Sunteți pe pagina 1din 15

Leziuni traumatice ale partilor moi oro-faciale.

1. Escoriatiile sunt leziuni ale pielii produse prin:


*a. mecanism de frecare a unui corp dur;
b. muscatura;
c. arma de foc;
d. arme albe;
e. arsuri chimice.
2. Contuziile partilor moi faciale :
*a. sunt leziuni traumatice n care tegumentele si mucoasa ramn integre, fara solutie de continuitate ale tegumentului sau
mucoasei;
b. sunt leziuni superficiale ale pielii, produse prin frecarea pe un plan dur;
c. au marginile nete, liniare sau neregulate, apropiate sau ntredeschise ntrerupnd sau nu continuitatea orificiilor fetei;
*d. se manifesta clinic prin echimoza, hematoame;
e. pot realiza un tatuaj traumatic.
3. Complicatiile secundare locale ale plagilor de parti moi ale fetei sunt:
*a. infectia plagii;
b. blocari ale cailor aeriene superioare cu snge;
c. tetanosul;
d. erizipelul;
e. gangrena gazoasa.
4. Tratamentul imediat al plagilor la locul accidentului consta n:
*a. sumara si rapida curatare mecanica a plagii si hemostaza;
b. spalare cu apa si sapun;
c. antiseptizarea plagii;
d. aplicarea unui pansament steril;
e. spalare cu ser fiziologic.
Traumatismele dento parodontale.
1. Contuzia parodontala se manifesta prin:
*a. usoara lezare a membranei periodontale;
b. subluxatie;
c. deplasari vestibulo-orale ale dintilor;
d. ruperea completa a ligamentului alveolo-dentar;
e. intruzia dentara.
2. Fisurile smaltului:
*a. necesita testarea vitalitatii pulpare;
b. sunt solutii de continuitate totale ale tesuturilor dure dentare;
c. sunt solutii de continuitate partiale ale tesuturilor dure dentare cu pierdere de substanta;
d. provoaca tulburari n articulatia dentara;
e. se clasifica n cervicale, medii si apicale.
3. Leziunile traumatice dento-parodontale au ca factori favorizanti:
*a. modificari ale structurii de rezistenta intrinseca a dintilor;
b. accidentele sportive;
*c. dispozitivele corono-radiculare;
*d. tulburari de mineralizare;
e. agresiunile.
4. Criteriile principale ce trebuie ndeplinite de metodele de fixare n luxatii la dentatia permanenta sunt:
*a. sa fie posibila o fixare rapida;
b. fixatoarele sa fie elastice;
*c. sa fie posibila o fixare fara a afecta dintele;

*d. fixatoarele sa fie suficient de rigide;


e. indiferent de metoda folosita imobilizarea se mentine 2-3 saptamni.
5. Clasificarea radiologica si histologica a vindecarii fracturilor radiculare dupa
Andreasen distinge urmatoarele:
*a. interpunerea tesutului calcificat;
*b. interpunerea tesutului conjunctiv;
*c. interpunerea de os si tesut conjunctiv;
*d. interpunerea tesutului de granulatie;
e. interpunerea de tesut conjunctiv si tesut de granulatie.
Infectiile oro-maxilo-faciale.
1. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face obligatoriu cu:
*a. furunculele fetei;
b. adenopatii aciale;
c. chiste sebacee;
*d. chiste maxilare;
e. tumori cutanate.
2. Incizia abcesului de loja submandibulara necesita:
a. anestezie locala de contact;
b. anestezie generala prin intubatie orotraheala;
*c. anestezie generala de scurta durata;
*d. anestezie locala infiltrativa n straturi;
e. anestezie tronculara periferica.
3. Incizia abcesului lojei sublinguale trebuie sa evite elemente anatomice importante ca:
a. artera faciala;
*b. canalul Wharton;
c. nervul facial;
*d. nervul lingual;
*e. artera sublinguala.
4. Simptomatologia clinca a abcesului maseterin include:
*a. tumefactie;
*b. dureri vii;
*c. trismus puternic;
d. tesuturi indurate si crepitatii;
*e. stare septica.
5. Orbita poate fi sediul unor procese infectioase care au ca punct de plecare:
*a. sinuzite acute;
*b. supuratii ale fosei infratemporale;
c. abcese parodontale;
*d. supuratiile obrazului;
e. adenite faciale.
Sinuzita odontogena si comunicarea buco-sinusala.
1. Factorii favorizanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi:
*a. modificari de tip alergic ale mucoasei sinusale;
*b. inflamatia cronica a mucoasei nazosinusale;
*c. deviatia de sept nazal;
d. pulpitele cronice ale dintilor laterali maxilari superiori;
e. atrofia marcata a crestelor alveolare maxilare superioare.

