CE NAIBA ESTE PSIHOLOGIA, DE FAPT?

Acest articol si titlul lui ne-au fost inspirate de aparitia, cam n

aceeasi perioad, a trei crti care ne-au czut n mna (iar una
dintre ele ne-a czut repede si din mn). Este vorba despre
Coeficientul de constientizare (Ovidiu Brzdu), Frumusetea uitat
a vietii (Andrei Plesu) si Cum m-am vindecat de nefericire
(Georgeta Ghinea).
COEFICIENTUL DE CONSTIENTIZARE, cartea domnului Ovidiu
Brzdu, reflect preocuparea autorului de a depsi limitele
paradigmei pozitiviste de abordare a realittii n general si a
fenomenului psihologic n special. Autorul afirm prudent si scrie
argumentat, sustinndu-se stiintific prin teorii din domenii de
referint ale stiintei care si-au demonstrat viabilitatea, att
teoretic ct si practic, ori prin studii si cercetri validate
statistic.
Ca oameni de stiint, afirm autorul ca o profesiune de credint,
avem toate motivele s credem c viata va evolua dincolo de lumea
vizibil azi... dincolo de minte, dincolo de spirit. Avem toate
motivele s credem c dincolo de constient mai exist ceva.
n urmtoarele milioane de ani, multe vietuitoare de pe pmnt vor
deveni constiente de sine... Unde vom fi noi, oamenii, atunci?
Sunt ntrebri (si convingeri) care-i asigur domnului Ovidiu
Brzdu premisele pentru construirea unei scale de evaluare a
constientizrii, nevoia de constientizare fiind o cerint de maxim
responsabilitate (si necesitate) ntr-o Lume czut din timp
(Cioran) n care evolutia, sub aspectul amintit, conform cu
modelul propus de Gabriel Liiceanu n cartea Despre limite, este
de la a fi constient de absolut, la a fi constient de limit si de aici
la a fi! Tocmai aceast evolutie ne face s ne ntrebm grav si cu
toat seriozitatea... unde vom fi noi, oamenii, atunci?
Este o carte care merit tratat cu toat atentia si promitem s
revenim cu o alt ocazie, amnuntit si profund, asupra ei.
Dac psihologia este ceea ce face domnul Brzdu, atunci
psihologia este fr ndoial stiint. O stiint care se adreseaz,
n acest caz, intelectului si realului si este citit de toti cei pentru
care existenta nseamn inteligent si real.
FRUMUSETEA UITAT A VIETII, semnat de reputatul filozof
Andrei Plesu, nu este o carte de psihologie. Este o carte de eseuri

publicate de dl. Plesu n revista Dilema si adunate ntr-un volum

la sugestia lui Gabriel Liiceanu. Sunt judecti de valoare asupra
fenomenului social si, totodat, un instrument de ordine n real.
Dar, desi autorul nu si-a propus s scrie o carte de psihologie, n
continutul ei gsim zeci de pagini de psihologie, att social ct si
individual.
Muzica e s t e un rspuns cruia nu i s-a pus nicio ntrebare spunea Nichita Stnescu. Frumusetea uitat a vietii este, prin
tendinta ideilor autorului de a construi repere pentru armonia
social, muzica din versul stnescian. Ea d rspunsuri la
ntrebri nepuse nc, redesteptnd n minte trecutele nimicuri (am
apelat la acest citat din dorinta de a armoniza dou genii: Nichita
Stnescu si Mihai Eminescu) sau prefigureaz modele ale unei
societti viitoare n care s ne regsim frumusetea uitat a vietii.
Un scurt pasaj din carte:
Colectionez antipatii si prilejuri de insatisfactie. Scriu despre
mizerii si maruntisuri. Bomban toata ziua, mi-am pierdut
increderea in virtutile natiei, in soarta tarii, in rostul lumii. Am un
portret tot mai greu digerabil. Patriotii de parada m-au trecut la
tradatori, neoliberalii la conservatori, postmodernistii la elitisti.
Batranilor le apar frivol, tinerilor reactionar. Una peste alta, mi-am
pierdut buna dispozitie, elanul, jubilatia. Nu mai am ragazuri fertile,
reverii, autenticitati. Ma misc, de dimineata pana seara, intr-un
univers artificial, agitat, infectat de trivialitate. Apetitul vital a
devenit anemic, placerea de a fi si-a pierdut amplitudinea si
suculenta.
Respir crispat si pripit, ca intr-o etuva. Cand cineva trece printr-o
asemenea criza de vina e, in primul rand, umoarea proprie. Te poti
acuza ca ai consimtit in prea mare masura imediatului, ca nu stii
sa-ti dozezi timpul si afectele, ca nu mai deosebesti intre esential si
accesoriu, ca, in sfarsit, ai scos din calculul zilnic valorile zenitale.
Dar nu se poate trece cu vederea nici ambianta toxica a
momentului si a veacului. Suntem napaditi de probleme secunde.
Avem preocupari de mana a doua, avem conducatori de mana a
doua, traim sub presiunea multipla a necesitatii. Ni se ofera texte
mediocre, show-uri de prost-gust, conditii de viata umilitoare.
Am ajuns sa nu mai avem simturi, idei, imaginatie. Ne-am uratit,
ne-am instrainat cu totul de simplitatea polifonica a lumii, de
pasiunea vietii depline. Nu mai avem puterea de a admira si de a
lauda, cu o genuina evlavie, splendoarea Creatiei, vazduhul, marile,
pamantul si oamenii. Suntem turmentati si sumbri. Abia daca ne
mai putem suporta.

