1.

Uniunea Europeana ar trebui sa rezerve locuri in Parlamentul European pentru candidati de

etnie roma.

Bun ziua, numele meu este Mdlina i reprezint echipa guvernului, fiind vorbitorul numrul 1.
1. Astzi aducem n discuie moiunea Uniunea Europeana ar trebui sa rezerve locuri in
Parlamentul European pentru candidati de etnie roma. Pentru a nelege mai bine aceast
moiune am decis s definim termenii: Uniunea European, a rezerva i etnie rom.
Uniunea European este un parteneriat economic i politic unic n lume, care reunete 28 de
ri europene i acoper aproape tot continentul. De mai bine de jumtate de secol,
continentul european se bucur de pace, stabilitate i prosperitate. Populaia sa triete la
standarde ridicate i beneficiaz de o moned european comun, euro
A rezerva nseamn, conform DEX-ului, a pstra ceva pentru cineva, iar n cazul nostru, a pstra
locuri n Parlamentul European special pentru romi.
Romi sunt persoanele care fac parte dintr-un grup etnic originar din India, rspndii n aproape
toat lumea, ducnd o via seminomad.
Filizofia noastr de caz este c alegerea unui reprezentant de etnie rom n Parlamentul
European ar reprezenta un pas n plus pentru eradicarea problemelor cu romii i ale romilor.
Am convenit ca primul argument s fie eliminarea discriminrii romilor, iar colega mea v va
vorbi despre plus valoarea pe care o poate aduce tradiia rom pentru cultura european.
Continui prin a v aduce la cunotin o statistic care reiese din datele furnizate de
Recensmntul Romniei din 2012, potrivit creia n Romnia triesc 621.600 de romi, respectiv
3,3% din populaia Romniei. Un alt studiu fcut de Cell Biology arat c n 2012 n Europa erau
ntre 7 i 8,5 milioane de romi, ceea ce nu ne d voie s nu acordm importan problemelor cu
care se confrunt.
Pentru ca argumentul nostru s aib o baz real am decis s pornim de la cteva prejudeci
clasice, pe care cu toii le cunoatem. Prima ar fi aceea c romii fur. Atunci cnd non-romi fur
miliarde de lei i srcesc ntreaga ar, vina cade pe ei personal. Atunci cnd un rom fur o
gin pentru a-i hrni familia, vina cade pe el, dar n acelai timp pe toi romii, doar pentru c
fiind o minoritate sunt mai uor de categorizat. Romii nu se spal, este o prejudecat care se
datoreaz culorii pielii, dei ei pstreaz norme stricte ale igienei, supunndu-se codului celor
pure i impure. Asta nseamn c dac timp de 3 zile ei nu se spal, devin impuri, ceea ce nu
este acceptat, n cultura lor. Faptul c romii nu se duc la coal se datoreaz sistemului colar
care a refuzat pn de curnd s recunoasc romii ca o minoritate cultural cu interese i nevoi
diferite fa de cele ale populaiei majoritare. Aceasta, asociat cu motive economice a dus la

situaia educaional cu care se confrunt romii astzi. Un alt factor este discriminarea la locul
de munc. Un rom, chiar educat, are puine anse de a primi posturi de conducere. De multe
ori, educaia pur i simplu nu este vazut ca o modalitate de a reui n via pentru romi. Romii
sunt mai negri, dei aceast prejudecat nu este att de acut ca i cele deja menionate, cred
c merit totui atenia noastr. Evident, unii romi sunt mai negri. i asta e probabil un caz
fericit, innd cont c persoanele mai albe stau vara la soare pentru a se bronza sau dau bani pe
saloane de nfrumuseare pentru un bronz artificial, riscndu-i astfel sntatea, fiind
principalul factor de risc pentru cancerul de piele.
Dar innd cont c unii romni sunt mai albi dect alii, se trage concluzia c nici un rom nu este
suficient de mai negru dect restul populaiei pentru a fi identificti ca rom dup culoare pielii.
Pentru a ne susine argumentul, Guvernul i dorete s aduc n atenia dumneavoastr un caz
binecunoscut, din anul 2012 cnd Guvernul Francez a expulzat 179 de romi, dintre care 63
minori potrivit reprezentanilor de la Aeroportul Internaional Timioara. Mai mult dect att,
romii au primit cte 100 de euro pentru a se ntoarce n Romnia. Dac analizm situaia, romii
sunt de asemenea ceteni europeni, astfel c au i ei dreptul de liber circulaie i edere pe
teritoriul statelor membre, care nu poate s le fie luat.
Gndindu-ne la faptul c minoritatea rom este unul discriminat n majoritatea statelor
europene, reiese, clar, faptul c nu ar putea avea un reprezentat dintr-un alt grup etnic. Suntem
contieni c o persoan nu poate susine o cauz dac nu este direct influenat de asta, astfel
c prezena unui reprezentant de etnie rom ar fi cea mai bun decizie dac ne dorim cu
adevrat tierea problemei de la rdcin.

