FENOMENE DE IMBATRANIRE SI

REABILITARE A CONSTRUCTIILOR
HIDROTEHNICE

Partea a II-a

BARAJE DIN MATERIALE LOCALE

Principalele scenarii de mbtrnire a

barajelor din pmnt i anrocamente
Fundaii
(Pmnturi sau masive de
roc)
(111 studii de caz)
Corpul barajului
(materialele din
umpluturi)
(185 de studii de caz)

Altele
(38 de studii de caz)

Deformatii (11)
Pierderea rezistenei, creterea subpresiunii i modificarea strii de
eforturi (64)
Eroziune intern (64)
Degradarea fundaiei (12)
Deformaii (31)
Pierderea rezistenei (18)
Creterea presiunii interstiiale (20)
Eroziune intern (28)
Degradarea umpluturilor (32)
Eroziune de suprafa (56)
Infiltraii prin masca de beton amonte a barajului din anrocamentele
(7)
Modificri ale permeabilitii (1)
Degradarea zonelor de racord ntre umplutur i structuri din beton
(12)
Imbtrnirea materialelor sintetice din polimeri (-)
(316) Totalul studiilor de caz de imbtrnire

Principalele scenarii de mbtrnire a

lucrrilor anexe, asociate deversrilor
Fundaiile, corpul
lucrrilor i
echipamente
electromecanice
(Masive de roca, pmnt
i alte materiale)

Afuiere local (30)

Eroziune prin abraziune (35)
Eroziune prin cavitaie si disiparea energiei (29)
Colmatarea prin antrenarea particulelor solide (6)
Cedarea vanelor si a altor echipamente ale evacuatorilor
(37)
Debite excepionale (44)

(181) Totalul studiilor de caz de imbatrnire

FENOMENE DE IMBATRANIRE LA BARAJE

DIN UMPLUTURI
316 cazuri raportate de ICOLD ( Buletinul 93/1994)
111 in fundatie
185 corpul barajului
20 alte scenarii

FENOMENE DE IMBATRANIRE LA BARAJE DIN UMPLUTURI

1. Barajele din umpluturi sunt fundate in general pe terenuri mai putin

favorabile decat in cazul barajelor din beton sau zidarie;

2. Barajele din umpluturi sunt realizate din materiale mai putin alterabile

decat betonul sau mortarul;

3. Cea mai mare parte a proceselor de imbatranire are un efect negativ

asupra comportarii pe termen lung a barajelor.

FENOMENE DE IMBATRANIRE LA BARAJE DIN UMPLUTURI

Principalele scenarii ce privesc fundatia:
1. Deformatii ale fundatiilor alcatuite din roci slabe sau pamanturi
deformabile.
Exemple: Barajul Victor Brauning (SUA)
Barajul Jesenice (Cehia)

FENOMENE DE IMBATRANIRE LA BARAJE DIN UMPLUTURI

Cauze, efecte, consecinte

Deformatiile datorate consolidarii terenului, putin rezistent, sunt
eterogene, sub forma de tasari diferentiate. Pot conduce la aparitia
fisurilor in umpluturile din corpul barajului.
Pamanturi uscate cu densitate mica cedeaza in contact cu apa
conducand la aparitia fisurilor in fundatie infiltratii eroziuni interne

FENOMENE DE IMBATRANIRE LA BARAJE DIN UMPLUTURI

Prevenire, detectie si control
Zonarea adecvata a corpului barajului materiale care sa permita
drenajul;
Montarea unor reperi pentru masurarea tasarii in timpul constructiei, in goliri
de fund si galerii;
Interceptarea retelei de fisuri dezvoltata in fundatie printr-un ecran sau
perete mulat.

FENOMENE DE IMBATRANIRE LA BARAJE DIN UMPLUTURI

Principalele scenarii ce privesc fundatia:
2. Pierderea rezistentei, cresterea subpresiunii, modificarea starii
de efort.
Din 24 de cazuri recenzate:
in 18 cazuri cresterea subpresiunii;
in 7 cazuri pierderea rezistentei;
in 3 cazuri modificare a starii de efort.

