PROIECTE PROPUSE ECONOMIE EUROPEANA

Analiza evoluiilor macroeconomice din ara X (membr a UE): 2000-2013

(sau n funcie de datele disponibile fiecrei variabile)
Evoluia variabilelor nominale n ara X (pe baza criterilor de convergen
nominal):
rata inflaiei;
Combaterea cu succes a inflatiei este strans legata de cunoasterea factorilor generatori ai
acesteia. Chiar daca principala cauza a procesului inflationist trebuie cautata in sfera circulatiei
monetare, nu trebuie uitat faptul ca o serie de factori nemonetari din sfera economica, dar si
sociala uneori, pot contribui la declansarea, mentinerea sau accelerarea inflatiei. Dintre opiniile
cu privire la cauzele inflatiei contemporane (fiecare dintre acestea poate genera o forma
specifica de inflatie) mentionam urmatoarele:
- emisiune excesiva de semne banesti (bani de hartie);
- excesul de cerere solvabila care genereaza dezechilibru pe piata, intretine urcarea
preturilor accentuand tensiunea inflationista in concordanta cu marirea diferentei dintre cerere si
oferta;
- insuficienta productiei de marfuri (ofertei). Cresterea veniturilor, mai ales a salariilor, nu
este insotita de o crestere corespunzatoare a productiei si productivitatii, aparand o penurie de
bunuri, care genereaza dezechilibru pe piata, inegalitate intre cerere si oferta, cresterea preturilor.
Specialistii numesc un asemenea dezechilibru inflatie reala. Deoarece salariul este o componenta
a costului de productie, augmentarea lui va duce la cresterea pretului de vanzare, creandu-se
premisele unei spirale inflationiste a salariilor si a preturilor;
- cresterea excesiva a creditului, care creeaza bani suplimentari fata de nevoile
circulatiei, ducand la cresterea accelerata a cererii de marfuri in comparatie cu oferta;
- deteriorarea productiei de bunuri economice fara o reducere corespunzatoare a masei
monetare aflate in circulatie;
- cresterea preturilor internationale la materii prime, combustibil si energie, odata cu
importarea unor asemenea marfuri, importandu-se si inflatie.
In legatura cu aceste cauze putem avea diferite forme ale inflatiei:
a) Inflatia prin bani (moneda) este acea inflatie care rezulta in urma cresterii cantitatii
de bani aflata in circulatie peste cantitatea de bani necesara acesteia. Are la baza teoria cantitativa
a banilor, care considera inflatia un fenomen monetar pur. Conform acestei teorii, orice crestere a
cantitatii de bani superioara cresterii productiei reale se traduce, in conditiile unei viteze de
circulatie constante, printr-o ajustare in sensul cresterii preturilor pentru ca valoarea globala a
schimburilor sa fie egala cu cea a noii cantitati de bani aflata in circulatie. Irving Fischer este cel
care a formalizat aceasta relatie cu ajutorul formulei:
M x V = P x T, unde M masa monetara aflata in circulatie;
V viteza de circulatie a banilor
P nivelul general al preturilor
T volumul tranzactiilor ce urmeaza a fi asigurate
Aceasta ecuatie va fi dezvoltata de economistul Alferd Marshall si de M. Friedman.
b) Inflatia prin cerere (demand-pull inflation) este inflatia rezultata din cresterea
cererii agregate, explicata de unii specialisti mai ales prin cresterea veniturilor banesti ale
populatiei. Cu cat oferta va fi mai inelastica, cu atat preturile vor creste mai mult pentru
reinstaurarea echilibrului. Daca in economie nu exista capacitati de productie neutilizate sau

