Rodica HARPA WV. Asigurarea calitifi in fesdtorie presupunc la modul general, urmitoarele activ: ASIGURAREA CALITATH EN TESATORIE IV... ASIGURAREA CALITATH IN TESATORIE, PRIN CONTROL OFFLINE $1 ONLINE IV.L1. ——Activitati de control offline in tesatorie de control offline: # controlul materici prime - fire pentru urzeala (U) si respectiy, fire pentru batatura (B); * controlul procesului de preparatic din fesatorie si respectiv, controlul tesetii; © controlul tesaturii crude si a tesiturii finite in Iaborator si pe rampa de contol (crud respectiv, finit) In seofia de fesitorie exists urmatoarele forme de aplicare ale controlului tehnic de calitate L Controlul functionarii masinilor de fesut, necesar deoarece defectele care apar la testituri sunt generate in principal prin functionarea necorespunzittoare a masinilor de tesut. Controlul latimii fesaturii, care este necesar deoarece, acest parametra poate anula © comand’ la care clientul reclama neineadrarea la croirea vizati; se asigura trei puncte de control: pe masina de fesut, pe fesatura cruda (la rampa de control crud) si pe fesitura finiti (in laboratorul de incercari_fizico- mecanice). Controlul spetei se asigura deoarece “numarul spetei” trebuie si corespunda prescriptiilor din fisa tchnologica realizata pentru articolul proicctat, asigurand astfel kitimea nominaki a fesituri Controlul raportului de culoare se asigura la tesaturile cu dungi colorate in urzeala (deci, cu raport de culoare in urzeala) si la festiturile in carouri (deci, eu raport de culoare in urzcalt si in batatura); suplimentar se cfectucaza si confruntarea nuanjelor din fesitura finita cu mostra de refering’ (mostra contractati), pentru a verifica concordanfa dintre culori ea tonuti gi intensitate ;, de asemenea se verificd dimensiunile benzilor colorate din tesatura cruda gi cea finita si intotdeauna, corcetitudinea altemnarii culorilor cate poate fi gresita chiar de la reunirea urzclilor, prin navadire. 27Asigurarea calitafii in filaturé si in fesatorie Controlul {esiturii crude in trei etape: pe magina de fesut, la rampa de control crud pentru marcarea defectelor aparute in timpul fescrii si cu intocmirea Figeé defectoscopice si dc ascmenca, contiolul in laboratorul de inecreati fizieo- mecanice pentru intocmirca buletinului de analizé al fesaturii crude; sunt obtinute asticl, informatii utile pentru cfectuarca opcratiilor ultericare de finisare. 6. Controlul festiturii finite se realizeaz’ in doua etape: Ja rampa de control finit — ajustaj pentru controlul total al defeetclor, cu stabilirea calitatii fesaturi finisate si metiarea in buciti de fesaturs firs defecte gi respectiv, in laboratorul de incereari fizico-mecanice, pentra masurarea caractcristicilor definitorii ale fesiturii gi claborarca buletinului de analiza. De refinut faptul ca, resturile de seminfe $i nopeurile provenite din materia prima gi raspandite pe suprafaya fesdturii dar care mu afecteazd aspectul comercial al acesteia, mu se iaw in considerare la recepfia calitativa a fesaturit in Fisa Defectoscopica, defectcle sunt grupate uzual in doua categorii: defecte de filatura si defecte de tesitorie (Tabel IV.1.) si ulterior, se caleuleazt wmitorii indicator - Numarul total Defeete de filaturd (% / 100m de tesatur); - Numirul total Defecte de fesdtorie (% /100m de tesatura); = Numanul total Defecte (% /100m ée fesatura). Tabel IV.1. Gruparea defectelor pentru intocmirea figei defectoscopice Gripe Defectele din eadrul_grupei Defecte de | fir ingrosat U'B; fir ulciat U’B; fire duble-filatura; blende /zebrark; carcel; filatura _| eviburi Defecte de | ir uleiat U/B; pete ulei sub 10/100m si peste 107100m: scame uleiate; fire tesatorie | uleiate (peste 25em); urme ghidaj; desimi si/sau rarituri; gauri de tindechis fir lipsi U; liziera defects; fire duble-fesitorie; navadire gresita; creponsii; striu de spata; defect de legitura; defect raport culoare: flotare de fire; batatura color-amestec; careei-reglaj: gauri-corp strain Prin intocmirea fisei defectoscopice se pot delimita cauzcle de aparitic ale defectelor din testitura crud’. Totodati, fisa poate constitui un instrument de selectare a furnizorilor de fir (in cazul defectelor de filaturs) sau un instrument de selectare a operatorilor din fesdtorie (din punct de vedere a corectitudinii actiunilor de remediere a defeetclor pe masinile de tesut). Suplimentar, prin examinarea aspectului exterior al fesaturilor crude se asigura si aprecierea uniformita{ii suprafefei, a gradului de curaitenic, a tuscului, uniformitiit marginilor si a calititii generale a feserii; de ascmenea, se asigura marcarea cu fir de marcaj a defectelor din metraj si curatarea prin stergere locala a petclor lavabile. 208Rodica HARPA Clasificarea defectelor prezentata anterior difera de cea efectuta in standardul SR 150 8498 :1996 Tesaturi-Descrierca defectelor. Vocabular. In acest referential este stabiliti o grupare in sase categorii a defectelor din (lui intro tesatura (1), defecte in sensul bataturii (2), defecte datorate vopsitii, imprimivii sau finisivii, sau care apar dup’ una din aceste trei opcratii (3), defecte in sensul urzclii (4), defecte ale marginilor sau legate de margini (5) si defecte generale (6). Prin accasta nova structura a standardului international adoptat ca standard roman se pun la dispozitia managementului {esitoriei posibilititi pentru un alt mod de prelucrare a informatiilor legate de defectele tesaturilor, dependente de particularititile {esaturilor vealizate (Tabel TV.2.) fesaturi: dcfeetele fi Tabel IV.2.Gruparea defectelor conform standardului SR ISO 8498:1996 [Defectete | fir murdar; fir plesnit, fir licios, filamente rupte, fir ondulat, fir subtiat, firului in nopeu fesdtura ‘2Defecte in | fir de bataturd tiiat Mrupt, batsturd tocati/ondulats, fir de batatura dublu, sensul batatura intarita la margini: fir buclat, batatura netensionata; eroare de barazurit inserare; fir de batatura lipsa; fir dubla de batatura; semn de pomire; fir batatura detensionattensiomt; aglomerare; flotare; portiune ingrosata / subtiata; deteriorarea bataturi 3. Defecte datorate vopsirii,imprimarit sau finisaril, sau dupa una din cele trei operatih ADefecte in| urzeala arcuits; fir de urzeala lipsa (fir scapat); nopeuri; defect de spati; sensu! urceli | defecte de navadire: striere in urzeala; urma de spata; fir urzeala ondulat/ intins SDefecte de | marginea neintinsi 7 perlati, marginea agataté 7 deteriorata; marginea margini buclata / supratensionatit 6Defecte | acoperirea generala;, suprafifa dezordonata, corp strain, fir de batatara generale refinut; orificiu; semm de prindere a suveicii; strivire; fir agaat; carcel; patare: loc impuns; sfasiere; semn de tindenchi; aspect neuniform © Planul activitatilor de control offline in tesatorie Activitatea de control al calitatii produselor din fesatorie se organizezi in mod specific: + interfazie, pentru verificarca semifabricatclor (firele de bataitura gi urzcali dupa fazele suecesive din. preparatia tesatorici); ~ final, receptia calitativa a fesaturii crude gi finite. incercarile pe fesaturi se asigura in conditii de umiditate legala determinata conform standardelor, pentru fire de urzeala i respectiv pentru fire de batatura. 28Asigurarea calitafii in filaturé si in fesatorie Verificarca calititii unui lot de fesituri inainte de livrare se poate asigura la organizatia producsitoare si prin cu participarca clicntului (Ia cererc). Ficcare semifabricat (fire U, fire B) si produs (fesatura cruda, fesatura finita) implica puncte specifice de control. in Tabelul IV.3., se prezinta structura planului de control pentru realizarea unei fesaturi natur, din fire de bumbac. Tabel 1V.3.Planul activitagitor de control offline in gesatorie: I] Produs controlat Caracteristiet ‘Metoda gi Document calitative echipament de masurare de referinga [Bobine cw fr, Control formate Control total, Ta cerere; numarard (aumar de noduri) | noduri pe firul desfigurat de pq nome toati bobina pe vartelnigi sau interne planiscop. [Rupert Ia rama de urzitjoUrmarire timp de 1h, a numaruta de rupert a firelor in timpud POE lesfigurarit pentru urzire. a) Creal pe sul final lincarearea cu apret lo sul prelimina fiupa masine| — (dupa rzitor) firului crud (dupa urzitor) § firului incleiat pentru 100 de fi Determinare gravimetrica a ed norme interne de incleiat lungime 1 m, prelevate de p ‘toata lafimea sulutui; se caleuleazs ineAeearea on apret | Sufde | Desimeainurzeala fp Verificare corectitudine nivadird —_ figa lurzeate dupa prin confruntarea cu figatehnologica navadire ‘tehnologica a fesaturii [4] Fesarurd | Desimea in bataturé > Verificarea in timpul feserii pri SREN crud rmetode optice (cu lupa textila; cy! 049-2:2000) 1e masina de| rigla de desimi) fesut S| Tesanra | Lafimea festturii fp Control total; se verified si sq SREN crud inscrie latimea fesaturit 17732002 la rampade| Desimea esaturii > Se verifica dUz si dB (ar. fire (SREN 1049 ‘contro! crud | 10em) conform figei de produs | 22000 ‘esatura cruda. Fig defectoscopics fp Control total pentru identificared SRISO 8498:1996 si clasificarea defectelor di fesatura cruda Se specifica daca tesatura a fos ccaragata pe rampa de control ci solutie de curifat pete de ule (apairute pe magina de tesut). 