BOLI INFECIOASE

TEST ASISTENT MEDICAL

1. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la febra sunt reale:

a. febra nsoteste toate bolile infectioase
b. febra apare ca o dereglare a centrului termoreglarii
c. febra constituie o reactie de aparare a organismului
d. febra este sinonima cu boala infectioasa
e. inductia febrei este realizata de substante pirogene exo- si endogene
2. Boala infectioasa acuta ciclica are o evolutie stadiala care cuprinde:
a. numai incubatia
b. numai invazia
c. numai perioada de stare
d. numai perioada de declin
e. incubatie + invazie + perioada de stare + perioada de declin +
convalescenta 22122l1122w
3. Aparitia constanta ntr-un teritoriu a unui numar redus, dar constant, de mbolnaviri,
fara legatura evidenta ntre ele, caracterizeaza:
a.
periodicitatea
b.
endemicitatea
c.
sporadicitatea
d.
epidemia
e.
pandemia
4. n fata unui pacient cu boala infectioasa, nursa trebuie sa stie:
a.
daca pacientul necesita izolare obligatorie n spital
b.
modul de transmitere a infectiei
c.
ce masuri specifice se iau fata de contacti
d.
numarul de internari din anul precedent
e.
ce masuri de igiena personala se iau
5. Prelevarea exudatului intranazal se face pentru:
a.
diagnosticul bolilor cu transmitere aerogena
b.
stabilirea starii de purtator sanatos de germen
c.
diagnosticul hepatitei acute virale tip B
d.
diagnosticul difteriei
e.
diagnosticul trichinelozei

6. Erori frecvente n practica antibioterapiei pot fi considerate:

a.
antibioprofilaxia la tineri cu infectii virale pentru prevenirea suprainfectiei
bacteriene
b.
administrarea de oxacilina la un pacient cu S.aureus n exudatul faringian
c.
utilizarea antibioticelor la pacienti febrili cu granulocitopenie
d.
utilizarea de rutina a antibioticelor la un pacient febril
e.
schimbarea antibioticului dupa 3 zile daca nu se obtine mbunatatirea
simptomatologiei
7. La un tnar cu angina streptococica i se va prescrie de prima intentie:
a.
penicilina G sau eritromicina daca este alergic la beta-lactamine
b.
cefalosporine gen.II
c.
oxacilina
d.
tetraciclina
e.
ciprofloxacina
8. Infectia nosocomiala este:
a.
infectia dobndita n primele 24 ore de la externarea din spital
b.
infectia dobndita n afara unei unitati spitalicesti
c.
infectia dobndita numai de copii
d.
infectia dobndita prin muscatura de animal necunoscut
e.
infectia dobndita n spital sau orice unitate de asistenta 22122l1122w medicala,
indiferent de profilul medical sau chirurgical.
9. Care din masurile urmatoare sunt utile n profilaxia infectiilor nosocomiale:
a.
profilaxie cu antibiotice cu spectru larg la pacientii din grupele de risc
b.
izolarea corespunzatoare a pacientilor
c.
supraveghere si control permanent
d.
curatenie, dezinfectie si sterilizare corect efectuate
e.
evitarea spitalizarilor inutile
10. Prevenirea infectiilor urinare nosocomiale implica:
a.
folosirea sondelor urinare
b.
evitarea utilizarii sondelor urinare
c.
respectarea asepsiei n timpul montarii sondei
d.
sonda urinara nchisa
e.
administrarea profilactica de nitrofurantoin
11. Exantemul din scarlatina are urmatoarele caracteristici:
a.
respecta palmele, plantele
b.
este accentuat la nivelul plicilor de flexiune
c.
este nsotit de semnul Koplik
d.
apare initial la nivelul fetei
e.
este urmat de descuamatie
12. Tratamentul de electie n scarlatina se face cu:
a.
ampicilina
b.
penicilina

c.
d.
e.

clormafenicol
cefalosporine
tetraciclina

13. Elementele clinice sugestive pentru rujeola sunt:

a.
eruptie polimorfa
b.
catar oculo-nazal si traheo-bronsic
c.
semnul Pastia
d.
semnul Koplik
e.
ciclul lingual
14. Semnul caracteristic n rubeola este reprezentat de:
a.
angina rosie "n flacara"
b.
eruptia maculo-eritematoasa, confluenta, intens pruriginoasa
c.
adenopatiile retroauriculare, occipitale, latero-cervicale
d.
semnul Koplik
e.
faciesul plns
15. Eruptia din varicela are urmatoarele caracteristici:
a.
este universala
b.
este de tip polimorf
c.
apare n mai multe pusee
d.
lasa ntotdeauna cicatrici
e.
este de tip maculo-eritematos
16. Virusul varicelo-zosterian se transmite prin:
a.
saliva bolnavilor, cu 1-2 zile nainte de aparitia eruptiei
b.
prin urina
c.
prin fecale
d.
contact direct cu continutul veziculelor
e.
numai prin cruste
17. Angina difterica se caracterizeaza prin:
a.
debut brusc, cu febra mare
b.
disfagie intensa
c.
exudat opalescent, cu formarea de false membrane, alb-sidefii
d.
exudat pultaceu
e.
este nsotita de semne de toxemie
18. Difteria se poate transmite:
a.
de la persoana bolnava, prin picaturile de saliva
b.
de la animalul bolnav, prin urina
c.
de la bolnav, prin snge
d.
prin contact cu obiecte contaminate
e.
de la purtatori sanatosi
19. Bolnavul cu difterie este tratat:
a.
numai n spital

b.
c.
d.
e.

