VALERIU BANUT SANDU RAUTU —VALERIU BANUT SANDU RAUTU EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA * BUCURESTI = 1972 Gon Ss = = a J 2 = 7] constructiiior[Rudactor: Gh Teale ‘Tehnoredactor: A. Timpaa opera de 0. Mageran AS. 02 NAD Protati Cursul intocmit de prof. Sandu Raulu si ing. Valeriv Banup expune metodele de cateal clasice si moderne ale Staticii construcfiilor gi urmareste formarea unor ingineri constructori capabili si infeleagi cit mai complet com- portarea stracturilor sub sarcini, Se expun totodat’ principalele algoritme de caleul necesare in projectarea inginereasc’. Consider ef autorii au procedat foarte bine preventing, in afara metodelor de calcul al structurilor in domeniul elastic, gi metodele din proiectare in cal celal structurifor fn domeniol elasto-plastic, fapt care va contribu la o mai bunt pregitire a vittorile: ingineri si va ajuta pe proiectangi fn realizares tuner cafcule moderne. De asemenea, prin prezentarea unor scheme practice necesare calculelor cca maginile electzonice si prin indicazea unor metode originale de automati- zare complet a calculelor, antorii contribuie 1a introducerea celeulului structusilor ew ajutorul caleulatoarelor si la utilizarea pe scari largé a acestora ‘Remasclim si atenfia pe care autorii au accrdat-o caleulelor de optimizaze 1 structurilor — domenie de 0 mare importanjii pentru economia in con~ strucfii si care, in prezent, prezinti o dezvoltare vertiginoasi in toate rile Tomi [Aprecier Itcrarea ca ‘oarte till pentru studenfi si proiectanfi gi felicit pe autori pentru aceastit iucrare valoroasi. Acad. prof. Stefan BilanIntroducere ucrarea reprerinti partea a doua a cursului de Statica consirucfiilor — sisteme static nedeterminade si se adzeseaz’ studengilor facultiilor de construc fii, precum si inginerilor din institutele gi birourite de proiectare. a aleatuirea fucririi sa avut fn vedere atit practica proiectiii fn preent a stricturilor de rezisten}& ce fac obiectul Staticii construcfiilor, ft si dezvoltarea in viitor a tehnicii si metodelor de calcul, tn acest sens s-a urmisit tratarea. pe larg @ principiilor generale care stau la bara caleululai aructucilor de rezistenfl, precum si prezentarea Imetodelor generale de caleal sistemelor static nedeterminate, insistindu-se Jn mod special asupra semnificajeifizice a fiecSrei metode. Avind in vedere caracterul aplicaiy al diseiplinel Statica construcilor, in lucrare sa acordat © atentie deosebiti modulsi de conducere a caleululii, reliefind de flecare Gat etapele principale de caleal si elementele corespinzitoare ce trebuie sabilite. Utiligarea pe o scarl din ce in ce mai mare a celeulatoarelor electro- nice, in toate domeniile de activitate si implicit si fn domeniul caleulalai construcfilor, a determinat prezentarea modului de orgenizare a calculului astfel inet sf poatd fi ugor introdus fn magina de caleal. De aceea, concom tent ou tratarea fa form clasick a metodelor generale de caleul, a prezentat i formularea matriceald ¢ acestora. ‘Tinind seama de fapbal c& studenfii care vor urmisi cursul de Statica construcfilor au saliciente cunostinge referitoare la utilizarea calculatonrelor electronice (caracteristicile acestora, limba} FORTRAN etc.), fn Incrare au fost prezentate principiile generale si schemele bloc pentra cafeulel struct ailor' prin metoda eforturilor si metoda deplasarifor. Pentru eel ce dorese Sh aprofundeze aspectele caleululai static al structurilor, utilizind caleula- ‘toareleelectronice, -a previzut o ane, care cuprinde scheme logice detaliste si programe serise tn limbs] FORTRAN 12, pentra calculatorul IRIS 5. Ca stracturd generall incrarea se compune din dow pif Portea tnt, format din 7 capitote, trateazi problemele si metodele generale ale caleututut strscturilor static nedeterminate in domeniul elastic. Perlea a doua, formata din 4 capitole, trateari principiile generale ale ealeufului structurilor static nedeterminate in domentul elasto-plastic precum si metodele specifice de calcul,es _wrnopucane JLucrazea mai euprind gi dont aneze: Tn anes T-s-an presenta nofianile