Sunteți pe pagina 1din 21

Cuprins:

1.Notiuni generale
1.1. Infiintarea Organizatiei Mondiale a Comertului
1.2. Scop OMC
1.3. Obiective principale OMC
1.4. Functii OMC
2. Principiile OMC
2.1. Comerul fr discriminri
2.2. Un comer mai liber, de form gradual i prin
intermediul negocierilor
2.3. Posibilitate prin intermediul consolidrilor
2.4. Dezvoltarea unei concurente loiale
2.5. Creterea dezvoltrii i reforma economic
3. Structura institutional
4. Uniunea European i Organizaia Mondial a Comerului
`

5. Beneficiile sistemului comercial OMC


6. Critici la adresa OMC
7. Activitatea OMC- Studiu de caz

Anexa 1 Structura institutionala OMC


Bibliografie

1. Notiuni generale
1.1. Infiintarea OMC
La 1 ianuarie 1995, dup ndelungate i complexe negocieri, a luat fiin
Organizaia Mondial a Comerului, exponenta noului set de principii, reguli i discipline
care urmeaz a asigura comerului internaional un cadru mbuntit de desfurare,
adaptat cerinelor actuale i de perspectiv.
OMC reprezint baza instituional-juridic a sistemului comercial multilateral,
fiind unica organizaie internaional care trateaz regulile globale ale comerului dintre
ri.
OMC reprezint astzi cadrul instituional n care se negociaz acordurile de
liberalizare a comerului internaional, n direcia promovrii reconstruciei i creterii
economice, prin intermediul unor relaii comerciale multilaterale. La 15 iunie 2000, OMC
numra 137 de ri, ultima ar care a devenit membru, la 14 iunie 2000, fiind Georgia.
Sediul OMC este la Geneva.
Veniturile bugetului sunt constituite prin cotizaii anuale pltite de membri,
cotizaiile fiind stabilite n funcie de ponderea n comerul internaional.

1.2. Scopul OMC


Conform primelor patru articole din Acordul OMC, aceast organizaie are ca
scop:
s faciliteze punerea n aplicare, administrarea i operabilitatea instrumentelor legale
ale Rundei Uruguay, ca i a oricror noi acorduri ce vor fi negociate n viitor (art. III,1)
s asigure un forum de negocieri viitoare ntre rile membre, att pentru problemele
cuprinse n acorduri ct i pentru alte noi domenii (art. III,2)
s fie responsabil pentru reglementarea nenelegerilor i diferendelor ntre ri (art.
III,3)
s organizeze periodic examinri ale politicilor comerciale ale rilor membre
(art.III,4)

n cadrul OMC, toate deciziile importante sunt luate de ansamblul rilor membre,
fie la nivelul Minitrilor (care se reunesc o dat la 2 ani), fie la nivelul nalilor
funcionari (care se ntlnesc regulat la Geneva). De regul, deciziile sunt luate pe baz
de consens.
Desigur c a adopta decizii prin consens, n cazul a 137 de membri, nu este deloc
uor. Dar principalul avantaj al consensului este c deciziile luate au mai multe anse de a
fi acceptate de toi membrii i astfel, n ciuda dificultilor, au fost ncheiate acorduri
importante.

1.3.Principalele obiective adoptate la infiintarea OMC sunt:


ridicarea standardelor de viata si a veniturilor;
utilizarea deplina a fortei de munca;
expansiunea productiei si a comertului;
utilizarea optima a resurselor mondiale.

necesitatea protectiei si conservarii mediului inconjurator, corespunzator


diferitelor niveluri de dezvoltare economica ale tarilor.

1.4. Functiile OMC


Organizatia Mondiala a Comertului serveste drept forum pentru continuarea
negocierilor privind liberalizarea comertului cu servicii prin desfiintarea barierelor si
elaborarea de reguli in noi domenii legate de comert.
Pe linga aceasta, ea indeplineste urmatoarele functii:
facilitarea implementarii, administrarii si aplicarii instrumentelor juridice ale Rundei
Uruguay si ale oricaror noi acorduri ce vor fi negociate in viitor;
solutionarea diferendelor comerciale;
examinarea politicilor comerciale nationale;
cooperarea cu alte institutii internationale in formularea politicilor economice la scara
mondiala.

2. Principiile OMC
Acordurile OMC sunt ntinse i complexe pentru c se refer la texte juridice care
abordeaz o mare varietate de activiti. Este vorba despre: agricultur, textile i
mbrcminte, servicii bancare, telecomunicaii, contracte publice, norme industriale,
reguli despre sntatea alimentelor, proprietate intelectuala si multe alte teme. Toate
aceste documente sunt inspirate din diferite principii simple si fundamentale. Aceste
principii sunt baza sistemului multilateral de comer.
Aceste principii sunt:

2.1. Comerul fr discriminri


a. Naiunea cea mai favorizata (NMF): tratarea celorlali n mod egal.
n virtutea acordurilor OMC, rile nu pot prin regula generala s stabileasc
discriminri ntre diverii si interlocutori comerciali. Dac i se acord unei ri un
avantaj special (reducerea tarifului aplicabil la unul din produsele sale, de exemplu),
trebuie s se fac acelai lucru cu toi ceilali membri ai OMC.
Acest principiu este cunoscut drept clauza naiunii celei mai favorizate (NMF).
Sunt permise anumite excepii.
De exemplu, rile care fac parte dintr-o regiune pot stabili un acord de liber
comer, care nu se aplic mrfurilor ce provin din exteriorul grupului. O ar poate pune
obstacole produselor ce provin din anumite ri, ce sunt considerate obiect al unui comer
neloial. i n cazul serviciilor, se permite ca rile, n anumite circumstane restrnse, s
aplice anumite discriminri. Totui, acordurile permit doar aceste excepii cu referire la
condiii stricte. In general, clauza naiunii celei mai favorizate nseamn c de fiecare
dat cnd o ar nltur un obstacol din faa comerului sau deschide o pia, trebuie s
fac acelai lucru pentru aceleai produse sau servicii ale tuturor partenerilor comerciali,
bogai sau sraci, slabi sau puternici.

