Efectele crizei economice globale asupra Ungariei

rile Europei Centrale de Est au urmat ci diferite in anii 2000 n ceea ce priveste
utilizarea creditelor curente de mprumuturi. nainte de 2000, 25 % din taxele de credit
ipotecar s-au nregistrat n Ungaria. Nu este o conciden faptul c n 1999 nu mai puin de
20000 de noi locuine au fost construite aici. Aceast situaie nefavorabil a fost schimbat
prin programul de locuie iniiat n anul 2000 de guvern. In urmtorii ani, numrul caselor nou
construite a atins un nivel anual de 40000, urmnd ca n 2006 i 2007 s descreasc. 2009 a
adus o schimbare major n creditele pentru locuine. n primul rnd bncile au redus
mprumuturile de credite ipotecare n valut i n acelai timp rezidenii au devenit mai
precaui ceea ce a dus la stagnarea creterii portofoliului de credite n valut n anul 2009.
O alt schimbare a anului 2009 a constat n creterea dramatic a ratei de
mprumuturilor. Dificultile din economia Ungariei au aprut nu numai din cauza crizei
economice globale, cci probleme majore n economia acesteia existau cu mult timp n urm.
n anii receni, a devenit evident faptul c problema economic principal n Ungaria a fost
creterea nivelului de cheltuieli.
Rata de cretere s-a prbuit n 2007 i acest trend negativ a continuat i n 2008, astfel
c dezvoltarea economic a Ungariei a lsat n urm rile vecine. n prima jumtate a anilor
2000 datorit sistemului de subvenii la dobnda statului introdus anterior, a salariilor
mbuntite, a avut loc o cretere a cererii de locuine ceea ce a dus la creterea dramatic a
preurilor pe piaa imobiliar intre 2002-2008. Creterea preurilor la locuine nu au atenuat
cererea, iar tot mai muli locuitori s-au ndatorat.
Potrivit lui Bkesi, L. (2011), problema principal a economiei Ungariei este
performana economic sczut a acesteia, competitivitatea redus n comparaia
internaional, resursele limitate, dimensiunea mic a pieei interne, trendurile demografice
nefavorabile, problemele structurale i cantitative ale forei de munc. Acestora li se altur
disproporionalitatea responsabilitilor statului, cheltuielile i datoriile, nivelul nalt al
corupiei i acumularea uria a datoriei.
Problemele structurale mpreun cu efectele negative ale crizei au cauzat un declin al
PIB-ului de 6,7 procente ntre 2008 i 2009 dintre care 2,9 procente sunt legate de industrie.
Numrul ntreprinderilor corporative i individuale a sczut semnificativ, volumul investiiilor
strine directe a fost semnificativ redus n multe industrii. Investiiile n industrie i
manufactur au sczut mai ales n regiunile de nord ale Ungariei i Transdanubia de vest. n
aceeai perioad, producia industrial a sczut cu 18 procente.

Efectele crizei asupra industriei construciilor i a pieei imobiliare au devenit

semnificative. Ca urmare a desfurrii crizei de credit, preurile caselor au sczut
semnificativ ceea ce a dus la nghearea pieei imobiliare i adncirea crizei industriei de
construcii. n 2006 aproape 200 000 de apartamente au fost vndute, pe cnd n 2010 cu greu
s-a atins numrul de 80 000.1

Evolutia Produsului Intern Brut

nainte de criza economica i financiar, n perioada 2000-2008, economia Ungariei a crescut
cu o rat anual medie a PIB-ului real de 3.3%. Cele mai reduse rate de crestere au fost de 0,1
si 0,9, in anul 2007 si, respectiv, 2008, pe fondul reducerii cheltuielilor guvernamentale.
Rata de expansiune a PIB-ului real n aceast perioad a fost cea mai redus din rndul
statelor care au aderat la Uniunea European n cel de-al cincilea val de extindere (2004 si
2007). Creterea medie a PIB-ului pe parcursul acestor ani este prezentat n figura de mai
jos:
Fig.1 Rata medie de cretere real a PIB (Sursa: Eurostat)