FENOMENE DE IMBATRANIRE LA BARAJE DIN UMPLUTURI

Exemple:
Barajul El Estribon (Mexic) imbatranire prin pierderea rezistentei
fundatie;
Barajul San Luis (SUA) pierderea rezistentei combinata cu modificarea
starii de efort;
Barajul Crooked Creek (SUA) cresterea subpresiunii;
Barajul Fontenelle (SUA) cresterea subpresiunii;
Barajul Sardis (SUA) cresterea subpresiunii.

Barajul San Luis (SUA)

Barajul San Luis (SUA)

1.

Barajul: a) umplutura de
pamant
impermeabila;
b)
umplutura mixta; c) umplutura
piatra; d) roca; e) zona
decopertata; f) linia rocii; g)
suprafata de alunecare; h)
nivelul apei in momentul
alunecarii; i) umplutura de
piatra pentru reparatie.

2.

Variatia nivelului in lac; k)

momentul
producerii
alunecarii.

Barajul San Luis (SUA)

Barajul San Luis (SUA)

Vedere
amonte
dupa
producerea alunecarii in
1981 in momentul unei
goliri rapide dupa multi ani
de exploatare cu nivel
ridicat.

Barajul San Luis (SUA)

A fost realizat un prism de consolidare la piciorul amonte

fundat pe roca. Materialul alunecat in portiunea inferioara
a fost lasat in amplasament si acoperit cu material
drenant, iar in portiunea superioara materialul deranjat a
fost inlocuit cu umplutura din piatra

Barajul San Luis (SUA)

Barajul Crooked
Creek

Barajul Crooked Creek (SUA)

Barajul din pamant si balast compactat

de 42 m inaltime a intrat in serviciu in
1965.
Fundatia este alcatuita din bancuri
masive de gresie, marna si sisturi
argiloase cu paturi subtiri calcaroase.
Nucleu + transee de 24 m pana la roca
de baza.

In timpul primei umpleri din primavara anului 1965 a aparut o exfiltratie puternica in
vecinatatea malului drept insotita de eroziunea materialului de umplutura

Dupa refacerea umpluturii a continuat exploatarea in conditii normale pana in 1982. In acest an au fost
constatate usoare exfiltratii, de data aceasta la piciorul barajului de la malul stang si zona centrala a
barajului. Nivelul care fusese restrictionat a fost coborat cu 7,6 m sub nivelul normal de exploatare
initial.

In 1985 s-a constatat o crestere cu 3 m a nivelului in piezometre fara ca nivelul in lac sa fi

variat. Cum nivelul in piezometre continua sa creasca s-a luat decizia coborarii nivelului in lac
de la 7.6 la 19.2 m sub NNR. Acest incident a condus la concluzia ca exista riscul eroziunii
interne pe toata lungimea barajului. A fost realizat un ecran (perete mulat) executat de la
coronament inchis in roca de baza (terminat in 1989).

FENOMENE DE IMBATRANIRE LA BARAJE DIN UMPLUTURI

Cauze, efecte si consecinte
Pierderea rezistentei:
Pierderea rezistentei apare in general in materialele coezive, in urma
saturarii si deformarii excesive. Acest proces are loc:
1. In argilele ale caror rezistenta este mult mai ridicata in stare nesaturata

decat in stare saturata. In contact cu apa coeziunea scade. Cu cat

indicele de plasticitate este mai ridicat, cu cat rezistenta este mai mare in
stare uscata cu atat va fi mai mare pierderea de rezistenta in caz de
saturare;
2. In terenuri argiloase atunci cand este depasita deformatia la rezistenta

maxima reducerea rezistentei la valoarea reziduala clasica;