210Rodica HARPA Produs Caracteristict ‘Metoda si Document controlat calitative echipament de masurare de referina Tesaturd | Contractie dupa tesere > Pe directia urzelii si a bataturii sd STAS crud determina scurtareafirelor in 6432-87 in laborator fesatura cruda, ca urmare a teseri de incercari $i _manifestata prin gradul ondulare al firelor din cele dou ‘mecanice sisteme. Masa fesituri ‘Se calculeaza masa pe metru patra SREN a fest gravimetrica de determinare miasei medii, pentru epruveta cu dimensiuni standardizate. Se ealeuleaza masa pe metru linia folosind =" 12127:2003 a fesaturli, corespunzator latimii realizate in tesiturd Desimi tehnologice 0 Se aplica metoda franjelor (dupa SREN (@Uz//l0em; destramare) pe epruvete realizate 1049-2:2000 dB/ 10cm) conform standardelor in vigoare. Caracteristici Solicitare la tracfiune cy SRISO dinamometrice dinamometrul pentru fesaturi, pe 5081:1999 (sareina la rupere si | epruveteprelevate $i pregitit alungirea la rupere a | conform standardului; solicitare: yesamuril) se realizeaza pe dlrectia celor dot: sistome de fire: Uz: B Tesarurd | Cungimea de fesatura fo Control total cu taiere Ducati § “finita- fara defecte metrare bucati de qesatura fa Ja rampa de defecte, ‘control finit Tesatura | Indicii de numerotare fp Metoda __gravimetrica_aplicat _ STAS Jfinitd- ai firelor din cele dowa] pentru fire extrase din epruvet 6430-87 in laborator sisteme dimensionate de esaturs pe [de icercari directiile: Uz gi B. ficieo- -pentru determinarea Iungimii sq ‘mecanice folosese clemele de la torsiometru: pentra cantarire se_foloseste balangé de torsiune cu domeniu de iniisurare (0-500 mg) Compozifia Hbroasafp Se verifica compoziia Hbroasi | Sk firelor din fesatura | fitelor de Uz si B extrase din 13231:1994) tesdtura: proba arderii, analiza ‘11996 microscopic’ atAsigurarea calitafii in filaturé si in fesatorie Ni] Produs Caracteristict ‘Metoda si Document controtat calitative echipament de masurare de referina ‘Contractia pe directia Se determin’ scurtarea firelor i STAS ‘urzeli sia baraturii | tesatura dupa tratamente 6432-87 finisare. Lafimea fesaturii Se masoara lafimea nominala a SREN fesaturii, lajimea cu margini sj 1773:2002 respectiv fra. margini, pe buci conditionate, cu Iungimea 0,5; msi >5m ‘Masa festiturit Conform metodologiei aplicate la SREN (e/m?; g/m) sesatura crud 12127:2003, Desimi tehnologice > Conform metodologiei aplicate lal SREN {estitura cruda, 1039-2:2000) Grosimea gi ‘Se determina grosimea medie a SR ENTSO porozitatea epruvetelor de fesiturt — cxg 5084:2001 micrometrul textil cu dise; s calculeaza porozitatea_fesaturi finand cont de compozitia fibroas afirelor. TLegatura fesaturi gi fp Se verifica legatura fesaturii] _ STAS raportul de fire raportul de legatura si raportul dq 6431-86 fire (daca este cazul) pe epruvet prelevate conform standardului Caracteriation Conform metodologiei de lq SRISO dinamometrice jesatura cruda. 5081:1999 Documente de referinta generale pentru activitatea de control in tesatorie : + SR EN ISO 139:2005 Materiale textile. Atmosferd standard de conditionare si de incercare "SR EN 12751:2002 Materiale textileEsantionarea fibrelor, firelor si a Jestiturilor in vederea efectuirit incereirilor * STAS 6497-73 Tesiituri. Reguli pentru verificarea calititit La cerere, in functie de nevoile clientului si de destinatia fesdturii pot fi cfectuate masurari (optionale) care sunt sustinutc de urmatoarcle documente de referinya specifice : = STAS 12708-89 Tesdturi. Determinarea masei firelor din urzealit si din biititurii pe unitatea de suprafatis a fesiturii + SRISO 7211-4:1997 Materiale textile. Tesdturi. Structura, Metode de analiza Partea 4: Determinarea torsiunii unui fir prelevat dintr-o fesiiturds 212Rodica HARPA SR_EN ISO 13934-1:2002 Materiale textile Proprietiti de tractiune ale Jestiturilor. Partea I: Determinarea forjei maxime gi a alungirii la forta maximé prin metoda pe bandit SR EN ISO 13934-2:2002 Materiale textile. Proprietati de tactiune ale festiturilor. Partea 2: Determinarea fortei maxime prin metoda Grab SR_7523:1994/A91:2008 Tesdturi. Determinarea rezistentei la alunecare a firelor in fesitturé SR ISO 9290:1995 Materiale textile. Tesituri.Determinarea rezistentet la destrdmare prin metoda pendulului SR EN ISO 5077:2008 Materiale textile.Determinarea modificiirilor dimensionale la spilare gi uscare STAS 6145/3-84 Materiale textile. Determinarea capacitijii de pastrare a pliudui SR EN ISO 9237:1999 Materiale textile. Determinarea permeabilitifit la aera materialelor textile STAS 6146-87 Materiale textile, Determinarea capacititii de absorbtie a apei prin capilaritate SR EN ISO 15496:2004/AC:2006 Materiale textile. Masurarea permeabilitifit la vaporii de api a materialelor textile in scopul controhului calititii SR EN 24920:1996 Tesiituri, Determinarea rezistenfei la umezire superficial (incercare prin stropire) STAS 8219-90 Muteriule (eatite. Determinurea efectului Piling STAS 8392-80 Materiale textile. Determinarea rigiditiii Ia flexiune STAS 9487-73 Materiale textile. Determinarea elasticititii STAS 11322-79/A91:2008 Tescituri si tricoturi. Determinarea draparit STAS 12750-89 Materiale textile. Determinarea capacititii de absorbfie a apei prin imersie staticé totalé STAS 1251-89 Materiale textile. Determinarea capacititii de umectare. Metoda cu piciitura SR EN ISO 12945-2:2002 Materiale textile. Determinarea tendinfei fesiiturilor de a se setimosa si de a face piling. Partea 2: Metoda Martindale modificata SR EN ISO 12945-1:2003 Materiale textile.Comportarea tesdturilor si / saw tricoturilor la scdmogare gi la efectul de piling. Partea 1: Metoda cu cutie. STAS 12946-91 Tesdturi. Determinarea bieztrii SR EN ISO 12947-4:2001/AC:2006 Materiale textile. Determinarea rezistentei la abraziune a materialelor textile prin metoda Martindale. Partea 4 Evaluarea modificdrilor de aspect SR EN ISO 12947-2:2002/AC;2006 Materiale textile. Determinarea rezistentei la abraziune a fesiturilor prin metoda Martindale. Partea 2: Determinarea deterioririi epruvetei 23Asigurarea calitafii in filaturé si in fesatorie SR EN ISO 12947-3:2003/AC:2006 Materiale textile. Determinarea rezistenfei la abraziue a materialelor textile prin metoda Martindale. Partea 3: Determinarea pierderii de masa SR EN ISO 12947-4:2001 Materiale textile. Determinarea rezistentei la abraziune @ materialelor textile prin metoda Martindale, Partea 4: Evaluarea modificarilor de aspect SR EN ISO. 13936-2:2004 Materiule textile. Determinarea rezistenfei la alunecare a firelor la cusdturi in tesa. Partea 2: Metoda cu sarciné fxd SR EN ISO 13936-3:2007 Materiule textile. Determinarea rezistenfei la alunecare a firelor la cusdturi in fesdiuri, Partea 3: Metoda eu clema SR EN ISO 13937-1:2001/AC:2006 Materiale textile. Proprietiti de sfiisiere a materialelor textile. Partea I: Determinarea rezistenfei de sfasiere prin metoda balisticd cu pendul (Elmendorf) SR EN ISO 13937-2:2001 Materiale textile. Proprietiti de sfisiere a materialelor textile. Partea 2: Determinarea rezistenjei de sfisiere pe epruvete pantalon (Metoda de sfisiere individual) SR EN ISO 13937-3:2002 Materiale textile. Proprietifi de sfigiere ale fesiturilor. Partea 3: Determinarea fartei de sfasiere a epruvetelor (Metoda de sfasiere unica) SR EN ISO 13937-4:2003 Materiale textile. Proprietifi de sfisiere ale materialelor textile. Partea 4: Determinarea fortei de sfisiere a epruvetelor sub for inti de linbis QMfctuita ile sfiyiere dubl) SR EN ISO 13938-1:2002 Materiale textile. Proprietiti de rezistengii la plesnire a materialelor textile. Partea I: Metodis hidraulicd de determinare a rezistentei si deformérii la plesnire SR EN ISO 13938-2:2002 Materiale textile. Proprietaji ale rezistenei la plesnire a materialelor textile. Partea 2: Metoda pneumaticd pentru determinarea rezistenjei si deformérii la plesnire SR EN 14704-1:2005' Determinarea elasticitifii jesiiturilor. Partea 1 Incercarea pe bandit SR EN 14704-2:2007 Determinarea elasticitifii fesiitwilor/tricoturilor. Partea 2: Incereari multiaxiale SR EN 14704-3:2007 Determinarea elastic strate festiturilor. Partea 3: Testturi 24Rodica HARPA IV.1.2. Aetivitati de control in sistem combinat offline si ontine in fesdtorie Inspectia obiectiva a calititii tesaturilor a aparut ca 0 necesitate in contextul evolutiei performante a masinilor de jesut. in perioada 1965-1995 productivitatea in {esatorii a crescut putcrnic prin progresul tchnologic, impunand treptat gi modificarea principiilor de control al calitatii fesaturilor, pentru a detecta corect si rapid eventualele perturbiri din proces, perturbari care au impact asupra calititii materialelor (fesituri crude respectiv, fesituri finite), pentru a detes calitatea fesiturilor finite si nu in ultimul rand, pentru a stabili optim elasa de calitate a fesaturilor inainte de livrare. Trebuie retinut insd cé, aparitia inspectici automate (in sistem online) nu a eliminat complet varianta manuala (in sistem offline). In fanctic de structura organizatorica si de planul activitatii de control, exist tesatorii in care se aplica generalizat inspectia manuaki datorita unor particularititi care, int-un context dat reprezinti de fapt avantaje; pe de alta parte, adoptarea variantei automate de inspeefic are avantaje cu totul speciale na corect Controtul fesaturilor in sistem offline prezinta avantaje, dar si numeroase dezavantaje. (+) Avantajele inspectici manuale: = nu este limitata de elemente particulare ca: legitura, culoare, struetura pe tip de articol; = abilitatea operatorului de Ia rampa de control de a examina mare varictate de tesituri, de la articole natur la articole brodate, de la culoare unica la articole imprimate, de la fesaturi simple la fesaturi tridimensionale, este ine de neegalat in identificarea gi clasificarea defeetelor in fesaturi. () Dezavantajele inspectiei manuale: ‘* perioada maxima de concentare a operatoruhii este de (20+30) minute, instalindu-se apoi treptat, oboseala; © concentrarea maxima inscamna detectarea a aproximativ 200 evenimente /h; © dupa un interval de 20 sceunde in care nu apar defecte, concentarea operatorului se diminucaza, iar © reactic rapid va avea loc numai la defecte visibile in mod clar; ‘* statistic, este dovedit © aproximativ 30% dintre defectele fesaturii aman nedectate, iar performanta operatorului de la tampa de control nu este constant’ ci dependent de viteza de deplasare a fesiturii la control, de factorii de mediu inclusiv, de elemente ergonomice; 28Asigurarea calitafii in filaturé si in fesatorie ‘* reproductibilitatea controlului pe 0 bucata de fesitura intre operatori diferiti este de aproximativ 50% gi se limiteazi in special la defectele critice datorate teserii Zona rampelor de control este de regul intunceats sau cu lumina natural’ difuza astfel incat, cchipamentele Light-Box care cuprind in principal Limpi fluorescente UV si asigure cmisia uniform a luminii prin fesatura, pentru cvidenticrea defectelor pe toati Litimea materialului. Sistemul de iluminat a suprafefcimatcrialului poate fi teglat pentru lumina naturala si respectiv, lumin’ artificial, Controlul la rampa se recomand’ a fi efectuat sub un unghi de (40245), fara folosirca instrumentelor de matit, la © vitez de vizualizare a tesiturii, de aproximativ 8m/min (Fig IV.1.). Fig.IV.1.Ranpa de control Suplimentar, pe Ling’ identificarea vizuala a defectelor si marcajul conform specificatiilor clientului (prin folosirca de culori fluorescente, af colorati sau banda metalizata), se cfectueaza gi © msurarea lungimii sia Latimii utile a tesaturii (crude si respectiv, finite); © testarea uniformitatii culorii intre baloturi si in intcriorul balotului (pentru tesatura finita). Controtul fesaturilor in sistem online prezinta numeroase avantaje, dar gi un dezavantaj important. (+) Avantajete inspectiei automate: = aprecierea calitatii tesaturilor in mod obiectiv gi reproductibil 216Rodica HARPA = datele colectate prin inspectic se obtin sub forma clectronie’, putind fi transmise gi