2. Factori cauzali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi:


a. rinita alergica;
b. deviatia de sept nazal;
*c. osteita procesului alveolar;
*d. chisturi radiculare suprainfectate;
e. carcinomul maxilarului superior.
3. Empiemul sinusal reprezinta:
a. faza catarala a sinuzitei acute;
b. faza de cronicizare a unei sinuzite acute;
*c. retentionarea secretiilor n sinus prin nchiderea orificiilor de drenaj;
d. durerea pulsatila din faza purulenta a sinuzitei acute;
e. proliferarea de polipi n cavitatea sinusala.
4. Cauzele traumatice ale comunicarii oro-sinuzale sunt reprezentate de:
a. fracturi ale arcadelor dentare;
b. implante endoosoase ce au determinat osteita crestei alveolare;
*c. extractia dintilor sinusali;
*d. traumatisme accidentale cu distructii ntinse n regiunea premolarilor si molarlo superiori;
*e. tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar.
Chisturile de maxilar.
1. Chistul rezidual se dezvolta din:
a. resturile epiteliale ale lui Malassez;
b. celulele epiteliale ale periodontului;
*c. chisturi radiculare sau granuloame periapicale care nu au fost chiuretate;
d. modificarea chistica a organului smaltului;
e. iritatie sau infectie cronica a unui canal dentinar aberant sau a unei cai false.
2. Chistul folicular:
*a. este denumit si chist pericoronar;
*b. se dezvolta n legatura cu dintii ramasi n incluzie n grosimea maxilarelor;
*c. se ntlneste n deosebi la copii si adolescenti;
d. este denumit si chist rezidual;
e. este denumit si chist periodontal apical.
3. Chistul nazopalatin:
a. reprezinta 2,3% din totalul chisturilor de maxilar;
b. situat interincisiv inferior;
*c. ia nastere din celulele epiteliale care se gasesc pe peretii canalelor incisive;
*d. poate evolua la orice nivel al canalului nazo-palatin;
*e. se mai numeste chist median anterior al maxilarului sau chistul canalului incisiv.
4. Chisturile neodontogene de dezvoltare sunt:
*a. chistul nazo-palatin (al canalului incisiv);
*b. chistul nazo-palatin (nazal alveolar);
*c. chistul globulo-maxilar;
d. chistul de eruptie;
e. chistul dentiger.
5. Chisturi odontogene de origine inflamatorie sunt:
*a. chistul radicular;
b. chistul de eruptie;
*c. chistul rezidual;
d. chistul dentiger;
e. chistul primordial.

Leziuni orale cu potential de malignizare.


1. Diagnosticul diferentia al leucoplaziei se face cu:
*a. leucoedemul;
b. eritroplazia;
c. stomatite infectioase;
d. stomatite provocate de agenti fizici;
e. stomatite protetice.
2. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu:
a. leucoedemul;
b. leucoplazia;
c. chieilita;
d. papilomatoza florida;
*e. stomatite infectioase.
3. Leziunea precanceroasa cu cel mai mare potential de malignizare este:
a. leucoplazia;
b. leucoedemul;
*c. eritroplazia;
d. cheilita;
e. lichenul plan oral.
4. Diagnosticul diferential al lichenului plan oral se face cu:
*a. lupusul eritematos oral;
b. leucoedemul;
c. leucoplazia paroasa orala;
d. keratozele actinice;
e. radiodermitele cronice.
5. Tratamentul lichenului plan oral se face cu:
*a. tetraciclina 1-2g/zi timp de 3-4 saptamni;
b. hidroxoclorochin;
c. mepacrin;
d. atebrina;
e. clorochin.
Metode chirurgicale ajutatoare tratamentului endodontic (chirurgia endodontica).
1. Chiuretajul periapical are ca obiectiv:
*a. chiuretarea tuturor elementelor patologice sau materialelor de obturatie care au depasit apexul;
b. creearea unei comunicari vestibulare de drenaj;
c. extirparea apexului radicular si a procesului patologic periapical;
d. chiuretarea unui focar acut principal;
e. ndepartarea unor obstacole care mpiedica tratamentul corect a canalelor.
2. Contraindicatiile rezectiei apicale:
a. n cazul lezarii accidentale a apelului unui dinte vecin, n cursul unei intervenni chirurgicale;
*b. n cazul unor procese apicale nsemnate, care au distrus osul pe o mare ntindere, reducnd mult implantarea radacinii;
c. n cazul unor leziuni periapicale;
d. n cazul unor cai false n apropierea apexului;
e. n cazul unor leziuni periapicale depasind din lungimea radacinii.
3. Rezectia apicala este indicata n cazul:
a. fracturi radiculare plasate n 1/3 inferioara a radacinii;
b. leziuni coronoradiculare ntinse care depasesc marginea alveolara si radacina;
c. atrofii alveolare ntinse, care au redus mult implantarea radacinii;
*d. lezarea accidentala a apexului unui dinte vecin, n cursul unei intervenni chirurgicale;

