1.1.

Principiul procedeului
Sudarea cu ultrasunete este un procedeu de sudare n stare solida. Energia necesara
sudarii se introduce n componentele de sudat, prin provocarea unor vibratii localizate
a lor n locul mbinarii, cu o frecventa corespunzatoare ultrasunetelor (16 -103...1010 Hz),
n timp ce cele doua componente sunt presate una fata de cealalta cu o forta perpendiculara
pe suprafata lor de contact. Legatura metalica se formeaza fara topirea metalelor care se
sudeaza si, astfel, ea este lipsita de structurile de turnare care nsotesc topirea. n sudura se
evidentiaza mici deformatii plastice. Procedeul are aplicatii industriale interesante
n cazul mbinarilor bimetalice cu forme variate ale sudurilor. Astfel, el se aplica n
industria electrotehnica la fabricatia microcircuitelor semiconductoare, a diferitelor tipuri de
contacte electrice si a produselor electrotehnice din aluminiu, mai ales daca ele se compun
din folii. Procedeul este eficient la ambalarea si capsularea acelor materiale care necesita
protectii ermetice ce nu se pot realiza cu alte procedee de sudare (spre exemplu : capsularea
materialelor explozive, a celor pirotehnice, a reactivilor chimici etc.). Sudurile realizate cu
ultrasunete pot fi de tipul ,,n puncte", inelare, n linie ntrerupta sau n linie continua.
Sudurile n puncte au, n planul mbinarii, o forma eliptica. Componentele de sudat sunt
presate una fata de cealalta, ntre sonotroda si o piesa suport contra piesa (sonotroda este
denumirea prescurtata a dispozitivului activ al echipamentului de sudat, aflat n contact cu
componentele de sudat, care transmite acestora energia vibratoare prin vrful sau, similar cu
vrful electrozilor de la masinile de sudat electric, prin presiune n puncte).

1.2. Principiul sudarii cu ultrasunete

Actiunea cumulata a fortei statice de presare a componentelor de sudat,

aplicata perpendicular pe suprafata de contact a acestora si a celei dinamice - de vibrare a
componentelor, care actioneaza paralel cu suprafata de contact, determina aparitia unor
tensiuni oscilante n zonele vecine celei de contact. Aceste tensiuni conduc la alunecari
ntre cele doua componente, la expulzarea materialelor straine de pe suprafetele n
contact si la usurarea realizarii contactului metal-metal al celor doua componente. Daca
oscilatiile continua, se formeaza un nucleu sudat, avnd caracteristici mecanice
asemanatoare cu cele obtinute n cazul sudarii la rece. Energia eliberata se transforma
n caldura, ncalzind componentele n zonele vecine sudurii. n afara acestui efect secundar,
caldura n sine nu are un rol semnificativ n procesul de sudare. Energia necesara sudarii
depinde de temperatura mediului ambiant, de proprietatile materialelor care se sudeaza si de
grosimea componentelor. Ea se obtine de la un convertizor de frecventa care
transforma energia avnd frecventa retelei industriale (50 Hz), ntr-o energie cu frecventa
cuprinsa n domeniul
10... ... 175 kHz. Frecventele nalte se utilizeaza n cazul echipamentelor de sudat cu
ultrasunete de putere mica (1.. .50 W), iar cele joase la echipamentele de putere mare (2...
30 kW). Puterea transmisa de convertizorul de frecventa este de 30.. .90% din cea luata
de la reteaua de putere, depinznd de tipul convertizorului (grupurile motor-generator

livreaza 30... 50% din puterea consumata, iar convertizoarele cu semiconductori au

randamente de -90%). Energia electrica de nalta frecventa este transformata n energie
mecanica vibratoare cu ajutorul unui traductor.
La sudarea cu ultrasunete se pot folosi traductoare magnetostrictive sau electrostrictive.
Randamentul traductoarelor magnetostrictive este de 20... 40%, n timp ce cel al
traductoarelor electrostrictive este 55...80%. Un echipament de sudare cu ultrasunete
transmite componentelor de sudat, prin intermediul sonotrodei,
10...70% din puterea absorbita, n functie de randamentul convertorului de frecventa si al
traductorului folosit. Trebuie observat faptul ca o parte din energia introdusa n
componentele de sudat le traverseaza pe acestea si se disipeaza n masa suport. La ora
actuala nu exista o metoda sigura de masurare a energiei acustice nete care se consuma la
formarea sudurii. De aceea, n practica se opereaza cu doua notiuni : energie electrica
medie - produsul ntre puterea electrica medie introdusa n traductor si timpul de sudare
- respectiv energia vibratoare medie introdusa n componentele de sudat - produsul ntre
puterea medie vibratoare transmisa prin vrful sonotrodei si timpul de sudare.

