Raspunderea materiala a partilor raportului juridic de munca

Bazele teoretice ale raspunderii material:

Raspundera materiala in dreptul muncii este guvernala de princiupiul repararii
partiale a prejudiciului cauzat. Adica daca salariatul prejudiciaza pe angajator,
acesta suporta raspunderea materiala in limitele salariului mediu lunar.
Raspunderea materiala a salariatului consta in obligatia acetuia de a repara
prejudiciul produs angajatorului in timpul executarii contractului de munca,
printr-o fapta ilicita, savirsita cu vinovatie in legatura cu munca sa. Deci
raspundere este aplicabila doar salariatului, si acesta trebuie sa repare numai
prejudicial direct real. In ceea ce priveste raspunderea materiala a angajatorului
pentru prejudicial cauzat salariatului, relevam urmatoarele elemente ale
acesteia: fapta ilicia a angajatoruli, prejudiciuil, raportul de cauzalitate,
vinovatia.
Trasaturile raspunderii materiale:
-este o raspundere contractuala la baza raspunderii materiale sta vinovatia
celui in cauza este reglementata prin normele imprerative este o raspundere
individuala are o natura dubla
Conditiile raspunderii materiale a angajatorului
Sa existe fapta ilicita a angajatorului salariatul sa fi suferit un prejudiciu
material si/sau moral in legatura cu prestarea muncii sa existe o legatura intre
fapta ilicita si prejudicial cauzat sa existe culpa angajatorului cel care a
produs prejudicial trebuie sa aiba calitatea de salariat al unitatii pagubite fapta
ilicita si personala a salariatului trebui sa fie savorsita in legatura cu munca sa
prejudicial reprezinta o diminuare a activului angajatorului sau o crestere a
pasivului lui patrimonial prejudicial trebuie sa fie un rezultat al faptei ilicite a
salariatului - existenta vinovatiei salariatului .
in cauzarea prejudiciului.
Formele raspunderii materiale
-raspunderea presonala raspunderea conjuncta(raspundera materiala
colectiva) raspunderea materiala solidara (in cazuri exceptionale)
Modul de reparare a prejudiciului material
(art. 343 din C.M.) 1-salariatul cinovat de cauzare angajatorului a unui prejudiciu
material il poate repara benevol, integral sau partial.
2-se permite repararea prejudiciului material cu achitarea in rate daca salariatul
si angajatorul au ajuns la un accord in acest sens. In acest caz salariatul prezinta
angajatorului un angajament scris privind repararea benevola a prejudiciului, cu
indicarea termenelor concrete de achitare. Daca salariatul care si-a asumat
acest angajament a incetat raporturile de munca cu angajatorul, datoria
neachitata se restituie in modul srabilit de legislatie. 3-cu acordul scris al
angajatorului, salariatul poate repara prejudiciiul cauzat substituindu-l printr-un
echivalent sau indreptind ceea ce a deteriorate.
(art. 344 din C.M.)1-retinerea de la salariatul vinovat a sumei prejudiciului
material care nu depaseste salariul mediu lunar se efectueaza prin ordinal
angajatorului care trebuie emis in termen de cel mult o luna din ziua stabilirii
marimii prejudiciului. 2-daca suma prejudiciului material ce urmeaza a fi retinuta
de la salariat depaseste salariul mediu lunar sau daca a fost omis termenul
mentional, retinerea se efectueaza condorm hotaririi instantei de judecata. 3-in
cazul in care angajatorul nu respecta modul stability pentru repararea
prejudiciului material, salariatul este in drept sa se adreseze in instant de
judecata. 4-in caz de aparitie a divergentelor privind modul de reparare a
prejudiciului material, partile sint in drept sa se adreseze in instant de judecata
in termen de un an din ziua constatarii marimii prejudiciului.
(art. 345) prejudiciul material cauzat unitatii din vina conducatorului ei se repara
in conditiile prevazute de cod si alte acte normative in vigoare.

(art. 346) tindind cont de gradul si forma vinovatiei, de circumstantele concrete

si situatia materiala a salariatului, instant de judecata poate sa micsoreze
marimea prejudiciului ce urmeaza a fi reparat de acesta.