Exista, pentru acest derapaj primejdios, o terapie plauzibila? Da,

cu conditia sa ne dam seama de gravitatea primejdiei. Cu conditia
sa impunem atentiei noastre zilnice alte prioritati si alte orizonturi.
Iar dac asta ar fi psihologia, atunci ea este filozofie, adresnduse spiritului si adevrului. Si este citit de toti iubitorii de spirit si
de adevr.
CUM M-AM VINDECAT DE NEFERICIRE este scris de doamna
Georgeta Ghinea si este cartea pe care o s insistm n mod
deosebit, din ratiuni pe care le veti ntelege citind articolul.
Aceast doamn este cunoscut ca un fel de psiholog de serviciu
al televiziunilor. Nu exist vreun eveniment monden care s
tulbure constiinta de noapte a precupetelor, coafezelor,
barmanitelor, muncitoarelor de la (ce-a mai rmas din) APACA
sau de la ROSAL-ul lui Silviu Prigoan, si pe care doamna GG s
nu-l comenteze. Primul eveniment de rsunet care a beneficiat de
expertiza-i psihologic (cum zice dnsa), a fost divortul lui Petre
Roman de Mioara, mai btrn cu niste ani dect fostul premier,
si cstoria acestuia cu Silvia Chifiriuc, o femeie mult mai tnr.
Fr s aib o minim documentare de la surs, fr mcar o
discutie cu persoanele implicate n caz, fr s aib vreo retinere
deontologic pricinuit de gndul c ar putea aduce atingere
demnittii persoanelor respective, n fine, fr o minim decent,
bazndu-se exclusiv pe cteva (destul de putine) pagini de
literatur psihanalitic (pline de presupuneri care nu depsesc
nivelul unor ipoteze) psihologul natiunii s i -a descrcat pe micul
ecran fluturii din noaptea universului su interior, turuind verzi
si uscate despre aceast relatie, asa cum numai urmasele mamei
Omida ar mai fi n stare s o fac (probabil si Crin Antonescu).
Fostul prim-ministru ne este prezentat n viata de familie alturi
de Mioara ca un pmplu, care si-a asumat din start rolul de
vioara a doua (vedeti, ce intuitie are doamna GG - vioara ne
sugereaz c de la nceput aceast csnicie a fost cu cntec!),
aflat sub papucul neveste-si, c a r e , prin autoritatea sa, l -a
complexat pn la a-i anula masculinitatea. Adic aceast
csnicie a fost de poveste, eventual Petric si lupul n care lupul
era evident Mioara. Iar la un moment dat n Petric s-a trezit
orgoliul de mascul feroce si curajos, a spintecat burta lupului si a
scos-o de-acolo pe Scufita rosie. Si este gata acum, la peste 60 de
ani, s -si reafirme deopotriv brbtia si virilitatea (totusi,
doamna GG nu ne-a spus dac pentru aceste ambitii domnul
Roman are nevoie sau nu de Viagra). n schimb Silvia, amatoare

de pomul bun si omul copt, suferea srcuta de lips de afectiune

patern motiv pentru care ea cuta cu disperare un partener de
viat care s-i fie tat sau chiar bunic, fiindc se stie c bunicii
sunt mai grijulii cu nepoatele dect tatii cu fiicele. Judecnd
precum doamna GG, am putea spune si noi, speculnd unitatea
paradigmatic trup-psihic, c pe parcursul csniciei sale cu
Mioara, datorit autorittii excesive a acesteia, lui Petric i s-a
scurtat gtul, fiindu-i permanent inhibat trebuinta, puternic
masculin, de a face gt!
Apoi, deja reputatul psiholog GG (cum scriu ziarele) si-a dat cu
prerea despre toate evenimentele, incidentele si accidentele
petrecute, de la moartea Mdlinei Manole si pn la divortul,
care de-acum a devenit pentru GG specialitatea casei, dintre Iri si
Moni (dintre Virinel si Hormonica n variant popular).
Iat ce scrie Radu Buzianu ntr-un articol care analizeaz
prestatia comentatorilor mai mult sau mai putin avizati ai mortii
Mdlinei Manole:
Un rol important n aflarea n treab l au zilele acestea psihologii.
Exemplul cel mai expresiv este Georgeta Ghinea. Despre ea poi
spune c apare la televizor. Niciodat nu spune nimic. Ea doar
apare. De cnd a murit Mdlina i pn acum am vzut-o la 3
emisiuni, cu 3 coafuri diferite. Vorbim despre decesul Mdlinei
Manole? La ce or trebuie s fiu? Aha! Ca s am timp s ajung i
la coafor. Mai banal ca discursul unui psiholog la televizor nu
exist nimic.
Si un comentariu la acest articol de la username-ul Carmen C.
Vrei nu vrei, c esti sau nu consumator de media, este inevitabil s
nu sesizezi toate comentariile exagerate fcute pn n prezent
despre moartea Mdlinei Manole. Felicitri d-nule Radu Buzianu
pentru obiectivul articol. Observatia referitoare la psihologul
natiunii Georgeta Ghinea este remarcabil, m bucur c nu sunt
singura care observ excesul de zel al d-nei care mai mult face
parada modei la televizor si creia cred c mai mult i place s se
aud pe ea nssi.
Ei bine, doamna aceasta a scos o carte. Asa cum singur scrie
cartea este o marturisire a unei experiente trite personal, este o
exprimare sincer a fiintei, liber de toate mstile ca roluri sociale
sau profesionale. Imprtsesc aceast experient a trezirii mele ca
pe un dar celor care au nevoie de el. Gigi Ghinea, psihologul fericirii.
Despre carte nu sunt prea multe lucruri de spus. Nu aflm ce-i
fericirea (chiar dac autoarea se ncptneaz s ne conving c

