Dreptul

Definiia dreptului
n societatea omeneasc aciunile omului sunt determinate de trebuinele sale. Aceste aciuni,
individuale sau i comune ale unor indivizi din societate, trebuie ns limitate pentru c, n mod
inerent, interesele personale ale unuia vin deseori n conflict cu cele ale altuia, ceea ce ar putea
duna nsi existenei societii. Diversitatea i complexitatea relaiilor sociale fac necesar
organizarea i reglementarea raporturilor dintre oameni sau grupuri de oameni, pentru a face
posibil convieuirea n cadrul societii.
Dreptul unui om poate fi ngrdit i prin abuz, exercitat de o alt persoan sau grup de
persoane.
Dreptul reprezint un ansamblu de reguli de comportare n relaiile sociale, al cror principal
caracter este obligativitatea - la nevoie impus - pentru toi membrii societii organizate.
Din punctul de vedere al tiinei Dreptului, prin aceast noiune se nelege att dreptul
pozitiv (ca parte a dreptului obiectiv), ct i dreptul subiectiv.
Prin extensie, prin Drept se nelege i tiina - obiect de nvmnt superior - care studiaz
aceste reguli sub toate aspectele.
Norma de drept
Norma de drept este o regul de conduit general, impersonal i obligatorie, instituit sau
sancionat de autoritatea public, aplicat din contiina juridic a oamenilor i, n caz de
abatere, prin constrngerea asigurat de autoritatea public.
Norma de drept sau norma juridic se caracterizeaz deci prin:

Generalitate, manifestat prin aceea c regula de conduit prescris este tipic, ea

urmnd s se aplice ori de cte ori se ivesc condiiile prevzute n ipoteza ei.

Impersonalitate, n sensul c se adreseaz unui numr nedeterminat de persoane.

Obligativitate, ceea ce nseamn c norma juridic reprezint o dispoziie care trebuie

aplicat, la nevoie, prin intervenia forei de constrngere a autoritii publice.

Validitate, acesta insemnnd pe de o parte existena ca atare a normei, iar pe de alt

parte, legalitatea actului de emitere a acestei norme. Cu alte cuvinte, norma trebuie s fie n
vigoare i s existe un act legal al emiterii ei.

Coercibilitate. Dac n principiu norma este reprezentat de bun voie, prin esena sa
ns ea este coercibil, n cazul n care nu se aplic, aplicarea ei putndu-se realiza cu
fora.

Dup caracterul conduitei prescrise, normele juridice se mpart n:

Norme imperative sau categorice sunt normele de la dispoziia crora nu se admite nici
o derogare, sub sanciune.

Norme pemisive sau dispozitive sunt normele care las subiectelor de drept latitudinea
de a-i alege comportarea n ipoteza dat.

Elementele normei juridice sunt:

Ipotez

Dispoziie

Sanciune

Izvoarele de drept
Principalul izvor formal de drept este actul normativ, adic actul autoritii publice competente
cuprinznd norme juridice, reprezentat prin noiunea de lege, ce constituie ansamblul de reguli
a cror aplicare este garantat de stat.
Legile sunt de trei categorii:

Constituionale, care reglementeaz cele mai importante relaii sociale, constituind baza
juridic a celorlalte legi. Ele se refer la forma de guvernmnt, definesc structurile i
atribuiile puterilor n stat, formuleaz i proclam drepturile, libertile i ndatoririle
fundamentale ale cetenilor.

Organice, legi care reglementeaz organizarea i atribuiile unor organe ale statului,
sistemul electoral, regimul proprietii, raporturile de munc n general, organizarea
administrativ a teritoriului.

Ordinare, legi adoptate n baza Constituiei, reglementnd cele mai variate relaii sociale.

Drept public

Drept penal - reglementeaz relaiile dintre individ i societate, individ ca membru al

societii organizate (n stat) i societatea n ntregul ei (statul). Dreptul penal prin Codul
Penal i alte legi stabilete care din aciunile sau inaciunile oamenilor au caracter penal i
astfel necesit o tragere la rspundere a personei sau persoanelor care se fac vinovate.

Drept procesual penal - reglementeaz modul de desfurare a proceselor cu caracter

penal n instan

Drept constituional - reglementeaz organizarea etatic a statului

Drept administrativ- totalitate de norme juridice i principii de drept, care se refer la

organizarea i funcionarea administraiei publice.