1.3. Tehnologia sudarii cu ultrasunete

Procedeul apeleaza la urmatorii parametrii de sudare:
A. Energia electrica necesara sudarii
B. Forta de presare depinde de natura materialelor de sudat si grosimea componentelor.
Valoarea ei creste cu limita la curgere si duritatea materialului de sudat, respectiv cu
grosimea componentelor. Trebuie stiut ca o forta excesiva produce deformatii nedorite ale
suprafetelor componentelor si conduce la cresterea puterii necesare pentru sudare, iar o forta
insuficienta provoaca alunecari ale vrfului sonotrodei si ncalziri excesive ale
componentelor, conducand la realizarea unor suduri necorespunzatoare.
C. Timpul de sudare. n cazul sudarii n puncte, inelare sau n linie ntrerupta (segmente de
linie), timpul n care se transmite energia vibratoare componentelor de sudat variaza ntre
0,05 s (n cazul srmelor foarte subtiri) si 1,0 s (n cazul grosimilor mari). Necesitatea unui
timp lung de sudare denota o putere insuficienta. Pentru evitarea fenomenelor secundare de
ncalzire si a fisurilor interne n suduri se prefera regimurile de sudare cu puteri mari si timp
scurt (regimuri dure).
D. Viteza de sudare este un parametru specific sudarii n linie. Ordinul de marime este de
sute de milimetri pe minut. Folii de aluminiu cu grosimea de 0,025 mm s-au sudat cu viteza
de 137 mm/min, la o putere de 2000 W, folosind un traductor magnetostrictiv pe baza de Ni.
E. Frecventa si amplitudinea oscilatiilor. Frecventa oscilatiilor trebuie corelata cu grosimea
componentelor de sudat si anume, odata cu micsorarea grosimii este necesara marirea
frecventei. Domeniul frecventelor este 18... 25 kHz.

1.4. Echipamente de sudare cu ultrasunete

Un echipament de sudare cu ultrasunete se compune din:
- generatorul de nalta frecventa care furnizeaza energia electrica necesara sudarii, blocul
ultrasonic care transforma energia electrica, de nalta frecventa ntr-o energie mecanica
vibratoare pe care o transmite la locul sudurii;

- dispozitivul suport pentru componentele de sudat si mecanismul de translatie a

componentelor de sudat n cazul sudarii n linie;
- mecanismul de aplicare a fortei de apasare;
-programatorul procesului de sudare.
A. Generatorul de inalta frecventa
Se executa n doua variante : cu gama ngusta de frecvente (de ex. : 18.. .25 kHz) si cu gama
larga de frecvente (de ex. : 16... ...80 kHz). Generatoarele cu gama ngusta de frecvente sunt
destinate echipamentelor specializate de sudat cu ultrasunete;ele nu dispun de sisteme de
reglare a puterii si frecventei. Generatoarele cu gama larga de frecvente sunt destinate
masinilor de sudat cu ultrasunete universale; ele au posibilitatea de variatie att a puterii ct
si a frecventei. Generatoarele construite din elemente tranzistorizate furnizeaza puteri de
ordinul a 1 kW ; redresoarele cu siliciu se folosesc n cazul masinilor de putere mare (- 30
kW). n cazul includerii masinilor de sudat cu ultrasunete n linii de fabricatie automatizate,
generatoarele de nalta frecventa pot fi montate la anumite distante de blocurile ultrasonice.
B. Blocul ultrasonic sau sistemul traductor-cuplaj
Se compune din traductorul care transforma energia electrica de nalta frecventa n energie
mecanica vibratoare, ghidul de unda-sistemul de cuplaj-sonotroda.
B1. Traductoarele pot fi magnetostrictive sau electrostrictive. Materialele magnetostrictive
au proprietatea de a-si modifica dimensiunile sub actiunea unui cmp magnetic variabil.
Pentru asemenea traductoare se folosesc bare de nichel sau aliaje de nichel care si modifica
lungimea n ritmul de variatie a inductiei magnetice. Traductoarele electrostrictive sunt
formate din materiale ceramice si se bazeaza pe proprietatea acestora de a-si schimba
proprietatile sub actiunea unui cmp electric paralel cu planul de polarizare a lor. Daca se
sudeaza cu cadenta mare, pentru pastrarea caracteristicilor de traductor, ambele tipuri de
traductoare trebuie racite.
B2. Ghidul de unda-cuplajul are rolul de transformator al amplitudinii vibratiei si de
conducere a ei de la traductor la zona sudurii. Imbinarile sunt supuse si ele la solicitari de
oboseala n cursul transmiterii energiei vibratoare. Aceste mbinari se realizeaza prin lipire
tare, sudare sau legaturi mecanice.
B3. Sonotroda sau capul de sudare elementul echipamentului de sudare care se afla n
contact direct cu una din componentele de sudat. Prin sonotroda se transmite
componentelor energia necesara sudarii lor. n cazul sudarii n puncte vrful are forma
sferica, cu raza de mbinare de 50...100 ori grosimea componentei n contact cu sonotroda.
La sudarea n linie ntrerupta vrful sonotrodei are o forma paralelipipedica, la sudarea n
linie vrful este de fapt o rola cu marginile rotunjite, iar la sudarea inelara (contur inchis)
forma vrfului sonotrodei se alege egala cu cea dorita pentru sudura (circulara, eliptica,
patrata etc.)

