' fw
‘ Ic 93.080.10
IRS | EHH fein
STANDARD a se aeee [SR 101444
| lunie 1995,
Taventar Nr | Indion do clasiticare G 71
f A AMENAJAREA INTERSECTILOR DE STRAZI
Bea Clasificare si prescriptii de proiectare
+ > Development of intersections - Classification and design specifications
i : ‘Aménagement des croisements de rues - Classification et specifications de ,
f conception
APROBARE Aprobat de Directorul General al IRS |a“11 ianuarie 1995, cu aplicare din
01 tulle 1995
| Inlocufaste STAS 10144/4-83
Besa
CORESPONDENTA, La data aprobarii prezentului standard nu exista nici un standard internafional
) saul european care 84 se refere la acelasi subigct
On the date of this standard approval there is no Intemationat or European
Standard dealling with the same subject
A la date d'approbation de la présente norme il n'existe pas ce Norme
internationale ou européenne traitant du méme sujet
DESCRIPTOR TIT | Strada, siguranja cireulalii, dispozitiv de semnalizare, indicator de diecti.
dlasificare, prescriplie de prolectare
| INSTITUTUL ROMAN. DE STANDARDIZARE (IRS), sir. J.L.Calderon 13-70201, Bucuresti, TP (401) 2:0740%;
(401) 2113296, TE (401) 2100833
Reprodueccon sau wizaren inital) sou path a pezentulul tancaed a eco publealil gf pl ovica procedau (loctole,
mocini,ftocoeler, micosinire 0) asi nteraish deh nw ovsi9 acoreh eee PREAMSUL
Prezentul standard reprezint& revizuirea STAS 19144/3-83 pe caro il infoculosta.
Stondardul a fost elaborat initlal in anul 1963. “
rovizuire eu fost aduse. umpiteniets modifica; pee !
sclustizat clast
area inlatsectitor;
1u detaliat paramottii gi condijilo co proiectare;
= $a Imbundl5it metodologta de calcul sf dimensionare & elomentelor structirate ate Intersestiler
- -att completat exemplele da amenajare a Intersnctilor pontr cazurl ct aplicablitate frocventa gi e-au ectuaizat
‘lespentele privind-capacitaten do circulatio pantru tipurl caractertstice do Interaact
Phvidetu preziontulul standard a fost alaborat do dr. ing. V. Guu.
Prozer’
oleme
Prove’
= nto
expiee
any
stad
= eat
STA’
ech
12
inles
tu | ' SR 10140-5
4 GENERALITATI : ;
4.1 Obiect si domeniu de aplicare
rezentl standard stabilesie clasicarea 9 prescrpite do proiectore pentru amplagace, amensiore $1 cealeulul
rere lor componente ale intreeejilor de stazi de diferite categort tehniee din locallaile urbane si rurale.
Prevederile prezentului standard nu se aplic’ la:
< intersecfito rumuror din afara locator, din incnte industrial, precum si ale rumurlor de acces side
‘exploatare interzise circulatiet publice;
~ amensjarea plelelor agroslimentare pijeloraferenie unor dori sociat-economice (exerplu: expert
Hadioane) care Indeplinasc alte func{iimajore decat cate de circulajie generals;
- ealoulul eapacitai do circulate pentru intersectie
STAS 1044/6; i
le strdzi, Gare se efectueaz’ conform prevederiior
- echipatile {ebnice speciale privind dinjarea ettraizat’ a trficului urban ta intersect
~ 4.2 Aleatuirea sl amenajarea intersectilor 7
‘Aichtuirea si amenajarea intersodfilor trabule 68 asigure:
«> c huonja eieulafiet de vehigule, pletont gf bicicigt eu consum minim de eneraie ai timp, tn cone de sigurant’ st
= rezervarea spolillor necosaré amplasiirofelelor tehnico-ediitara gi a echipamentelor tehice ce semnalizare st
didjare a circulalici
~jncadrarea ansamblului dé lucrari aferonte interseefillor in specificul zonel urbane limitrofe;
= reducerea la strctul necesar a terenului ocupat si a volumelor de luerdri corespunzAtoare, gradulul de ocupare &
{erenului 5} condifilar (opagrafice, geotehnice si hidrologice;
« posibiltatea realizarl In elape suseesive @ ansamblui da lucrari tohnlea 1 echipsri aferente intersectilor
principale corespunzator cu evolulia usensifiedrl trafic
|
1.3 Prevederi generale privind proiectarea intersectiilor de strazi
Amplasarea qi proiectarea inlorsectitor a0 fac fh corelare cus planul urbanistic general al locals g1 po boca
studivled de dezvollare gi crganizara a circulasiel, inlocnait pentru! o perionda de perspectivai de minimum 15 a
| cazurlo admisitile de Intersectii dé strdzi do diforte calogoril tehnice sf de retail ele (raficului, rebuio si
corespunda prevedoriior STAS 1014/3,
Dicjarea cicculsfiei gl traversérle de pictoni in intersoclii se fac conform cu STAS 1648/1, STAS 1048/3,
STAS 1848/4, STAS 1048/6 precum si cu alte reglementari tehnice specitice.
