Grafuri neorientate

Un graf neorientat este o pereche ordonata G=(V,E), unde:

-

V={v1,v2,,vn} este o multime finita si nevida. Elementele multimii V se

numesc noduri(varfuri).
E este o multime finita de perechi neordonate de forma (vi,vj), unde i!=j si
vi, vj apartin lui V. Elementele multimii E se numesc muchii. Semnificatia
unei muchii este aceea ca uneste doua noduri.
In graful G=(V,E), nodurile distincte vi, vj apartin lui G sunt adiacente daca
exista muchia
(vi, vj) apartine lui E.
Vom spune ca muchia (vi, vj) apartina lui E este incidenta la nodurile vi si
vj.
Intr-un graf neorientat, prin gradul unui nod v se intelege numarul
muchiilor incidente cu nodul v si se noteaza cu d(v). Un nod de gradul 0 se
numeste nod izolat, iar unul cu gradul 1 se numeste nod terminal.

O relatie utila: fie un graf neorientat cu n noduri si m muchii. Daca notam cu

d1, d2, , dn gradele celor n noduri, atunci avem relatia:
d1 + d2 + d2 + + dn = 2m
Memorarea grafurilor:
~ Prin matricea de adiacenta
An,n o matrice patratica, unde elementele ei, ai,j au semnificatia:
ai,j : 1 pentru (i, j) apartin lui E
ai,j: 0 pentru (I, j) nu apartin lui E
~Prin liste de adiacenta
Listele de adiacenta reprezinta o alta forma de memorare a
grafurilor, in care pentru fiecare nod se cunoaste lista nodurilor adiacente
cu el.

Graf complet
Prin graf complet vom intelege un graf neorientat in care oricare
doua noduri sunt adiacente. Vom nota un graf complet prin Kn, unde n este
numarul de noduri ale grafului.
Relatii utile:
1. Intr-un graf complet, gradul oricarui nod este n-1. Evident, din fiecare
nod, pleaca (sosesc) n-1 muchii.
2. Intr-un graf complet, avem relatia: m=n(n-1)/2, unde m este numarul
de muchii, n, numarul de noduri.

Graf partial
Un graf partial al unui graf neorientat dat G=(V,E) este un graf
G1=(V,E1), unde E1 inclus in E.

Un subgraf al unui graf neorientat G=(V,E) este un graf G1=(V1,E1), unde

V1 inclus in V, E1 inclus in E, iar multimile din E1 sunt toate muchiile din E care
sunt incidente numai la noduri din multimea V1.

Parcurgerea grafurilor neorientate

Prin parcurgerea grafurilor intelegem o modalitate de vizitare a nodurilor
acestuia.

Parcurgerea in latime (BF Breadth First)

Parcurgerea in latime se face incepand de la un anumit nod I, pe care il

consideram vizitat.
Vizitam apoi toate nodurile adiacente cu el fie ele j1, j2, , jk, vizitate in
aceasta ordine.
Vizitam toate nodurile adiacente cu j1, apoi cu j2, , apoi cu jk.

Parcurgerea continua in acest mod pana cand au fost vizitate toate

nodurile accesibile.

Parcurgerea in adancime (DF Depth First)

Parcurgerea in adancime se face incepand de la un anumit nod I, pe care il

consideram vizitat.
Dupa vizitarea unui nod, se viziteaza primul dintre nodurile adiacente,
nevizitate inca, apoi urmatorul nod adiacent, pana cand au fost vizitate
toate nodurile adiacente cu el.

Parcurgerea in acest mod pana cand au fost vizitate toate nodurile

accesibile.

Lanturi
Pentru graful neorientat G=(V,E), un lant L=[v1,v2,,vp] este o succesiune de
noduri cu proprietatea ca oricare doua noduri vecine sunt adiacente. De altfel, un
lant poate fi definit prin succesiunea de muchii.
Varfurile v1 si vp se numesc extremitatile lantului.
Numarul p-1 se numeste lungimea lantului. Acesta este dat de numarul de
muchii ce unesc nodurile lantului.
Se numeste lant elementar un lant care contine numai noduri distincte.

Graf conex
Un graf neorientat G=(V,E) este conex daca pentru orice pereche de noduri x,y
apartin lui V , exista un lant in care extremitatea initiala este x si extremitatea
finala este y.
Un graf cu un singur nod este, prin definitie, conex,. Aceasta pentru ca nu
exista doua noduri diferite pentru care sa se puna problema existentei unui lant.

Componente conexe

Fie G=(V,E) un graf neorientat si G1=(V1,E1) un subgraf al sau. Atunci

g1=(V1,E1) este o componenta conexa a grafului G=(V,E) daca sunt indeplinite
conditiile de mai jos:
a) Oricare ar fi x, y apartin lui V1, exista un lant de la x la y.
b) Nu exista un alt subgraf al lui g, G2=(V2,E2) cu V1 inclus in V2 care
indeplineste conditia a).

Cicluri
Un lant L care contine numai muchii dinstincte si pentru care nodul initial
coincide cu nodul final se numeste ciclu. Daca cu exceptia ultimului nod, care
coincide cu primul, lantul este elementar, atunci ciclul este elementar .

Ciclu eulerian, graf eulerian

Un lant L al unui graf G=(G,V) care contine fiecare muchie o data si numai o data
se numeste lant eulerian. Daca Xo=Xp si lantul este eulerian atunci ciclul
respectiv se numeste ciclu eulerian.
Un graf care contine un ciclu eulerian se numeste eulerian.
Faptul ca un graf este eulerian nu inseamna ca nu are varfuri izolate.

Grafuri Hamiltoniene
Fie G=(V,E) un graf. Se numeste ciclu hamiltonian un ciclu care trece o singura
data prin toate nodurile grafului (cu exceptia nodului de inceput).
Un graf care admite un ciclu hamiltonian se numeste graf hamiltonian .
Pentru determinarea ciclurilor hamiltoniene se cunosc algoritmi care sa rezolve
problema in timp polinomial. Acesta este motivul pentru care folosim metoda
Backtracking .
Fie graful neorientat G=(V,E) cu n noduri. Daca pentru orice pereche de noduri
neadiacente Vi != Vj avem relatia d(vi) + d(vj) >= n. Prin urmare atunci graful
este hamiltonian.
Daca G=(V,E) este un graf cu n noduri si gradul oricarui nod este mai mare sau
egal n/2 atunci G este hamiltonian.