subutilizate, iar somajul este redus ca nivel, firmele vor raspunde la cresterea cererii indeosebi
prin ridicari de pret. Astfel, ajustarea cerere-oferta are loc mai ales prin preturi si mai putin prin
cantitati de marfuri.
Cresterile cererii agregate pot fi declansate spre exemplu de o crestere substantiala a
cheltuielilor guvernamentale in vederea reducerii somajului sau a cresterii nivelului de trai sau
mentinerea constanta de catre banca centrala a ratei dobanzii.
c) Inflatia prin costuri, prin oferta (cost-push sau supply-side inflation) apare in
situatia in care costurile de productie cresc independent de cererea agregata. Astfel, cresterea
generala a preturilor se datoreaza remunerarii factorilor de productie la un nivel superior cresterii
productivitatii lor.
Cresterea costurilor este inflationista atunci cand este autointretinuta, datorita
interdependentei elementelor care compun pretul de productie, putandu-se forma
adevarate circuite inflationiste, bazate pe transferarea sporirii costurilor si care
declanseaza o succesiune de efecte retroactive asupra cresterilor initiale.
Inflatia prin costuri antreneaza, de obicei scaderea productiei si a ocuparii, iar inflatia
prin cerere are efect invers. Cele doua forme de inflatie se pot manifesta simultan.
Spirala inflationista este sugerata in graficul de mai jos:

P O3
PIB
Fig. nr. 1. Spirala inflationista
Daca sindicatele muncitoresti fac presiuni in vederea
cresterii salariilor, acest lucru va determina cresteri ale costurilor si scaderea ofertei agregate care
se deplaseaza spre stanga. Veniturile suplimentare ale muncitorilor pot determina o crestere a
cererii agregate de la C1la C2. Astfel, decalajul inflationist este insotit de un decalaj cerere/oferta
in favoarea celei dintai, determinand o crestere si mai puternica a preturilor.1[4]Fenomenul are
tendinta sa se permanentizeze si sa se ajunga la o stare de stagflatie.
d) Inflatia structurala sau prin structuri se datoreaza in principal modificarilor
structurale care au avut loc in economiile tarilor. Daca in secolul XIX procesele de ajustare se
bazau pe elasticitatea preturilor si a veniturilor, pe concurenta, in secolul XX, mai ales dupa al
doilea razboi mondial apar anumite modificari in domeniul organizarii si desfasurarii productiei,
al muncii si al implicarii statului in economie. Stabilirea preturilor se face frecvent prin
intermediul unor negocieri colective, cei care decid in materie de preturi (intreprinderi, sindicate
muncitoresti, statul) fiind eliberati de constrangerile concurentei.2[5] Orientate aproape exclusiv
in directia maximizarii profiturilor agentilor economici, nivelele preturilor nu mai reflecta
realitatea si expresia concurentei, ci intentia de castig.
1
2

e) Inflatia importata - este acea inflatie rezultata in urma importarii de bunuri cu preturi
inflationiste, a variatiei cursurilor de schimb care duc la devalorizarea monedei nationale in
raport cu alte monede nationale de referinta, a circulatiei libere a capitalurilor intre tari.
Costurile ridicate ale materiilor prime importate vor duce la cresterea costurilor de
productie si deci a preturilor de vanzare. Deprecierea monetara reflectata in modificarea cursului
valutar va insemna scumpirea importurilor si ieftinirea pentru straini a marfurilor nationale
exportate

soldul bugetar;
datoria public;
rata dobnzii pe termen lung;
cursul de schimb (numai pentru economiile care nu fac parte din zona
euro)
Evoluia variabilelor macroeconomice reale:
rata de cretere economic;
In ultimul sfert de secol economia Romaniei a crescut in medie cu 1,2% pe an. Aceasta
rata de crestere este inferioara atat mediei EU-15, care a avansat cu 1,6% in aceeasi
perioada, cat si multor altor tari din Europa centrala si de est, care au crescut cu rate
cuprinse intre 1,5% 2,3% (Grafic 1). Dintre economiile din regiune doar Bulgaria si
Ungaria au avut rate de crestere economica inferioare.

