UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI, FACULTATEA DE DREPT DREPTUL PROPRIETATI INTELECTUALE NOTE DE CURS -2014- DESENE $1 MODELE CAPITOLUL I: IZVOARE JURIDICE Ansamblul materiei desenelor si madelelor industriale este reglementat atat prin izvoare interne, eft gi prin internationale. in ceca ce priveste izvoarele internationale, reamintim c&, pottivit art, 11 alin, (2) din Constitujia Roménici, “Tratateleretificate de Parlamen, potrisit legi, fae parte din dreprul intern A. Izvoare interne. in prezent', urmatoarele acte normative interne sunt aplicabile in materia DM’: 1) Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor (republicaté in Monitorul Oficial? nr, 242 din 4 aprilic 2014), 2) Legea nv.11 din 29 ianuarie 1991 privind combaterea concurentei netoisle (modificala prin: Legea concurengei nr. 21 din 10 aprilie 1996 ~ Monitorul Oficial nr. 88 din 30 aprilie 1996; Legea nr. 298 din 7 funie 2001 - Monitorul Oficial nr. 313 din 12 iunie 2001; Legea nv. 187 din 24 octombrie 2012 — Monitor Oficial nr. 757 din 12 nofembrie 2012; Legea nr. 255 din 19 julie 2013 ~ Monitoral Oficial nr. 515 din 14 august 2013; Ordonanga Guvemnului nt. 12 din 31 julie 2014 — Monitorul Oficial nr. $86 din 6 august 2014); (; 3) Anticolul 64 alin, (1) din Legea nr. 64 Oficial nr. 613 din 19 august 2014); 4) Legea nr, 344 din 29 noiembrie 2005 privind unele misuri pentru esigurarca respectarii drepturilor de proprictate intelectuala in cadeul operafiunilor de vamuire (Monitorul Oficial nr. 1093din 5 decembrie 2005); 5) Articolele 2624 si 2625 din Codul civil (Legea nr. 287 din 17 julie 2009) (republicat in Monitorul Oficial mr. $05 din 15 julie 2011); 6) Articolul 94 pet, | lit. h) si), art, 95 ~97 gi art. 1080 alin, (2) pet. 5 din Codul de procectura ci iulie 2010) (republicat In Monitorul Oficial nr, 545 din 3 august 2012); 7) Ordonanja Guvemului nr, 41 din 30 ianuarie 1998 privind taxele in domeniul protectiei proprietayii industrial i regimul de ulllizare a acestora (republicati in Monitorul Oficial nr. 959 din 29 funie 2006), asifel eum a fost modificaté prin Legea nr. 383 din 13 iunie 2002, de aprobare a orconanjet (republicata in Monitorul Oficial nr. 959 din 29 iunie 2006, astfe} cua fost ‘modificatd prin Legea nr. 28 din 15 ianuarie 2077 - Monitoral Oficial nr, 44 din 19 ianuarie 2006); reetificare in Monitorul Oficial ny. 351 din 23 mai 2007; Legea nr. 350/2007 ~ Monitorul Oficial nr. 851 din 3 decembrie 2007; Legea nr. 66/2010 — Monitorul Oficial nr. 226 din 9 aprilie 2010; Legea nr. 204/201 1 ~ Monitorul Oficial nr. din 7 noiembrie 2011; Ordonanja de Urgent’ a Guvemului nr. 40/2012 - Monitorul Oficial nr. 447 din 4 iulie 20125 8) Ordonanta Guvernului ne. 66 din 17 august 2000 privind organizarea si exercitarea profesiei de consiier tn proprietate industriala (republicaté in Monitorul Oficial nr. 1019 din 21 decembrie 2006), astfel cum a fost modificatd si completata prin Legea nr. 331 din 17 julie 2006 (publicata in Monitorul Oficial nr. 646 din 26 iulie 2006); 9) Ordonanfa de urgent’ a Guvermului nr. 100 din 14 julie 2005 privind asigurarea respectirii drepturilor de proprietate industrial (Monitorul Oficial nr. 643 din 20 julie 2005), aprobata cu modificari prin Legea nr. 280 din 5 octombrie 2005 (Monitoru! Oficial nr. 897 din 7 octombrie 2005) si completatd prin Legea nt. 214 din 24 octombrie 2008 (Monitonal Oficial nr. 729 din 28.10.2008); modificatd prin art. 58 Legea nt. 76 /2012 (Monitoral Oficial nr. 365 din 30.05.2012), Legea wr. 1214/2008 (Monitorul Oficial nr. 729 din 28.10.2008); art. 80 din Legea nr, 255/2013 (Monitorul Oficial nr. $15 din 14 august 2013 10) Articolul 13 din Ordonanfa de urgenja a Guvermutui nr, 80 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbru (Monitorul Oficial nr. 392 din 29 janie 2013); izvoar 1 octom 1991 privind brevetele de invenfie (republicatéi in Monitorut (Legea nr. 134 din 1 © Copwight © Lucian MIHAL (Bucuresti, 15 mai 2003; 10 mai 2005; | mai 2007, 8 mai 2008; 28 noiembrie 20115, 8,12,2014), Cea mai mate parte a prezentelor "Note de curs" constituie reproducerea conjinutului prelegerilor predate de citre autor theepénd cu anul universitar 1987-1988 studenfllor Facultajii de Drept a Universitayii din Bucuresti. Reproducerea ori ulilisarea, sub orice formé, 8rd acordul expres al autorudud, sunt imeerzise. Shudentii Facultii de Drept a Universigyli din Bucuresti beneficiacd de dreptul de multiplicare, prin orice mijtoace, in vederea pregeltirit penir diseiplina Dreptul proprietifv intelectuale. Prezeniele "Note de curs" sunt clestinate exelusiv beneficiariior ‘mentioneri. Ele nw constitde 0 lucrare stinfifed ort didacticd definitivat * Data de referinga este 8 devembrie 2014 2 In cele ce urmeaza, DM constituie abrevierea expresiei “desene si modele”, DI - “desene industriale”, iar MI - “modele industriale” * Aici gin cele ce urmeaza, este vorba despre Monitorul Oficial al Rominici, Partea |11) Hotirdrea Guvemului nr, 211 din 27 februarie 2008 pentru aprobarea Regulamentului de apliesre a Legii rar. 129/1992 privind protectia desenelor si modeleior (Monitorul Oficial nr. 181 din 10 martie 2008); 12) Hotirdrea Guvemului nr. $73 din 7 septembrie 1998 privind organizarea gi fnetionarea Oficiului de Stet pentru Inventi si Marci* (Monitorul Oficial nr. 345 din 11 septembrie 1998), modificat& prin Hotérérea Guvernului nr. 1396 din 18 smbrie 2009 (Monitorul Oficial nr. 813 din 27 noiembrie 2009) si prin Hotarérex Guvernului nt. $60/2013 (Monitorul Oficial nr. 497 din 7 august 2013); 13) Hotaravea Guvernului nr. 88 din 19 ianuarie 2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentrw aplicarea prevederilor Legii nr. 344 din 29 noiembrie 2005 privind unele misuri pentru asigurarea respectiii dreplurlor de proprietate intelectuala in cadrul operajiunilor de vamuire (Monitorul Oficial nr, 95 din 1 februarie 2006), modificata si completats prin Hotérarea Guvernului nx, 946 din 22 august 2007 (Monitorul Oficial nr. 627 din 12 septembrie 2007); 14) Instructiunile O.S.LM, nr, 108 din 17 octombrie 2002 de aplicare a Ordonanfei Guvemului nr, 66/2000 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier in proprietate industriala (Monitorul Oficial nr. 826 din 15 noiernibrie 2002), modificate prin Ordinul O.S.1M. nt. 113 din 17 septembrie 2009 (Monitorul Oficial nr, 633 din 24 septembrie 2008). B. lzvoare din dreptul Uniunii Europene. 1) Directiva nr. 98/71/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind protecsia juridica a desenelor si modelelor industriate; 2) Directiva nr. 2004/48/CEE a Parlamentului European si a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelect: 3) Regulamentul (CE) nr, 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare, completat; 4) Regulamentul (CE) nr. 2245/2002 al Comisiei din 21 octombrie 2002 privind normel Regulamentului (CE) nr. 6/2002; 5) Regulamentul (CE) nr. 2246/2002 al Comisiei din 16 dlecembrie 2002 privind taxcle care webuie platite eatre Oficiul pentru Armonizare in eadrul Pietei Interne (marci de comert si desene si modele industriale) pentru Incegistrarea desenelor sau 2 modelelor comunitares 6) Regulamentul (CE) nr. 216/96 al Comisiei din § februatie 1996 de stabilire a regulamentului de procedura al camerelor de recurs ale Oficiului de Armonizare in cadrul pietei inteme (marci, desene si modele industriale); 7) Regulamentul (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului din 22 iulie 2003 privind interventia autoritatilor vamale impotriva marfurilor suspectate de a aduce atingere anumitor drepturi de proprietate intelectuala, precum si masurile care trebuie aplicate marfurilor care aduc atingere anumnitor drepturi de proprietate intelectuala; 8) Regulamentul (CE) nr. 1891/2004 al Comisiei din 