cu ser antidifteric + antibiotic + anatoxina + simptomatice

numai cu antibiotic
numai cu ser antidifteric
la domiciliu

20. Tabloul clinic n gripa cuprinde:

a.
stare de curbatura
b.
secretie nazala muco-purulenta
c.
hipertensiune arteriala
d.
febra nalta, frisoane
e.
varsaturi n jet
21. Tratamentul n gripa presupune:
a.
antibioterapie n toate cazurile
b.
combaterea febrei cu aspirina la copii
c.
corticoterapie n formele toxice
d.
hidratare larga pentru tusea productiva
e.
aciclovir
22. n stadiul cataral, sugestive pentru tusea convulsiva sunt:
a.
tusea tenace, emetizanta, rezistenta la terapia uzuala
b.
rinoreea seroasa
c.
tusea productiva
d.
varsaturile
e.
cefaleea
23. Tratamentul etiologic n tusea convulsiva se face cu:
a.
penicilina
b.
eritromicina
c.
gentamicina
d.
fluorochinolone
e.
cloramfenicol
24. n deshidratarile de 5%, reechilibrarea hidroelectrolitica se face prin:
a.
administrare de saruri per os
b.
administrare de electroliti parenteral
c.
administrare de snge
d.
administrare de imunoglobuline
e.
administrare de plasma
25. n perioada de stare a dizenteriei bacteriene scaunele au aspect:
a.
apos
b.
muco-pio-sanguinolent
c.
galben-verzui
d.
riziform
e.
muco-grunjos

26. Tabloul clinic n febra tifoida este caracterizat prin:

a.
debut brusc n toate cazurile
b.
prezenta rozeolelor tifice
c.
puls bradicardic, discordant cu febra
d.
angina Duguet
e.
hipertensiune arteriala
27. Tabloul clinic al holerei cuprinde:
a.
scaune diareice apoase, afecaloide, riziforme
b.
scaune diareice muco-pio-sanguinolente
c.
sindrom de deshidratare, de diverse grade
d.
hipertermie pe toata perioada bolii
e.
tenesme
28. Cea mai frecventa determinare n infectia cu virusul urlian este la nivelul:
a.
pancreasului
b.
meningelui
c.
glandei parotide
d.
encefalului
e.
ovarului
29. Hepatitele acute virale (HAV) cu transmitere fecal-orala sunt:
a.
HAV tip A
b.
HAV tip B
c.
HAV tip C
d.
HAV tip D
e.
HAV tip E
30. n perioada prodromala a HAV se pot ntlni:
a.
greturi
b.
icter pruriginos
c.
varsaturi
d.
febra nalta
e.
inapetenta 22122l1122w
31. HAV tip B se transmite:
a.
prin snge si derivate de snge contaminat
b.
sexual
c.
fecal-oral
d.
prin instrumentar medical si nemedical contaminat
e.
vertical, de la mama la fat
32. Semnele de alarma pentru nursa n supravegherea unui pacient cu HVA:
a.
somnolenta 22122l1122w diurna, scaderea capacitatii de concentrare
b.
prezenta sindromului de colestaza
c.
urinile hipercrome
d.
aparitia manifestarilor hemoragipare
e.
aparitia scaunelor diareice

33. Care din urmatoarele modificari ale LCR pledeaza pentru o meningita bacteriana:
a.
glicorahie mult crescuta
b.
elemente celulare cu miile
c.
predominenta mononuclearelor
d.
proteinorahie mult crescuta
e.
glicorahie normala
34. Care este obiectivul principal al tratamentului n meningitele bacteriene:
a.
combaterea hipertensiunii intracraniene
b.
combaterea convulsiilor
c.
sterlizarea rapida a LCR
d.
combaterea varsaturilor
e.
controlul strict al aportului de lichide
35. Pentru diagnosticul meningitei, indispensabila este:
a.
hemocultura
b.
tomografia cerebrala
c.
punctia lombara
d.
hemoleucograma
e.
radiografia craniana
36. Care este cea mai frecventa forma clinica de infectie cu virusurile poliomietice:
a.
poliomielita paralitica
b.
poliomielita neparalitica
c.
infectia inaparenta
d.
boala minora
e.
boala minora si meningita cu LCR clar
37. Caracteristicile paraliziei poliomielitice sunt:
a.
paralizii simetrice, cu hipertonie
b.
paralizii asimetrice, flasce, cu hipotonie si tulburari ale sensibilitatii obiective
c.
paralizii asimetrice, flasce, cu reflexe osteotendinoase diminuate sau abolite
d.
paralizii asimetrice, cu hipertonie
e.
sunt urmate de atrofii si sechele
38. Atitudinea n fata unei plagi rabigene:.
a.
toaleta plagii
b.
administrare de ATPA + vaccin
c.
administrare de ser antirabic numai la indicatiile absolute, dupa testare
d.
administrare de ser + vaccin la toate plagile
e.
administrare obligatoriu de antibiotice
39. Referitor la tetanos, sunt adevarate urmatoarele:
a.
este o boala contagioasa severa
b.
este determinat de un bacil Gram negativ
c.
este produs de toxina unui bacil Gram pozitiv, anaerob
d.
boala lasa imunitate durabila
e.
rezervorul natural este uman

