Tema 3: Afectivitatea

1.
2.
3.
4.
5.

Afectivitatea i procesele afective definiie i caracteristici

Formele proceselor afective
Tipologia emoiilor
Inteligena emoional i modalitile de exprimare a emoiilor i sentimentelor
Emoiile i expresiile emoionale

Cuvnt introductiv:
Nu poate exista transformare a ntunericului n lumin, fr emoie. (Carl Gustave Jung)
Omul remarc obiectele i fenomenele prin intermediul proceselor cognitive, sesizeaz
raporturile dintre ele, precum i diferitele lor caliti i nsuiri, iar atitudinea fa de coninutul
cunoaterii, relaiile lui cu situaiile cu care se confrunt, o manifest prin bucurie, tristee, spaim,
nelinite, fric, admiraie, plcere, nemulumire, entuziasm, indignare, etc. Ansamblul acestor
fenomene psihice alctuiesc procesele afective.
Prin procesele afective omul i exprim, de asemenea, satisfacia sau insatisfacia vizavi de
trebuinele sale, activitatea realizat, atitudinea fa de natur i fa de ali oameni. De exemplu, ne
bucurm atunci cnd ctigm un concurs sau ne indispunem pn la lacrimi atunci cnd am fost
apreciai eronat de ctre colegi sau cunotine. Unul i acelai obiect sau fenomen, n funcie de
valoarea i semnificaia sa pentru subiect, n diferite situaii poate trezi stri i triri afective diferite, n
unele cazuri satisfacie deplin, iar n altele satisfacie parial sau insatisfacie.
Imaginai-v c n plin noapte auzii soneria de la u. nainte de a deschide ua suntei curios
i, poate, puin ngrijorat. Dac este un prieten drag, suntei foarte bucuros. Dac ns aceast situaie
se va repeta frecvent, este posibil s simii o emoie opus fie de furie, fie de iritare sau de deplin
insatisfacie.
1. Afectivitatea i procesele afective definiie i caracteristici
Strile i tririle subiective care reflect relaiile omului cu mediul, atitudinea lui fa de ali
oameni i fa de sine nsui poart denumirea de procese afective.
Afectivitatea (ansamblul proceselor afective) l caracterizeaz pe om ca personalitate,
delimitnd trsturile lui individuale. Despre unii oameni spunem c sunt veseli, despre alii c sunt
mohori. Manifestrile afective depind de tipul de sistem nervos, de temperament. Ele sunt n
interaciune cu toate procesele cognitive, interesele, trebuinele i aspiraiile noastre.
Este cunoscut faptul c atunci cnd avem dispoziie bun, nregistrm rezultate mai bune n
orice activitate am ntreprinde, observm lucruri pe altdat nici nu le luam n seam, memorm mai
bine informaia, etc. Astfel, afectivitatea ne modific esenial comportamentul: ne comportm ntr-un
fel cnd suntem fericii i cu totul altfel cnd suntem deprimai.
Procesele afective reflect caracterul trebuinelor, intereselor, atitudinea omului fa de obiectul
trebuinelor. Satisfacerea trebuinelor noastre ne provoac stri emoionale pozitive: bucurie, iar
nesatisfacerea lor negative: indignare, tristee, frustrare.
Procesele afective se caracterizeaz prin urmtoarele particulariti:
1

Polaritate pot fi pozitive sau negative; de exemplu, bucurie-tristee, curaj-fric,

vioiciune-deprimare.
Intensitate fora, tria, profunzimea prin care se manifest trirea afectiv.
Intensitatea emoiei este determinat de valoarea afectiv a obiectului, de semnificaia
lui n raport cu trebuinele subiectului, de capacitatea afectiv a subiectului.
Stabilitate / instabilitate unele procese afective sunt constante i pot dura ore (o
spaim) sau ani (o pasiune), pe cnd altele sunt instabile, au o durat foarte scurt de
timp.
Expresivitate oricine poate nelege dac prietenul su este vesel sau trist. Expresia
emoional este trdat de timbrul vocii, de priviri, de mimic i gesturi, de modificrile
fiziologice (sporirea sau diminuarea ritmului respiraiei, a pulsului, tremor, lacrimi,
etc.).