Ciclul politico-economic si procedura de deficit bugetar excesiv

Important de mentionat in cazul Ungariei o puternica influenta a ciclului electoral asupra
ciclului economic. In anii electorali 1998, 2002, 2006 s-a manifestat o expansiune majora a
cheltuielilor bugetare, in figura de mai jos observandu-se varfuri ale deficitelor bugetare in
1 The effects of global economic crisis in Hungary,
http://www.sparc.core.hu/mtafki/konyvtar/kiadv/HunGeoBull2012/HunGeoBull_20
12_2_155-173.pdf

2002 si 2006, de 9% si, respectiv, 9,3% din PIB. In anul 1998 deficitul bugetar a fost de 8%
din PIB conform Eurostat.
Aceasta puternica volatilitatea a cheltuielilor bugetare a produs apoi si volatilitati
semnificative ale produsului intern brut.
De exemplu in anul 2006, dupa ce fata de anul 2005 cheltuielile bugetare crescusera cu 2,1%
din PIB (52,2% fata de 50,1% din PIB), in anul 2007 acestea s-au redus cu 1,5 p.p. la 50,7%.
In acelasi timp, dupa o cresterea reala de 3,9% in 2006, PIB-ul a avut o crestere de doar 0,1%
in anul urmator. (De notat ca pentru acelasi an, 2007, inflatia a fost de aproape 8 procente)
Referitor la politica dusa de guvern incepand cu anul 2002, de multe ori banca centrala din
Ungaria a intrat in conflict cu guvernul in privinta mixului de politici, situatie care a condus la
o pierdere serioasa de incredere in economie si la turbulente pe piata valutara.
Un moment important din acest punct de vedere a fost inregistrat in ianuarie 2003, cand a avut
loc un atac speculativ asupra forintului pe fondul presiunilor de apreciere a monedei. Pentru a
contracara atacul banca centrala a raspuns printr-o reducere puternica a ratelor dobanzii si alte
masuri temporare.
In luna iunie a anului 2004 Consiliul a hotarat ca exista un deficit excesiv in Ungaria, in urma
deficitului de 5,9% din PIB inregistrat in anul 2003.
Intre 2004 si 2006 deficitul bugetar a crescut, de la 6,5% la 9,3% din PIB, din cauza unei
politici fiscal-bugetare expansioniste care a dus la o crestere cumulata a cheltuielilor bugetare
de aproximativ 3 procente.
De la mijlocul anului 2006 politica fiscala a devenit contraciclica, vizand o corectare a
dezechilibrelor economice existente, restrangerea acumularii de datorie publica si se avea ca
obiectiv o reducere a deficitului bugetar la 3,8% din PIB pana in 2008.
Aceasta ajustare se baza mai mult pe o crestere a veniturilor bugetare incasate de stat si a fost
ingreunata semnificativ de criza globala financiara care a afectat Europa spre ultima parte a

anului 2008. 2
Necesitatile de finantare au devenit astfel mai dificil de acoperit, investitorilor fiind
ingrijorati cu privire la sustenabilitatea pozitiei bugetare a tarii, la deficitul de cont curent
ridicat (aproximativ 7% in 2008) si reducerea cresterii potentiale. Prin urmare, era necesar atat
un raspuns politic puternic cat si o asistenta financiara externa din partea institutiilor
internationale.
Figura 2. Deficitul bugetar (%PIB) si rata de crestere a cheltuielilor bugetare (a/a)
(Sursa: Eurostat)

