Sunteți pe pagina 1din 8

Modaliti de intervenie pentru transformarea

organizaiei militare n organizaie bazat pe


cunoatere

Coordonator:
Intocmit:
Masterand

Cuprins:
Introducere
Organizatia militara si actiunea acesteia
Organizaia bazat pe cunoatere
Modaliti de intervenie ale organizaiilor bazate pe
cunoatere
Concluzii

Introducere
Organizaiile bazate pe cunoatere sunt actorii colectivi inteligeni ai
societii informaionale i au un rol determinant n afirmarea acesteia ca
societate a cunoaterii ; aparinnd realitii contemporane att n calitatea lor de
mediu de activitate profesional i managerial, ct i n cea de obiect de
cercetare tiinific i de proiect strategic, ele marcheaz convergena ntre dou
fenomene definitorii pentru natura uman - cel al cunoaterii i cel al organizrii
- ntr-o construcie social emblematic pentru ideile de competen colectiv,
aciune inteligent i performan durabil.
Instituiile de nvmnt sunt, prin nsi natura lor, organizaii creatoare i
diseminatoare de cunoatere i cunotine: ele reprezint sisteme complexe de
procesare a informaiilor, fiind organizaii cu scop i obiective bine determinate,
cu activiti specifice i o cultur organizaional determinate de ndeplinirea
eficient a acestora.
Definirea organizaiei
Organizaia, indiferent de forma concreta pe care o mbrac, reprezint
cadrul social n care se ncadreaz si integreaz membri ai societii i care se
constituie cu scopul realizrii unui grup de obiective dinainte stabilite.
- entitati rationale ce urmaresc anumite scopuri: organizatiile exista doar
pentru ca isi ating scopurile, iar comportamentul membrilor lor este subordonat
urmaririi rationale a acestor scopuri;
- coalitie de elemente puternice: ele sunt alcatuite din grupuri ce urmaresc
satisfacerea propriilor interese. Ele isi folosesc puterea pentru influentarea
modului de distribuire a resurselor in cadrul organizatiei;
- sisteme deschise: ele transforma intrarile (informatii, resurse materiale,
financiare, umane) in iesiri (bunuri, servicii, informatii), supravietuirea lor fiind
dependenta de mediul in care actioneaza;
- instrumente de dominatie: ele isi plaseaza membrii in spatii in care li se
impune ce sa faca si cu cine sa intre in relatii;
- unitati ce proceseaza informatia: organizatiile isi interpreteaza mediul,
coordoneaza activitatile si intocmesc elaborarea deciziei procesand informatiile
pe verticala si orizontala structurilor ierarhice;
- ospiciu": organizatiile isi forteaza membrii la un anumit comportament
prin constituirea structurii organizatorice, descrierea atributiilor si fixarea de
standarde pentru comportamente acceptabile si inacceptabile.
Principalele ei caracteristici:
este o entitate sociala, fiind compusa din grupuri de oameni care actioneaza
si interactioneaza dupa un model prestabilit;
are o relativa autonomie, care permite distingerea membrilor ei de membrii
altor organizatii si in cadrul careia sunt reglementate raporturile indivizilor cu
organizatia propriu-zisa;

interactiunea dintre membrii organizatiei se realizeaza printr-o constienta


coordonare;
are un potential existential nelimitat, ceea ce nu inseamna ca membrii ei sunt
obligati sa lucreze in organizatie toata viata si nici ca, din diferite motive,
organizatia in sine nu se poate desfiinta. Organizatia poate exista dincolo de
existenta oricaruia dintre membrii ei. Personalul poate fi concediat sau poate
parasi voluntar organizatia, fiind insa inlocuit, astfel incat activitatea sa se poata
derula continuu;
organizatia are intotdeauna unul sau mai multe obiective cunoscute,
impartasite si respectate de catre membrii sai. In organizatiile complexe se
intrepatrund si interconditioneaza mai multe obiective. In functie de mutatiile
intervenite, organizatia isi ajusteaza unele obiective si-si fixeaza altele noi.

Organizatia militara si actiunea acesteia

a)