Alte caracteristici ar fi:

Strile afective implic o apreciere, o atitudine pozitiv sau negativ. Dac un obiect
este n concordan cu trebuinele noastre rezult o stare pozitiv, pe care o
caracterizm ca plcut, fiind nsoit de tendine, micri de apropiere.

Afectele sunt subiective n sensul dependenei lor de trebuinele noastre actuale. Un

pahar cu ap rece, vara cnd ne e cald i sete, ne face plcere. Aceeai ap, iarna, pe un
ger de -25, cnd ne e frig i tremurm, ne displace, nu tim cum s-o evitm, ea
contrazicnd cerinele organismului. nseamn c strile afective se pot schimba uor n
funcie de situaie. Totui, cnd e vorba de structuri afective complexe, cum ar fi un
sentiment, reaciile noastre se direcioneaz foarte stabil i pentru mult vreme.

O alt caracteristic este totalitatea. Afectele exprim un raport cu toate tendinele

prezente ntr-un anumit moment i nu doar cu efectul unei stimulri parial. De pild,
mutarul provoac usturimi ale limbii, dar totui impresia e agreabil, ntruct
predomin nevoia de excitare a stomacului care primete un aliment bogat n grsimi.
Strile afective creeaz o sintez specific a tuturor impulsurilor activate.

Afectivitatea permite o reglare prompt i eficace a comportamentului, ndeplinind rolul de

acceptor al aciunii. O emoie, chiar lipsit de intensitate, schieaz imediat un nceput de aciune,
nainte ca o deliberare contient s nceap. Chiar dac nu trebuie s ne lsm ghidai numai de
afecte, exist situaii n care nu e timp de reflexie i reacionm n funcie de afectul dominant, care
poate fi salvator.
2. Formele proceselor afective
Afectivitatea uman este extrem de variat ca manifestare. Astfel, distingem:
1) afecte statice exprim raportul dintre noi i lume, au un slab efect dinamogen, nu sunt motive
de activitate ndelung, dei pot provoca puternice reacii momentane:
a) stri afective elementare, care cuprind att durerea i plcerea senzorial, ct i
agreabilul i dezagreabilul;
b) dispoziiile;
c) emoiile;
2) afecte dinamice constituie cele mai puternice i durabile motive ale comportamentului uman:
a) sentimentele;
b) pasiunile.

Afectele statice:
a) Strile afective elementare, agreabilul, durerea, dezagreabilul, sunt triri afective de slab
intensitate i de scurt durat.
b) Dispoziiile au i ele o slab intensitate, dar dureaz mult vreme, zile, poate chiar i sptmni,
influenndu-ne tririle afective care apar n acest rstimp: cnd cineva e prost dispus, vede numai
aspectele neplcute ale existenei, triete emoii negative, n-are chef de lucru etc. Invers, buna
dispoziie ne face s vedem totul n culori luminoase, s avem chef de glume i s muncim cu spor.
Aceste stri de spirit, pe care le-am numit dispoziii, au o dubl condiionare:
Cauzele de ordin intern sunt: oboseala, proasta funcionare a unor organe interne, o boal
incipient ori, dimpotriv, o sntate nfloritoare, resurse energetice abundente.
Cauzele exterioare sunt constituite de existena unor conflicte n familie sau la locul de munc,
stri de frustrare, apariia unor pericole. Ele pot favoriza i buna dispoziie: aprecierile pozitive ale
unor persoane importante pentru noi, perspective atrgtoare, etc.
Desigur, adesea ambii factori creeaz o anume stare de spirit.
Dispoziiile nu constau numai n a fi bine dispus ori ru dispus, exist i stri ndelungate de
nelinite, anxietate. Uneori suntem foarte iritabili, orice fleac ne enerveaz. Oricum, dispoziiile
influeneaz performana n procesul muncii. Cnd, de exemplu, duminic a avut loc un mult ateptat
meci de fotbal, luni dimineaa, dac echipa susinut de ntreprindere a ctigat meciul, muncitorii sunt
bine dispui, glumesc i depesc normele. Dar dac ea a fost nfrnt lamentabil, salariaii se ceart,
sunt nervoi i producia va fi n suferin.
c) Emoiile sunt stri afective, de scurt durat, care traduc un specific al relaiilor mele cu un obiect
ori o situaie, deci au un caracter situaional. Emoiile sunt procese afective complexe specifice doar
omului i animalelor. Desigur emoiile omului se deosebesc de cele ale animalului, omul fiind capabil
s i regleze emoiile. Emoiile omului poart amprenta modelului social al vieii lui.
Se delimiteaz emoii stenice (active) i astenice (pasive), pozitive i negative (figura 1.)

stenice

astenice

EMOII
pozitive

negative
Figura 1.