Jurisdictia muncii.Supravegherea si controlul asupra respectarii

legislatiei muncii
Jurisdictia muncii are drept obiect solutionarea litigiilor individuale de munca si
conflictelor collective de munca privind purtarea negocierilor collective,
incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractelor
collective si individuale de munca, a conventiilor collective prevazute de
prezentul cod precum si solutionarea conflictelor collective privind interesele
economice sociale prefesionale si culturale ale salariatilor aparute la diferite
niveluri intre partenerii sociali. Principii: concilierea intereselor divergente ale
partilor, -dreptul salariatilor de a fi aparati de reprezentantii lor, -scutirea
salariatilor si a reprezentatilor acestora de cheltuieile judiciare, -operativitatea in
examinarea litigiilor individuale de munca. Partile litigiilor individuale de munca
si partile conflictelor collective de munca: -salariatii, precum si orice alte
personae titulare ale unor drepturi si/sau obligatii angajatorii personae fizice si
juridice sindicatele si alti reprezentanti ai salariatilor patronatele autoritatile
publice central si locale procurorul, conform legislatiei. Organele de jurisdictie
a muncii sint:-comisiile de conciliere, -instantele de judecata.
Clasificare litigiilor de munca
In functie de fazele derularii contractelor de munca avem litigii care apar la:
-incheierea CIM, -executarea CIM, -modificare CIM, -Suspendarea CIM, - incetarea
CIM. Dupa natura contractului: -litigii in legatura cu contractile individuale de
munca, -litigii in legatura cu contractele collective de munca si conventiile
collective. Dupa obiectul litigiului: -conflict de interese, -conflict de drepturi.
Solutionarea conflictelor
(art. 358)Inaintarea revendicarilor. 1 in toate cazurile in care intr-o unitate exista
premisele declansarii unui conflict colectiv de munca, reprezentantii salariatilor au
dreutl sa inainteze angajatorului revendicarile lor privind stabilirea unor noi conditii de
munca sau modificarea celor existente, purtarea negocierilor collective, incheierea,
modificarea so executarea contractului colectiv de munca. 2revendicarile salariatilor
sint inaintate angajatorului in fosma scrisa. Acestea trebuie sa fie motivate sis a contina
referiri concrete al normele inculcate ale legislatiei in vigoare. 3angajatorul este obligat
sa primeasca revendicarile inaintate sis a le inregistreze in modul stability. 4copiile
revendicarilor pot fi remise, dupa caz, organelor ierarhic superioare ale unitatii,
patroanelor, sindicatelor de ramura, autotitatilor publice central si locale. 5angajatorul
este obligat sa raspunda in scris reprezentantilor salariatilor in termen de 5 zile
lucratoare de la data inregistratii revendicarilor.
(art. 359) procedura de conciliere. 1 procedura se desfasoara intre partile conflictului in
cadrul unei comisii. 2comisia este formata dintr-un numar egal de reprezentanti ai
partilor conflictului. 3comisia se constituie ad hoc. 4drept temei pentru constituirea
comisiei servesc ordinal angajatorului si hotatirea respective a reprezentantilor
salaritilor. 5 presedintele comisiei este ales cu majoritatea voturilor membrilor comisiei.
6angajatorul este obligat sa creeze conditii de lucru comisiei. 7. Dezbaterile comisiei
sint consemnate intr-un process verbal intocmit in 2 sau mai multe exemplare, in care
se vor indica masurile generale sau partiale de solutionare a conflictului, asupra carora
au convenit partile. 8 in cazul inc are membrii au ajuns la o intelegere comisia va ado[ta
in termen de 5 zile lucratoare e decizie obligatory pentru partile conflictului, pe care o
va remite acestora in termen de 24 de ore din momentul adoptarii. 9 daca mambrii
consiliului nu au ajuns la o intelegere, presedintele comisiei ca informa in scris despre
acest lucru partile conflictului in termen de 24 ore.

(art 360) solutionare conflictelor collective de munca in instant de judecata. 1.in cazul
cind partile nu au ajuns la I intelegere, fiecare din ele este in drept sa depuna in termen
de 10 zile lucratoare de la data adoptarii deciziei sau primirii informatiei, o cerere de
solutionare a conflictului in instant de judecata. 2 instanta de judecata ca convoca
partile in timp de 10 zile lucratoare de la data inregistrarii. 3 insanta de judecata va
examina cererea in termen de cel mult 30 zile lucratoare de a data inregistraii acestuia
si va emite o hotarire cu drept de atac. 4 instanta de judecata va remite hotarirea
partilor in termen de 3 zile lucratoare la data emiterii.
Greva
Greva reprezinta refuzul benevol al salariatilor de a-si indeplini total sau partial
pbligatiile de munca in scopul solutionarii conflictelor de munca declansat cu legislatia
in vigoare.Participarea la greva este libera.
Suport normative privind supravegherea si controlul asupra respectarii legislatiei muncii
Organele de supraveghere: Inspectia muncii, serviciul sanitaro-epidemiologic de stat,
ministerul economiei, serviciul protectiei civile si situatiilor exceptionale, alte organe
abilitate cu functii de supraveghere si control in conformitate cu legea, sindicate.

