Primul capitol al lucrarii debuteaza cu povestea Scufita Rosie, versiunea din secolul al XVIII-lea,

ulterior analizata din perspectiva psihanalistilor. Printre cei care au interpretat basmul se numr
psihanalitii Erich Fromm i Bruno Bettelheim. Fromm a interpretat basmul ca fiind o parabol
despre incontientul colectiv n societatea primitiv i l-a descifrat interpretndu-i limbajul
simbolic.
El este de prere c povestea are ca subiect confruntarea adolescentei cu sexualitatea adult.
Astfel, psihanalistul insist asupra scufiei roii ca simbol al menstruaiei i a sticlei purtate de
ctre fat, vzut ca simbol al virginitii: de aici avertismentul mamei de a nu se abate de la
crarea cunoscut n slbticie i astfel s se rtceasc.Lupul reprezint masculul seductor. Iar
cele dou pietre pe care vntorul le introduce n burta lupului dup ce le salveaz pe fat i pe
bunic reprezint sterilitatea, pedeapsa aplicat lupului pentru a fi nclcat un tabu sexual. Robert
Darnton menioneaz ns c interpretrile au fost date unor versiuni care se deosebesc de cea
original, spus la gura sobei, n bordeiele rneti, n Frana secolului al XVIII-lea.
Este subliniata importanta traditiilor orale mai ales in cadrul populatiilor nestiutoare de carte.
Ca n majoritatea tipurilor de naraiune, basmele dezvolt aciuni standardizate din teme
convenionale, adunate de aiurea. Ele dau dovada unei lipse de specificitate dezarmante pentru
cineva care vrea s le localizeze exact n timp i loc. Raymond Jameson a studiat cazul unei
Cenurese chineze din secolul al IX-lea. Ea primete pantofii de la un pete fermecat, i nu de la
naa-zn, i pierde unul dintre ei la o srbtoare steasc n loc de balul regal, dar asemnarea
dintre aceasta i eroina lui Perrault este oricum evident19. Folcloritii au recunoscut
poveti culese de ei la Herodot i Homer, pe papirusuri din Egiptul antici pe tbliele de piatr
caldeene ; le-au cules de pretutindeni n lume,din Scandinavia i Africa, de la indienii de pe
malurile rului Bengal ide la cei de pe valea rului Missouri.
Pe fondul unei saracii lucii, taranii francezi ai secolului XVIII duceau o continua lupta de supravietuire,
Iar multe dintre basmele si povestile populare abordau conditia umana a acestora. A mnca sau a
muri de foame, aceasta era ntrebarea cu care ranii se confruntau att n poveti, ct i n viaa de toate
zilele.