Psittaciformes

Psittaciformes este un ordin de psri cunoscui sub numele de papagalii. Au un cioc a crui
form este curbat, mandibula superioar are o mic mobilitate unde se fixeaz pe craniu. n
plus papagalii au o mare capacitate craneal.
Papagalii sunt rspndii prin toat emisfera sudic a planetei, ocupnd multe locuri i distincte
medii de via, de la umedele selve tropicale pn la deerturile din interiorulAustraliei. Aria
include India , sud-estul Asiei ,Africa occidental i o specie disprut nStatele Unite ( papagalul
de Carolina) Conuropsis carolinensis. Totui, populaiile cele mai mari ale speciei sunt originare
din Australia, America de Sud i America Central.
Multe specii pot imita conversaia uman i alte sunete. O cercettoare, Irene Pepperberga
publicat un studiu despre capacitatea de nvare a papagalului gri african numit Alex, care a fost
antrenat s foloseasc cuvinte cu scopul de a identifica obiecte, s le descrie, chiar poate s
rspund la ntrebri relativ complexe, de exemplu, "cte ptrate roii exist?" (rspunsuri
corecte n 80% din cazuri). Totui ali oameni de tiin susin c papagalii doar repet cuvinte
fr s-i neleag sensul.

Papagalii domestici
Sunt papagalii cumprai ca animale domestice n multe ri, o parte capturai de braconieri,
asasinnd adulii n aceast aciune. n timpul transportului pot muri 85% iar restul sunt vndu i
de form clandestin.
Aripile acestor psri sunt deseori tiate de proprietari permi nd psrilor s se plimbe n
libertate prin cas sau curte.
Papagalii au nevoie de mult atenie: mncare, ap, spaiu, curenie i mult companie . O
caracteristic important a domesticirii papagalilor sunt sunetele pe care le produc, imitnd:
salvarea, claxonul mainilor, plnsul copiilor, chiar uneori i televizorul. Totui nu to i sunt la fel,
exist papagali linitii, mai puin zgomotoi, mai ataai de stpni etc. Acest lucru d
posibilitatea cumprtorului s aleag papagalul care se potrivete gustului su.
Papagalii domestici au nevoie de o alimentaie adecvat i variat, semine, de floarea
soarelui , mei, i diverse fructe.
Sexul-masculii au nrile albastre-sidefii iar femelele au nrile galben deschis sau maronii. Deci
vei tii foarte uor s deosebii un mascul de o femel. Temperetura optima cpentru perui este
7-8 grade limita inferioar i 23-25 grade limita superioar. Apa-cantitatea de ap necesar
peruilor variaz n funcie de tipul de hran administrat.Este important de tiut c trebuie s
aib ap proaspt la discreie .Este bine ca apa i hrana peruului s fie schimbat zilnic.