21 octombrie 2004 de stabilire a dispozitiilor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului privind interventia autoritatilor vamale impotriva marfurilor suspectate de a aduce atingere anumitor drepturi de proprietate intelectuala, precum si masurile care trebuie aplicate marfurilor care aduc atingere anumitor drepturi de proprietate intclectuala; 9) Regulamentul (CE) ar. 1172/2007 al Comisiei din 5 octombrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1891/2004 al Comisiei di 21 octombrie 2004 de stabilire a dispozitiilor de aplicare a Regulementului ( 1383/2003 al Consiliului privind interventia avtoritatilor vamale impotriva marfurilor suspectate de a aduce atingere anumitor drepturi de proprietate intelectuala, precum si masurile eare trebuie aplicate marfurilor care adue atingere anumitor drepturi de proprietate intelectuala C. lwvoare internationale, in prezent, urmatoarele acte internajionale sumt aplicabile in materia desenelor gi modelelor industrial: 1) Convenfia de la Paris pentru apirarea proprictafii industriale din 1883 (revizuita de mai mule ori, ultima dati fa Stockholm in 1967), ratificaté de Roménia pentru prima dat in 1920, iar cel mai recent prin Deeretul nr, 1177 din 28 decembrie 1968 (Monitorul Oficial nr.1 din 6 ianuatie 1969); 2) Conventia pentru instituirea O.M.P.L de la Stockholm din 14 julie 1967 (ratifieat& prin Decretul ne.1175 din 28 decembrie 1968, Monitorul Oficial nr.1 din 6 ianuarie 1969) ; 3) Aranjamentul de la Haga privind depozitul international de desene si modele industriale, din 6 noiembrie 1925, cu modifiedrle si completérile ulterioare (ratificat prin Legea nr. 44/1992 - Monitorul Ofieial nr, 9§ din 15 mai 1992); 4) Actul de la Geneva din 2 iulie 1999 al Aranjamentului de la Haga (ratificat prin Legea nr. 15 din 22 Februarie 2001 ~ Monitorul Oficial nr. 103 din 28 februarie 2001); 5) Aranjamentul de la Locarno privind clasificarea intemationala a desenelor si modelelor industiale, semnat la 8 punere in aplicare a il de Stal per fventl si Mare se va abevla "O.5.1.M.", incluso cadaltextolr leu reproduse, * in continuare, "Ofoctombrie 1968 si revizuit la 28 septembrie 1979 (la care Romania a aderat prin Legea nr, 3 din 8 ianuarie 1998 privind aderarea Romanici Ia aranjamentele instituind o clasificare internajionala in domeniul proprietafii industeiale - Monitorul Oficial nr. 10 din 14 ianuarie 1998); 6) Acordul din 3 apie 1992 privind relate comerciele cine Guverl Roméniei st Gaveml Statelor Unite ale Americii,vatificat prin Legea ar. $0 din 27 mai 1992 (Monitorul Oficial nr. 116 din 1 iunie 1992) 7) Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizatici Mondiale de Comer, din 15 aprilie 1994 (ratificat prin Legea nr. 133 din 22 decembrie 1994 - Monitorul Oficial nr. 360 din 27 decembrie 1994).° CAPITOLUL Il: CONCEPTUL JURIDIC DE DESENE $1 MODELE Conform art. 2 lit. d) din Legea nr. 129/192 privind protectia desenelor si modelelor industriale®, prin DM se injelege ,d) desen saw madel ~ aspectul exterior al unui produs’ sau al unei paryi a acestuia, redat in dout sau Ui dimensiuni, rezultat din combinajia dintre principalele caracteristici, indeosebi linii, contururi, culori, forms, textur si/sau materiale ale produsului in sine si/sau ormamentajia acestuia;”* ‘Totodati, conform art. 2 lit. e): ye) dese sau model comunitar - desenul saw modelul proiejat En conditiile Rogulamentului nr. 6/2002/CE, publicat in Jurnatul Oficial al Comuiitayttor Europene L nr, 3 din 5 ianuarie 2002, de cdtre Oftciul pentru Armonizare in Piaja Internd, cu efect pe tntregul teritoriu al Comunitagilor Europene;”” Exemple; Desene = modul in cere sunt dispuse firele in cadrul fesfturi, culorile materialelor textile ete. ; Modele = forma mobilierului, a sticliriei, a hainelor ete Uneori, DM mai sunt desemnate si prin termenul “design”, care include ins& si eoneeptul de “modele de ulilitate” (de exemplu, ciocul ibricului, formele cheilor uilizate de mecanici ete.). Conform art, 1 din Legea nr 350/2007: ,.