prelucrate in orice moment gi in baze de date pentru rapoarte; = clasificarea defectelor permite aprecicrea defectclor din tessitur’,independent de destinatia acesteia; * se asigura un limbaj comun produciter - client prin standardizarea aspectului defectclor si importanta acestora, in clasificarca fesaturilor. () Dezavantajul inspectiei automate: = aplicabilitatea sistemelor automate este limitatii; de exemplu, Uster@ FABRISCAN (vezi Cap.IV.3.4.1) este recomandat la inspectia tesaturilor bumbac, lini, miitasc, sintetice 100% sau in amestce, realizate ca articole natur, vopsite in bucata si denim. Cu toate acestea, efectul implementarii sistemului online de inspectie a fesdturilor in controlul tehnic de calitate de la rampa de control este unic si asigura satisfacerea cerinjelor elientilor, reducerea numarului de reclamatii privitor la defecte si minimizarea costurilor de productie. Recepfia la rampele de control poate constitui un punct de control online in urmatoarele cazuri 1. la agregatizarea rampelor de control cu masinile de fesut (concept Uster, vezi Cap.IV.3.4.1) si cu preluarea datclor de control online, fiind posibila timiterea jesaturilor crude direct fa finisare; a integrarea rampelor intr un sistem de monitor si preluarca datelor de control in refea, controlul fesituri fi sistem ofiline de cate operator (concept Barco, vezi Cap. 1.3.4.2). aTAsigurarea calitafii in filaturé si in fesatorie 1V.2. CONTROL OFFLINE ASUPRA CALITATH PROCESELOR $I PRODUSELOR, iN TESATORIE 1V.2.1. — Controtul materiei prime in tes © Controlul standard al materiei prime {ntr-o structura de fluxuri tehnologice neintegrate pe vertical’ (ca in azul filaturi integrate cu fesatoria in cadrul accleasi organizatii) este necesar ca fircle pr esitorie (de la furnizorul de fire) si fie supuse controlului de receptie calitativa. Scopul activitatii consti in verificarca conformitafii caracteristicilor firclor cu specificatiile impuse de ciitre producatorul de tesaituri (care este clientul filatorului). Controlul standard al firelor se refera la verificarea valorilor inscrise in buletinul de analiza constituit la controlul offline a caracteristicilor firelor, in laboratorul filaturii: finete (Nm), torsiune (T, ris/m), fort de rupere (Fr,cN), alungire la rupere (E:,%) si nercgularitatea parametrilor respectivi (CVyq %, CV2 %, CVin%, CVn %), la neuniformitatea structural (CV, %) si la defectele rare neepurate; verificarea are loc pentru tolerantele admise sau pe baza valorilor de referinta, cu ‘incadrarea in standardele internationale Uster® Statistics la un anumit nivel de calitate mondial san on inoadsarea in epecifieatiile de pradus impuse de olienfi Din punct de vedere statistic, sunt importante dows aspecte legate de esantionarea firclor la receptia firelor in fesitorie: 1. lotul de fire se livreaza in mai multe unitai gi prin urmare, se stabileste un volum de sondaj in functie de numarul de unitafi cu fir (Tabel IV.4.); 2. mumarul determinarilor in. procesul de control aplicat pentru masurari_ in laboratorul de incereari, trebuic asigurat astfel inet si se obtin’ un interval de incredere adecvat (vezi Cap.IL4.2.). Tabel 1V.4. Constituirea esantionului la receptia calitativa a firelor in tesatorie ‘Numar total de unitagi ‘Numar de unitagi recomandat pentru esantionare Z 7 3a 2 556 3 on a 25:50 5 * pentru ficeare 10 unitafiin_plus 218Rodica HARPA * Simularea condifiilor de wtilizare a firelor ta fesere Din punet de vedere al proprietitilor mecanice, pentru fesere este necesar de controlat si de estimat modul de comportare a firelor la solicitari continue de tractiune - oboseala. Un rol predominant in modul de comportare a firelor la solicitarile complexe care caracterizeaza feserea, ilare uniformitatea firelor fn filatura sunt cunoscute modele teoretice si experimentale care permit realizarea de corelatii intre proprictitilor matcrialului fibros si proprietitile firelor, inclusiv cu estimarea comportarii fibrelor in la filare. In testitoric ins, spre deoscbire de filatura, situatia este diferita; aici, sunt realizate predictii mai nmult sau mai putin valabile, dar mu existd modele teoretice i de bataturd, la fesere. satisfcdtoare asupra comportirii firelor de urzeala Prin urmare, pe lang controlul de calitate efectuat uzual asupra caracteristicilor firelor pentru tesere (control offline in laboratorul de incercari fizico-mecanice), in Jesatorie este util de efectuat si 0 simulare asupra conditiilor de utilizare a firelor la Jesere cu observatia ci, in functie de telmologia de fesere, datele problemei sunt diferite: ¢ in cazul feserii conventionale predictia comportarii firclor la tesere se refera in principiu doar la sistemul firelor de uzeala care, sunt supuse unor solicitii deoschit de complexe; * in cazul teserii neconventionale, care implica viteze foarte mari de inserare a firelor de baidtura in rost, weduie luatii in considerare si necesilatea ipredicpiilor privind comportarea firelor de batdéturd la fesere. Proprietitile tensionale ale firelor se determin simulian, prin solieitarea firelor individuale pe dinamometre iar catacterisiicile dinamometrice obtinute sunt. = recistenja la rupere a firului cu denumite echivalenta forté de rupere, notata F, (N); = alungirea la rupere care, in functic de modul de exprimare poate fi: alungire absoluté la rupere, notata a, (mm) sau alungire relativé la rupere, notata E, (%). Tesiele dinamometrice clasice efectuate prin solicitarea la tractiune a firelor, mu sunt adecvate si nici suficiente pentru realizarea unor predictii a comportirii firelor la fescre deoarece, se introduc erori sistematice datorate unor diferente esentiale in conditiile de bazc: = Iungimea “mostrelor * solisitate este diferita © pe dinamometru se solicit epruvetti de 50 em (fir unie); © pe masina de fesut firele de urzeala (de ordinul miilor) au lungime de (1.5+2) m 29Asigurarea calitafii in filaturé si in fesatorie = timpul de rupere la solicitare este mult diferit © pe dinamometru, firele au timp de rupere 204 3 see : © pe masina de fesut, in funetie de numirul de inserari /min, timpul de rupere poate fi foarte mic (de exemplu, la 400 inserari /min, timpul de rupere aproximativ este ~ 0.15 see); = apar implicatii prin aparitia bataturii si a legaturii pe masina de tesut. in plus, este important de subliniat faptul 3, nu este suficient de interpretat valoarea medic a caracteristicilor dinamometrice ci, trebuie considerata si distributia statistica aacestora deci, variabilitatea acestora a. In cazul teserii conventionale predictia comportarii firelor la tesere se refer doar fa sistemul firelor de urzeala . In ipoteza cit in conditiile de solicitare “fire pe dinamometru - fire pe masina de fesut” oricare alte variabile pot fi asimilate ca fiind nerelevante (ca de exemplu, prezenta nodurilor, a defectelor localizate pe fir, pierderile de fibre in sectiunea firului), se poate realiza o corespondenta teoretici si se poate stabil 0 zond comund asupra distributiei rezistensei firelor aflate in cele doué situaii de solicitare (Fig.1V.2,), Freventa ‘Suita Sion de supagunere Fig 1V.2. Distribufia statisticd a tensiuniijirelor (T) pe magina de fesut si a recistentei firului (R) pe dinamometre Fora (eX) Conform estimérilor teoretice, in aceasté zoné comund a cclor dou distributii se produc ruperile de fire, datorita influentei puternice a dispersici. Pe baza acestei distribuii teoretice, a fost stabiliti Diagrama Ini Krauss (FigIV.3) in care sunt reprezentate: 20Rodica HARPA in abscisé, predictia pentru rata ruperilor C pentru 10° inseriri (C10); in ordonata, parametrii Z p% gi Zp% definiti prin relatiile Z,.% =(100-S,)(R-T) qv...) Z;% =(100-S,)(R-T) av2.) unde : R media distributiei rezistentei (valorile rezistenfei determinate pe dinamometru); T- media distributici tensiunii (valorile tensiumii determinate local pe masina de {fesut, cu tensometre); S 3 $1 S;abaterca standard corespunzatoste eclor dow’ variabile Dupé calculul valorilor tcorctice Zs.% si Zz .% se poate face predictia asupra numarului de ruperi pentru 10° inserari, folosind diagrama Ini Krauss. wt PEM! FFE EEIgH EE seug FF esermnge Ce seunge EF eee = PEE : EE a 8 eee oe - —— eZ ee _— Sige 2 see Fig.1¥.3. Diagrama tui Krauss ayAsigurarea calitafii in filaturé si in fesatorie Exemplu de caleul: aplicdnd rekiile (IV.1 si 1V.2) pentru niste valori obtinute experimental (R=530cN; S,=60cN; T=260cN 6 cN) se obfin valorile tcorctice (Z.=22.2% $i Z, % J; din diagrams se poate face predictia ca vor fi estimativ 6.5 ruperi pentru 10° inscrari b. in cazul teserii neconventionale, carc implicd viteze foarte mari de inscrare a firelor de batatura in rost, frebuie Inate in considerare si ruperile firelor de batatura. Admitand ipoteza ca ruperile de fire de urzeald si respectiv, batatura - au loc conform distribujie’ Poisson (distributia evenimentelor rare) si cd sunt independente, se poate stabili 0 rata globala a ruperilor avs) wes a ee Fig.17-4. Efectul combinat al ruperilor de fire Us, B asupra performanel la jesere MmRodica HARPA Studial incidentei ruperilor de fire de urzeala si de batatura pe magina de tesut fata suveica (in ideea ca se aloca pentru remedicre J min/rupere fir urzeala si 30 sec / rupere fir batiturit) se realizcazi in wmatoarcle ipoteze privind comportarea firclor la tesere: . 2) ruperi, pe magin’ intr-o ori; 0.5 (ruperi pufine); 1.5 (ruperi numar mediu) gi 3 (ruperi multe), pe magina intr-o ora, fn Fig.IV.4., sunt conturate trei situatii in functie de repartizarea numarului de ‘masini pe operator (N) si de performanta masinii de tesut (R): |. N=6 (numar mic de masini deservite); numarul firclor de batatura rupte are influent neglijabila asupra performantei la fescre; traseul pentru functia (R; ay) este aproape liniar; cresterca ruperilor firelor de urzeali duce la 0 variatie a performantei la fesere de aproximativ 1%; 2 influenta rupcrilor firclor de batatura este redusa la 0 comportare normal lor de urzeala dar, este mai perceptibila la cresterea ruperilor firelor de urzeala (perfomanta feserti find afectata eu pana la 10%); 4 sau 36 (numar mare de masini deservitey; comportarea firelor de batitura devine factor critic in performanta teserii © Controlul performant al firetor pentru fesere si simularea feserit © conliguiatic a cehipaneuiclor de testuc USTER, uplicubita ta controlul offline a firelor destinate teserii in scopul asigurarii calitaii fesdturilor, poate face parte dintr-un sistem online de preluare a datelor la nivel central, pentru crearea unei baze de date la dispozitia managementului fesatoriei. La nivel international, singura configuratie de testare performanta in laborator a firclor pentru fesere este cea propust de Uster Technologies si se prezinta astfel: 1. USTER® TENSORAPID 4- sistem automat de misurare a proprictatilor tensionale ale firuhui (prin solisitare la tractiune in regim static); 2. USTER® TENSOJET 4- sistem de misurare a capacitatii de fesere a firului (prin solicitare la tractiune in regim dinamic); 3. USTER® STATISTICS sistem de incadrare la nivel mondial a calitatii firclor, destinate feserii 4. USTER® CLASSIMAT QUANTUM - sistem automat de clasificare a firului in funcfic de defcetele rare, dupa curifarea pe masina de bobinat cu furnizarea online a datelor la sistenuul central. 