Emoiile stenice amplific activismul, energia, activitatea vital, genereaz ncordare, avnt,
transformri vegetative pozitive: fortific lucrul inimii i circulaia sngelui, respiraia se intensific i
se adncete. Simuleaz omul la activitate, pot nltura multe maladii. Includ bucuria, admiraia, furia,
ura, etc.
3

Emoiile astenice diminueaz activismul, energia, inhib dorina de munc, btile inimii devin
mai rare. La ele se refer tristeea, melancolia, dezndejdea, etc.
Emoiile pozitive sunt o consecin a satisfacerii trebuinelor i expectanelor, iar cele negative
sunt generate de nesatisfacerea lor.
Afectele dinamice
a) Sentimentele sunt triri afective complexe, de durat, stabile i de intensitate moderat care persist
n absena oricrui stimul. Sunt procese afective superioare contientizate care intensific percepiile
noastre i ne influeneaz conduita.
La om sentimentele au rol similar cu cel al instinctelor la animale. Acestea cu ct sunt mai
primitive, cu att sunt dirijate mai exact de ctre instinct. Dar, chiar la psri i la mamifere, instinctele
organizeaz activitatea lor zilnic. Animalele domestice, trind ntr-un mediu limitat i avnd un
permanent contact cu omul, care le dirijeaz comportamentul, ncep s fie dependente i de
sentimentele ce se structureaz, datorit raportului lor permanent cu anumite persoane. Cel puin
cinele manifest un ataament fa de stpn, cteodat mai puternic dect instinctul: el se repede la
un animal periculos care i atac stpnul, riscndu-i viaa, mpotriva instinctului su de conservare
care l-ar impulsiona s fug.
Comportamentul uman este subordonat, n mare msur, reglementrilor sociale, totui, cel
puin n timpul su liber omul acioneaz potrivit intereselor ce corespund orientrii sentimentelor sale.
b) Pasiunile sunt triri afective stabile, foarte intense, de lung durat, care genereaz o energie
orientat spre atingerea scopului sau obinerea obiectului pasiunii. Obiecte ale pasiunii pot fi toate
domeniile de activitate ale omului: tiina, tehnica, arta, anumite obiecte, un alt om. Pasiunea este n
funcie de orientarea inteniilor i nzuinelor omului. Ea exprim o atitudine profund selectiv i este
inseparabil de personalitate, reflect laturile ei intelectual, emotiv i volitiv (legat de voin).
Nu sunt deosebiri mari ntre pasiuni i sentimente. E o chestiune mai mult de intensitate, pasiunile
fiind nrobitoare, acoperind sau subordonndu-i toate preocuprile, dominnd puternic ntreaga via
afectiv. Exist iubirea-pasiune, avariia, pasiunea social-politic, pasiunea artistic, tiinific,
sportiv etc. Este necesar s facem o delimitare ntre pasiunile pozitive i cele negative.
Pozitive mbogesc viaa psihic cel puin ntr-un domeniu i permit realizri importante, mai
ales cnd se mpletesc i cu un talent autentic. Dintre acestea fac parte cele menionate, cu excepia
avariiei.
Negative zgrcenia este o pasiune negativ; i mai duntoare sunt aa numitele patimi": beia,
goana continu dup alcool, cu obsesia aerului de crcium; apoi dependena de drog sau pasiunea
jocurilor de noroc... toate au distrus viei, familii. Pasiunile negative duc la o srcire accentuat a
vieii psihice, la degradarea moral i fizic.
3. Tipologia emoiilor
Emoiile pot fi declanate de o mprejurare:
real;
imaginat (gndul c poliia poate fi pe urmele sale sperie tlharul care are banii furai n
geamantan).
Intensitatea emoiilor e foarte variat:
vag;
mijlocie;
4

 foarte mare, zguduind ntregul organism.

