Sunteți pe pagina 1din 10

Politica Agricol Comun n Romnia

Dumitru Andreea Ioana


Dragomirescu Sorina Mirela
Grupa 975, seria A, anul 2, master EIAE

1. Politica Agricol Comun


Din 1962 de cnd a fost fondat si pn astzi, prima politic elaborat de Comunitatea
Economic European - Politica Agricol Comun - de fapt propulsorul unificrii
europene, a avut ca principal obiectiv viabilitatea unui sector considerat vital pentru societate
n general i pentru comunitatea celor care sunt baza acestuia - fermierii.
n cei aproape 50 de ani de via, Politica Agricol Comun a trecut printr-un proces
continuu de adaptare, suferind reforme importante, fiind dinamizat practic, de schimbrile
socio-economice.
Rezultatele de azi ale agriculturii din Uniunea Europeana sunt rezultatul unor eforturi
sustinute, initiate nca prin Tratatul de la Roma, care prevedea crearea unei piete agricole
unice europene. Obiectivul final al acestui demers era sa permita consumatorilor Comunitatii
sa-si procure hrana zilnica la preturi accesibile, asigurnd, n acelasi timp, agricultorilor o
remunerare echitabila, care sa le recompenseze eforturile facute.
Aceasta politica a contribuit decisiv la crearea pietei agricole comune si la transformarea
Uniunii ntr-un furnizor de produse agricole si alimentare pentru ntreaga lume.

Obiectivele PAC au fost definite de articolul 39 al Tratatului de la Roma si anume:


a) Cresterea productivitatii agricole, ncurajnd modernizarea exploatatiilor;
b) Garantarea unui standard de viata echitabil populatiei agricole la paritate cu alte sectoare
de activitate, mai ales, prin cresterea veniturilor celor care lucreaza n agricultura;

c) Stabilizarea pietelor produselor agricole evitnd alternanta dintre cresterea si prabusirea


preturilor;
d) Garantarea securitatii aprovizionarii cu alimente, la preturi rezonabile pentru consumatori.
Obiectivele PAC au fost concepute att n interesul producatorului, ct si al consumatorului.
Dar cum acestea se situeaza adesea n opozitie, cum este si cazul diferitelor interese
nationale, PAC a fost realizata pe baza compromisului.
Trei principii fundamentale stau la baza Politicii Agricole Comune:
I. Crearea si mentinerea unei singure piete si a unor preturi comune (o singura piata n care
produsele agricole circula liber);
II. Respectul notiunii de preferinta comunitara (n comertul agricol se manifesta preferinta
pentru marfurile produse n interiorul Comunitatii, cumparatorii de produse necomunitare
trebuind sa plateasca un supracost). Prin aceasta se urmarea protejarea pietei interne
mpotriva importurilor masive si la preturi scazute a produselor agricole originare din alte
tari;
III. Solidaritatea financiara (statele membre participa mpreuna la constituirea resurselor si la
ansamblul cheltuielilor legate de PAC). Pentru a finanta cheltuielile PAC, n 1992, a fost
creat Fondul European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA). O strnsa relatie exista
ntre cele trei principii, niciunul neputnd sa existe independent.
De-a lungul timpului, aplicarea celor trei principii a adus mari servicii Comunitatii, astfel ca:
- securitatea aprovizionarilor a fost asigurata pentru principalele categorii de marfuri
alimentare;
- milioanele de agricultori din Uniunea Europeana sunt, astazi printre cei mai productivi din
lume;
- ei produc bunurile alimentare esentiale pentru ntreaga Uniune. n acelasi timp, prin
exporturile comerciale, prin intermediul ajutorului alimentar, contribuie la hranirea unui
numar important de persoane din alte parti ale globului.

