Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
7.aparatul Cardio-Vascular Curs 2
7.aparatul Cardio-Vascular Curs 2
Curs 2
Clinic:
Obiectiv:
Tratament:
Profilactic
profilaxia endocarditei
- profilaxia RAA penicilina zilnic pana la 30 de ani (daca IMi are drept
cauza RAA)
Igieno-Dietetic:
- reducerea aportului de sodiu restrangerea activitatilor fizice ciorapi elastici
(pentru a diminua predispozitia la tromboza venoasa si embolie pulmonara)
Medicamentos:
- anticoagulare la pacientii cu insuficienta cardiaca severa sau cu FIA
glicozizi digitalici diuretice vasodilatatoare NTG sau mitroprusiat de sodium
i.v. pentru scaderea postsarcinii in IMi acuta si/sau severa
IEC in IMi cronica
Tratament
Curativ:
- chirurgical balon de contrapulsatie intraaortic
- reconstructie valvulara
- protezare valvulara
-valvuloplastie mitrala
Fiziopatologie:
Normal orificiul valvei aortice este de 3-4 cm2
Daca suprafata valvulara este de 0,8-1 cm2 apar simptomele, dar debitul
cardiac se mentine pana cand stenoza devine severa (<0,5 cm2/m2
suprafata corporala)
Atunci apare un gradient sistolic de presiune intre VS si aorta. VS raspunde
prin dilatare si reducerea volumului-bataie.
La pacientii cronici VS se hipertrofiaza in timp si odata cu cresterea masei
musculare ventriculare creste si necesarul de oxigen al miocardului
rezultand angina.
Clinic:
Simptome: - sincopa
angina
dispneea
Sincopa:
apare la efort
este determinata de aritmiile cardiace (de obicei tahicardie ventriculara, mai
rar bradicardie sinusala), hipotensiune, scaderea perfuziei cerebrale ca
urmare a cresterii fluxului muscular la efort (vasodilatatiei musculare) in
lipsa unei cresteri compensatorii a debitului cardiac
exista risc de moarte subita
Dispneea:
apare tot la efort
este determinata de cresterea presiunii capilare pulmonare
Angina pectorala:
se dezvolta putin mai tarziu
datorata aportului insuficient de sange arterial subendocardic asociat
ingrosarii VS (dezechilibru intre necesitatile crescute de oxigen ale
miocardului si aportul redus de oxigen)
Mai pot apare (tarziu in evolutia bolii)
- fatigabilitate
-senzatie de slabiciune
-cianoza periferica
Semne:
tensiunea arteriala sistemica este normala
pulsul arterial palpat la nivelul aortei carotide sau al brahialei prezinta o
curba ascendenta lenta
in stadiile avansate amplitudinea pulsului este redusa
Palpare:
soc apexian deplasat lateral, uneori este dublu
freamat sistolic la baza cordului, in fosa suprasternala si de-a lungul
carotidelor
Auscultatie:
ritmul este regulat (pana in fazele tardive ale bolii)
la copii apare zgomot de deschidere a valvei aortice care dispare cand valva
devine rigida
apare dedublare Z2
suflu sistolic de ejectie tonalitate joasa
- aspru si rugos
- mai intens la baza cordului (sp II intercostal drept)
- iradiaza in fosa suprasternala si de-a lungu carotidelor
- rareori iradiaza spre apex
- grd III-IV
Prognostic:
TRATAMENT
Tratament igieno-dietetic:
-Restrangerea activitatii fizice (pentru a evita moartea subita) chiar si
la cei asimptomatici
-restrictie de sodiu
Tratament medicamentos:
- IEC
- blocante
- diuretice (cu prudenta)
- nitratii (pentru angina) pot produce sincopa la pacientii cu stenoza aortica
- glicozizi digitalici
TRATAMENTUL
DE
CHIRURGICAL
ELECTIE
ESTE
CEL
incizia comisurilor
inlocuirea valvei cu valva artificiala bioproteze valvulare
- proteze mecanice
valvuloplastia aortica valvulara cu balon (la copii in
special)
Leziunile coronariene severe se pot rezolva prin by-pass.