n acest ultim caz, vorbim de emoie-oc (afect). Exist patru emoii-oc, tipice :
frica (teroarea);
furia;
tristeea n forma sa acut (disperarea);
bucuria exploziv.
Dar acestea pot aprea, n condiii obinuite, cu o intensitate mijlocie: cineva se teme s intre la
dentist; altcineva se enerveaz c prietenul su ntrzie la ntlnire; un tnr se ntristeaz, fiindc
logodnica i s-a mbolnvit de grip; elevii se bucur, deoarece profesorul n-a putut veni la or.
Dar sunt mult mai multe emoii dect acestea: dezgustul, ruinea, nemulumirea, regretul,
indignarea, simpatia, antipatia, sperana, mila, satisfacia, nehotrrea, sfidarea etc., etc.
Exist i emoii n relaie cu munca intelectual: mirarea, nesigurana, certitudinea, ndoiala...
Sentimentele se deosebesc de emoii i de simplele dorine prin amploarea, prin extensiunea lor.
Ele sunt transsituaionale, persistnd n variate mprejurri i chiar n absena obiectului principal.
Sentimentul iubirii nu se exprim numai n prezena fiinei ndrgite, ndrgostitul aflat departe se
gndete mereu la ea, i deapn amintiri, i scrie scrisoare dup scrisoare, viseaz la o nou ntlnire,
i organizeaz activitatea n aa fel nct s progreseze n direcia apreciat de iubita sa etc.
Emoiile-oc sunt o categorie aparte de stri afective datorit intensitii lor deosebite i a
exteriorizrii lor puternice prin diferite expresii emoionale, modificri fiziologice i reacii slab
controlate. Ele apar cnd exist o stare de tensiune nervoas acumulat i intervine brusc o situaie
neateptat.
Furia este declanat cnd cineva ne ofenseaz n chip jignitor, de mult vreme, ori ne-a cauzat
un ru notabil i apoi se amuz, intervenind momentul paharului plin". Accesul de furie se manifest
prin nroirea feei, vinele feei i gtului se ngroa, ochii ies din orbite i se injecteaz, pulsul se
accelereaz, persoana gfie, ncepe s urle, se agit, gesticuleaz, uneori arunc diferite obiecte din
cale. Dar sunt i cazuri de mnie palid", cu manifestri oarecum opuse. F. Dostoievski descrie n
cartea sa Amintiri din casa morilor un deinut care, cnd socotea c a fost nedreptit sau nelat,
devenea palid, livid, imobil, dar toi fugeau din calea lui, fiindc deodat punea mna pe cuit i ataca
pe cel considerat vinovat.
Frica, teroarea sunt provocate de apariia brusc a unui mare pericol, cum ar fi un cutremur,
cnd totul se clatin, se prbuete, sau apariia unui urs agresiv n pdure. Tabloul expresiilor e relativ
opus furiei: totdeauna apare o paloare cadaveric, ochii larg deschii cu pupilele lrgite fixnd
dezastrul sau pericolul iminent, prul se face mciuc, pe fa apar broboane de sudoare, se
declaneaz un tremur, muchii devin rigizi ori se contract convulsiv, se fac gesturi de ndeprtri;,
izbucnete un strigt ascuit de teroare, persoana fie nlemnete, fie pornete ntr-o fug disperat. Sunt
cazuri cnd frica provoac un stop cardiac fatal.
Disperarea (tristeea profund) poate fi cauzat de moartea neateptat a unei persoane dragi
sau incendierea locuinei. i aici intervine paloarea feei; sprncenele devin oblice, faa se alungete,
colurile gurii se las n jos, apar cute pe frunte, privirea devine tears, inexpresiv, inima i respiraia
i ncetinesc ritmul, persoana suspin, uneori plnge cu hohote, i se nmoaie picioarele, apar
tremurturi i senzaia de frig.
Bucuria exploziv survine cnd aflm, pe neateptate, despre un eveniment fericit, mult dorit:
candidatul, care se credea respins la un examen foarte important, afl c totui a reuit! Spre deosebire
de tristee, bucuria implic manifestri dinamice : unii sar n sus, danseaz, bat din palme, rd din toat
5