rata ocuprii; Uniunea Europeana include tinerii i vrstnicii ntre grupurile vulnerabile n
ceea ce privete ocuparea forei de munc. Rata ocuprii tinerilor n Romnia
(1524 de ani) are o valoare de 29%, n timp ce media aceluiai indicator n
Uniunea Europeana este de 37%. rile din Europa de Est au, de asemenea, un
grad sczut de ocupare a tinerilor (2126%). Proporia vrstnicilor ocupai este de
37%, situndu-se n apropiere mediei Uniunii Europene (40%). Alte ri esteuropene
au o implicare mai activ a vrstnicilor pe piaa forei de munca (Ungaria,
57% i Estonia, 52%).

rata omajului;
n Romnia, fenomenul omajului a fost recunoscut oficial ncepnd cu anul 1991, odat cu intrarea in
vigoare a legii nr.1/1991 privind protecia social a omerilor i reinterarea lor profesional.Conform
metodologiei BIM Biroul international al muncii omajul a crescut pn in 1994; cnd sa inregistrat o
rat a omajului de 10,9%, dup care a urmat o perioad de reducere iar din anul 1997 rata omajului
inregistrat a crescut ca urmare a procesului de restructurare sau de lichidare a unitilor economice
neperformante in mod special cel minier culminnd cu o rat de 11,8% in anul 1999. Cauzele
principale ale acestei evoluii a populaiei ocupate ct i a omajului au fost: declinul economic
general, cu diminuarea volumului produciei, indeosebi industriale, in condiiile ingustrii pieei interne
i pierderii unor importante segmente alepieei externe, eecul programelor de macrostabilizare i
intrzierea privatizrii, reducerea investiiilor i restructurarea unor ageni economici nerentabili,
mobilitatea scazut a forei de munc in plan teritorial i profesional, constrngerile determinate de
mediul economic internaional.somajul este concentrat in zonele urbane. De asemenea, in rndul
tinerilor este mai ridicat dect in rndul adulilor. acest segment este unul defavorizat, deoarece tinerii
sufer cel mai mult in contactul cu piaa muncii fiind dezavantajai fa de categoriile de vrst
adult, att prin faptul c, ani de a rndul aceste din urm segmente de populaie au fost inute in
supraocupare, chiar dac economia a fost i este in recesiune, ct i ca lips a experienei in munc 1
privit ca o cerin uneori obligatorie la angajarea intr un loc de munc Provocrile majore pentru
Romnia sunt legate de omajul de lung durat precum i cel inregistrat In rndul tinerilor cu vrsta
cuprins intre 16 24; ani.Rata de angajare a celor cu calificare inalt este mai mare existnd un
decalaj mare fa de cel al tinerilor cu o calificare medie sau redus.Cea mai mare pondere in cadrul
msurilor active trebuie s o dein msurile privind procesul de invare pe parcursul intregii viei,
formarea profesional continu, datorit nevoilor sporite de noi competene pe piaa muncii. Cea mai
mare pondere a msurilor active se vor adresa celor cu calificri sczute sau far calificare. Se
rspunde astfel provocrii care apare din cauza structurii existente pe piaa muncii in prezent in
Romnia.

productivitatea muncii;

Romania a revenit anul trecut exact la aceeasi productivitate pe ora

lucrata ca in 2008, dupa ce a traversat un moment de minim in 2010.

Datele Eurostat arata un nivel al productivitatii in tara noastra de doar 17,4% din media UE 28 si de numai 15% fata
de media zonei euro.
Altfel spus, pentru a ajunge la productivitatea medie europeana ar trebui sa ne majoram productivitatea muncii cam
de sase ori, iar pentru a accesa in aceiasi termeni zona euro de sapte ori.
Explicatia diferentei considerabile dintre performanta de productivitate si nivelul de 54% PIB/locuitor fata de media
UE, care arata cu mult mai bine la o privire sumara, provine din nivelul mult mai mic al preturilor practicate la noi si
din numarul mai mare de ore lucrate de catre o persoana.
Evident, evolutia cursului de schimb a jucat si ea un rol important.
De remarcat ca, din punct de vedere al evolutiei in timp, din 2008 incoace, cu o diferenta zero de productivitate pe
ora lucrata, Romania se situeaza intre cele 17 tari care si-au imbunatatit productivitatea (Irlanda conduce detasat, cu
un plus de 3,8 euro, in pofida scaderii semnificative din 2013) si cele sase state in care productivitatea a scazut
(Grecia fiind in situatia cea mai neplacuta, cu -2 euro).