e. n primele 2 luni de sarcina.


4. Osteotomia trans-maxilara:
*a. poate duce la deschiderea sinusului maxilar sau a foselor nazale;
b. are indicatii de baza parodontita apicala cronica;
*c. se realizeaza la dintii la care nu s-a obtinut un drenaj suficient al procesului periapical pe cale transodontala;
*d. au indicatii de faza parodontita apicala acuta n faza periapicala;
e. trepanatia se realizeaza cu freze cilindrice nr. 4, 6;
5. Amputatia radiculara:
*a. consta n ndepartarea completa a uneia dintre radacinile molarilor 1 si 2 superiori si 1 si 2 inferiori;
*b. la molarii superiori metoda se poate adresa radacinilor, astfel nct spatiul dintre apex si baza sinusului sa fie suficient
pentru a se evita deschiderea acestuia;
c. se indica n procese patologice apiale extinse;
*d. metoda se mai numeste premolarizare;
*e. att la molarii superiori ct si inferiori este de preferat anestezia tronculara.
Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice.
1. Metodele chirurgicale de tratament n parodontopatii urmaresc:
*a. eliminarea pungilor parodontale;
b. creearea unor margini gingivale groase;
c. creearea unei zone de gingie fixa keratinizata ngusta;
*d. stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale;
2. Pregatirile preoperatorii n chirurgia parodontala consta n:
a. chiuretajul gingival;
b. clatiri bucale cu solutii antiseptice;
*c. obturarea corecta a cariilor de colet;
d. restaurari protetice ceramice definitive corecte;
e. clatiri bucale cu clorhexidina si cu solutii fluorate.
3. Pregatirile preoperatoreii n chirurgia parodontala constau n:
*a. detartraj minutios cu ultrasunete si cu instrumente manuale;
b. chiuretaj gingival;
*c. obNinerea corecta a cariilor de colet;
d. clatiri bucale cu solutii antiseptice;
*e. reechilibrarea ocluziei.
2. Gingivoplastia:
*a. urmareste refacerea unei latimi si a unui contur gingival aproximativ normal;
*b. se poate realiza cu lambou peticulat alunecat n sens lateral;
c. se poate efectua si prin gingivectomie;
*d. se realizeaza si prin operatii cu deplasare apicala a lamboului;
*e. se poate efectua cu grefa de mucoasa libera.
3. Gingivoplastia cu lambouri gingivo-mucoase:
*a. se realizeaza prin incizii de degajare;
*b. presupune o incizie orizontala de-a lungul festonului gingival;
c. presupune aducerea insertiei muschilor mimicii spre marginea gingivala;
*d. se efectueaza sub anestezie loco-regionala;
e. consta n osteotomie limitata.
Chirurgia proprotetica.
1. Pentru a permite o protezare n conditii optime, cmpul protetic trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:
*a. crestele alveolare edentate sa fie suficient de nalte, netede, acoperita de mucoasa keratinizata, fara eroziuni;

