Sunteți pe pagina 1din 44

ALUMINIU

Grupa Turcoise:
Barbu Monica
Geamanu Cristiana
Vulpe Maria Alexandra

Clasa a-VIII-a C
Liceul Bilingv Miguel de Cerv

Aluminiul ofer soluii inteligente


i practice unei viei moderne.
Fr acest metal, societatea
actual este de nenchipuit.
E cel de-al treilea metal prezent n
natur, din punct de vedere al
abundenei i are proprieti care
nu se altereaz n niciun fel prin
transformare: este uor, rezistent,
nu ruginete, este un bun
conductor de cldur i
electricitate, este ductil i nu are
miros.

Aspect si structura cristalina


Aluminiul este un
metal alb-argintiu si
care poseda o mare
plasticitate.
Cristalizeaza in
sistemul cubic cu
fete centrate fara a
mai avea si alte
forme alotropice.
Simbol chimic:Al;
Numar atomic:13;
Masa atomica:26,97

Proprieti atomice

Mas atomic: 26,981538


Raz atomic: 125 (118)
Raz de covalen: 118
Raz van der Waals: 205
Configuraie electronic: [Ne] 3s2 3p1
Electroni pe nivelul de energie: 2, 8, 3
Numr de oxidare: 3
Oxid: amfoter
Structur cristalin: cubic cu fee centrate

Originea, formarea si raspandirea


zacamintelor de minereuri de aluminiu
Aluminiul este unul din metalele
cele mai raspandite in scoarta
terestra (7,5% Al sau 15,54%
Al2O3), ocupand in aceasta privinta
locul al III-lea dupa oxigen (47%) si
siliciu (28%) si il gasim in
compozitia celor mai multor roci
sub diferite forme:
-sub forma de silicati in combinatie
cu alte metale; constituie
elementele esentiale sau accesorii
ale principalelor roce terestre;

-sub forma de argila provenita din


descompunerea feldspatilor potasici;
acopera intinderi mari;
-sub forma de sulfat de aluminiu si
potasiu, alaunita, din care se extrage
alaunul;
-sub forma de fluorura dubla de aluminiu
si sodiu, criolita, care are un rol
important in metalurgia aluminiului;
-sub forma de hidrati de aluminiu,
bauxita, care este astazi singurul
minereu pentru extragerea aluminiului
metalic.

Istoric (1)
Termenul "alumen," care este tradus n
"alaun," apare n lucrarea lui Pliniu cel
batran, Naturalis Historia, capitolul 15 al
crii 35, furniznd detalii despre acest
metal.
Dei diferite substane erau deosebite
prin numele de alumen, toate erau
caracterizate de un anumit grad de
astringen, fiind utilizate n medicina
sau ca vopsele

Istoric (2)
Alchimistii arabi din Evul mediu, in frunte cu Geber,
confundau alaunii vitriolii (sulfatii) si chiar cu
varul si boraxul ;
in 1754, Marggraf stabilea diferenta dintre var si
alaun si mentiona ca acesta din urma se inrudeste
cu silicea ;
n 1760, un anumit oxid metalic care prezenta
stabilitate i nu putea fi redus a fost extras din
alaun i numit alumin de ctre chimistul francez
L.G.Morveau.
in 1789 Lavoisier isi da seama ca alumina (oxidul de
aluminiu) trebuie sa contina un metal nou
n 1807 Sir Humphry Davy a concluzionat c
reducerea compuilor chimici stabili ar trebui s
se fac electrolitic cu ajutorul unei noi celule
voltaice, reuind obinerea sodiului, potasiului,
bariului, stroniului i al calciului n form
metalic.

