Sunteți pe pagina 1din 36

Definitie

Aplicatii

Fenomenul de intoarcere a luminii in mediul din care a


venit, atunci cand intalneste suprafata de separare dintre doua
medii diferite se numete reflexia luminii.

Deoarece drumul unei raze de lumin nu depinde de


sensul ei de propagare , imaginea din figur poate fi
considerat izvor i izvorul imagine. Cele dou
puncte , obiect i imagine se numesc puncte
conjugate. Imaginea unui punct obinut cu ajutorul
unui sistem optic se numete real, atunci cnd se
obine din intersecia razelor de lumin i virtual
dac se obine din intersecia prelungirilor acestor
raze.
Dac o raz de lumin ajunge la suprafaa de
separare dintre dou medii, ea se ntoarce n mediul
din care a venit schimbndu-si direcia de
propagare. Fenomenul se numete reflexie.

Notaii:
NI=normala la suprafaa de separare
SI=raza incident
IR=raza reflectat
i=unghi de inciden
r=unghi de reflexie

Legile reflexiei sunt:


1) raza incidenta, normala si raza reflectata se
gasesc in acelasi plan;
2) unghiul de reflexie este egal cu unghiul de
incidenta.

Uneori, reflexia se produce fr refracie. Acest


fenomen se numete reflexia total i se produce atunci
cand lumina trece dintr-un mediu cu indice de refractie mai
mare (ex.apa),intr-unul cu indice de refractie mai mic (aer),
pentru un anumit unghi de incidenta numit unghi limita (l) r =
90, raza refractata avand directia suprafetei de separare
dintre cele doua medii.
Unghiul limita se calculeaza cu formula:

n2
sin l
n1

Prin intermediul reflexiei totale se


pot transmite semnale TV,radio,
internet, prin fibre optice, chiar daca
acestea nu sunt drepte

Reflexia totala este


un fenomen optic care are
loc atunci cand o radiatie
electromagnetica atinge
limita dintre doua medii cu
indici de refractie diferiti,la un
unghi cu normala la
suprafata de separatie mai
mare decat un unghi
limta,numit unghi critic.
Cu rou, incidena
unei raze la suprafaa de
separaie la un unghi mai
mic dect unghiul critic.. Cu
albastru, incidena la un
unghi mai mare dect
unghiul critic .

Fibrele optice sunt folosite pe scar larg n domeniul telecomunicaiilor,


unde permit transmisii pe distane mai mari i la largimi de banda mai
mari dect alte medii de comunicaie.
Lumina este dirijat prin miezul fibrei optice cu ajutorul reflexiei interne
totale. Aceasta face fibra s se comporte caghid de unda. Fibrele care
suport mai multe ci de propagare sau moduri transversale se numesc
fibre multimodale (MMF), iar cele ce suport un singur mod sunt fibre
monomodale (SMF).

Dac te uii atent la o singur fibr optic o s vezi c are


urmtoarele pri:
miezul centrul subire al fibrei pe unde circul lumina;
nveliul- materialul optic din afar care nconjoar miezul i
reflect lumin napoi n el;
mediul protector- nveli de plastic care protejeaz fibra de
stricaciuni si umezeala.
Tehnic vorbind, transmisia datelor prin fibra optica se bazeaza pe
conversia impulsurilor electrice in lumina. Aceasta este apoi
transmisa prin manunchiuri de fibre optice pana la destinatie,
unde este reconvertita in impulsuri electrice.

Oglinzile sunt elemente optice cu suprafee metalizate care au


proprietatea de a reflecta lumina. n funcie de forma suprafeelor
reflecttoare exist mai multe tipuri de oglinzi: plane, sferice,
parabolice.

Definitie
Aplicatii

Refracia luminii este fenomenul de schimbare a


direciei de propagare a luminii atunci cnd traverseaz
suprafaa de separaie a dou medii.

Notaii:
i = unghi de inciden
r = unghi de refracie
NI = normala
SI = raza incidenta
IR = raza refractata

1.
2.

Raza de lumin incident, raza de lumin refractat i normala n punctul de


inciden sunt coplanare.
Raportul dintre sinusul unghiului de inciden i sinusul unghiului de refracie este o
constant specific unei perechi de medii date.

unde:
n21 - este indicele de refracie relativ al mediului 2 fa de mediul 1
n - este indicele de refracie absolut al mediului
Pentru mediul 1, respectiv mediul 2 avem:
n1= c/ v1
n2= c/ v2
Atunci:
i legea refraciei se poate scrie:
Dac n2 > n1 r < i, raza refractat se apropie de normal.
Dac n2 < n1 r > i, raza refractat se departeaz de normal.