Intensitatea traficulul total, care poate fi preluat in condifil corespunzatoare de calre intersectiile de diferite tipuri si
famenajiri tehnice, este'datd orieniativ in STAS 1014/5,
+ Amenajarea intersectior impune lucréri de sistematizare pe verticaki care trebuie efeclualo corecpunzitor
calogorist tohnice a strizior ce so intersecteaz’, slabilindu-se cotcle do nivel gi pantele cdilor do ciculalio
finding side amplasomentele gi cotele rojolelor telmnico-ediltara,
Organizarea citculnfie’ in interseefila din zonele dens construite cu fond Istori
goliioneasa in anelo spafiul disponibil, stabilindu-se capacitatea maxima de circulafie in condifile men{ineri
fonduiui construil existent, BR 10144-4
4.4 Referinfe ; 2a
i : to!
STAS 1849/1-86, Siguranfa ci re. Clasilicara, simbalurh 7 :
STAG 1048/2-86, Siguranta circulate. Indioatoars autiore. Prpeenip tabs (Ml fin
S7as 1ea0/t:06, siguranin rcv. gicaloare iui, Scere, mou do aedtuira
§R 1481498, Siguron|s crculfiel Santoare pont edarea chesail, Amplaore g fencer.
"TAS 1040/5-82, Semaforizaré rutin, Indicaloare luminoase panliu circulate. Condi tehnico de ealtate,
STAS 1840/5-77, Somaforizare ruiors, Semafoare pentru diijarea circulate, Cone tehnico generale de
STAS 10144/2.91, Sieizi, Trotuaro, ale de pieton gi pisto co citgh Proseripi de proisctare
‘ STAS 10144/3-81, Elomente geometice ale studio. Prosetipi clo profectare
.STAS 101441699, Calull cheat de -cireuiatie @interseofilor de sir :
2 CLASIFICAREA INTERS THLOR ;
2.1 Din punct de vedere functional si al reglementiri dostigurdti Uoficuli, interséctte ba ctasificd confer
tabelului 4
rabotul } ‘
‘lod de ragiemontara
element
droapta
Tipul intersaeti
| Mod do cchipare *)
+ reglemontare po baza pried de
hse
Intersecfiota | Cu einailatio
celagi ni ecanalizats
™ inuicntoare eodeagi Geauroa sau sop
(dupa caz)
+ roglementare pe baz prio as
fg’ si de dieapia pou reatila
wlicatoare §1 marcajo da ciroulic,
= ditfaro otfornanih
eirculatin Contin ponte toute
cilia dizeontinuatgi
1 oventucl dint pantry
Auxutle secundae
+ insula de diljare,”benzi de
ooafiry stings, dreapla ele.
toon,
= Hingav0 manual
= semafor de averlizara gi indicator do
Mi prionitale
sirculayia’ contin’ gf eshatizats
eniry Huxurile prioitare gi ou rar
ponte scundave a trie
= somafor cu program fix
~ somafor eu preigrome multisio
danivetat >
+ semafoare i install
comand
1 slf-control $
Instejati_ gi semafoara sineronizate
vind programe coerdonato in. sistem
do und verde pe una sau dou uirechit
C1 na enuta pasa | + intra, traveradel gi egitd avting
denivolate ie continu i eaniizets, tard
* de conflict penta oa
relate da trac .
