OMUL, HOLISTIC befinipii Pentru a inpelege conceptul de Om "Holistic", este important s& iatelegem rad&cinile englezegti ale cuvintelor folosite pentru a erea acest cuvant in Engleza American’ (Holistic) i Engleza Britanie’ (Wholistic). Ambele cuvinte ne fac 8% injelegem ce inseam o fiinf’ umand san%toass. Wholistic "Wholistic" provine de la rad%cina englezeasc% intreg "total" Potrivit dicfionarului, aceasta inseamn% s% fii san3tos, s8 nu £ Minit, s% fii intreg, s4 fii intr-o bun& condigie atat la trup cat gi la minte. Un sinonim al cuvantului este integral, care avo tyAinicie sau intregire, un intreg unificat al parfilor a va fiecare sistem care lucreaz in armonie. Astfel incat putem intreba: "Este pacientul in deplinStatea facultapilor mintale, spirituale, fizice?" "Este ceea ce vAd potrivit cu ceea ce aud gi cu ceea ce simt in legtitur’ cu aceast4 persoana?" "Lucreaza toate pArpile in armonie?" Ca elevi intrebarile ar putea fi: “Chm pot eu, ca nurs’, s§ cunosc raspusurilie la aceste intrebari?" | "Cum pot ajuta persoana pe care o am in ingrijire s& devin& mai sanitoas’?" Acestea sunt intrebiri pe care tof trebuie si ni le punem, deoarece avem grij& de alte persoane. Holistic Cuvantul american "Holistic" provine de la cuvantul "sfant "Sfant inseam’ sacru, sfingit, demn de adanca veneratie $ respect. 0 modalitate de a recunoagte sfinfenie intr-o alth £iinfA uman este 8S luam un copil nou n&scut in brapele noastre gi si-l examinaim temeinic. Desi micugul mai trebuie s% creasc& mult, 9 alt% persoan’ matur, sfant, nu poate decat s3 se minuneze de aceasti noni creayie. Intrebari pe care putem s4 ni le punem nowS ingine, im legatura cu tratamentul sacrului in alpii sunt: "Consider eu aceast4 persoan& la care fin, demna de dragostea gi respectul meu?" "Protejeaz% ingrijirea acordata de mine drepturile persoanei?" “Este atingerea mea respectuoasd fay8 de sentimentele gi nevoile altora?" in acest fel, holistic-ul nu se refer& numai la partile omului $i a abilitatea lui de a integra acele parti pentru a forma un intreg, dar se referi de asemenea gi la rad&cinile noastre eterne, Fiecare gi oricare persoan%, incluzandu-ne pe noi ingine, merit& un tratament demn gi un adanc respecementele Primare ale Omului baci t\bi ne gandim la noi ingine mai mult, realizdm c% nu suntem doar fiinLe ganditeave, simpitoare sau fiinge fizice. Descoperim suntem fkeugi din trei elemente inter-relatiouate: minte, spirit gi corp. Hai s& le definim pe scurt pe fiecare. Mintea Mintea este partea individului care gandeste rafioneazt, interpreteazd sentimentele gi face asociatii cu exporientele noastre trecute. ste de asemenea casa intelectului, sau a abilitagii de a invita, de a inteleae sau de a se confrunta cu situapid noi $i care necesitX o modalitate anume de a le face fara Spiricul Spiritul eote forfa ditStoare de viapa. Este acea parte din noi care percepe sentimentele gi migc% fiiufa noastr& fizick, sau corpul, Corpul Corpul este intregul fizic, mic al fiectrui individ. Tr&iegte atat senzatii externe cat si interne, gi furnizeazk o cale de iegire pentru exprimarea gandurilor gi sentimentelor prin limbajul verbal gi non-verbal. acteristicile Primare si Conceptele Omu) Elementele primare contin de fapt caracteristicile primare gi sonceptele aplicate omului: mintal (minte), spiritual (spirit) si €izic (corp). Vegi me vom ocupa de toate elementele onului in parte, in urmitoavele pagini, este foarte important s& observam ca in realitate parvile sunt foarte integrate gi este foarte greu st distings © minte pura, un spirit pur sau un cerp pur, cand vorbim de fiintele umane. Pentru a diferentia aceste trei elemente, haideti o% examin&m fiecare caracteristicS in raport cn durerea, este capabila s& faci multe lucruri. Pentru scopurile uoastre vom discuta trei caracteristici principale ale puterilor mintale ale unui om: perceperea gi invifarea; dispozipia de a f un lucru sau hotivarea, gi gandirea sau rapionamentulPerceperea gi Invaparea Copii fiind, suntem infom\:ayi s% afl&m tot ce putem despre tot ceea ce trdim. Degi, ca copii mici, suntem incapabili si exprinim ceea ce invajvim verbal, noi’ organizim informapia primitt in felul nostru unic. Nimeni ou infelege totul exact in felul in care intelegem noi, deoarece noi suntem cine suntem. Cu mintea gandim ceea ce invapam gi ceea ce ni se intampl& in raport cu propriile noastre experient cateyorisind toate aceste lucruri, inclusiv durerea Aceast4 egocentricitate, sau faptul c& vedem lucrurile numai in felul in care ele au legitur& cu noi, nu este un fel egoist de a £i al corpiilor, ci este mai degrabi o caracteristica’ esentiala a copilariei, care-i permite copilului si recunoasci, s& inteleagi'si s& raspundi propriilor lui/ei sentimente. Aceasta abilitate de a percepe, ne ajut% s% ingelegem cauzele discomfortului. Ne ajut& de asemenea si recunoagtem semnele acestui discomfort in algii. Ne putem clasifica suferinta bazata pe experientele dureroase din trecut, in trei categorii principale: durere mintal3, spiritual’ sav fizicé. Ele sunt de fapt distincte, dar de multe ori, ca fiinte umane nu suferim doar de un singur fel ge durere, de aceea recunoagterea etiologiei ar putearevelatorie gi folositoare in determinarea modalitayilor de a trata aceste feluri diferite de durere. Dispozifia de a face un lucru sau Hot&rarea Acest aspect al intelectului devine mai evident pe masur& ce examindm caracteristicile unui copil de doi ani care-gi exercit& voinfa (ei/lui) spunand "au". Fotrivit dicfionarului vointa este aspectul mental al individulvi care doreste, alege, hotrSste, intenfioneaz& si chiar vrea Vointa este manifestat in obiceiurile unei persoane. Ceea ce "dorim" este eventual ceea ce obtinem, sau ceea ce devenim. Fot dori si nu simt durerea. De fapt, mental, pot pune o barierd in fay discomfortului gi pot evada intr-o alt& stare de a fi, fiind inconstient de momentul prezeatului. Gisim evident acest lucru in culturile din Est. S-a spus, "Planteaz3 un gand, culege o acfiune; planteazd o achiune, culege un obicei; planteaza un obicei, culege un individ; planteazi un individ, culege un destin Gandirea sau Rafionamentul Ca fiinge umane, gandim de asemenea cu mintile. Suntem rapabili ca, din punct de vedere mental, s ne separim de alte situarii gi s% le examinam in termenii valorilor noastre. De exemplu, dac& nu suntem atat de frumogi pe catgandim c& trebuie s& £im in rapoct cu greutatea gi Gonfiguragia noastra, am putea simyi din puyct de vedere mental durere pi discomfort gi am putea dor} si ne schimbim Tn acest fel, © persoan’ care are o paralizie reziduald dupt ce a avut un accident vascular cerebral, poate suferi de durere mentali, la fel ca gi o femeie care a pierdut un s. Gin cauza cancerului, Uneori, noi ne putem scoate pe noi ingiue din aceasta stare de durere prin rapionare: "Nu sunt chiar atat de gras, privipi-m& gi aga, mai departe..." n Deseori cel mai mare comfort mental provine din exprimarea discomfortului nostru mental unui ascultator empatetic. Meeasta ne ajut& pe noi s& selecpionam problema (durerea) ¢i ‘alizim mai intai, dac& exist® ceva ce putem face in Tegiturd cu asta; in al doilea rand, ce vom face in legaturé cn asta; in al treilea rand, 53 lisam la o parte lucrurile pe care nu le putem rezolva gi si refuz%m s% ne ingrijoram pentru ele. Aseasta se refer din now la vointa noastra i [a abilitatea noastr& de a decide cum vom fi $1 cum vom reacyiona in fafa oricarei situapii. Spiritual Potrivit dicpionarului, spiritul este forga datitoare de viapa. Aga cum gi mintea are multe caracteristici, aga are sii spiritul. Vom lua in considerare urntoarele caracteristici: iubirea 94 fmpurtagirea ivbirii, creayia gi devenirea, venerarea gi adorarea Tubirea pi imparcipirea iubirii © caracteristict spirituald esenfiald este iubirea Cercetfrile au descoperit c4 copiii ii iubesc pe cei care au crescut in ciuda felului in care persoanele respective au tratat, Copiii au o dorinfa innscut de a fi apropiapi Gin punct de vedere fizic de primele persoane care i-au {ngrijit gi de a le implrt&gi tot ceea ce li se intampls Acest lucru se intamplS cu adevarat indeosebi atunci cand copiii sunt ori extrem de fericigi ori extrem de ranipi sufJeteste. Copiii igi arata dragostea prin tandret rubdare, gi supunere fapA de cei pe care ji iubesc Partea spirituala din noi doregte relatii profunde, comfortabile si de iubire. Profunzimea provine din impirtigirea rémirii gi tristefii, pe lang’ bucuria si placerea traiului cu alii. Iubirea provine din ceea ce o persoana face pentru cealalta, iar comfortul provine din stabilirea unor relatii de incredere unde toate inimili noastre pot fi expuse fri frica represaliilor sau a ridicoluluiCreapia gi devenirea Spiritul este partea din voi care gAseqte mult% bucurie in crearea gi apecierea lucrurilor frumoase. Este acea parte a noagirA% care cntS frumesul, pacea, inspiratia gi care cauta SK creeze acestea gi-n propriile noastre vieri. Este puterea spicitual’ care ne inspira pe noi s& devenim cat pute de buni. Este acest proces de devenire care suporta eSutarca pentru a ne gsi "tovarigul", apoi din nou este acea parte a noastr’ care persevereaz& in construirea "casei noastre". Momente de mare bucurie gi satisfactie sunt Gisite in velajiile de familie, de asemenea, i cele de mare durere gi tristere pot fi gisite aici Venerarea si Adorarea Printre relatiile pe care omul le dezvolt in timpul viepii este $i relapia cu puterea omnipotent, omiscient’ gi a~ tot-iubitoare. Unii se refer’ la aceasta putere ca fiind "Dumnezeu", "Marele Spirit", "Tattl Ceresc", "Nirvana" Pentru fiecare persoan’, “Aceast% putere" reprezinta ceea ce face totul posibil. Reprezint% viara care se nagte. Este ceva fird de care noi n-am [i nimic...este ultimtl Lucru care vrem si ni se intample gi deci stabilim relatii cu "Dumnezenl" nostru Spiritele noastre simt bucuria ce gi durerea, in deverse gi profunde feluri. Nu exist mai mult& bucurie decat aducerea unui nou bebelug s'%n’tos in brapele unui p’rinte dornic gi nerubd%tor. Nu exist nimic mai inveselitor decat 5% privesti p¥mantul de pe cel mai inalt munte sau decat s& stai sub o cascad4. $i iartgi nu exist@ nimic care s& intr pacea perfect’ care este gisitS in locurile sfinte san pacea aseminitoare pe care o trdim stand al&turi de cineva pe care-1 iubim $i cu care suntem in perfect armonie. Chiar gi marile opere de art& ne inspir% idealuri mirete din puct de vedere spiritual. Pe de alt parte, nu exist nimic mai dureros decat pierderea unei persoane iubite; in special dac3 este sopul/sopia sau copilul. Alte lucruri care ne las& cu adandi rfini spirituale gi cu durere sunt pierderea increderii in cineva drag $i apropiat sau pirisirea noastra de c&tre cineva drag (prin abandonare), sau divorf. Alté puternic&’ pierdere spirituala este pietderea respectului de sine care poate veni prin abuz de orice fel. Durerea spirituala necesti8 o introspectie profunda din partea noastra. 