Curs 1

Managementul clasei definitie. Perspective de abordare a clasei de elevi.

1. Semnificaia managementului clasei
Principalele tipuri de comportamente presupuse de aciunile i interveniile
pedagogice ale cadrelor didactice sunt de natur managerial.
Problema de maxim responsabilitate n procesul de nvmnt este
conducerea ce se realizeaz nemijlocit asupra personalitilor n formare ale
copiilor i tinerilor. In educaie eecurile nregistrate n procesul de formare pot
avea consecine individuale i sociale nefaste: incompetena, analfabetism,
inadaptare, delincvena.
Din perspectiv educaional, termenul de management apare n mai multe
ipostaze:
- management educaional desemneaz un concept mai larg dect
managementul colar, referindu-se la conducerea actului educaional n
ansamblul manifestrilor sale. El cuprinde elementele strategice,
producndu-se i n sistemele nonformal i informal;
- managementul colar se raporteaz la conducerea activitii colare
din punct de vedere instituional. Se ntemeiaz pe tiina conducerii
colii i este un proces complex n care managerul dezvolt i aplic o
strategie educaional specific fiecrui modul al ierarhiei structurii de
nvmnt. Se localizeaz cu precdere la nivelul formal al educaiei.
- managementul clasei de elevi a fost abordat secvenial pn acum n
literatura de specialitate din Romnia, i de o serie de autori strini din literatura
strin.
Managementul clasei de elevi - Definiie:
Managementul clasei vizeaz un aspect esenial al muncii profesorului:
administrarea eficient, sub semnul valorilor civic-democratice a activitii
specifice slii de clas, plecnd de la premisa c coala anticipeaz i pregtete
absolvenii n vederea implicrii n viaa social, dar i pentru a reaciona
adecvat n rezolvarea conflictelor inerente unei societi democratice
n sistemul social de educaie i nvmnt profesorii trebuie s se raporteze
la cei pe care i educ, s stabileasc relaii de cooperare cu elevii i prinii
1

acestora i cu ali factori interesai ai societii. Ei nu educ numai la catedr, n

clas, ci prin fiecare contact relaional cu copiii i prinii desfoar o munc de
cretere i dezvoltare, de conducere i direcionare. Activitatea cadrelor didactice se
desfoar n faa unor individualiti psihice umane n formare. De aici deriv
necesitatea unei maxime responsabiliti fa de comportamentele i interveniile
educatorului.
Aceasta este deci perspectiva care le confer cadrelor didactice o poziie
oarecum special, unic. Ei sunt, de obicei, aduli, singurii aduli ntr-un grup de
copii. n faa lor, a copiilor, educatorii devin reprezentanii lumii adulilor, lumea
pentru care i pregtesc pe acetia.
Managementul clasei cuprinde trei componente eseniale:
- managementul coninutului,
- managementul problemelor disciplinare
- managementul relaiilor interpersonale.
Managementul coninutului nu se refer la deprinderile de a preda o
disciplin spedific, ci la acele deprinderi aplicabile tuturor disciplinelor i
activitilor.
Managementul problemelor disciplinare este esenial pentru crearea unui
demers de predare-nvare ordonat, orientat spre rezolvarea sarcinilor, care s
asigure elevilor mai mult independen i autonomie n procesul de socializare.
Componentele unui plan de manager al problemelor disciplinare sunt:
- recompensarea comportamentului responsabil,
- corectarea comportamentului iresponsabil i inadecvat,
- ignorarea,
- controlul consecvent,
- mustrri verbale uoare,
- aezarea preferenial n bnci etc.
Managementul relaiilor interpersonale se focalizeaz asupra clasei ca
microsistem social. Rolurile i ateptrile cadrelor didactice i ale elevilor
construiesc un mediu de nvare.
Problemele de disciplin colar pot fi rezolvate fie individual, fie n grup.
Dac ncrederea reciproc este mai puternic, elevii vor deveni indivizi responsabili
mai devreme. n acest fel, att educatorii, ct i elevii devin coparticipani n
procesul de predare-nvc

2.