b. crestele alveolare edentate sa fie suficient de nalte, netede, acoperite de mucoasa keratinizata, cu eroziuni;
*c. bolta palatina sa fie suficient de mare, moderat de adnca cu torus redus;
*d. limba sa aiba un volum normal;
*e. gaurile mentoniere sa fie situate la distanta de coama crestei alveolare.
2. Frenoplastia:
*a. este indicata n cazurile n care frenurile linguale sau labiale sunt deosebit de scurte;
b. este indicata n cazurile n care frenurile linguale sau labiale sunt lungi;
*c. este indicata anestezia loco-regionala prin infiltratie;
d. este indicata anestezia tronculara;
*e. este indicata cnd frenotomia simpla nu realizeaza o eliberare suficienta a buzei sau a limbii si nici adncirea santurilor
periosoase reespective.
3. Plastia santurilor periosoase:
*a. se mai numeste metoda Kazanjian;
b. se mai numeste metoda Traunner;
c. se mai numeste metoda Obwegeser;
*d. este indicata n cazurile n care insertia mucoasei mobile se face pe creasta alveolara, iar santurile vestibulare sunt sterse;
*e. este indicata anestezia tronculara periferica.
4. Tehnica operatorie a crestei alveolare neregulate:
*a. prezinta IV timpi operatori;
b. prezinta III timpi operatori;
c. timpul III reprezinta sutura;
*d. timpul III reprezinta rezectia ciocurilor osoase;
*e. anestezia tronculara periferica poate fi asociata cu o infiltratie submucoasa n scopul diminuarii sngerarii;
5. Tehnica operatorie a crestei alveolare subtiri:
*a. prezinta III timpi operatori;
b. prezinta IV timpi operatori;
*c. interventia consta n rezectia portiunii subtiate si deplasate vestibular;
*d. poate prezenta devieri vestibulare, ndeosebi frontale, cunoscute sub denumirea de alveolo-protruzii;
*e. se face sub anestezie loco-regionala.
Incluzia dentara.
1. Anclavarea dentara reprezinta:
a. incluzia partiala a unui dinte;
b. incluzia superficiala a unui dinte;
c. ancorarea unui dinte descoperit chirurgical;
*d. se refera la un dinte a carui coroana, partial degajata de os, se afla sub fibromucoasa gingivala si al carui sac pericoronar
comunica cu cavitatea orala, dar nu-si poate desavrsi eruptia datorita unui ostacol mecanic;
e. situatia n care se afla un dinte dupa decapusonare.
2. La dintii permanenti, n ordinea frecventei, incluzia consta n:
*a. molarii de minte inferiori;
*b. caninii superiori;
*c. molarii de minte superiori;
d. incisivii laterali;
*e. caninii inferiori.
3. Clasificarea incluziilor molarului de minte dupa Parant:
*a. n prima clasa sunt ncadrati molarii de minte a caror extractie nu necesita nici un sacrificiu osos;
b. n prima clasa sunt ncadrati molarii de minte a caror extractie necesita nici un sacrificiu osos;
*c. n clasa a III-a sunt grupati molarii pentru a caror extractie se va recurge la trepanarea osoasa, sectionarea la colet a
molarului inclus si separarea radacinilor;
d. n clasa a II-a sunt grupati molarii pentru a caror extractie se va recurge la trepanarea osoasa, sectionarea la colet a
molarului inclus si separarea radacinilor;