Dupa cum se poate observa in figura de mai jos din punct de vedere fiscal-bugetar Ungaria a
avut in perioada 1997-2011 cea mai proasta situatie din statele selectate.
Deficitul bugetului a crescut usor la 4,0% in anul 2009, de la valoarea de 3,8% din PIB
inregistrata in 2008. Aceasta crestere usoara a fost realizata in ciuda unei deteriorari
semnificative a contextului economic, asociate incetinirii economice globale si, respectiv, a
efectelor negative puternice asupra bugetului, atat pe partea de cheltuieli cat si pe partea de
venituri.
In particular, in mare parte datorita unei mai bune absorbtii a fondurilor europene, ponderea
veniturilor a crescut cu 1,4% din PIB, la 46,9% in anul 2009 de la 45,5 in 2008.
Fondurile europene atrase au avut o crestere de 1,1% din PIB in anul 2009, de la nivelul de
0,6% din PIB in 2008.
Pe partea de cheltuieli se remarca o crestere cu 1,2% , cheltuielile bugetare ca pondere in PIB
reprezentand 51,4% in anul 2009. Acest lucru reflecta in mare parte efectul denominator
asociat deteriorarii rapide a PIB-ului nominal si cresterii sumelor destinate cofinantarii
proiectelor pentru atragerea de fonduri europene.
Aditional, autoritatile au adoptat masuri de restructurare si economisire de aproximativ 1,7%
din PIB, inclusiv reforma a sistemelor de pensii si beneficii sociale. In plus au fost reduse si
cheltuielile corelate cu subventiile si formarea bruta de capital fix (investitii).
2 Convergence Report 2010, Comisia Europeana, DG for Economic and Financial
Affairs

Surplusul bugetar de 4,2% din PIB din anul 2011 (4,2% conform Eurostat si 4,3% conform
Programului de convergenta al Ungariei) este explicat de asa-numitele masuri "one-off", care
au condus la o crestere semnificativa a veniturilor bugetare prin transferul activelor
nationalizarea fondurilor private de pensii (un total de 9,7% din PIB) si altor taxe sectoriale
(0,6%). Actiunea de nationalizare a pensiilor nu a fost vazuta cu ochi buni de agentiile rating
insa, aceasta fiind considerata daunatoare pe termen lung.
Figura 5. Vulnerabilitati in perioada pre-criza (% PIB)

Data fiind lipsa spatiului fiscal si fragilitatea situatiei de pe piata financiara, autoritatile au fost
doar in pozitia de a sprijini recuperarea economica prin masuri care nu au avut niciun impact
semnificativ din punct de vedere bugetar. In fapt, doar proiectele europene cofinantate au
reprezentat in anul 2009 singura oportunitate pentru autoritati sa implementeze masuri de
stimulare care sa raspunda crizei economice, prin alocarea mai multor fonduri spre proiectele
de pe piata muncii, avand ca obiectiv mentinerea angajatilor si cresterea temporara a platilor
in avans catre proiectele europene de la 25% la 40%.
Intre 2002 si 2008, cresterea salariilor in Ungaria a fost sustinuta si mult peste cresterea
productivitatii, mai ales in sectorul serviciilor. Cresterea rezultata a costurilor unitare cu forta
de munca au afectat negativ inflatia si competitivitatea pe plan extern. Desi legislatia pietei
muncii din Ungaria este relativ flexibila, cu salarii ale sectorului privat care sunt putin
stabilite prin intermediul acordurilor colective, cresterea ridicata a salariilor a fost partial
condusa de salariile stabilite in sectorul public, care au influentat comportamentul din sectorul
privat precum si cresterea salariului minim.
Piata muncii a reactionat destul de rapid la incetinirea brusca economiei, rata ocuparii
reducandu-se cu aproximativ 2,5% in anul 2009, programele de angajare din sectorul public
amortizand insa intr-o oarecare masura scaderea puternica a ocuparii din sectorul privat.
Cresterea salariului nominal per angajat s-a oprit, reflectand taierile salariale din sectorul
public precum si o reducere a contributiilor de asigurari sociale.
In acelasi timp, cresterea somajului a impiedicat o majorare a salariului din sectorul privat. Cu
toate acestea, ajustarea in jos nu a compensat in totalitatea reducerea productivitatii muncii
generate de declinul activitatii economice, cresterea costului unitar cu forta de munca
ramanand pozitiva in primul an dupa criza.
Somajul a crescut puternic de la 7,8% in anul 2008 la 10% in 2009, conform in Eurostat, si a
ramas la rate situate in jurul a 11% in 2010 si 2011, desi economia a crescut in acesti ani in
termeni reali cu rate de 1,3% si 1,7%, mult peste estimari.