2Asigurarea calitafii in filaturé si in fesatorie in Fig.11L1 (Cap.II1.1.2.) a fost prezentati configuratia necesara in laboratorul din filatura pentru testarea offline a firelor si utilizarea online a rezultatelor proceselor de maisurare, la nivel central. Aparitia sistemulului automat Uster® TENSOJET constituie 0 realizare deosebiti pentru activitatea de testare din filaturile care lucreazi fire destinate tesitortilor dar si pentru activitatea de testare din fesatorii, datorita informatiilor mult mai realiste privind comportarea firelor la tesere. in principiu, fircle pot fi realizate in filaturile performante astfel ineat si facd fata ilor complexe de pe maginile de fesut. Tot in principiu, daca se iau in calcul si performantele actuale ale maginilor de fesut, este de asteptat ca din punet de vedere a cficientei si scada numérul de ruperi pe masinile de tesut Este insti cunoscut gi faptul c& nivelul solicitixilor firelor pe masina de tesut depinde de un complex de factori, ca: sistemul de inserare, reglajele maginii de tesut si chiar de designul {esiturii, Prin umare, o mare problema pentru fesitori este legata d nivelul ecrut pentru caraeteristicile dinamometrice ale firelor primite de la furnizor de fir si daca acesta este suficient pentru a se asigura o fesere fara ruperi. Vitezele mari de inserare ale masinilor performante de tesut nu au sens daci oumirul ruperilor de fire creste Ia tesere gi se evidentiazd dependenta optimizirii teserii de optimizarea profilului firelor destinate feserti Pentru deierminarea experimentalé a portiunilor slabe ale firului (Zonele in care rezisten(a Giului este mai mica decal rezistenfa minima) s-a considesat mull imp c& este suficicnté folosirca dinamomctrului automat Uster@ TENSORAPID 4 carc cra col mai performant dinamometru din ultimii 20 de ani, asigurand aproximativ 700 teste succesive intro ord, cu timp de rupere de o sccunda (Fig.IV.5.). Accasta, avand in vedere ci baza de pomire in testarea 1a tractiune a firelor a fost reprezentati de dinamometrelor clasice eu timp de testare de 20 secunde. solicit TENSOUET 30.000 teste de [? reactentam TENSORAAD 4 720 teste de TENSORAAD 1 DIN 53 934 126 testoae resstentan © 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000, Fig IV.5. Evolutia performanfei dinamometrelor de fir 2Rodica HARPA Experimental, s-a dovedit ca timpul de rupere pentru un fir elasic din bumbae supus fescrii cu 400 inscriti /min, este de aproximativ 6,25 milisecunde. fn context, se considers c4 solicitarea firelor pe USTER® TENSOJET 4 este 0 “simulate a teserii” deoarece, sistemul este capabil si faci testarea firelor cu viteza de 400m/min, cu durata unui ciclu de testare de 120 milisecunde gi un timp mediu de solicitare efectiv pang la rupetea firelor, de aproximativ 40 microsccunde. Efectul deoscbit al folosirii sistemului Uster@ TENSOJET pentru solicitarea firelor Ja tractiune in condifii de vitez foarte mare, este asigurat si prin urmatoarcle aspecte: + modul de prezentare a fitelor in dispozitivul de solicitare la traefiune este foarte apropiat de modul de inearcare a firelor intr-un ciclu de tescre; aceasta deoarece, principiul de operare al sistemului se bazeaza pe is firului in zona de masurare printt-un jet de acr, actiune similar firelor de batatura pe masina de fesut cu jet de acr; + principiul de testarc la viteza foarte mare poate izola portiunile slabe din fir si astfel se poate asigura o predictic mai realist asupra ruperii firclor la {esere. inserarii Exigenta modului de fescre performant se distinge din Fig.IV.6., in care sunt dicate niveluile de calitate orientative la care se pot incadia fesitoriile performante, din punet de vedere a rupcrilor de fire pe masinile de tesut 22 2 Ruperila 100000 m fir rau mediu bun foarte bun Fig.1V.6.Jncadrarea calititii teserii in functie de ruperile firelor pe masinile de tesut Pentru a cvidentia beneficiile testarii la tractiune in regim dinamic se considera o aplicatic a firmei USTER Technologies referitoare la patru variante de fir Nin 60 ( 16.6 tex), tip bumbac (50% bumbae /50% PES), filate pe masini de filat cu inele, eu destinatia urzeala in tesaturi cu legatura panza (4800 fire pe sulul final de urzeala si litimea fesitusii de 160em). Testarea pe USTER® TENSOIET 4 s-a realizat pe cle de urzeala netratate considerandu-se ca din punct de vedere al rolului acestui sistem de masurare nu este 0 deficienfa care sa afecteze estimarile, Accasta 2Asigurarea calitafii in filaturé si in fesatorie dcoarcee, ineleierea asiguri in principiu cresterea valorilor fortei de rupere si setiderea valorilor alungirii, dar nu poate rezolva problema portiunilor slabe ale firelor In Fig.IV.7. este prezentata 0 comparatic intre freeventa ruperilor firelor de urzeald raportata la numdrul de inserdri pentru viteza de 700 rpm a masini de tesut cu jet de acr i diagramele de dispersie Scatter a fortei si respectiv a alungiri, obtinute la testarea firelor pe USTER® TENSOJET 4; diagramele au fost trasate pentru 50,000 masuratori efectuate pentru ficcare lot de fir aflat in studiul respectiv. Obser Semnificatia diagramelor Scatter a fost prezentata in Tabelul 113. (Cap. 115.2.) vatii Limitele intervalului critic indicate in diagramele de imprasticre sunt setate la 12 eNftex si 5% alungire care, sunt valori din specificatiile de calitate ale firelor studiate. ‘prt 00.009inserart ‘e MASINA {% DE . TEsuT { ; JRuper oe tre latesere I= 200s interzen interval sercet mazine pe masina de tesut Fig.1V.7. Comparatie intre frecventa ruperilor firelor de urzealti (pe masini de fesut) $i diagramele scatter pentra fortd-alungire (obtinute pe USTER® TENSOJET 4) Din aceasta reprezentare se remarca urmatoarcle - lotul Fir J prezinté cele mai multe puncte slabe in zona critied gi in mod corespunzator, acesta este considerat firul care va avea cea mai slaba evolutie la fesere, - lotul Fir 3 prezinti cea mai compacta diagrama fort’-alungire si se distinge fata de cclclelalte variante, fiind firul la care se estimeazi cele mai bune performante la fesere (1,1 ruperi ls 100.000 inser). Prin urmare, eficienta economica a tesitorici poate fi estimata si inainte de tesere, 26Rodica HARPA pe baza rezultatclor obfinute prin testarca firclor pe USTER® TENSOJET 4. In sprijinul acestei afirmafii vin si urmatoarele date cconomice dintr-o fesatoric: costul unci ruperi in urzcala raportate la 100.000 inserari ajunge la 0,66 USD / stop si pentru un timp de productie de 6.000 ore / an in care se foloseste lotul Fir 3, se ajunge la pierdcri anuale de aproximativ 1.600 USD /an / masina de fesut. Calculul in cazul folosirii lotului Fir /, arata pierderi anuale de 20.825 USD Jan / masina de tesut; in acest caz, pentru ca producatorul sa-si acopere pierderile, le poate treee in costul firului deci, clicntul va plati o diferenta de pret de aproximativ 2,42 USD / kg de fir achizitionat din lotul Fir; in mod corespunzator, toate produsele realizate ulterior din aceste fire vor fi mult mai scumpe. Prin wmare, introducerea testiuii firelor pe Uster® Tensojet asigura simularea {eserii in condifii mai apropiate de solisitarea reali. Efectul benefic al reducerii pierdetilor este dublat prin calitatea foarte buna a fesiturilor realizate din astfel de c. aTAsigurarea calitafii in filaturé si in fesatorie 1V.2.2. Control divers tn proceseletehnologice din fesatorie 1V.2.2.1. Controtul tehnic de calitate in preparatia tesiitoriei Calitatea proceselor tehnologice desfigurate in fesitorie, este foarte importanta datorits impactului asupra costurilor totale de transformate a firelor in fesaituri gi plicit, datorita influen{ci pe care 0 exereiti acestea asupra calitafii {essturii finite, Cea mai importanta si costisitoare operatie din sectia de fesdtorie are loc pe ‘masina de fesut- feserea dat, pentru ca aceasta s8 se realizeze cit m in condifii calitative optime, este neeesat si sc acorde atenfie maxima preparatici, care se refers la pregatirea fitelor de urzeala si respectiy, la prepatirca firelor de batatura pentru tesere. Pe langa bobinare si curdtarea firului (care au loc in finisarea filaturii) operatiile de preparatie din fesitorie (excluziind néviidirea) se realizeaza separat pentru cele doud sisteme de fire; de exemplu, pentru o fesdturdé natur: © fircle de urzcali se preluereazd prin urzire si ineleiere (generalizati. la tesitoriile de bumbac); ‘© firele de batatura se prelucreaza doar in cazul feserii elasice, prin canetare, Problemele de calitate care fin de preparatia fesdtoriei sunt mai complexe ta realizarea urmatoarelor sortimente: © fesdturi in dungi, deoarece fircle de urzcali: sc supun vopsirii gi usciirii, dupis urzirea moale; © fesaturi in carouri deoarcee, suplimentar fat de cazul precedent, firele de batatura sunt prelucrate prin bobinare moale, vopsire-uscare si rebobinare. Cele mai importante aspecte care pot influenfa comportarea firelor in preparatie, sunt: 1. nodurile, rezultate prin legarea firelor dup rebobinare (in cazul tehnologiei clasice); 2. tensiunile in fire la urzire gi la incleiere care, trebuie sa fic limitate la valoarea (0.50.7) cNitex + 5%; 3. controlul alungirii firelor de urzeala la alimentarea la magina de incleiat si respectiv, la debitarea de la masina de incleiat trebuie asigurat sistemati 4. absorbtia solujici de incleiere se verified prin caleulul inearedrii cu apret, Ia; 0 alta modalitate este cea de a cAntiti sulul cu urzeala inainte de incleiere si dup’ incleiere, facand in prealabil fara la sul; deseurile tolerate in fesatorie pot reprezenta aproximativ 2.5% din productia realizati si se pot prezenta sub diverse forme: infigurari (0.2%), legari fire (0.4%), copsuri defecte (0.5%), rebobinare (0.5%), urzire (0.3%), tescre (0.3%) siresturi de cupoane cu tesatura finita (0.1%). 