(1) Modelul de utilitate protejeazd, in condititle prezentei legi, orice invenjie tehnicd, cu condigia sa fie now, si depaseased nivelul simplei indemanari profesionale si sd fie susceptibila de aplicare industrial CAPITOLUL Ill: CONDITIILE DE FOND ALE OBIECTULUI PROTECTIEL JURIDICE 1) Creatie intelectual: A se vedea explicatiile corespunzatoare de fa materia inventiei 2) Solujie de forms, iar nu de substanfa (,aspeet exterior”), conform art, 2 lit. d): Numai forma este not se modified si conjinutul, chiar si daar tn mied masura, nu mai este vorba despre DM, ci, eventual, despre o inventic (Gesigur, dac& sunt indeplinite conditiile acesteia). 3) Noutatea: Conform art. 6 alin. 1 = 3, “(J) Obiectul cererii poate ft inregistrat tn misura in care constituie un desen sau model, in sensul art. 2, este now si are un caracter individual Q) Un desen saw model este considerat now daca niciun desen sca model identic nu a fost flicul public inaintea datei dle depunare a cererit de inregistrare sau, daca a fos! revendicaré priorivatea, inainrea datel de priorttate. (3) Se considera ca desenele sau modelele sunt tdentice daca wasdrurile lor caracteristice diferdt mana in ceca ce priveste detaliile nesemnificative.”"” Anexa 1 C ("Aeord privind aspectele drepturilor de proprietate intelectual legate dle comer" « TRIPS) a fost publicats tn Monitorul Oficial, Partes 1, nr. 360 bis din 27 decembrie 1994, p. 717 - 751 in contimusre, ori de cate ori se face referire la un text fia a se indica si actul normativ din care acesta face parte, se va Injelege cf este vorba despre Legea nr. 129/1992, republicata * Conform art. 2 Tit. i) sij):“i) prochus - orice sxticol obfinut printr-un proces industrial sau artizanal, confiniind printre altcle $i elemente concepute spre fi asamblate int-un produs complex, ambalaje, forme de prezentare, aranjamente, simboluri _tafiee, caractere tipografice; programele de calculator nu sunt considerate produs; |) produs complex - un produs compus din elemente multiple ce pot fi inlocuite de o manier dezasamblarea si reasamblarea predusului;” ¥ Articolul 8 al Leail ar. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale, anterior modifiearit acesteia prin are s& permit Legea nr, $85/2002, dispunes: “Poave fi nregistrat ca desen sau model industrial aspectll now al wn produs avand o funefie iilitard:” Aceast& redactare a art, 8 era crtieabilé, flind proa larga, in sensul c8 acoperea nu numai nojiunea de DMI, ci si pe aceea de “modele de utilitate”, care reprezint& o alté categorie de creat industriale, la acea vreme inca nereglementaté in Romania, Anterior modifiesri prin Legea nr. 280/2007, prin art. 2 DI erau definite astfel: ye) desen inchusirial - axpeetul exterior a nul prods sau al unei pai a acestuia, redat in doud dimensiuni, rezultat din combinajia clinure principalele caracteristici, indeosebl lini, coneurwi, culori, formé, texturd sifsau materiale si/sau ornamentatia procscaui in sine;"; iar potevit art, 2 lit.) prin MI se infelegea ,aspectul exterior al mri produs saw al unei parti a acestla, redat tn tre cimensiunt, rezultat din combineyia dintre principalele caracterisici, indeosebi linli, contururi, eulor, formd, texturd si/sau ormamentatia produsilu in sine.” © Anterior modificarii prin Legea nr, 280/2007, Legea nr. 129/1992 defines modelul de wtilitate drept ,ereajia care rezolva 0 problemé ehnica, in special ex privire la forma constructiei, asamblarea unui produs, si prezinta nowlate pe plan mondial”. "Conform art 2 lit, prin deta nesemnificatve” se inelege ace elememe grafic saw de form care nu detraingRezulta cd, in materia DM, 1a fel ca si ca si la inventic, noutatea trebuie sa fie absoluta in timp $i spatitl. Cu toate acestea, trebuie subliniat c& aici