Gratie PAC, Uniunea Europeana a devenit o putere agricola. PAC nu numai ca a confirmat si
a dezvoltat vocatia agricola a Europei, dar n Europa Occidentala a contribuit esential la
mentinerea unui anumit echilibru ntre oras si sat, pe de o parte, si ntre interesele
agricultorilor si cele ale consumatorilor, pe de alta parte. Mai mult, ea a mentinut pe loc o
populatie agricola dinamica si a ncetinit exodul rural catre marile aglomeratii urbane. Toate
acestea ar fi fost mult mai dificil de realizat fara PAC.
Definite prin Tratatul de la Roma si explicitate prin Conferinta de la Stressa, obiectivele PAC
au fost puse n aplicare treptat ntre 1958 si 1968, perioada realizarii pietei unice a produselor
agricole. Primele produse au fost supuse reglementarilor pietei comune n 1962. Preturile
comune nsa, au fost aplicate ncepnd din 1968.
n vederea finantarii unitare a PAC, n ianuarie 1962 Consiliul a instituit Fondul European de
Orientare si Garantii Agricole (FEOGA). FEOGA cuprinde toate creditele destinate Politicii
Agricole Comune, constituind un capitol special si cel mai mare n bugetul UE. Pna n urma
cu ctiva ani, FEOGA reprezenta peste 50% din bugetul Uniunii.
IMPLEMENTAREA PAC IN ROMANIA
nc de dinaintea aderrii, Romniei i s-a impus adoptarea i implementarea unor serii de
reglementrii i norme juridice specifice Uniunii Europene, precum implementarea
acquis-ului comunitar sau restructurarea diferitelor sectoare cheie (justiie, armat, industrie,
economie).
Romnia doreste implementarea ntru totul in reglementrile comunitare din domeniul PAC,
urmnd s nfiineze, conform art. 68 din Regulamentul CE 1698/2005 Reeaua Naional de
Dezvoltare Rural, cu scopul de a grupa la nivel naional organizaiile i autoritile implicate
n procesul de dezvoltare rural. Obiectivele acesteia sunt de crea o economie agricol i
forestier bazat pe exploataii care trebuie s se angajeze pe calea modernizrii, favorizarea
biodiversitii i conservarea mediului, mbuntirea calitii vieii i dezvoltarea economic
n spaiu rural, mbuntirea guvernanei locale n vederea crerii i implementrii
strategiilor pentru dezvoltare local.

Romnia are o poziie privilegiat din punct de vedere a resurselor agricole i, deoarece
terenurile agricole din ara noastr nsumeaz 39,5% din suprafaa total a teritoriului,
aceastaeste privit n mod frecvent drept principal beneficiar al fondurilor PAC, astfel c
pentru perioada 2007-2013, Romnia beneficiaza de aproximativ 7,5 miliarde euro.
n cadrul principalelor idei elaborate de MADR referitoare la bugetul PAC, se menioneaz
c Romnia susine alocri bugetare ctre PAC, prin care s se asigure un nivel de trai decent
i echitabil fermierilor, inndu-se cont i de rolul social important al agriculturii romneti.
De asemenea, trebuie s se menin specificitatea zonelor rurale i s se ncurajeze
dezvoltarea spre modelul european de agricultur. MADR consider necesar, i n
continuare, finanarea din bugetul comunitar i naional, iar banii alocai programelor majore
s fie cu preponderen din bugetul comunitar.

2. Agricultura in Europa
1957
Tratatul de la Roma instituie Comunitatea Economic European (precursoarea Uniunii
Europene din prezent), format din ase ri din Europa Occidental.
1962
Este creat politica agricol comun (PAC). PAC este prevzut ca politic comun, avnd drept
obiectiv furnizarea de alimente la preuri accesibile pentru cetenii UE i asigurarea unui
standard de via echitabil pentru agricultori.
1984
PAC devine victima propriului su succes. Exploataiile agricole devin att de productive nct
furnizeaz mai mult hran dect este necesar. Surplusul se stocheaz i conduce la apariia
munilor de alimente. Se introduc msuri pentru adaptarea nivelurilor produciei n funcie de
nevoile pieei.
1992

Obiectivul PAC trece de la sprijinirea pieei la sprijinirea productorilor. Subvenionarea


preurilor se reduce, fiind nlocuit cu ajutoare directe pentru agricultori. Acetia sunt ncurajai
s adopte practici mai ecologice. Reforma coincide cu summitul Pmntului desfurat la Rio de
Janeiro n 1992, care lanseaz principiul dezvoltrii durabile.

2003
PAC ofer ajutor pentru venit. Noua reform PAC sisteaz legtura dintre subvenii i producie.
Agricultorii primesc ajutor pentru venituri cu condiia s exploateze terenul agricol i s
ndeplineasc standardele de siguran n materie de mediu, bunstare a animalelor i siguran
alimentar.
2013
PAC este reformat pentru a consolida competitivitatea sectorului, pentru a promova o
agricultur durabil i inovatoare, pentru a sprijini ocuparea forei de munc i creterea
economic n zonele rurale.
3. Agricultura in Romania
Agricultura reprezint 6% din PIB-ul rii (anul 2007), fa de 12,6% n 2004. De asemenea,
proporia populaiei angajate n agricultur rmne foarte ridicat. Dup un vrf de 41% n
perioada 1999-2001, cnd o mare parte din muncitorii disponibilizai n industria mineritului i
prelucrtoare au ngroat rndurile populaiei agricole, aceasta s-a stabilizat la un nivel de 30% n
2006.
In prezent, circa trei milioane de romni lucreaz n agricultur, aproximativ 30% din totalul
persoanelor ocupate (august 2009), comparativ cu doar 4-5 procente n rile occidentale.
Agricultura Romniei este departe de ceea ce se practic n Europa att ca producie, ct i ca
tehnologie.
Din punct de vedere al mecanizrii, la sfarsitul anului 2009 situaia se prezint astfel: Romnia
dispune de o dotare cu tractoare i utilaje agricole printre cele mai slabe din Europa, ncrctura