+ Indicatoare do ckculatia, —marcaja,
Sonalzarea cu insula de tjara, bans
lo acoclerare-tlocalorare, spalji” stoca)
fate
+ instalati de somafonra do difarite tipi
fuuretionals poutne retatito do eicala
dliscontinud
ito resem,
1d 9 i fanelonate gi i> |
{
2.2 On punct de vedere geometric; al numBrului de accose (brafo sau ramuri concurente), precum gal uispuneil
in plan terse ln aclai iva] clase in :
ule, care pot fi oblieo fig. 19, normale (in T) fig. tb, sau bifurcal (In),
intra 75°...105
|
|
bo an a=
+ intersect cu patru remuri (incrucig&r) Ng. 2, cu sau fra insule, eae pot f normale (tn eruce) end unghiul entre
Famurile intorssctiel este cuprins intve 75°...105° (fig. 2a), ears oblice (Fig. 2b).
: = sp oC eC
: a b
Fi
- intersec{ii cu cinci sau mai multe brate;
| intersect giratori prevéizute cu insult centralé (clcula:’ sau de all forma geometricd) de dimensiuni mari care
pent ca cicculafia 6h fie continu’ pe tn inel perimetral, do ¢xomplu: giraffe cu patru ramuri normale (fig. 3a),
Famuri (fig. 3b), giratio in turbind (fig. 36) 51 girajie normals cu tcecere secant’ pentru directia principal echipata
au soimafoare (fig. 3).
8 SR 101444 ade
Fig. 3
Din punct de vedere geometric al numBrulul de accese gi de parcaje la niveluri difetite, inlersectile denivelate
pot clasifiea astlet
in forma de triunghiud cu trei p
de trompet dul cu paisa fa dousi
dle trompett dubli cx d
forma de trompota simpla cu un singur p
¢ .
(ig. 40);
fn forma do tifoi ou patru fol (fig. 40), cu dou bucle (fig. 42, &
(fig. 4h).
= eu patru ranuri gi ett pasaj denivelat dl
formna de romb (fig. 4g) sau cu accese bil
So
Fig. 4 5. SR 1014-4
pletele de circulatie se clasifes in
i. plolo cu circula{ie dispusd jongitudinal, rezultate din amensjarea mol mul
| go categoria tehiled I sau il (ig. 5a);
F inlersectil aproplate ale unel eltizi
Js pleje eu traversare directa a fhuxutilor priortare gl inel giratori (fig. Sb gig. So); |
| + Piete cu circulate dispusa perimetral pe una sau nai mutta laturl (fo. 54),
J AMPLASARE SI PRESCRIPTII DE PROIECTARE
3.1 Intorsecjlile se amplaseaza, po cat posibil, in aliniamente care se inlersecteaz’ Th unghiuti cat mai apropiale
do 90° si cu deciivititi de pan’ la 2,5%. Elementele geomatiice ale arterelar concurente in zona intersectiei, in
funcic de vileza de baza a arieret principale, sunt precizate in tabotul 2.
