FORMAREA

VOIEVODATULUI
TRANSILVANIA

Prof. Juverdeanu Aurelia

Europa in sec. X

ETAPA I- sec. IX-XI

Aparitia formatiunilor politice prestatale
romanesti mentionate de sursele
maghiare si atestate si de descoperirile
arheologice.

sec. X: inaintarea ungurilor asezati in

Campia Panonica in Transilvania s-a
lovit de rezistenta romanilor de aici
organizati in voievodate (mentionate in
Gesta Hungarorum);
sec. XI: dupa crearea regatului Ungariei prin
incoronarea lui Stefan I ca rege apostolic si
crestinarea ungurilor in rit catolic a inceput
cucerirea organizata a Transilvaniei, prin
infrangerea voievozilor formatiunilor politice
romanesti din centrul Transilvaniei si Banat.

Etapa a II a - a doua jum. a sec. XI - sec. XIII

Organizarea treptata a
teritoriului cucerit prin
crearea comitatelor, unitati
administrativ-teritoriale
aflate sub autoritatea
regelui Ungariei;

Incercarea esuata a
regalitatii maghiare de a
impune propriul model de
organizare politica,
pricipatul

Primul principe al
Transilvaniei, Mercurius, a
fost mentionat in
documente din anul 1111.

Din secolul al XII-lea,Transilvania a fost organizat

ca voievodat sub suzeranitatea regatului medieval
maghiar, dispunnd de o organizare politic i
administrativ-teritorial proprie, semn al autonomiei
sale. Astfel, in anul 1176, voievod al Transilvaniei
era Leustachius.
Voievodul Transilvaniei era vasal regelui Ungariei
fiind numit de acesta n funcie, avea atribuii
administrative, judiciare, militare, dispunea de o
cancelarie proprie i era secondat de un vicevoievod.

Unii voievozi, cum au fost Roland Bora (12881293) i Ladislau Kan (1294-1314), s-au bucurat
de prerogative foarte largi.

Adunarea general a nobililor

era o instituie cu caracter
reprezentativ, alctuit, cu
timpul, numai din strile
privilegiate .

n 1366, regele maghiar Ludovic

I de Anjou a condiionat calitatea
de nobil de apartenena la religia
catolic, romnii ortodoci fiind
exclui treptat din viaa politic.

n anul 1541, n condiiile

nfrngerii Regatului Ungariei de
Imperiul Otoman, Transilvania a
devenit principat autonom sub
suzeranitate otoman. n fruntea
ei se afla un principe, ales de
Diet (adunarea reprezentativ)
i confirmat de sultan.

Pe plan administrativ-teritorial, Transilvania era mprit n:

comitate - teritorii controlate de regalitatea maghiar (Bihor,

primul dintre comitate, este atestat n anul 1111, Crasna,
Dbca, Cluj, Alba .a), subordonate voievodului;

scaune - uniti administrativ-teritoriale autonome ale

secuilor i sailor (cele 7 scaune locuite de sai i dou
districte au format Universitatea sailor);

teritoriile autonome locuite de romni, conduse de juzi, cnezi

sau voievozi (cum ar fi ara Maramureului, ara Haegului
etc.). Acestea erau localizate cu deosebire n zonele de
margine ale Transilvaniei.

Pentru intarirea stapanirii maghiare in Transilvania, au fost

colonizati secui, sasi, cavaleri ai ordinelor calugaresti
(teutoni si ioaniti):

Secuii: de origine turca, au participat la actiunile militare ale

maghiarilor impotriva romanilor.
Mai intai s-au asezat in Bihor, apoi, in sec. al XII-lea, se
gaseau pe Tarnave si Mures, in sec. al XIII-lea s-au asezat
in estul Transilvaniei, la limita Carpatilor Orientali.
Conform intelegerii pe care o aveau cu maghiarii, secuii
aveau rolul de a apara trecatorile Carpatilor impotriva
invaziilor din rasarit. In schimb isi pastrau forma proprie de
organizare si conducere.

Ei au fost adusi din zona Rhinului

si Flandra dar, cel mai numeros
grup a fost adus din Saxonia.

Primul grup a fost colonizat la jum.

sec. al XII-lea in judetele Alba si
Hunedoara.
Un alt grup s-a stabilit in zona
Sibiului.
Ultimul grup a fost colonizat la
inceputul sec. al XIII-lea in zona
Brasovului.

Sasii: au fost colonizati in

scopuri de aparare, dar si
economice.

Sasii au contribuit la dezvoltarea

oraselor medievale Sibiu,
Tarnave, Brasov, Orastie, Bistrita.

Privilegiile acestora au fost

consemnate in Bula de aur a
sasilor (1224) acordata acestora
de regele Andrei al II-lea.

Cavalerii teutoni: au fost adusi, in anul 1211, in

Tara Barsei de regele Andrei al II-lea cu scopul de
a opri incursiunile cumanilor aflati in Muntenia.
Teutonii au incercat sa-si extinda stapanirea la
sud de Carpati si sa iasa de sub autoritatea
regelui Ungariei.
De aceea, in 1225 ei au fost alungati din Tara
Barsei.
Cavalerii ioaniti (ospitalieri): au fost colonizati in
Banat, de catre regele maghia Bela al IV-lea
care a consemnat privilegiile acestora intr-o
diploma din anul 1247.

Organizarea politica a
Transilvaniei a fost
insotita si de
organizarea religioasa
prin infiintarea
episcopatelor catolice;

Sunt aduse n
Transilvania ordine
clugreti predicatoare
(dominicanii, franciscanii)
i rzboinice (teutonii,
ioaniii);

Teritoriile romnilor erau

deseori confiscate n
beneficiul Bisericii
catolice;

Diplomele regale din 1366 date de regele Ludovic I

introduc sistemul religiei
recepte" (oficiale) >
excludea de la viaa politic
pe oricine nu era catolic.

Ceti medievale din Transilvania

Rnov

Sighioara

Sibiu

Trgu Mure

Media

Sebe

nobilimea maghiar;

Structura
social a
Transilvaniei

clerul catolic

existena
strilor
privilegiate

patriciatul ssesc;

majoritatea populaiei
> format din romni

participarea lor la viaa

politic > este limitat

Statutul politic
al romnilor

Treptat romnii sunt

exclui.

Din 1366 - calitatea de

nobil este condiionat
de apartenena la
catolicism

fruntaii secuilor

IMPORTANA
FORMRII
STATELOR
MEDIEVALE
ROMNETI

Intre Europa Apusean

i cea Rsritean

La intersecia
drumurilor comerciale,
ce legau Europa central
de Marea Neagr

Poziie geografic
deosebit

A fost o perioad de
progres pentru romni

A favorizat comerul i
ntreptrun-derea
cultural

Taxele percepute
negustorilor aduceau
venituri domniei

Romnii i-au pstrat i

afirmat identitatea
naional

In secolele urmtoare sau afirmat prin

participarea la frontul
comun antiotoman

A devenit o ,,poart a
cretintii

Bibliografie

Manuale cls. a VIII-a

images.google.com
wikipedia.com
didactic.ro
istorie-edu.ro