Expresia "cea mai favorizat" sun ca o contradicie. Pare s sugereze c este


vorba de vreun tip special de clauz pentru o ar determinat, dar n OMC nseamn n
termeni reali nediscriminarea, adic tratament egal pentru toi.
Ceea ce se ntmpl n OMC este: fiecare membru i trateaz pe ceilali membri n
mod egal ca interlocutori comerciali "cei mai favorizai". Dac o ar crete beneficiile pe
care le d altui partener de afaceri, trebuie s acorde acest "cel mai bun" tratament tuturor
celorlali membri ai OMC astfel nct toi s continue s fie "cei mai favorizai".
Condiia de naiunea cea mai favorizat (NMF) nu nseamn ntotdeauna egalitate
n modul de tratare. n secolul XIX, cnd s-au semnat primele tratate bilaterale NMF,
includerea n grupul de interlocutori comerciali "cei mai favorizai" ai unei ri nsemn
c fac parte dintr-un club exclusivist, pentru c doar puine ri se bucurau de acest
privilegiu. Astzi cnd marea majoritate a rilor sunt membre ale OMC, clubul NMF nu
mai este exclusivist. Principiul NMF asigur ca fiecare ar i trateaz egal pe toi cei 100
de membri.

b. Tratatul naional: tratatul de egalitate pentru naiuni i strini


Mrfurile importate i cele produse n ar trebuie s primeasc un tratament egal,
cel puin dup ce mrfurile strine au intrat pe pia. Acelai lucru se aplic serviciilor
strine i celor naionale i mrcilor de fabric sau de comer, dreptul de autor i patentele
strine i naionale. Acest principiu de "tratat naional" (a-i trata pe ceilali la fel ca pe
conaionali) figureaz n cele trei principale Acorduri ale OMC (Articolul III din GATT,
articolul 17 din AGCS i articolul 3 din Acordul asupra ADPIC), chiar daca n acest caz
principiul se abordeaz pentru fiecare dintre ei intr-o maniera diferit.
Tratatul naional se aplic doar cnd produsul, serviciul sau lucrarea au intrat pe
pia. Astfel, aplicarea taxelor vamale asupra importurilor nu constituie o violare a
tratatului naional, chiar daca produsele fabricate in ar nu sunt supuse unui impozit
echivalent.

2.2. Un comer mai liber, de form gradual i prin


intermediul negocierilor
Reducerea obstacolelor ctre comer este unul din mijloacele cele mai evidente de
a nsuflei comerul. Aceste obstacole includ taxele vamale (sau impozite) i anumite
instrumente cum ar fi interzicerile de importuri sau contingentele care restrng selectiv
cantitile importate. n mod ocazional s-au dezbtut i alte probleme, cum ar fi rolul
administrativ i politicile de schimb.
De la crearea GATT, n 1947-1948, s-au realizat opt runde de negocieri
comerciale. La nceput, aceste negocieri se centrau pe reducerea taxelor (taxele vamale)
aplicabile mrfurilor importate. Ca o consecin a negocierilor, la sfritul lui 1980
tarifele aplicate rilor dezvoltate pentru produsele industriale au sczut nentrerupt,
ajungnd la aproximativ 6,3%.
Pe de alt parte, n anii '80, negocierile s-au amplificat pentru a include
obstacolele netarifare asupra mrfurilor, i anumite domenii noi, cum ar fi serviciile i
proprietatea intelectual.

Deschiderea pieelor poate fi benefic, dar cere i o adaptare. Acordurile OMC


permit ca rile s introduc schimbri graduale, prin intermediul "liberalizrii
progresive". n general se acord rilor n dezvoltare termene mai ndelungate pentru ai ndeplini obligaiile.

2.3. Posibilitate prin intermediul consolidrilor


n unele cazuri, promisiunea de a nu ridica un obstacol in faa comerului poate fi
att de important ca i reducerea lui, acum c promisiunea permite intreprinderilor s aib
o panoram mai clar asupra oportunitilor sale viitoare. Prin intermediul stabilitii i
previziunii, se ncurajeaz investiiile, se creeaz locuri de munc i consumatorii pot
profita de beneficiile concurenei: posibilitatea de a alege i preturi mai joase.
Prin intermediul sistemului multilateral de comer, guvernele ncearc s dea
stabilitate i s previzioneze activitile economice.
In OMC, cnd rile se hotrsc s-i deschid pieele de mrfuri i servicii, i
"consolideaz" obligaiunile. Pentru mrfuri, aceste consolidri depind de tipul taxelor. n
unele cazuri, drepturile de import aplicate sunt inferioare tipurilor consolidate. Aceasta
obinuiete s se ntmple n rile n dezvoltare. n rile dezvoltate tipurile efectiv
aplicate i cele consolidate obinuiesc s fie identice.
O ar i poate modifica consolidrile dar numai dup ce le negociaz cu
partenerii si comerciali, ceea ce poate nsemna c trebuie s-i compenseze pierderile
comerciale. Una dintre reuitele negocierilor comerciale multilaterale ale Rundei
Uruguay a constat n incrementarea unei proporii a comerului referitor la obligaiile
consolidate. n agricultur, astzi aproximativ 100% din produse au tarife consolidate.
Rezultatul este un grad mare de securitate a pieelor pentru comerciani i investitori.
Sistemul ncearc s mbunteasc previziunea i stabilitatea prin alte mijloace.
Unul dintre ele const n a descuraja utilizarea de contingente i alte mijloace angajate
pentru a fixa limite cantitilor ce se pot importa (administrarea contingentelor poate crea
o cretere a rolului administrativ i la acuzaii ntr-o maniera neloial). Alt mijloc const
n a face ca normele comerciale ale rilor s fie att de clare i publice ("transparente")
pe ct posibil. Multe din Acordurile OMC cer ca guvernele sa fac publice politicile i
practicile lor n ar i s le aduc la cunotin OMC. Controlul periodic al politicilor
comerciale naionale prin intermediul Mecanismului de Examinare al Politicilor
Comerciale constituie alt mijloc de incurajare a transparenei, att la nivel naional ct i
multilateral.

