Stadiile dezvoltarii intelectuale

Structura logica-formala a gndirii este termenul sau finalizarea unei evolutii punctate de anumite stadii de
dezvoltare. "Logica formala - arata J. Piaget - constituie pur si simplu axiomatica structurilor operatorii ale
gndirii, iar stiinta reala care corespunde acestei axiomatici nu este altceva dect nsasi psihologia gndirii". Ceea
ce ne ofera un manual de logica este o schematizare a proceselor de gndire ajunse n stadiul deplinei lor
maturitati.
Pana la 6-7 ani predomina gndirea n imagini, numita de Piaget "preparatorie" pentru ca nu apare operatia logica
propriu-zisa. Gndirea este cantonata n concret si n actual, fiind dominata de contextul figural al situatiei
concrete. Fiecare "centrare" sau fixare perceptiva deformeaza ori anuleaza pe celelalte. Desigur copilul acumuleaza
informatii prin perceptie, dar acestea ramn fragmentate , biti de informatie strict individuali, care nu de
coordoneaza/combina. Gndirea opereaza cu reprezentari, cu "preconcepte" , adica exemplare-tip ale unor colectii
de obiecte ceea ce creeaza aparenta stapnirii unor notiuni.
Pe la 11-12 ani ncepe un nou stadiu de dezvoltare a gndirii - stadiul operatiilor propozitionale - cnd scolarul
devine capabil sa rationeze asupra propozitiilor sau enunturilor verbale ca atare. Preadolescenta constituie
propriu-zis o etapa de tranzitie; numai 20% din populatia scolara ajunge la structura logica formala pe la 11 ani.
Ciclul gimnazial se situeaza deci intr-un stadiu intermediar - numit de unii autori stadiu preformal - n care la un
procent de elevi se mentin nca trasaturile operatiunilor concrete, ntlnite intre7 si 11 ani, n timp ce operatiile
propozitionale se generalizeaza pe la 14-15 ani. De fapt vrstele medii stabilite constituie mai curnd un cadru
aproximativ de situare a evolutiei gndirii copilului.. Transpunerea n performante a capacitatilor depinde de
spectrul de solicitari/probleme caracteristice unui mediu socio-cultural. Fiind vorba de repere statistice, acestea
admit - ca orice repere de ordin statistic - variatii sau abateri sensibile intr-un sens sau altul, n cazul nostru, n
functie de mediul social si de educatia primita. Generalizarea operatiilor formale, situata pe la 14-15 ani, nu are loc
simultan n toate sferele activitati intelectuale; apar frecvent decalaje att intre tinerii de aceeasi vrsta, cat si intre
diferite domenii de cunoastere. Gndirea abstracta apare mai curnd n domeniul stiintelor naturii, dect n
studiul stiintelor sociale - remarca Ausubel. S-a observat ca, desi 60% din adolescentii sub 16 ani ating stadiul
operatiilor formale n stiintele naturii, un procent mult mai mic dintre acestia sunt capabili de rationamente pe
plan moral. n fata unui concept dificil sau a unui domeniu inedit nu numai copilul dar si adolescentul are nevoie
de modele concrete si exemple ilustrative.

-Ce este inteligenta? Pare o intrebare simpla, chiar elementara, dar daca veti pune intrebarea asta mai multor
cunoscuti, veti primi probabil raspunsuri diferite.
- Oare este inteligenta atat de usor de recunoscut cum ne inchipuim?
Un mare psiholog, Jean Piaget a dat urmatoarea definitie, usor de inteles si destul de practica: Inteligenta este
ceea ce folosesti cand nu stii ce sa faci.
-Deci inteligenta acopera o zona destul de vasta (argumente, analogii, armonii, replici, predictii). De ce se intampla
asta?

Simplu, pentru ca ceea ce intelegem noi prin inteligenta are mai multe componente. Inteligenta, dupa cum a
incercat sa demonstreze un cunoscut psiholog de la Harvard (Howard Gardner), este pluralista.Intr-un cuvant,
incercam sa-i fac sa se razgandeasca si pe colegii psihologi si, in consecinta, marele public in ce priveste insasi
natura inteligentei. Argumentele mele erau:
(1) inteligenta este pluralista; include inventia de bunuri si solutionarea problemelor
(2) nu este definita nici ca o instanta a priori, nici ca test al performantei, ci mai degraba in virtutea a ceea ce
urmeaza sa fie apreciat valoric la un moment dat in istorie si intr-un context cultural anume.
Howard Gardner a identificat opt tipuri de inteligenta:
a. inteligenta lingvistica;
b. inteligenta logico-matematica;
c. inteligenta muzicala;
d. inteligenta spatiala;
e. inteligenta corporalo-chinestezica;
f. inteligenta naturalista;
g.-h. inteligentele interpersonale (intrapersonala si interpersonala).
Privind aceasta lista a inteligentelor, ne dam seama ca majoritatea oamenilor inteleg prin inteligenta