O raz incident pe o suprafa care separ dou medii


transparente cu indici de refracie diferii, este parial reflectat i
parial transmis. Suprafaa de separare dintre cele doua medii se
numete dioptru.
Dioptrul plan este un caz particular al dioptrului sferic.

1.

2.

3.

4.

Centrul dioptrului C ( centrul


suprafeei sferice)
Axa optic principal (axa de
simetrie a dioptrului)
Vrful dioptrului V ( punctul de
intersecie al axei optice principale
cu dioptrul)
Deschiderea dioptrului (unghiul pe
care l face cu axa optica principal
oricare raz a sferei indreptat spre
cele mai indeprtate puncte ale
dioptrului de vrful acestuia.

Raza de lumina emergent E ( care iese din lama cu fee planparalele dup ce a strabatut-o) este paralel cu raza incident. (i=i).

Unghiul dintre direcia razei incidente


SI i direcia razei emergente IE se
numete unghi de deviaie.

Formulele prismei:
1.

Legea refraciei pentru faa AB:

2.

Legea refraciei pentru faa AC:

3.

Unghiul A:

4.

Deviaia:

Deviaia este minim cnd unghiul de


inciden este egal cu unghiul de emergen (i
= i), ceea ce presupune mersul simetric al
razei de lumin prin prism.

De aici rezult c r = r.

Formula deviaiei minime:

1.
2.
3.

Pozitia aparenta a soarelui


Mirajul
Haloul

Ca urmare a variatiei
densitatii atmosferei terestre
cu altitudinea, prin urmare si
a indicelui de refractie,
razele solare sunt deviate
prin refractie, parcurgand o
traiectorie curba.
Astfel se explica de ce
soarele mai este vazut
cateva minute dupa apus,
repectiv cateva inainte de
rasarit.
Acest fenomen optic
duce la marirea zilei cu 7-8
minute.

1. Terra
2. Pozitia aparenta
3. Pozitia reala

Mirajul sau fata morgana


este efectul opus pozitiei
aparente a Soarelui.
Se produce in zilele toride
sau in zonele calde.
In imediata apropiere a
solului, aerul este mai putin
dens, deci indicii de
refractie sunt mai mici.
Prin reflectie totala se
formeaza imaginea
rasturnata a unui obiect
care apare ca reflectat de
suprafata unui lac.

Pe sosele apare apa, care


este, in realitate, imaginea
cerului albastru.

Haloul este un fenomen optic


care se produce in jurul
Soarelui, Lunii sau chiar in
jurul luminilor artificiale.
Exista mai multe tipuri de
halouri, dar toate sunt
cauzate de reflexia si
refractia luminii in cristalele
de gheata din troposfera
superioara (5-10 km).

Cele care apar in jurul


luminilor artificiale sunt
datorate cristalelor de gheata
care se aduna in aer in
anotimpul rece.
Aceste cristale functioneaza
precum oglinzile si prismele
si pot char separa lumina in
diferite culori.

Nu toata lumina care atinge o oglinda este reflectata: o


parte din lumina poate trece prin oglinda, sau poate fi
absorbita de aceasta. Multi oameni de stiinta au crezut
ca o oglinda perfecta (care sa reflecte lumina 100%) nu
poate exista.

Cantitatea de lumina reflectata depinde de raportul


indicilor de reflexie pentru cele doua medii.

Reflexia interna totala juxtapune atat reflexie, cat si


refractie.

Faa concava

Faa convex

Dimensiune real

Dimensiune aparent

180

45

120

Burnete Bianca -> fibra optica,dioptrul,prisme optice,oglinzi


Cernica Bianca -> refractia luminii
Mocanu Stefania -> reflexia totala
Pertea Daniel -> fenomene naturale,imagini in paint
Postelnicu Lorena -> reflexia luminii
State Mihaela -> curiozitati,imagini

Clasa a IX -a C

Manual clasa a IX a
http://www.reflexiasirefractia.mef
timie.home.ro/
www.wikipedia.ro
http://www.referat.ro/referate/Fib
ra_optica_6076.html
www.referate.ro
http://www.flickr.com/photos/31
463688@N05/page2/