*e. n clasa a II-a sunt grupati molarii a caror extractie se va recurge la trepanarea osoasa si o sectionare a molarului inclus.
4. Molarul de minte inferior poate fi dezinclus n urmatoarele conditii:
*a. coroana si radacinile sunt bine conformate;
b. directia coroanei este oblica;
*c. coroana se gaseste inclusa n regiunea procesului alveolar, acoperita complet sau partial de un strat osos foarte subtire,
sau chiar submucos la o distanta convenabila;
*d. directia coroanei este verticala, usor oblica putnd fi paralelizata prin slefuire;
e. partile moi ale obrazului se insereaza n imediata vecinatate a crestei alveolare, unde se gaseste inclus molarul de minte.
5. n incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face diferite incizii:
*a. incizia n T;
*b. incizia curba cu concavitatea n sus;
*c. incizia curba cu concavitatea n jos;
d. incizia n V;
e. incizia curba cu convexitatea n jos;
Patologia articulatiei temporo-mandibulare.
1. Luxatiile temporo-mandibulare anterioare sunt favorizate de:
*a. o adncime redusa a cavitatii glenoide;
*b. prezenta unui condil temporal cu o panta stearsa;
*c. laxitatea capsulei si ligamentelor periarticulare;
*d. scaderea tonicitatii muschilor temporali, maseterini si pterigoidieni;
e. deschiderea exagerata agurii.
2. Tratamentul luxatiilor temporomandibulare:
a. este de regula chirurgical;
b. urmareste reducerea si imobilizarea fracturii;
*c. necesita infiltrarea cu anestezic a musculaturii ridicatoare a mandibulei;
d. se face prin coborrea condilului temporal si trecerea sa pe sub condilul mandibular;
e. implica antibioterapie aplicata ct mai precoce si n doze mari.
3. Tratamentul chirurgical al luxatiilor temporo-mandibulare:
a. este recomandat n luxatiile recente;
*b. implica uneori rezectia condililor;
c. este precedat de mecanoterapie;
d. se face prin interpunerea la nivelul ultimilor molari al unui rulou de comprese si exercitarea unei presiuni pe menton;
e. nu necesita imobilizare postoperatorie.
4. Luxatiile recidivante:
*a. se produc foarte usor n timpul miscarilor de deschidere a gurii, daca acestea depasesc o anumita amplitudine;
*b. bolnavul, cunoscndu-si afectiunea, si reduce singur luxatia;
c. bolnavul nu poate sa-si reduca singur luxatia;
*d. tratamentul urmareste limitarea miscarilor mandibulare;
*e. cele mai obisnuite, se citeaza tulburarile mioclonice postencefalice si atrofia maseterului dupa poliomielita.
5. Tratamentul ortopedic consta:
*a. consta n reducerea luxatiei si imobilizarea temporara a mandibulei;
*b. reducerea luxatiei se face prin coborrea condilului mandibular si trecerea sa pe sub condilul temporal, dupa care este
repus n cavitatea glenoida;
c. este nevoie de anestezie n cazul luxatiilor recente;
d. n cazul luxatiilor mai vechi se poate folosi anestezia tronculara;
*e. n cazul luxatiilor mai vechi se poate folosi anestezia generala.

Fracturile de mandibula.
1. Fracturile de mandibula se pot produce prin:
a. apasare;
b. elongare;
c. compresie;
d. dilacerare;
*e. flexiune, tasare sau smulgere.
2. Fracturile paramediane:
*a. sunt localizate ntre incisivii cantrali si laterali sau ntre laterali si canini;
b. reprezinta 15,5% din totalul fracturilor de mandibula;
c. reprezinta 2,9% din totalul fracturilor de mandibula;
d. sunt denumite si medio-simfizare;
e. deplasarile secundare sunt mai putin accentuate la edentati.
3. Fracturile laterale ale corpului mandibular:
*a. localizate ntre canini si molarii de minte;
b. reprezinta 25% dupa Rowe si 20% (V. Popescu) din totalul fracturilor de mandibula;
c. sunt denumite si laterosimfizare;
d. reprezinta 10% (Archer) din totalul fracturilor de mandibula;
e. prezinta fragmentul mic, distal, tras n jos si napoi.
4. Osteita si osteomielita apar ntr-un focar de fractura mandibulara datorita:
a. vrstei pacientului;
b. reducerii si imobilizarii monomaxilare;
*c. ntrzieri mari a reducerii si imobilizarii;
d. imobilizari dupa eliminare focarelor odontogene;
e. instituirii unui tratament antibiotic cu eritromicina
5. Zonele de rezistenta crescuta ale mandibulei sunt:
a. apofiza coronoidiana;
b. apofiza condiliana;
c. unghiul mandibular;
*d. simfiza mentoniera;
e. foramenul mentonier.
Fracturile de masiv facial.
1. Factorii etiologici ai fracturilor de masiv facial sunt:
a. traumatisme de intensitate redusa, repetate;
*b. accidentele de circulatie;
c. accidentele de eruptie ale dintilor permanenti;
*d. agresiuni interumane;
*e. accidente de sport.
2. Fractura Le Fort I:
a. este o fractura mandibulara paramediana;
*b. traverseaza tuberozitatea;
c. traverseaza apofiza pterigoida n treimea superioara;
d. consta n asocierea a doua linii de fractura orizontale cu una verticala;
e. se mai numeste si fractura orizontala mijlocie.
3. Fractura Le Fort II:
a. este o fractura transversala joasa;
b. se mai numeste fractura de tip Guerin;
*c. este o fractura transversala submalara;
d. linia de fractura traverseaza apofiza pterigoida n treimea inferioara;

e. linia de fractura nu intereseaza planseul orbitar.