B4. Masa de asezare a componentelor de sudat

Dispozitivul suport al componentelor de sudat trebuie sa fie proiectat cu luarea n considerare a
posibilitatii de intrare n rezonanta a ntregului sistem ; el trebuie sa aiba o impedanta acustica
ridicata pentru a mpiedica transmiterea undelor ultrasonice n corpul echipamentului de sudat.
n cazul echipamentelor de sudat n linie, dispozitivul suport trebuie sa cuprinda si sistemul de
transport al componentelor de sudat n raport cu sonotroda. B5. Mecanismul de aplicare a
fortei de apasare. Mecanismul trebuie sa asigure aplicarea acesteia perpendicular pe suprafetele
n contact ale componentelor de sudat. Forta necesara se poate obtine pe cale pneumatica sau
hidraulica.
B5. Programatorul procesului de sudare
Este compus din circuite logice, asigura succesiunea urmatoarelor faze : apropierea sonotrodei
de componentele de sudat, aplicarea fortei de presare, conectarea circuitului electric, aplicarea
energiei vibratoare un timp predeterminat, ntreruperea circuitului de alimentare cu energie
electrica, retragerea sonotrodei. In figura urmatoare se prezinta cteva solutii de dispunere a
sonotrodei fata de componentele de sudat, respectiv de aplicare a fortei de presare. Figura are
blocul ultrasonic fixat n centrul de oscilatie prin intermediul unei membrane n locul unei
articulatii. n figura b forta se aplica prin intermediul piesei G. n figura a este prezentata o
solutie cu doua traductoare actionand n faza asupra aceleiasi sonotrode. Se utilizeaza
pentru marirea amplitudinii oscilatiilor. n figurile d, i, e, se prezinta solutii n zona sudurii si
cea
vecina
ei.

Diferite moduri de dispunere a sonotrodei fata de componentele de sudat si de

aplicare a fortei de presare. M - dispozitiv suport (masa de asezare); T traductor; GU -ghid de unda; S -sonotroda ; P -componente de sudat; F, -forta
de apasare; Me membrana; Pi -piesa intermediara;
G -masa suplimentara

1.5. Aplicatii ale sudarii cu ultrasunete

Aproape toate metalele si aliajele metalice se pot suda cu ultrasunete, nu
ntotdeauna nsa procedeul acesta este cel mai economic. Sudarea cu ultrasunete
este interesanta atunci cnd
materialele sau geometria componentelor de
sudat fac dificila aplicarea unor alte procedee de sudare. Sudarea cu
ultrasunete se poate aplica si la mbinari multistrat. S-au sudat astfel, spre
exemplu, 10 folii suprapuse de aluminiu cu grosimea de 0,025 mm. Exista n
prezent o limita superioara a componentelor care se sudeaza cu ultrasunete.
Aceasta limitare se refera, n cazul sudarii unor componente cu grosimi inegale, la
componenta mai subtire n contact cu sonotroda.