Perspective de abordare a clasei de elevi

Clasa de elevi constituie cadrul psihosocial al desfurrii activitii de

instruire i educare i un mediu de comunicare i socializare. Ca grup social, are
structur i caracteristici proprii, iar membrii acesteia ocup poziii diferite, au
roluri variate i stabilesc relaii. Ca urmare a relaiilor dezvoltate ntre membrii
clasei de elevi se constituie o realitate social cu consecine multiple asupra
desfurrii procesului instructiv-educativ, n ansamblul su.
Perspectivele de abordare a clasei de elevi, nregistrate n urma generalizrii
datelor unor investigaii psihopedagogice, sunt:
- perspectiva didactic - clasa de elevi reprezint spaiul eminamente
destinat procesului instrutiv-educativ, avnd ca finalitate dezvoltarea
proceselor intelectuale i a motivaiei pentru studiu n condiiile unei
omogeniti relative a compoziiei interne a colectivului;
- perspectiva psihosocial - definete mai bine domeniul de studiu al
clasei de elevi, din puctul de vedere al managementului clasei.
Caracteristicile clasei de elevi sunt:
a)
Scopurile pot fi:
- de tip prescriptiv (stabilite anterior de persoane ce nu aparin grupuluiclas) i
- individuale (stabilite n interiorul clasei). Se impune, ca o form de
echilibrare a structurii organizatorice a clasei de elevi, armonizarea i
integrarea reciproc a celor dou tipuri de finaliti.
b)

Rolurile se refer la ansamblul de sarcini care trebuie realizate de

membrii grupului.
- roluri elevilor se va realiza n funcie de resursele personale ale acestora
(cognitive, afective i acionale) i se vor urmri unele scopuri: ordonarea
i controlul conduitei elevilor, creterea prestigiului clasei, dezvoltarea
resurselor personale.
- rolurile profesorului n clasa de elevi, menionm: surs de informaii,
consilier, mediator, evaluator, coordonator, organizator etc.
c)
Normele reprezint reguli de conduit recunoscute i acceptate de
toi membrii grupului educaional i prescriu modele de
comportament.

d)

Coeziunea grupului se refer la gradul de unitate i integrare a

colectivului colar, ct i la rezistena acestuia la restructurare. Este
foarte important atitudinea deschis a profesorului fa de elevi. El
poate fi perceput de acetia drept colaborator sau drept adversar, n
funcie de abilitile acestuia de a stabili relaii adecvate cu elevii,
de a comunica eficient, de a dovedi entuziasm, nelegere i
prietenie.
La nivelul clasei de elevi se manifest dou tipuri de influene:
- influena personal a profesorului capacitatea de a afecta
comportamentul elevilor (poate cere s fie ateni, s ndeplineasc
anumite sarcini), n timp ce elevii vor aciona n funcie de intensitatea
influenei personale;
- influena de grup grupul dezvolt propriile standarde i influeneaz
comportamentul membrilor, crend o dinamic la nivel de roluri, statute
i subgrupuri.
Caracteristicile separate care pot s particularizeze i s individualizeze
grupurile clas sunt:
- coeziunea grad de legtur, de unitate, de nelegere reciproc dintre
membrii sau, dimpotriv, tensiunile i conflictele dintre ei;
- autonomia sau dependena grupului clas dac acioneaz independent
sau este strns legat de altul;
- conformismul sau nonconformismul membrilor grad de supunere i de
acceptare fa de normele de grup;
- permeabiliatatea sau impermeabilitatea disponibilitatea clasei de a primi
i de a accepta cu uurin sau cu foarte mare reticen noii membrii ai
grupului;
- stabilitatea sau instabilitatea grupului durabilitatea n timp a grupului,
determinat de prescripiile de tip instituional;
- sintalitatea personalitatea clasei ca grup, ca ansamblu dinamic sub
raport structural-funcional, relaional, interacional, de climat i de
atmosfer axiologic.

