Simion Cristian

SUDAREA
Notiuni generale

n mediul nostru natural nu exist multe lucruri care s aib o structur

monolitic i frumuseea unui cristal. Majoritatea lucrurilor necesare omului
sunt compuse din multe pri individuale i aceste pri trebuie mbinate pentru
a forma o singur pies.
Pentru realizarea unor structuri necesare activitilor umane
contemporane ingineria sudrii reprezint o opiune important pentru omul
modern.
Sudura este o mbinare nedemontabil dintre dou corpuri solide, prin
realizarea unor fore de legtur ntre atomi marginali ai suprafeelor de
mbinat, n anumite condiii de temperatur i/sau presiune.
Azi a devenit dificil depistarea domeniilor de fabricaie n care
asamblarea prin sudur sau a tehnicilor conexe, s lipseasc. Astfel ingineria
sudrii este capabil s soluioneze problemele tehnice de vrf, de la sudarea
microprocesoarelor pn la sudarea megastructurilor.
Atunci cnd mbinarea este realizat n urma schimbrii de faz (topirii) a
materialului, procesul se numete sudare prin topire. Sudrii prin topire i este
specifica apariia unei zone denumite zona influenat termic (ZIT), n care pot
aprea modificri microstructurale ce conduc la reducerea rezistenei produsului
metalic sudat. Se recomand ca aceast zon sa fie ct mai mic pentru a nu
afecta proprietile mecanice ale celor dou materiale ce trebuie mbinate prin
sudare. mbinarea este asigurat de cordonul de sudur, care este un volum de
material solidificat care realizeaz continuitatea structurii cristaline a celor dou
materiale. Sudarea este o asamblare nedemontabil ntre 2 sau mai multe piese:
prin nclzirea prin presiune sau prin oc.

Avantajele sudrii:
pre sczut
se pot realiza piese complexe
nu necesit o pregtire foarte specializat
se poate automatiata
nu apare zgomote puternice
Dezavantajele sudrii:
n zona carburatorului de sudur apar tensiuni interne care pot da natere
la fisuri
sunt necesare aparate de sudur
apar raze ultraviolete, care atac corpul uman
verificarea aparatului de sudur se face cu aparate speciale
putem avea sudur de rezisten etanabil

Materiale utilizate la sudare si

procedee de sudare

Materiale supuse procesului de sudare sunt materialul de baz (MB) i

material de adaos (MA), care este opional. De obicei materialul de adaos este
prezent n operaia de sudare doar atunci cnd rostul (spaiul dintre componente)
care trebuie umplut este mare sau cnd materialele ce trebuie mbinate nu sunt
compatibile metalurgic. Trebuie astfel ales un material care s interacioneze
(formeze soluii solide sau constitueni nefragili) att cu un material, ct i cu
cellalt material, astfel nct materialul de adaos s realizeze puntea de legtur
ntre cele dou materiale.
Materialul din care se confecioneaz electrodul (ME) este un alt factor
important care afecteaza operaia de sudare. Alegerea acestui material depinde
de natura materialelor utilizate n proces i de caracteristicile pe care trebuie sa
le aib cordonul sudat.
Aceste caracteristici pot privi duritatea, tenacitatea, rezistena la coroziune
amd.
Procedeele de sudare sunt:
- Procedeul de sudare electrica cu arc;
- Procedeul SEI (Sudarea cu electrod invelit);
- Procedeul de sudare automata sub strat de flux;
- Procedeul MIG/MAG (Metal Inert Gas/ Metal Activ Gas);
- Procedeul WIG (Wolfram Inert Gas)
- Procedeul de sudare cu plasma;
- Procedeul de sudare cu flacara oxi-acetilenica;
Procedeul
de
sudare cu fascicul de
electroni;
Procedeul
de
sudare cu fascicul de
fotoni (laser);
Sudarea prin
presiune;
- Sudarea electrica
prin presiune in
puncte si linii.