40. Tetanosul generalizat se caracterizeaza prin:

a.
trismus
b.
alterarea senzoriului
c.
contractura tonica permanenta, cu crize de contractura paroxistica
d.
febra prezenta n toate cazurile
e.
evolutie cu att mai severa cu ct incubatia e mai scurta
41. Profilaxia toxoplasmozei implica:
a.
consumare de carne pregatita termic
b.
evitarea contactului cu dejectele pisicii
c.
spalarea fructelor, zarzavaturilor, nainte de consum
d.
tratarea tuturor contactilor bolnavilor cu toxoplasmoza
e.
consumul de lapte crud
42. Tabloul clinic: mialgii + febra + edeme palpebrale + greturi + dureri abdominale va sugereaza:
a.
trichineloza
b.
chist hidatic
c.
toxoplasmoza
d.
oxiuraza
e.
rubeola
43. Tratamentul n trichineloza se poate face cu:
a.
albendazol
b.
mebendazol
c.
metronidazol
d.
cotrimoxazol
e.
clorochina
44. Leptospiroza se poate trata etiologic cu:
a.
aciclovir
b.
vancomicina
c.
penicilinaG
d.
ampicilina
e.
kanamicina
45. Profilaxia n leptospiroza presupune:
a.
chimioprofilaxia contactilor
b.
internarea obligatorie a contactilor
c.
deratizare
d.
clorinarea bazinelor de not
e.
vaccinarea animalelor domestice
46. Care din conditiile urmatoare se considera a fi patognomonica pentru mononucleoza
infectioasa:
a.
febra nalta
b.
hepatosplenomegalia
c.
diaree
d.
adenopatii latero-cervicale

e.

limfocitoza si prezenta de limfocite atipice

47. Dintre lichidele biologice implicate n transmiterea infectiei cu HIV fac parte:
a.
sngele
b.
sperma
c.
urina
d.
secretiile vaginale
e.
lapte matern
48. Cele mai frecvente infectii oportuniste ntlnite la pacientii HIV+ sunt:
a.
pneumonia cu Pn. Jirovecii
b.
tuberculoza pulmonara
c.
candidoza diseminata
d.
histoplasmoza
e.
citomegalviroza
49. Diagnosticul de infectie cu HIV la un nou-nascut din mama HIV+ se pune pe baza
urmatoarelor teste biologice:
a.
test ELISA- ac anti HIV1, 2
b.
test Western blot
c.
2 teste ELISA+W. Blot
d.
determinarea ncarcaturii virale (PCR- ARN-HIV)
e.
determinarea numarului ly CD4
50. Care din urmatoarele boli digestive intra n discutie pentru diagnostic diferential n
cazul unui pacient ntors recent dintr-o tara din zona tropicala, regiune caracterizata prin
nivel redus desanitatie si lipsa controlului apei potabile?
a.
hepatita acuta virala tip B
b.
holera
c.
dizenterie amoebiana
d.
diareea calatorilor
e.
febra tifoida
51. Culoarea urinii proaspete variaza de la:
a. galben spre galben oranj
b. alb spre galben pal
c. galben pal la galben intens
52. Vaccinarea antipertussis se recomanda a se administra la varsta de:
a. 6 luni
b. de la nastere
c. 2 luni
53. In ce consta semnul Pastia:
a. prin eruptia pe membrele inferioare si superioare a unei dungi albe sidefii
b. prin evidentierea pe coate si fata a unei dungi rosietice, hemoragice
c. o linie transversala hemoragica ce apare , la plicile de flexiune si mai ales la plica
cotului