Curs 2
Factorii determinanti si disciplina in cadrul managementului clasei de
elevi
Factorii managementului clasei de elevi
Factorii determinai sunt:
- recrutarea cadrelor didactice,
- formarea cadrelor didactice,
- deontologia didactic
- structura familial a grupului de elevi.
Reunii, aceti factori se pot constitui n condiii de eficien i reuit pentru
demersurile teoretice i practice ntreprinse la nivel managerial n clasa de elevi.
Recrutarea i selecia cadrelor didactice reprezint activiti interdependente
care se nscriu n dimensiunea administrativ a funciunii de resurse umane i prima
lor finalitate const n a asigura sistemului de nvmnt personal calificat, potrivit
exigenelor teoretice i practice. A doua finalitate a acestor activiti att de
importante este aceea de a oferi unor cadre didactice competente ocazia de a-i
pune n eviden cunotinele i aptitudinile ntr-o organizaie care poate deveni
surs de satisfacii i de dezvoltare profesional.
Procesul de seleciei a cadrelor didactice ar trebui s cuprind urmtoarele
etape:
1. Cercetarea candidaturilor.
2. Aplicarea unui chestionar de angajare.
3. Interviul preliminar.
4. Examenul psihologic.
5. Istoricul ocupaiilor candidatului.
6. Verificarea referinelor.
7. Vizita medical.
8. ntrevederea de angajare.
9. Decizia final de angajare.
10.Angajarea formal.
Formarea cadrelor didactice reprezint o variabil definitorie a succesului la
clas a cadrelor didactice, avnd n vedere complementaritatea instruire
management al clasei la nivel didactic.
Niveluri de eficien ale formrii sunt:

ACIUNE DE FORMARE EFICIEN PEDAGOGIC MODIFICARE

DE COMPORTAMENT VARIAIE DE RANDAMENT PERFORMAN I
AMELIORARE CANTITATIV I CALITATIV A ACTIVITII.
Rolul formrii cadrelor didactice este urmtorul:
- Transmiterea feed-back-ul formatorilor;
- Creterea volumului de cunotine prin nvare i exploatarea volumului
de cunotine dobndite;
- mbuntirea climatului social al clasei prin facilitatea relaiilor
interpersonale n clas;
- Sporirea culturii generale a fiecrui cadru didactic i a culturii
manageriale;
- Obinerea competenelor managerial-pedagogice;
- Creterea productivitii psihopedagogice la clas.
Managementul clasei de elevi i disciplina
Exist multe puncte de vedere care consider managementul clasei de elevi
sinonim cu abordarea teoretic i practic a disciplinei n clasa de elevi.
Semnificaiile conceptului de disciplin sunt urmtoarele:
- din punct de vedere social acceptare i supunere la regulile de
convieuire social stabilite potrivit cu cerinele de organizare i ordonare
a muncii i vieii sociale;
- din punct de vedere colar formarea elevilor n vederea respectrii cu
strictee a cerinelor nvmntului i a regulilor de conduit n coal i
n afara colii.
n literatura de specialitate s-au identificat dou teorii relativ distincte privind
disciplina:
a) Teoria disciplinei permisive (liberale) i are originea n concepia lui J. J.
Roussesau, conform creaia constrngerea exterioar prin dispoziii,
ordine, interdicii, pedepse nbu manifestrile spontane ale copilului,
potrivit tendinelor i trebuinelor sale naturale, i, implicit, constituirea
personalitii sale. Reprezentanii acesti teorii resping constrngerile
ntemeiate pe team i exercitate prin ameninri care conduc la
deformarea vieii interioare, prin instaurarea sentimentului de
culpabilitate, a complexului de inferioritate.