noutatea (absoluta) se refera la ansamblu, iar nu la fiecare element constitutiv in parte, finde’ existe un numar limitat de culori, figuri geometrice, figuri zoomorfe etc. De fapt, noutatea se refera la combinarea culoritor, desenelor, formelor ete. ‘Nu exista noutate daca aceasta este viciata prin anterioritaqi, asadar prin publicarea anterioara a DM, in modut reglementat prin art. 7, potrivit cu care: (1) Jn sensul aplicarit art. 6, se considerd et un desen sau model a fost facut public daca a fost publicat ori dezvalutt i alt mod, expus, uiilizat in comert, cu exceptia situagiilor in care aceste evenimente mi ar fi putul, in mod rezonabil si in cadrul activitdjii obisnuite, sd devind exmoscute cereuritor speciatizate din secvorul in cauzd care actioneazét in cadrul Uniunti Europene tnainte de data de depunere a cererii de inregistrare sau, dacd a fost invocaid o prioritate, Mraintea datei de prioritate. Cu toate acestea, nu se ve considera ct desenul sau modelul a fost facut public pertra simplul motiv cd a fost dezvituit unei terte persoane in conditi cexplicite sau implicite de confidenfialitate.” __ Totusi, se va considera c& existé noutate in cazal ,divul 2) fn aplicarea art. 6 alin, (2) si (4), divulgarea mu este tua se solicital protectie a fost fteut public @) de etre cadtor sau suecesorul sdiu tn drepturi ort de cditre un tert pe baza informattilor furnizate sav actelor indeplinite de cutor saw succesor; 6) in perioada de 12 luni preceddnd data de depocit a cererti de tnregistrare sau, daca 0 prioritate este revendicaté, fa data de prioritate (3) Dispozifile alin. (2) sunt aplicabile si t situatia in care desenul sau modelul « fost fieut public, ca urmare a unui abua fa legeiurd cu autorul sau suecesort sé.” 4) Caracter individual: Conditie impust in terminis prin art. 6 alin. 1. Conform alin. 4 al art, 6, »Se considlet cat un desen sau model are caracter individual daca impresia globala pe care o produce asupra wilizatorului avizat exte diferta de cea produsé asupra waui asemenea ulilizator de orice desen sau model facut public inaintea daiel de depunere a cererit de inregistrare sau, daca a fost revendicatit prioritatea, fnaintea datei de prioritate.” Totodata, conform art. 6 alin. 5: “La evaluareu caracterului individual trebuie sit se ia in considerare gradul de lbertare a auiorulut ta elaborarea desemudul sau maodelului 5) SA nu fie determinat exclusiv de o fimefie tehnica: Conform art, 8, (1) Desemul saw modelul care esie determinat exclusiv de o fimctie tehnied nu poate fi inregistral (2) Nu poate fi inregistrat um desen sau model care trebuie reprodus fn forma si la dimenstunile exacte, pentru a permite ca produsul in care acesta este incorporat sau cfiruia Fi este aplical sd fle conectet mecanie or! amplasea in, in jurul sou pe un alt produs, asifel ined flecare produs s@ fi poatal indeplini funetia propre 3) Poate fi inregisirat un desen sau model care permite asamblari saw conexiuni multiple intre produsele inferschimbabile in cadral unui sistem modular.” Bunfoard, dacd 0 persoand dores(e sa inregistreze forma rotunda a anvelopelor; in ipoteza in care s-ar admite aceast solicitare, s-ar nagte un drept de exploatare exclusiva asupra acestei forme (rotunde) @ anvelopelor, cu consecinfa ci nimeni nu ar mai putea sa fabrice anvelope rotunde, astfel c& pe aceasta cale (mai ieftind si mai rapidt) s-ar monopoliza categorii de produse si s-ar ocoli dispozifile legale cu privire la protectia invenjiilor prin brevete, Pe de alté parte, in legislatile in care exist o asemenea reglementare, se poate inregistra ca ,tnodel de wilitate” o forma noua care este absolut necesara pentru functia (utilitatea) acelui produs. ‘Totusi, wneori, DM poate avea nuy numai efecte estetice, dar si efecte tehnice. De exemplu, forma (aerodinamica) a caroserici unui vehicul 6) $4 nu contravind ordinii publice sau bunelor moravuri: Conform art. 9, “Simi exeluse de te protectie desenele sau modetete contrare ordinii publice sas bunelor morervuri.” 