INSUFICIENTA AORTICA
Definitie:
aparitia unui flux retrograd din aorta in VS prin cuspidele aortice
incompetente.
Etiologie:
2/3 din cazuri apar secundar bolii reumatismale
degenerarea idiopatica a valvei
endocardita infectioasa
traumatismele
la copii: DSV
valva aortica bicuspida (congenital)
HTA severa (cu presiuni diastolice 110mm col HG)
secundar afectiunilor aortei ascendente disectia de aorta
- spondilita anchilopoetica
- sifilisul
Fiziopatologie:
RAA duce la ingrosarea, deformarea si scurtarea fiecarei cuspe a valvei aortice
impiedicand deschiderea acesteia in timpul sistolei si inchiderea ei in
diastola.
Astfel sangele regurgiteaza inapoi in VS.
Volumul VS si volumul-bataie al VS sunt crescute deoarece VS primeste
sangele regurgitat in diastola si sangele din venele pulmonare.
Inima creste atat de mult ca dimensiuni incat in insuficienta aortica severa
apare cordul bovin (uneori >1000mg).
Clinic:
- pacientii pot ramane asimptomatici 10-15 ani
SIMPTOME
SEMNE
Inspectie:
TRATAMENT
Tratament igienico-dietetic: - restrictie de sare
Tratament medicamentos:
- digitala
- reducerea postsarcinii - diuretice
- blocante ale canalelor de Ca
- IEC
- nitroglicerina (chiar daca nu are o eficienta buna)
In insuficienta aortica sifilitica penicilina.
- reconstructia valvei
- ingustarea inelului sau excizia unei portiuni a radacinii aortei
Prognostic:
insuficienta aortica are o evolutie indelungata
odata cu aparitia simptomatologiei si fara interventie chirurgicala,
prognosticul este sumbru.
STENOZA TRICUSPIDIANA
Etiologie:
- este de obicei reumatismala
Clinic:
- hepatomegalie
- ascita
- edeme declive
- pulsatii hepatice presistolice
Tratament: - valvulotomie
- protezare valvulara
- valvuloplastia cu balon
INSUFICIENTA TRICUSPIDIANA
Etiologie:
- de obicei apare secundar IVD
- in IM inferior
- al VD
- endocardita valvei tricuspidiene la cei ce folosesc droguri i.v.
- LES
NODULUL SINO-ATRIAL
in mod normal are functie de pacemaker cardiac situat la nivelul
jonctiunii dintre AD si VCS
-are L 1,5 cm
- G 2-3 mm
-=
- raspunde la modificari ale tonusului sino-atrial autonom
NODULUL ATRIO-VENTRICULAR
- situat la baza septului interatrial
- conduce lent impulsurile
- responsabil cu intarzierea N a impulsului electric
FASCICULUL HIS
- ia nastere in nodulul A-V
- traverseaza scheletul fibros al inimii spre anterior
- ajunge pana la portiunea membranoasa a septului
interventricular
- se ramifica in doua ramuri:stanga si dreapta
- =
RETEAUA HIS-PURKINJE
- reprezinta arborizatia celor 2 ramuri la nivelul endocardului
celor doi ventriculi
- =
ARITMII SUPRAVENTRICULARE
Aritmia sinusala
- reprezinta cresterea frecventei cardiace in inspir si scaderea sa in expir
- apar ca urmare a actiunii nervului vag asupra nodului sino-atrial
- dispare la oprirea voluntara a respiratiei
- frecventa la tineri
- varstnici
- nu are semnificatie clinica
Bradicardia sinusala
- reprezinta scaderea frecventei cardiace <50 batai/min
- apare prin cresterea influentei vagale asupra nodului SA
- afectiuni organice ale nodului SA
- este normala la atletii bine antrenati
- clinic apar slabiciune
- confuzie
- sincopa
Tahicardie sinusala
-frecventa cardiaca >100 batai/min
- apare in febra
- efort/emotii
- durere
- anemie
- alcool/abstinenta la alcool
- incepe si se termina progresiv
- rareori depaseste 160 batai/min
- de regula are ritm regulat
TRATAMENT