Drept financiar- reglementeaz politica financiar fiscal statului

Drept bancar- reglementeaz activitatea bncilor i a altor instituii de credit

Drept internaional public - reglementeaz raporturile juridice la nivel de stat

Drept privat
Raporturile de drept privat sunt caracterizate de o egalitate a subiectelor raportului
juridic.

Drept civil- reglementeaz raporturile patrimoniale si nepatrimoniale n care prile

figureaz ca subiecte egale n drepturi, unele raporturi personale legate de individualitatea
persoanei, precum i condiia juridic a persoanelor fizice i a altor subiecte colective, n
calitatea lor de participante la raporturile juridice civile.

Drept procesual civil - reglementeaz modul de desfurare a proceselor n instan,

altele dect cele cu caracter penal.

Drept comercial- este definit ca fiind o ramur a dreptului privat, cuprinznd ansamblul
reglementrilor privind relaiile sociale cu caracter de comercialitate.Obiectul dreptului
comercial este raportul juridic comercial, adic o relaie social format pe baza unei norme
juridice comerciale i n care participanii devin titulari de drepturi i obligaii comerciale i a
cror poziie juridic este egal.

Dreptul muncii- cuprinde normele juridice aplicabile relaiilor individuale i colective care
se nasc ntre patroni (persoane fizice sau persoane juridice) i salariaii care presteaz
munc sub autoritatea lor. Izvorul acestor relaii l constituie contractul individual de munc.

Dreptul familiei - cuprinde norme de reglementare a relaiilor sociale ce au la baz

familia

Raportul juridic
Este un raport reglementat de norma de drept, raport in care subiectii umani sau partile se
manifesta ca titulare de drepturi si obligatii prin exercitarea carora serealizeaza finalitatea
normei, al carei respectare este asigurata ori prin vointa partilor,ori prin forta coercitiva a
statului. In realitatea existentei sale raportul juridic existanumai ca raport juridic concret:civil,
penal, administrative, de dreptul muncii, financiar,de dreptul familiei, etc.
Trebuie subliniat faptul ca, nu orice raport sau relatzie sociala este si una juridica,sunt juridice
nu mai acele raporturi sau relatii care sunt cuprinse in sfera unor reglementari ale dreptului.
Asadar prin cuprinderea acestora in prevederile unor norme dedrept, relatiile sau
raporturile sociale dobandesc un contur specific, devenind mai apoi unraport juridic.In
concluzie, raportul juridic este un raport sau o relatie sociala reglementata prinnorma juridica.
Intre norma juridica si raportul juridic pot exista 3 situatii de determinare, si anume:
a)
norma judica poate transforma raporturile sociale nejuridice in raporturi juridice;
b)
poate creea un raport juridic a carui aparitie nu a fost una spontana in viatasociala decat in
virtutea aparitiei si a prevederii normei juridice ( acest lucru estevalabil in cadrul raporturilor de
drept administrative si financiar);
c)
nu creeaza in mod direct anumite rapoarte juridice, ba mai mult, unele normeimpiedica
aparitia unor noi raporturi juridice.
Trasaturile caracteristice ale raportului juridic:a)Raportul juridic este un raport social
pentru faptul ca se stabilesteintotdeauna intre oameni, fie intre parteneri, personae fizice, fie
intreacestea si organele statului sau intre organele si institutiile statului.
b)Raportul juridic este un raport de suprastructura
pentru ca esteinfluentat de si influenteaza la randul sau celalte categorii de raporturisociale
(raporturi materiale si raporturi ideologice).
c)Raportul juridic este un raport volitional,
adica un raport de vointaexprimata in cazul
legaturilor ce se creeaza si se dezvolta intre oameni.Pentru a-si rezolva propriile probleme, din
ce in ce mai complexe, omulintra intr-o multitudine de raporturi cu semenii sai, cu
organele siinstututiile statale si nestatale. Din momentul nasterii, omul imbracadiferite haine
juridice: fiu, minor,sot, tata, comparator, vanzator,donator, alegator, ales, etc, calitati care ii dau
posibilitatea de a intra indiverse raporturi juridice, ca un purtator de drepturi si obligatii.Fiind un
raport de vointa, raportul juridic reprezinta zona de intalnire adoua vointe:
vointa statului,