0 lucrare original& despre durerea spirituala/emotional& si cauza acestora, poate £i de foarte mare ajutor pentru alinarea gi confrumtarea cu acest fel deEEE EE EEE EE EET E"E durere. Mai milt decat atat, acest fel de durere necesith jutervenfij spirituale in plus fapa de efectul terapeutic al crisulni, kug3ciumile, studierea unor lucriri inspirate sfituivea cu cei dragi, sau cautyrea ajutorulu conducttoriler religiogi ne pot ajuta eventual s& iertam gi si uittm, Unele persoane pot simi c& ele nu au pe nimeni eMiruia si-Agi impartageasc& durerea. Atunci, acesta este womentul cand tia sfat din partea unui specialist in domoniu 3% fie de cel mai bun ajuto: Fizic Adipostul fizic al mingii este creierul organic, iar pentru spirit, corpul. Corpul fizic simte de asemenea, durerea, dar intr-o alt# modalitate. Este o durere care poate fi urmiritS prin sistemul nerves de la originea sa, spre creier, $i iarSsi inapoi spre origine. Durerea fizick este de asemenea o durere pe care o privim deseori ca pe un remediu ce poate fi indreptat prin medicamente, operapie chirurgicala, acupunctura sau alte forme de atingere. Atingerea bland’, incluzand masajul, este o sursi de remediu care uy nvmai ¢% are puterea de a alina durerea fizica, dar are gi puterea de a furniza comfort spiritual gi mental la fel de bine ea $i prin contactul persoand cu persoan% cat si prin ocazia verbalizirii sentimentelor. Astf€el, noi experiment&m durerea in feluri unice, depinzand de locul unde~gi are originea durerea: in minte, in spirit sau corp Sistemele Corpulwi $tiinpa a devorminat, prin experimentare, c& individul fizic este aleXtuit din multe sisteme. Fiecare sistem a beneficiat de voiume de informare scrise (despre el). in ciuda faptului c& fiecare sistem este unic gi absolut wluitor de studiac, cu cat le studiem mai mult separat, cu atat mai mule realiztm c3 ele sunt inter-dependente. Toate sistemale fizice ale corpului trebuie $4 primeascd sau s& dea drumul unei forme sau alta. Ele demonstreaz’ calitatea dea fi in echilibru, Dack pierdem funcfia unui sistem exist" neechilibre gi-n celealte. Hai SA privim cu atenpie mai indeaproape unul din siteme gi si vedem ce legatura are cu intregul nostru fizic, precum si felul in care se leagt de fiinga noastra spiritual’ gi mentala. Sistemul tegumencar (Pielea) Se pune ci pielea este prima linie de aparare a organismului impotriva infectiei. Este una din barierele corpului nostru impotriva invaziei proteinelor straine precum si al obiectelor str&ine. Popi fi imaginezi ce mergi la anotat sau la munca in gradini f4r& piele pe tine?Este 9 acoperire minunat& pentru ceea ce avem intuntru Fielea este de \Ysemenea una din Liniile majoce care coutribuie la crearea formei gi care furnizeaz% caracteristici atat de proprii fiectrei persoane ca de exemplu: nas, buze, urechi, par, unghii etc, Este ugor de curapat, tot Gera cé ne trebuje este pugin sapun, apa’ si frecare Vielea ne ajut% de asemenea s& ne reglim temperatura prin respirapie pi tremurat. Odat& ce transpiram aerul din jurul nostru se evapora gi noi ne linigtim. Pe de alta parte tremiratul face ca mugchii ataga{i parului din pielea noastr si se contracte $i in acest fel