FENOMENE DE IMBATRANIRE LA BARAJE DIN UMPLUTURI

Cresterea subpresiunilor atunci cand infiltratiile in regim stationar
sunt impiedicate sau cand debitul exfiltrat depaseseste brusc
capacitatea sistemului de drenaj local.
1. Roci fracturate la contactul cu umplutura din corpul barajului sau in
imediata vecinatate prezinta fisuri deschise sau rosturi umplute cu
material erodabil (nisip, maluri). Dizolvarea unor roci solubile (gips) sau
existenta unor cai de infiltratie deja formate (calcare carstifiate)
eroziune interna.
2. Apa ce percoleaza fundatia sub umplutura din corpul barajului poate
antrena materialul fin colmatand in acest mod filtrele sau iesirile din
drenuri.
3. Curgerea printr-un material necoeziv sau cu o granulometrie
defavorabila (cazul anumitor morene), antreneaza materialul prin
eroziunea interna, in lipsa unor filtre sau drenuri adecvate in aval.
cratere de prabusire, cresterea subpresiunii sau eventuale deformatii ale
fundatiei ce pot conduce la distrugerea lucrarii.

FENOMENE DE IMBATRANIRE LA BARAJE DIN UMPLUTURI

Modificari ale starii de efort
1. Consolidarea umpluturii si a nucleului de argila are un efect favorabil

de inchidere a fisurilor din versanti. In cazul vailor inguste efect de

arc, transfer de sarcina catre versanti diminuarea compresiunii
verticale fracturare hidraulica, eroziune interna;
2.

Variatia nivelului in marile acumulari sezoniere variatii ale eforturilor

aparitia unor eforturi de forfecare alternante deschiderea fisurilor;

3. Coborarea nivelului freatic sub prismul aval in cazul barajelor fundate

pe aluviuni cresterea eforturilor efective tasari semnificative pe

termen indelungat

FENOMENE DE IMBATRANIRE LA BARAJE DIN UMPLUTURI

Prevenire, monitorizare si control
Indepartarea materialului de umplutura supus riscului, sau realizarea unor
prisme de stabilizare la picior. Monitorizarea acestuia cu inclinometre.
Piezometre pentru masurarea subpresiunilor.
Controlul subpresiunilor prin masuri combinate: drenaje, voal de etansare.
Injectii extinse. In situatii foarte dificile folosirea peretilor mulati.

FENOMENE DE IMBATRANIRE LA BARAJE DIN UMPLUTURI

Fenomene de imbatranire in fundatie, datorate eroziunii
interne
Brodhead Creek Watershed (USA) fundatie din sisturi
argiloase si morene

FENOMENE DE IMBATRANIRE LA BARAJE DIN UMPLUTURI

Degradarea fundatiei
Degradarea proprietatilor materialelor din fundatie poate fi cauzata de
procesele de hidratare, dispersie, disolvare, umflare sau alte mecanisme
termice sau chimice. Fenomenul este puternic influentat de infiltratiile
prin fundatie. Pot sa apara destul de repede dupa prima umplere sau se
pot dezvolta lent in timp.
Barajul Quail
Creek (SUA)

Barajul Wolf Creek (SUA)

Construcia barajului a fost autorizat n 1938 i a nceput n 1941, dar din cauza celui de al II-lea

rzboi mondial, a fost ntrerupt, fiind terminat abia n 1951. Funciile deservite sunt aprarea
mpotriva inundaiilor i producia de energie electric.
Barajul este o structur combinat alctuit dintr-un baraj de pmnt i un baraj din beton cu rolul
de descrctor. Principalele caracteristici geometrice ale barajului sunt: nlimea H = 79 m,
lungimea la coronament Lc = 1748 m.

Barajul Wolf Creek (SUA)

Barajul din beton este amplasat n albia rului Cumberland River n South Central

Kentucky, avnd o lungime la coronament Lc = 547 m. Este alctuit din 37 de ploturi

i este echipat cu 10 stavile segment de 15 x 11 m i 6 vane de fund de 1.2 x 1.8 m.
Centrala este echipat cu 6 turbine de 45 MW.