b) Teoria disciplinei autoritare consider c natura uman este, prin natura

ei, predispus la manifestri negative i, pentru atenuarea i frnarea lor,
sunt necesare msuri severe de constrngere.
Privind n ansamblu cele dou teorii, observm c att una, ct i cealalt, nu
ofer soluii clare i precise, viabile n rezolvarea unor disfuncionaliti ivite n
relaia profesor-elev. n esen, autoritatea i libertatea sunt dou laturi
complementare ale disciplinei, iar meninerea echilibrului dintre ele este un indiciu
al funcionalitii optime a acesteia.
Intervenia managementului clasei de elevi se justific atunci cnd
problematica echilibrrii celor dou subcomponente ale disciplinei traverseaz
situaii de criz, iar impunerea unei decizii raionale constituie rezultatul scontat
pentru un climat sntos n clasa de elevi.
Rolurile manageriale ale cadrului didactic
Pentru educator, cunoaterea i stpnirea artei manageriale este esenial.
Majoritatea analizelor care s-au circumscris problemelor anterioare au
evideniat o serie de multiplicri ale planurilor de referin implicate n actiunea
educativa. R
Roluri (comportamente fundamentale) ale cadrului didactic n activitatea
instructiv-educativ cu clasa de elevi.
- Planificare:
activitile cu caracter instructiv i educativ, determin sarcinile i obiectivele pe
variate niveluri, i structureaz coninuturile eseniale i alctuiete orarul clasei,
etc.;
- Organizare:
Profesorul trebuie sa dovedeasca insuiri obiective in activitile clasei, fixeaz
programul muncii instructiv-educative, structurile i formele de organizare;
- Comunicare:
informaiile tiinifice stabilesc canale de comunicare i repertoriile comune.
Activitatea educativ implica de altfel i un dialog perpetuu cu elevii ilustrat prin
arta formulrii ntrebrilor dar i prin libertatea acordat elevilor n structurarea
rspunsurilor. Dialogul elev-profesor necesit un climat educaional stabil, deschis
i constructiv;
- Conducere:

activitatea desfurat n clas direcionnd procesul asimilrii dar i al formarii

elevilor prin apelul la Normativitatea educaional;
- Coordonare:
n globalitatea lor activitile instructiv-educative ale clasei, urmrind n
permanen realizarea unei sincronizri ntre obiectivele individuale ale elevilor cu
cele comune ale clasei, evitnd suprapunerile ori risipa i contribuind la ntrirea
solidaritii grupului;
- ndrumare:
elevii pe drumul cunoaterii prin intervenii punctuale adaptate situaiilor
respective, prin sfaturi i recomandri care s susin comportamentele i reaciile
elevilor;
- Motivare:
activitatea elevilor prin formele de ntriri pozitive i negative; utilizeaz
aprecierile verbale i reaciile nonverbale n sprijinul consolidrii
comportamentelor pozitive; orienteaz valoric prin serii de intervenii cu caracter
umanist tendinele negative identificate n conduitele elevilor; ncurajeaz i
manifest solidaritate cu unele momente sufleteti ale clasei;
- Consiliere:
elevii n activitile colare dar i n cele extracolare, prin ajutorare, prin sfaturi,
prin orientarea cultural a acestora. Un aport deosebit l are intervenia educatorului
n orientarea colar i profesional dar i n cazurile de patologie colar
- Control:
elevii n scopul cunoaterii stadiului n care se afl activitatea de realizare a
obiectivelor precum i nivelele de performan ale acestora. Controlul nu are dect
un rol reglator i de ajustare a activitii i atitudinii elevilor;
- Evaluare:
Presupune msura n care scopurile i obiectivele dintr-o etap au fost atinse prin
instrumente de evaluare sumativ, prin prelucrri statistice ale datelor recoltate i
prin elaborarea sintezei aprecierilor finale. Judecile valorice pe care le va emite
vor constitui o baz temeinic a procesului de caracterizare a elevilor.