si se redice parul de pe corpul nostru ( furnizand izolare), rAspandind energie gi-n acest fel producand caldura Celulele din piele care secret&, produc uleiuri care lubrifict pielea gi suplimenteaz’ stratul protector impotriva invaziei de produgi stini. Celulele excretoare ajuté la reglarea s&rurilor gi apa din corpul nostru. Cand este expus’ a soare, pielea noastr& produce vitamina D o vitamin§ esenpiald pentru menpinerea ‘oaselor sindtoase. Pielea este de asemenea un organ de simp, un organ care simte. Fiind enervata de sistemul nervos, ea simte lucruri specifice despre mediul intern gi extern, De exemplu: cald gi rece, ued si uscat, ascupit gi bont. Simte de asemenea durere gi comfort in acest fel, dar printr-un rafionament mental noi suntem capabili s4 diferentiem o atingere de dragoste fat& de una de furie. In acest fel, vedem dac& exist® o legitura intre corpurile gi minyile noastre, unul acfionand asupra celuilalt pentru a ne conduce pe noi la o interpretare a stimulilor; gi de asemenea o legitura cu spiritele noastre, pe misura ce simpim relapiile asociate cu asemenea atingere Dac& ne gandim in mod serios la acest singur exemplu al inter ralayiei dintre corp, minte si spirit, incepem s% apreciem felul in care lucreazi la unison toate aceste parfi, aducandu-ne in pragul unei plingtafi de bucurie. Dacd nu exist% armonie intre corp, minte gi spirit, putem trai experienta opus’, chiar o plindtate de tristete. Acum, 5a privim repede celelate sisteme ale corpului. Sistemul osos ne asigur& conformafia in jurul c&reia sunt organizate restul fesuturilor noastre moi, reprezentand de asemenea i centrul de productie al sistemului imunitar celular. Sistemul muscular ne asigur& forma gi mijloacele prin care he putem migca onsele.Sistemi] vervos asigurS stimularea mugchilor pentru o Migcare direct. Aveast& migcare poate £i sub control automatic aga cum este intr-o acpiune reflexi, cand ni atingem mana de o suprafapa, £Nerbinte, sau poate fi o actiune voluntara, unde directia provine de la minte gi este concentrat& pentru a ohtine un anumit obiectiv Sistemul endocrin asigurS funcpionarea aproape a tuturor celorlalte sisteme prin eliberarea de hormoni care conroleaz’ mediul intern. Sistemil digestiv este mecanismul corpului nostru care asigura hrana tuturor celulelor corpului transportate de sange. Este alcAtnit din multe organe unice care ajuta acest proces gi este de asemenea unul din organele majore de excrefie. Sistemul respirator este mijlocul care asigurd ca oxigenul din sange s% fie transportat tuturor celuelor corpului Este de asemenea un sistem excretor gi este influenfat de crearea produselor inutilizabile din sistemul circulator. Sistemul circulator, ale&tuit din inim&, vasele sanguine si Julele sanguine, este sistemul de transport al corpului. Duce hrana $i oxigenul tuturor celulelor corpului gi duce produsele nenutilizabile ale metabolismului spre organele excretoare inclusiv spre rinichi, ficat gi plamini. Sistemul limfatic este o alt& parte a sitemului imunitar. ste alcStuit din organe care ajut& in primii ani de viafS si recunoasc’ organismele care cauzeaz& infecfii Pana la varsta de 1) ani isi construiegte o armat@ virtual’ de celule pregatite sX atace aceste organisme speciale pentru tot restul viepilor noastre. Sistemul urinar este un alt organ excretor. Functia lui cea mai important’ este de a ne regla concentrafia de ap& si sare din organism. Dar serveste de asemenea pentru a ne elibera corpul de nitrati gi alte produse secundare ale proteinelor