Barajul Wolf Creek (SUA)

Barajul de pmnt se ntinde pe o lungime de 1200 m pe malul stng i are o nlime

maxim de 65 m deasupra rocii de fundare. Poriunea nezonat a barajului este

realizat din argile de plasticitate sczut care provin din amplasament.
Barajul Wolf Creek a fost construit direct n vechea albie, fiind ndeprtat doar stratul
de aluviuni i argile de la suprafa. n timp ce la piciorul amonte a fost prevzut o
etanare, existena fundaiei carstice sub baraj afecteaz etaneitatea restului corpului
n seciunea barajului. Este tocmai fenomenul care a aprut i a condus la problemele
de infiltraii.

Barajul Wolf Creek (SUA)

Pe aceasta fundaie a fost creat, o acumulare reprezentnd o sarcin hidrostatic de

peste 30 m. Presiunea hidrostatic uria disloc cu uurin argilele cimentate din

golurile i fisurile acestei fundaii carstice.

Barajul Wolf Creek (SUA)

n anul 1968 au fost oservate primele infiltraii prin fundaie i corpul

barajului. La piciorul barajului au aprut conuri de prbuire. n urma splrii

materialului din fundaie au aprut eroziuni interne.

Barajul Wolf Creek (SUA)

A urmat imediat o campanie de injecii n fundaie ntre 1968-1970 considernd-se la

vremea respectiv c acestea aveau s opreasc infiltraiile. Aceasta a fost doar o

soluie de moment.

Barajul Wolf Creek (SUA)

A urmat apoi o soluie pe termen mai lung constnd n realizarea unui perete mulat

prin corpul barajului extins pn n fundaie. n ciuda eforturilor de a mpiedica

nfiltariile msurtorile artau c problema infiltraiilor nu fusese rezolvat n intregime
i acestea erau din nou n cretere. Rapoartele privind infiltraiile au creat ngrijorare
estimndu-se c n cazul unei cedri a barajului pagubele ar fi fost de ordinul a 3
miliarde de dolari. Se pare c apele i gsisiser o nou cale de infiltrare, posibil
chiar prin peretele mulat abia realizat.

Barajul Wolf Creek (SUA)

Din mai 2005 i pn n momentul n care s-a constat o cretere a debitului

infiltrat, lacul fusese meninut la un nivel constant restricioat pentru a reduce

eforturile din baraj i fundaie.
La sfritul lui ianuarie 2007
US Army Corps of Engineers
a
incadrat
barajul
n
categoria de risc ridicat
alaturi de barajul Center Hill
din Tennessee, amndou
fiind dou baraje importante
situate
n
amonte
de
Nashville, Tennessee. A fost
propus o nou soluie pe
termen
lung
pentru
rezolvarea sau controlul
infiltraiilor. Un voal de
etanare i un nou perete
mulat de dimensiuni mult
mai mari vor fi realizate cu
noi tehnologii.

Barajul Wolf Creek (SUA)

Prima faz a lucrrilor de remediere au nceput n martie 2006, iar faza a

doua care prevede injectarea terenului de fundaie a nceput n ianuarie

2007.
n aprilie 2009 a nceput executia peretelui mulat (n valoare de 341
milioane USD) care urmeaz s fie terminat la sfritul lui 2012. Costurile
totale sunt estimate la 584 milioane USD.

PRINCIPALELE SCENARII DE MBTRNIRE PRIVIND CORPUL

BARAJELOR DIN UMPLUTURI
Deformatiile umpluturii procesul lent de consolidare a umpluturii dupa

construirea barajului si prima umplere este principala cauza a deformatiilor

din corpul barajului.
Pierderea rezistentei instabilitatea taluzului, deformatii.
Cresterea presiunii interstitiale este legata de deschiderea progresiva a
fisurilor transversale din nucleu sau chiar din ansmblul corpului barajului.
Eroziunea interna poate trece neobservata o perioada indelungata, dar isi
are originea in greseli de proiectare sau executie.
Degradarea umpluturii.
Eroziunea superficiala.
Alte scenarii.