54. In ce afectiune contagioasa apare semnul Pastia:

a. varicela
b. parotidita epidemica
c. scarlatina
55. Cum arata pacientul cu masca lui Filatov:
a. cu buzele carminate, ochii luciosi, fata rosie, iritata
b. cu buze rosii, fata palida, ochii sticlosi
c. buze carminate si cu o paloare in jurul gurii, facies palmuit
56. In ce afectiune se intalneste masca lui Filatov:
a. pojar german
b. rubeola
c. scarlatina
57. Care este exantemul caracteristic in scarlatina:
a. papule care se transforma in vezicule apoi palesc si devin de culoare maro
b. micropapule care palesc si se descuameaza in perioada de convalescenta
c. eruptie tegumentara maculo-papuloasa, urmata de descuamare tegumentara
58. Scarlatina debuteaza brusc cu:
a. enantem
b. exantem, febra
c. cu febra, alterarea starii generale, varsaturi si odinofagie
59. Odinofagia reprezinta:
a. durere la apasat
b. jena respiratorie cu tuse puternica
c. dureri de gat la inghitit
60. Cel mai frecvente antibiotice utilizate in tratamentul tusei convulsive sunt:
a. penicilina
b. penicilina V
c. tetraciclinele, macrolidele (eritromicina) si cloramfenicolul
61. Tusea convulsiva este foarte periculoasa pentru:
a. bolnavii cu sifilis
b. copii intre 2-10 ani
c. copii sub un an
62. Valorile normale ale diurezei pentru adulti sunt considerate intre:
a. 1100-2000ml
b. 1200-1900ml
c. 1000-1600ml
63. Scarlatina este o boala infecto-contagioasa intalnita mai frecvent:
a. sub vasta de 1 an

b. peste 1 an
c. sub varsta de 10 ani
64. In general greutatea specifica spontana normala (normostenuria) este de:
a. 1015-1020
b. 1000-1090
c. 1020-1025
65. Unde debuteaza rash-ul tegumentar in rubeola:
a. pe fata apoi pe membrele superioare
b. pe membrele inferioare si apoi se extinde la nivelul fetei
c. la nivelul fetei si se extinde la nivelul gatului si toracelui si apoi pe tot corpul
66. Care este perioada de incubatie in scarlatina:
a. 1-2 zile
b. 8-12 zile
c. 2-6 zile
67. Care sunt cele mai frecvente complicatii in tusea convulsiva:
a. complicatii respiratorii
b. complicatii nervoase care pot cauza paralizie, intarziere mentala
c. otita
68. Examenul total de urina cuprinde de obicei:
a. determinarea volumului urinar
b. determinarea proteinelor, a glucozei si a altor glucide
c. determinarea produsilor urinari de catabolism azotat, a aciditatii titrabile, a
ionogramei urinare, a eliminarilor de calciu si fosfor
69.Dupa ce se efectueaza toaleta organelor genitale cu apa si sapun, la urocultura:
a. nu se tamponeaza organele genitale
b. se tamponeaza organele genitale cu hartie, servetele
c. se tamponeaza organele genitale cu tifon steril
70. Scarlatina este o boala infectioasa produsa de:
a. stafilococul auriu
b. streptocul beta hemolitic din grupa B
c. streptococul beta hemolitic din grupa A
71. Cele mai importante enzime ale virusului HIV sunt:
a. lipaza
b. proteaza
c. integraza
d. amilaza
e. transcriptaza inversa
72. Afirmaiile de mai jos sunt adevrate cu excepia:
a. primoinfectia HIV este adeseori asimptomatica

b. spontan favorabila
c. spontan nefavorabila
d. cu vrf de replicare virala
e. cu cretere tranzitorie a CD4.
73. n stadiul de boala SIDA pot apare urmtoarele infecii oportuniste:
a. pneumocistoza
b. toxoplasmoza
c. tuberculoza
d. criptococoza
e. micobacterioze atipice
74.Este obligatorie investigarea pacienilor HIV pozitiv pentru:
a. boli cu transmitere sexuala - sifilis, gonococ, chlamidia
b. hepatite:A,B,C
c. serologie Epstein- Barr
d. serologie CMV
e. serologie toxoplasma
75. Pentru pacienii infectai HIV cu CD4 intre 350- 500 / mm3, urmtoarele afirma ii
sunt adevrate, cu excepia :
a. tratamentul este indicat in cazul co-infeciei cu VHC sau VHB
b. diabet zaharat
c. in nefropatia HIV
d. la pacienii peste 50 ani
e. la tineri

76. Gastroenteritele acute virale sunt determinate de:

a. calicivirus
b. rotavirus
c. si alte virusuri
d. toate de mai sus
e. niciuna de mai sus
77. Examenele imagistice si complementare in diagnosticul diferenial al BDA:
a. radiografie abdominala pe gol
b. radiografie pulmonara
c. recto-sigmoidoscopie
d. CT abdominal
e. RMN coloana lombara
78.Tratamentul BDA simptomatic consta in toate de mai jos cu excepia:
a. topice absorbante
b. antibiotice cu spectru larg
c. antibiotice cu spectru ngust
d. modulatoare de motilitate cu efect de ncetinire a tranzitului.
e. antiemetice
79.n uretrite si cervicite se recolteaz pentru diagnostic:
a. frotiu Papanicolau
b. Proba de mucoasa uretrala
c. grup sanguin, Rh
d. frotiu cervico-vaginal
e. proba urina
80.Tratamentul etiologic al meningitei herpetice se face cu:
a. Cortizon
b. Aciclovir
c. Ampicilina
d. Gentamicina
e. Anticonvulsivante