Fig.1 Detaliu procedeu MIG

Sudarea cu flacara de gaze

Notiuni generale
Sursa termic pentru nclzirea local a pieselor de mbinat o formeaz
flacra generat de un gaz combustibil, care, n amestec cu oxigenul, formeaz
flacra de sudare. In cazul metalelor i aliajelor cu temperaturi joase de topire,
n locul oxigenului poate fi folosit i aerul. Gazul combustibil cel mai folosit
este acetilena, datorit faptului c aceasta dezvolt n amestec cu oxigenul pur o
temperatur nalt, de circa 3 170C.
Se pot utiliza si alte gaze (gazele naturale, vaporii de gaze lichefiate,
hidrogenul etc.) sau vaporii de lichide combustibile (benzina, petrolul etc),
care, n amestec cu oxigenul, dau flcrii temperaturi mai joase, variind ntre
1900 i 25000C.
Flacara este produsa intr-un arzator sau suflai. Prima zon foarte redus,
abia vizibil, la ieirea din suflai, format din amestec de acetilena i oxigen,
este nconjurat de o zon de forma unui con, coninnd carbon incandescent
care lumineaz alb orbitor, numit conul luminos. Urmeaz o zon suficient
de mare, care nu este vizibil; aici se produce arderea acetilenei cu oxigenul,
n urma reaciei formndu-se hidrogen i oxigen.

Fig. 2 Arzator

Gaze si lichide combustibile

Metalele i aliajele de sudat folosite curent au temperaturi de topire sub
1500 C. Pentru mbinarea prin topirea acestora, este necesar ca flacra de
sudare s degaje o cantitate de cldur ct mai mare, n care scop pentru sudare
sau lipire este folosit zona primar a flcrii, unde temperatura este cea mai
mare. Flacra de sudare se obine, prin arderea unui gaz combustibil sau vapori
de lichide combustibile n amestec cu aer sau cu oxigen pur. n amestec cu aer,
temperatura flcrii este mai mic i nu poate fi folosit dect pentru metale i
aliaje cu temperaturi joase de topire i cu o conductivitate termic mai redus,
0

sau lipire. Pentru sudarea oelului, a aluminiului i a cuprului, flacra cu

amestec de aer nu este corespunztoare. n general, pentru sudare i tiere,
flacra de gaze i lichide combustibile nu este folosit n amestec cu aer, ci
numai cu oxigen. n flacra format de gazul combustibil i oxigen, aerul
particip numai n flacra secundar, care degaj cldura i ajut parial la
nclzirea piesei n timpul operaiei de sudare.
Gazele i vaporii de lichide combustibile folosite la sudare, tiere i lipire
sunt: acetilen, gazele naturale, hidrogenul, vaporii de benzin, de benzen, de
gaze lichefiate .

Flacara de sudare oxi-acetilenica

Flacra de sudare oxiacetilenic se formeaz prin aprinderea
amestecului gazos compus din gazul combustibil - acetilena - si oxigenul,
la ieirea dintr-un arztor.
n condiiile arderii normale o flacr oxiacetilenic prezint trei
zone distincte:
- nucleul luminos corespunde disocierii acetilenei si nceputului arderii
carbonului:
C2H2 + O2 2 C + H2 + O2
2 C + H2 + O2 2 CO + H2 + 450 000 kJ/kmol
Nucleul are o form cilindric si este nconjurat la exterior de un
strat de carbon liber incandescent care-i confer luminozitatea caractristic:
- flacra primar este sediul reaciei de ardere primar cu formarea
oxidului de carbon si degajarea unei cantiti mari de cldur. Are
caracter reductor datorit CO si H 2 coninute, este conic ca form
mbrcnd nucleul luminos, se evideniaz datorit transparentei sale;
flacra secundar corespunde arderii complete:
2 CO + H2 + O2 2 CO2 + H2O + 850 000 kJ/kmol
cu oxigen din aerul nconjurtor. Gazele de ardere complet - CO 2 si
vaporii de ap i confer luminozitate, are temperatur mai sczut dect
flacra primar datorit efectului de rcire al mediului nconjurtor.
Din punct de vedere practic flacra oxiacetilenic este caracterizat de
structura si forma sa; compoziia si proprietile chimic; temperatura.
Structura si forma flcrii depinde de raportul volumetric al
componentelor amestecului gazos: k = DO2/DC2H2 care n condiiile unei arderi