28Rodica HARPA 1V.2.2.2. Controlul tehnic de calitate la fesere Accasti activitate se refera la controll ojlline asupra unor aspecte diverse care au incidenfa asupra calitafii operatiei de tesere si la controlul caracteristicilor structurale ale fesaturii crude pe masina de fesut * Controlul functionarii de principiu a maginilor de fesut este necesar deoarcce, defectele care apar la fesaturi sunt generate in principal de functionarca necorespunzatoare a masinilor de tesut. dn timpul teserii pe masini clasice de tesut se recomanda controlul urmatoarelor elemente © Rata ruperilor pentru firele de urzeali gi respectiv, pentru firele de batatura; se poate estima statistic rata ruperilor si se pot intocmi grafiee de control pentru ficcare articel realizat; © Tensiunea firelor de wrzcali si respeetiv, a firelor de baititurai; in practica industrial, acest punet de control offline se refera in special Ia fircle de urzeali si se folosese tensometre; © Reglajul parametrilor felmologici ai feserif; prin introduccrea unui sistem computerizat pentru firele de urzeala, tesitorul poate si controleze local gi periodic, numarul de inserari asigurate pe unitatea de lungime a tesaturi © Examinarea benzii fesute la fiecare inceput de urzeala al unui articol, de catre personal cu pregatirc adcevati. © Controlul fesaturii crude se realizeaza periodie pe fiecare masina de fesut, in zona vatali-sul de urzeala, pentru verificarea desimii in bitaturs (cu rigla de pentru vizualizarea defectelor cu marcarea lor, in timpul generarit pe masina de fesut. Accasti activitate este foarte important pentru controlul fundamental si se realizeazd pe toate masinile, pentru a evita formarea defectelor Iungi (fire duble, fixe lips, etc.) in fesitura sau propagarea lor, din fircle de urzeala in fesatura. Prin urmare, in sectia de tesatorie, pe masinile de fesut, se impune controful functionarii tuturor masinilor de fesut (grupate pe articole), controlul latimii fesaturii, controlul spetei, controlul raportului de culoare, controlul desimii in batatura si controlul aspectului general al fesaturii crude. desin 28Asigurarea calitafii in filaturé si in fesatorie IV. 3. CONTROL ONLINE iN JESATORIE Calitatea productici in fesatorie este asigurata prin valoarea cumulata a ealitafié a trei procese tehnologice de bazii: urzire, incleiere si fesere. in cazul dotirii tesatorici cu utilaje performante, se poate realiza monitorizarca gi controlul online a intregii tesitorii, prin folosirca microprocesoarclor integrate pe transmiterea datelor de proces si comunicarea bidirectional (la nivelul terminalclor). in principiu, telmologia performanta in fesdtorie inscamna urmatoarcle facilitati care fac de fapt obiectul monitorizanii in controlul online: la urzire: ~ controlul computcrizat al tensiuniifirclor de urzeala; ~ monitorizarea si oprirca urzitorului prin dispozitive speciale, in cazul ruperii firelor sau tensiunii neadecvate a firelor la sastelul de alimentare al urzitoruh Ja incleiere: ~ monitorizare gi conttol a datelor referitoare La starea urzelii, formatea refetei de incleiere, reglarea parametrilor tchnologici la cada cu. solutia de incleiere, identificarea lungimii urzelii afectate de incleiete neadeevatt; ~ masurarea electronic’ a reunitii uzelilor gi controlul automat al debitarii urzelii incleiate pe sulul finals la fesere: - monitorizare si conttol a parametrilor de reglaj pe masina de tesut; - controlul tensiunii in sistemul firelor de urzeala, ~ controlul procedeului de incepere a fiecarui articol, ~ controlul modului de inserare a firelor de batatu’; ~ sistem automatizat pentru repararca ruperilor de fire, cu autorestartare schimbare automata a bobinclor eu fir de bataturas ~ _ sisteme de oprire / pornire- automata in cazul ruperii firelor de urzcala; - sisteme clectronice care fac posibila alimentarca urzelii si infigurarea fesiturii, monitorizat; ~ schimbarea automata a sulului cu tesatura gi inlocuirea cu suport gol. 20Rodica HARPA toric’ IV.3.1.— Controlul online in preparatia jes 1V.3.1.1. Controlul online al operatici de urzire Calitatea bund a urzelii reprezinté 0 cerinta si totedata, 0 conditie a bunei performante la fesere deci, o premisa a calititii conforme a tesituri. In ceca ce priveste calitatea urzirii, asta inscamna in primul rand precizia urzirii si uniformitatea tensiunii firelor la urzire astfel incat, pe sulul de uzeali si fie asigurate fire cu lungime constanta si eu preluare uniforms a solicitirilor meeaniee ulterioare. Tensiunea neuniforma poate avea repercusiuni asupra calititii procesului de incleiere, efectele fiind evidentiate in final, pe tesatura. Rastelul de alimentare in variant’ moderna prezinti: ~ dispozitive de pretensionare centralizate, cu posibilitatea de reglare chiar asupra firelor individuale; ~ dispozitive de tensionare astfel incat, tensiunea de infagurare a firelor pe sul si nu creased semnificativ, la eresterea diametrului sulului preliminar . La wrzirea in benzi (FigIV.8,), conditiile de obtinere a unui sul perfect, sunt asigurate daca se respecti relatia tga =(n-s)n-a)=s/a ava) wade n- numar de infiisuriti pe tambur : a avansul cairuciorului de transport pentru fiecare inftigurare ; s~ grosimea medie a firelor infiigurate pe tambur, G.- scmiunghiul conului rezultat la infigurarea pe tambur (trunchi de con cu geometric reglabils) As na Fig. IV.8, Sectiunea urzirit in Ber Solutia adoptata cel mai freevent la urzitoarele moderne este de a folosi tambur — con fix; reglarea valorii “a” (reglaj care trebuie realizat continuu) necesita care, este intotdeauna in functic de natura firului si de cunoasterea valori tensiunca dezvoltatai Ia urzire. Modelul Supertronie (de la firma Benninger) incepe urzirea cu valoare aproximativa a, masoara apoi valoarca s de doua ori (cu micrometral electronic) la atAsigurarea calitafii in filaturé si in fesatorie distangi de 2. mm si respectiv, 8 mm de la inccputul infiguririi. Informatia este preluata de un microprocesor care, pe baza numarului de turat dou’ misuri, caleuleazit grosimea medic a unci infigurairi pentru 0 rotatie (deci, valoarea reali $); se poate apoi fixa valoarea fg 0. si avansul a cu o tolerant de + 1 im, iar pentru operatii suceesive de urzire, reglajul ramane constant. Sistemul Supertronic prezinta gi un eilindru de egalizare care permite ca suprafata ‘unui strat infasurat si fic comprimaté, obtinand astfel urzirea compacta. in cazul urzirii cu o tensiune relativ sedzuta, se realizeaza gi un efect de egalizare- compensare corespunzitor unui anumit grad de variatic a tensiunii firclor individuale trase de pe rastel. realizate intre cele Fara reglare Cu reslare al 3 8g T gq 5 iam eoauli Gn) Diane conau om) dupa ispozitiv de tensionare fom vm realase dispozitiv de tensionare meme inaintea dsporitivului de tensionare Fig IV.9. Tensiunea firelor ta wrzire ~Sistem Benninger Imbundtatirea preciziei urzirii se asigura si prin echiparea urzitorului cu un senzor mecanic (dispozitiv de tensionare) constituit din doi cilindri, peste care firele se soar formnd un S. Pe baza tensiunii detectate pe intrcaga scctiune, oprocesorul calculeaza tensiunea firelor individuale si o compara cu o valoare standard, urmind apoi nite ctape succesive pentru a se ajunge ca cele dowd valori s4 coincida, prin interventia in mod oportun asupra dispozitivului de tensionare. in Fig 1V.9. se prezinta rensiunea firelor de urzeala ca funetie de diametrul conului de Infasurare, fara si respeetiv, eu reglare prin dipozitivul de tensionare . 22Rodica HARPA 1V.3.1.2. Controlul online al operatici de incleiere Scopul monitorizarii in aceasta etapa de prelucrare tehnologica este de a asigura 0 incleiere cit mai uniforma in ambele directii ale urzelii deci, pe lungimea firelor si pe toata latimea de dispunere a lor pe sulul final. Pentru a obfine o calitate cat mai buna a firelor, corespunzatoare unci comportiri constante la solicitari complexe gi succesive ale acestora, se poate reduce cantitatea de solutic folosita pentru incleiere. In practica, este folosita de regula solutic de incleiere in exces pentru “margini sigure”, cantitate care poate reprezenta la un moment dat aproximativ 25% din cantitatea de solutie necesara in mod real. © Pentru uniformitate maxima a incleierii- in sensul lungimit urzelii, este neecsar si se mentind variatia parametrilor principali ai operatiei de incleiere in domeniul + 5 % pentru intregul lot de fire; este vorba despre concentratia, vascozitatea si temperatura solutici de incleiere © Lamasinile moderne de incleiat se ur reste realizarea unui proces de incleiere caracterizat de reproductibilitatea parametrilor si in particular 0 incalzire sigura a solufief; se previne astfel concentrarca sau diluarea necontrolata a solutiei de incleiere, efeet care sar putea datora evaporiii sau condensarii mediului de omogenizare (apa). © De asemenea, este necesara 0 reglare instantanee a presiunii de stoarcere, pentru ca inedrearea cu. apret si rman’ constant chiar daca, mas ‘© Pentru uniformitate maxima a ineleierit- in sensul laimii urzelii, progresul cel mai important in realizarea controlului consti in adoptarea unei presiuni constante de presare la cilindrii de stoarcere. La modal general, efecte pozitive asupra uniformitafii incleierii se pot obine prin folosirea metodelor moderne de impregnate cu o baie redusa gi concentrafic foarte mare, costurile find astfel reduse considerabil; un astfel de exemplu este cel al incleierit cu spumd. Trebuie retinut faptul c& i mod specific operatiilor fizico-chimice, pentru a innobila materialele textile, 0 condifie de bazd este cea a mentinerti parametrilor de proces sub control fara mésurare directé a obiectivului procesului in sine. Pentru aceasta, se poate determina in sistem online absorbgia apei in material, in ipoteza ci absorbfia apei este proportional cu absorbtia solutici de incleiere. 