Organizatia militara apare in viata sociala evoluata. In modul cel mai general,
ea poate fi constituita din mai multe persoane care desfasoara activitati in
comun in vederea indeplinirii unui obiectiv sau a mai multora stabilite. Pentru a
raspunde cerintelor este alcatuita, la randul ei, dintr-o multime de subdiviziuni,
de marimi si importanta diferite, cu functionalitati foarte bine conturate. Practic,
armata are forma unei piramide in care subdiviziunile se multiplica de la varf
catre baza.
Organizatia militara reprezinta o entitate sociala specifica, constituita in mod
deliberat dintr-un numar suficient de indivizi ce detin statute si indeplinesc
roluri bine definite, care urmaresc in mod organizat realizarea scopului pentru
care a fost creata, acela al apararii nationale.
Analiza definitiei ofera cateva elemente de retinut, si anume:
existenta in organizatia militara a unui numar suficient de mare de
indivizi;
caracterul constient al crearii organizatiei militare;
urmarirea sustinuta a unor scopuri precise si specifice;
diviziunea activitatilor;
misiunea de optimizare a activitatiilor etc.
Caracteristicile organizatiei militare:
In organizatia militara predomina relatia formala.
Regulamentele militare prescriu comportamentul indivizilor aflati pe
diferitele trepte ierarhice si aceasta, nu numai in problemele de serviciu, ci si in
afara lor.
Comportamentul se exprima prin simboluri exterioare, ca de exemplu: tinuta
militara, grade militare, insemne, conduita etc., si au ca scop identificarea
militarilor ca grup distinct, uniti printr-o legatura formala ce genereaza putere,
influenta si autoritate. Predominanta legaturii formale este consecinta statutarii

stricte a normelor impuse militarilor prin legi, ordine si regulamente. Privit


astfel, aspectul formal, oficial al legaturilor sociale, capata importanta
deosebita.
b) Organizatia militara este o institutie birocratica cu structura ierarhica.
Termenul institutie birocratica presupune: subordonarea in exclusivitate pe
verticala; desfasurarea activitatilor pe principiul unitatii de comanda; cresterea
rolului disciplinei si al ordinii in realizarea coeziunii organizationale; ierarhia
functiilor si gradelor etc.
Dintr-o asemenea perspectiva, organizatia militara nu este constituita ca
urmare a unor optiuni individuale, ci pe criterii riguroase care tin seama de
capacitatile, aptitudinile si disponibilitatile militarilor de a indeplini diverse
misiuni.
Ierarhia functiilor si gradelor reprezinta o caracteristica cu reale si evidente
influente in crearea unui cadru stimulativ, competitiv si eficient.
Modele organizaionale : ierarhia

Configuraia ierarhic (modelul H)

c) Organizatia militara este un mediu social cu un sistem propriu de


stratificare.
Ierarhia militara se distinge de celelalte ierarhii prin aceea ca, este impartita
in diverse grupuri sociale. Distanta sociala dintre pozitiile ocupate de ofiteri,
maistri militari, subofiteri i militari angajati pe baza de contract da nastere la
fenomene relevante, carora trebuie sa li se acorde atentia necesara.
d) Organizatia militara este destinata apararii nationale.
Reprezentand interesele fundamentale ale Romaniei, subordonata exclusiv
vointei poporului, armata are misiunea fundamentala de garantare a
suveranitatii a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale a tarii
si a democratiei constitutionale".
e) Organizatia militara reprezinta un mediu educational specific.
Armata pregateste generatiile de tineri pentru ducerea razboiului dar si ca
buni cetateni, cu respect fata de legi, bine, adevar si dreptate.
Factorii educationali din armata isi sprijina efortul pe trasaturile specifice
tineretii: exuberanta, daruire, inventivitate, sacrificiu, dorinta de afirmare etc.
Ca institutie cu rol educativ, armata i pregateste pe tineri pentru integrare si adaptare
la cerintele societatii.

f) Implicarea organizatiei militare in actiuni care fac obiectul prezentului, dar mai
ales viitorului.
In cazul misiunilor umanitare (cutremure, inundatii, explozii, contaminari
radioactive, secete, dezechilibre ecologice majore etc.) rolul militarilor este de a
monitoriza temporar zona calamitata, introducand rigorile militare si asigurand
astfel ca durata lichidarii efectelor sa fie cat mai mica, iar populatia sa sufere cat
mai putin de pe urma acestora.