Curs 3
Relatii si interactiuni educationale in clasa de elevi
Relatiile interpersonale ocupa un loc aparte in cadrul relatiilor sociale
indeplinind totodata 3 conditii pentru a fi definite:
-caracterul psihologic atesta faptul ca la infaptuirea actului respectiv participa
intregul sistem de personalitate al indivizilor implicati in vederea obtinerii
reciprocitatii;
- caracterul constient presupune implicarea in actul respectiv a persoanei constiente
de sine si mde celalat, de nevoile si asteptarile reciproce;
- caracterul direct atesta importanta sau necesitatea unui minim contact perceptiv
intre parteneri, contactul fata in fata.
Clasa reprezinta o mixtura intre social si psihologic, intre componenta lor
obiectiva si subiectiva.
Elevul, in conditiile vietii scolare, nu traieste izolat, ci intr-un angrenaj
social, viata sa afectiva, activitatea intelectuala desfasurindu-se in interiorul si in
interdependenta cu mediul socio-scolar inconjurator.
1. Clasificarea relatiilor interpersonale dupa criteriul nevoile si trebuintele
psihologice resimtite de elevi:
a)Relatii de intercunoastere dispune de unele informatii cu privire la celalat, la
felul lui de a fi, la personalitatea acestuia. Cu cit un cadru didactic dispune de mai
multe informatii despre elevi cu atit universul dinamic al interactiunii respective
este mai viguros. Cind informatiile sunt mai limitate cu atit apar sansele instaurarii
neincrederii si a suspiciunii intre parteneri;
b)Relatii de intercomunicare apar ca o rezultanta a ceea ce resimt oamenii,
copiii, atunci cind intra in interactiune, nevoia de a se informa reciproc, de a face
schimb de informatii, de a comunica;
c)Relatii socio-afective (afectiv-simpatetice) - sunt rezultatul interventiei unei
nevoi de tip interpersonal, ce are in vedere schimbul de emotii, sentimente si
structuri de tip afectiv-simpatetic (relatii de simpatie-antipatie);
d)Relatii de influentare dezvolta o varietate de relatii si interactiuni din care
elevul deprinde o serie de norma si valori pe care le dezvolta pe termen lung.
Autoritatea profesorului nu se reduce la posesia cunostintelor de specialitate, ea
deriva si din capacitatea acestuia de a alterna strategiile didactice, ea se poate
confunda cu forta influentei educationale in clasa.
9

Influenta educationala este definita ca actiune educationala organizata structurata,

exercitata asupra unei persoane-elev- in vederea construirii, formarii sau schimbarii
unor comportamente, atitudini.
2. Clasificarea relatiilor interpersonale dupa criteriul analiza a
interactiunilor din clasa de elevi tinind cont de influenta educationala:
- relatii de cooperare - bazate pe coordonarea eforturilor in vederea realizarii unui
obiectiv comun. Cu cit elevii sunt mai implicati in activitati ce necesita cooperare,
cu atit atmosfera generala in clasa va fi mai buna;
- relatii de competitie bazate pe rivalitatea partenerilor, in atingerea unei tinte
individuale. Competitia cauzeaza o ostilitate generala si prezinta o atmosfera ce
duce la: - un nivel ridicat de anixietate
- atitudini reprobabile fata de colegi
- sentiment de responsabilitate scazut fata de ceilalti;
- relatii de conflict - bazate pe opozitia mutuala a partenerilor, raportata la un scop
indivizibil.
3. Clasificarea relatiilor interpersonale punind accent pe aportul influentei
educationale, in sensul actiunii mutuale a partenerilor:
-relatii de acomodare - partenerii se obisnuiesc, sa ajusteze unii dupa altii;
- relatii de asimilare - partenerii desfasoara un transfer reciproc de mentalitati si
puncte de vedere, atitudini, comportamente, pina la un nivel la care subiectii pot
gindi si actiona identic;
-relatii de stratificare partenerii se pot structura dupa o ierarhie ce exploateaza
statutele detinute de elevi;
- relatii de alienare partenerii, in imposibilitatea de a desfasura interactiuni
reciproce, parasesc universul clasei, provocind anumite schisme intra grupale.
Atractia interpersonala in clasa de elevi
Atractia interpersonala are la baza importanta coloraturii sentimentale a
interactiunilor.
Factorii care influenteaza atractia interpersonala sunt :
- proximitatea este reprezentata de preferinta pentru persoanele care-si
desfasoara activitatea in aporpierea noastra