2.4. Dezvoltarea unei concurente loiale


Cteodat OMC este descris ca o instituie de "comer liber ", dar asta nu este
exact. n realitate sistemul autorizeaz aplicarea de tarife i, n circumstane restrnse,
alte forme de protecie. Este mai corect s se spun c un sistem de norme destinat
dobndirii unei concurene libere, leale i fr distorsiuni.
Normele asupra nediscriminrii - NMF i tratatul naional - au ca obiectiv
ndeplinirea condiiilor echitabile de comer. Acesta este i el obiectivul normelor
referitoare la dumping (exporturi la preturi inferioare costului pentru a ctiga piaa) i

subveniile. Problemele sunt complexe i normele ncearc s determine ce este leal sau
nu i cum pot rspunde guvernele, n particular prin intermediul aplicrii drepturilor de
import adiionale calculate pentru a compensa prejudiciul ocazionat de comerul neloial.
Multe din celelalte acorduri ale OMC sunt destinate s sprijine concurena loiala,
de exemplu n ceea ce privete agricultura, proprietatea intelectual i serviciile. Acordul
asupra Contractrii Publice (care este un acord "plurilateral" pentru c a fost semnat doar
de unii din membrii OMC) extinde normele n materie de competenta n ceea ce privete
cumprturile realizate de mii de entiti "publice" ale multor ri. i tot aa n mod
succesiv.

2.5. Creterea dezvoltrii i reforma economic


Economitii i experii n probleme comerciale recunosc n mare c sistemul
OMC contribuie la dezvoltare. Se recunoate de asemenea c rile mai puin avansate au
nevoie de flexibilitate n momentul n care aplica Acordurile. i propriile texte ale
acordurilor ncorporeaz dispoziiile anterioare ale GATT, care prevd o asisten special
i concesiuni comerciale pentru rile n curs de dezvoltare.
Mai mult de trei sferturi din membrii OMC sunt ri n curs de dezvoltare i n
tranziie spre o economie de pia. De-a lungul a apte ani i jumtate ct a durat Runda
Uruguay, mai mult de 60 din aceste ri au aplicat n mod autonom programe de
liberalizare a comerului. n acelai timp, rile n dezvoltare i economiile in tranziie au
fost mult mai active i influente n negocierile din Runda Uruguay ca n nici o alt rund
anterioara.
Aceast tendin a distrus n practic ideea c sistemul de comer exist doar
pentru rile industrializate.
La sfritul Rundei Uruguay, rile n curs de dezvoltare erau dispuse s-i asume
majoritatea obligaiilor ce se impuneau rilor dezvoltate. Nu ntmpltor, li s-au acordat
perioade de tranziie pentru a se adapta la dispoziiile - mai puin familiare i poate mai
dificile - OMC, n special n cazul celor mai sraci, tarile "mai puin dezvoltate". n
virtutea unei decizii ministeriale adoptate n finalizarea Rundei, se d acestor ri o mai
mare flexibilitate pentru aplicarea Acordurilor OMC. n aceast decizie se stabilete ca
rile cele mai bogate trebuie sa accelereze aplicarea obligaiunilor n materie de acces la
piee care afecteaz mrfurile exportate de ctre rile mai puin avansate i se cere s li
se dea o mai mare asisten tehnic.

3. Structura institutionala
Organul suprem din cadrul OMC, responsabil pentru luarea deciziilor este
Conferinta Ministeriala, care se reuneste la fiecare doi ani. Ea va exercita functiile
OMC si va lua masuri necesare in acest scop. Ea va fi abilitata sa ia decizii cu privire la
toate aspectele tinind de orice Acord comercial multilateral daca un Membru solicita
aceasta. De la infiintarea OMC au avut loc patru Conferinte Ministeriale :
1. Singapore (1996) in cadrul acestei Conferinte au fost examinate evolutiile
in cadrul comertului international precum si problemele si aspectele de implementare a
diverselor Acorduri OMC. Ministrii tarilor participante au decis includerea in programul
de lucru al OMC sase noi subiecte care au impact asupra dezvoltarii comertului
international, si anume:
- comertul si mediul inconjurator;
- comertul si politica concurentei;
- facilitarea comertului;
- transparenta achizitiilor guvernamentale;
- comertul electronic;
- comertul si investitiile.
Referitor la ultimul domeniu mentionat, investitiile au fost permanent in atentia
OMC. Astfel, GATS a stabilit o serie de standarde privind prezenta unui furnizor de
servicii in alta tara membra GATS, iar acordul TRIPS abordeaza aspecte legate de
conditiile ce se pot impune unui investitor de tara gazda. Acest ansamblu de masuri se
dovedeste a fi nesatisfacator in ceea ce priveste realizarea si protejarea investitiilor
straine. OMC poate constitui un instrument util in rezolvarea acestor probleme, prin
faptul ca este o institutie cu vocatie universala, precum si prin relatia indisolubila
existenta intre comertul mondial si fluxurile de investitii straine.