inima, btile inimii se accelereaz, statura se ndreapt, faa se mbujoreaz, ochii sticlesc, trsturile
feei capt o alur ascendent.
Exist situaii cnd persoana reacioneaz oarecum invers, paradoxal. Sunt cazuri cnd n loc de
plns persoana profund afectat de un deces izbucnete ntr-un rs spasmodic. Tot aa, datorit
epuizrii, cineva aflnd o veste minunat ncepe s plng! nct, dei fiecare dintre emoile-oc
prezint un tablou destul de specific, exist i excepii: se poate pli i de fric, i de mnie, se plnge
la tristee, dar i la bucurie, se tremur de fric, dar i ntr-un acces de disperare... n toate cazurile
emoiile-oc sunt nsoite de puternice modificri fiziologice i expresive. n emoiile obinuite ele sunt
prezente, dar manifestrile sunt abia schiate, deseori observate doar de cine este n cunotin de
cauz.
4. Inteligena emoional i modalitile de exprimare a emoiilor i sentimentelor
Majoritatea autorilor care-si propun sa consilieze cititorii cum sa-si dezvolte valentele ascunse ncep
prin a le propune acestora sa intre n contact cu emotiile lor. De ce este att de important? Emotiile
noastre constituie factorii care ne influenteaza cel mai mult modul n care reactionam, luam decizii, ne
raportam la propriul sistem de valori si, nu n ultimul rnd, comunicam cu ceilalti. Astfel, daca reusim
sa ne controlam emotiile, putem avea lucrurile sub control, indiferent de context.
Ni s-a spus mereu sa nu ne exprimam emotiile, mai ales n public, pentru ca asta nseamna imaturitate.
Ni s-a spus ca omul este o fiinta rationala. Acum apar deodata niste oameni de stiinta care ne spun ca
omul este o fiinta emotionala, ca oricare alta de pe acest Pamnt. Pe cine sa credem?
Pna de curnd emotiile erau considerate ceva de care trebuie sa scapi daca vrei sa nu ai neplaceri. Azi
se stie ca emotiile pot fi educate si ca beneficiile obtinute n urma acestui proces sunt enorme.
Inteligenta emotionala redefineste imaginea despre lume si om. Azi stim ca emotiile sunt cele mai
importante resurse ale omului si ca felul cum este construit creierul uman i permite acestuia mai nti
sa iubeasca.
n legatura cu emotiile exista mai multe mituri:
1. "Inteligenta nseamna doar IQ."
Adevarul: IQ este doar o parte a inteligentei noastre generale. IQ-ul nu poate fi dezvoltat si nici educat.
Inteligenta generala creste daca se dezvolta inteligenta emotionala.
2. "Succesul la locul de munca si n viata depinde de IQ."
Adevarul: Cercetarile au aratat ca succesul nostru la locul de munca sau n viata depinde 80% de
inteligenta emotionala si doar 20% de intelect. n timp ce intelectul ne ajuta sa rezolvam probleme, sa
facem ca calcule sau sa procesam informatii, inteligenta emotionala (EQ) ne permite sa fim mai
creativi si sa ne folosim emotiile pentru a ne rezolva problemele.
Inteligenta emotionala este "abilitatea de a percepe si exprima, de a asimila emotii n gndire, de a
ntelege prisma emotiilor si de a regla emotiile proprii si ale altora" (Salovey, Mayer, Caruso, 2000).
Conform lui Howard Gardner , reputatul specialist n psihologie educationala de la Harvard, exista nu
unul, ci sapte tipuri de inteligenta emotionala:
Inteligenta spatiala - capacitatea de a vedea structuri si forme cu precizie; cei care poseda acest tip de
inteligenta se exprima foarte usor prin desene, fotografii sau sculpturi.