23Asigurarea calitafii in filaturé si in fesatorie 1V.3.2. Controlul ontine al operatiei de fesere fescriideoarece, dup introducerea datclor unui articol de fesatura in sctirile maginii sunt sugerate masuri corcetive, rapid si interactiv, intotdcauna in funetic de specificatiile de produs Controlul propriu-zis al procesului de fescre presupune: controlul furnizavii firului de bataturd, controlul alimentarii sistemului firelor de urzeala, controlul realizarii ciclului de fesere si controlul individual al calitatit festurii crude pe masinile de fesut. Datorita introducerii in mod uzual a controlului electronic, programarea masinilor performante de fesut este usor de realizat chiar in timpul funetionarii; astfel, prin meniul de deservire se asigura de exemplu: accesul la setaxile formarii rostului, inserfia firului de batatura, tensiunea firelor de urzeala. © tesatura clasa alla (grad C). Fig.IV.29.USTER® FABRICLASS pentru clasificarea defectelor din tesatura + Efectul pozitiv al introducerii clasificauii prin USTER® FABRICLASS consti in faptul 4 se poate estima edte defecte perturbatorii sunt prezente in fesatura avand in vedere o destinatic particulara a acesteia. De asemenca, se poate asigura o evidenta si a valorii numarului de defecte neperturbatorii in fesatura, defecte care au cauze in proces, fiind importante pentru fesator. © USTER® FABRICLASS, este rccunoscut la nivel mondial ca fiind un standard de calitate care asigurs clasificarea obiectiva a defectelor identificate in festituri pe rampa de control finit. Efeetul dircet este ca, taierea bucafilor de fesaturd (lungime de material fara defecte critice) poate fi optimizata sub restrictia de a obfine fesatura de calitatca a Ta si cu un numir limitat de cupoane, admis ée catre client, etAsigurarea calitafii in filaturé si in fesatorie Prin software specific, cu sistemul Uster® FABRISCAN se pot calcula diverse variante de taiere a tesdturii, asigurand solutia de a livra cantitatea maxima posibil de fesatura incadrata ia calitatea Ia, Tiierea optimizata reduce semnificativ livrarea unor bucati de fesitura de calitatea a Ha care, inseamné sedderea valorii produetiei sia profitului jesdtoriei. in Fig.IV.30. se prezinta argumentele taicrii optime a bucatilor de tesatura dintr-un sul de fesatura finita, asigurindu-se astfel evitarca scaderii rentabilitatii fesatorici prin declasarea produsclor. Dome 22 llc: Grade / A dots Grade / > A cles Cea Fig.1V-30. Comparatia dintre taierea subiectiva si taierea optima ‘arolei de fesdturd finita © tn cacul taierti subiective (prin inspectia manuala si decizia operatorului privind clasificarea fesaturii finite), nu se obtine nici macar 282Rodica HARPA fo bucati de fesiturat de calitatea a Ta (,A-Grade”) ci doar patru buciti de fesatura incadrate in calitatea alla (,B-Grade”) si o bucati de fesatura de calitatca allla (,C-Grade”); © In cazul taierii optimizate mu se obtine deloc tesatura de calitatea a Ha (.C-Grade”) ci, se vor obtine cinei bucati incadrate la calitatea a Ta (, A~ Grade”) si 0 bucatit de fesiturat ineadrata Ia calitatea alla (,B-Grade”) Indicatorii de apreciere a calititii nei fesituri finite din punct de vedere a defectelor, sunt cunoscufi cu urmatoarele denumiri: ,numar de defecte pe bucata de fesatura", ,numar de defecte pe unitatea de lungime de fesaturd” si ,,sistemul punctelor demerit”. Prin ,,sistemul punctelor demerit” se atribuic valori in puncte de penalizare ,Points"/"Pts” in functic de marimea unui defect; deci, un defect mai ‘mare va avea un punctaj Pts mai mare . in Fig.IV.31. se prezinti doua variante de taicre: tdiere manuala si taiere optimizata dupa inspectia a doud role de tesiturd finita de cate 2000 m fiecare, din acelasi articol ‘Neoptimizat Optimizat Tangime rata | 2009 | 2000 m ‘iaiaie vism | 695m ngime A-Grade ao 1303 | 19250 oars | 962% B.Grade m lam | 75m sai | ars reducere se mm Defecte majore ial Doles we = Bucata calitatea ala © Bucati calitatea alla Fig.IV.31.Variante de taiere dupa inspectia a doud role de fesatura finita dintr-un articol 253Asigurarea calitafii in filaturé si in fesatorie ” pentru 0 rola de fesituri poate fi obfinuti automat Ia operator (offline) sau transmis si memorati online prin sistemul FABRISCAN EXPERT pentru o verificare de catre un utilizator de la nivel superior (care are acces la baza de date a sistemului central); accesul prin refea la datele din sistem este restrictionat la anumifi utilizatori, pe bazi de ,,username” si parold. Un aspect important pus in valoare prin introducerea inspectiei automate cu taiere optimizata, este acela ca in functie de cerintele piefei de desfucere a fesaturit se ‘poate realiza optimizarea individuala a fieedrui articol sau a fiecdrei role de jesaturd, din lotul unui articol; in acest caz se impune automat © noua setare iculara, setare care poate fi accesati la nevoie pentru un rezultat maxim de obfinut. Taierea bucdfii de jesdtura nu trebuie aplicata la 0 anumita lungime preserisa sau dupa aprecierea subiectiva a operatorului ci, conform limitelor setate pentru un grad de severitate admis a defectelor localizate. Asigurarea calitafil fesaturti in mod operational implied inspeetia final asigurata automat gi cu avantajele aferente: rapiditate, obiectivitate gi reproductibilitatea masurarilor. in functie de dotarea tehnologica si necesititile sectici, USTER® FABRISCAN poate fi utilizat local pe fiecare rampa de control (offline) sau integrat intr-un sistem expert de monitorizare si control a fesatoriei (online), find echipal cu un pachet de inate umente pruciice = Optimizarea continua a procesului de fesere, sustimuta prin rapoarte care permit utilizatorului si identifice rapid oriee magina de fesut care produce un numar mare de defecte critice si si cfectucze remedicri si/sau reglaje in timp real; actiunea este posibila prin combinarca datclor de inspectic in masina sau pe grupe de articole, analizdnd tipul si pezitia defectelor; "= Existenja unui sistem de alarma suplimentar pentru funetia de control a procesului; sc asiguri indicarea si inregistrarca direct a deviatiilor care depasese valori limita, specifice unui articol; * Determinarea calitatii fesaturii prin verificarea indeplinirii specificagitlor de calizate, dar si prin determinarea modului de a obtine un produs cu valoare economied ridicaté. 264Rodica HARPA 1V.3.4.2. Conceptul BARCO in controlul defectelor fesaturilor Abilitatea de a recunoaste defectele care pot afecta cali de a remedia productia in timp real, imediat dupa ap: este foarte important pentru tesitori Aparitia sistemelor automate de inspectie att pe masina de tesut, cat si pe rampa de control a fost neccsari pe de alti parte, gi datorita timpului de reactic a opcratorului uman, timp afectat de oboseala acumulata de-a lungul unui schimb, Un sistem de monitorizare a calitafi fesaturii poate fi aplicat in timp real in diverse stadii ale procesului tchnologic de fabricatic: inspectia firului inainte feserc, spectia fesituri in timpul procesului sau imediat dupa, inspectia festiturii crude si inspectia fesaturi finite tea superioara a fesatu itia unui defect in fesatura, Grupul Belgian Monitoring Systems (BMS) a conceput pentru fesitorii, sistemul WeaveMaster de monitorizare a productiei in tesatorie (Cap1V.3.3.2.) care poate include ined doud sisteme “dedicate "calitagii fesaturilor © Sistemul Cyclops BMS pentru inspectia automata-onlline a fesaturii, pe ‘masina de fesut; © Sistemul Qualy Master de control total pe masina de fesut si pe rampa de tesaturd finita . + Cyclops.Sistem de inspectie online a tesiturii pe masina de fesut Cyclops asigura inspectia online a fesiturii pe masina de esut si detecteazi defectele de urzeala gi defectcle de batatura automat, prin camera digital mobila wstalata in zona de debitare a masinii de fesut (deasupra cilindrului de tragere a esaturi). In gencral, un sistem automat de detectic online a defectclor se bazeaza pe un dispozitiv optoclectronic de inspectie a suprafefei matcrialului textil, cu un scaner bidimensional asupra directiilor urzelii si batiturii sau un modul complex de camere video si o lampa fluorescenta ca sursa de lumina, toate legate cu un cchipament de achizitic video (Cap IV.3.4.1.Uster® Fabriscan). {in mod particular, in eazul unui defect de urzeaki sau a unui grup de defeete de batatura, sistemul Cyclops opreste masina de fesut, realizcaza avertizarca cu 0 lamps de semnalizate gi indica pe display-ul masinii de tesut, natura gi localizarea defectul articolului de fesatura, elemente aflate in baza de date pentru articolul aflat in Iucru; . Localizarea defectelor se realizeazat pe baza clementelor de referinfa ale 255Asigurarea calitafii in filaturé si in fesatorie sistemuul menfine magina opritt pan’ cind, opcratorul cfectueaz’ remedicrea si introduce prin tastatura optiunea “defect corectat”. Instalarca si funefionarca adecvati a inspectici online presupune in faza initials, inspeetia unui sct reprezentativ de materiale textile prelucrate wzual in tesatoric din care, vor fi prcluate ca referinfa caracteristicile acestora, inspecfia adaptindwse asifel cerintelor stadiului de fabricatie. Sistemul Cyclops evita realizarea de fesitura necorespunzitoare calitativ si poate elimina etapa de inspectie manuala sau automata de pe rampa de control crud, simplificdnd logistica jesdtoriei, astiel, este posibili trimiterea fesiturii de 1a magina de fesut, direct la finisare. Sistemul Cyclops de inspectie a fesiturii online pe masina de fesut, este parte componenta a sistemului QualiMasterBMS (Fig. 1V.32.). Prin conectarea la acesta toate informatiile despre defecte sunt preluate intr-o bazé de date comuna in sistennil integrat WeaveMaster, privind calitatea fesaturii. Fig 1V.32. Conexiunea modulului Cyclops cu modulul QualyMaster 266Rodica HARPA © Quaty Master. Sistem de monitorizare a calitafii esaturti pe masini de fesut si pe rampele de control QualyMaster poate asigura monitorizarca inspectiei tesdturilor pe masini de fesut gi monitorizarea inspectiei jesdturilor la rampa de control (fesatura cruda fesatura_finita). Un avantaj al sistemului QualyMaster este accla ci, poate fi instalat ca sistem unic sau ca extensie a sistemului de management a productiet din tesatorie WeaveMaster in cazul inspectiei fesaturilor direct pe masinile de fesut. ‘Acest sistem constituie un modul putemic de inspectic a fesiturii, cu analiza calititii totale i clasificarca fesaturilor in diverse clase de calitate. Pentru inspectia {esiturii finite este creat un submodul special de optimizare a cartografierii gi a taicrii bucatii de fesitura, facilitind maximizarea productici de prima calitate cu minimum de operatii de taiere. Utilizarca sistenmului QualyMaster presupune existenfa unui ccran tactil “touch screen” pe display-ul masini de fesut (Fig.IV.33.). Terminalul prezinta o inter fata grafica in sistem de operare Windows® pentru introducerea defectelor de citre operator, iar codurile defectelor apar pe ceran ca “taste speciale” astfel incdt, inspectorul sa poata introduce defectul in tastarea butonului dedicat. fe tor econ | war | ew Suzanne Cooper 12573 Local. 