Material

Grosime

Presiune

Timp sudare(min)

Amplitudinea

Aluminiu

0,3-0,7

25-30

0,51,0

1416

Aluminiu

0,8-1,2

35-50

Aluminiu

1,3-1,5

50-70

Cupru

0,3-0,6

30-70

Cupru

0,7-1,0

70-100

1,01,5
1,52,0
1,52,0
2
3

1416
1416
1620
1620

1.6. Combinatii de metale si aliaje metalice care se pot suda cu

ultrasunete

n cazul aluminiului aceasta grosime limita este 2,5 mm, iar n cazul
metalelor mai dure variaza ntre 0,4...1,0 mm. Din punctul de vedere al unei
limite inferioare s-au sudat cu ultrasunete srme cu diametrul de 0,01 mm si
folii cu grosimea de 0,004 mm. n cazul n care sudarea componentelor este
dificil de realizat din cauza puterii insuficiente a echipamentului, se pot obtine
suduri de buna calitate prin interpunerea unor folii subtiri din alte materiale
dect cele ale componentelor. S-au sudat astfel componente de beriliu cu
grosimea de 0,025 mm cu componente de otel inoxidabil avnd grosimea de
0,38 mm, interpunnd o folie de aluminiu cu grosimea de 0,0025 mm.
Procedeul se aplica n industria electrotehnica si electronica la fabricarea
componentelor miniaturizate, respectiv la sudarea firelor si foliilor de aluminiu
sau cupru pe piese semiconductoare de diferite forme si marimi. Se
utilizeaza, de asemenea, la capsularea componentelor electronice care
trebuie ferite de contaminarea atmosferica. Se sudeaza cu ultrasunete
componente conducatoare de curent electric din diferite materiale (aluminiu,
cupru, argint), precum si srme subtiri calibrate, cu rezistenta electrica
ridicata, utilizate ca filamente n diferite dispozitive de amorsare a unor reactii
chimice sau a unor explozii.
Sudarea cu ultrasunete se aplica n fabricatia de termocuple, care impune
realizarea unor legaturi metalice ntre metale diferite. Procedeul se poate aplica si
n vid sau atmosfera protectoare de gaz inert, ceea ce permite ambalarea sterila a
medicamentelor, instrumentelor de precizie, rulmentilor si n general a produselor
care trebuie protejate de contaminarile atmosferice. Procedeul realiznd si suduri
etanse, se pot ambala si materiale volatile.

1.7. Tehnologia sudarii materialelor plastice

A. Pregatirea componentelor din materiale plastice n vederea sudarii este
similara cu a materialelor metalice. Conditiile impuse suprafetelor de mbinat:
circularitatea suprafetelor, planeitate, perpendicularitate pe axa longitudinala,
rugozitate (Rzmax=12,5m). Dupa pregatirea suprafetelor, sudarea nu se executa
mai trziu de 6 ore, numai daca umiditatea din atmosfera este scazuta, iar
suprafetele de mbinat sunt curate si uscate.

B. Procedeele de sudare frecvent utilizate:

- sudarea cap la cap cu element ncalzitor,
- sudate cu manson cu element rezistiv,
- sudate de derivatie cu element rezistiv.
Pentru a nu permite formarea de curenti de aer care racesc conducte, se nchid
capetele opuse zonelor implicate. Capetele care urmeaza sa fie sudate se fixeaza
n dispozitiv circular de presare, iar cu un suflator de aer cald se reda forma
circulara a sectiunii transversale. Ulterior elementele de sudat se fixeaza ntr-un
dispozitiv de prindere care sa asigure axialitatea componentelor.
De corectitudinea pozitiei axiale depinde ncalzirea uniforma a suprafetelor de
mbinat.