Tabolul 2
[ Elomente geometrice ale Viteza de baxd a artarai prinzipale, awh
atlecelor concurante co | so
am 800 00
. 2 5
cardi convoxe cu raza minim mn 3000
[ Distania do vizibitiate minim’, m 130
a sistemalizarea sirdzilor gi a intersecjilor oxistente se prevad, dup’ caz, diferite amenajéri cara 88 asigure
‘n\a cireulaiei cum sunt: desfintaraa uner intersectti secundare prea apropiate, corectarea axolor sirfciler in
Zona de inlersectare pentru a se
‘aliza intersect po At posibil a 90°, menjinerea unor intersectit intermeciar
‘dar numai pentru rolafile de draapta ete. sit 101444 . 8+
' 4.8 La aledituirea sl amenajarea inlersoetillot trebuie s8 se {indi seame: de
18) caraeterul eirculaliel, care poate fi
+ diseontinu®, ew sosirl ntmplitoare «et intontltente tle yok
* eontinud, cu sosizi la intervale relativ reguiat;
| celatile dintre eurenfl de trafe pot f (ig. Sy
~ sacanti, normati (fig. Ga), sat oblicl (fi. 6b);
_= do insertie (lig, 6e}, pe o singurd. parte sau
amet
+ dvergenti de ecole ta stdnga - fa dreapta sau tin amtole par (ig. a):
|p iiarale (i. 60); - :
f
de hunplotire tnire dui sau mai multi eurenti, (fg. 62).
©) modul ¢e ditjare a traficului care poate fi cu a
dlisjate in mod allernant;
4) ordonarea in plan a benailor de deplasare a fluxurior altemanie sau continue asifel Tae!
deplasailor, reducarea numarului de puncle teoretice de cant
ravorsara a intersectiek,
io gia travarsarea
6) asiqurarea vizibiltaiti a apropterea de inters
1) coralarea solufial de amensjare a Infrastructurilor gf de: funfionaie effclent’ a echipament
difértele categoril de participant la trafic: pictoni, mijlozce de transport tn comin, bicilis
calegotil ete,;
0} intersectile gi sieele se sistematiz
‘nfrastrueturct convenabile ca Incadrare estoti
priority de dreapta s
, precuin gi a timpilor do ag
sau de fr
8 go asigure tucnla
ptare, Inher oh
alor de dirjgre yreotr
vebiicule de liferite |
I
I
i
3.4 Elomentelo componente ale intersecticl Ia acelagi nivel constau in principal din (fig. 7)
1) inteditila Wn intersectti care cuprind:
= bond priate (7; * ;
‘4s benai secundare (2); Bebe ‘ soe
~ sector de presolostare a traficulu (3);
= banda de incetinire si optire (1); : i
+ spatii do stoca) (5);
= banda de ocolire fa dreapta sila stanga (6); i e
- insule de dijare gl do separare a traficulul (7);
- treceri pontru pietoni (8); Fibers .
b) zona centralé a intorsocfef, care cuprinde:
= benz de traversare (9);
- spatiide stocej, cfnd traversarea-ce face altornativ po dliracti (8);
+ insul da asigurare (de exemply insula central);
~bbon2l de ocotire (5);
€) iagitie din intersecife care cuprind:
= benzi de ovacuare (14); '
= benzi de accelerara (10);
+ insula de separare;
- lreceri de pietoni.
Fig. 7
SR 10144-4 SR (0144-4 i 7 oo.
4.4.4 Bonzila da aceeléfara gi do docelerare (Incotinire) vor Il prevéizule Indeosobi la ‘intersecflile din’ zoncle
ist nosematorizatn 5| In Inlersectile cu pasajo donivatata,
solasl nivel echipate cu somatonro, eAnd nu sé dispune do spafiul necasar, rolul acestor bet i
La intarsectite fa
rp eatz so amphasoazi fndicatoare de aveattzain gl
foals t protust do behalla do travorsare direct sf do ocalre fn
mmontare a vitezet de deplasare.
3.4.2 Dispunerea benzilor da sens contrat si do ocolirg trebuis 334 generaze cat mal putine puncte teorelice te
aehfiettntre curengi oponenf de circulofie care se dispun po diracti co formioazs unghir e&t mal aproplate ds 90° »
(fig 8)
Fig. 3
3.5 Amenajarea benzilor pentru schimbarea direoliel spre dreapta so face de pe prima banda de
ocolirea spré stanga se rezola in functie de canditile foccle conform exemplelor din fig. 9 in car:
acelagi nivel gi fig. 10 pentiu intersectille denivelate,
rculatia. Pentru “9. SR 10144-4
Dispunerea bezilor pantru curenjii de clreulatie ocoliiori din zona central® a intersectillor ta acelagl nivel, se poate
face ca in exemplele.din fig. 11.