complete trebuie s fie unitar. Practic n condiiile enunate, k=1,1-1,2

corespunztor unei presiuni pC2H2 = max. 1,5 daN/cm2 si respectiv pO2 = 5
daN/cm2.
Dac k=1,1-1,5 flacra este oxidant, n zonele 1 si 2 predomin oxigenul.
Flacra este redus ca dimensiuni, arde zgomotos, este violet pe fond albastru,
ca nuant. Este utilizat doar pentru sudarea alamelor.
Dac k=1,1- 1,2 flacra este normal, neutr, zonele flcrii sunt perfect
delimitate, structura si nuana flcrii sunt constante. Este flacra cea mai
utilizat la sudarea metalelor feroase si neferoase (Ol, Cu, Zn, Ni, etc.) datorit
caracterului reductor al flcrii primare si temperaturii nalte.
Dac k=0,7=1,0 flacra este carburant, zonele flcrii se ntreptrund,
flacra este deformat, lung, de culoare roiatic. n zona primar exist
carbon, flacra se utilizeaz doar pentru sudarea aluminiului, fontelor si la
ncrcarea prin sudare.
Temperatura flcrii este una din caracteristicile importante, depinde de
compoziia amestecului gazos fiind maxim pentru k=1,1-1,3. Ea variaz n
lungul si transversal flcrii n diverse zone.
Temperatura maxim apare n flacra primar la cca. 5 20 mm de
extremitatea nucleului, n funcie de debitul de amestec combustibil, variind
ntre 3100 3200 grade C, n funcie de puritatea gazelor. Cu toate acestea
randamentul tehnic al flcrii este foarte redus (n= 0,80- 0,11) datorit dispersiei
pronunate al cldurii flcrii.

Gaze pentru flacara oxi-acetilenica

La obinerea flcrii oxiacetilenice se folosesc ca materii prime oxigenul si
acetilena.
Oxigenul
Oxigenul este un gaz incolor, transparent, inodor si insipid. Este mai greu
dect aerul, 1 m3 de oxigen la 15oC si presiunea atmosferic cntrete 1,38 kg.
n condiii de presiune atmosferic obinuit este gazos. Prin rcire la 180oC se
lichefiaz, proprietate folosit la fabricarea sa industrial. Oxigenul lichid este
transparent, cu nuant albstruie.
Oxigenul se fabric la puriti de 97 % (tip 97), 98 % (tip 98), 99 % (tip
99). Industrial, sunt trei metode de fabricaie :
- metoda chimic, prin descompunerea srurilor oxizilor ;
- metoda electrochimic, prin electroliza apei ;
- metoda prin distilarea fracionat a aerului lichid, metoda cea mai
rpspndit la scar industrial. Metoda se bazeaz pe diferena de temperaturi
de vaporizare ntre principalele componente ale aerului lichid (O 2 - 183oC ; N2 195oC).