Inteligenta kinestezica - capacitatea de a utiliza corpul cu precizie, coordonnd miscarile foarte bine
si, n acelasi timp, putnd sa nteleaga rapid toate nuantele unei miscari.
Inteligenta muzicala - capacitatea de a identifica stilul unui compozitor si de a recunoaste diverse
partituri muzicale.
Inteligenta lingvistica - capacitatea de a nvata foarte usor o limba straina sau de a dezvolta un
vocabular foarte bogat.
Inteligenta logico-matematica - capacitatea de a rezolva cu usurinta probleme si de a te simti foarte
confortabil atunci cnd se lucreaza cu numere; aceasta este cea care determina obtinerea unor scoruri
foarte mari la testele care masoara coeficientul de inteligenta traditional.
Inteligenta interpersonala si cea intrapersonala - capacitatile care te ajuta sa ntelegi sentimentele
celor din jur si, respectiv, sa ti ntelegi propriile sentimente; acestea sunt responsabile n buna masura
pentru cele 80 % ale succesului organizational.
Redusa la esenta, inteligenta emotionala are trei componente: (1) cunoasterea propriilor emotii, (2)
"gestionarea" acestora si (3) ntelegerea si luarea n considerare a emotiilor celorlalti.
Presupunnd ca emotiile sunt constientizate n totalitate, n ciuda faptului ca unele dintre ele spun
despre noi lucruri pe care nu am vrea sa le auzim, partea cea mai dificila este sa nvatam sa le
gestionam n mod constructiv n vederea atingerii unui anumit scop. n acest proces este esentiala
ntelegerea faptului ca orice emotie are att o latura pozitiva, ct si una negativa, iar acest lucru este
valabil si n cazul emotiilor considerate n mod traditional negative, asa cum ar fi mnia. Daca latura
negativa a mniei este legata de faptul ca i ndeparteaza pe cei din jur, tensioneaza corpul si
afecteaza ratiunea, latura pozitiva priveste functia auto-protectoare pe care aceasta o are pentru individ,
precum si capacitatea de a mobiliza la actiune.
De abia dupa ce aceste etape sunt parcurse, se poate vorbi de ntelegerea si luarea n considerare a
emotiilor celor din jur.
n acest scop trei elemente sunt esentiale si ele nu reprezinta o noutate pentru nimeni: (1) ascultarea
activa, ceea ce nseamna mai mult dect a astepta rabdator sa iti vina rndul sa spui ceva, (2) abilitatea
de interpreta corect limbajul corpului si, nu n ultimul rnd, (3) abilitatea de a distinge ntre diferitele
nuante ale emotiilor unei persoane.
Doar utilizarea mpreuna a acestor abilitati ne permit sa comunicam eficient la nivel emotional cu cei
din jur, receptnd si transmitnd att latura rationala, ct si cea afectiva a unui mesaj.
Un aspect interesant l reprezinta faptul ca, spre deosebire de inteligenta logico-matematica, cea care
sufera modificari nesemnificative o data cu sfrsitul adolescentei, inteligenta emotionala se poate
dezvolta de-a lungul timpului, fara limita de vrsta, cu conditia sa i fie acordata atentia si eforturile
necesare.
Cinci motive pentru care merita sa ncercati sa dezvoltati inteligenta emotionala.
Relatii mai bune cu cei din jur. Creativitatea ridicata. Capacitate mai buna de a te motiva si a-i motiva
pe cei cu care lucrezi. Capacitate mai buna de a conduce.
Modalitatea prin care realizezi ca dozarea propriilor emotii este o actiune care are un rol determinant in
modul in care esti perceput de ceilalti reprezinta un factor cheie in cadrul inteligentei emotionale.
Persoanele care au un EQ ridicat stiu in general sa-si directioneze foarte bine actiunile in viata.
Dincolo de faptul ca-si prioritizeaza si si fixeaza obiective realiste, n plus, au capacitatea de a apela la
rational atunci cnd sunt pusi sa ia decizii, mai exact apeleaza la autocontrol.
7