81.Care dintre afirmaiile privitoare la meningoencefalita herpetica este falsa?

a. Lichidul cefalorahidian este clar, limfocitar.
b. Lichidul cefalorahidian uneori asociaz hematii.
c. Normoglicorahie.
d. Lichid cefalorahidian purulent.
e. Lichid cefalorahidian fr germeni identificai la examenul direct.
82. In care din meningitele cu LCR clar se administreaza Aciclovir?
a. meningite tuberculoasa
b. meningita herpetica
c. meningita cu Listeria
d. meningita cu Criptococcus.
e. meningita bacteriana la debut.
83.Meningita infectioasa este suspectata in caz de urmatoarele afirmatii , cu exceptia:
a. sindrom meningian
b. greata/ varsaturi
c. febra
d. cianoza
e. convulsii
84.Meningita pneumococicasurvine la urmatoarele categorii de pacienti, cu exceptia:
a. varstnici
b. nou- nascuti
c. splenectomizati
d. etilici
e. postraumatism cranian.
85.Preventia meningitei pneumococice se face in caz de:
a. traumatism cranian
b. hipoacuzie
c. asplenie
d. tulburari de vedere
e. coma

86.Durata terapiei in meningita meningococica este de:

a. 21 zile
b. 7 zile
c. 14 zile
d. 30 zile
e. 10 zile
87. Durata tratamentului in meningita cu Listeria monocytogenes este de:
a. 7 zile
b. 14 zile
c. 21 zile
d. 10 zile
e. 30 zile
88. Complicaiile meningitelor purulente sunt:
a. CIVD
b. tulburri electrolitice
c. hidrocefalie
d. epilepsie
e. adenopatie
89.Sechelele meningitelor purulente sunt:
a. surditate
b. tulburri de vedere
c. coma
d. deficit intelectual
e. tulburri de mers
90. n care dintre meningite se recomanda vaccinare?
a. meningococcemie
b. pneumocistis carinii
c. Listeriana (la gravide)
d. meningita cu H. influenzae
e. meningita TBC.

91.Tratamentul curativ al tetanosului include urmtoarele cu excepia:

a. antibioterapie
b. vaccinare
c. seroterapie
d. curarea plgii
e. corticoterapie
92.Care este simptomul prodromal al tetanosului:
a. trismus
b. febra
c. convulsii
d. contractura
e. durere
93.Rata mortalitii in tarile in curs de dezvoltare in caz de tetanos este de:
a. 50 %
b. 10%
c. C.90%
d. 30 %
e. 100%
94. n ce situaii se face profilaxia tetanosului?
a. plaga cutanata murdara
b. plaga curata + corp strin
c. pacient nevaccinat
d. plaga muscata/ zgriata
e. vaccinare completa
95. Ptrunderea bacilului tetanic in organism se face prin:
a. plagi cutanate
b. plagi mucoase
c. alimentar
d. instrumente chirurgicale contaminate la nou- nascuti
e. prin saliva

96. Suspectam tetanos in cazul:

a. prezenta trismusului
b. plaga cutanata sau mucoasa
c. contracturi generalizate
d. nistagmus
e. dificultati de supt la nou nascut in tari in curs de dezvoltare.
97. Virusurile gripale strict umane sunt:
a. Myxovirus influenzae B i C
b. Virusurile gripale A, B, C
c. Orthomyxovirus
d. Virus gripal D
e. Niciun Rspuns corect
98. Speciile care constituie rezervorul infeciei cu virusul gripal A sunt urmtoarele:
a. Mamifere marine
b. Cai
c. Porci
d. Psri
e. Om
99. Transmiterea gripei la om se realizeaz prin:
a. Cale digestiv
b. Cale respiratorie (aerosoli)
c. Transmitere sexual
d. Transmitere indirect (prin obiecte contaminate)
e. Altele
100. Perioada de incubaie din grip este de:
a. 5 6 zile
b. 1-3 zile
c. 7 10 zile
d. 10 14 zile
e. Mai mare de 14 zile

101. Marile pandemii gripale apar periodic:

a. Anual
b. La 5 ani
c. 10 30 de ani
d. La 50 de ani
e. Niciun rspuns corect
102.Principalele tipuri de evoluie ale gripei sunt:
a. Epidemic (anual)
b. Sporadic (in colectiviti colare)
c. Pandemic (morbiditate i mortalitate ridicate)
d. Endemic
e. Altele
103. Urmtoarele date legate de interaciunea virus-gazd sunt false:
a. Penetrarea celular este realizat datorit neuraminidazei
b. Penetrarea celular este realizat datorit hemaglutininei
c. Eliberarea virionilor se realizeaz graie neuraminidazei
d. Eliberarea virionilor se realizeaz graiei hemaglutininei
e. Niciun rspuns corect
104. Factorii favorizani ai apariiei complicaiilor n grip sunt:
a. Debut insidios
b. Febr ridicat, frisoane, cefalee, ameeal
c. Debut brusc
d. Epidemie declarat
e. Epistaxis
105. Complicaiile care pot aprea n grip sunt:
a. Suprainfecia bacterian cu Seratia marcescens
b. Suprainfecia bacterian cu Streptococcus pneumoniae
c. Sindromul de detres respiratorie acut
d. Insuficien hepatic acut
e. Decompensare cardiac, respiratorie, renal i metabolic (diabet zaharat)