pe fiecare tractor fiind de aproximativ 54 de hectare, comparativ cu UE, unde media este de
numai 13 hectare. Parcul intern de tractoare se ridic la circa 170.000 de uniti, din care circa
80% sunt mbtrnite. Spre deosebire de Occident, unde tractoarele sunt considerate vechi la
3.000-4.000 de ore, n Romnia ncrctura pe tractor ajunge chiar i la peste 12.000 de ore de
utilizare.
Problemele majore ale agriculturii din Romnia sunt: lipsa unor investiii majore n agricultur
(nu att din cauza lipsei fondurilor de finanare, ci mai degrab din dificutatea accesrii
acestora), frmiarea pmnturilor, litigiile legate de proprietate i tehnologia precar. Aceasta a
determinat cresterea ineficientei in alocarea resurselor cu consecinte asupra cresterii si
competitivitatii fermierilor romani si a intregului sector agricol.
4. Impactul si rezultatele politicii de coeziune in Romania
Devenind membra a Uniunii Europene abia n 2007, Romnia are pentru prima data posibilitatea
de a beneficia de fondurile comunitare din cadrul politicii de coeziune. Analizele preliminare
sugereaza ca programele politicii de coeziune din Romnia pot sa contribuie n mod substantial
la o crestere totala a produsului intern brut (PIB) de pna la 15% pentru intervalul 2007-2013, sa
creeze si sa pastreze aproximativ 200 000 de locuri de munca. Se prevede ca datorita acestor
investitii, proportia populatiei cu acces la banda larga moderna va creste cu mai mult de zece ori.

5. Prioritatile principale ale politicii de coeziune din Romania pentru perioada de


programare 2007 2013
Ameliorarea infrastructurii transportului de baza si a accesibilitatii sunt considerate drept
prioritati esentiale. Aproape 5,3 miliarde de euro (echivalentul a 28% din cantitatea totala a
cotelor alocate) vor fi cheltuite n scopul reducerii deficitului mare n infrastructura pe care l are
tara. Constructia a aproximativ 1 400 km de noi drumuri va fi finantata din fonduri, astfel cum
sunt prevazute de prioritatea Reteaua Transeuropeana de Transport (TEN-T), care traverseaza
UE. Politica de coeziune va contribui cu 2,6 miliarde de euro la cercetare si inovare pentru a
asigura o competitivitate economica durabila. Aproape 570 miliarde de euro vor fi investite n
sustinerea ntreprinderilor, procentul majoritar al acestor resurse prinderilor, fiind axate pe

sprijinirea ntreprinderilor mici si mijlocii (IMM-uri). Este de asteptat ca un numar de


aproximativ 5 000 de IMM-uri sa primeasca ajutor din partea fondurilor.
6. Principalele probleme pe care trebuie sa le solutioneze Romania pentru a putea
beneficia de sprijinul UE pentru agricultura si dezvoltare rurala
Romania a adoptat o Strategie Agricola si Rurala pentru Aderarea la UE. Aceasta strategie este
cuprinzatoare in ceea ce priveste identificarea schimbarilor necesare pt alinierea la PAC si
contine o lista a masurilor necesare pt adaptarea politicilor, structurilor si legislatiei actuale.
Strategia va trebui insa sa ia in considerare masurile de reforma a PAC adoptate in iunie 2003 de
catre Comisia Europeana.
In Romania dezechilibrele structurale din sectorul agricol sunt mai mari, fiind nevoie de corectii
mai complicate :
1. Fragmentarea excesiva a proprietatii agricole este unul din principalele neajunsuri. In prezent
Romania orienteaza fondurile bugetare atat catre fermele comerciale, cat si catre cele de
dimensiune mica (2 mil ha).
2. O alta problema structurala a agriculturii o reprezinta numarul mare de ferme de subzistenta si
semi-subzistenta. Autoritatile romanesti trebuie sa realizeze o schema derestructurare a fermelor
de semi-subzistenta pe principii de eficienta.
3. O alta problema a agriculturii romanesti o reprezinta ponderea mare a agricultorilor in totalul
populatiei ocupate, precum si numarul mare de fermieri varstnici. Pentru acest aspect UE
propune pentru agricultura comunitara aplicarea unei scheme de pensionare anticipate (early
retirement scheme) care poate garanta venituri totale de pana la 150.000 euro/fermier (in transe
egale timp de 10 ani).
La randul lor autoritatile romane vor trebui sa aplice aceasta schema care va presupune ca
fermierii mai in varsta (min 55 ani) sa inceteze definitiv toate activitatile agricole comerciale, iar
utilizarea terenului sa fie transferata altor fermieri mai tineri care vor trebui sa demonstreze ca
pot imbunatati viabilitatea exploatatiilor.
4. Respectarea standardelor de calitate si a reglementarilor sanitare si fito-sanitare constituie o
alta directie de maxima importanta in procesul de armonizare la normele comunitare. P.A.C. per