7) S& alba aplicabilitate industrial&: Degi, In mod surprinzator, aceasta conditie nu este exprimath tn conginutal actual al Legii nr, 129/1992,'' existenfa sa se impune totusi in mod evident dir aplicarea si in eceast’ materie a principiilor care guverneaza dreptul proprietafii industriale. CAPITOLUL IV; CONDITMILE DE FOND ALE SUBIECTELOR PROTECTIEI JURIDICE i” DM tn condifiile art. 7 alin. 2-3, potrivit cu care: in considerare dacd desemul sau modelul pentru care cavacterul individual al desenula saw prodelut "" Anterior modificdtii prin Legea nr. 280/2007, aplicabilitatea industrial cezulta din cuprinsul definijiei enunjate de art. 2 tt. 0} “sun desen saw mode! esie considerat industrial decd obtectul la care se refer’ desenul seu modelul poate fi repracus pe cate incusiriaid sau artizanatit ori de efte ori este necesar”. 4Potrivit art. 1, “ (7) Drepruile asupra desenetor si modelelor sunt dobindite si protejate in Rowudaia prin invegistrare la Oficiul de Stat pentru Invenfii si Marci, denumit in continuare 0.S.1.M., fn condifitle prezent ef lexi (2) Prezenta lege se aplicé desenelor si modelelor ce fac objectul unet fnregistrdri sau solicttar! de inreegistrare in Roménia ori care isi produc efectele in Rominia, ca urmore a unet protectti comunitare sae internationale, G) Strdinii cw domiciliul sau sediul in afara teritortului Romaniei beneficicad de prevederile prezeritel legi fn condifiite conventiitor internagionale privind desenele si madetele, la care Roménia este parte.” Pacem referire numai la subiectele «primaren (“originate”), iat nu gi la cele “derivate”. Anterior modificarii din anul 2002, in materia subiectelor protectici juridice Legea nr. 129/1992 reproduces, practic, dispozitiile Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, Dupa ultima modificare, art. 3 distinge trei situa 1) DM care este yereat in mod independent”: Potrivit art. 3 alin. 1 ~ certificatul de inregistrare se acorda autorului DM sau suecesorului su in éreptur. 2) DM care este rezultatul unor contract cu misiure ereativa”: Potrivit art. 3 alin. 3, certificatul de tnregistrare se acorda ,persoanei care lea comandat” 3) DM care yeste realizat de cdtre un salariat in cadrul atributiilor sale de serviciu": Potrivit art. 3 alin, 3, cettificatal de inregistrare se acorda ,persoanei care Ir comandat” (posibil, notiunea de »persoana care Lt comandat” a fost folosita de legivitor pentru a acoperi si relatiile de munca, nu numai pe cele ce rezalta dinte- un contract cu misiune inventiva), Yotodatd, cu privite la posibilitatea crearii de catre mai multe persoane a aceluiasi desen sau model, alin. 2 al art 3: prevede ca: ,ln cazul in care mai multe persoane au creat in mod independent un desen sau model, dreptul la eliberarea certificatului de inregistrare apartine persoanei care a depuis prima cererea de inregistrare”. fn oricare dintre situafiile de mai sus, regula generald este c& ,Pand la proba contrard, solicitantul este prez aavea direprul la eliberarea certificatulul de inregistrare a desenulul sav modetulut” (art. 4). CAPITOLUL V: CONDITIILE DE FORMA Bste necesara inregistrarea unei cereri a OSIM. Depunerea ceretii constituie depozitul national reglementar Se plitese taxe, Sunt reglementate priorititile excepfionale: conventionala (unionist&) (6 luni; spre deosebire de 12 luni, din materia invenjiei) — conform art 16; de expozitic (6 luni) ~ art 17. Totodata, se recunoaste ,.un dept de prioritate de 6 luni, intemeial pe un depoait de model de wilitate” ~ art. 16 alin, 2. Cererea se public& (a se vedea att 20 alin, 1). Exist® posibilitatea amandrii publicdrii cererii, pentru cel mult 30 luni, la solicitarea deponentului (de exemplu, in materie de moda, este preferabil ca modele pentru «colectia de