10

- similaritatea- presupune alegerea persoanelor care ne seamana foarte mult in

plan aptitudinal, valoric, motivational. Similaritatea in planul clasei de elevi este
identificata prin intermediul urmatoarelor elemente:
- orientarea fata de aceeasi dezvoltare personala
- motivatia comuna
- stilul de abordare
- experienta scolara
- roluri scolare apropiate.
Ideal d.p.d.v.al atractiei interpersonale ar fi ca elevii sa dispuna de o relativa
similaritate.
-complementaritatea- corespunde identificarii tipurilor de diade ce ii pot face pe
parteneri sa dezvolteelemente de personalitate reciproc necesare. Din acest punct de
vedere analizabile sunt diadele, longevitatea relatiei, intensitatea relatiei si
contextul socio-cultural creat.
Nivelurile de analiza ale atractiei interpersonale vizeaza urmatoarele comonente:
-comportamente interpersonale:
- reactii provocate de conduita celorlalti;
- relatia interpersonala (dominare-supunere, cuplare pozitiva, negativa);
-tranzactia interpersonala stabileste raporturile psihosociale in termeni economici
si in functie de analiza de cost-beneficiu;
- longevitatea relatiei diferentele dintre timpul social si timpul psihologic in ceea
ce priveste interactiunile educationale.
Comuniunea de ginduri si sentimente reprezinta pentru clasa de elvi sansa
fundamentala de a valorifica aspectele bogate ale atractiei interpersonale.

11

Curs 4
Comunicarea interpersonala in clasa de elevi
Comunicarea interpersonala este definita ca o comuniune a elementelor
cognitive, afective cu scopul de a trasnmite informatia, a induce o emotie sau a da
la iveala un comportament printr-un proces alternant de interactiune intre scris,
vizual, nonverbal, vocal, auditiv, simbolic.
Formele de comunicare interpersonala sunt:
Comunicarea verbala care are ca principal instrument de realizare limbajul si ca
modalitati de exprimare : - comunicarea verbala simpla
- Convingerea
- sugestia
Comunicarea verbala simpla si convingerea exploateaza functia cognitiva si
comunicativa a limbajului, furnizeaza procedeele schimbului reciproc de informatie
rationala.
Sugestia utilizeaza cu precadere functiile expresive si persuasive ale limbajului
avind loc un schimb reciproc de informatii emotionale.
Comunicarea nonverbala se realizeaza prin elemente pralingvistice si este
folosita pentru exprimarea atitudinilor interpersonala si precizarea ideilor
transmise.In cadrul comunicarii nonverbale exista riscul unor induceri in eroare in
cazul in care nu se tine seama de context, de cultura careia ii apartin elevii, de
starea afectiva a memomentului respectiv. Functiile comunicarii nonverbale includ:
- repetarea- intarirea mesajului verbal
- substituirea inlocuirea exprimarii verbale a unei stari de spirit
- complementaritatea completeaza, precizeaza tipul de relatie a
interlocutorilor
- accentuarea sublinierea unor parti din mesaj
- ajustarea indica disponibilitatea spre dialog
- contrazicerea-existenta unor mesaje duble in sens evident sau subtil
Relatiile interpersonale din clasa de elevi sunt indestructibil legate de
procesele de comunicare. O anumita functie, care exercita o multitudine de
implicatii asupra comunicarii educationale in clasa de elevi, este functia
metalingvistica - presupune centrarea mesajului asupra codului, corespunzator
preocuparilor de a intelege si de a fi inteles.