inegalitatea distribuiei veniturilor Estimata pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv

contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodariei, rata saraciei relative a fost in anul 2010 de 21,1%, mai
mica decat in anul precedent cu 1,3%.
Pe sexe, rata saraciei este mai mare la femei decat la barbati, in principal datorita influentei femeilor in varsta de
65 de ani si peste, a caror rata de saracie este aproape dubla fata de cea a barbatiilor din aceasta grupa de varsta.
Copiii si tineretul in varsta de pana la 18 ani reprezinta categoria de populatie cea mai expusa riscului de saracie,
aproape o treime dintre acestia aflandu-se sub pragul de saracie, mult peste nivelele corespunzatoare adultilor.
Daca in cazul persoanelor adulte, in varsta de 18 64 ani, diferentierile intre femei si barbati sunt relativ stranse, la
varstnicii de 65 de ani si peste deosebirile sunt foarte pronuntate, femeile fiind mult mai afectate de saracie decat
barbatii. Astfel, rata saraciei aferenta femeilor este de 20,7%, iar cea a barbatilor de numai 10,9%. Sub efectul ratei
mai reduse a barbatilor varstnici, rata grupei de varsta 65 ani si peste ajunge la 16,7%, nivel inferior mediei pe
ansamblul populatiei
Din punct de vedere al ratei saraciei, Romania (cu 22,4%) se plasa in grupul statelor relativ sarace cu valori
peste media Uniunii Europene, cum ar fi: Letonia (25,7%), Bulgaria (21,8%), Lituania (20,6%), Grecia si Estonia
(19,7% fiecare). O rata de saracie mai mica se inregistreaza in unele state precum Cehia (8,6%), Slovacia (11,0%),
Olanda (11,1%), Slovenia (11,3%), Austria (12,0%).
Indicele inegalitatii veniturilor arata de cate ori sunt mai mari veniturile disponibile pe adulte echivalent ale
persoanelor considerate cele mai bogate (din ultima quintila a distributiei persoanelor dupa venit) fata de veniturile
persoanelor considerate cele mai sarace (din prima quintila a distributiei persoanelor dupa venit). Quintila reprezinta
o cincime (20%) din totalul persoanelor cuprinse in distributie. Uneori, acest indicator este denumit si raportul
S80/S20.

Raportul S80/S20, arata faptul ca persoanele din gospodariile considerate bogate (facand parte din quintila
V a distributiei dupa venit) au obtinut un volum total de venituri de 6,0 ori mai mare decat persoanele din
gospodariile considerate sarace (facand parte din quintila I a distributiei).

In Romania inegalitatea veniturilor este sensibil superioara mediei pe ansamblul Uniunii Europeane. In anul
2009 cei mai bogati 20% dintre cetatenii Uniunii Europene au realizat venituri de 4,9 ori mai mari decat cei

mai saraci 20%. Cele mai mici ecarturi intre veniturile persoanelor bogate si cele sarace s-au inregistrat in anul 2009
in Slovenia (3,2), Ungaria si Cehia (3,5), Slovacia (3,6), Austria, Finlanda si Suedia (3,7), iar cele mai mari in Letonia
(7,3), Romania (6,7) si Lituania (6,3). Statele care au valori reduse ale indicelui inegalitatii veniturilor prezinta si rate
de saracie mult inferioare mediei europene. Nivelul mediu pe Uniunea Europeana al indicelui ingalitatii veniturilor a
fost depasit in 11 state, inclusiv Romania.