iarna sa fie thregistrare cu mai mule sezoune inainte, dar far8 ca la aceste DM sa alba acces concurenta, spre «a nu i se da idei »). Dupa publicarea cereri, cei interesaji pot face opozifii scrise intt-un anumit termen (art, 21), Ulterior expirdrii acestui termen, seetonul de specialitate al OSIM analizeazi cererea de inregistare si ia o hotarate motivata, Pe baza hotararli, DM se inregistreaza intr-un tegistru special. Apoi se elibereaza si certificatul de DM. CAPITOLUL VI: DREPTURILE NASCUTE iN LEGATURA CU DM Si in aceasta materie, la fel ca si la invenfic, drepturile pot fi clasificate in drepturi ale titularului certificatului, drepturi ale autorului care nu este titular al certificatului gi drepturi ale unitatii care nu este titular al certificatulul Dintre acestea, ce} mai important este “dreptul de exploatare exclusiva” asupra DM, deci dreptul de proprietate industriala siricro sensu asupra DM, reglementat prin art, 30 (potrivit cu care: Pe intreage duratd de valabilitate a inregisirairii desenelor saw modelelor, titularul are wn drept exeiusiy de a le uiliza yi de a impiedica utilizarea lor de o lerta parte care nu dispune de consinatamadntul sch. Titularul are dreptul de a interzive tertilor sa efectueze, fard consimfdimantul situ, urmétoarele acte: reproducerea, fabricarea, comercializarea ori oferivea spre vanzare, punerea pe piafd, importul, exportul sau folosirea unui produs in cure desenul sau modelul este ineorporat ori la care acesta se aplicd ser stocarea nul asifet de produs tn aceste scopuri”). Acest drept este recunoseut ca urmare a cliberdrii certificatului de inregistrare, pentru o perioada maxima de valabilitate de 10 ani (ce poate fi reinnoita, la cerere, pentru - cel mult - alte 3 perioade succesive de cate $ ani). Asadar, durata maxima de valabilitate a protcojiei juridice a unui DM este de 25 ani. (art 35 alin. 1). Termentil de valabilitate curge de la data depozitul najional reglementar, iar nu de la data eliberii certificatului de inregistrare a DM. Si in aceasta materie este reglementat un drept provizoriu de exploatare exclusiva (art 34). Astfel, incepind eu cata publicatii cererié persoana fizicd sau persoana juridied indreptyitt la eliberarea certificatulul de nregistrare beneficinza provizorin de aceleasi drepturi conferite tn conformitate eu provederile art. 30, pana la eliberarea cortificatului de inregistrare, cu exeepfia cazurilor in care cererea de inregistrare a fost respins& sau retrast mataPrin art, 32 gi art. 33, sunt reglementate limitete speciale ale exclusivititii exploatérii DM." In sfarsit, potrivit art. 37, “Tirularit certificatelor de inregistrare a DM pot mentiona pe produse sernnul D, spectiv litera “D” majusculd, inscrisa intr-un cere, insotita de numele titularudul sau numarul certifieatelui.* Acest semn este menit a atrage atenfia ca este vorba despre a forma protejata juridic, Problema speciali « relatiei dintre protecfia DM prin proprietate industriala (protectie mai energica) sifsau prin dreptul de autor: Atat DM, cat si operele de art& sunt create cu destinatia de a fi se obtine efecte estetice si, de aceea, se ridica problema eventualului cumul dintre cele doua sisteme juridice de protectie. Sub acest. aspect, in lume exista mai multe sisteme care solutioneaza legislativ aceasta problema 1) Sistemul cumulului de protectie: Autorul are latituclinea fie de a solicita simultan atat protectie prin proprietate industriala (certificat de DM), cat si protectie prin dreptul de autor, fie de @ opta numai pentru unul dintre aceste regimur juridice, Sistem existent, de exempl, in Franta si in Roménia (art 5, potrivit cu care: (1) Drepturie asupra unui desen sau model dobandite conform prezentei legi mu prejudiciazd drepturile asupra desenelor: sau modelelor netnregisirate, marcilor $i altor semne distinctive, brevetelor de inventie s1 modelelor de utilifare, caracterelor