ansamblu a fost creat pentru a aduce performan n economiile statelor membre Uniunii
Europene. Obiectivele sale vizeaz finaliti n acord cu respectul fa de cetean i fa de
drepturile sale, punnd nainte de toate sigurana i sntatea individului, astfel c odat cu
dezvoltarea P.A.C, n conformitate cu cerinele cetenilor europeni, urmtorii factori au
dobndit o importan din ce n ce mai mare:
- mbuntirea calitii alimentelor n Europa;
- garantarea siguranei alimentelor;
- grija pentru bunstarea societii rurale;
- protejarea mediului pentru generaiile viitoare;
- crearea unor condiii mai bune de sntate i bunstare a animalelor;
- realizarea acestor obiective cu cheltuieli minime pentru bugetul UE (finanat n principal de
contribuabili).
n acest context, Romnia nu poate avea dect numai de ctigat, cu att mai mult cu ct n ara
noastr exist condiiile optime pentru dezvoltarea unei agriculturi puternice care s susin
sectorul economic al statului. ns aceasta se poate realiza doar printr-un interes crescut al
autoritilor fa de nevoile cetenilor, sprijinirea proiectelor acestora, informarea i ndrumarea
cu real interes a proaspeilor fermieri.

Principale realizri: 2007 - 2013


ncepand cu 2007, PAC a investit aproape 10 miliarde de euro in sectorul agricol si in zonele
rurale ale Romaniei, avand ca obiectiv stabilizarea veniturilor fermierilor, modernizarea i
creterea sustenabilitii fermelor romneti i asigurarea aprovizionrii cu produse alimentare
sigure, accesibile i de calitate pentru cetenii si. Fermierii romni beneficiaz de pe urma
plilor directe.
n ultimii ani, plile directe au reprezentat, n mod esenial, o plas de siguran; acest lucru este
cu att mai important n Romnia, unde sectorul primar reprezint 30.6% din locurile de munc.

n 2012, Romnia a cheltuit peste 906 milioane de euro pentru pli directe, sprijinind n jur de
1,1 milioane de beneficiari, 95% dintre ei primind sume mai mici de 1.250 de euro.
Activarea potenialului sectoarelor-cheie din domeniul agriculturii
n 2012, UE a cheltuit n jur de 114 milioane de euro pentru msuri de pia n Romnia. Cea
mai important parte a fondurilor a mers ctre sectoarele de legume-fructe.
Stimularea creterii economice i crerii de locuri de munc n zonele rurale ale Romniei
injectarea de resurse publice n sectorul agricol i forestier a avut importante efecte de
multiplicare i a jucat un rol esenial n atenuarea celor datorate crizei economice n Romnia.
Din 2007, prin intermediul primului program de dezvoltare rural post-aderare, fondurile UE au
ajutat Romnia s:
-

Permit instalarea a peste 9.400 de tineri fermieri, cu un sprijin n valoare de peste 86


milioane de euro, pentru a mbunti structura de vrst n sectorul agricol;

Modernizeze peste 2.000 de exploataii agricole, genernd o investiie total (public i


privat) de 1,87 miliarde de euro pentru sprijinirea dezvoltrii potenialului agricol al
Romniei;

Furnizeze sprijin pentru n jur de 47.000 de ferme de semi-subzisten, asistndu-le n


restructurarea i transformarea lor n exploataii viabile, orientate spre pia;

Investeasc n aproximativ 800 de comune, ce au beneficiat astfel de foarte necesarele


investiii pentru modernizarea infrastructurii rurale i pentru furnizarea accesului la
serviciile de baz, avnd ca scop crearea premizelor necesare pentru creterea economic.
Aceste investiii au avut ca rezultat 3.827,69 km de infrastructur rutier, 2.789,06 km de
infrastructur pentru apa potabil i 4.210,75 km de infrastructur de canalizare ce au fost
construii sau reabilitai. Fondurile de dezvoltare rural au sprijinit, de asemenea,
conservarea peisajelor natural deosebite din Romnia i au promovat practice agricole
durabile:

276.399 exploataii au primit sprijin pentru angajamente voluntare n domeniul


agriculturii i mediului ce depeau cerinele minime stabilite n legislaia UE, rezultnd
n: meninerea biodiversitii pe 1.609.064 hectare si sprijinirea agriculturii organice pe
37.607,54 hectare.

INSTITUTII

Reteaua Transeuropeana de Transport (TEN-T)

Uniunea Europeana

Guvernul Romaniei

Fondul European de Orientare si Garantii Agricole (FEOGA)

Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR)

Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR)

Fondul Social European.