2. Geneva (1998) Conferinta Ministeriala de la Geneva a autorizat Consiliul


General al OMC sa stabileasca un program de activitati si negocieri ulterioare in cadrul
OMC luind in consideratie si alte citeva aspecte importante:
- problemele aparute in urma implimentarii Acordurilor OMC;
- prevederile agendei incorporate in diferite Acorduri;
- de a face o retrospectiva a evolutiei comertului international.
La Geneva a fost instituit un Grup de Lucru pentru studierea problemei ce tine de
interactiunea dintre comert si politica concurentiala in cadrul OMC. Grupul de Lucru
creat, incepind din anul 1999, examineaza in special trei probleme relevante:
- pertinenta pentru politica concurentiala la principiile fundamentale ale OMC
( tratamentul national, transparenta, clauza natiunii cele mai favorizate );
- cooperarea intre tarile membre in domeniul cooperarii tehnice;
- contributia politicii concurentiale la realizarea obiectivelor OMC.
8

3. Seattle (1999) la Seattle ministrii si-au propus ca scop lansarea unei noi
runde de negocieri dedicata reducerii de mai departe a barierelor in calea comertului. Cu
toate ca Consiliul General al OMC a stabilit programul de lucru cu mult inainte de
inceperea Conferintei, din pacate aceasta nu s-a soldat cu succes.

4. Doha (2001) Conferinta Ministeriala de la Doha poate fi considerata un


succes atit pentru tarile membre cit si pentru OMC. S-a depus o munca enorma atit de
Secretariatul OMC, cit si de tara gazda. In acest sens trebuie sa retinem trei evenimente
importante care s-au derulat la Doha:
- au fost obtinute rezultate excelente in cea ce tine de Acordul TRIPS (s-au dus negocieri
in vederea crearii unui sistem multilateral de notificari si inregistrare a indicatiilor
geografice a pentru vin si bauturi spirtoase, in conf. Cu art. 23.4 al TRIPS etc);
- s-au obtinut rezultate semnificative in domeniul agriculturii (principalul subiect in acest
domeniu a fost sprijinul producatorilor interni si promovarea exportului, tot aici au fost
propuse negocieri de extindere a accesului pe piata, reducerea tuturor formelor de
subventionare a exportului, reducerea sprijinului intern ce afecteaza negativ comertul,
etc);
- aderarea Chinei si a Taiwanului la OMC (China a devenit cea de-a 143 tara membra a
OMC dupa 15 ani de negocieri. Pe 12 noiembrie ,2001, cu o zi dupa semnarea
Protocolului de Aderare a Chinei la OMC, Taiwan-ul, tara rivala Chinei, a devenit formal
cea de-a 144-a membra a OMC).
La Conferinta Ministeriala de la Doha s-au dus dezbateri si negocieri si-n alte
domenii ca: securitatea alimentara si protectia sanatatii; comertul cu servicii; comertul
electronic; domeniul investitiilor; problemele cu care se confrunta tarile in curs de
dezvoltare in implementarea acordurilor curente ale OMC, etc.
Dupa sase zile de negocieri, pe 14 noiembrie, ministrii au aprobat o Declaratie
privind lansarea noilor negocieri comerciale multilaterale. Programul stabileste trei ani de
negocieri care vor fi finalizate in 2005, acoperind diferite domenii care vor viza comertul
international, in special agricultura, serviciile, tarifele industriale, investitiile, etc.
Declaratia Ministeriala de la Doha prevede infiintarea de catre membrii OMC a
Comitetului de Negocieri Comerciale (CNC) pina la data de 31 ianuarie 2002. CNC este
condus ex officio de Directorul General al OMC, fiind sub autoritatea si supravegherea
Consiliului General. Se reuneste o data in fiecare 2-3 luni. Prima intrunire a Comitetului a
avut loc in perioada 28 ianuarie 1 februarie la care s-au luat decizii de ordin
organizational.
CNC a fost creat cu scopul de a monitoriza toate intilnirile de negociere a
conditiilor de aderare la OMC a statelor candidate, precum si de a decide care Grupuri de
Lucru din cadrul OMC se vor ocupa cu implementarea prevederilor paragrafului 12 al
Declaratiei de la Doha.
Comitetul de Negocieri Comerciale si Grupurile de Lucru nu sunt structuri
paralele. Consiliul General ramine a fi responsabil pentru intregul program negociat in
cadrul Conferintei Ministeriale de la Doha, precum si pentru pregatirile pentru
Conferintele Minesteriale care vor avea loc in viitor.

Consiliul General este cel mai inalt organ de luare a deciziilor din cadrul
OMC, sediul sau aflindu-se la Geneva. El este compus din reprezentantii ai tuturor
guvernelor membre si are autoritatea de a actiona in numele Conferintei Ministeriale a
OMC in perioadele dintre reuniunile acesteia, trimitindu-le in mod direct rapoarte. Este,
de asemenea, responsabil pentru examinarea politicilor comerciale ale tarilor membre, pe
baza rapoartelor pregatite de Secretariatul OMC. Consiliul General este asistat in
activitatea sa de:
- Consiliul pentru Comertul cu bunuri, care supravegheaza implementarea si functionarea
GATT 1994 si a acordurilor conexe.
- Consiliul pentru comertul cu Servicii, care supravegheaza implementarea si
functionarea GATS;
- Consiliul pentru TRIPS, care supravegheaza functionarea acordului TRIPS.
De asemenea, Consiliul General se intruneste ca Organ de Reglementare a
Diferendelor (DSB), pentru a exercita functiile stabilite in Memorandumul de Acord
privind Reglementarea diferendelor.
Consiliul General se mai poate intruni si pentru a examina politicile si practicile
comerciale ale membrilor in calitate de Organ de Examinare a Politicilor Comerciale, asa
cum este prevazut in Mecanismele de Revizuire a Politicilor Comerciale.

