inscrisi pe liste au votat
19874, 1377 de oameni nu s-au prezentat la vot. Astfel, cu toate ca aparent cei din
mediul urban sunt fruntasi in ceea ce priveste viata electorala, ei raman totusi in
urma,deoarece in comune absenteismul este unul mic comparativ cu numarul total de
alegatori inscrisi pe liste.Media, mediana, si modul sunt echivalente cand distribuia

suma

media
adancime
mediana
modul
domeniu
varianta
abatere

comparatie
oras
comune
101157
18964
12644,63
2370,5
4
4
7397,5
2233,5
nu exista
nu exista
38556
2382
171645717,7
719268,86
13101,36
848,16

este unimodala si simetrica. Totusi, in cazul asimetriei, mediana este aproximativ o

treime din distanta intre medie si mod.
Media, mediana, si modul ofera diferite avantaje si dezavantaje. Media ofera avantajele
familiaritatii si eficientei si in inferente. Totusi media este puternic influentata de
asimetrie si outsideri. In aceste circumstante, mediana este o cuantificare mult mai
stabila a centrului distribuiei.
Un exemplu des citat al acestui dezavantaj este la considerarea salariilor angajatilor,
cand salariul directorilor bine platiti, impinge venitul mediu catre o valoare inalta
inselatoare.
Suma votantilor din mediul urban este de 101157, cu 82193 mai mare decat cea a
votantilor din mediul rural care este de 18964.
Media celor care au votat la oras este de 12644,63, cu 10274,13 mai mare ca a
celor din mediul rural care este de 2370,5.

Referinte:

http://www.becreferendum2012.ro
http://ro.wikipedia.org/
http://www.gandul.info/
http://www.mediafax.ro/