NANOTEHNOLOGII

INTRODUCERE
Nanotehnologia este tiina studierii i producerii
de materiale i dispozitive de dimensiuni
microscopice, care au aplicaii n multe ramuri
economice, inclusiv n agricultur i industria
alimentar unde, mai nou, nanotehnologia a
nceput s fie folosit cu succes pentru creterea
randamentului unor culturi de plante sau pentru
creterea productivitii la fermele de animale.
.

n prezent, unele aplicaii ale nanotehnologiei

numite "nanosenzori" sunt folosite pentru
identificarea agenilor patogeni, ai bacteriilor sau
a substanelor alergenice din culturile de plante
sau din produsele animale ajutnd productorii
s elimine aceste ameninri i s furnizeze
produse calitativ superioare i sigure pentru
consum.
. Alte aplicaii ale nanotehnologiei pot apoi
neutraliza agenii patogeni sau bacteriile din
culturile de plante sau din produsele de origine
animala i de asemenea se pot neutraliza
pesticidele, particulele radioactive sau alte
substane toxice din culturile expuse prea mult
atacului chimic.

CUM SUNT FOLOSITE

NANOTEHNOLOGIILE N
INDUSTRIA ALIMENTAR

n industria alimentar, mai multe aplicaii

noi ale nanotehnologiei au devenit evidente,
inclusive utilizarea nanoparticulelor, precum
micelii, lipozomi, nanoemulsii, nanoparticule
biopolimerice,precum
i
dezvoltarea
nanosenzorilor, menii s asigure sigurana
produselor alimentare.
Evoluiile din domeniul produselor alimentare
sunt la un stadiu incipient i sunt n prezent n
form de progres n prezent, principalele utilizri
ale nanotehnologiilor n industria alimentar sunt
n ambalaje i n suplimente i este de ateptat ca
utilizarea nanotehnologiilor s se extind tot mai
mult.

Nanocompozitele sunt folosite pentru a crea o

barier pentru gaze, cum ar fi oxigenul sau
dioxidul de carbon n sticle, cutii de carton uoare
i filme de ambalare.
Compartimentele de depozitare sunt produse cu
nanoparticule de argint ncorporate n plastic.
Nanoparticulele de argint ucid bacteriile din
orice material care a fost anterior stocat n
containere,
acest
lucru
minimizeaz
de
mbolnvire datorit bacteriilor duntoare.
Nanosenzorii
pot detecta bacterii i ali
contaminani, cum ar fi salmonella, la o
instalaie de ambalare.

Aplicarea nanotehnologiilor la ingrediente

standard, cum ar fi sarea, grsimile i biopolimeri
pentru a produce alimente cu proprieti
mbuntite nu trebuie s prezinte niciun pericol,
deoarece se crede c acestea sunt defalcate n
organism n mod obinuit.
Uleiul de gtit i shake-ul de ciocolat sunt unele
dintre produsele n care se regsesc nanoparticule.
Ciocolata este un produs alimentar, n care nanoparticulele sunt incluse, care sunt acoperite cu
particule de cacao pentru a da un gust de ciocolat
cremos cu coninut redus de grsime

Exemple de alte produse care conin nanoparticule rezultate

din procesele de fabricaie includ margarina, caramele i
brnza. De exemplu, caramelul este alctuit din picturi
lipidice nconjurate de o membran proteic ntr-o matrice de
proteine din lapte care conin zahr.
Stabilitatea interfeei este important, deoarece controleaz
dimensiunea

picturii

proprietile

senzoriale,

de

grsime

cum

ar

fi

i,

prin

textura

urmare,
i

crema.

nelegerea modului n care proprietile alimentare se

schimb odat cu ingredientele i apoi fabrica de produse
alimentare cu dimensiunea i structura controlat, ar trebui
s permit mbuntiri n proprieti care sunt n beneficiul
consumatorului.

