PASTEL DE TOAMN

Ai ranit cu-un strop de roua

Spicul si l-ai frant in doua
Si-un covor de frunze moale
Ai intins sub ramuri goale.
Dintr-o zare-n alta zare
Treci fantasma pe carare

Sa ineci un bob din vie

Cu dulceata ce ma-mbie.
Te-as opri langa izvoare,
Dar a stat bruma pe-o floare,
Te-as pofti la noi la masa
Dar mi-e frig de intri-n casa.
Tot mereu ma uit la stele
Ca mi-e dor de randunele
De suvite in inele
Si de chipul mandrei mele.
Stoluri negre de cocoare
Zabovesc strgand la soare,
Cand e rece, cand dogoare,

Esti craiasa, vrajitoare?

Fata cu priviri de noapte
Si sarut de mere coapte,
Zana ce-mpletesti povesti,
Toamna draga, cine esti ?