PRINCIPALELE SCENARII DE MBTRNIRE PRIVIND CORPUL

BARAJELOR DIN UMPLUTURI
Cauze, efecte i consecine
Aciuni ale mediului; temperatur; precipitaii; vibraii datorate
cutremurelor sau exploziilor; traficul de pe coronament.
Aciuni din exploatare: variaia nivelului n lac.
Deformaii difereniate n profile transversale nvecinate prin corpul
barajului ce pot cauza fisuri i astfel n cele din urm s declaneze un
proces de eroziune intern.
Tasarea barajului n zona de contact cu structurile din beton (priz,
deversor) poate conduce la cedarea acestei zone, cu iniierea unor
crpturi, izvorri i eroziuni.
Tasrile la coronament pot atinge valori la care se micoreaz garda
fa de nivelul apei ceea ce conduce la o cretere a riscului deversrii
peste coronament n timpul unei viituri.

PRINCIPALELE SCENARII DE MBTRNIRE PRIVIND

CORPUL BARAJELOR DIN UMPLUTURI
ALTE SCENARII DE MBTRNIRE:
Infiltraii prin masca de beton a barajului
Modificri ale permeabilitii
Degradarea racordului ntre umplutur i lucrrile din beton
mbtrnirea materialelor polimerice

PRINCIPALELE SCENARII DE MBTRNIRE PRIVIND CORPUL

BARAJELOR DIN UMPLUTURI
Deformaii
Procesul lent de consolidare a umpluturilor din pmnt sau piatr dup
construirea barajului i n timpul primei umpleri este principala cauz a
deformaiilor din corpul barajului.
Exemple
Barajul Jirkov (Cehia)
Santa Teresa (Mexic)

PRINCIPALELE SCENARII DE MBTRNIRE PRIVIND CORPUL

BARAJELOR DIN UMPLUTURI

Prevenire, monitorizare i control

proiectare

corespunztoare punere n oper a materialelor i

compactarea acestora conform regulilor de buna practica (caietelor de
sarcin).
prognozarea deformaiilor n timp din corpul barajului, precum i
evaluarea periodic a acestora printr-o monitorizare a deplasrilor
verticale i orizontale ale corpului barajului.

PRINCIPALELE SCENARII DE MBTRNIRE PRIVIND CORPUL

BARAJELOR DIN UMPLUTURI

Pierderea rezistenei
Este un scenariu de mbtrnire important avnd de obicei ca efect
instabilitatea taluzelor i deformaii

Exemple
Barajul Lake Waxhachie (SUA)
Barajul Lewisville (SUA)

PRINCIPALELE SCENARII DE MBTRNIRE PRIVIND CORPUL

BARAJELOR DIN UMPLUTURI
Cauze efecte i consecine
1. Saturarea pmntului din umplutur insuficient compactata conduce la o

pierdere a rezistenei
2. Timpul de umezire este un factor important mai ales pentru materialele din

prismul aval. Instabilitatea prismului aval este funcie de infiltraiile prin corpul
barajului, infiltraiile prin versani ce ajung n materialul din prismul aval
precum i de intensitatea i durata ploilor
3. Pierderea rezistenei poate fi de asemenea cauzat de o modificare a strii

de eforturi.

PRINCIPALELE SCENARII DE MBTRNIRE PRIVIND CORPUL

BARAJELOR DIN UMPLUTURI

Prevenire, monitorizare i control

Depistarea acestui scenariu se poate face prin inspecii periodice i prin
masurarea deplasrilor n timp. Cea mai bun msur de prevenie rmne
utilizarea unor materiale bine compactate la execuie.