12

Continutul functiei metalingvistice la nivelul celor 2 agenti (emitator-receptor) se

prezinta astfel:
- pentru emitator in procesul comunicational suntem nevoiti sa facem unele
precizari de suprafata de ordin formal care sa faciliteze intelegerea a ceea ce
dorim sa comunicam. Expresii de genul trebuie sa ai in vedere urmatorul
aspetc ... spunind acestea ma refer la...
- pentru receptor atunci cind nu intelege ce i se transmite, cere unele lamuriri, de
obicei sub forma de intrebare cevreti sa spuneti? La ce va referiti cind...
Definiti exact termenii ... Din ce perspectiva privesti?...
Aceasta functie metalingvistica este intilnita in comunicarea scrisa sub
forma de paranteze, precizari, se fac clarificari, linii de pauza, puncte de suspensie,
pentru delimitarea unei exlicatii suplimentare.
Ca urmare a cerintei de a se face inteles, cadrul didactic va trebui sa
dezvolte o serie de conduite cum ar fi:
- explicarea termenilor si a calificativelor utilizate, folosind pauzele in vorbire sau
apelind la expresii suplimentare;
- precizarea punctelor de vedere, a perspectivelor din care cadrul didactic
abordeaza o situatie, de invatare normala sau de criza;
- anticiparea inca din timpul proiectarii continutului informational a multor
nelamuriri care pot aparea in timpul desfasurarii activitatii.
Paraverbalul reprezinta modul concret in care curge vorbirea noastra.Din
paraverbal fac parte: forta sau volumul vocii, ritmul si flenta, inaltimea sau
tonalitatea vocii precum si modul de articulare a cuvintelor.
Regului ale paraverbalului pe care cadrul didactic in calitate de manager al clasei
de elevi trebuie sa le respecte:
-volumul vocii sa varieze adaptat ambiantei;
- ritmul vorbirii sa fie variat
-tonalitatea trebuie sa fie normala
- articularea cuvintelor trebuie sa fie clara, distincta si corecta.
Analiza managementului clasei de elevi nu poate fi conceputa in absenta unor
analize comunicationale cu parintii.
Comunicarea cu parintii
Relatiile de comunicare dintre cadrul didactic si parinti intimpina bariere destul de
mari mai ales daca cadrele didactice sunt tinere.
13

In calitatea sa de manager al clasei cadrul didactic trebuie sa conduca cu maxima

eficienta relatiile cu parintii, transformidu-i in aliati si colaboratori prezumtivii
inamici.
Principalele cauze ale unei comunicari ineficiente cu parintii sunt:
-probleme de ascultare profesorul considera o buna comunicare daca se rezuma
la transmiterea de informatii si a parerilor privind activitatea elevilor fara a da
posibilitatea parintilor de se exprima.
-lipsa conexiunii inverse are in vedere faptul ca profesorul porneste in relatia cu
parintii de la premisa comunicarii corecte cu acestia, intrucit numai ei au datoria de
a intelege si de a asculta orice fel de mesaj din partea educatorului.
- falsa conexiune inversa- parintii lasa prin tacere sau prin alte semnale de tip
nonverbal, impresia ca au inteles si ca sunt de acord cu tot ceea ce a transmis cadrul
didactic
- rezistent la critica continuitatea si dezvoltarea relatiilor nu se pot intemeia pe
duplicitate, minciuni, lingusiri, ci pe adevar comunicat cu realism si cu bun-simt
-perceptia selectiva si subiectivitatea se refera la faptul ca simplul volum al
informatiilor implica faptul ca trebuie sa avem o oarecare baza pentru a decide ce
mai trebuie sa cautam si la ce sa reactionam
-obtinerea informatiei prin manipulare discreta- reprezinta necesitatea ca, uneori,
cadrele didactice, mai ales daca au o discutie cu unii parinti inhibati, sa prezinte un
anumit caz sau o anumita problema, comuna intregului colectiv de parinti.
-ascultarea afectiva- este o alta bariera in calea actului de comunicare si se
exprima prin gradul de impresionabilitate al unui mesaj, transmis de catre parinte
intr-o maniera puternic afectiva
-inadvertente in limbaj- constituie bariere in calea comunicarii dintre profesor si
parinti prin limbajul fie de ordin tehnic, ori prin neologisme.
-bariere culturale pot constitui si ele blocaje in activitatea de management al
clasei de elevi, profesorul eliminind aceste discrepante.