Istoric ( 3)
Whler, peste cativa ani reia experientele cu
aluminiul. In anul 1845 trece peste potasiu vapori
de clorura de aluminiu,obtinand de data aceasta
aluminiu metalic compact, putandu-i studia si
proprietatile:
AlCl3 +3K3KCl+Al
In 1854,chimistul francez Henri Saint Claire Deville
(1818-1881) reia cu toata seriozitatea cercetarile
asupra aluminiului. El imbunatateste procedeul
Whler,folosind la reducerea clorurii de
aluminiu,nu potasiul metalic scump,ci sodiul
metalic,mai ieftin. Deville reuseste sa obtina
aluminiu topit turnat in bare,iar la Expozitia
universala de la Paris din anul 1855 prezinta sub
numele ,,argint din argila primul lingou din
acest aluminiu si apoi tabachere, lanturi si
tacamuri din acest nou metal .

Cand a fost descoperit


aluminiul?
Poposim putin si pe taramul tarii noastre, mai exact
la Aiud. In 1974 a fost descoperit pe unul din
malurile Muresului, un obiect ciudat care semana cu
un ciocan. Piesa a fost dusa la Institutul de
Arheologie din Cluj-Napoca, unde a fost studiata in
detaliu. Analizele de laborator au artat c este
confecionat dintr-un aliaj complex: 89% aluminiu,
6,2% cupru, 2,84% siliciu, 1,8% zinc, plus mici
cantiti de zirconiu, cadmiu, cobalt, nichel, staniu,
bismut i argint. Adncimea la care a fost gsit
obiectul, lng fosilele unui animal demult disprut,
dar i prezena unui strat gros de oxizi par s indice
c are peste 20.000 de ani. Tocmai asta-i problema.
Aluminiul a nceput s fie produs i prelucrat
industrial abia dup 1883. Din pcate, studiul acelei
piese s-a oprit la analiza compoziiei chimice.

Prepararea aluminiului in
laborator
-Aluminiul metalic a fost obtinut intaia oara, in 1825, de
Oersted prin reducerea clorurii de aluminiu anhidre, cu
amalgam de potasiu. Doi ani mai tarziu, Woehler a
perfectionat metoda folosind potasiu metalic, inlocuit
mai tarziu prin sodiu:
-Reactia chimica ce are loc este:
AlCl3+3Na Al+ 3NaCl
-In aceasta reactie, din cauza greutatii atomice mici si a
valentei mari a aluminiului, 23gNa dau numai 9gAl.

Extractia aluminiului pe cale industriala


-Aluminiul metalic a fost produs prima data in cantitati
comerciale in anul 1854.
-Anul 1866 aduce cea mai mare perfectionare in domeniul
producerii aluminiului si poate fi considerat ca inceputul
metalurgiei moderne a acestui metal

Proprietatile fizice (1)


Culoarea :este un metal alb ca argintul. La aer, aluminiul se
conserva uimitor de bine. Aceasta rezistenta se datoreste
formarii unei pojghite foarte subtiri, dar compacte, de oxid,
care apara restul metalului de oxidatie si-l face propriu
pentru constructii in aer liber; acesta isi pastreaza culoarea si
rezistenta.
Greutatea specifica (densitatea) Dintre metalele curente,
aluminiul este cel mai usor, dupa magneziu, avand densitatea
la 20C de 2,70 g/cm3.
Caracteristici termice
-temperatura de topire: 658,7C
-temperatura latenta de topire este de 93,96 cal/g.
-tensiunea superficiala a aluminiului topit intre 700 si 820C
este de 520 dyne/cm.
-viscozitatea aluminiului topit este de 0,02890 poise la 700C
si de 0,01392 poise la 800C.
-temperatura de fierbere la presiunea normala este de
2056C, iar caldura latenta de vaporizare este de 2305 cal/g.
Formeaza aliaje- duraluminiu

Proprietatile fizice (2)