Comitete si alte organe subsidiare: Prin Acordul OMC au fost constituite:


Comitetul pentru Comert si Dezvoltare ; Comitetul pentru restrictii din motive de balanta
de plati, Comitetul pentru Buget, Finante si Aderare. Consiliul General al OMC a
constituit alte doua comitete care se raporteaza la el: Comitetul pentru Comert si Mediu si
Comitetul pentru Acordurile Comerciale Regionale.
OMC dispune de un Secretariat, condus de un director general, care este asistat
de trei directori generali adjuncti. Conferinta Ministeriala numeste Directorul General pe
o perioada de 4 ani si adopta regulile referitoare la puterile, atributiile, conditiile de lucru
si durata mandatului. Secretariatul OMC are un personal de 500 de angajati, de
nationalitati diferite. In indeplinirea sarcinilor lor, atit Directorul General, cit si
personalului OMC li se solicita sa nu ceara sau sa accepte nici un fel de instructiuni de
la vre-un Guvern sau de la vre-o Autoritate din afara OMC, mentinindu-se astfel
caracterul international al Secretariatului. In prezent, Director General este Mike Moore.
Uniunea Europeana sprijina activitatea unui grup de lucru al OMC in domeniul
comertului si investitiilor, solicitind si corelarea cu activitatile care se desfasoara in
cadrul altor institutii, in special UNCTAD.

Finalizarea Rundei Uruguay i crearea OMC constituie o victorie incontestabil a


miltilateralismului comercial. Liberalizarea i ordonarea comerului internaional ca
urmare a transpunerii n practic a rezultatelor rundei prin intermediul Organizaiei
Mondiale a Comerului sunt de natur s stimuleze expansiunea economic global.
10

Intrarea n funciune a OMC reprezint un moment foarte important, dar nu


suficient pentru asigurarea eficienei noului sistem comercial contureaz opinia, larg
mprtit de specialiti, conform creia este necesar o stare de veghe permanent din
partea tuturor membrilor, de natur s menin n funciune, n ritmul cerut, toate
angajamentele acestui sistem. n al doilea rnd, trebuie continuate eforturile pentru
consacrarea multilateralismului comercial i calmarea tentaiilor de rezolvare a
problemelor majore n cercuri restrnse.
Globalizarea i liberalizarea au determinat transformarea comerului internaional
ntr-un motor puternic al creterii i ntr-un mecanism important de integrare a rilor n
economia global. Un numr mare de ri n curs de dezvoltare au profitat de oportuniti
obinnd o cretere rapid a economiilor lor. Totui, nu toate rile au fost n msur s
beneficieze de aceste oportuniti.Exist i un risc real ca aceste ri s fie marginalizate
n continuare. n acelai timp, este unanim recunoscut c integrarea i participarea deplin
a acestora i a altor ri n curs de dezvoltare i n tranziie la economia global ar
contribui substanial la expansiunea comerului mondial.
Muli critici ai OMC cred c aceasta organizaie trebuie nchis deoarece ea nu
este dect un vehicul care dirijeaz corporativ procesul de globalizare i o astfel de
main conduce la creterea srciei n lume.
Aceast prere sa dovedit a fi greit i nvechit, deoarece pe parcursul activitii
sale au fost realizate o serie de mbuntiri n activitatea organizaiei.
n prezent, OMC constituie o organizaie ce dispune de un cadru legal i
instituional comercial multilateral. Acestea stabilesc principalele obligaiuni contractuale
ale guvernelor respective, n materie de legislaie comercial intern fa de instituia
nominalizat i fiecare membru al ei n parte.

11

12

4. Uniunea European i Organizaia Mondial a Comerului


La elaborarea i implementarea politicii comerciale comune cu scopul
reglementrii relaiilor comerciale externe prin intermediul msurilor autonome, de tipul
modificrii Tarifului vamal comun, prin adoptarea regulamentului de import (politica
comercial autonom) sau prin intermediul acordurilor cu rile tere (politica comercial
convenional), Comunitatea European este obligat s respecte regulile politicii
comerciale internaionale, respectate de statele membre U.E. nainte ca Tratatul C.E.E. s
intre n vigoare.
Odat cu intrarea n vigoare a Tratatului de la Lisabona Comunitatea European
a fost nlocuit de ctre Uniunea European, UE prelund toate drepturile i obligaiile
Comunitii Europene n cadrul OMC.
n prezent, U.E. i-a intensificat eforturile n plan internaional, fiind recunoscut
ca un susintor activ al noilor runde de negocieri din cadrul G.A.T.T./O.M.C.. Acest
cadru multilateral a permis U.E. s pregteasc terenul pentru atingerea unor obiective
ambiioase, printre care, de o importan practic deosebit, se numr perspectiva
liberalizrii, n continuare, a comerului, n vederea restabilirii ncrederii n mediul de
afaceri ntr-un moment critic al dezvoltrii economiei mondiale, precum i revigorrii
disciplinare a sistemului comercial multilateral.

Principalele obiective ale activitii Uniunii Europene n cadrul


Organizaiei Mondiale a Comerului sunt:
deschiderea pieelor pentru mrfuri, servicii i investiii n conformitate cu reguli
clare i respectnd un calendar care s permit tuturor rilor implementarea
angajamentelor lor;
transformarea Organizaiei Mondiale a Comerului ntr-o entitate mai deschis, mai
responsabil i mai eficient prin angajarea n discuii cu alte grupuri i organizaii;
includerea deplin a rilor n curs de dezvoltare n procesul de luare a deciziilor din
cadrul Organizaiei Mondiale a Comerului, ajutndu-le astfel s se integreze n economia
mondial.
De asemenea, U.E. este considerat un mare utilizator al procedurilor de
reglementare a diferendelor n vederea aplicrii obligaiilor comerciale multilaterale ale
partenerilor si, fiind de asemenea implicat, frecvent, i n calitate de respondent. La
nivelul anului 2012, U.E. era implicat n 160 de dispute comerciale, 87 n calitate de
parte vtmat i 73 n calitate de respondent i s-a declarat ter parte interesat n 131
de diferende.
n plus, disputele transatlantice sunt, n special, subiectul dezbaterilor publice,
deoarece ele vizeaz subiecte cotidiene sensibile ale comerului, precum importurile de
carne de vit tratat cu hormoni, vnzarea i distribuirea bananelor, reglementri privind
importurile de vin, promovarea transmisiilor televizate a programelor de origine
european etc. Totodat, exporturile ctre S.U.A. fac obiectul preocuprilor U.E., cele