Oxigenul se livreaz n stare gazoas, n butelii si respectiv n stare lichid,

n cisterne.
Butelia de oxigen, conine oxigen comprimat la 147 daN/cm2 si 15oC,
capacitile uzuale fiind de 40 si 50 dcm3. Sunt vopsite n albastru conform
STAS 2031-71, cu inscripia OXIGEN. Butelia este confecionat din otel
carbon de mare rezisten, iar robinetul ventil din alam conform STAS 249971. n scopul simplificrii manipulrii buteliilor la un consum mare de gaz se
folosesc baterii de butelii, buteliile fiind montate n cadre triunghiulare.
Oxigenul lichid transportat n cisterne are avantajul deosebit al unui pre de
cost sczut al transportului si n greutate mai mic a recipientului pentru
transport, proporia fiind de 1 : 10 fa de oxigenul gazos.
Evaporarea oxigenului la locul de ntrebuinare se face cu evaporatoare sau
gazeificatoare, care pot s fie calde (medie presiune), sau reci (presiune nalt),
figura 2.6.
Acetilena
Acetilena este o hidrocarbur nesaturat n stare gazoas la temperatura
ambiant si presiune atmosferic, cu miros slab eteric, la gust cu senzaii dulci,
toxic dac este inspirat timp ndelungat. Se lichefiaz la presiune atmosferic
la 80oC, n condiii normale 1 Nm3 cntrind 1,11 kg. Este solubil n ap
(proporie 1 : 1), n alcool (1 : 5) si aceton (1 : 25). Este instabil la presiuni
ridicate, peste 15 16 daN/cm2 devine explozibil. Acetilena este un compus
endoterm, aceast proprietate fiind originea de gaz combustibil. Puterea
calorific a acetilenei este (5,6 5,7) 104 kJ/Nm3. Acetilena arde n oxigen;
C2H2 + 5/2 O2 2 CO2 + H2O + 1,3 106 kJ/mol
cu producerea unei mari cantiti de cldur, presiunea maxim de lucru fiind
1,5 daN/cm2 . Amestecul de acetilen si aer este explozibil chiar la 3%
acetilen.
Industrial, acetilena se obine prin descompunerea carbidului n contact cu
apa :
Ca C2 + 2 H2O C2 H2 + Ca(OH) 2 + 1,27 10 5 kJ/mol
Carbidul comercial se livreaz conform STAS 102-73 n 7 tipuri
granulometrice(tab. 2.1) coninnd cca. 70-80% CaC2 , restul impuriti.
Reacia de descompunere are loc n generatorul de producere a acetilenei,
acetilena putnd fi consumat de la generator sau se mbuteliaz. Acetilena se
mbuteliaz conform STAS 3660-79 la presiuni de maxim 16 daN/cm 2 la 15o C.
Presiunea acetilenenei mbuteliate variaz n funcie de temperatur. Butelia de
acetilen este asemntoare cu cea de oxigen, coninnd 20 kg mas poroas si

12 kg de aceton ca mediu de dizolvare, la capacitatea de 40 dm 3 butelia conine

cca. 4 m3 acetilen n condiii de presiune normal. Robinetul ventil al buteliei
este din material feros, n scopul evitrii formrii acetilurii de cupru, substan
exploziv. Buteliile de acetilen sunt vopsite n alb sau galben cu inscripia
ACETILEN.
Tipuri granulometrice si caracteristici ale carbidului
TABELUL 2.1
Tip granulometric
Dimensiunea
granulelor, mm
Volum de C2H2
dezvoltat, dm3/kg
Volum ocupat de 1
kg carbid, dm3

