ROCILE MAGMATICE

Provin din consolidarea magmelor care sunt topituri naturale in esenta alcatuite din
silicati. Consolidarea se produce fie prin :

cristalizare formandu-se agregate cristalin;

subracire - formandu-se o sticla vulcanica.

Consolidarea este conditionata in principal de viteza de racire a magmei, in functie de

locul unde se gaseste aceasta .
De obicei magmele erupte la suprafata (subaerian sau subacvatic ) se racesc mai repede
formand sticlele vulcanice, cele de adancime se racesc lent formand o cristalizare integrala.
Consolidarea in functie de adancime duce la clasificarea a doua mari grupe de roci magmatice :
1.PLUTONICE (de adancime )
2.VULCANICE (efusife sau extrusive )

STRUCTURA ROCILOR MAGMATICE - din punct de vedere fizic structura rocilor poate fi
cristalina cat si amorfa. Substanta cristalina este de obicei reprezentata printr-un mai mare numar
de cristale independente, numite in mod curent granule. Proportia substantei cristaline poate
varia de la 0 - 100% ea exprimand gradul de cristalizare al rocii .
In functie de gradul de cristalizare r. magmatice pot fi clasificate in :
HIALINE - roci formate numai din sticla sau aproape nu mai din sticla cu cel mai redus
grad de cristalizare (sticloase - vitroase ) sau HOLOHIALINE ;
HOLOCRISTALINE - roci formate aproape numai din cristale ;
HIPOCRISTALINE - roci formate din sticla si cristale.
Structura rocilor magmatice este determinate de :

forma granulelor;
dimensiunile absolute si relative;
raporturile spatiale dintre componenti (granule ,fragente de cristale ,agregate
poligranulare );
lineatie;
stratificatie;
crapaturi.
Pentru simplificare se folosesc 2 termeni STRUCTURA SAU TEXTURA.

In functie de dimensiunile absolute ale granulelor rocile magmatice pot fi :

roci afanitice - marea masa a rocii este alcatuita din granule invizibile cu ochiul liber ,un
caz particular poate fi roca sticloasa hialina .
roci faneritice - marea masa a granulelor din roca sunt vizibile cu ochiul liber (plutonice)

Granulatia poate fi :

mica (micrograuntoase < 1 mm );

medie diametrul 1-5 mm;
mare diametrul 5mm-3 cm;
foarte mare diametrul peste 5 cm.

PROCESE DE FORMARE A ROCILOR MAGMATICE

Diferentierea magmatica - cuprinde toate procesele prin care o magma ,se scindeaza in
fractii cu compozitie diferita care formeaza in final o roca cu compozitie diferita .Procesul de
diferentiere al unei magme cunoaste mai multe aspecte :

Diferentierea prin licuatie - presupune dezamestecul topiturii magmatice in doua

fluide cu o compozitie diferita datorata scaderiii temperaturii ,asa cum ar fi de exemplu o
topitura bogata in silicate si alta in sulfuri. Cele doua fractiuni de magma, evolueaza
separata formand minerale si roci diferite. Licuatia (dezamestec, imiscibilitate) se
cunoaste foarte bine din studiu proceselor metalurgice, care explica aparitiile din acelasi
cos volcanic la scurte intervale de timp ,atat de magme bazice cat si de magme acide .
Diferentierea prin difuzie si convectie termica - are loc datorita dif.de
temperaturi si a curentilor de convectie ce pot apare la un moment dat in cadrul unei mase
magmatice (asa se explica faciesul marginal mai basic a corpurilor magmatice). Magma
din zonele centrale cu temperaturi mari migreaza spre exterior in zone cu temperature
mai mici.
Diferentierea prin transfer in faza gazoasa - bulele de gaz in ascensiunea lor
antreneaza cristalele mai usoare, ele cedeaza in zonele superioare ale corpului magmatic
unele substante antrenate din profunzime creeand diferente insemnate de compozitie prin
transfer selective. Bulele gazoase se pot deplasa chiar in magmele partial cristalizate
antrenaad lichidul residual. (eruptia exploziva atrahitelor diferentiata dintr-o magma
basalt - olivinica )
Diferentierea prin cristalizare fractionata - este aproape intotdeauna implicata
in procesul de consolidare a magmei. Mineralele care cristalizeaza in acelasi interval de
temperatura se gasesc frecvent associate (olivina-diopsid, olivina-labrador, ortoclazoligoclaz, foialit-ortoclaz). Mineralele cu temperature diferite de cristalizare nu se
asociaza (oligoclaz-olivina, ortoclaz-diopsd, muscovit-labrador). Posibiliatea de
diferentiere prin cristalizare imbraca mai multe aspect :
- Separarea cristalelor prin actiunea gravitatiei. Mineralele grele cad iar cele usoare
se acumuleaza in partile superioare.
- Curentii de convectie. Mai ales cei turbulenti detrmina concentrarea locala a
mineralelor suspendate in masa lichida si formeaza pe aceasta cale slirele.
- Filtrarea sub presiune. Actioneaza in stadiile de cristalizare avansata a magmei
sau in masele de cristale accumulate sub actiunea gravitatiei.