14

Curs 5
Consecinte negative ale unui management defectuos

A)Oboseala desi s-au realizat studii privind provocarea oboselii inca nu se stie
foarte bine care sunt elementele care o provoaca, care sunt mecanismele ei
fundamentale si locul pe care il ocupa in structura intelectuala.
Teoriile oboselii se divid in 2 grupe:
a) Conceptiile conform carora substanta insasi a oboselii este in raport cu organele
care lucreaza sau cu alte sisteme. In aceasta grupa intra:
- teoriile toxinelor mecanismul fundamental al oboselii este pus pe
seama acumularii de substante toxice
- teoriile pierderii resurselor energetice ale organelor care lucreaza
b) cea de-a doua grupa este c ea a teoriei sistemului nervos central, care considera
ca substanta oboselii rezida in schimbarile de activism ale acestui sistem
somato-biologic si, mai ales, in cortex. Punctul de plecare in acesta teorie il au
schimbarile ce au loc in sistemul nervos central si in consecinta in organismul
viu in timpul activitatii.
Oboseala obiectiva individul este antrenat intr-o activitate epuizanta sau
prelungita si care se manifesta printr-o reducere semnificativa, masurabila a
cantitatii si calitatii rezultatelor obtinute.
Oboseala subiectiva- individul are un sentiment de delasare si epuizare
identificadu-se cu sentimentul de plictiseala.
B) Supraincarcarea cauza care duce la supraincarcarea elevilor la scoala rezida
din orarul variabil pe care il au. Cind scoala are loc dupa amiaza, elevii muncesc
in conditii fizice, psihologice si intelectuale extrem de nefavorabile comparativ cu
cursurile de dimineata.
Eficienta totala a elevilor este mai buna dimineata decit dupa-amiaza. Dimineata,
eficacitatea atingea nivelul maxim in primele 2 sau 3 ore iar nivelul minim la
sfirsitul celei de cincea ore, in timp ce dupa-amiaza eficacitatea elevilor era mai
ridicata dupa prima ora iar nivelul cel mai de jos al eficacitatii era la finalul
perioadei de studiu.

15

C) Lipsa de motivare a clasei. Motivatia este o componenta cruciala a procesului

de invatamint. Invatarea este substantiala atunci cind ea este urmata de o stare de
fapt multumitoare.
Elementele clasice care privesc motivatia in sala de clasa sunt:
-motivatia intriseca/motivatia extrinseca
-motivatia cognitiva/ motivatia afectiva
-autocontrolul motivational
D) Deprecierea climatului educational Managementul clasei de elevi se
preocupa, din perspectiva sociointeractionala de doua aspecte:
- prevenirea comportamentelor negative consta in caracteristicile si aptitudinile
manageriale ale profesorului, in comunicarea cu parintii. Sintagma climat
educational face referire la atmosfera, moralul, starea afectiva a clasei.
- interventia si tratarea acestora
E) Minciuna- uneori mintim pentru a nu jigni, a nu umili sau a nu speria pe cei
care ne sunt dragi. In sala de clasa minciuna este un comportament verbal si
nonverbal care apare frecvent , de ce le mai multe ori ca rumare a unor greseli de
tip managerial ale cadrului didactic. Elevul care minte nu-i va fi usor sa pronunta
cuvintele imitind emotiile provocate de sentimente si trairi adevarat. De aceea
mincinosul are note stridente in glas. Tonul tipator denota furie sau teama: doua
simptome care nu pot fi neglijate.Cadrul didactic trebuie sa fie atent la pauzele
nejustificate, la ezitarile si lapsusurile celui ce vorbeste.
F) Agresivitatea- se defineste ca orice forma de comportament care are ca scop
vatamarea sau jignirea altora.Agresivitatea este un comportament nu un sentiment
si implica o forma de intentionalitate.
Nivelurile agresivitatii sunt:
- agresivitate fizica
- agresivitate verbala

16