4.11.

2014
Principiile nursingului sanatatii mentale
1. intelegerea nevoilor persoanei, ale gandirilor si sentimentelor pacientului si modul
cum actioneaza
2. sa se tina cont de seama resurselor proprii in nursingul sanatatii mentale
3. pacientii trebuie ascultati,respectati ptr a se stabili necesatatile
4. se va respecta demnitatea pacientului in relatia de ingrijire
5. nu fiti judecatori si amenintatori, ptr a fi acceptati ptr o relatie de incredere
6. da-ti dovada de cinste
7. sa adoptati o atitudine calda, plina de sperante ptr ca bolnavul sa-si infranga
temerile
8. incurajati realitatea, evitand modul de gandire mai putin realist al pacientului.
9. subliniati faptul ca pacientul isi poate imbunatatii starea de sanatate
10. in relatia cu pacientul sa i se ofere caldura si intelegere sa nu-I fie afectata
independenta si intimitatea
11. personalul medical sa-si aminteasca ca rolul tuturor memebrilor echipei de
ingrijiri este aceea de a fi modele ptr pacientii lor si de a fi urmati prin
comportamentul lor de catre pacienti
12. sa se ajute la reducerea starii de anxietate a pacientului
13. cominicarea cu pacientul se face folosind un limbaj simplu sip e intelesul
pacientului
14. sa ramana obiectiv dar sa nu manifeste atitudini superioare/ distante sa-si mentina
starea de intelegere fata de demnitatea pacientului
15. sa mentina o relatie AM- pacient profesionala si realista
16. sa-si aminteasca ca exista o explicatie ptr fiecare comportament
17. sa noteze faptul ca un comportament se poate schimba in cazul unei experiente
emotionale mai mult decat din motive rationale
18. sa permita pacientului sa-si exercite toate drepturile sale de baza
19. sa foloseasca ca metoda de control a comportamentului:comunicarea
20. sa respecte gradul de confidentialitate a pacientului

Examenul psihiatric
Este asemanator ca scop ce examenul medical obisnuit dar cuprinde mai multe etape
Elemente:

1. reactia pacientului fata de examinator. Pacientul poate fi prietenos, cooperant,

lamentativ, suspicios sau critic
2. tinuta, mimica, gestica, conduita motorie sunt elemente integrante ale
comunicarii non-verbale ce ofera o viziune de ansamblu asupra pacientului
Tinuta: ne intereseaza aspectul extern al pacientului in totalitatea lui: gradul de igiena,
adecvarea imbracamintii, accesorii, machiaj
Semnele unei capacitati deficitare de auto-ingrijire: igiena deficitara, barba nerasa, miros
de transpiratie, haine patate. Acestea apar in multe boli psihice: boli depressive, dementa,
schizofrenie
Mimica: alt tip de comunicare non-verbala folosind drept support expresia faciala si
modificarile acesteia ce se intalneste in boli psihice.
Gestica: compusa din ansamblul miscarilor voluntare/ involuntare cu functie de expresie,
simbolizare, conduite cu o anumita semnificatie
Ticurile: gesture scurte, repetate involuntar,fara necesitate obiectiva si se pot prezenta
intr-o nesfarsita varietate clinica, de la miscarile simple: clipit, tuse; pana la un grad mare
de complexitate. Ticurile amplificate de anxietate, emotii, stari conflictuale.
3. vorbirea : comunicarea bolnavului poate fi spontana, productiva sau bolnavul sa
raspunda laconic, doar la intrebarile uneori repetate ale examinatorului. Viteza
vorbirii variaza mult de la o persoana la alta, astfel o vorbire moderat rapida sau
usor mai lenta nu pot fi appreciate ca morbide. schimbarile de volum ale vorbirii:
depresie, manie
4. starea de constiinta: se va nota orice semn de boala si nivelul constiintei. Este
pacientul treaz, alert raspunde normal la stimuli, pacient adormit nu raspunde.
Tulburari:
stare obtuzie: diminuarea perceptiei lent si se manifesta prin dificultati in a realize
asocieri, pierderea ideilor creative, imposibilitatea a de a-si exprima ideile,
sentimentele.
Stare de hebetudine: bolnavul incepe sa fie rupt de realitate. Apare ca o persoana
incordata, mirata, perplexa.
Stare de stupoare: manif prin o usoara dezorientare si o scadere a interesului
afectiv-volitional
Stare de obnubilare: perceptie intarziata si inadecvata, raspunsuri nesigure, lipsite
de sens; bolnavul se orinteaza greu si incomplet in spatiu.
Tulburare de orintare in spatiu: bolnavul nu stie in ce loc se afla, nu recunoaste
persoanele care I se adreseaza. Caracteristic persoanelor demente, derilante.
5. perceptia: senzatiile rep sursa initiala a tuturor informatiilor ele fiind imaginea
subiectiva a lumii obiective. Procese senzoriale elementare caracterizate prin
unitate si integritate.
Tulburarile:

hipoestezie: reprez scaderea sensibilitatii la diferiti excitanti, scaderea

acuitatii senzoriale. Intalnita la oligofreni, isterici, schizofrenici.

Iluziile: rep o perceptie distorsionata a unui obiect datorita unei distante

prea mari a luminii insuficiente, aparand si in stari affective. Expl: frica,
mustrari ale constiintei.

Iluziile vizuale: se manif prin metamorfopsie, subiectul are impresia ca obiectele sunt mai
mari, mai mici, alungite, largite, apropiate, indepartate.
Iluziile auditive: constau in impresia ca diferite sunete sau zgomote sunt mai apropiate,
puternice
6. memoria: rep totalitatea proceselor psihice de fixare, conservare, evocare si
recunoastere a evenimentelor, trairilor, experientelor.
Tulburari:
hipomnezia: scaderea fortei memoriei
amnesia: pierderea totala a memoriei.
7. gandirea: rep functia superiora cea mai complexa a creierului, prin intermediul
careia se realizeaza cunoasterea profunda, generalizata si afectiva a realitatii
obiective.
Tulburari:
fuga de idei: bolnavul are idei de grandoare, persecutie.