ASIMILAREA MAGMATICA
Cuprinde in principal reactiile ce au loc intre magma si rocile din peretii camerei
mamatice sau din xenolite (bucati desprinse din peretii aparatului magmatic). Mineralele rocilor
din pereti pot sa se topeasca partial sau total si sa fie incorporate in fractiunea lichida a magmei.
Alte minerale trec printr-un schimb ionic in acele faze cristaline cu care magma era deja saturata.
Mineralele peretilor ce au aceeasi compozitie ca si a magmei raman neschimbate,
acumulandu-se in corpul magmatic. In principal o magma poate determina topirea rocilor si
incorporarea lichidului rezultat, insa acest lucru presupune cedarea de caldura, iar magma nu o
poate face decat cu pretul unei cristalizari.
Magmele bazaltice care au temperaturi mai ridicate pot asimila materiale granitice ,prin
simpla topire si dizolvare, process limitat pentru ca lava bazaltica nu poate ceda caldura fara
cristalizarea piroxenilor si a plagioclazilor ce epuizeaza usor rezerva lor de caldura.
Asimilarea rocilor bazaltice de catre magmele granitice (cu temperature mai scazute
decat puctul de topire al bazaltelor) este imaginata ca o reactie datorata dezechilibrului unor
cristale (labrador si piroxen) din enclave bazaltica. Aceste cristale reactioneaza cu magma
granitica pentru a atinge echilibru respecivului stadiu de evolutie si rezulta oligoclaz. Cum insa
prin aceste reactii magma se raceste rapid nu se poate asimila decat o cantitate redusa de roca
bazaltica.
Asimilarea rocilor sedimentare poate duce la cristalizarea unor minerale aluminoase
(cordierite, spineni, granati ). Asimilarea magmelor granitice cu micasisturi si gnaise duce la roci
hibride cu zone de imbogatire in biotit.

AMESTECUL DE MAGME
Amestecul de magme (bazaltica si granitica) duce la o magma hibrida, care prin
consolidare da nastere la roci diferite de cele bazice sau acide .
Rocile cu compozitie neobisnuita in care mai multe faze crristaline pot sa fie associate
intr-o stare de dezechilibru, care ar putea fi explicata de produse ale amestecului a doua magme
partial cristalizate rezultand o roca hibrida.

Exemple de Roci Magmatice :

Dacit - negru : Dacitul este o roca magmatica descrisa pentru prima data n Romania.
Compozitia este de la intermediara la acida, plasandu-se intre andezit si riolit. Structura este
porfirica, apar cristale de feldspati plagioclazi si cuart, crtistalele mafice (piroxeni, horblenda,
biotit) aparand ntr-o matrice vitroasa
Turmalinul : este un boro-silicat cu compozitie variabila care cristalizeaza in sistemul
trigonal. Apare in cantitati mici alaturi de roci magmatice precum granitul, dar si alaturi de roci
metamorfice sau sedimentare (de asemenea in mici cantitati). In imagine este prezentata
varietatea negra, bogata in fier denumita Schorl.

Hornblenda: face parte din grupa amfibolilor, acestia fiind niste silicati complexi, in a
caror compozitie chimica intra fierul, calciul, magneziul si aluminiul. Cristalele de hornblenda se
clasifica in sistemul monoclinic de simetrie si au forme de prisme lungi. Culoarea hornblendelor
variaza de la verde si verde-maroniu la negru. Horblendele se gasesc in numeroase roci
magmatice si metamorfice.