Are ca obiect de studiu polenul si sporii fosili si

se bazeaza pe morfologia specifica a acestora

Conservarea optima a sporilor necesita un
mediu cu umiditate mare si anaerob, fiind
necesara si o ingropare rapida a sedimentelor
care le includ (turbarii)
Fundatiile palinologiei moderne sunt puse
odata cu publicarea primelor analize cantitative
ale polenului de catre Lennart von Post in 1916

reconstituirea istoriei vegetatiei si a locuirii

umane
datarea unor sedimente
studierea evolutiei climatice
(cronoclimatologia)
stabilirea influentei umane asupra mediului
inconjurator
observatii asupra sincronismelor culturale (in
cazul surprinderii in straturi de cultura
arheologica din zone diferite a acelorasi
oscilatii climatice)

mentionarea unui profil de referinta care sa

cuprinda succesiunea stratigrafica a asezarii.
precizarea secventelor de importanta majora
pentru studiul succesiunii culturale
insotirea fiecarei probe de catre toate
informatiile stratigrafice ce pot fi culese
corelarea probelor palinologice cu probele
necesare altor discipline care studiaza asezarea

Dendrocronologia

Metoda varvelor

Este o metoda initiata la inceputul secolului XX de

A.E. Douglas si se bazeaza pe urmarirea procesului
de crestere a arborilor
Secventele anuale de crestere imprimate pe
fragmente de lemn provenite de la aceeasi specie
de copac pot fi corelate pentru a da nastere unei
serii conventionale pentru mai multi ani.
Astfel se pot obtine mai multe scari de referinta
fiecare dintre acestea fiind valabila doar la nivel
regional
Aceasta metoda trebuie corelata cu metoda
carbonului radioactiv, ritmul de crestere al
arborilor putand fii afectat de reactiile diferite ale
acestora la stimulii climatici si de unele cauze
biologice

Metoda este imprumutata din geologie iar

principiile de baza ale acesteia sunt stabilite de
Gerard de Geer in anul 1880

Varvele sunt straturi sedimentate care se

formeaza in vechile lacuri glaciare si sunt
compuse din argile de culori diferite depuse
de-a lungul unui an intr-un ciclu de vara si
altul de iarna.

Contribuie la reconstituirea mediului vegetal

prin studierea resturilor vegetale carbonizate
Prin studierea tuturor esantioanelor prelevate
dintr-un strat arheologic se poate reconstitui
relativ cuprinzator mediul vegetal al
momentului si se pot surprinde fenomenele de
antropizare

Metoda potasiu-argon (K-Ar)

Termoluminiscenta
Metoda uraniu-plumb (U-Pb)
Paleomagnetismul
Arhemagnetismul

Este pusa la punct in 1950 de catre W.Gentner

Metoda se bazeaza pe faptul ca izotopul
radioactiv K-40 pe masura ce se dezintegreaza
duce la acumularea de Ar-40
Rata de injumatatire a K-40 este de 1,248*109
ani
Metoda se aplica pentru datarea siturilor
arheologice in siturile vulcanice

Se refera la lumina emisa de anumite minerale

cristaline fosforescente prin cresterea
temperaturii care este proportionala cu doza de
radiatii absorbite de catre acestea
Minerale termoluminiscente sunt cuartul,
feldspatul, argila, silexul etc
Metoda este folosita pentru datarea ceramicii
arse, a cuptoarelor, caramizi, tigle, structuri de
pereti arsi, vetre, opere de arta din pamant ars,
pietre arse

U 235 si U 238 trec prin procese specifice de

dezintegrare pana ajunge in stadiul izotopilor
stabili Pb207 si Pb206
Metoda se aplica pentru datarea coralilor,
cochiliilor si a stalagmitelor
Pot fi datate numai structuri care dupa
formarea lor au continuat sa existe in sisteme
chimice inchise

Nu este o metoda de datare directa, ci se

completeaza cu alte metode precum metoda KAr
Rocile vulcanice care contin hematita (Fe2O3)
sau magnetita (Fe3O4) fixeaza in structura lor
directia si sensul campului magnetic terestru in
momentul formarii lor (magnetism remanent)
Metoda se bazeaza pe fenomene geofizice variatia campului magnetic terestru in directie
si intensitate

Se bazeaza pe proprietatea unor minerale,

inclusiv argile, de adobandi, atunci cand un
ciclu termic depaseste anumite praguri, un
magnetism remanent sau termoremanent.
Metoda poate fi folosita pentru a fi corelata cu
dendrocronologia si C-14
Este folosita pentru a data ceramica, zgura,
elemente de constructie, monede etc.