Prin folosirea particulelor de sare mai mici, i eventual

la scara nano,nivelul de sare din produsele cum ar fi
chipsuri i gustri pot fi reduse, dnd un produs mai
sntos.
Nanoparticulele pot fi, de asemenea, folosite ca ageni
de ngroare. Se utilizeaz membrane nano-structurate,
poroase pentru a crea guri specifice-form care permit
dimensiunea, s zicem, picturile de ulei s fie
controlate ntr-un grad foarte ridicat, de exemplu, n
emulsionare.

Membrane la scar nanometric pot oferi, de

asemenea, filtrare i purificare a aerului i a
apei, precum i suprafeele nano-modificate,
acoperiri i finisaje ofer proprieti
antibacteriene i respingere a murdriei, toate
foarte utile n prepararea alimentelor.
n ceea ce privete sigurana, nanofiltrele pot fi
de asemenea utilizate pentru a elimina toxine,
cum ar fi pesticidele.

n zonele de preparare a
alimentelor, nanofiltrele sunt
utilizate pentru a cura
mediul nconjurtor, i exist
suprafee antibacteriene nanombuntite, n timp ce
nanoinstrumentele au rolul de
a face instrumentele mai clare,
mai durabile i mai uor de
curat.

Tehnici de ncapsulare

nanotehnologia

permite

producerea

de

alimente

"sntoase", cum ar fi produsele lactate degresate i uleiuri

degresate, produse cu coninut sczut de sare i zahr, i
alimentele care pot contracara anumite boli prin ncorporarea
de vitamine i minerale specifice, i de ceea ce le face mult
mai uor absorbabile n form nanoparticulate.

Nanotehnologia incepe sa
aiba impact asupra
biomatricilor.Avantajele pe
care le aduce acestor
sisteme sunt: miniaturizare
in viitor, permiterea
masurarii a mai multor
variabile,sensibilitate mai
mare,astfel cerandu-se mai
putine esantioane de
material, rate de detectie
mai rapide, permiterea
citirii in timp real si
metodologii de detectie (ex
electronice,colorimetrice,flu
orometrice si schimbar in
masa)

Sunt diferite forme de biomatrici, inclusiv plane,

cu biomolecule direct atasate suprafetei plate a
matricii, console, cu biomolecule atasate unui
numar individual de micro-parghii si biomolecule
atasate la nanocabluri sau la nanotuburi, care la
randul lor sunt atasate unei suprafete plane, cu
fiecare punct de atasament avand o adresa
electronica unica.

Tehnologia biomatricilor poate fi folosita in diferite

stadii ale lantului de mancaruri, cum ar fi
detectarea prezentei agentilor patogeni in efectivele
de animale sau in recolte; masurarea nivelelor de
toxine si nutrienti din sol si monitorizarea calitatii
mancarurilor procesate.
Matricile-grinda sunt probabil cele mai
interesante, tinand cont ca detecteaza prezenta unor
molecule tinta specifice intr-un mediu mixt bazat pe
deplasarea in masa a grinzii in momentul in care
tinta se leaga de molecula atasata de grinda.

Un exemplu interesant vine de

la proiectul AWACC ( European
Automated Water Analyzer
Computer Supported System),
care produce si testeaza pe teren
un dispozitiv care a fost capabil
sa ofere informatii (despre un
biocip optic integrat) cu pana la
32 analiti diferiti din apa dintr-o
varietate de diferite surse cu doar
un pas de pre-filtrare cerut.
Limitele detectiei obtinute au fost
sub nivelul recomandat de UE ca
fiind limite sigure iar cipul poate
fi refolosit de pana la 500 de ori.

Senzorii in stare solida au la mijlocul lor un material

conductor sau semi-conductor care leaga moleculele
tinta si inregistreaza asta ca fiind o schimbare in
proprietatea electronica(conductivitate, capacitate sau
rezistenta). Materialele care au fost folosite includ oxizi
de staniu, indiu, aluminiu, zinc si multe altele si
totodata si compusi ale acestor materiale

Senzorii in stare solida sunt in primul rand

folositi pentru a detecta gazele,de exemplu, oxizi
de nitrogen, oxigen, monoxid de carbon si dioxid
de carbon. Desi sunt folositi in mare parte pentru
monitorizarea proceselor de combustie(ex.auto) si
in poluarea mediului inconjurator, au aplicatii
potentiale si in agricultura,unde nivelul gaselor
mai sus mentionate dau o indicatie buna a
procesului de crestere a plantelor monitorizate.