-tensiunea

de vapori a aluminiului este in functie de


temperatura: 0,00062 mg Hg la 660C (topit), iar la 1030C
este de 1 mg Hg.
-conductibilitatea termica la 20C este de 0,52 cal/cmsC.
-difuzibilitatea termica = proprietatea de egalizare a
temperaturii in regim variabil, sau rapiditatea de incalzire,
este mai mica decat a cuprului, mult mai mare decat a alamei
si de 5-6 ori mai mare decat a fontei sau a otelului.
Caracteristici magnetice Aluminiul pur este usor
paramagnetic, cu o susceptibilitate: k=+0,6010-6(cm3/g)
Conductibilitatea electrica Una dintre proprietatile cele mai
importante ale aluminiului este conductibilitatea sa electrica.
Aluminiul, din acest punct de vedere, urmeaza imediat dupa
cupru, ordinea metalelor bune conducatoare de electricitate
fiind urmatoarea: argint, aur, cupru, aluminiu, fier. Cu cat
aluminiu este mai pur, cu atat conductibilitatea este mai
buna, mici cantitati de impuritati fiind de natura sa
influenteze mult conductibilitatea electrica.

Izotopi
Izotop
Al-26
Al-27
Al-28

Perioada de injumatatire
730000 ani
Stabil
2.3 minute

Metalurgia aluminiului
(1)
Aluminiul poate fi obtinut din Al2O3 sau din AlCl3 prin
reducere cu metale. Reducerea nu se poate face cu carbon,
deoarece s-ar forma Al4C3.
AlCl3 + Na - Al + 3NaCl
Industrial, aluminiul poate fi obtinut prin prelucrarea
bauxitei, care poate avea loc in 2 faze:
Prepararea aluminei (Al2O3), proces prin care se separa
alumina de celelalte impuritati, precum Fe2O3, SiO2, TiO2,
etc.
Aceasta preparare are loc prin procedeul Bayer, bauxita fiind
calcinata la temperatura de 700 C intr-un cuptor rotativ, in
scopul deshidratarii si distrugerii materiilor organice.

Metalurgia aluminiului
(2)
Are loc un proces de macinare fina si apoi o incalzire sub
agitare cu o solutie de NaOH concentrata in autoclave
aflate sub presiune de 5 atmosfere si temperaturi de
160-180C, timp de cateva ore.
Oxidul de aluminiu trece in solutie sub forma
aluminatului de sodiu, Na[Al(OH)4].
Amestecul se filtreaza, solutia de aluminat de sodiu fiind
separata de noroaiele-rosii, bogate in Fe2O3 si
aluminosilicatul de sodiu insolubil format ca produs
secundar, conform reactiilor:
SiO2+2NaOH = Na2SiO3+H2O
2NaAlO2 + 2Na2SiO3 + 2H2O =
3Na2O*Al2O3*2SiO2*2H2O

Proprietati chimice (1)


valenta III - ionizarea pozitiva - reactioneazanemetale
- este practic perfect stabil fata de apa.
-solutiile foarte diluate si cele foarte concentrate
de HNO3 si H2SO4 nu rectioneaza aproape deloc cu
aluminiul, n timp ce n cazul concentratiilor medii
ale acestor acizi, aluminiul se dizolva treptat.
-este stabil fata de CH3COOH si H3PO4.
-metalul pur este destul de stabil si fata de acidul
clorhidric.
-este usor solubil n baze tari (NaOH, KOH
- este atacat de solutia de NH4OH.

Proprietati chimice (2)


Aluminiul este un metal amfoter, care se poate ioniza n apa
fie bazic, fie acid in functie de pH-ul mediului.
Sa luam exemplul hidroxidului de Aluminiu :
AL(OH)3 + OH AL(OH)4
AL(OH)3 + 3H+ AL3+ + 3H20
-reacii cu nemetale:
cu halogenii
2Al + 3Cl2 = 2AlCl3,
cu oxigenul
4Al + 3O2 = 2Al2O3,
-reacii cu acizii:
2Al + 6HCl = 2AlCl3 + 3H2,
-reacii cu sruri:
2Al + Fe2O3 = Al2O3 + 2Fe,
-prin reaciile aluminiului cu apa, cu oxizii metalici sau cu
oxizii nemetalici se obine oxidul de aluminiu

n seria halogenurilor de aluminiu,


AlF3 se deosebeste foarte mult prin
proprietatile ei de anolagii ei.
Fluorura de aluminiu care se obtine pe
cale uscata (de exemplu prin
calcinarea Al2O3 n vapori de HF) este
o pulbere cristalina incolora, care se
topeste abia la 1040C. Ea este practic
insolubila n apa.