masuri mecanice: - manevra Valsalva
- prinderea capului intre genunchi
- tusea
- tinerea respiratiei
b) stimulare vagala prin compresia sinusului carotidian
- pacient in semidecubit, relaxat
- se maseaza bland 10-20 sec sinusul carotidian drept, apoi cel stang
c) tratament medicamentos
adenozina 6mg i.v. in bolus
- daca dupa max 2 min nu apare niciun raspuns, se
administreaza al II-lea si al III-lea bolus (12 mg i.v)
- blocante de calciu: - verapamil 2,5 mg i.v. in bolus
- urmate de 2,5-5 mg la fiecare 1-3 min
- maxim 20 mg (doza totala)
- diltiazem 0,25 mg/kgc in 2 min
cardioversia electrica
- se incepe cu 100 J
- nu se face daca se suspicioneaza intoxicatie digitalica
Tratament de preventie:
a) medicamentos digoxina p.o
- verapamil (cu sau fara digitala)
- blocante
b) ablatia prin radiofrecventa
Fibrilatia atriala
- este cea mai frecventa aritmie cronica
Etiologie:
- apare frecvent la pacientii cu boli cardio-vasculare
- valvulopatii reumatismale
- boli ale valvei mitrale (nonreumatismale)
- cardiopatie hipertensiva
- pacientii cu boli pulmonare cornice
- poate fi prima manifestare a unei tireotoxicoze
Fiziopatologie:
- atriul are o activitate dezorganizata
- undele P lipsesc pe EKG
- frecventa atriala este de 350-600 batai/min, dar cu raspuns ventricular
variabil mult redus fata de frecventa atriala (intre 80-180 batai/min)
Clinic:
- simptomatologia depinde de:- frecventa ventriculara care poate duce lahipotensiune
- angina pectorala
- pauza care urmeaza intreruperii FA, care poate duce la sincopa
- pierderea contributiei contractiei atriale la debutul cardiac, ceea ce duce la
aparitia oboselii
- palpitatii care duc la aparitia anxietatii
Tratament:
I. Pentru aritmie:
- anticoagulante cumarinice
- aspirina (mai ales >70 de ani)
Flutterul atrial
- mai putin frecvent decat FA
- frecventa atriala este 250-350 batai/min; cu ventriculara la jumatate
Etiologie: - la pacientii cu - BPOC
- cardita reumatismala
- boala coronariana
- simptomatologia depinde tot de frecventa ventriculara
- persista luni/ani, desi cel mai adesea dureaza cateva zile
Tratament: - cardioversia electrica (10-50 J), sub sedare blanda
- blocanti
-blocanti ai canalelor de calciu
-digitala
Pentru prevenirea recurentelor:
-chinidina
-flecainida
-propafenona
-amiodarona
ARITMII VENTRICULARE
Extrasistolele ventriculare (ESV)
sunt batai precoce ce rezulta dintr-un focar electric anormal de la nivelul
ventriculilor pot produce/nu simptome
- avea semnificatie prognostica
Clinic batai cardiace lipsa
Etiologie: - anxietate
- stres
- alcool/cofeina (coca-cola, cafea)
Tratament: - liniste/abstinenta
- blocante
- mexiletina - disopiramida
Tahicardia ventriculara prin definitie este o succesiune a 3 sau mai multe
extrasistole ventriculare consecutive frecventa este 160-240 batai/min
poate fi monoforma
- poliforma
- poate fi sustinuta (durata >30 sec)
- nesustinuta (durata <30 sec)
- este o complicatie frecventa a infarctului miocardic acut si a cardimiopatiei
dilatative
Tratament electric:
Pacemaker
Cardioversie si defibrilare
Ablatia prin cateter
3. Flutter-ul ventricular si fibrilatia ventriculara
Etiologie: - apar la pacientii cu BCI
- dupa administrarea unor medicamente aritmice
hipoxie
- pacienti cu ischemie severa
- electrocutare ( cauzeaza frecvent stop cardiac prin FV)
Flutter-ul ventricular are frecventa de 150-300 batai/min
- nu se poate descrie morfologia aritmiei