Universitatea Tehnica din Cluj Napoca,

Facultatea de Constructii

Metode i soluii de dezumidificare

a cldirilor

Ianuarie ,2014

Cuprins

Introducere 1
Umiditatea aerului. Masurarea umiditatii. ... 2
Efectele negative ale umiditatii asupra cladirilor cu pereti din zidarie... 3
Metode pentru a usca o cladire afectata de umiditate. 4
Bibliografie. 7

Introducere

Umiditate aerului si a elementelor cladirilor este in continua schimbare in

functie de anotimp si variatiile vremii. Odata cu aceste schimbari, mediul umed are efecte
negative atat structurii din orice tip de material, fundatiilor cat si al izolatiei cladirilor.
Studiul umiditatii asupra constructiilor este unul important, deoarece umiditatea
aerului influenteaza umiditatea constructiilor care este in legatura directa cu asigurarea
confortului utilizatorilor, cu durabilitatea si rezistenta cladirilor in sine.
Umiditatea actioneaza asupra materialelor de constructii atat la executarea
constructiei cat si in perioada de folosinta a acestuia. Apa este necesara la reactiile chimice
din faza de constructie, dar rezistenta materialelor ajunge la nivel maxim odata ce umiditatea
este minima, sau aproape 0%. In durata de viata a constructiei apa are efecte negative atat ca
umititatea care se imbiba in elemente cat si prin componentele sale chimice care pot sa atace
elementele.
Umiditatea relativa a incaperilor se afla undeva intre 30 si 50% in mod ideal, acesta
oferind conditii bune de igiena si confort. In cazul umiditatii ridicate, acesta poate duce la
dezvoltarea ciupercilor si mucegaiului acestea avand un efect negativ atat asupra sanatatii
oamenilor, dar in caz sever si reducerea rezistentele mecanice ale materialelor de constructii.
Apa ataca cladirile atat din exteriorul lor cat si din interior. Este normal ca
intrebuintarea cladirilor joaca un rol important in cantitatea de vapori eliminat in interiorul
lor. Intr-o casa de locuit vaporii de apa apar prin urmarea activitatilor casnice precum
gatitului, spalatul, uscarea rufelor, udarea plantelor si chiar si din respiratia ocupantilor. Apa
din jurul cladirii este mult mai mare cantitativ, acesta regasinduse in sol, in aer si precipitatii.

Umiditatea aerului. Masurarea umiditatii.

Umiditatea relativa reprezinta gradul de saturatie a aerului cu vapori de apa, indicat in

procente. Procentajul arata, cat la suta din cantitatea necesara de vapori de apa exista in
atmosfera, ca fenomenului de condens sa aiba loc. Aerul saturat avand umiditate de 100%,
peste care apare condensul. Umiditatea aerului este in stransa legatura cu temperatura
acestuia. Daca intr-un volum de aer cu o anumita temperatura exista un procentaj de
umiditate, crescand temperatura aerului, valoarea umiditatii relavite se micsoreaza, aerul
devenind din ce in ce mai uscat. Daca scadem temperatura aerului procentul de umiditate
relativa va creste.
Umiditatea relativa se noteaza cu litera f, si se poate caracteriza prin urmatoarele
valori:
f [%]
>100
= 100
91-99
81-90
51-80
31-50
<30

Saturatie
suprasaturat
saturat
foarte umed
umed
normal
uscat
foarte uscat

Masurarea si controlul umiditatii aerului este unul esential pentru a

evita umiditatea crescuta a structurii.
Masurarea umiditatii aerului se efectueaza cu un higrometru, care
arata procentul de umiditate relative al aerului.

Stabilirea procentului de umiditate se poate efectua in cateva secunde cu un

umidometru, acesta fiind o metoda nedistructiva avand erori de 0.1%.

Efectele negative ale umiditatii asupra cladirilor cu pereti din zidarie

Unele dintre cele mai intalnite afectiuni cauzate de apa si de continutul ei chimic sunt
urmatoarele:
1. Sarea:
Toate solurile contin umiditate care pot avea continut mare de sare acestea
avand o influenta negativa asupra constructiilor in cazul unei infiltratii. Prin fundatie
si contactul cu solul in cazul unei hidoizolatii neadecvate umiditatea se propaga prin
fenomenul de capilaritate. Continutul de sare poate deteriora ipsosul, vopseaua,
tencuiala si chiar si portiuni ale peretelui.

2. Mucegaiul si sporii de mucegai, Igrasia:

Incaperile care nu au o ventilatie sau aerisire adecvata, cu o umiditate ridicata, finisat in
lemn, plastic, vopsea, ferestrele din material sintetic fac un mediu potrivit dezvoltarii
mucegaiului.

Acestea nu au doar un aspect neplacut, au si efecte negative asupra rezistentei la

compresiune elementelor structurii.
Umiditatea excesiva a peretilor duce si la degradarea performantelor termice al cladirii. Un
perete umed, in comparatie cu un perete uscat, pierde de la 30% la 50% din capacitatea sa de
izolare. Apa este un conductor termic mai bun ca aerul, ce duce ca peretii exteriori sa
transmita temperatura exterioara mai bine.