13

mai dezbtute fiind practica american de susinere a firmelor de vnzare la extern i


impunerea msurilor de salvgardare la importurile de oel.
La nivelul anului 2011, n contextul Rundei de negocieri Doha, U.E. este un actor
important n cadrul Organizaiei Mondiale a Comerului, obiectivele sale fiind axate n
prezent, n principal, pe finalizarea cu succes a rundei Doha, plecnd de la rezultatele
Conferinei Ministeriale de la Hong Kong din decembrie 2005. Negocierile actuale din
cadrul O.M.C. se axeaz pe domenii deosebit de importante: agricultura, acces pe pia
pentru produse neagricole, proprietate intelectual etc.
Dezvoltarea politicii comerciale multilaterale rmne o prioritate pentru Uniunea
European. Comisia European, n numele Uniunii Europene va continua s exercite
conducerea i s joace un rol de lider n cadrul Organizaiei Mondiale a Comerului
pentru a ncheia ct mai curnd Runda Doha.

5. BENEFICIILE SISTEMULUI COMERCIAL OMC


-Sistemul contribuie la mentinerea pacii internationale. In particular, pacea este un
rezultat al aplicarii celor mai importante principii ale sistemului comercial.
-Sistemul permite solutionarea constructiva a diferendelor.
Sistemul OMC ofera modalitati eficiente de rezolvare pasnica si constructiva a
diferendelor aferente activitatii comerciale. Mai mult comert inseamna mai multe
eventualitati de aparitie a diferendelor. Faptul ca tarile pot apela la OMC pentru asireglementa diferendele, contribuie substantial la diminuarea tensiunilor internationale
din sfera comerciala.
-Comertul stimuleaza cresterea economica.
locuri de munca. Practica arata ca diminuarea
influenteaza pozitiv asupra numarului locurilor
inlesneste solutionarea problemelor de angajare in
mai bun anume in conditii mai libere de comert.

Comertul este potentialul de a crea


numarului obstacolelor comerciale
demunca. O politica bine gindita
cimpul muncii, rezultatul final fiind

-Comertul liber reduce cheltuelile de trai.Exista o multime de studii cu privire la


impactul dintre protectionism si comertul liber.Protectionismul este scump, el intotdeauna
ridica preturile. Sistemul OMC are ca scop reducerea barierelor comerciale prin
intermediul regulilor convenite de comun acord si se bazeaza pe principiul
nediscriminarii. Rezultatul reducerea costurilor de producere si reducerea preturilor la
marfuri finite si la servicii.
-Comertul sporeste veniturile.Analizele si estimarile impactului Rundei Uruguay
(deci a formarii OMC), sau ale crearii pietei comune a UE, au demonstrat ca aceste
procese s-au soldat cu venituri suplimentareconsiderabile, ceea ce a impulsionat serios
procesele de dezvoltare economica. Comertul comporta provocari si unele riscuri
producatorii interni trebuie sa ofere produse de aceeasi calitate cu cele importate, insa nu
toti reusesc. Dar faptul ca exista venituri suplimentare, inseamna ca exista resurse pentru
14

ca guvernele sa poata redistribui beneficiile disponibile, spre exemplu, pentru a ajuta


agentii economici sa devina mai competitivi.
-Sistemul incurajeaza guvernarea buna.
Deseori guvernele folosesc cadrul OMC in calitate de restrictie interna utila la elaborarea
politicilor economice, argumentind, ca nu putem proceda astfel, deoarece acest fapt vine
in contradictie cu prevederile acordurilor OMC. Pentru afaceri, asumarea acestor 6
angajamente inseamna o mai mare certitudine si claritate in conditiile de comert; pentru
guverne aceasta inseamna mai multa disciplina si corectitudine.

6. Critici la adresa OMC


OMC promoveaz globalizarea economic i comerul liber, care sunt considerate
de muli ca fiind dou teme problematice. Tratatele OMC au fost acuzate de tendine de
parialitate fa de corporaiile multinaionale i fa de naiunile bogate. n timp ce
parteneriatul este voluntar, criticii sunt de prere c neparticiparea plaseaz rile
neparticipante sub embargo, crend un sistem internaional de reguli economice forate i
descurajnd schimbul i experimentarea.
Procesul de luare a deciziilor n cadrul organizaiei i n ceea ce privete
organizaia a fost, de asemenea, supus criticilor. Cei trei mari membri : Statele Unite ale
Americii, Uniunea Europeana i Japonia- au fost acuzate de faptul c se folosesc de OMC
pentru a exercita o influen exagerat asupra statelor membre mai puin influente. n
plus, unii cred c statele membre au adoptat tratatele OMC n mod nedemocratic sau n
detrimentul propriilor ceteni sau al mediului nconjurtor.