Oamenii de stiinta apreciaza ca nainte de a gndi, simtim si ca aceasta tine de instinctul nostru de
conservare. Oricum, o data ce ncepi sa te temi pentru ceea ce simti ai sansa sa fii deja pe drumul
cel bun. Capacitatea de a te retrage pentru un moment in expectative pentru a analiza ceea ce simti te
determina sa apelezi la autocontrol, prelund anumite sabloane comportamentale pe care le-ai sesizat
la altii.
Un rol esential n managementul emotiilor l joaca optimismul, abilitatea de a vedea permanent
jumatatea plina a paharului. Cu alte cuvinte, stiind cum sa reactionezi pozitiv in momente mai putin
faste, depasind obstacolele si adaptnd starea care te avantajeaza cel mai mult in acel moment
reprezinta un management al emotiilor optim. Si pentru ca succesul sa fie deplin, este necesara o doza
generoasa de perseverenta.
Modaliti de dezvoltare a Inteligenei Emoionale:
*Tine cont ca emotiile, ca de altfel si fericirea ta, stau in minile tale;
*Foloseste-ti energia pentru a-ti analiza propriile actiuni dect sa-ti pierzi timpul criticndu-i pe altii;
* Fii constructiv si preia din comportamentul celorlalti ceea ce ti se potriveste;
* Invata sa te relaxezi cnd simti ca autocontrolul ti cam joaca feste si mergi mai departe cnd simti ca
ti-ai revenit;
* ncearca sa faci haz de necaz in caz de criza;
* Fii cinstit cu tine insuti; recunoaste atunci cnd gresesti si vezi care este sursa greselilor astfel nct
sa poti rezolva situatia respectiva ntr-un mod ct mai optimal;
* Arata ca te respecti respectnd la rndul tau sentimentele celorlalti;
* Evita-i pe cei care ncearca sa te puna intr-o situatie de inferioritate sau nu-ti respecta sentimentele;
* nvata sa asculti mai mult dect vorbesti;
* Fii atent la comunicarea non-verbala: uita-te la fee, asculta tonul vocii si studiaza limbajul trupului;
* Constientizeaza ca pentru mbunatatirea inteligentei tale emotionale ai nevoie de timp si de multa
rabdare.
5. Emoiile i expresiile emoionale
O expresie - orice caracteristic exterioar a omului dup care tragem concluzii cu privire la caracterul
su ori privitor la starea sa de spirit. Starea de spirit constituie, n mod esenial, o stare afectiv, deseori
traducnd o emoie.
Se disting cinci grupe de expresii:
1. Fizionomia: totalitatea trsturilor feei care i dau o nfiare caracteristic; expresia imobil a
feei. Mimica constituie aspectul feei n micare, adic succesiunea contraciilor diverilor
muchi n raport cu emoiile trite de o persoan. Ea ne dezvluie mult mai uor, mai clar,
afectele ce anim pe interlocutorul nostru.
2. Postura i gesturile sunt i ele foarte expresive. Felul cuiva de a sta pe scaun, de a merge, de a
saluta, de a strnge mna, de a dansa, micrile pe care le face cnd vorbete toate sunt
caracteristice, dup ele putem recunoate pe cineva, dup cum i putem ghici i starea de spirit.
Gesturile acestea mrunte nu sunt supravegheate de nimeni, ele sunt mai autentice dect
mimica.
3. Vocea i modul de a vorbi . Vocea se moduleaz n funcie de emoie. Cineva speriat sau
indignat ncepe s vorbeasc piigiat i repezit. n momentele grave, vocea se ngroa i
ritmul vorbirii ncetinete.
8

4. Rezultatele comportamentului legate de micri complexe i expresive: scrisul, desenul, ambele

sunt n relaie cu trsturile personalitii, dar sufer modificri i n funcie de afectele
prezente, n timpul desfurrii unor asemenea aciuni.

Teme suplimentare pentru comunicri:

1. Ataamentul
2. Prietenia ca relaie afectiv
3. Dragostea la prima vedere exist sau nu?
4. Cele 5 limbaje ale iubirii
5. Etapele de dezvoltare a relaiei de cuplu
6. Dezvoltarea inteligenei emoionale
7. Impactul muzicii asupra sferei emoionale / afectivitii

BIBLIOGRAFIE:
1. Cosmovici, Andrei, Psihologie general;
2. Zlate, Mielu, Introducere n psihologie;
3. Savca, Lucia, Psihologie, manual pentru licee;
4. http://psihoteca.info/category/intrebari/