Metode pentru a usca o cladire afectata de umiditate

1. Uscare prin ventilatie naturala si mentinerea umiditatii intre limite moderate pentru a
previne neplacerile cauzate de umiditate excesiva. Acesta poate fi ajutat si de un
aparat simplu de ventilatie sau de aer conditionat.
In cazul in care constructia este deja afectata aceasta metoda nu este potrivita
pentru uscarea structurii si a peretilor.
2. Uscarea prin convectie este o metoda prin care ventilarea incaperilor este realizata cu
aer cald. Aceasta metoda se poate aplica la temperaturi inalte pentru o uscare mai
rapida, ventilatia cladirilor realizandu-se ferestrele deschise.
3. Utilizarea de dezumidificatoare.
Dezumidificatoarele reprezinta o metoda foarte rapida de a scapa de excesul de
umiditate din aer. Se foloseste in spatii inchise, filtrand aerul din incapere acest aparat
capteaza vaporii de apa si stocheaza apa intr-un recipient.
Exista o gama variata de dezumidificatoare in functie de mai multi parametri si
necesitati:

Volumul de aer care necesita dezumidificare (daca aceasta este o singura

incapere sau mai multe)
Rolul sau destinatia cladirii: locuinta, piscine, birouri, industrial, deposit,
arhive, muzee etc.
Temperatura incaperii
Umiditatea relative a aerului
Principiul unui dezumidificator de aer:

Prin dezumidificarea aerului incaperilor si printr-o hidroizolatie si izolatie adecvata se

poate obtine o cladire cu umiditate potrivita prin care se poate proteja cladirea atat esthetic,
biologic cat si din punct de vedere al rezistentei.
Dezumidificarea cladirilor se poate realiza cu mai multe tipuri de dezumidificatoare, insa
pentru a alege metoda corecta si potrivita exista mai multe criterii care influenteaza acesta.
Conditiile climatice ale zonei in care este amplasata contructia este una foarte importanta.
Precum si clasa de expunere si componentele chimice ale apei freatice. Temperatura
interioara si umiditatea spatiului reprezinta de asemenea factori care trebuie luati in
considerare.
Aceste sisteme sunt de asemenea alese si in functie de eficienta aparatelor, de conditiile
actuale si rezultatele dorite. Metodele tipice de dezumidificare sunt urmatoarele: racier cu
bobine, sisteme de dezumidificare disecante si compresiunea aerului.

O metoda foarte folosita este dezumidificatorul cu bobine de racire. Bobina contine

un lichid rece care este plasata intr-un current de aer. Cantitatea de umiditate eliminata este la
temperatura lichidului (si al bobinei) care este mai rece decat aerul din jur. Deoarece bobina
este la o temperature mai mica decat curentul de aer, pe aceasta se depune condensul, iar
acest lichid este colectat intr-un vas, apoi indepartat. Aceasta apa colectata poate fi utilizata
apoi in mai multe scopuri pentru reciclare. Exista chiar si dezumidificatoare care produc apa
potabila, filtrand apa captata.

Sisteme de dezumidificare cu lichid- desicant

Sistemele de dezumidificare desicant sunt folosite pentru uz industrial. Presupune
pulverizarea unei solutii de tip deshidratant lichid ( de obicei clorura de litiu), intr-un current
de aer din care acesta absoarbe umezeala si duce la racirea curentului de aer.
Nivelul de dezhidratare poate fi controlata prin schimbarea concentratiei de clorura
de litiu pulverizat in aer. Un beneficiu important al metodei ar fi faptul ca solutiile cu
desicant actioneaza ca biocid pentru curentul de aer, este recomandat pentru zone unde
bacteriile si virusii nu sunt de dorit.
Solutia apoi se regenereaza prin incalzirea ei la temperatura initiala, procesul prin care
pierde umiditatea absorbita inaintea pulverizarii peste curentul de aer din nou. Prin aceasta
metoda se poate realize atat o dezumidificare cat si inlaturarea micro-organismelor nedorite.

Sisteme solid-desicant
Un alt tip de dezumidificator ar fi un sistem desicant cu solid, care foloseste ca
material dezumidificator silicagelul. Aerul umed este aspirat prin desicant, care absoarbe
umezeala. Cand aceasta ajunge la capacitatea maxima de absorbtie de apa, este mutat intr-un
curent de aer cald numit si current de aer reactivant unde elimina umezeala inainte de a fi
expus din nou la curentul umed de aer.

Compresiune
Unele sisteme folosesc compresiunea pentru a reduce umiditatea relativa a aerului. Aerul in
stare comprimata reduce capacitatea acestuia de a retine umezeala. Odata ce aerul este
comprimat la punctul de saturatie, apa se condenseaza. Aceasta de obicei reprezinta prima
etapa de dezumidificare, si pentru a avea o eficacitate trebuie combinata cu unul dintre
metodele anterioare.

Concluzie
Umiditatea relativa a aerului este un detaliu la care trebuie sa fim atenti si pentru
confortul si siguranta ocupantilor trebuie sa controlam acesta. Umiditatea excesiva a peretilor
duce la degradarea calitatii aerului din interiorul casei.
Este foarte usor de observat cand apare condensul acesta are primele semne ca si pete
de apa pe geam, cand aceasta nu este controlat si persista pentru un timp indelungat aceasta
poate sa atace peretii care duce la aparitia bacteriilor, mucegaiului si al petelor nedorite pe
finisajele interioare.
In concluzie, pentru sanatatea noastra si calitatea mediului nostru este foarte important sa
tinem sub observatia umiditatea cladirii si al aerului inca din faza de constructie.

Bibliografie:
1. www.biblioteca.regielive.ro
2. www.bariera-de-vapori.ro
3. http://www.1stop2shop.ro
4. INVESTIGAREA UMIDITII CLDIRILOR IN SITU ETAP NECESAR
PENTRU MODERNIZAREA ACESTORA, c. s. fiz. Monica CHERECHES 1, c. p. III fiz.
Petru PUTINA

5. http://www.rasfoiesc.com/inginerie/constructii/INFLUENTA-UMIDITATII-ASUPRACO46.php

6. www.hpac.com