136.8 132.6 ar a ly sis:s stare cwcout Jy 328.2 dewaged end Fig.1V.33. Terminal cu fereastra de inspectie a yesanurit 27Asigurarea calitafii in filaturé si in fesatorie In timpul inspectici se afigcaz’ continuu pe ccran harta bucatii de tesatur’, putind fi corectate eventuale intriri incorecte; pentru fiecare bucati de fesatura este realizata © harti a defectelor cu calculul calitiii, informatiile fiind transmise spre scrverul central pentru stocare si raportare. Submodutele sistemului QualyMaster sunt: 1. Inspectia fesaturii pe masina de fesut “On-loom Fabric Inspection” Inspectia jesdturii crude si finisate“Grey and Finished Fabric Inspection” Raportarea calitatii “Quality Reporting” 4. Optimizarea cartografierii i tiierii“Optimized Mapping and Cutting” 1. Inspectia fesdturii pe masina de fesut “On-loom Fabric Inspection” Pentru a reduce riscul de aparitic a nonealitatii pe maginile de tesut, QualyMaster ofera urmitoarca solutic pentru inspectic online: utilizind datele de intrare a unititilor BMS instalate pe maginile de fesut, operatorul preia atributii de inspector $i introduce codurile defectelor de material (identificate si remediate) sau declard jesitura "fara defecte” . Elementele specifice modulului On-loom Fabric Inspection, sunt: * ficcare intrare este in mod automat Iegati de contorul de lungime, care permite generarea unci hari a defectclor tn timpul feserii (Fig. 1V.32.); ‘* pe baza conccntrafici de defecte si de opriti, sistcmul poate realiza prediefii despre calitatea tesiturii; © mesajele de alarma sunt activate in cazul unui produs de calitate inferioara, iar la extragerea fesiturii de pe magind este formulat un protocol de calitate; © QualyMaster poate avea interfaja comuna cu sistemul automat Cyclops BMS dc control online a {esiturii, instalat pe masina de fesut . Jn Tabelul IV.5. sunt prezentate ferestrele de accesare a bazei de date OPTISTYLE disponibile prin sofware-ul instalat pe masini de fesut eu jet de aer- PICANOL OMNIplus 800; astfel, sunt posibile remedieri in timp real, chiar prin actiunea operatorului de la masina de fesut. 268Rodica HARPA Tabel IV.5.QualiMaster Optisyle . Baza de date pentru remedierea defectelor monitorizate pe masina de fesut cu jet de acr -Afisaj display Fereastra principals OPTYSTYLE STOP: Semnalizare opriri fire de batatura gi urzeala ; Q: Grupare conform Qualy Master 1. defecte datorate batturii; 2. defecte datorate urzel efecto de pornire a maginii de fesut: apen starting marks “ririturi*: dense starting marks” desimi”; defectele materialului LFereastra FILLING STOP : ‘Sunt indicate 18 de cauze posibile a ruperii firelor de batatura 1. Rupee fir de batatura la bebina. Codificare afigaj: cod verde — repozitionatea bobine! plan orizontal pentru a evita alunecavea firelor prin propria greutate: cod negnisugesti 258Asigurarea calitafii in filaturé si in fesatorie Nr Aisa display Tatficares mai multor cauzey Ge ex descresterea vitezer de tapere @ frelon 1 Sabilivea fumiruli minim de mfagurér pe acumulaterl de fir de battura 2. Rupere fir de batturainainte de a intra in acummultoral de fr de baatura (« prewinder ») 3. Alunecarea a doua sau mai multor spre de pe braele aeumulatorulu de batatur; 4 Nefunctionarea magnetului care ajut la sufinrea spielor de fir de batatur pe bratele prewinder-ului sau ruperea irl fa nivelul magnet firal ncajungand in valva~duza fia (PMN «fixed main nozzle» 5. Alimecarea ful de batiturd din valva duza mobita (MMI « movable main nozzle») ta presiune prea mare dintre valva fxa si cea raobila dint-un canal al fru de batatura; 6. Rperea saws alunecarea fru de batiturd in patea stingt (lf), parte principale a masini de fest; 7 -inserarea a dows fire de batatura in acelai tmp: 8. Firul de batatura deasuprarostuli: deschideresrostlui nu este replat, ducind la inseraren firului de bataturt pest rst; 9 Fil de batatura pe sub ost: deschiderea ost mu este rept ducnd a inscrarca fal de btatura pe sub ros, 10, Firul de batatura este inscrat uneor peste si pe sub rost probleme eu fensiunea in urzeala cae find prea slba, provoact defectal« ociur » pe faa esituri 11. inserae prea scurta: prin invinderea fii de batrura penta ajunge Ia ungimea Ini normala, acesta se rupe ; 12, Ruperea fir de batatura in ost 13. Capital fru de bititud este suflat mn afara vost 14, Capatul rului de batatura este suflat in rost eu intarziene; 1 fnfgurarea fii de batitura este pren scurt: numarul de spire pe prewinder este inauficint, mai mie dost §, dooarses ln apie a cfoctusnsh insrare, una find de reeves, 16, fnfisuraren ful de batatra este prea lamps 17, Ruperea sawsialunecarea frului de baarura in partes dreapta (right) a masini de jesu; 18.Bucle de fir de batarura in paren dreapa a masini de tsut si vizbile in marginea fessturi ILFereastra WARP STOP Sunt indicate 12 cauze posibile a ruperit firelor de urzeald 1. Fir de urzeala defect : 2Filamentarea firulni de wzeala care, este deteriorat de presimea prea mare in timpul nserarii bataturi in rost; 3, Lamele controlor cu migeare necontrotat: 4-Resturi de fibre pe suprafatafirelor de urzeala; 270Rodica HARPA Ne Aisa display 5. Capete de fire de urzeala slabite, 6. Margine slaba a fesaitri 7. Formate de earcei din firul de urzeala; SPaticule de praf sau seama intte firele de wrzeala; 9.Fire de urzeala incrucisate, provenite de pe sulul de urzeaka dupa vopsite, incleiere, navadire si/sau innodare pe masina de fesut la schimbarca sululuis 10.ire de urzeala lipite: 11 Flotarea firelor de urzeala pe suprafaa fesaturi, cu aspect de eapete de fir 12 Ruperea firelor de urzeala datorita pozitci inorecte a duzelor / valvelor dispuse pe lagime WLFereastra WEFT Defect Defvere darorate frefor de Baranura (10 cauze posibile ) Defecte datorate firelor de batatura nupte k inserare ; Defecte datorate firelor de batatura gi cauzate de ites 3. Defecte datoratefirelor de batatura in momentul suflarii sau inserariis Defecte datoratefirelor de batatura in zona tindechiului (perforati); 5. Defecte datorate firclor de batatura prin incorporarea praful 6 Defecte datorate firelor nevegulate de bataura; 7, Defecte datorate firelor de batatura amestecate sau gresite; 8. Defecte datorate firelor de batatura cu impuitayi si nopeuri: 9.Defecte datorate firelor de bataturé neregulate, care prezinta defecte periodice suprapuse prin fesere, pe zone de fesstura; 10. Defecte datorate firelor de batatura prin inserare prea scurta sau lips atAsigurarea calitafii in filaturé si in fesatorie Nr Afisaj display IV Fereasita WARP Defect Defeete datorate firetor de urzeala (1? cau 1, Defecte datorate firelor de urzeala rupte; 2. Defecte datorate firelor de urzeala filameutare prin scamosare: 3. Defecte datorate firelor de urzeala netensionate in marginile yesaturis 4. Defecte datorate firelor de urzeala prin frecarea cu tindechii, 5, Defecte datorate firelor de urzeala care formeazi dung’ in fesatur’; 6, Defecte datorate firelor de urzeala afectate de pozifia incorecta a duzelor pe lafimea masiniis 7. Defecte datorate firelor de urzeala alaturate; 8. Defecte datorate firelor de urzeala (in general 9 Defect cauzat de sulul de urzeala sau defect cauzat de masina de innodat; 10 Defect cauzat de spata (ex.dingii defect ai spetei); 11. Defect cauzat de spata masinii de fesut sau navadire gresita in spata: 12 Defect cauzat de innodarca grogita a frclor de urzeala, V, Fereastra. OPEN STARTING MARKS Defecte de inceput “Rarituri", eu 6 moduride manifestare Roiriturd datorats opritii maginii urmata de 0 desime; Raiitura intve penultima gi ultima inserare a firului de batatura; RRiritura nt ultima gi prima inserare a Grului de batatura; Deplasarea ultimei inserari spre spate in urma opririi masini Ultima inserare este mai “larga prin firde bataturi cu torsiune slaba; Reiritura dupa prima inserare a firului de batatur 72Rodica HARPA Nr Afisaj display cacamen al €) Pe ViFereastra DENSE STARTING MARKS Defect de inceput “Desimieu 4 moduri de manifestare 1. Desime datorata opririi masinii gi urmata de o ravitura 2. Desime intre penultima 5 ultima inserare a firului de bataturas 3. Desime intre prima gi ultima inserare a frului de batatura; 4._Desime dupa prima inserare a firului de bataturas vicamee) | @ VIL Fereastra CLOTH DEFECT Defecte generale ale fesaturi, cu 2 moduride manifestare 1.Defect de ondulare (cu 3 cauze)-pilozitate; dferenta de culoare in latime; diferenga de lucia (la feserea firelor chenille), 2. Defect de tesere (cu 6 cauize)- contractie; biezare; cute ipliuti; defect de culoare; pete; aspect neuniform de acoperie a fesaturit WSAsigurarea calititil in filaturd si in fesatorle 2. Inspectia fesdturii erude si finisate “Grey and Finished Fabric Inspection” In FigV.34. se prezinti conexiunea modulului Grey and Finished Fabric Inspection in sistemul integrat de monitorizare QualyMaster. aie eee (ORME Owe J Qo ET “ae Figh¥.34. Conexiunea rampelor de control in sistemul QualyMaster Modulul de inspectie Grey and Finished Fabric Inspection preia toate caracteristicile necesare inspectici tesiturii crude si/sau finite la rampa de control impreuna cu harta bucafii de fesatura care, reproduce toate intreruperile din rola de fesitura de pe magina de tesut si confine date despre calitatca atribuita articolului controlat (Fig. IV.35.). In cazul inspectiei fesdturii finite pe rampa de control finit, QualyMaster traduce rezultatele inspectici in informatii comerciale ca: hungimea bucatii (“piece”), calitatea, bonificatii si informatii, care sunt listate pe eticheta bucatii finale de tesatur. La sfirsitul ficcarci bucati de {esitura sau/si a taicturii, QualyMaster poate lista 0 eticheta cu un stil predefinit, in functie de opfiunile elientului sau utilizatorului. 24Rodica HARPA am = GSaaa Skit —_ Fig1V.35.Inspeetia fesasurit pe rampa de control 3. Raportarea calitatii “Quality Reporting” Softul de control al fesaturilor in sistemul QualyMaster ofera rapoarte ample permitind utilizatorului sa traga coneluzii in legatura cu modul de preparatic a urzelii, cu modul de fesere si chiar despre furnizorii de fire. Utilizind Generarorul de raport, aceste rapoarte sunt adeevate nevoilor oricarei fesitori 3.1. Analiza defectelor dupa tip “Defect Analysis by Style” (Fig.1V.36.)- analiza comparativa pentru articole diferite din punct de vedere al procentului defectelor identificate sau al punctelor de penalizare alocate, la inspectia online. Acest tip de analizi se foloseste pentru a identificw un articol critic, din punet de vedere calitativ: - Ia ficcare articol in parte, se prezinti detaliat toate bucatile controlate pentru o anumita perioada; = in reprezentari grafice este posibils © comparatic calitativa rapid pe articol sio analiza Parcto a articolului cu indicarea celor mai importante 10 defecte cate-i afecteazs calitatea gi care determina declasarea la livrare. 5Asigurarea calitafii in filaturé si in fesatorie Se Ompution eecerresee go FERERHEFAID — im FiglV.37. Raport cu performantete inspectorilor de la rampele de control 26Rodica HARPA 4. Optimizarea cartografierii si taier QualyMaster ofera un pachet de optimizare a tai 3.2. Performanta inspectorilor “Inspector Performance” (Fig.1V.37.)