Impactul crizei economico-financiare asupra variabilelor nominale i reale

Efectele crizei financiare internationale s-au extins si asupra economiei Romaniei. Totusi, din punct de vedere al
impactului direct, sistemul bancar a fost putin afectat intrucat nu a fost expus la active toxice, precum si datorita
masurilor prudentiale si administrative adoptate de-a lungul timpului de catre Banca Nationala a Romaniei. Indirect
insa, criza financiara internationala si mai ales consecinta ei evidenta recesiunea din tarile dezvoltate se extinde
asupra economiei romanesti pe mai multe canale.

Pe canalul comercial, incetineste cresterea exporturilor sau chiar le reduce.

Productia industriala este corelata cu evolutia economiei mondiale.
Pe canalul financiar, limiteaza accesul la finantare externa, si astfel restrange
volumul creditarii, si genereaza dificultati in serviciul datoriei externe private.
Aceasta se concretizeaza prin :
-

Stoparea creditarii

Spread-ul CDS a crescut, revenit pe trend descendent dupa acordul cu FMI si UE

Spread-uri relativ mari intre dobanda BNR si robor

Mutarea accentului de la cota de piata la evaluarea riscului clientului

Pe canalul cursului de schimb, reducerea finantarilor externe s-a reflectat in

deprecierea monedei nationale. Volatilitatea crescuta a fost urmata de o relativa
stabilitate.
Pe canalul increderii, a avut loc o retragere a investitorilor din tarile esteuropene.
Aceasta a avut drept efect manifestarea pe piata monetar-valutara a unor momente
de panica si atacuri speculative, precum cel din luna octombrie din Romania, care a
facut necesara interventia BNR.

In sfarsit, pe canalul efectelor de avutie si bilant, are loc deteriorarea activului net al populatiei
si al companiilor, ca urmare a ponderii ridicate a creditelor in valuta (corelate cu
deprecierea leului) si a scaderii preturilor activelor mobiliare si imobiliare Aceasta
contribuie, la randul sau, la accentuarea crizei prin efectele negative pe care le are asupra
asteptarilor si prin augmentarea gradului de prudenta la nivelul consumatorilor si al
agentilor EVOLUTIA CRIZEI IN ROMANIA
Pe fondul adancirii crizei economico-financiare internationale,
macroeconomice din Romania au prezentat dezvoltari total inadecvate:

evolutiile

a.

Cresterea economica a Romaniei din perioada 2005-2009 nu a

fost

generata, asa cum ar fi fost eficient economic, de cererea externa (exporturi), ci de

cererea interna, reprezentand consumul populatiei, consumul guvernamental si
investitii in cea mai mare parte neproductive - acest cumul de crestere neadecvat
creand dezechilibre macroeconomice.
Productia industriala e puternic afectata de scaderea cererii externe. Conform
graficului de mai jos, atat exportul, cat si importul si indicele productiei industriale
au scazut incepand cu luna octombrie 2008 si accentuandu-se in anul 2009.
Reducerea exporturilor a condus la scaderea productiei si la o contractie a cererii
interne.
Din figura de mai jos se observa scaderea investitiilor nete, a lucrarilor de
constructii noi, de utilaje, precum si a altor cheltuieli, incepand cu anul 2008.
Aceasta a condus implicit la falimentarea unor intreprinderi si la cresterea
somajului, dupa cum se vede (potrivit aceleeasi surse) din figura de mai jos :

b. Daca in anul 2004 se realiza o crestere economica de 8,5% la o inflatie de 9,3% (dec/dec),
cu un deficit fiscal de 1,5% din PIB si un deficit al contului curent de 8,4% din PIB, in anul
2008 s-a realizat o crestere economica de 7,9% la o inflatie de 6,3% (dec/dec), cu un
deficit fiscal de 4,8% din PIB (de doua ori mai mare decat cel programat) si un deficit al
contului curent de 13,5% din PIB (dupa ce in 2007 se inregistrase un deficit de 14% din
PIB).