106. Agenii etiologici bacterieni care determin tablouri clinice pseudogripale sunt:
a. Mycoplasma pneumoniae
b. Escherichia coli
c. Coxiella burnetti
d. Streptococcus pneumoniae
e. Enterococcus spp
107. Agenii etiologicivirali care pot determina tablouri clinice pseudogripale sunt:
a. Virusul sinciial respirator
b. Virusul Epstein Barr
c. Enterovirusuri
d. Rotavirusuri
e. Coronavirusuri
108.Eficacitatea vaccinului antigripal este influenat de urmtorii factori intrinseci:
a. Vrsta bolnavului
b. Comorbiditi
c. Caracteristicile noii tulpini emergente
d. Terapii imunosupresoare
e. Toate rspunsurile sunt corecte
109. Pentru ntreruperea transmiterii gripei se impun msuri precum:
a. Izolarea bolnavilor i a contacilor
b. Limitarea transportului aerian n zonele declarate cu epidemie
c. Portajul mtilor de protecie de ctre personalul medical
d. Splarea corect a mniilor cu soluii iodate
e. Limitarea vizitelor
110. Cele mai importante aspecte legate de grip sunt reprezentate de:
a. Gradul nalt de contagiozitate
b. Mortalitate indirect datorit terenului imunodeprimat
c. Mortalitate direct mare prin suprainfecii bacteriene
d. Este necesar vaccinarea periodic anual la personalul medical
e. Morbiditate ridicat

111 Despre febr sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia:

a. febra este un simptom care nu apare doar n bolile infecioase
b. absenta sindromului febril exclude ntotdeauna diagnosticul de boal infecioas
c. febra poate lipsi n unele infecii
d. este definit printr-o temperatur central mai mare de 38 C dimineaa
e. poate fi depistat prin msurarea temperaturii la nivel axilar sau bucal
112 Anamneza unui copil n vrst de 6 ani diagnosticat cu scarlatin relev c acesta
este febril de 3 zile. n acest caz pacientul prezint:
a. Febr acut intermediar
b. Febr acut recent
c. Febr prelungit
d. Febr de etiologie neprecizat
e. Niciun rspuns corect
113. Anamneza unui bolnav diagnosticat cu endocardit infecioas relev un sindrom
febril intermitent care evolueaz de aproximativ 30 de zile. n acest caz bolnavul
prezint:
a. Febr acut intermediar
b. Febr acut recent
c. Febr prelungit
d. Febr de etiologie neprecizat
e. Niciun rspuns corect
114. Temperatura unui sugar msurat la nivel auricular este de 36,6 C. n acest caz
temperatura central este:
a. 37,1 C
b. 36,6 C
c. 36,1 C
d. 38 C
e. Niciun rspuns corect
115. Febra acut de cauz neinfecioas poate aprea n:
a. Sindrom de retenie azotat (uremie)
b. Infarct pulmonar
c. Lupus eritematos sistemic
d. Intoxicaie cu monoxid de carbon
e. Dermatita de contact

116. Cele mai frecvente cauze de febr acut la bolnavul vrstnic sunt:
a. Infarctul miocardic acut
b. Pneumonia de aspiraie
c. Infecia urinar
d. Bronhopneumonia de decubit
e. Accident vascular cerebral
117. Bolnavul cu antecedente personale de consum abuziv de alcool poate prezenta
febr n contextul unui tablou clinic sugestiv pentru:
a. Pancreatit acut
b. Pneumonie de aspiraie
c. Sindrom dispeptic acut
d. Hepatopatie cronic etanolic
e. Neuropatie periferic senzitiv
118 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la infectiile urinare nosocomiale sunt
adevarate:
a. sunt infectiile nosocomiale cele mai frecvente.
b. preced cu 24 h internarea in unitatea santiara
c. semnele clinice sunt estompate
d. Se ntlnesc ntotdeauna la persoanele cu sond urinar
e. bacteriurie in absenta semnelor clinice semnifica o infectie urinara.
119. Infectia nosocomial este acea entitate nosologic care poate aprea n urmtoarele
condiii, cu exceptia:
a. Bolnav cu cateter urinar ngrijit la domiciliu
b. Bolnav diagnosticat cu infectie urinar
c. Bolnav internat n sectie de terapie intensiv
d. Bolnav care efectueaz un examen fibroscopic toracic
e. Niciuna de mai sus
120. Principalul factor de risc n infectia nosocomial pulmonar este reprezentat de
ctre:
a. Decubit prelungit
b. Intubatia endotraheal
c. Interventia chirurgical recent
d. Disfunctie locomotorie
e. Niciun rspuns corect
121. Imunitatea dobandit poate fi:
a) congenital;
b) natural;
c) artificial.
122. Calea de transmitere in bolile infecioase poate fi:
a) direct;
b) mixt;
c) indirect.