Microsistemele de senzori optici si spectrografici deja

exista si pot monitoriza si analiza cresterea plantelor
folosind camere si software sofisticat. Totusi, aceste
metode sunt costisitoare si pot oferi doar tendinte de
analize cu putine date in timp real. Un sistem practic ar
monitoriza in mare, sanatatea plantei si ar informa
fermierul daca cresterea nu e normala, daca schimbarile
fiziologice sunt evidente, dar inca nu se manifesta la
nivel vizual, si cel mai bun timp pentru a recolta.

Senzorii hiperspectrali au fost original dezvoltati

pentru geologie si mina. Masoara lumina reflectata pe
benzi spectrale continue de la sute pana la mii. Datorita
acesteia este posibil sa se faca diferenta intre diferite
tipuri de minerale.Totusi, recent a fost aplicata mai
mult pt vegetatie si poate fi folosita pentru a determina
acoperirea plantei si ratele de crestere. In mare, aceasta
tehnologie depinde de imaginile primite prin sateliti sau
aer, dar senzorii portabili de la sol pot fi de asemenea
folositi.

Retelele de senzori pentru recolte

combina tehnologiile de senzori
diferiti descrisi mai sus cu scopul de
a comunica toate astea unei unitati
centrale de procesare.Ideal, o sa fie
distribuite peste zona pentru a fi
monitorizate(ex.un camp ) si pentru
a oferi date in timp real suficiente
pentru ca fermierul sa fie capabil sa
monitorizeze orice schimbare
localizata in mediu, recolta sau in
efectivele de animale. Asemenea
sisteme exista si sunt deja date in
folosinta pt recoltele de dimensiuni
si valori mari,de exemplu, in
podgorii; totusi, sunt costisitoare si
relativ voluminoase( fiind bazate pe
microsisteme).

Avantajele nanotehnologiei promit un real impact prin

marimea scazuta, costuri, durabilitate si longevitate
datorate nu numai tehnologiei cu senzori dar si in
aprovionarea energiei si durabilitatea materialelor.
Monitorizand variabilele ca temperatura corpului,
inima, rata respiratiei si frecventa hranirii si a apei
consumate, fermierii pot evalua efectivele de animale,
pot compara statisticile anterioare si pot lua decizii
informate in caz de deviere.

Dintre toti acesti

parametrii, rata
respiratiei a fost aratata
ca fiind un bun indicator
al stresului la
animale.Totusi, sistemele
conventionale sunt prost
atribuite sarcinilor
automate care cer
inregistrarea datelor
fiziologice de acest fel.
Unde monitorizarea
efectivelor de animale nu
este posibila, masurarea
conditiilor meteorologice
locale pot fi folosite
pentru a deduce impactul
asupra ratei de
respiratie.

Sistemele de senzori pentru productia in

agricultura bazate pe nanotehnologii inca sunt in
mare parte in stadiul de cercetari fundamentale.
Progresul spre statusul de aplicare o sa ceara o
demonstratie a abilitatii de a fi operat in camp, de
asemenea si de a ajunge la nivelele de fabricatie. Este
foarte sigur ca asemenea sisteme se vor baza pe
materiale in stare solida, deoarece acestea sunt
mature si au demonstrat aplicatii si in alte sectoare.

In aceasta zona, senzorii in stare solida si

biomatricile sunt cele mai dezvoltate.Acestea
sunt,totusi, des folosite in alte campuri de
aplicatii ,cum ar fi cercetarile si dezvoltarile in
biostiinta, monitorizarea mediului si sistemele de
management a motoarelor cu combustie interna.

VA MULTUMIM PENTRU
ATENTIE !