Desi intre 2010 si 2011 economia Ungariei a aratat semne de recuperare dupa o perioada de
criza, consumul populatiei nu a crescut si intreprinderile nu au indraznit sa mai faca investitii.
Cel mai mare aport la crestere a fost adus de sectorul exporturilor, exporturile industriale (care
au contribuit la crestere cu 2,8% in 2010 si 1,3% in 2011), iar in anul 2011 agricultura a jucat
un rol cheie in expansiunea economica (aducand 0,9% la crestere).
In ultimul raport de convergenta guvernul considera ca pentru anul urmator oportunitatile de
crestere pentru Ungaria sunt limitate, mai ales din perspectiva provocarilor de pe plan
extern.Aceasta este o economie cu un grad ridicat de deschidere (pondere mare in PIB a
sumei dintre exporturi si importuri) si, prin urmare, este expusa socurilor externe prin
intermediul canalului comercial.3

POLITICA DE COEZIUNE
Repartizarea pe state membre
Comisia procedeaz la repartizri indicative anuale pe stat membru, n funcie mai ales de
urmtoarele criterii: populaie eligibil, prosperitate naional i regional, precum i rata
omajului

3 Fondul Monetar International, Hungary: Ex Post Evaluation of Exceptional

Access Under the 2008 Stand-By Arrangement, 2011

Angajamente

Angajamentele bugetare legate de programele operaionale sunt efectuate n tran anual

pentru fiecare Fond i pentru fi ecare obiectiv.
Comisia angajeaz prima tran anual nainte de adoptarea programului operaional. Ca
urmare, angajeaz tranele pn la cel trziu 30 aprilie n fi ecare an (nicio schimbare fa de
perioada 2000-2006).
Scutirea din oficiu:
O parte din angajamentul bugetar este scutit din oficiu de Comisie dac nu a fost utilizat sau
dac nu a fost primit nicio cerere de plat la sfritul celui de al doilea an dup cel al
angajamentului bugetar (n + 2).
Pentru Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia,
Republica Ceh, Romnia, Slovacia, Slovenia, i Ungaria, termenul este fixat la sfritul celui
de-al treilea an (n + 3) ntre 2007 i 2010, n ceea ce privete programele lor operaionale.
Pli
Plile Comisiei se fac n trei etape:
prefinanri;
pli intermediare;
plata soldului final.
n urma deciziei Comisiei privind programul operaional, este acordat o sum de prefinanare
pentru perioada 2007-2013. Este pltit n trane i fr a depi un anumit procentaj din
contribuia Fondului la programul operaional.
Condiii de finanare
Procentele de cofi nanare
Exist plafoane pentru procentele de cofinanare , dar acestea nu mai depind de prioriti (ca
mediul, de exemplu).
Procentul maxim de cofinanare :
Convergen: ntre 75% i 85%
Competitivitate regional i ocuparea forei de munc: ntre 50 i 85%
Cooperare teritorial european: ntre 75% i 85%
Fondul de Coeziune: 85%
Eligibilitatea cheltuielilor
Pentru ca cheltuielile s fie eligibile, ele trebuie efectuate ntre 1 ianuarie 2007 i 31 decembrie
2015. Operaiunile cofinanate nu trebuie terminate nainte de data nceperii eligibilitii. Regulile
sunt stabilite la nivel naional.4

4 http://www.eufinantare.info/politica-coeziune.html

Regiuni eligibile pentru obiectivul convergen

Kzp-Dunntl, Nyugat-Dunntl, Dl-Dunntl, szak-Magyarorszg, szak-Alfld, DlAlfld
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/regulation/pdf/2007/publicat
ions/guide2007_ro.pdf