Negator 1
Bun ziua,
Numele meu este Mdlina, reprezint opoziia i m aflu aici pentru a dezaproba i a
contraargumenta ceea ce au prezentat deja echipa guvernului.
Din ceea ce ei ne-au pus pe mas reiese c...
Primul argument este c dac romii ar avea reprezentant in parlamentul european, atunci ar fi
discriminate celelalte minoritati si ca lipsa lor de cultura si educatie in ceea ce priveste sistemul
de vot ar duce la nefunctionalitatea acestuia, deci in plus la irosirea postului pentru acel
reprezentant.
Astzi dezaprob moiunea pe baza argumentului c toate minoritile au aceleai drepturi,
astfel romii nu ar trebui favorizai. Dac ar avea un reprezentat n Parlamentul atunci ar fi
corect ca toate celelalte minoriti s aib unul. Noi considerm c exist deja suficiente

reglementri n ceea ce privete minoritiile fr a mai fi nevoie i de un reprezentant. Un bun

exemplu ar fi reglementrile care reies din documentul Uniunii Europene cu privire la egalitate
de tratament fr deosebire de ras sau origine etnic (2010-2014), dar i Declaraia adoptat
de ONU la 18 decembrie 1992 cu privire la drepturile persoanelor aparinnd minoritilor
naionale, etnice, religioase i lingvistice.
Un alt motiv pentru care nu ar trebui s aib romii un reprezentant n Parlamentul European ar
fi lipsa lor de unitate, faptul c nu sunt un stat suveran i faptul c nu se afl ntr-un spaiu bine
delimitat. Pentru c romii au fost un popor nomad ei nu s-au stabilit nicieri i mai mult, nu au
reuit s rmn unii, astfel c astzi i regseti aproape n toate popoarele europene. Dup
cum tim cu toii n Parlament fiind prezeni doar reprezentani ai statelor de pe teritoriul
Europei.

Introducerea obligativitii votului n Romnia este justificat

Pentru a nele moiunea am decis s definim termenii de obligativitatea, votul din Romnia i
justificare.
Obligativitatea este impunerea nfptuirii unei anumite aciuni. Are un caracter neaprat,
nefacultativ i care se impune. (dex)
Romnia este o ar care prin Constituie are stabilit votul universal, egal, secret i liber
exprimat.
Justificarea este motivul, temeiul, raiunea din spatele unei decizii.
Filozofia de caz.....
Argumentul pe care urmeaz s il prezint eu este c un vot obligatoriu ar presupune
obiectivitatea n ceea ce il priveste pe ales, pentru c fiind un numr foarte mare de participani
la vot nu se reuseste coruperea acestora.
De exemplu n 2012 prezenta la vot a fost de 36,45 la suta, ceea ce nseamn ca ceilalti din
nepasara sau dezinteres nu s-au prezentat. (biroul electoral central)
Stim cu totii ca imediat dupa revolutia s-a vehiculat si aceasta solutie, dar insa nu a fost
considerata una valoroasa. Acum insa, cand la mai bine 20 de ani, procentul de prezenta nu s-a
imbunatati ar trebui sa facem ceva. Daca nu 30 de la suta din romani decid pentru ceilalti, nu
este normal

Daca am sta sa ne gandim cat s-au luptat strabunii nostri pentru castigarea acestor drepturi, iar
acum noi, nici macar nu le utilizam in folosul nostru. Sunt oameni care au murit pentru ca noi sa
traim intr-o tara democrata in care sa ne spunem parerea si sa ne alegem reprezentantii, dar
noi din comoditata preferam sa continuam sa ne plangem ca nu ne merge bine fara a incerca sa
schimbam asta.
La fel cum ne asumam responsabilitatile ar trebui sa facem si cu drepturile, sa stim sa ne
bucuram de existenta lor.
Implementarea votului obligatoriu in romania ar fi un semnal de alarma si astfel cetatenii ar
realiza care e importanta prezentei la vot si apoi ar continua sa participe fara a mai fi nevoie sa
fie impinsi de la spate pentru a face asta. Sa tinem cont de faptul ca au trait in comunism si
oamenii au fost obisnuiti sa li se spuna ce sa faca, credem ca acesta ar fi modul care functiona si
acum.