123. Factorii naturali, ca factori epidemiologici secundari, pot fi: a) casnici;

b) geografici;
c) condiiile de munc;
d) roztoarele.
124. Formele de manifestare ale proceselor epidemiologice sunt: a) hidrice;
b) prin vectori;
c) sporiciditatea;
d) epidemia.
125. Mijloacele nespecifice i specifice prin care se apr organismul sunt:
a) bariera anatomic;
b) sistemul imun;
c) fagocitele.
126. Rezistena specific a organismului este realizat de:
a) imunoglobuline;
b) piele;
c) complement.
127 Pentru a se stabili diagnosticul bolilor infecioase se vor obine o serie de date:
a) epidemiologice;
b) chimice;
c) de laborator.
128. Care sunt cele 3 elemente care trebuie s fie prezente pentru producerea unei
infecii:
a) calea de transmitere;
b) gazda receptiv;
c) temperatura adecvat;
d) sursa de infecie.
129. In cadrul sindromului febril apar i alte manifestri de dependen:
a) astenie, inapeten;
b) cefalee, herpes labial;
c) deshidratare, tahicardie.
130. Sindromul eruptiv intalnit in unele boli infecioase se manifest cu:
a) exantem;
b) enantem.
131. La erupia cutanat se observ:
a) modul de distribuie;
b) tulburrile de tranzit intestinal;
c) hTA i hipotermia;
d) dinamica erupiei.

132. Punerea in eviden a agentului cauzal se realizeaz prin:

a) examen biochimic;
b) examen hematologic;
c) examen bacteriologic.
133. Insmanri pe mediul de cultur se pot face cu:
a) sange;
b) urin;
c) materii fecale.
134. Care din urmtoarele examene serologice (reacii de imunitate) sunt metode
imunoenzimatice:
a) reacii de aglutinare - Widal;
b) reacii de fixare a complementului;
c) testul Elisa.
135.IDR Mantaux, care utilizeaz tuberculina purificat PPD, ajut la punerea
diagnosticului:
a) tuberculozei;
b) difteriei;
c) scarlatinei.
136.Cand recoltm produsele biologice i patologice trebuie:
a) s respectm msurile de asepsie;
b) s respectm msurile de autoprotecie;
c) s inem cont de acceptul bolnavului.
137. Transmiterea infeciilor se face pe calea aerului i se produce:
a) prin ap;
b) prin picturile lui Pflugge;
c) prin mainile murdare.
138. Culegerea de date, la afeciunile transmise pe cale respiratorie, va face referiri la:
a) cele 14 nevoi fundamentale;
b) receptivitatea organismului;
c) datele epidemiologice.
139. In afeciunile respiratorii, obiectivele de ingrijire vizeaz:
a) limitarea propagrii infeciei;
b) identificarea agentului patogen;
c) supravegherea funciilor vitale;
d) reducerea anxietii.
140. Riscul de deshidratare, ca problem a pacientului cu scarlatin, este in legtur cu:
a) hipertermia;
b) consumul redus de lichide;
c) scaunele diareice, multiple.

141. Varicela are acelai agent etiologic cu:

a) rubeol;
b) Zona zoster;
c) rujeola;
d) parotidit epidemic.
142.Pentru ameliorarea pruritului, in cazul imbolnvirii de varicela, se va folosi:
a) ceaiul de mueel;
b) alcoolul iodat;
c) alcoolul mentolat;
d) pudra de talc cu mentol.
143. Triplul cater ocular, nazal i traheobronic - este caracteristic in imbolnvirile
cu:
a) varicel;
b) scarlatin;
c) rujeol.
144. Pentru diminuarea i reducerea febrei:
a) se aerisete camera de 3-4 ori pe zi, cate 15 minute;
b) se administreaz medicaia antitermic, dup dorin;
c) se aplic comprese hipotcrmizante de 2-3 ori pe zi, pe frunte, torace i la nivelul
membrelor.
145. Modificarea aerului din camer:
a) previne deshidratarea pacientului;
b) previne infecia tegumentelor;
c) diminua obstrucia cilor respiratorii, tuea, polipneea.
146. Agentul etiologic al scarlatinei, endocorditei bacteriene, Raa i glomerulonefritei
acute este de regul:
a) streptococul (3 hemolitic);
b) bacteriile saprofite din organism;
c) bacilul coli.
147. SIDA se poate transmite prin:
a) picturile lui Flugge;
b) sangele contaminat;
c) saliv.
148. Cand ingrijim un pacient cu meningit, cea mai potrivit intervenie de ingrijire
nursing este:
a) asigurarea unui mediu linitit, cu lumin puin;
b) efectuarea de exerciii pasive ale membrelor inferioare;
c) aplicaii calde in regiunea occipital i a spatelui.
149. In cazul pacienilor cu toxiinfecii alimentare o problem prioritar este formulat
astfel:

a) deshidratare cu dereglri hidroelectrolitice din cauza vrsturilor, diareei;

b) durere la inghiit alimentele solide;
c) nerespectarea regimului alimentar impus.
150. Dieta hidric este asigurat de:
a) lichide reci;
b) inghiituri mici-fracionate;
c) branz de vaci i morcovi rai;
d) paine proaspt, moale.
151. Hepatitele virale: B, C, D - se pot transmite:
a) prin tatuaje;
b) prin proceduri medicale i nemedicale;
c) prin contact sexual;
d) de la mam la fat.
152. Hepatita viral A poate debuta uneori atipic; examenele de laborator, de mai jos,
care se efectueaz sunt deosebit de importante, in afar de:
a) TGP, TGO;
b) electro- i inumoelectroforeza;
c) uree i acid uric;
d) decelarea antigenului hepatic A din materiile fecale.
153. Ce considerm ca prim intervenie in ingrijirea bolnavului cu HAV:
a) observarea funciilor vitale;
b) combaterea febrei;
c) izolarea bolnavului;
d) educarea bolnavului.
154. Metionina, silimarina i aspatofortul sunt medicamente cu efect:
a) lipotrop (hepatotrop);
b) analgezic;
c) diuretic.
155. Educarea pacientului cu HAV se efectueaz pentru:
a) cruarea ficatului;
b) evitarea consumului alimentelor interzise;
c) o dispensarizare corect;
d) reluarea cat mai repede a efortului fizic i intelectual.
156. Care este prima msur intr-un focar de boal infecto-contagioas:
a) izolarea bolnavului;
b) vaccinarea contacilor;
c) recoltarea de sange sau urin;
d) dezinfecia WC-urilor.

157. In care din urmtoarele boli contagioase izolarea bolnavului la spital este
obligatorie:
a) scarlatin;
b) rubeol;
c) hepatit acut;
d) parotidit epidemic;
e) varicel.
158. Se administreaz, dac medicul consider necesar, gamaglobulin contacilor de
urmtoarea boal:
a) poliomielit;
b) bronit acut;
c) hepatit acut.
159. Supravegherea contacilor intr-un focar de hepatit acut se face:
a) pe intreaga perioad a incubaiei maxime;
b) pe durata a 3 sptmani;
c) dup forma bolii (A, B, etc);
d) prin examen clinic de laborator.
160. Dispensarizarea unui fost bolnav de hepatit acut se efectueaz la:
a) 1 lun i 3 luni de la data imbolnvirii;
b) 1 lun i 6 luni;
c) 1 lun, 3 luni, 6 luni, 12 luni i 18 luni;
d) 1 lun i 9 luni.
161. La externarea din spital a unui pacient internat pentru hepatit acut, asistenta ofer
informaii utile, pentru perioada de covalescen, ce se refer la:
a) respectarea regimului alimentar;
b) ritmul controlului, a dispensarizrii;
c) hidratarea corespunztoare evitand siropurile, ceaiurile;
d) reluarea efortului fizic in raport cu tolerana organismului.
162. Dup ce a fost izolat la domiciliu pentru varicel, Anca -10 ani, poate intra in
colectivitate - coal:
a) dup ce febra a sczut la 37,6C;
b) dup ce a terminat tratamentul cu antibiotice;
c) cand toate elementele de pe piele au cruste;
d) cand pielea este curat, intact i au czut toate crustele.
163. A.T. - 11 ani, este internat pentru rujeol; are febr de 39,5C i transpir din
abunden, in planul de ingrijire, asistenta nu va uita s fixeze urmtoarele obiective:
a) hidratarea corespunztoare a copilului;
b) meninerea T corporale in limite fiziologice;
c) asigurarea tegumentelor curate;
d) asigurarea lenjeriei curate, uscate.

164. Supravegherea contacilor intr-un focar de scarlatin se efectueaz prin:

a) control clinic zilnic pe intreaga perioad de incubaie;
b) controlul temperaturii i aspectul fundului de gat;
c) controlul tegumentelor;
d) controlul sclerelor, culoarea lor.
165. Asistenta recomand contactilor de scarlatin dintr-o clas recoltarea unui exudat
faringian pentru depistarea SH; cum se vor prezenta ei maine diminea:
a) fr s fi mancat, but sau fumat;
b) fr s se fi splat pe dini;
c) nu se cer ingrijiri speciale;
d) s fi fcut gargar cu ap bicarbonatat.
166. Realizai relaia posibil intre urmtoarele vaccinri i afeciuni:
A) DiTe; a) tetanos;
B) DiTePer; b) difterie;
C) AP; c) scarlatin;
D) AR; d) tuse convulsiv;
E) BCG; e) rujeol;
F) v.HB. f) parotidit epidemic.
167. Profilaxia antitetanica a unui individ este realizat prin administrarea de:
a) vaccin DiTePer pan la varsta de 3 ani;
b) vaccin DiTe toat viaa;
c) nu are importan.