4 PARAMETRI DE PROIECTARE,
1s Proieiarea intersecfior se face in funcile de urmatorii parametr
f: :
. intensitatea fluxuriior incidente sia curenfilor de ocolire oxprimata tn ‘diagrame-ale (raficulul_ prin nun’rut
‘echivalent de autoturisme ta ore do yar, iar peniru'anumilo categorii do trafic greu, traneport in comun ete, gi prin
i hum@irul de vehicule fizce la ora de var, (ig. 12);
~\ i a —
‘tensitatea fluxurilor de pistori si de bicilist la (raversarea intersectiei la ore de vart conform STAS 10144/2;
+ vilezele dis baz’ caracteristice pentru ar
le de circulaiie concurente gi pentru celelalte elemente componente
ale interseciiel, conform tabelulul 3;
Tabelul 3
Categoria aicdait Fel Banat Benzi Bratate ‘Bonz de ocalire ia
principale intersectiol | principale | secundare | directionale, stdnga sau la
diagonale
Vitoza do ba23, kenih
30.80
25.0
25.10,
25,30
20.25
T
ingistet
W
: 1 logit
50,60.
ive SR 0144-4 -10-
A agnies vilezcler lo baz3 div tabelul 3 se face ast inci si se asiguiee Muonja circulatici pent «
photilara sirespectiy mics ent directiile suborconate din intersent
4.3 In stu grote do rele! sau de coypare a trom, vileza‘de bard a iaterseclal so poate reduce and la 0.0
Gn volostea vilezei dale in tabolt 2, conotiind vteza de apropilers care Wabuie seria ot £4 indicatoare do
ulate. 1 : ee
BPROI
5.1 Presériptii privind benzila principale de cireutatia
E.1-1 intersectilo arterelor principale de circulalie se previd pe eAt posit! normale (90°) sau cu oblicitate cla cot
ded eae Uegilul do inloloectare a arterelor esie cuprins tira GO%..30° sunt necoxce heee ‘suplimentare
entra asigurarsa vizibiliil, a raordirlor gi spatilor ele eloca)
lo racorditilor Ia
Supraliiaivea pas{ii ceroscbilo <
4.1.2 Elemontle goons se iter stat eho, cm sn
onl Sneath non see a
dtabitesc’ conférm STAS 10144/3,
‘
decundare (bratele,
Deciivitatea arterelot principale a traversarea intorsectiel sc stabilegte conform tabstului 4, lar a
npe ete.) nui va depAgi-valorilé din tabalun 5
siselil
Dectivitatoa
8 kan
condi aise da
Tabolul 5
Maxima,
‘Sve cudnt meniwa qronyi
stiles fine Soa
wont dn mis contsm STAB 1040 labo 7
Fy core! inersuelilor traverests do lini de tamwval declivitaten vila linet de tramvei trebule $8 flo de
5.2 Renzi de acceleratie si do incetinin
de categoria I sil amptasate
Zonele proorigenegti, care nui sunt provivute
1a al dawn se ena do rants eee a free
fit Mi 19 4) Accste bona eo provad aulaconte par areca eee mea de 3,00 m sau 3E0 m, $f cuprind £
reaps (lo racorclare {cu clemantele geomeltice econ tabel ore trea vilozel Ie ei
‘eapesto ponte mies sate vitszci fey anor abulor oy Sree 1e SR 101844
Tabolul 6
Coracteristieite sectorulul de Vitoza de baza, kraih :
* * doviere 60 40
60
clon,
Lalimea sectorului pentru 0 band, m
anit transversal, %
Unghiel de deviero
‘Tangoala unghiuia daaoviera
{et £ Raza curbel do doviero, m
Haza curboi do redrésara, m
‘Aliniament de redresaro, a
|, 8.2.2 Sector de incatinire Lg, poale fi urmat co un spafiu de stocajs, in eazul opriti vehiculelor ta intrarea in
J Inlorsectie, (fg. 15). +
Fig. 15
5.2.3 Racordarea do ta banda de circulatie curenta la banda de vatiajfe a vitezei se poste facd in mai multe
i maduri conform exmplificivior din fg. 16, dupa cum uriaazé: cu arce de cloloida pentru intersecfile principale
(fig. 160), cu arce circulare gi afiniament intermediar (ig. 16b), cu arce circulare gi recordar progresive (fig. 16c) gi
cu togitura oblicd pentru cazurle simple (fig. 160).