Aluminiul comercial pur (commercially pure


aluminum): se obtine de la electroliza, contine
circa 99,5% Al. Aluminiul metalic brut produs
de industrie poate contine maximum de
impuritati in proportie de 2%; dintre
impuritati, locul principal il ocupa fierul (circa
1%) si siliciul (0,5%), apoi urme de cupru, zinc,
sodiu, floruri si alumina; aceste doua ultime
elemente fiind antrenate mecanic in metal.
Aluminiul superior (super-purity aluminium):
Prin diverse procedee, s-a reusit sa se obtina,
de catre marile intreprinderi producatoare un
aluminiu extrapur, de 99,99% Al.

Aliaje de aluminiu:
Aluminiul pur nu are multe intrebuintari
din cauza slabelor calitati mecanice. De
aceea s-a cautat a se corecta aceste
imperfectiuni prin aliaje, adica prin
adaogiri de alte metale, care sa-l faca
rezistent la solicitarile mecanice sau de
alta natura.
Cele mai importante aliaje sunt acelea
care contin cupru, siliciu, magneziu si
zinc. De mica importanta, din cauza
intrebuintarilor reduse, sunt aliajele cu
cositor, cadmiu, stibiu si bismut.

Noutati/ Descoperiri (1)


Aluminiu
transparent

Cu un laser de tipul FLASH, o echipa


internationala de cercetatori, majoritatea de la
Universitatea Oxford, au trimis impulsuri scurte
catre electronii fiecarui atom de aluminiu dintr-o
proba, fara sa rupa structura cristalina,
observand ca in aceste conditii, aluminiul a
devenit aproape invizibil la radiatii ultraviolete
mari. Starea de transparenta a aluminiului a fost
obtinuta pentru o durata de aproximativ 40
femtosecunde, adica de ordinul 10^-14 secunde.
Un lucru extrem de interesant este faptul ca
aluminiul transparent a fost folosit pana acum ca
material fictiv in filmele si cartile stiintificofantastice, mentionat inca din 1986 in filmul Star
Trek IV: The Voyage Home. Tot ca un lucru
interesant este faptul ca deja exista un aliaj
format din aluminiu, azot si oxigen, numit AION (
aluminium oxynitride), care este un material
ceramic transparent.

Noutati/ Descoperiri( 2)

utilizarea aluminiului pentru


producerea de hidrogen

Cercettorii de la Penn State University i


Virginia Commonwealth University au
descoperit un mod de a produce hidrogen
prin expunerea unui complex de molecule
de aluminiu la ap. Descoperirile sunt
importante deoarece demonstreaz faptul
c geometria acestor complexe de
molecule de aluminiu, mai mult dect doar
proprietile lor electronice, este cea care
guverneaz proximitatea locurilor active
expuse ale complexelor.
Proximitatea locurilor active expuse ale
complexelor joac un rol important n
influenarea reaciilor complexelor cu apa.

Noutati/ Descoperiri ( 3)

Marea descoperire a
anului 2010 in
domeniul fizicii
cuantice

Fizicienii Andrew Cleland si John Martinis de la


Universitatea din California, Santa Barbara, impreunca cu
echipele lor au proiectat o masina de dimensiuni mici care se
compune dintr-o paleta de metal suficient de mare pentru a
putea fi vazuta cu ochiul liber alcatuita din 3 straturi de
aluminiu: un strat de nitrat aluminiu aplicat intre 2 straturi
de aluminiu pur.
In primul rand, ei au racit paleta pana cand a ajuns la starea
fundamentala sau la cel mai mic nivel de energie permis de
legile mecanicii cuantice, un obiectiv urmarit mult timp de
fizicieni. Apoi au ridicat energia widget-ului cu un singur
cuantum pentru a produce o miscare cuantica pura.
n timpul acestui experiment, cercettorii americani au
reuit, cu ajutorul unui microcircuit electric supraconductor,
ce nu ofer nicio rezisten la temperaturi foarte joase, s
creeze o "instalaie" care are capacitatea de a oscila i de a
nu oscila n acelai timp, acest fenomen fiind "o stare
suprapus" a universului cuantic n universul vizibil.
Aceast "prim main cuantic" cu o lungime de 30 de
microni (un micron este a mia parte dintr-un milimetru) este
format din materiale semiconductoare ce permit obinerea
unor stri suprapuse - comune n universul cuantic - fr
recurge la temperaturi extrem de joase, imposibil de obinut