Organizaia bazat pe cunoatere


Conceptul de organizaie bazat pe cunoatere i are originile n anii
1984-1988 i a nregistrat, de atunci, faze succesive de cristalizare. Astfel,
Huber (1984) i-a pus n mod explicit probleme legate de natura i proiectarea
organizaiilor post-industriale, sesiznd necesitatea unui model organizaional
propriu noului tip de societate ce i succede celei industriale.
Civa ani mai trziu, ideea de organizaie bazat pe cunoatere se
regsete n cadrul a dou abordri care i explic determinismul fie pornind de
la factori tehnologici, fie de la factori organizaionali, fiecare din ele propunnd
i soluii specifice de operaionalizare.
De pe poziiile promotorilor tehnologiei informatice, Holsapple i
Whinston (1987) definesc organizaia bazat pe cunoatere drept o colectivitate
de lucrtori cu munc de concepie, interconectai printr-o infrastructur
computerizat ; autorii consider c existena unei asemenea organizaii,
prevzut cu staii de lucru locale, centre de suport, canale de comunicaii i
colecii distribuite de cunotine, necesit un demers explicit de proiectare i
realizare, de natura unei informatizri avansate, cu aplicaii ale inteligenei
artificiale.
De pe poziiile celeilalte abordri, cea managerial, Drucker (1988)
trateaz firma bazat pe informaii ca reprezentnd modelul organizaional al
secolului al XXI-lea i i preconizeaz principalele caracteristici : componena
dominat de profesioniti, numrul redus al nivelurilor intermediare de
conducere ierarhic, asigurarea coordonrii prin mijloace de factur nonautoritar (standarde, norme, reguli de cooperare etc.).
Ultimul deceniu al secolului al XX-lea a marcat producerea convergenei
ntre perspectiva tehnologic i cea managerial, prin cuplare ntre necesitile
organizaiilor i facilitile soluiilor de asistare informatic (Scott, 1998). Dup
1995 apar primele rezultate semnificative n crearea i funcionarea de
organizaii bazate pe cunoatere.
Acestor dezvoltri le corespunde, n plan meta-teoretic, noua paradigm
constructivist a organizaiei bazate pe cunoatere, recunoscut ca alternativ
viabil la paradigma pozitivist tradiional a organizaiei bazate pe control i
autoritate (Le Moigne, 1993).

Modaliti de intervenie ale organizaiilor bazate pe


cunoatere
Aspecte fenomenologice

Indiferent de tehnologiile informaionale mai mult sau mai puin


sofisticate pe care le folosesc, organizaiile - ca sisteme socio-umane complexe
- au fost i sunt ntotdeauna condiionate de cunoatere, cel puin la nivelul
comportamentelor individuale ale membrilor lor ; acetia contientizeaz, ntr-o
msur mai mare sau mai mic, relaiile dintre scopuri, mijloace i rezultate,
precum i pe cele dintre organizaie i ambiantul ei, comunic pentru a putea
interaciona coordonat i i elaboreaz propriul comportament raportat la
norme i valori comune.
n organizaiile militare, vectorul transformator principal este
promovarea, pe principiul incubrii locale sau al evoluiei generalizate, a
practicilor caracteristice societii cunoaterii ;
Intervenia se cere susinut n mod coerent pe mai multe planuri :
1. Planul educaional :
dezvoltarea, la membrii organizaiei militare, de competene de concepie, de
lucru n regim informatizat, precum i de gestionare inteligent a activelor
intangibile, conform specificului lor ireductibil la cel al clasicelor active
tangibile ;
profesionalizarea de roluri individuale legate de funcionarea bazat pe
cunoatere a organizaiilor (productori de coninuturi i tehnologii digitale,
administratori de platforme de lucru virtuale, ingineri de cunotine, formatori
de competene etc).
2. Planul culturii organizaionale :
asumarea, de ctre membrii organizaiei militare, a unei etici a legitimitii
responsabile n raporturile i aciunile lor referitoare la cunoatere ; o asemenea
etic se opune, principial, exclusivismului individualist i este deschis
interactivitii parteneriale ; la scara unor asemenea organizaii, ca i a
ansamblului societii cunoaterii, civilizaia se va revela ca abilitate i
disponibilitate a membrilor lor de a conlucra n mod transparent i echitabil ;
centrarea comportamentelor individuale i colective pe valorile spiritului de
comunitate a profesionitilor, ale recunoaterii dreptului la identitate
intelectual i primatului pertinenei conceptuale ca surs de influen n
organizaie.

CONCLUZII
Dezvoltarea organizaiei militare n organizaie bazat pe cunoatere este
condiionat decisiv, n Romnia, ca i pe plan internaional, de prezena unor
organizaii inteligente, cu capaciti avansate de gestionare a competenelor lor
colective ca surse de performan.
Pentru c i organizaia militar s fie o organizaie bazat pe
cunoatere,aceasta trebuie s aib n vedere anumite aspecte cum ar fii:
-regulamentele militare care nu permit dreptul la o anumit cunoatere dac nu
ai nivelul de securitate necesar;
-structura ierarhica din punctul de vedere al ordinelor,aa zisa politica fr
intrebari din organizaia militar;
-in organizaia militar,fiecare unitate militar are rolul su,pentru bunul
mers,att din punct de vedere al informaiei ct i din punct de vedere al
cunoaterii,nu se permit anumite informaii dect la nivelul acelor persoane din
organizaia militar care au acces la cunoatere;
n concluzie eu sunt de prere c modalitile de intervenie pentru
transformarea organizaiei militare n organizaie bazat pe cunoatere sunt ntrun fel limitate dar bine delimitate pentru bunul mers al acestei organiazatii.

S-ar putea să vă placă și