0
11080
320
0,802

I
80-50
280

II
5025

III
2515

270

260

IV

VI

15-7

07-4

4-2

250

235

230

0,829 0,851 0,894 0,934 0,958

1,012

Utilajul pentru sudarea cu flacara de gaz

n componenta unei instalaii pentru sudarea cu flacr de gaze intr:
- generatorul de producerea acetilenei sau butelia de acetilen
prevzut cu reductorul de presiune;
- epuratorul sau filtrul chimic;
- butelia de oxigen cu reductorul de presiune;
- furtune pentru conducerea celor dou gaze (rou C 2 H2 , albastru
O 2 ).
- arztorul pentru sudare (sau trusa de sudare);
- diverse accesorii (perii de srm, ciocane etc.).
Generatoarele de acetilen se mpart dup diverse criterii, criteriile de
baz fiind presiunea de generare a acetilenei si sistemul de contact ntre carbid si
ap. Astfel pot fi generatoare de joas presiune (p< 0,3 daN/ cm2), de presiune
medie (p= 0,3- 0,8 daN/cm2) si de nalt presiune (p= 0,8 1,5 daN/cm 2),
respectiv generatoare sistem carbid n ap, ap peste carbid si prin contact
intermitent (contact si refulare).
Cel mai utilizat este generatorul GA 1250, figura 3.
Generatorul funcioneaz dup sistemul contact si refulare, debiteaz 1,25
2
Nm /h la o presiune de 0,1 0,3 daN/cm 2. Dup contactul carbid-ap se produce
acetilena. Crescnd presiunea gazului, aceasta refuleaz apa de sub clopotul 2 n
partea superioar a rezervorului 1, contactul ntre carbid si ap nceteaz.

Fig. 3 Generatorul GA 1250

Pe msura consumrii acetilenei, datorit presiunii exercitate de ap si

clopot apa ptrunde sub clopot, clopotul cu silozul 3 coboar n ap si reacia se
restabilete .
Acetilena produs trece peste epuratorul sau filtrul chimic 8, separndu-se
impuritile chimice (H2S, H3P) si eventualele impuriti mecanice nereinute de
ap. n continuare, gazul trece peste supapa de siguran 9.
Supapele de siguran pot fi hidraulice, sau uscate, de presiune mic,
medie sau nalt (la fel ca generatoarele), ele avnd rolul de a opri ntoarcerea
flcrii n generator si evacuarea undei de oc n atmosfer.
Oxigenul este admis din butelie prin reductorul de presiune, care reduce
presiunea oxigenului de la 147 daN/ cm2 la presiunea de lucru (2 5 daN/ cm2 ).
Reductorul de presiune pentru butelia de acetilen este asemntor celui de
oxigen, doar c n locul racordului filetat 2, are jug de strngere sau brid.
Prin furtun (rou pentru gazul combustibil, albastru pentru oxigen) gazele
ajung la arztorul de sudare. Arztoarele de sudare se livreaz n trusele de
sudare, pentru sudarea grosimilor 130 mm, trusele cuprind si arztoarele
pentru tierea cu oxigen.

Caracteristicile tehnice ale arztoarelor pentru sudare sunt cuprinse n

tabelul 2.2.
TABELUL 2.2
Nr. arztor

Grosimea
materialului
sudat, mm

0,5-1,0

1-2

2-4

4-6

6-9

9-14

14-20

20-30

Consum
acetilen,dm3/h

75

150

300

500

750

1 200

1 700

2 500

Consum
oxigen,dm3/h
Presiune
oxigen,
daN/cm2
Lungime
nucleu
luminos, mm
Vitez
de
sudare
posibil, m/h

86

175

330

550

825

1 320

1 850

2 750

1,5-2,0

1,8-2,5

2,5-2,8

2,5-3,0

2,8-3,5

3,5-4,0

3,8-4,5

4,0-5,0

12

15

17

19

21

25

12-10

8-6

6-4

4-3

3-2

2-1,5

1,5-1

1-0,75

Accesoriile operatorului sudor cuprind n afar de utilajul descris, ochelari

de sudur, perii de srm, calibre, abloane de sudur, ciocane de sudur si
ciocane de lctuerie.

Tehnologia de sudare cu flacara de gaze

Tehnologia de sudare cu flacr de gaze presupune stabilirea
urmtoarelor:
- regimul de sudare;
- pregtirea rostului de sudare;
- metoda de sudare;
- modul operator;
- eventuale tratamente termice.

1. Sudarea metalelor si aliajelor, Tanase Viorel, Ed. Economica,

Bucuresti, 2011.
2. Tehnologia sudarii prin topire Procedee de sudare, Teodor
Machedon Pisu, Elena Machedon Pisu, Ed. Lux Libris, 2009
3. http://www.wikipedia.org/