ALIMENTATIA SUGARULUI

ALAPTAREA

Conform specialistilor, alimentatia la san reprezinta folosirea exclusiva a laptelui matern

fara utilizarea suzetei sau a biberonului in scopul de hranire a sugarului.
Laptele matern reprezinta sursa perfecta de nutrienti pentru sugar deoarece contine toate
principiile alimentare (proteine, lipide, glucide) in proportii ideale, astfel: contine 0,8-0,9%
proteine, 3-5% lipide, 7-7,2% carbohidrati si 0,2% minerale.

Laptele asigura sugarului si un aport corespunzator de minerale, oligoelemente, vitamine

si chiar hormoni de are organismul acestuia are nevoie. Prin lapte, mama transmite sugarului
proprii-i sai anticorpi, ceea ce contribuie la intarirea sistemului imun si ajuta copilul sa faca fata
mai usor infectiilor. Printre substantele transferate se numara Ig A (cu rol in protejarea
mucoaselor, in special cea a tubului digestiv), sau substante bacteriostatice (ce au proprietatea de
a stopa inmultirea bacteriilor) cum ar fi lizozimul, complementul.
Sursa energetica majora a laptelui matern este reprezentata de lipide, printre care se afla
si acizi grasi esentiali, in cantitati corespunzatoare nevoilor sugarului, cum ar fi acidul linoleic si
acidul alfa-linolenic, cu roluri biologice foarte importante (ei sunt precursorii unor substante cu
actiune hormon-like).

Proteinele din lapte sunt considerate a face parte din clasa proteinelor de calitate
superioara, deoarece au un continut ridicat in aminoacizi esentiali. Printre acestea se afla:
lactoferina, albumina, alfa-lactalbumina. De asemenea, exista si un bogat continut in proteine
specifice, cum ar fi lactoferina, taurina, glutamina. Componentele non-proteice azotate includ
animoacizi, nucleotide, creatinina, creatina, uree.
Glucidele sunt reprezentate de lactoza si oligozaharide si au un rol esential in
promovarea dezvoltarii florei bacteriene intestinale de fermentatie.
Oligoelementele se afla in cantitati optime in lapte. Specialistii apreciaza ca un copil
hranit pe cale naturala are rezerve de fier adecvate nevoilor organismului pana la varsta de 8 luni.
De la aceasta varsta specialistii recomanda introducerea in dieta sugarului a alimentelor bogate in
acest element. In cazul in care copilul se afla intr-o zona cu apa ce are un continut scazut in fluor,
medicul pediatru sau chiar nutritionistul poate recomanda suplimentarea alimentatiei cu fluor

(acesta fiind esential in dezvoltarea normala a dentitiei, atat celei de lapte, provizorii, cat si a
celei definitive, iar apa reprezinta una din sursele majore de fluor).
Sanul devine capabil de a produce in mod fiziologic lapte doar in timpul sarcinii si in
cursul perioadei de alaptare. Procesul in sine are loc in ductele galactofore ale glandei mamare,
sub influenta unor hormoni precum prolactina si oxitocina. Prolactina este hormonul principal
asociat lactatiei.
Nivelurile lui cresc atat in timpul sarcinii, cand determina cresterea in volum a glandei
mamare, cat si postpartum, cand stimuleaza lactogeneza, productia ei fiind stimulata de supt.
Oxitocina are si efect aditiv prolactinei, determinand eliberarea si exteriorizarea laptelui prin
mamelon. Dezvoltarea sanului si promovarea capacitatii de alaptare sunt si ele sub control
hormonal exercitat de estrogeni, progesteron si hormonul lactogen placentar, care isi intensifica
activitatea stimulatoare incepand cu trimestrul 2 de sarcina. Exista o stransa legatura intre
actiunile acestor hormoni, activitatea lor nedesfasurandu-se independent unul fata de celelalt.
Estrogenii, de exemplu, sunt hormoni care stimuleaza productia de prolactina in timpul sarcinii.
Prolactina, la randul ei, va influenta maturarea glandelor mamare si lactatia.
Glanda mamara umana nu este capabila sa depoziteze o cantitate mare de lapte. La
fiecare supt se stimuleaza productia de prolactina care influenteaza direct lactogeneza, precum si
eliberarea oxitocinei. Oxitocina va stimula contractia glandelor ce secreta laptele, pe care il vor
elibera in ductele galactofore, de unde este exteriorizat prin actul suptului.
Laptele initial este denumit colostru si are anumite particularitati in ceea ce priveste
continutul in nutrienti, hormoni si substante imunoprotectoare (are cantitati impresionante de Ig
A, de carbohidrati si de proteine, insa putine lipide). Colostrul are si o moderata actiune laxativa,
promovand eliminarea primului scaun al nou-nascutului (denumit meconiu).
La fiecare supt, cantitatea initiala de lapte este mai bogata in lactoza si proteine, iar la
sfarsitul actului devine abundenta in lipide (acestea reprezentand de fapt, sursa principala de
energie a sugarului). Daca se colecteaza o anumita cantitate de lapte, se pune intr-un pahar de
sticla si se lasa 30 de minute, se poate observa ca se vor separa 2 faze: una apoasa, la baza
paharului, si una cremoasa, grasa, consistenta, la suprafata. Acest lucru apare ca rezultat direct al
lipsei de omogenitate ce caracterizeaza laptele de provenienta umana.