Noutati/ Descoperiri ( 4)
Un material fotovoltaic nou, lipsit in
componenta de cadmiu si plumb, va
permite producatorilor de tehnologii
solare sa reduca semnificativ nevoia de
siliciu in celulele fotovoltaice multicristaline.
Sistemul a fost dezvoltat de Ferro
Electronic Material Systems si include
aluminiu si argint, care ofera o
performanta mult mai buna straturilor de
siliciu cu grosimi mai mici de 180 de
microni.
In prezent, cele mai subtiri capsule de
siliciu au 240 de microni, iar fata si
spatele sunt acoperite cu plumb.

Noutati/ Descoperiri ( 5)

Grupul elveian Alu


Metall Guss (AMG), cu
o tradiie de peste 100
de ani n topirea i
turnarea aluminiului, a
deschis n localitatea
timiean Deta o
fabric n care se
toarn piese de
aluminiu folosite n
industria medical i n
domeniul energetic

Atracia trgului de aviaie de la


Farnboroughdin Marea Britanie:
prototipul avionului de pasageri de
mare capacitate dezvoltat de
Boeing 787, fcut din fibr de
carbon i aluminiu, care a aterizat
la trg dup un zbor de circa opt
ore din Seattle.
Un alt material experimentat: o
combinaie de aluminiu laminat i
rin. Acestea sunt dispuse ca un
sandvi, strat de aluminiu peste
strat de rin. Aliajul este extrem
de rezistent i mult mai uor (cu
20%), ceea ce scutete i o bun
parte din kerosenul folosit.
Materialul este mai rezistent dect
aliajele clasice de aluminiu, dar i
dect fibra de carbon, din care se
construiete ultimul model de
Boeing 787 Dreamliner.

Utilizari (1)
Noua generaie a modelului BMW X5 va
debuta n 2013 mpreun cu o platform
complet nou, din aluminiu, care va ajuta la
reducerea masei totale i la mbuntirea
consumului i emisiilor

Noul Audi A6, chiar dac va aprea mai


trziu dect noile generaii ale rivalilor
BMW Seria 5 i Mercedes E-Class, va
aduce o mare inovaie n segment caroseria tip spaceframe, din aluminiu i
oel special , tehnologie utilizat i la
Audi TT.
Denumit ASF II, noua structur va fi mai
rezistent cu 50% i mai uoar tot cu
50% fa de o caroserie similar din oel.

Elecropnice- IT
-carcasa sa din aluminiu HTC
Legend fabricata in format
unibody, in stil MacBook Pro
-Factron Simplex - toc din
duraluminiu pentru iPhone

Al

Utilizari (2)
-arhitectur
-conservarea
alimentelor
-industria conservelor
-scopuri militare
-la construirea inelor
de tramvai
-aerodinamic
-aeronautic
-construirea brcilor
-jante de aluminiu
-n fabricarea ferestrelor
i uilor
-n fabricarea monezilor
-fabricarea burlanelor
-tabl i foi din aluminiu
-in industria bijuteriilor
-in industria monetara