tipografice, topograftilor de praduse semiconductoare. (2) Protecjia desenulut sau modelulut in conformitate cu prezenta lege nu exclude yi nu prejudiciaed proteetia prin drept de autor a acestuia.”)s 2) Sisternu cumulului parfial (resirictiv): DM pot fi protejate nu numai prin proprietate industriala, oi si prin drept de autor, insa numai daca respectiva creatie atinge un suficient nivel artistic (in caa de litigiv, hotaraste instanta Judecatoreasca), Sistem existent, de exemplu, in Germania si Danemarca; 3) Sistemul protectiei specifice: Autorul beneficiaza exclusiv fie de protectia pentru DM (daca acea creatie nu indeplineste conditile spre a fi considerata opera), fie de protectia prin dreptul de autor (daca, dimpotriva, acea ereatie indeplineste conditiite spre a fi considerata opera). CAPITOLUL VII: INCETAREA, TRANSMITEREA, APARAREA DRI + Cazurile de incetare a drepturilor sunt asemanatoare celor din materia inventici. « Dispozitiile referitoare la transmiterea drepturilor (art. 38) le reproduc pe cele din materia inventici Apararea drepturilor se poate realiza prin contestatie administrativa inregistrata la OSIM (art 24 si 25), prin actiune in nulitatea inregistrarii certificatului, de competenta exclusiva a Tribunalului Bucuresti (art. 42), iar pentru actiunile prevazute de art, 43 (poirivit eu care: ,Litigiile cu privire la ealitatea de autor al desenutui seu modelului, catitarea de titular al certificatului de inregisirare, cele eu privire la drepturile patrimoniale ndscute din contractele de cesinne sau licen{és sunt de competenta instantelor judecaoresil, potrivit dreptulul comin”) competenta materiala yenevala apartine instantelor judecatoresti (de drept comun), deci - in prezent - tribunalului Gudetean sau Bucuresti). Sunt aplicabile si actiunile de drept comercial prevazute de Legea nr. 11/1991 (modificata) privind combaterea concurentei neleale. ‘* Apararea drepturilor se poate face si prin mijloace de drept penal, in cazul S din Legea nr, 11/1991 (modificata) si de art. SO - $2 din Legea nr. 129/1992, + Articolul 53 reglementeazat msurile asigurdtorii 1 de urgenf&, cu caracter provizoriu (inclusiv in materie vamala), [sri document) vregisirat ePTURILOR ite de art. usivii infractiunilor prevés " Potrivit art. 32: “Drepruile conferite la art, 30 mu se exereitd tn privinga: 4a) actelor efeetuate exclusiv in seop personal si necomercial, experimental, de cercetare sau Iavayiimdnt, eu condijia ca aceste acto st mu prejudicieze exploatarea normald a desenelor sau modelelor sist se menjioneze sursa; bj activiteqilor de reproducere fn damental cercettirit sax invifgmantulul, bx scopul eitarit ori predari, cu conditia ea aceste activites fle companibile cu practica comerciala loiald, sit ra aductt atingere fa mod nedrept exploatiii normale a desert sou modelulul $i ca sursa s€ fie mentionata ©) echipamentelor aflote pe vehieule de transport maritim sam aerian Tnregisirate intro altd fard, atwnci cdind acesiea ind lemporar pe teritoriu! Romaniei, ori importului de piese de schimb si accesorii in scopul repardrii acestor vehicwle sou al execudnit de reparaii pe aveste vehicule; @ folosirt! sea Indrit meisuritor efective st serioase de folosive a desenelor saw modelelar de edire tert, im interval de tip dinire decdderea din drepturi a tintarubu st revalidarea certifieatulut: @) folosirit desemului sau modetulud ev bund-credin(d, in perfoada euprinsat intre data publicdrii dectiderit din dreptint a sinularutul si data publiearii drepruiut restabili.” lar conform art. 33, “Drepuuile decurgdnd din tnregistrarea deserului scaw modelului mu se vor putea esercita in easul intraclweerit pe pieya eonunitard a produselor in care suai Incorporate desene sau miodele protejate ori fa care acestea se aplicd, intraduse pe paid anterior de edtre titular certificatulul de fnregisirare sau en consinainnnnil acest.”