7. EXEMPLU DE ACTIVITATE A OMC I ACIUNI NTREPRINSE


STUDIU DE CAZ -EUROPE GOING BANANAS
De cativa ani, ntre SUA si UE se duc lupte aprige ntr-un domeniu aparent lipsit
de important: bananele, totul ncepnd acum civa zeci de ani, prin intermediul asanumitelor Acorduri de la Lom.
n anul 1957s-au unit un grup de state din Africa, Caraibi si Pacific cu fostii si
colonialisti, semnnd un acrod cu rpvire la distribuirea bananelor n Europa. Astfel,
statele din regiunea Africa-Caraibi-Pacific (pe scurt rile ACP) au primit statut de
importator preferential, fiind protejate cu ajutorul unui set de msuri precum cotele si
contingentele la import. n plin porces de integrare economic european, aceste acorduri
s-au dovedit a fi conflicutale cu intentiiile CEE de a reduce barierele tarifare si netarifare

15

din calea comertului international. Un grad foarte ridicat de presiune a fost exercitat de
SUA (de marile companii productoare de fructe, precum Del Monte si Chiquita), dar si
de unii productori de bananedin America Latin, crora accesul la piata european le-a
fost drastic limitat. n locul reformrii fundamentale a normelor pentru importul de
banane n CEE/UE, n anul 1993 a fost introdus asa-numitul EU Banana Regime, care
prevedea un contingent global n valoare de 2,5 mil. tone anual pentru importul
bananelor, iar mprtirea acestuia urma a fi efectuat n functie de contingentele la import
si de diferitele taxe vamale. n practic, aceast reglementare a funcionat dup cum
urmeaz: n timp ce pentru trile ACP se percepa o tax vamal de 75 EUR pe unitate
ambalat sau pe unitate de greutate, celalte state exportau bananele cu o tax vamal de
850 EUR, ceea ce a generat o interdictie comercial. Oficial, UE a justificat actiunile
sale, prin acordarea unui sprijin economic trilor ACP, mai putin dezvoltate economic,
pentru a le proteja de influenta companiilor multinaionale americane, ns la o examinare
mai atent, aceast preferin a nu a fost dezinteresat. n schimbul acestor acorduri
favorabile la import, statele ACP se obligau fa de UE s semneze acorduri de cooperare
economic, ceea ce ar permite un acces mai facil pe pia a exportatorilor comunitari.
Aceast schem a costat contribuabilii UE aproximativ 1,7Mld. EUR pe an, ceea ce
nsemna echivalentul a 42,4 euroceni pentru un kilogram de banane.
Jumtate din aceast sum a fost alocat intermediarilor, n timp ce pentru
productorii de banane sprijinii au primit doar 130 Mil. EUR pe an. Dup ce presiunile
politicie nu au dusla nici un rezultat aparent, n anul 1995, SUA, Ecuador, Guatemala,
Honduras si Mexic au dat n judecat UE n faa tribunalului Organizaiei Mondiale a
Comerului (OMC), care n anul 1997 le-a luat n considerare plngerea. Reacia UE la
aceast aciune a fost una nceat, cu modificri minimale aduse acordurilor,
argumentnd c modificrile substaniale si chiar eliminarea acordurilor prefereniale cu
rile ACP le-ar fi acestora fatale din punct de vedere comercial. Pn la sfrsitul anului
1998, acordurile prefereniale trebuiau modificate, ns, dincauza lipsei acestora, SUA sau orientat ctre OMC pentru sprijin. Planul american prevedeaca la importurile din 14
categorii de produse provenite din UE s se perceap o taxa vamalde 100%, printre
produsele afectate numrndu-se, printre altele: biscuii, lumnri, produsede iluminat,
mbrcminte din casmir, produse din cafea si geni de mn. Aceste represalii ar fi
influenat cel mai mult produsele provenite din Frana si din Marea Britanie, pentru
caceste dou state au opus cea mai mare rezisten reformei comerului cu banane.
OMC-ul,dup ce a solicitat, nc din 1995 de trei ori UE s reglementeze regimul
bananelor, a fost de acord cu sanciunile impuse de SUA. Aceast decizie a avut o

16

semnificaie istoric, aceasta fiind prima msur de retorsiune de la nceputul nfiinrii


GATT (cu 50 de ani n urm) si pn n momentul nfiinrii succesoarei sale, OMC. La
nceputul lunii martie 1998,sanciunile impuse de SUA au intrat n vigoare, putnd fi
percepute taxe vamale n valoare de 163 Mil. EUR. Ca si rspuns, UE a anunat c
urmeaz o ntrevedere cu partenerii si comericali, pentru a soluiona controversa
aprut, ns rezolvarea necesit timp, iar soluionarea conflictului comercial nu se lsa
ntrezrit. n cazul forrii reglementrii importurilor de banane n UE, au fost elaborate
mai multe scenarii de negociere cu privire la carnea tratat cu hormoni sau legumele si
cerealele modificate genetic provenite din SUA.
Controversa a dunat, n special acelor exportatori care nu aveau legtur cu
comerul cubanane, care vor suferi, asemeni consumatorilor americani, care vor trebui s
renune la Prosciutto din Italia sau la vestele de casmir din Scoia.
Chiar si productorii de banane din rile ACP vor trebui s se apere n acest
situaie, modificrile reglementrilor de import pentru banane pe piaa UE producnd
dezavantaje economice semnificative pentru aceste state. ns si aceste state au gsit o
soluiela problema lor: n anul 1997, Presedintele SUA, Bill Clinton, a acordat unele
concesiicomerciale rilor ACP, care erau oferiten cazul n care aceste si uneau forele n
lupta mpotriva traficului de droguri.

Poteniale aspecte de dezbatere:


1. EU Banana Regime a fost elaborat n interesul consumatorilor? De ce? De ce
nu?
2. OMC-ul a dat dovad de imparialitate? Ce ri/grupuri de interese influeneaz
cel mai puternic OMC-ul?