Aluminotermia
metoda de reducere cu ajutorul aluminiului
(aluminotermia), descoperita de N. N. Beketov
n anul 1859, se foloseste pe scara mare pentru
obtinerea unei serii de elemente n stare libera
(Cr, Mn, V, etc.).
se foloseste des si la sudarea diferitelor piese
metalice, n special a mbinarilor sinelor de
tramvaie. Amestecul utilizat ("termitul") este
format de obicei din pulberi fine de aluminiu si
oxid de fier (Fe3O4). El se aprinde cu ajutorul
unui amestec de Al si BaO2.
Reactia fundamentala are loc dupa ecuatia:
8Al + 3Fe2O4 = 4Al2O3 + 9Fe + 795 kcal,
cnd se produce o temperatura de aproximativ
3500C. Afara de sudura, termitul se foloseste
la retopirea aschiilor de otel (deseu al
industriei metalurgice prelucratoare)

Oxidul de aluminiu
Oxidul de
aluminiu:Al2O3.In functie
de impuritatile cunoscute,
oxidul de aluminiu poarta
urmatoarele denumiri:
topaz(galben)
rubin(rosu)
safir(albastru)

ametist(violet

Oxizi de aluminiu
Oxizi micsti : MgAl2O4 spinel, BeAl2O4
crisoberil
Bauxita constituie minereul din care se extrage
peste 95 %din productia mondiala de aluminiu.
Dupa continutul lor in aluminiu si fier,bauxitele
pot fi:albe,rosi,cenusii.Cele mai mari zacaminte
de bauxita se afla in Franta.

Aluminiul reciclabil sut la sut


Retopirea lui necesit cu
95 la sut mai puin
energie dect producia
primar

O cutie de aluminiu dispare


in mod natural in 100 de ani

-Producerea de cutii de aluminiu, din materii prime,


necesita cu 20% mai multa energie decat producerea
acelorasi cutii, insa, prin reciclare.
-Recicland 1 kg de aluminiu se salveaza 8 kg de
bauxita, 4 kg de chimicale si 14 kWh de electricitate
F-olia de aluminiu reciclata este folosita pentru a face
componente pentru masini noi.
-Cutiile si foliile din aluminiu reprezinta ca volum cam
2% din deseurile domestice, dar aproape 25% din
deseurile reciclabile

Stiati ca(1)
un cuplu din SUA a hotarat sa
stranga 400.000 de cutii goale
din aluminiu pentru a reusi sa
obtina banii necesari pentru
nunta lor. Specialistii au spus ca
numarul impresionant de cutii
goale din aluminiu pe care cei
doi tineri trebuie sa le colecteze
va cantari, la final, peste cinci
tone
portiunile decojite pe
spate ale oglinzilor vechi
se repara aplicand in
locurile defecte, cu un
adeziv transparent,
bucatele de folie de
aluminiu

mpratul Franei,
Napoleon al III-lea,
impresionat de acest
metal uor, dorete s
fac platoe pentru
soldai

Al

datorita keratinei firul de par


este mai puternic decat
aluminiul si poate sustine o
greutate de 50-100g.

dac se
recicleaz
dozele de
aluminiu i se
fac unele noi
din ele, se
economisete
75% din
energia
necesar
crerii unora

Stiati ca(2)
Cel mai mare
elicopter din
lume ce a fost
construit
vreodata revine
in atentia
publicului odata
cu intentia unei
companii
occidentale de al
transforma intrun hotel de lux
zburator.
Echipajele ce
trebuiau sa
manevreze
monstrul din
aluminiu erau
compuse din 6
persoane: pilot,
copilot, inginer
de zbor,
electrician,
navigator si

Statuia lui
Anteros
Prima
statuie
facuta din
aluminiu
1893 la
Londra

Aluminiu si cercetarea
romaneasca
Costin D. Neniescu , chimist roman
nc de la nceputul anilor 1930 n cadrul cercetrilor
sistematice privind reacii ale hidrocarburilor
catalizate de clorura de aluminiu sunt obinute n
grupul de cercetare al profesorului Neniescu rezultate
de prim importan pentru nelegerea mecanismului
reaciilor prin intermediari carbocationici. Este
observat pentru ntia dat rolul esenial al unui
cocatalizator (urme de ap) n reacia de izomerizare a
cicloalcanilor n prezena clorurii de aluminiu. Din
aceast perioad dateaz alte observaii fundamentale
privind reacia cicloalchenelor cu cloruri acide
catalizat de clorura de aluminiu, n ciclohexan ca
solvent (cunoscuta astzi n literatur ca reacia
Neniescu de acilare reductiv) sau transferul de
hidrogen ntr-o form foarte activ. Aceasta este
prima menionare a transferului intermolecular de ion
de hidrur, aa cum se va numi mai trziu