4. Fractura Le Fort III:
a. se mai numeste fractura muta Duchange;
b. se mai numeste fractura tip Wassmund II;
c. se mai numeste fractura tip Wassmund I;
*d. se numeste si disjunctie intercraniomaxilara.
e. linia de fractura despica masivul facial n doua jumatati cu deschidere anterioara.
5. Fractura de tip Walter:
a. asociaza o linie de fractura tip Rowe cu o linie de fractura Le Fort;
b. asociaza o linie de fractura orizontala unilaterala tip Guerin cu o linie de fractura Le Fort;
c. asociaza fracturi cominutive nchise cu dislocatii cranio-orbito-nazo-maxilare;
d. combina o fractura de tip Le Fort I cu doua fracturi verticale paramediane;
*e. asociaza prin nchidere, o linie de fractura orizontala bilaterala de tip Guerin sau Le Fort II cu una mediosagitala si cu
cte un traiect vertical de o parte si de alta a maxilarelor.
Tumorile odontogene ale maxilarelor.
1. Care din urmatoarele tumori sunt tumori odontogene epiteliale?
*a. ameloblastomul (adamantinomul);
b. fibromul odontogen central;
c. cementomul;
d. fibromul cementifiant;
e. dentinomul.
2. Care din urmaoarele tumori sunt tumori odontogene mezemchimale?
*a. fibromul odontogen central;
b. fibromul ameloblastic;
c. odontomul;
d. fibroadenomul ameloblastic;
e. tumora Pindborg.
3. Care din urmatoarele tumori sunt tumori odontogene maligne?
a. adamantinomul;
*b. fibrosarcomul ameloblastic;
c. odontoameloblastomul;
d. fibroadenomul ameloblastic;
e. ameloblastomul.
4. Fibromixomul adontogen (mixofibromul):
*a. este o tumoare foarte agresiva care distruge osul adiacent;
b. este considerat un neoplasm adevarat al cementului;
c. tumora apare n cele mai multe cazuri la nou-nascut;
d. expulzia dentara duce la ulcerarea tumorii;
e. imaginea radiologica este de radioopacitate cu diametrul de 5-10 mm.
5. Care din urmatoarele tumori odontogene ale maxilarelor au origine necunoscuta?
a.displazia periapicala a cementului;
b. tumora Pindborg;
c. tumora epiteliala calcificata;
*d. tumora neuroectodermala melanica a sugarului (melanoameloblastom);
e. tumora odontogena adenomatoida.

Durerea n teritoriul oro-maxilo-facial.


1. Durerea:
*a. este un semnal de avertizare a organismului;
*b. influenteaza nociceptorii;
*c. se transmite prin impulsuri la centrii nalti de integrare;
*d. influenteaza starea afectiva;
e. necesita ntotdeauna tratament medicamentos.
2. n legatura cu localizarea durerii distingem:
a. durerea retransmisa;
*b. durerea transferata;
*c. durerea iradiata;
*d. durerea locala;
*e. durerea proiectata.
3. Durerile oro-faciale sunt grupate n functie de caracteristicile lor n:
a. dureri localizate;
*b. dureri somatice;
c. dureri proiectate;
d. dureri transferate;
e. dureri iradiate.
4. Durerile oro-faciale sunt grupate n functie de caracteristicile lor n:
*a. dureri neurogene;
b. dureri localizate;
c. dureri translate;
d. dureri proiectate;
e. dureri transmise.
5. Durerile oro-faciale sunt grupate n functie de caracteristicile lor n:
a. dureri proiectate;
b. dureri reflectate;
c. dureri iradiate;
d. dureri psihogene;
*e. dureri transmise.
Inflamatiile glandelor salivare, litiazele salivare.
1. Infectarea glandelor salivare se poate face pe urmatoarele cai:
*a. cale directa;
*b. cale hematogena;
c. cale indirecta;
*d. cale canaliculara;
*e. cale limfatica.
2. Infectarea glandelor salivare pe cale canaliculara necesita urmatoarele conditii:
a. prezenta unei plagi deschise care intereseaza parenchimul glandular;
*b. diminuarea fluxului salivar;
*c. scaderea rezistentei generale a organismului;
*d. exacerbarea virulentei florei microbiene saprofite a cavitatii bucale;
*e. prezenta unui megastenon si megawarton.
3. n sialadenitele parotidiene se descriu urmatoarele forme anatomoclinice:
a. forma virala;
b. forma bacteriana;
*c. forma purulenta;
*d. forma catarala;

*e. forma gangrenoasa.