1. EU Banana Regime prevedea un contingent global n valoare de 2,5 mil.


Tone anual pentru importul bananelor, ns mprirea acestuia a influenat n principal,
consumatorii UE, crora, practic, li se limita accesul la bananele provenite din America
Latin si din SUA. Astfel, a fost distrosionat si concurena pe Piaa Intern Unic, ceea
ce a influenat n mod negativ consumatorii UE, modificndule chiar, obiceiurile de
consum. Desi teoretic, EU Banana Regime a fost elaborat n beneficiul consumatorilor
UE, oferindu-le acestora posibilitatea de a cumpra banane provenite din rile ACP, la un
pre evident mai mic, practic, EU Banana Regime nu a fost elaborat n intersul
consumatorilor, ci s-a avut n vedere acordarea unor beneficii comerciale unor state din

17

Africa, Caraibe si Pacific, state ce puteau deveni ulterior parteneri comericali ai UE si


care puteau reprezenat o pia de deschidere care se aduga restului Europei (la vremea
respectiv UE fiind format din maxim 15 state membre) pentru bunurile care au fost
contingentate de SUA, ca si msur de retorsiune. Consumatorii UE au fost influenai, n
mod negativ si n calitatea lor de contribuabili, pentru c EU Banana Regime a condus
si la presiuni fiscale, n valoare de aproximativ 1,7 Mld. EUR pe an, ceea ce nsemna
echivalentul a 42,4 euroceni pentru un kilogram de banane, practic, acestia pltind de
dou ori pentru un kilogram de banane: odat prin intermediul taxelor si al impozitelor
percepute de statele membre ale UE prin intermediul politicii lor fiscale apoi, prin preul
perceput pentru un kilogram de banane, la care se adugau taxele vamale percepute.

2. OMC, n calitatea sa de organizaie internaional, se ocup de


regelemntrile comerciale dintre state, promovnd comerul liber. Aflat cu sediul la
Geneva, aceast organizaie a nglobat GATT, GATS si TRIPS, fiind creat n 1994,
avnd puterea legislativ de a rezolva diferendele si de a coordona rundele de negocieri bi
si multilaterale ntre statele semnatare, al cror scop principal este acela de a reduce
barierele tarifare si netarifare din comerul mondial.
OMC, iniial, a dat dovad de imparialitate, ncercnd s rezolve conflictul dintre
SUA si UE, ns, ulterior, dup ce a somat UE de trei ori s-i modifice acordurile
prefereniale n ceea ce privete comerul cu banane, a permis SUA s impun o nou
politic comercial fa de SUA.
UE reprezint cel mai mare importator de banane si se numr printre primii 20
deproductori n domeniu. Producia domestic acoper aproximativ 1/6 din consumul
domestic, cu importuri aflate sub clauza naiunii celei mai favorizate si provenite din
rile ACP acoperind 2/3 si 1/6 din pia. Exportatorii majori de banane sunt ri
dezvoltate si n majoritatea acestor ri, comerul cu banane reprezint o cot important a
comerului naional.
Negocierile n domeniul comerului cu banane s-a dovedit a fi un domeniu
sensibil, att pentru UE, ct si pentru Comunitatea Andin, dar si pentru UE si rile
dinAmerica Central, rezultatul fiind, practic, coroborarea acstor runde de negociericu
cele din cadrul OMC, care le influeneaz. De fapt, statele care ajung la un acord
comercial regional, care s le ofere posibilitatea unui export semnificativ n UE nu se
grbeau s se materializeze rezolvarea diferendului la OMC, pentru c astfel li s-ar fi
redus competitivitatea relativ fa de statele care exportau n regimul clauzei celei mai
favorizate. Aceste negocieri au fost sensibile si din punct de vedere politic, mai ales
pentru statele membre ale UE, din cauza posibilelor probleme ce s-ar naste ca urmare a

18

acordurilor regionale comerciale ncheiate, att cu statele ce export sub incidena


clauzei naiunii celei mai favorizate ct si cu statele ACP, prin urmare, concluziile unei
astfel de runde de negocieri este puin probabil s apar naintea regelementrii
diferendelor cu OMC.
Ascendentul OMC asupra UE n cazul rzboiului bananelor este si din cauza
Perisabilitii acestora, fiind, totodat si bunuri cu miscare rapid, prin urmare,
atitudinea OMC n cazul msurilor de retorsiune ntreprinse de SUA n acest caz
este explicabil: UE ar fi comercializat bananele, n ciuda atitudinii SUA.
OMC este o organizaie economic independent, ns, este influenat n
deciziile sale de poziia comercial a SUA, ca si stat ce acord clauza naiunii celei
mai favorizate, prin intermediul creia, state n curs de dezvoltare pot accesa la piee,
care n alte condiii le-ar fi ostile. De altfel, n cazul Rzboiului Bananelor, SUA
a impus msuri de retorsiune pentru UE, dar a oferit statelor ACP faciliti comerciale, n
cazul n care acestea s-ar alia cu SUA n lupta contra traficului de droguri, punndu-le
ntr-o situaie sensibil, de a alege, practic, ntre viitoarele acorduri comerciale cu UE si
posibilitatea de a exporta pe piaa SUA. Soluionarea acestui rzboi poate conduce la
renegocieri ntre SUA, statele ACP, UE si rile Andine, n ceea ce priveste comerul cu
alte produse.

19

Bibliografie
- Dragan, Gabriela - Fundamentele comertului
international, Bucuresti: Editura ASE,2004
- Ion Dona - Politici agricole, Editura Ceres,
Bucureti, 2006
- Five Years of Chinas OMC Membership. EU
and US Perspectives about Chinas Compliance
with Transparency Commitments and the
Transitional Review Mechanism, Legal Issues of
Economic Integration, Kluwer Law International,
Volume 33, Number 3, pp. 263-304, August 2006. by
Paolo Farah
- Dunkley, Graham (2000)The Free Trade
Adventure, Zed Books.
- Anania, G. EU Economic Partnership
Agreements and WTO negotiations. A
quantitative assessment of trade
preference granting and erosion in the
banana market, Food Policy, No. 35, 2010.
- Berkham, P. The Banana Wars explained, The
Guardian, March 5th, 1999.
- Keegan, W.J. Globales MarketingManagement. Eine europische Perspektive
Schlegelmilch, B Oldenbourg Verlag, Wien, 2002.

20

21