exprimata in norma juridica si care consacradrepturile si obligatiile participantilor la raportul

juridic, si
vointa subiectilor.
In majoritatea cazurilor, intalnirea celor doua categorii devointe, se materializeaza in elaborarea
dintre participanti, in faptul concretca acestia isi conformeaza conduitele, reactiile si
comportamentele potrivitdispozitiei normei juridice. In alte cazuri insa, intalnirea celor doua
vointedobandeste forma unei confruntari determinate de faptul ca participantiinu inteleg sa-si
suordoneze vointa si conduita individuala potrivitdispozitiei din norma juridica.Din acest punct
de vedere, literature juridical, clasifica raporturile juridice in: raporturi juridice prin care se
realizeaza dispozitia normei juridice si raporturi juridice prin care se realizeaza
sanctiunea normei juridice.3.
Existenta celor doua vointe ( ale statului si a subiectilor) pune in evidentadublul character
volitional al raportului juridic care se exprima practic in legaturadintre drepturi si oblgatii ca si
titularii acestuia.Atunci cand analizam dublul caracter volitional al raportului juridic, trebuie sane
raportam la ramura de drept in care participa subiectele raportului juridic.In material dreptului
muncii, familiei, civil, etc., majoritatea raporturilor juridice ce se nasc pe baza actului de vointa
individual.De exemplu, in cazulraportului juridic de casatorie, determinate este vointa celor doua
parti ( persoanefizice) de a incheia acest raport juridic. Aceasta vointa, nu poate fi valabila
exprimatadecat in conditiile pe care legea le prevede in mod expres.In domeniul dreptului penal,
administrative si financiar, esentiala este vointa destat, exprimata in curpinsul normei juridice .
d) Raportul juridic este un raport valoric
pentru ca in fiecare legatura ce secreeaza intre participantii la circuitul juridic, gasim
concretizate valorile esentialeale societatii.
In substanta raportului juridic indentificam cele mai importante valori protejatede leg: viata si
sanatatea omului, prosperitatea acestuia, siguranta nationala, prosperitatea publica, drepturile
si libertatile fundamentale ale omului, etc.
e) Raportul juridic reprezinta o categorie istorica
pentru ca el reflecta tipul deorganizare sociala care il genereaza.
In dreptul privat roman sclavul era considerat, din punct de vedere juridic, caun lucru, stapanul
acestuia avand asupra lui dreptul de viata si de moarte. Sclavul putea fi vandut si ucis, el nu
avea avere, nu avea familie sin u putea apela la justitie.Mai tarziu, in epoca feudala, clasa
stapanitoare(nobilimea) nu mai avea dreptde viata si de moarte asupra taranului iobag, dar isi
pastrau suficiente drepturi asupraacestuia ( legarea de pamant, obligatia platilor in munca sau
bunuri pentru nobil).In dreptul burghez este legiferata egalitatea tuturor oamenilor in fata legii.In
concluzie, putem afirma ca fiecare tip de societate este caracterizata de un anumetip de
raporturi juridice