clementare de algebri. matziceall cn scopil de a faclitao rapidK seamintize a clementelor since necssare ht ‘roniivea ‘Droblemelor ‘rotate matciceal precem 9¢ pentra famliarizarea titorafai &u notafile utlizate fn hacare. “Anexe II capriade achetmele logic detaliate gi prograsele pentracaleuul ste sate neterminate prin seloda ore gt eto deplae Sill, Th doringa dea trata futso form eft mai concish, aspectele gi metodele principale de ealeall.strictuilor static nedeterminate au fost evitate Gcavoltisileteoetice laborioase pi uncle procedee de caleul mai potin atic sate in practen earenth. A fort edoptati acest seaiert de teataze Jeoarece ‘xisth slciente monografil gf ealegeri de probleme care pot fi atiliete In sprofuadares asuiitor domeni ale State! cotrucilo TExpeimim iuljumicl tov. Acad, Stefan Dilan, petra presentaren Iucsioil sf penta atgestile date la intocoirn ef precum 9 coletivalal Gatedrei‘de statin construcjilor-din Instieutal de coustacfil —Bucurest peru sugetile sl obeervapileficute Ta redactarea lest Autorii *Partea intii CALCULUL STRUCTURILOR IN DOMENIUL ELASTICA, PROBLEME FUNDAMENTAL ALE STRUCTURILOR ELASTICE NOPIUNI GENERALE 11, FORTA GusiRaLIzaTs Prin definigie forfa goneralizatd este un ansambln de sarcini care acfio- neazi asupra unei structuri de rezistenfa. Seconsideri, de exemplu, structura din figura I.1, ¢ incircati cu ansaam- dlurile de forje reprezentate in figura 1.1,b, ¢ $id. Forfa generalizat pentru ficcare dintre cele trei cazuri, este compusi din ansamblul de forge 5i momente care acfioneazi concomitent asupra struct ‘Forja generalizati, oricare ar fi ea, poate fi reprezentati prints-o matrice coloani (un vector), care are ca elemente componente forfele si momentele ce acfioneaz concomitent asupra structaril, ._, Reprezentarea matriceali a forfei gencralizate implick alegerea unui sistem de coordonate*) al cirui rol este si precizeze punetul de aplicafie al fiecirei sarcini, ca parte compouent& a forfeit generalizate, s& stabileased ag Bee Hay atte e& - 2[ bal be dy jew | 2a e 4 e q Fie tt sensul_ pozitiv al fiecdrui tip de sarcin& (forf, moment) precum si natura sarcinilor. clectsouice, powifia fofeor ete stabil prin coordonstele poncteloe de aplctie n siste smut de axe 2, emul de coordanate se alege functie de pozitia posibill a sarcinilor ce acfioneazi structtra gi este variabil de Ia o structurk la alta, In ceea ce priveste sensul pozitiv al sarcinilor, acesta este de asemenea convenfional si se poate stabill de fa eaz Ia eax, In Incrarea de faf4, pentru tunitatea expunerit si usurinta urmiririi tuturor capitolelor, se stabileste ca sens poritiv pentru forte, sensul de Ia stinga la Greapta gi de sus in jos, far pentru momente sensul acelor de ceasornic. Acest seus se va pistra pentrt Sntreaga Iuerare. Natura forpelor va fi reprezentatS direct pe structuri fn fiecare caz tn parte, ‘Alegind sistemul de coordonate din figura I.1,e si finind seama de convenfia de semne ficutd, forfele generalizate reprezentate in figura I.1, yc, sid se scriu matricial astfel: tn mod obignait asupra oricizei structusi acfioneazi 0 serie de forte independente (greutatea proprie, sarcina ula, sazeinile provenite din acfiunes vintulai sa a culremurului ete.) cam ar fi cele din figura 11,0 si Pentrs o seriece compacti a diverselor forje generalizate ce solieitd structura se poate utiliza o singurk matrice, notatA ct P, avid atitea coloane clte Lipuei de saccini independente existl fm cazsl considera, respect cite forte generalizate exist ‘De exemple, x cazul structarii din figura 1.1. matricea P are forma: fn care coloana intii reprexint& forfa generalizat’ P», coloana a dova forja genesalizati Py, iar coloana a treia forfa generalizata Py Tn toate cole tei cazuri reprezentate in figura I-1. sarcinile sint indepen- dente, deci elementele tuturor forfelor generalizate sint independente. In cam! forjei generalizate ale clei elemente sint alcdtuite atit din forfele exterioare eft si din forfele de leaaturs, ansambiul forfelor formeazi ‘un Sistem in echilibru, Intre aceste forte exist un numér de relapii de legi-