Deficitul bugetar se accentueaza in anul 2009, ajungand la 5 % din PIB, dupa cum
se vede din tabelul de mai jos :
c. Cresterea economica si respectiv satisfacerea unor consumuri interne mai
mari si a unor investitii mai ridicate s-a realizat pe seama capitalului strain,
respectiv a economisirii externe, economisirea interna fiind scazuta, datoria externa
totala majorandu-se in mod ingrijorator de la 21,5 mld. euro in 2004 la 74 mld. euro
in noiembrie 2008 (de 3,4 ori) din care datoria negarantata public a sporit de la
11,4 mld. euro in 2004 la 63.3 mld. euro in 2008 (de 5,6 ori).
Din tabelul de mai jos reiese ca datoria externa pe termen scurt, mediu si lung a
crescut de la an la an, iar incepand cu 2007, s-a accentuat si mai mult (conform
BNR)
Cel mai ingrijorator este faptul ca datoria externa pe termen scurt (sub un an) a
crescut de 7,5 ori, ceea ce creeaza un grad ridicat de vulnerabilitate in asigurarea
finantarii deficitului extern. Din tabelul urmator, se vede structura datoriei externe

pe termen scurt, mediu si lung din anul 2008, unde bancile inregistreaza cel mai
inalt nivel, urmeaza apoi alte sectoare, investitiile directe si apoi guvernul.
In conditiile in care sistemul bancar romanesc este detinut in proportie de aproape
90% de banci cu capital strain, iar acestea au inregistrat pierderi financiare datorita
achizitionarii de produse toxice de pe piata americana si, in mai mica proportie, de
pe cea engleza (derivative financiare, avand la baza active imobiliare si financiare
ale caror preturi s-au prabusit ), capacitatea bancilor mama cu filiale in Romania de
a le acorda, in continuare, linii generoase de credit la costuri reduse (care sa fie
reimprumutate) a scazut dramatic, indeosebi incepand cu luna octombrie 2008, o
data cu falimentul bancii americane Lehman Brothers.
d. Concomitent, un alt factor care face sa fie resimtita din ce in ce mai acut criza internationala si in
Romania, este faptul ca exporturile romanesti sunt bazate pe produse metalurgice, petro-chimice si sub-ansamble
ale unor echipamente complexe, inclusiv automobile, iar pe plan extern, tot prin prabusirea creditelor acordate de
banci, a scazut cererea pentru astfel de produse, in paralel cu diminuarea cererii interne, pe fondul contractiei
substantiale a creditarii, producandu-se reducerea drastica a cresterii PIB, pana in jur de 3% in anul 2008, dupa cum
se vede din tabelul de mai jos ( de unde se vede si scaderea indicatorului de incredere ). Aceasta scadere se va
accentua in anul 2009
e. Investitiile straine directe au scazut mult in 2009 datorita incertitudinii si a costurilor de finantare in
contextul crizei financiare (aproximativ 10 miliarde euro in 2009)
f. In tabelele de mai jos vom vedea evolutia monedelor din regiune, precum si evolutia CDS.
-

RON s-a depreciat cu 10,4 % in 2008 si cu inca 6,4% de la inceputul lui 2009

CDS au atins maximul de 777 bp in februarie 2009, in timp ce media pentru 2008 a fost de 260 bp.
Impactul crizei globale financiare si crizei de incredere s-a facut simtit in economia reala. Au fost deja lovite
sectoarele economice care sunt printre primele ce reactioneaza puternic la schimbarile ciclice (de exemplu,
industria auto si aviatica, industria informatica si alti furnizori de componente). De regula, acestea sunt industriile
unde efectele negative ale schimbarii se reflecta in <atitudinile> oamenilor, adica tendinta lor de a economisi mai
mult si de a cheltui mai putin. In plus, tot ele poarta povara oricarei scaderi a activitatii de investitii si a eforturilor
de reducere a costurilor din alte industrii.
Concluzionand, transmiterea crizei internationale in economia Romaniei a avut atat efecte directe, cat si efecte
indirecte datorate vulnerabilitatilor locale.
Romania- efecte directe:
1.