Alinioment Aliniament
SHOR, —- DSAQSAHypspy my
Hs Bo
Fig. 16 d SR 101404
: f
B24 Lunges ston Jo acselrore ya 9 cul de Inctiie hay carespunitoare vv da vitezd vy sy
s¢ slabs i functio de valoaren texelereliei x confonn tabeleior 418. In mod euranl so considera vonartw, »
teduse pent accelerati si decelarali pentruswhicule grote gf inifonce cis ranepest In comma nr vedere en
pont autotusame,
Deceleratio w, mia? 7
[aa 200, | ae ae :
“4 vy
tavty_ | katy
5.25 In cozul cand spajiut disponibil pentru ame;
bengiior co incetinjre vor putea fi confarn tebetulul
4 inlersecticioste este redus, olementele geomettice als
entra bencile de accelsrave, conform tabslulul 10,
Foil 9
Componestie ale ben:
Seclowlela deviors 213+ SR 1014-4
5209 unui curent de circulasi
5.2.6 Lungimea benzil de accelerare Lg penta lateral tntrun flux de circulatie
intens co calculeaza cut relalia 1 \
Leal,
in care
ddo fluxul socundar do insor\ia N, gi da
principal
ent, conform tabolukil 11, tn functs de intensiatna teafculul Ny al primei benzi de circulatie,
aeitatva maxim do circulatie a primoi benzi a drumut
Tabelul 14
Ny fy 31 © Se exprima in vehicule-otaon (autoturismayiora (Vy).
5.3 Boctor cle stocal
so stabilesta cu relasia:
NN debit incident pe.o bands, (Vth): :
°)—tungimea vehicututui conventional (pentru autoturisme « = § m), in mete;
Ss spaliul de siguran,S, minim tim; s
f; —durata de sematorizare, inp rogu, In secund
nsecundo,
ig tturata de semaverizars, timp galbon,
orul intersectior cu semafoare, spajtle de stocaj se dimensioneaz’ corespunzator numarului de
Yehitule sosite pe timpul rast plus timpi galbeni ai semaforulul. Lalimea benzilor de stacaj se stabilesle dupa caz,
in fuictie de caractoristicile vehiculetor de 2,75 m..3,00 m,
53. Du caz, se asigur’ mésutle de amenojare necesare pent deplasarea handicapajlor cum sunt: band
‘Suplinontaed de stofionare, calo de acces rezervats penitu hiandicapali (exemplar la spitale, c&mine etc.)