Hoby
Sandy
Sanderson
din Noua
Zeelanda si a
inceput sa
construiasca
modele
incredibile de
masini din
resturi de
aluminiu de
la cutiile de
suc si bere

Aluminiul si efectele lui


asupra organismului uman
Chiar daca aluminiul se gaseste peste tot - aer,
apa, pamint - trebuie avut grija la cantitatea
pe care organismul nostru o absoarbe, pentru
ca el este banuit a avea efecte daunatoare
asupra bolilor sistemului nervos
Proprietatile lui chimice si fizice ii confera
numeroase utilitati. In acest sens putem
mentiona folosirea lui si a compusilor sai in
produsele alimentare (ca si aditiv), in
medicamente (antiacizii), in produsele de larg
consum si in tratarea apei potabile. Din cauza
abundentei sale in mediul inconjurator, el este
practic inevitabil, iar cercetatorii au inceput sa
studieze inca de mai mult timp efectele lui
asupra fiintei umane.

Apa potabil conine aluminiu


Cea mai mare parte a uzinelor de tratare a apei de
suprafaa din Canada, de pild, utilizeaz sulfat de
aluminiu pentru a elimina microorganismele nocive i alte
particule pe care le conin i care pot fi uor distruse prin
sedimentare i filtrare.
Aluminiul din alimente
Aluminiul este prezent n mod natural n numeroase
alimente, dar n general se afl n cantiti mici i
acumuleaz mari cantiti de aluminiu care pot fi eliberate
prin frunzele lor n infuzii. El poate fi de asemenea introdus
n hran, chiar din cea care se gsete n caserole, la
ustensilele pentru gtit i n ambalaje, dar s-a demonstrat
c aceasta este o cantitate neglijabil.
Anumite alimente, ca produsele lactate, gruntele i
produsele cerealiere, deserturile i buturile pot avea
niveluri mai ridicate de aluminiu dect cele normale
datorit utilizrii aditivilor alimentare care conin compui
ai aluminiului (de exemplu: fosfat de aluminiu i sodiu).

Aluminiul din medicamente


-Aportul cotidian poate crete considerabil pentru
persoanele care-i administreaz doz maxim
pe baz de aluminiu din medicamentele care nu
sunt prescrise de medici i care se vnd la cerere
n farmacii, ca antiacizii i acidul acetilsalicilic
tamponat
Aerul nepoluat are i el aluminiu
n zonele industriale, unde nivelul aluminiului din
aer este mult mai ridicat, aportul se poate ridica la
mai mult de 100 micrograme pe zi
Daca este adevrat c mare parte din aportul zinic
de aluminiu provine din alimente, doar un procent
mic - de obicei mai puin de 1 la sut - este
absorbit de organismul nostru.

Bibliografie
-Costin D.Nenitescu, Chimie Generala, Editura Didactica si Pedagogica,
1979;
-Science 23 January 2009: Vol. 323 no. 5913 pp. 492-495
-www.physorg.com
-20 iul 2010, Ziarul Gandul
-22 decembrie 2010, Ziarul: Adevarul
-www.magazinstiintific.ro/tehnologie, 22 December 2010, Laura P
-Nemes, T., Petrescu,V.,Tehnologia materialelor, Ed. Univ. Lucian
Blaga, Sibiu, 2001
-www.Wikipedia .com
-Memorator de metalurgie, Editura tehnica, Bucuresti, 1962
-Colan, Horia, s.a., studiul metalelor, E.D.P., Bucuresti,1983
-Lazarescu, Ion, Aluminiul, Editura tehnica, Bucuresti, 1978
--www.google.ro/imghp/?hl=ro&tab=wi
-www.preferatele.com/docs/..../Aluminiu