1.8. Tipuri de echipamente utilizate in sudarea cu ultrasunete

INLAB dezvolt, produce si livreaza echipamente pentru sudare cu ultrasunete a
metalelor. IL100 este un echipament de sudare cu ultrasunete proiectat pentru
sudarea cu ultrasunete a diferite metale. Sudarea cu ultrasunete este favorabila
fata de alte metode de sudare prin lipsa curentului electric n zona de sudare, si
posibilitatea de a degaja cldur la sudare( argint, cupru, etc); si posibilitatea de
sudare de materiale diferite, precum i gama variata de grosimi fr ndeprtarea
contaminanilor i oxidului.
Parti componente
Traductor cu ultrasunete
magnetorestrictiv ;
Sursa de alimentare
Controler digital programabil
Masa cu dispozitive pneumatice
Caracteristici:
Consum energie
4,7kW
Consum mediu de energie
0,7kW
Alimentare
220V+/-10%
Frecventa de operare
22kHz+/-10%
Presiune de lucru 4-6atm
Greutate
80kg
Lichid racire convertor apa

Probe de metale sudate cu IL 100

Lungimea de und de sudare i dispozitivele de fixare piese sudate sunt
proiectate i fabricate n conformitate cu o configuraie specific metalului de
sudur i de sudur, iar valoarea lor este determinat n mod individual.
Exemple:
1. Cupru de 2 mm grosime - argint de 0,15 mm grosime
2. Cupru sarma seciune transversal de 1,5 mm-tabl de oel cu grosimea de 0,5
mm
3. Conexiune cupru-cupru pct. 4.5 x 2 mm
4. Cupru sarma seciune transversal de 1,5 mm-alam foaie de grosime de 0,25
mm
1

Imbinarea cu ultrasunete a materialelor metalice, este determinata de efectele

induse de actiunea ultrasunetelor asupra interfetelor la suprafata de contact
dintre cele doua repere prin miscarea cu frecventa ultrasonora (1570 kHz) a
unei suprafete fata de cealalta suprafata. Procesul de imbinare cu ultrasunete are
loc la o temperatura mult mai joasa decit temperatura de topire, neputind fi vorba
in acest caz de o zona influentata termic ca la celelalte procedee de sudare
si implicit nu exista o modificare substantiala a proprietatilor materialului in zona
imbinarii. Temperatura de sudare se obtine limitata la zona imbinarii.
Imbinarea
cu ultrasunete se incadreaza in categoria aplicatiilor active sau
tehnologice ale ultrasunetelor la care energia ultrasonica utilizata este suficient de
mare pentru a produce modificari structurale ale mediului in care se propaga si
modificari dimensionale.
Avantajele tehnice si economice sunt:
Cresterea productivitatii si a calitatii produselor .
Se asigura reproductibilitatea calitatii imbinarilor sudate.
Reducerea cu 70 % a manoperei in comparatie cu tehnologiile clasice de
imbinare prin lipire
Eliminarea consumului de
materiale de adaos
Prin utilizarea tehnologiilor alternative de sudare cu ultrasunete comparativ cu
tehnologiile de imbinare clasice de lipire, se realizeaza importante economii de
gaze combustibile, materiale de adaos si produse chimice de decapare, precum si
efecte deosebit de benefice asupra mediului de lucru, prin reducerea si eliminarea
noxelor ( bioxid de carbon, reziduuri de clor si flor).

Domeniul de aplicare

Imbinarea de materiale neferoase aluminiu, cupru, aliaje ale acestora, otel, otel
inoxidabil, domenii cu productie de serie si de masa in industrii cu activitati
specifice:industria de automobile, industria electrotehnica, electronica,
microelectronica, aparatura medicala.

Date tehnice:
Tensiunea de alimentare 220 V / 50 Hz
Frecventa de lucru 20kHz
(15kHz,35kHz,40kHz,70kHz) Generator
de ultrasunete in tehnica PWM
Puterea maxima 3000 W
Transductor cu generator piezoceramic
Reglaj parametrii tehnologici in tehnica digitala
Amplitudine 0 10 m
Memorare program
tehnologic DA
Actionare
echipament
electropneumatic
Pot fi realizate imbinari in puncte, imbinari in relief, imbinari in linie. Parametrii
tehnologici de sudare pot varia in functie de materialele de sudat, de dimensiunile
componentelor de sudat si de starea suprafetei acestora, in urmatoarele domenii:
- forta de sudare 400-1500 N
- timpul de sudare 0,010 -12 s
- frecventa ultrasunetelor 20 kHz (15kHz,35kHz,40kHz,70kHz)
- timpul de mentinere dupa sudare 0,3 - 6 s

Bibliografie:
-www.utinlab.ru
-www.isim.ro
-www.bollhoff.ro
-www.ultra-filter.ru
-www.mir-prodmash.ru
-www.svarka.ru