tele
noe gustehas,
vest} erp aa angie pad 90 m, 20 api pst SR 0144-4 14s
5.4 Sector de selectare
5.4.4 Sectoral peniru inedéracea in flux “a” vohiculclor se amenajeaz’ in functio do tipul Intersectiel gh :
caractorisicile traficuful,osivel, (ig. 17}:
- sectorul simplu pentru o singuta banda de eirculaia, (fg. 170);
~ seétorul dublu pentru dows benzi de tirculatie, (fg. 17):
sectoral penttu tre’ benzi sau mai multe benzi de circulatie pe sens directional, (fig. 176
a o
oa: : e
: age =e a :
i SS 8
b \ a
Fig. 7 :
6.4.2 Elementele caracteristice ale sectorulu de selectare constau din: num&rul de penzi 2...4, lafimea unel benzi
3,00 m...3,50 m, declivitatea 0,2%...3.50%, pana transversala 0,5%...2% gi lungimea de deviere pe banca
nzaloare vilezei de deplasara \
inveeinat’ cor
5.5 Benzi suplimentare
S.A Inledile 91 iegitle din intersac}ii se amengjeaz’ dupa nocesitale, cu benzi suplinrentare conform exempletor
in figura 18,
sifle din intersecii se previd de requla, cu acelagi numar de benzi ca gi intrile, dar cu
complementara. Ata Ia intearfe cat gila fogirile din Imersoc|ise Interzice stafjonarea autovehioutelo,
tranSport ire comun so amplasenz’, pe cat posibi, in alveole la circa 25 m,..50 m de interseotie tn functie de
siltualia locals, De regula, sta{ite pentru tranivaie se amenajeaza Tnainle da intrarea in interesae{ia, iar stajile do
Jouze sau tioleibuze dupa inteeseeti : ; 18 . SR 10146-4
Me vietlaiaa idl soiat thc Unica fuel ase ee amtadaaet stl tT
fener eae a aaa antenna esate Ga ee ee
Tes nsens s tUocay megiae batawsd oa or atta cc degli gt ett iect
4.8.5 In zonele dk
slanga.
18 construite se di prioritate (ia ipsa de spaliu) amonaiirii benzil suplimentare pentru ocotirile fa
5.6 Insule pentru dirijarea circulatici
4.6.1 Inoulele de fa intersectii pot avea functilo do: directionare, separatoars de sens sau de cole si refugii penn
piston
tiitoren insulator se faen, dupa az, eu Bordur denivalale, bord eu fall inctinat saw prin marcanoa
‘fyppsitea) piri earosable
2,92 Suprafala minima a insulei va fi de § m2, kingimoa laturii de cel pufin 1,8 m, bordurile’perimetrale ale insulel
Vr fi retrase ca 1,00 m fafa de timita benzi principale si cu 0,55 m fata de cole eecunare, iar core insticl vor
f(otunjts cu raze de col pufin 0,50 m...1,00 m, ae
ibitatea insulei se va asigura pa baza sistematiziri tn plan 1 in spajiu @ zonel intersectiei, prevazaadu.
eng, marcarea pér{ii carosabile, aplicarea de folii reflectorizante gi iluminatul public. Varful insulei din
‘incadrat intr-un mareaj de dirijars conform STAS 1848/3,
88 dupi
«frectia traficulu’ incident va fi semnalizat
Stajile de tamvai amengjate pe parlea carosabild, precum gi indulele mérginite cu borduti denivetate vor fi
prolejate la capitul amonte prin dispeitive-parapet gi indicatoare de eirculetia luminato In timpul nopfi
i
8.6.4 Forma insulai so stabilesto core
erculatia,
uzitor caractorislicilor funetionale gi di
spunerli. geomatrice a benzilor cle
insta poate fi in form ce triunghi, Ta piodlurd, alungita cu sector cle stoca}, ercutara sau ovalé
8.6.5 Intorseefitia cu trot ramuri oi
virimea curentilor de trafic opone
opti, pejie cle spatial cisponibil
S-ar putea să vă placă și
- AurelPop-Istoria TransilvanieiDocument69 paginiAurelPop-Istoria Transilvanieidaliana0100% (4)
- Varianta Oferta de ProiectareDocument3 paginiVarianta Oferta de ProiectareArdelean MihaiÎncă nu există evaluări
- Bendelic Ghilezan Metode de RestaurareDocument6 paginiBendelic Ghilezan Metode de RestaurareArdelean MihaiÎncă nu există evaluări
- Duiliu MarcuDocument7 paginiDuiliu MarcuArdelean MihaiÎncă nu există evaluări
- Biserici Fortificate TransilvaniaDocument7 paginiBiserici Fortificate TransilvaniaArdelean MihaiÎncă nu există evaluări
- Norme Tehnice Privind Proiectarea Si Realizarea Strazilor in Localitati UrbaneDocument7 paginiNorme Tehnice Privind Proiectarea Si Realizarea Strazilor in Localitati UrbaneArdelean MihaiÎncă nu există evaluări