4. n parotidita cronica nespecifica aspectul radiologic evidentiaza:
*a. aspect de pom nflorit;
b. radiotransparenta punctiforma;
c. canalicule regulate;
d. o eliminare usoara a substantei de contrast;
e. aspect marmorat.
5. Diagnosticul diferential al parotiditelor cronice se face cu:
*a. parotidite acute;
*b. sindroame sialozice;
c. litiaza salivara;
*d. tumorile de parotida;
*e. parotidite toxice.
Sialozele.
1. Sindromul Sjogren prezinta simptomatologie:
*a. salivara;
*b. oculara;
*c. articulara;
d. musculara;
*e. apare mai frecvent la femei dupa vrsta de 40-45 ani.
2. Manifestarile oculare din sindromul Sjogren cuprind:
a. conjunctivita cu lacrimare abundenta;
*b. keratoconjunctivita uscata;
*c. senzatie de arsura oculara;
*d. senzatie de corpi straini intraoculari;
*e. fotofobie.
3. Manifestarile buco-faringiene din sindromul Sjogren cuprind:
*a. hiposialie;
b. saliva cu aspect clar;
*c. imagini sialografice cu zone de opacifiere punctate miliare;
*d. imagini sialografice cu contur neregulat moniliform al canalului Stenon;
*e. parenchim glandular cu imagine de arbore mort evidentiat sialografic dupa o
evolutie ndelungata.
4. Tratamentul sindromului Sjogren consta n:
*a. administrare de lacrimi artificiale;
b. sialolitotomie;
*c. administrare de sialogoge;
*d. administrare de saliva artificiala;
*e. vitaminoterapie masiva (A, B, C, PP).
5. Boala Mickulicz:
*a. este o afectiune rara cu evolutie ndelungata;
b. se manifesta prin hipertrofia asimetrica a glandelor salivare si lacrimale;
c. este nsotita de sialoree;
*d. este nsotita de scaderea secretiei lacrimale;
*e. se manifesta prin hipertrofia simetrica a glandelor salivare si lacrimale.

Tumorile maligne ale maxilarelor; cancerul etajului mijlociu al fetei.


1. Biopsia si explorarea sinusului sfenoidal se poate efectua pe urmatoarele cai:
*a. cale transetmoidala;
*b. cale transseptala;
c. cale transmaxilara;
d. cale infraorbitara;
e. cale suprazigomatica.
2. Tumorile localizate la nivelul suprastructurii maxilare se pot extinde:
*a. antero-lateral n spatiul zigomatic;
*b. antero-lateral spre fosa infratemporala;
*c. ascendent spre sinusurile etmoidale;
d. spre procesul alveolar;
e. spre santul gingivo-bucal;
3. Cancerul etajului mijlociu al fetei, prin invadarea cavitatii orbitare, poate produce:
*a. paralizia nervilor oculomotori;
b. conjuncitivite nespecifice;
*c. keratite neuro-paralitice;
d. keratite herpetice;
e. glaucom.
4. Evolutia cancerului etajului mijlociu al fetei n cavitatea bucala determina:
*a. tulburari de masticatie;
*b. tulburari de vorbire;
c. tulburari respiratorii;
d. tulburari olfactive;
*e. tulburari de deglutitie.
5. Cnd cancerul etajului mijlociu al fetei afecteaza portiunea anterioara a bazei craniului, poate determina la debut:
*a. la debut poate sa lipseasca simptomatologia specifica;
b. alterari functionale la nivelul cavitatii bucale;
c. tulburari respiratorii;
d. tulburari de deglutitie;
e. tulburari olfactive.
Tumorile maligne ale mandibulei.
1. Grupele de limfonoduli interesate precoce n cadrul carcinomului mandibular sunt:
a. limfonodulii parotidieni;
b. limfonodulii preauriculari si retroauriculari;
*c. limfonodulii submandibulari;
*d. limfonodulii submentonieri;
*e. limfonodulii jugulo-carotidieni.
2. n perioada de debut a sarcomului mandibular endoosos (sarcom central), bolnavii acuza:
*a. dureri dentare;
*b. dureri nevralgiforme;
*c. dureri parestezice;
d. trismus;
*e. mobilitate dentara.
3. n formele cu debut periferic a sarcoamelor mandibulare putem ntlni:
*a. deformatia tablei osoase, mai frecvent a celei vestibulare;
*b. tumoare vegetanta, asemanator epulidelor;
c. tulburari de sensibilitate n teritoriul nervului dentar inferior;
d. epistaxis;