- raport care poate fi activat la inccputul schimbului, cand are loc logarea la sistem a ficcdirui inspector, permifind astfel managerului fesitorici sit verifice aspecte ca lungimea de fesaitura inspectata si defectele depistate de catre ficcare inspector. Astfel, managerii pot compara activitatca mai multor inspectori la controlul aplicat pe accleasi articole pentru pcrioade lungi de timp si pot fi identificati usor inspectorii care: = au nevoie de pregatire sup! ‘unui anumit articol; = sunt mai lenfi decat ritmul mediu de control. jentara Ia efectuarca controlului “Opti id Mapping and Cutting”. ii rolelor mari de fesiturd care poarti denumirea interna “piece” in bucati mai mici, role de fesatura pentru livrare Ja client, conform spccificatiilor clientilor; accstia impun de regul lungimi minime si lungimi maxime admise pentru ficeare rola de fessitura livrata de catre fesitor. Daci inspectia si téierea sunt realizate intr-un proces din doud etape (Fig.1V.38.), QualyMaster are urmatoarcle facilitati : calculeaza unde va fi taiata \esaura, pe baza hayfii defectelor generata ka rampa de control finit 3i a eriteriilor de calitate cerute de catre client ca de ii de tesaitura, marcarea zonelor fari defecte si a zonclor cu defecte minime; se genereazdupoi 0 propunere de taiere pentru a obtine 0 productic maxima de prima ealitate; instructiunile de taiere se listeaza pentru a fi analizate de catre managerul esatoriei sau se trimit direct la terminalul de la masa de taiere, pe baza elementelor de identificare ale rolei de fesatura; la computcrul instalatici de taiere sunt disponibile interfete pentru urmatoarele actiuni - taierea rolei mari de fesatura in bucati mai mici (calculate conform caractetisticilor impuse de catre client) ; exemplu: Iungimea minima si lungimea maxima a_buc: ~ listarea ctichetelor ficearei role de fesitura ; ~ impachctarca rolclor de fesitura si_palctizarca automata: + semnalarca completarii unai palet pentru expeditia spre depozitul de fesituri finite. aTAsigurarea calitafii in filaturé si in fesatorie Cit de cases Sinan deere) QuliMaer —— ‘sealord opr ‘Tras vine insosjn de optima emg dete Fig1V.38. Optimizarea taierii in sistem integrat Suplimentar, QualyMaster este previzut cu interfete diverse: 1+ cititor de cod de bare pentru identificarca bucitilor de fessturas dispozitive de mareare a defectelor; sistem de inregistrare a masci bucatilor de fessturas imprimanta pentru harta defectelor gi etichetele bucatilor; tastatura conectata fir cablu (I7ireless) la magina de tesut gi rampa de control pentru comunicarea bidirectionala cu sistemul central, Fig. IV.39. Fig.1¥.39. Sistem Wireless Data la rampa de control 218yen 10. Is, 19, 20. .Harpa R., Metrologie in Textile- . Leon, L. Angineria Calitatit Rodica HARPA BIBLIOGRAFIE . Adanur S., Wellington Sears Handbook of Industrial Textiles, Lancaster- USA, 1995 Barella,A.On-tine Quality Control in spinning and Weaving,Textile Progress, Vol 17, nr.1-2,1988 Bona M., Statistical Methods for the Textile Industry, Eurotex-Textilia, 1993 Bona M. Textile Quality. Physical Methods of Product and Process Control, Eurotex-Textilia, 1992 Cather, H., Morris, R., Design Engineering , Newnes Books, 2001 Denuntzio, R., Specialist in Domeniu! Calitatii, Note de curs- 2009 Douglas K., Uster News Bulletin , vx. 16-36, nr. 44 Florea, 4., Controlul calitatii produselor, Editura Gheorghe Asachi-lasi, 2001 Plorescu, N., Control tehnic de calitate in industria textila, Editura Technica Bucuresti, 1972 . Harpa, R., Control Tehnic de Calitate in Filatura.Control Tehnic de Calitate in Texatorie, Note de curs: 2006-2009 Humpa, R, Sistemo de Manitavizare 0 Calitafii in Textile. Note de eure: 2006- 2009 jelarie, Indrumar de laborator, Editura Performantica-Tasi, 2006 Harpa,R,Metrologie si controlul calitagii produselor, Editura Gheorghe Asachi-Tagi, 2002 Harpa,R., Metrologie si controlul calitatii produselor. indrumar de laborator- colegiu, Editura Performantica-Tasi, 2003 Hoyle, D., ISO 9000. Quality Systems Handbook, Butteworth-Heinemann, editia a 4a, 2001 . Jorgensen, T-H., Renmen,A., Integrated Management Systems-Three Different Levels of Integration, Journal of Cleaner Production, 2005 . Lord P.R., Johnson R., Short Fibres and Quality Control, Journal of Textile Institute, nr.3, vol 76,1985 Editura Performantica-Tasi, vol. Isi vol. Il, 2005 Meier,R, Uhlmann, J, Application Report —Objective Inspection and Analysis. Uster® F ABRISCAN, Uster Technologies AG, 2003 Neculaiasa, M., Gribincea, V., sa, Metrologie textila. Metode si aparate pentra controlul neuniformitatii produselor filate-aplicatii ale controlului 29Asigurarea calitafii in filaturé si in fesatorie defectoscopic in filatura de bumbac, Rotaprint, LP. Tasi, 1993 21. Oakland, J-S., Statistical Process Control, Butteworth-Heinemann, editia aSa - 2003 22. Peters, G, Application Report —Quality management in the textile laboratory, Uster Technologies AG, 2003 23. Preda,C., Metode si aparate pentru controlul catitagii materialelor textile destinate confectionarii produselor de imbracaminte, Editura BIT-Iasi,1996 24, Saville, B.P.,Physical Testing of Textiles, Textile Institute, 1999 25. Shaikh, A.L, Testing and Quality Expert .A Practical Handbook on Textile Related Testing and Quality Control, 2007 26. Sigmon, D. Pl sa, Computer Integrated Manufacturing and Totat Quality Management, Textile Progress, Vol. 27, nr: 4, 1998 27. Sivakumar, N., Soll, W.,.Quality Management in Competitive Markets, Uster ® Quantum 2, Uster Technologies AG, 2005 28. Slater, K., Physical Testing and Quality Control, Textile Progress, Vol 23, 1- 2-3, 1993 29. Stanciu Stoian,E., $a, Metrologia si controlul calitatii in industria textita, Editura Tehnica Bucuresti, 1977 30. Tortora,P.G.,Understanding textiles, \987 31. Udrea,M., Calitatea si controtul tehnic al calitaii produselor, Editura Technica Bucuresti, 1982 Uster Technologies, USTER ‘Laboratory Systems.Appitcatton Manual, 2002 Uster Technologies, USTER ® STATISTICS, 2007 htip://www.uster.com - http://www.barco.com . htip://www.truetzschler.de | http:/wwnrieterscom hap:/www.cottonine.com 39. SR ISO 8498 :1996 Tesituri, Descrierea defectelor. Vocabular 40.SR EN ISO 9000:2006 Sisteme de management al calit Principii fundamentale gi vocabulat 41. SR EN ISO 90012008 Sisteme de management al ealititi. Cerinte 42. SR EN ISO 9004:2001 Sisteme de management al calitatii. Li directoare pentru imbunatatirca performantelor 43. SR EN ISO 19011:2003 Ghid pentru auditarea sistemclor de management al calitatii si/ sau de mediu 44. SR ISO 10005:2007 Sisteme de management al calitsii. Linii directoare pentru planurile calitatii 45. SR EN ISO 10012:2004 Sisteme de management al masuririi. Cerinte pentru procese gi echipamente de masurare 280Rodica HARPA 46. SR ISO / TR 10013:2003 Linii directoare pentru documentatia sistemului de management al calitatii 47. SR 1SO/ TR 10017:2005 indrumai teferitoarc la utilizarea tehnicilor statistiee pentru ISO 9001:2000 48. SR ISO 2859-01999 Proceduri de csantionare pentru inspectia prin atribute. Partea 0: Introducere in sistemul de csantionare prin atribute al ISO 2859 49. SR EN ISO/CEI 17000:2005 Evaluarea conformititii. Vocabular si principii generale . SR EN 45020: 2007 Standardizare si activititi conexe. Vocabular general 51.SR 10000-10:2004 Principiile si metodologia standardizarii. Partea 10a: Adoptarea standardelor europene pentru telecomunicatii ca standarde romaine 52. SR 10000-3:2004 Principiile si metocologia standardizarii. Partca 3a: Structura simodul de lucru ale comitetelor tehnice 53. SR 10000-4:2004 Principiile si metodologia standardi; prezentare a standardelor romaine 54. SR 10000-4:2004/492:2007 Principiile si metodologia standardi 4a: Forma de prezentare a standardelor romine - SR 10000-6:2004 Principiile si metodologia standardizivii. Partea 6a: Reguli de redactare a standardclor 56.SR 10000-8:2006 Principiile si metodologia standardizar Partea 8a: Adoptarca standardclor internationale si a altor documente internationale (altele decat standardele internationale) ca standarde 1orine 57. SR 10000 9:2007 Principiile gi metodologia standardizarii. Partea 9a Adoptarea si redactarca documentelor curopene ca standarde roméne Partea 4a: Forma de ji, Partea Asociatii si Institute reprezentativein activitatea de standardizare RENAR-Asociatia de Acreditare din Romania, www-renar-r0 RE! ASRO-Asociatia de Standardizare din Romania, www.asto.r0 BRML-Biroul Roman de Metrologie Legala, www.brml.r0 180-International Organisation for Standardisation (Organizatia International de Standardizare), www.is0.ch 6, IEC/CEFIntemational Electrotechnical Commission (Comisia Electrotehnica Internafionala), www.iee.ch 7. CEN-Comitetul European de Standardizare, www cenorm be v4-Asociatia Registrul National al Auditorilor, www.rena.r0 atAsigurarea calitafii in filaturé si in fesatorie 8. CENELEC-Comitetul European de Standardizare in Electrotchnica, wow cenelec org, 9, DIN-Organismul National de Standardizare din Germania, www din.de 10, BS/-Organisnwul National de Standardizare Marea Britanie,www. StandardsUK.com 11, ANS#-Institutul American National de Standardizare, www.ansi.org 12, WSSN- World Standards Services Network (Reteaua international de servicii privind standardele), www.wssn.net 13, 1LAC-Intemational Laboratory Accreditation Cooperation, www ilac ore 14, IMEKO -Interational Measurement Confederation, wwnw.ilac.org 15, OIML-Organisation Internationale de Metrologie Legale, www.oiml.org, 16, BIPM-Bureau International de Poids et Mesures, www.bipm.f 17, EFQM-Europcan Foundation for Quality Management, www .cfgm.org 18, JAF-International Accreditation Forum, www af ni 19, ASQ -American Society for Quality, www.asq.0rg, 20. JONET-Intemational Certification Network, www.iqnet-certification.com Alte link-uri retevante pentru probleme de calitate FRPC-Fundatia Romana pentru Promovarea Calitati, www frpe.ro A.K.C.-Asociatia Komana pentru Calitate, www.quality.ro 1 Z 3. MARCO. Miscarea Romana pentru Calitate, www mreo.r0 4, SRAC-Societatea Romana pentru Asigurarea Calitatii, www.srac.r0) 5. IRCA-International Register of Certified Auditors, www.irea.org 6, Portalul CALITATE, www.calitate com 7. EUROQUAL Banca de date, www curoqual.org, 8. Quality Policy of Buropean Union, www euskadikalitatea net 9, The Benchmark Exchange, www.benchnet.com 10, Continuous Quality Improvement Server, www.agp.org 11, American Quality Mall (Engine), www.americanquality.com 12, Portalul FREEQUALITY, www freequalty.org 13, Consumer Reports (SUA), www.consumerreports.org 14, Consumer Affairs (SUA), www.consumeraffaires.com 22