Preda Andreea-Daniela, Grupa 1529, An II, FABBV

I. O scurta descriere a judetului:

La Nord este desprit de judeul Tulcea printr-o linie convenional, ce erpuiete
ntre Dunre i Marea Neagr strbtnd Podiul Casimcei i
complexul limanelor Razim, Zmeica i Sinoe).
La Sud este mrginit de frontiera de stat romno-bulgar ce traverseaz Podiul Dobrogei de
Sud ntre Ostrov (la vest) iVama Veche (la est).
La Vest - fluviul Dunrea desparte judeul Constana de judeele Clrai, Ialomia i Brila, curgnd
de-a lungul malului nalt al Dobrogei.
La Est - ntre Gura Portia i localitatea Vama Veche, podiul dobrogean, este scldat de
apele Mrii Negre. De la linia rmului spre larg, 12 mile marine (echivalent cu 22 km), se ntinde
zona apelor teritoriale romneti stabilite conform conveniilor internaionale.
Cu cei 7071,29 kilometri ptrai, judeul Constana deine 2,97% din suprafaa Romniei i se afl pe
locul 8, dup suprafa, i pe locul 5, dup populaie, ntre judeele rii.

Relief. Evoluia paleogeografic i aciunea factorilor modelatori au dus la formarea unor uniti
de relief caracterizate prin structur de podi cu altitudine redus.Podiul are un aspect tabular, uor
nclinat spre NV i are o pant mai nclinat n apropierea litoralului i a Dunrii, altitudinile oscilnd
ntre 0 i 100 m.

Uniti naturale: Podiul Casimcei, Podiul Dobrogei de Sud,Zona Maritim

Judeul Constana este judeul cel mai urbanizat din Romnia
Date demografice de la 1 iulie 2005

Total locuitori: 756.053

Populaie urban: 539.902

Populaie rural: 216.151

Sex masculin: 368.576

Sex feminin: 387.477

Densitate medie: 101,1 loc./kmp

Cella Serghi (n. 4 noiembrie S.V. 22 octombrie 1907, Constana, d. 19 septembrie 1992, Bucureti) a

fost o scriitoare, publicist i traductoare romn, una dintre cele mai importante prozatoare
romne ale literaturii interbelice.

A debutat cu romanul Pnza de pianjen, fiind susinut de scriitori faimoi ai epocii, ca Liviu
Rebreanu, Mihail Sebastian iCamil Petrescu. n anul 1977 a publicat la editura Cartea
Romneasc un volum autobiografic intitulat Pe firul de pianjen al memoriei. n afara creaiei
originale, Cella Serghi este i o bun traductoare, oprindu-se ns la lucrri care se circumscriu
temperamentului su artistic ("V place Brahms ?" de Francoise Sagan i "Casa de hrtie" de
Francoise Mallet-Joris).
Economie
Industria judeului se bazeaz pe activiti ce utilizeaz tehnologii moderne de prelucrare n industria
lemnului, textile, confecii, industria alimentar, materiale de construcii, acestea reprezentnd ramuri de
vrf ale economiei naionale.
Industria prelucrtoare este mediu dezvoltat, avnd profil preponderent n chimie i petrochimie. Judeul
Constana se afl pe locul 5 ntre judee n ceea ce privete contribuia la PIB-ul Romniei, respectiv
21,73 miliarde lei.
Conform raportului intocmit de Directia Judeteana de Statistica (DJS) Constanta, la sfarsitul lui august se
inregistrau 9.562 someri, cu 134 mai putini decat cei inregistrati in iulie 2014. Din totalul somerilor, 48,0%
erau femei

II.

Venituri bugetare la bugetul local - resursele bneti care se cuvin bugetelor locale, n baza unor
prevederi legale, formate din impozite, taxe, contribuii i alte vrsminte.
Cheltuielile de cercetare si dezvoltare reprezinta un factor important care contribuie la
dezvoltarea economica si sociala si un motor al progresului in domeniile economic si social.
Sursele de finanare ale cheltuielilor cu cercetarea dezvoltarea sunt: fondurile bugetare; fondurile
industriei;universitile; sursele externe din bugetul Comunitii Europene.
Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflect suma valorii
de pia a tuturor mrfurilor i serviciilor destinate consumului final, produse n toate ramurile
economiei n interiorul unei ri n decurs de un an. Acesta se poate calcula i la nivelul unei regiuni
sau localiti.
PIB-ul este suma cheltuielilor pentru consum a gospodriilor private i a organizaiilor private nonprofit, a cheltuielilor brute pentru investiii, a cheltuielilor statului, a investiiilor n scopul depozitrii ca
i ctigurile din export din care se scad cheltuielile pentru importuri.

PIB
25000
20000
15000
10000
5000
0

indice(%)

modif abs(mil lei)

ritm(%)

Din analiza reprezentarii grafice a evolutiei PIB-ului si dupa cum observam din calculul indicatorilor
de dinamica, se observa o crestere a PIB-ului in perioada analizata. In anul 2011, de exemplu,
indicele ne arata ca probusul intern brut a crescut de 70 de ori fata de data initiala a perioadei
analizate.

CD(-1)
indice(%)

modif abs(mil lei)

ritm(%)

Anul 2011

Anul 2010

Anul 2009

Anul 2008

Anul 2007

Anul 2006

Anul 2005

Anul 2004

Anul 2003

Anul 2002

Anul 2001

Anul 2000

Anul 1999

Anul 1998

Anul 1997

Anul 1996

70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0

Cheltuielile de cercetare si dezvoltare au avut o crestere semnificativa pana in anul 2002 iar in perioada
urmatoare investitiile in acest domeniu au scazut, prezentand iar o usoare crestere in anii 2005-2008, in
ultimii 3 ani ai perioadei pe care s-a facut studiul aparand scadere relative mica.

VB
18000000
16000000

indice(%)

modif abs(mil lei)

ritm(%)

14000000
12000000
10000000
8000000
6000000
4000000
2000000
0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Veniturile de la bugetele locale au cunoscut o crestere, intr-un ritm din ce in ce mai mare.
Studii nationale/internationale:
-

Analiza corelatiei dintre cheltuielile de cercetare-dezvoltare si performanta economica a

principalelor companii din Romaniei(ROSCORD),clasament publicat in Scoreboard Pilot de
Cercetare-Dezvoltare si Inovare, cercetare desfasurata in anul 2010 pe baza datelor referitoare
la perioada 2006-2009
Studiu UNICEF, conform caruia absolventii de facultate influenteaza PIB-ul
Studiu privind impactul crizei asupra veniturilor bugetelor locale in Moldova