e. trismus.
4. Sarcomul Ewing:
*a. se ntlneste rar la nivelul oaselor fetei, doar n 1% din cazuri;
*b. apare mai frecvent la mandibula;
c. apare mai frecvent la maxilar;
d. apare mai frecvent la rasa alba;
*e. apare mai frecvent la rasa neagra.
5. Simptomatologia sarcomului Ewing este caracterizata de:
*a. febra;
b. leucopenie;
*c. anemie;
*d. cresterea VSH-ului;
*e. leucocitoza.
Conduita fata de pacientul cu afectiuni asociate sau stari fiziologice speciale
1. Hipotensiunea arteriala cronica este definita prin:
*a. valori repetate ale TAS<100mmHg
b. valori repetate ale TAS<120mmHg
c. valori repetate ale TAS<105mmHg
d. valori repetate ale TAS>90mmHg
e. valori repetate aleTAS>100mmHg
2. Tabloul clinic al astmului bronsic cuprinde:
*a. dispnee predominant expiratorie
b. dispnee predominant inspiratorie
*c. wheezing
*d. diminuarea debitului respirator
e. bradicardie
3. Simptomatologia BPOC cuprinde:
*a. tuse
*b. expectoratie vascoasa
c. subfebrilitate prelungita
d. transpiratii nocturne
e. hemoptizii
4. Simptomatologia in cazul insuficientei cardiace stangi cuprinde:
*a. dispnee de repaus si efort
*b. astm cardiac
c. edeme ale partilor declive
d. staza in venele gatului
e. cianoza periferica
5. Simptomatologia in cazul insuficientei cardiace drepte cuprinde:
*a. edeme ale partilor declive
*b. staza in venele gatului
c. ortopnee
d. astm cardiac
e. dispnee de repaus si efort
6. Atunci cand apar tulburari de ritm in cursul tratamentului
stomatologic,simptomatologia poate fi reprezentata de:
*a. dispnee
*b. angina pectorala
c. insuficienta mitrala

d. stenoza aortica
e. insuficienta aortica
7. Urmatoarele aparate pot interfera cu pacemakerul:
*a. micromotorul actionat electric
*b. aparatul de detartraj cu ultrasunete
*c.bisturiul electric
d. aparatul Roentgen
e. LASER
8. Care din urmatoarele tulburari de ritm sunt catalogate ca instabile si necesita tratament
stomatologic in conditii de spitalizare:
*a. tahicardie paroxistica supraventriculara
*b. fibrilatie atriala paroxistica sau flutter atrial
*c. tahicardie ventriculara
d. bloc atrio-ventricular grad II cu pacemaker
e. boala de nod sinusal cu pacemaker
Urgente medicale in cabinetul stomatologic
1. Sincopa:
a. poate dura de la cateva minute pana la 1 ora
*b. se poate insoti de miscari tonice ale muschilor fetei
*c. prezinta puls slab
*d. prezinta respiratie superficiala
e. prezinta incontinenta sfincteriana
2. Sincopa vagala este:
*a. de obicei recidivanta
*b. favorizata de stress
*c. favorizata de durere
d. insotita de tahicardie
e. insotita de hipertensiune arteriala
3. In sincopa cardiaca:
a. este prezent prodromul
*b. nu este prezent prodromul
*c. frecventa cardiaca poate scadea sub 35-40 b/min.
d. frecventa cardiaca este de 70-75 b/min.
*e. simptomatologia e determinata de o tulburare reversibila de ritm cardiac
4. Coma hipoglicemica:
*a. poate aparea la diabeticii care si-au administrat insulina dar nu au consumat o
cantitate suficienta de glucide
b. poate aparea la diabeticii care au consumat glucide
c. apare brusc
*d. nu apare brusc
*e. apare dupa o perioada de hipoglicemie moderata
5. Hipoglicemia moderata se manifesta prin:
*a. slabiciune
*b. ameteli
*c. foame dureroasa
d. tegumente uscate
e. bradicardie
6. Tabloul clinic al socului anafilactic cuprinde:
*a. frison

*b. edem si prurit generalizat


*c. eruptie urticariana
*d. tensiune arteriala foarte scazuta
e. hipertensiune arteriala
7. In tratamentul socului anafilactic se administreaza:
*a. adrenalina
*b. hemisuccinat de hidrocortizon
*c. antihistaminice
d. antianginoase
e. antiagregante plachetare