Dreptul international al muncii

Lista documentelor internaionale n domeniul demografic la care a aderat
Republica Moldova
1 Programul de aciune al Conferinei Internaionale pentru Populaie i
Dezvoltare (CIPD) de la Cairo din 1994
2. Planul Internaional de Aciuni de la Madrid privind mbtrnirea i Strategia
Regional de Implementare a lui
n aprilie 2002, la Madrid,
3. Declaraia Ministerial privind mbtrnirea, adoptat la Conferina
ministerial internaional Asigurarea unei societi pentru toate vrstele:
promovarea calitii vieii i a mbtrnirii active (Viena,19-20 septembrie 2012)
4. Declaraia Ministerial Construirea unui viitor sigur pentru toi, adoptat la
Conferina Consiliului Europei a Minitrilor Europeni responsabili pentru
Coeziunea Social cu acelai generic, care a avut loc la Istanbul, 11-12
octombrie 2012
Normele Organizatiei Internationale a Muncii
ILO se bazeaz pe 4 obiective strategice:
Promovarea i elaborarea standardelor internaionale de munc i a principiilor
i drepturilor fundamentale la munc;
Crearea mai multor anse pentru brbai i femei de asigurare cu locuri de
munc i venituri decente;
Extinderea i eficientizarea proteciei sociale pentru toi;
Consolidarea tripartismului i dialogului social.
Normele Consiliului Europei, Uniunii Europene
Normele juridice elaborate de Consiliul Europei si Uniunea Europeana privesc
relatiile individuale si colective de munca, securitatea sociala, protectia
drepturilor omului si libertatilor fundamentale, formarea profesionala.
Normele Consiliului Europei referitoare la relatiile individuale si colective de
munca sunt adoptate prin Conventia pentru protectia drepturilor omului si
libertatilor fundamentale, intrata in vigoare la 3 septembrie 1953.
Aceasta Conventie semnata la Roma pe 4 noiembrie 1950 si protocoalele
aditionale la aceasta garanteaza o serie de drepturi, precum: interzicerea
sclaviei si a muncii fortate (art. 4), dreptul la libertatea de expresie (art. 10),
dreptul la libertatea de reuniune pasnica si la libertatea de asociere si dreptul de
a forma sindicate (art. 11), precum si dreptul la educatie (art. 2 al Protocolului
nr.1).
Raporturile juridice de munca

Notiunea - relatii sociale reglementate de lege, ce iau nastere intre o persoana

fizica, pe de o parte, si ca regula, o persoana juridica pe de alta parte, ca urmare
a prestarii ueni anumite munci de catre prima persoana in folosul celei de a
doua, care, la randul ei, se obliga sa o remunereze si sa creeze conditiile
necesare prestarii acestei munci.
Trasaturile raportului juridic de munca : - ia nastere prin incheierea unui contract
individual de munca, -in contract sint reflectate principia si norma ale dreptului
muncii, -este un raport bilateral, -are subiectii distinci, -unul dintre subiecti deste
intotdeauna persoana fizica, -este un raport oneros, -are un character
sinalagmatic, -are uncaracter contiuu, -are un caracter neintrerupt, -este o
relatie de subordonare a salariatului fata de angajator.
Categoriile Dupa continut: -tipice(totdeauna apar in urma incheierii contractului
individual de munnca), -atipice( pot avea si alte izvoare de aparitie:contracte
civile, acte normatice). Dupa structura: subiect(angajatori, salariati),
-obiect(respectarea salariatului si crearea conditiilor de munca, indeplinirea
muncii), -continut (drepturiel si obligatiile). Dupa provenienta: -individual(cu
participarea unui singur subiect), -colectiv( cu participarea mai multor salariati si
generate de contractual si conventia colectiva de munca). Formele raportului
juridic de munca: -raport orgazitional de conducere, -raport de orientare
profesionala, -raport de supraveghere si control, -raport de solutionare a litigiilor.
Elementele raportului juridic de munca: Subiect(salariatul si angajatorul),
obiect(conduita participantilor la raportul juridic de munca- prestarea muncii de
catre salariat si salarizarea muncii de catre angajator), continut (drepturile si
obligatiile ce le revin subiectilor raportului juridic de munca).
Raportul juridic de munca ia nastere de regula prin incheierea contractului
individual de munca.