PRINCIPALELE SCENARII DE MBTRNIRE PRIVIND CORPUL

BARAJELOR DIN UMPLUTURI
Degradarea umpluturii
Modificarea proprietatilor materialului din umplutura pierderea rezistentei sau cresterea
permeabilitatii. Infiltratiile sunt un factor important in acest proces de degradare.

Exemple
Barajul Grenada (SUA)
Continutul de argile
dispersive din corpul
barajului a favorizat
fenomenul de eroziune
la
paramentul
aval.
Inierbarea taluzului aval
a permis mentinerea
unei umiditati constante
si o scurgere mai buna a
apelor pluviale.

PRINCIPALELE SCENARII DE MBTRNIRE PRIVIND CORPUL

BARAJELOR DIN UMPLUTURI

Creterea presiunii interstiiale

Creterea presiunii interstiiale la barajele din umpluturi este legat de
creterea progresiv a deschiderii fisurilor transversale n nucleu sau chiar n
corpul barajului.

Exemple
Barajul Hills Creek (SUA)

PRINCIPALELE SCENARII DE MBTRNIRE PRIVIND CORPUL

BARAJELOR DIN UMPLUTURI
Cauze efecte i consecine
1) Fisurarea este provocat de tasarea difereniat n fundaie sau la

contactul cu lucrrile de beton, prin transfer de sarcin (efect de arc),

paternul deformaiei barajului (zone de ntidere la coronament).
2) Fisurarea este condiionat de variaia nivelului n lac i se poate fi
rezultatul unei fracturri hidraulice, uscrii prii superioare a nucleului
dup o perioad lung de exploatare cu nivel cobort, sau
neautodrenrii prismului aval.
3) Comportarea materialului este legat de proprietile sale intrinseci
precum solubilitatea anumitor minerale, dispersia anumitor argile,
prezena unor straturi prost executate n nucleu, punere n oper
necorespunztoare, permeabilitate insuficient n prismul aval.

PRINCIPALELE SCENARII DE MBTRNIRE PRIVIND CORPUL

BARAJELOR DIN UMPLUTURI

Prevenire, urmrire i control

Scenariul descris poate fi detectat prin observaii vizuale completate cu
msurtori ale debitelor exfiltrate i msurtori piezometrice.
Msurile de remediere curent aplicate pentru acest scenariu constau n
execuia de injecii, perei mulai, excavarea zonei afectate i reumplerea cu
argil; mbuntirea drenajului n prismul aval (drenuri verticale racordate la
saltele drenante).

PRINCIPALELE SCENARII DE MBTRNIRE PRIVIND CORPUL

BARAJELOR DIN UMPLUTURI
Eroziunea intern
Prin eroziune intern se nelege transportul de material solid, de obicei
n suspensie, din corpul sau din fundaia unui baraj din umpluturi datorit
curgerii apei.
Prin eroziunea extern se nelege splarea (dizlocarea) una cte una a
fragmentelor de roc de la suprafaa barajului, proces care poate conduce
la ruperea barajului.
n ambele cazuri apa poate proveni din infiltraii prin corpul sau fundaia
barajului sau din deversarea lui.

PRINCIPALELE SCENARII DE MBTRNIRE PRIVIND CORPUL

BARAJELOR DIN UMPLUTURI
Eroziunea intern poate fi declanat
de factori diferii asociai cu defecte de
construcie i zone slabe sau condiii
specifice de deformaii i eforturi n
corpul umpluturii. Factorii principali care
pot declana eroziuni interne pot fi:
infiltraii concentrate;
fracturi hidraulice;
sufozii n materiale eterogene fr
coeziune instabile intern;
compactrile nesatisfactoare n
zonele de contact ntre umpluturi i
structurile de beton adiacente;
unele pmnturi argiloase care
disperseaz sau defloculeaz n
prezena unei ape relativ curate;
compactri diferite care genereaz
boli de descrcare n umplutur.