metabolismului. Sistemul reproducttor este cel care ne asigur% organele necesare pentru a crea alte fiinye umane. Faptul c& multi dintre noi suntem stinitogi este un miracol asupra caruia merité 8% reflectam, Aga cum am vazut inter-relatia dintre corp, minte gi spirit cu pielea, putem vedea o inter-relatie gi intre celelalte sisteme ale corpului cu mintea si spiritul, de asemenea. Nu suntem fiinfe sub un simplu control autonomic, Suntem capabili s& exercitdm tm control congtient asupra existentelor noastre fizice. Aceasta inseamna c4 eu percep un stimul prin spirit » corp si pot reactiona in afara obiceiului sau pot alege si-m: modific reactia.Este important de observat c4 ayvem un control conspient a corpurilor noastre din partea minpilor noastre. \ Este atunci cand ne comportam sau reactionam fizic la stimuli in armonie cu cele mai profunde valori ale noastre, aga cum percepem sentimentu} bunistarii. Cu alte cuvinte, bun&starea noastra fizich alecteazd bunistarea noastra mental& $i spiritual’ bunSstarea mental% afecteazi bunistarea noastra fizich gi spirituald afecteazi bunistarea noastrd mental’ gi fizict ACTIVITATE Hai si folosim 3 cercuri pentru a reprezenta fiecare element al omului (Imaginea | este reprezentarea autorului in ceea ce priveste Omul Holistic, folosind aceast% metod’. Imaginea este desenat& folosindu-se 3 cercuri suprapuse, fiecare din ele reprezentand un element distinct al omului: corp, minte si spirit. Fiecare cere confine o mare parte din celelalte cercuri desenate. Minte/Mintal Spirit/Spiritual Corp/Fizic Vepi realiza c& cele 3 cercuri suprapuse formeazi 3 semilune in afar& de a gi marime, gi 3 semilune in interior, de asemenea avand aceeasi form’ gi marime ca gi dublurile. Hai st coloram in interior Cercurile reprezentand cele 3 elemente principale ale omului folosind culorile primare: galben albastru gi rogu. Hai s& permitem culorii galben 84 reprezintemintea, deoarece atumei cand vorbim, gi avem idei care rizbat din nintile noastre, spunem cX s-a aprins un beculey rogu in capul nostru; cyloarea gaiben mai poate reprezenta mintea gi pentru soarele eNre colorat cn glaben de c’tre copii. Hai si coloram fizienl cu culoarea regu, deoarece culoarea sangelui este rogu, gi bai s% coloriim spiritualul cu culoarea albastru. Acum, pe wiourt ce examim%m produsul eforturilor noastre, descopecim c& semilunile exterioare contin culorile primare pure: galben albastru gi xogu, reprezentand conceptele de mintal, spiritual si fizic. Semilunile interioare au devinit culoci secundare: verdele, din combinafia galbenului cu albastcul portocaliul, in combinapia glabenulului cu rogul; gi violetul, din conbinatia aibastrului cu rogul; gi violetul, din combinafia albastrnlui cu rogul. Vedem c% partea cea mai interioars a modelului reprezints o combinatie a tuturor culorilor. Dac& culoarea pur% a semilunilor exterioare reprezints elementele primare ale omului, cum numin celelalte patru suprafeye? E posibil va acestea st reprezinte alte caracteristici sau concepte legate de Omul Holistic? Poate caracteristici secundare, care sunt de asemenea o combinatie a elementelor primare? Paate emotional, psihologic, social, chiar holistic? Hai s& examin&m pe scur definipiile emotionalului, psihologicului si socialului? 