doreste s schimbe nssi definitia fericirii), iar dac nu stim ce-i

fericirea e imposibil, de fapt, s aflm cum s scpm de
nefericire. Sunt povesti lungi si siropoase ncorporate n fraze de
multe ori ilogice si irationale; dac le citesti prea mult ajungi s
plngi ca la filmele indiene.
Dar care este n viziunea doamnei GG metoda de procurare
(termenul i apartine s.n.) a fericirii? Ea se poate sintetiza n cativa
pasi. Este vorba, desigur, despre o schimbare pe care e nevoie sa o
faceti la cteva niveluri, n cele cteva dimensiuni ale existentei
(cam cte niveluri si cam cte dimensiuni? s.n). Rspund astfel n
tonul generos al rubricii revistei Tabu cum s ncercnd s
redau pentru cititorii ei, pe scurt, cum puteti deveni mai fericiti. 1)
Decizia c doresti schimbarea. 2) Credinta apriori (oarb) c se
poate. 3) Constiinta faptului c n afar de voint mai este nevoie si
de efort pe care trebuie s-l depui timp de patru sptmni (Patru
sptmni de efort? Nu mai bine dm acatiste? s.n.). 4) C
repetarea exercitiilor simple pe care le vei avea de fcut este
esential, astfel nct, dup cele patru sptmni, integrarea noilor
obiceiuri a avut deja loc. 5) Urmeaz apoi un nou mod de viat cu
totul, (un nou mod de viat cu totul - ce constructie, ce stil! s.n.) n
care fericirea ca stare de bine n fundal te va ajuta s triesti mai
linistit cu sine si cu lumea. Vedeti ct e de simplu s devenim
fericiti? Vorba lui Gigi Becali: Pac! Pac! Pac! pn la Paste suntem
pe primul loc... Si totusi dac aceast carte ar avea ca element de
referint acel falus enorm si semet - atotrezolvtorul tuturor
nefericirilor, autoarea ar putea fi o a doua Sandra Brown, iar
succesul ei, deocamdat national (cum ne asigur, invocnd
excelenta vnzare a crtii, fapt ce nu trebuie s ne mire, s nu
uitm: cartea Mihaelei Rdulescu Niste rspunsuri a fost un
adevrat best-seller vnzndu-se n zeci de mii de exemplare n
doar cteva sptmni!) ar deveni unul mondial.
ns n legtur cu doamna GG ar mai fi de remarcat si
prezentarea pe care si-o face: Gigi Ghinea nu este psiholog, este un
om, chiar dac e femeie. Recunoastem c prezentarea ne arunc
n ceat si ne face de-a dreptul nefericiti. Primul lucru pe care,
(credem c) l intelegem este c psihologul nu e om (Gigi nu este
psiholog este un om, si, zu, tindem s-i dm dreptate: Gigi chiar
nu e psiholog). C, n principiu, nici femeia nu este Om ci doar n
anumite circumstante, (Gigi este un om chiar dac e femeie), una
din ele fiind aceea de a te numi Gigi. Apare ns o ntrebare.

Atunci cnd nu are circumstanta de a fi Om, femeia poate fi

psiholog? C nici porcul nu e Om si nici oaia nu e om. Dar poate
oaia s fie porc?
Dac ceea ce face Georgeta Ghinea este psihologie, atunci ea nu
este stiint. Si nici filozofie. Si nici art. Si nici cultur. Este un
gigighinea-s(t)m. Care nu stim ce nseamn. Iar cartea va fi citit
de toti cei care nu stiu ce nseamn nimic din tot ce nseamn
ceva. Si sunt multi. Si care, confundnd fericirea cu soarele, vor
ncerca s o bage n cas cu furca. Adic cu cartea doamnei GG.
Asa c, inspirati din titlul unui cunoscut film: What the Bleep
Do We Know!? ne ntrebm la rndu-ne: Ce naiba este psihologia,
de fapt?