Scaderea productiei industrial : dependenta de cererea internationala. Sectorul industrial face

parte din lantul productiei internationale ( 70% din exportul Romaniei este in zona EURO )
2. Diminuarea exporturilor si a importurilor
3. Diminuarea fluxului de capital strain
4. Deprecierea si volatilitatea ridicata a RON
5. Cresterea primei de risc si a costului de finantare.CDS, dobanzi ridicate pe piata interbancara.
Romania efecte indirecte :
1.
2.
3.

Stoparea creditarii puternic afectata de costul de finantare si de cresterea incertitudinii

Cresterea somajului, scaderea averii populatiei a condus la scaderea consumului
Diminuarea cererii externe si interne dar si cresterea costurilor de finantare repozitioneaya planurile de
investitii, avand ca rezultat scaderea sau amanarea investitiilor in economie.
4. Riscuri privind activitatea financiara:
cresterea creditelor neperformante, afectata de scaderea veniturilor si scaderea averii populatiei
diminuarea profitului si lipsa de finantare a firmelor
expunerea la riscul valutar
5. Scaderea incasarilor bugetare rezultand un deficit bugetar ridicat (venituri fiscale directe: impozit pe
profit si pe venit; venituri indirecte : TVA)

Identificai 5 corelaii ntre variabilele analizate

Concluziile proiectului
Proiectul poate fi elaborat n echipe formate din cel mult 3 studeni
Repartizarea rilor pentru proiecte va fi trimis pn pe 15 decembrie 2014 pe
platforma.
n vederea alegerii rilor pentru proiecte se va ncepe cu noile ri membre ale
UE (cele care au aderat la UE n 2004, respectiv 2007 si 2013)
Evoluia variabilelor incluse n analiz presupune realizarea graficelor acestora
i explicarea factorilor poteniali de influen a respectivelor variabile
Pentru a interpreta anumite evoluii macroeconomice putei utiliza rapoarte,
studii de pe internet, menionnd sursa acestora
Proiectele vor fi trimise pn pe 20 ianuarie 2015 pe platforma.

Baza de date (n cazul n care linkurile nu se deschid la ctrl + click, v

recomand s le copiai la http... + enter)

Soldul bugetar

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?
tab=table&init=1&language=en&pcode=tec00127&plugin=1

Datoria public

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?
tab=table&init=1&language=en&pcode=tsdde410&plugin=1

Rata inflaiei

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?
tab=table&init=1&language=en&pcode=tec00118&plugin=1

Rata dobnzii pe termen lung

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?
tab=table&init=1&language=en&pcode=tec00097&plugin=1

Cursul de schimb (de calculat evoluia an/an)

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?
tab=table&init=1&language=en&pcode=tec00033&plugin=1
Rata de crestere economic
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?
tab=table&init=1&language=en&pcode=tec00115&plugin=1
Rata investiiilor (pondere n PIB)
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do?
tab=table&plugin=1&pcode=tec00011&language=en

Productivitatea muncii (fa de media UE i n euro)

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?
tab=table&init=1&language=en&pcode=tec00116&plugin=1
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?
tab=table&init=1&language=en&pcode=tsdec310&plugin=1

Rata omajului (inclusiv rata pe termen lung)

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?
tab=table&init=1&language=en&pcode=tsdec450&plugin=1
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?
tab=table&init=1&language=en&pcode=tsdsc330&plugin=1

Rata ocuprii

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do?
tab=table&plugin=1&pcode=tsdec420&language=en

Inegalitatea veniturilor

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?
tab=table&init=1&language=en&pcode=tsdsc260&plugin=1