Camera de comert si industrie a Romaniei

Camera de Comert si Industrie a Romaniei este cea mai puternica asociatie a mediului
de afaceri din Romania, reunind in randurile sale intreaga retea de 42 de camere de comert si
industrie teritoriale, camere de comert bilaterale si asociatii profesionale.
Camera de Comert si Industrie a Romaniei este o organizatie neguvernamentala, cu caracter
autonom, care sustine interesele comunitatii de afaceri si, in special pe cele ale membrilor sai,
in dialogul cu institutiile statului si organismele internationale. CCIR actioneaza pentru crearea
unui mediu de afaceri stabil, coerent si propice dezvoltarii sectorului privat, unei economii de
piata reale, durabile si deschise spre exterior.
CCIR este aproape de mediul de afaceri si prin oferta sa de servicii care include misiuni
economice, programe de perfectionare profesionala, organizarea de seminarii si dezbateri, baze
de date de informatii si oportunitati de afaceri si contribuie la dezvoltarea afacerilor.
De asemenea, in contextul procesului de integrare a Romaniei in structurile europene, CCIR a
demarat o campanie de pregatire a mediului de afaceri in vederea adoptarii normelor
comunitare de catre agentii economici.
Pentru orice companie, fie ea straina sau romana, colaborarea cu CCIR este cu siguranta
benefica atat pentru dezvoltarea afacerii, pe plan national si pe pietele externe, cat si pentru
dezvoltarea competentelor personalului sau pentru pregatirea in vederea integrarii in UE.
Camera de Comert si Industrie a Romaniei - catalizator al sistemului cameral si motor al
dezvoltarii economice durabile a Romaniei.
Camera de Comert si Industrie a Romaniei:
-este organizatia neguvernamentala, autonoma, nonprofit, de utilitate publica, cu personalitate
juridica, ce reprezinta, sprijina si apara interesele generale ale comunitatii de afaceri din
Romania, urmarind promovarea si dezvoltarea industriei, comertului, serviciilor si agriculturii, in
concordanta cu cerintele economiei de piata;
-reprezinta fata de Guvern si autoritatile centrale, precum si pe plan international, camerele
judetene si ceilalalti membri, in probleme de interes general;
-pune la dispozitia Guvernului si autoritatilor publice centrale informatii si opinii motivate privind
interesele generale ale economiei;
-integreaza, indruma si coordoneaza activitatea camerelor de comert bilaterale;
-indruma, coordoneaza si monitorizeaza activitatile camerelor de comert judetene in sensul
dezvoltarii activitatii acestora;
-contribuie la consolidarea mediului de afaceri si la dezvoltarea economica locala, regionala si

nationala durabila;
-desfasoara activitati de informare si documentare in interesul membrilor sai si al comunitatii de
afaceri .

Registrul Comertului

Registrul comertului este un registru oficial in care se inregistreaz in mod obligatoriu

atat infiinarea societatilor comerciale, cu precizarea obiectului de activitate, a sediului, a
capitalului, a membrilor fondatori, cat si orice modificare intervenita in forma de proprietate, in
capital, organizare, structuri, obiect de activitate etc.
Cele mai vechi, mai importante si mai cunoscute registre publice in sistemele de drept europene
sunt considerate registrul comertului si cartea funciara.
Din perspectiva istorica, bazele registrului comercial, ca institutie proprie organizarii activitatii
comerciantilor, au fost puse inca din Evul Mediu intrucat, inca din acea perioada, ca o
consecinta a dezvoltarii schimburilor comerciale, s-a conturat necesitatea infiintarii unor registre
publice, care sa serveasca comerciantilor, tertilor, sigurantei creditului si libertatii comertului.
Primele evidente ale comerciantilor dateaza din Evul Mediu, cand breslele tineau date despre
comercianti si meseriasi. Dupa unirea Principatelor Romane o data cu punerea bazelor statului
roman modern, prin legi si amendamente noi, se acorda o importanta crescanda tinerii in
evidenta a structurii si activitatii firmelor. Primele reglementari care priveau comertul, ca
activitate economico-sociala, precum si unele din institutiile sale specifice, au fost cele cuprinse
in Regulamentele Organice, mai intai al Munteniei, apoi al Moldovei, acte normative prin care se
recunostea direct influenta legislatiei comerciale franceze. Dupa realizarea unirii celor doua
Principate Romane, Moldova si Muntenia, incepand cu anul 1864 Condica de comerciu a
Munteniei devine Condica de comerciu a Principatelor Unite romane, care reproduce fidel
modelul francez de la 1807. In 1864 are loc votarea si promulgarea primei legi de organizare a
Camerelor de Comert si Industrie,iar in anul 1868 - amendarea legii existente, cuprinde
germenele oficiului registrului comertului. Articolul 3 din proiect prevede ca nu se poata face nici
un fel de inscriere la Tribunal, fara ca negustorii sa se fi prezentat la Camera de Comert si
Industrie din circumscriptia lor, pentru a fi inscrisi in registrul Camerei. In 1884, este promulgata
"Legea inscrierii firmelor" ce organizeaza in sens modern evidenta firmelor comerciale. Acte
normative cu deosebita importanta, care cuprindeau dispozitii referitoare la registrul comertului,
au fost Codul Comercial Roman de la 1887 si Legea comerciala maghiaradin 1875, asanumitul Cod Comercial din Ardeal.