2.si, Conceptele Secundare ale Omului Holistic motionalul este definit ca fiind aspectul care are de-a face cu sentimente intense, va de exemplu: dragostea, ura gi desperarea. Av £i rapional din partea noastr& s& spunem c& leg%tura dintre minte gi spirit este emosionalul care-gi are baza in fizie? Sunt aregostea, ura gi desperarea sentinente spirituale? Am putea spune c& este interpretarea evenimentelor minfii noastre cea care pune piedici acestor sentimente si, in final, analiza determina felul in care vom reactiona la acestea? Sunt aceste sentimente exprimate in corpurile noastre, prin comportamentele noastre? Psihologic Esihologicul are de-a face cu caracteristicile mintale gi comportamentale ale unui individ. Are de-a face de asemenea cu abilitatea noastra de-a ne confrunta cu noi situafii. Purem spune c& psihologicul este leg&tura dintre minte gi corp gi ci expresia lui este in spirit? Dac& conceptul spiritual include relatii, atunci ar putea fi semnificatiy cA formeaz’ baza semilunei dintre minte si corp? Spun comportarile noastre ceva despre felul in care gandim si\gimiim in legStura cu noi ingine? Este abilitatea hoastra je-a face fare situatiilor determinatd de taria iidamentelor an raport cu valorile noastre, gi in mod Fundamental deverminat’ de Celul in care reactionam la provackri? Social Socialul este definit ca avand de-a face cu interactiuni printre membrii unui grup si cu bunastarea acestora Ar putea £1 intr-adovir socialul leg&tura dintre spirit si forv? $i reprezintS mintea baza? Este gandirea noastr’ Semnificativa pentru sentimentele pe care le avem in iegatur’ cu noi ingine? Sentimentele nu exist’ fara un ebiect. Care este obiectul sentimentelor noastre? Este Vocta ye co caec) co adndim desptalinotyvusiaabeu au/irornecs doar baza a ceea ce simpim ci gi a felului in care ne caper ran £aFS de noi ingine, dar si faf% de alii? Este qpncertul social capabil s% surprind& compatibilitates (autre spiritele (sentimentele) noastre $1 corpurite {comportamentele} noastre? Am putea spune ci socialul este eabresia celor mai profunde valori gi a gandirii noastre te raport cu noi gi cu alpii? greares culorilor: verde, portocaliu gi vielet gi relapia lor cv Pinsete culori primare poate fi instructiv pentrd nol, fa mncve in chirurgie toata lumea poarta verde, de ce? Parton operata Ba eee a oc bee eich Dura e ie enpocriigacy cngeul Ge operatie rémane o imagine din viziunea campulai ghirurgical. S-a descoperit ci atunei cand chiruroui igi ridica panty de campul de sange, gi-l concentreaz pe verde, cealalta o vadeee epnOgtt este gtears’ din privirea lui, redanduci ssteel © vedere clara. Back verdele (emofionalul) inghite rogul (fizicul), atuned poate Fazioul si inghita emopionalul? Tar dac& relafia dintee fizic s Engtioral este adevarat&, atunci ar putea fi posibil a madera) reer god, fact viitoare descoperiri in tratamentul boliles Treaty get opirituale de asemenea? Aceast’ problem’ va cote Msat& d-voastra pentru reflectie Fartea interioard a modelului contine toate culorile. Poate Nock naa ee? Coenha, "Omului Holistic"? Tatal, Mama pi Coniii pari aga c& in familie descoperim, experimentim gf deavol van potenfialul nostru cel mai complet, acele caractersitios proprii noua, eul nostru holistic? Gmul vine in aceasth lume ca o fing’ "inereaga” pi "stants", in gursul viefii *totalitatea" si "sfintenia". pot £2 pierdute Satorith efectelor lumii. De exemplu, imbiitranim, iar corpurile Boastve Asi plerd functionarea optima, Succesele gi epscuriiahnoastre tind 34% ia tax pe precizia minyilor noastre si spiritelor noastre. Printr-un efort consfient, fiecar recigtiga "totalitatea" gi "sfingenia". Facem ace. sur& ce invaySm s% ne integram gandurile, sentimente)+ comportamentele in acel intreg in care am dori si fim, care putem £i.