37 Producerea Transportul Si Distributia Energiei Electrice Curs PDF

3. SCHEMELE DE CONEXIUNI ALE RETELELOR ELECTRICE 3.1. NOFIUNI GENERALE ‘Alimentarea cu energie clectric& a unui consumator industrial, urban sau rural se face de la sistemu! electroenergetic national prin intermediul retelelor electrice. Acestea cuprind linii si statii de transformare gi interconexiuni, realizate conform unor scheme tipizate, experimentate in timp. In nodurile acestor retele ‘sunt conectate generatoarele sau consumatorii de energie electrica. ‘Schema electricé de principiu a unui sistem electroenergetic teritorial este prezentatd in figura 3.1 Refelele electrice sunt: de transport, de distributie sia consumator. Tensiunile de lucru sunt specifice fiecarei firi in parte, pentru fara noastra utilizéndu-se urmitoarele valori: 220 kV, 400 kV, 750 kV pentru refelele de transport, 110 kV pentru rejelele de distributie, 6(10) kV, 20 kV pentru consumatorii (receptoare) alimentafi la joasa tensiune ‘Alegerea schemei elerctrice se face in functie de caracteristicile consumatorului racordat si de configurafia terenului. La stabilirea structuri refelelorelectrice se va fine seama de urmatoarele elemente: ~ transportul si distributia energiei electrice si se fac& cu pierderi minime; — asigurarea continuit&fii in alimentarea consumatorilor, asigurarea puterii cerute gia variafiilor in timp (curbe de sarcin&); 400 kv 20 kV 6(24) kV 220 kv 10 kV R io ky 6 RVR oa ey oe CTE Cale de alimentare cNE| @ Fig. 3.1. Schema de ansamblu a unui sistem electroenergetic tertorial 54~ posibilitatea racordarii de noi consumatori sau racordarea altor surse de energie gi extinderea celor extinse; ~ asigurarea conditiilor de calitate a energiei electrice si limitarea curentilor de scurtcircuit; — numar redus de trepte de transformare, statii si posturi de transformare si amplasarea acestora ct mai aproape de consumator, pentru a reduce pierderile de putere si energie: ~adoptarea unor scheme simple, elastice si flexibile pentru a reduce probabi- litatea de defect si timpul de manevr’; ~ schemele electrice vor confine un numir cat mai mic posibil de echipamente primare de comutatie, masurd si protectie, dar luand in considerare economicitatea (factorul daune) investitiei; — adoptarea unor scheme $i trasee care si asigure scoaterea din circuitul agricol a unor suprafefe cat mai mici de teren (arabil, pasuni, paduri). jin functie de aceste conditii se vor alege schemele corespunzatoare pentru realizarea statiilor si posturilor de transformare i ale tablourilor electrice, precum. si ale liniilor electrice de interconectare si racordare. Se vor asambla scheme tip avand in vedere categoria consumatorului, nivetul tensiunii, locul de montaj (interior sau exterior). 3.2. SCHEMELE STATIILOR ELECTRICE DE TRANSFORMARE $I INTERCONEXIUNI Stafiile electrice reprezinté elementul de legitura dintre sursa (sistemul electroenergetic) si consumator. Schema de conexiuni se va realiza din una sau mai multe scheme tip, pentru a asigura buna functionare a instalatiei. Elementele functionale ale unei statii sunt: circuitele primare, circuitele secundare, serviciile proprii si instalatiile auxiliare. Schemele de conexiuni de circuite primare (principale) se incadreaza intr-o serie de scheme tip fundamentale, indicate in tabelul 3.1. Ele pot fi cu sau fara sisteme de bare, sectionate sau nesectionate, in functic de circulatia puterilor si necesitatea limitarii curentilor de scurteircuit. Sistemele de bare asigura legatura intre generatoare, transformatoare, bobine de reactanta, linii gi receptoare (motoare, cuptoare ete.), permitind vehicularea energici clectrice éntre acestea, Schemele sistemelor de bare contin: ~ cuple longitudinale — au rolul de a depista si deconecta defectele ce apar pe sistemele de bare si de a limita curentii de scurtcircuit; — cuple transversale ~ au rolul de a permite trecerea consumatorilor (a unui circuit) de pe un sistem de bare pe celalalt, fir scoaterea Jui de sub tensiune; 559s =[4 drone: mk ini de agente de commie imei reuse etoanjeigua dkie vis ne pe bre contac lores al. ‘tor snewaresconmannton Sper eres pet spon dear abound or oan: sigue mii, eden coeplor de seunciet Dezavonsieechipente nls mane sol Uhlir: consumstor important. Se fini es e obec exp chsh cu bard colctare simpla si bard | Arana posite dea scoala reve ate- ‘plore fr Irerapere aliments, Dexavanseechipamente ji meen ps Cu bare colectore @ ts Avantj:sigurany in funtion, rev Scores de ub enue ares nl Dezavanisle: cele de investi cu 20-40% mx mari come mai complica, oeTobe 3.1 (oie) Th Ia SBI cu ‘SBI a, Om cry Om Avante: fnconae pe bra de er enorme’ mule ecipamete Chae: le formar snp ‘ible oat inven plone pe cei’ SBI SBI ant: connate in simentares ceric ‘Seneh ‘Desranije: ete nome echipumenicor ccetape Uteare ta onsumatr eos, serie n- temelcconelormiclesesiesie Behe i tare caesar bu cu puntea spre linie cu puntes ere ster eeanstinemes csc Desevaniaje: manevre at conplict, pce Slew ie stimetae ricer nie mai, ‘ere ime al cenalor Setems Hoe 6-7-4, intrare in sistemul de bare Avanaj: nuts minim de sparc, invest awe ane mt waster ea are ns in medi poante sa rovicon,19 rape 5.1. esonmue) .Seheme ip cod ne 1 | Fle iawerptorta ‘enema e fepiot CFP) Avante: edscereebiparensa, sad ewe de eaneireie ‘ezavantj: cable pilot sf a zone cx ‘impr elcromagnetie. Uhlarealimetres consumer lama ‘putin desk. DP = dapat de rote 2| Cureoptor Ia Avante sigur rae linet custo ‘ator roe select ‘Detavanfje necticut ini de rezen Unilsare consumatr porte a aa jin de 10k 3 | coseparmoe de scur Avante: simpli rte, nici uma mse Sih peronal de explotr Destrantuje genernrdseurcici feat care ‘elit ine ema) intr simenare consti iaie Base de acne sear de wow Tate? Scheme elder eerie de rior FE] paces ‘oni shame de acre Cane women wre 1 z 3 7 Repeal ada silt oe {7 Alientare consumats de cregoria adil bls oH - et lca din feeder (cet) dimensions sana coneumatorali,consumatoe I IAAR. sclnyare automat reer Alien adit cuba cu pai {ares consumatonilo categoria TT Q Ficare cet va 6 dieniost pete pen Simpl cate | 1 Siena op consimator, Lina pst dimen ut Ly ona pet (CI, C2, C3) peta max (Cl, | i {Coe CS) Aims consumer cago a G G Schema permit atten rezerve ete suse de alr en mena dice sat, Critle vor Bal =—_ ersonte tet St sigue eral oral rcni, Aliment consumatr eatgoi Reel cu debi de ini principals Se poate fice linenare pe aun cpt su ea aout rome. Alimentaea sstmelo de gai Fed sefonare acon mode esine consume indusia la ede sjoal tensa, Orc deft eink soe din Feo tat inia Ee i abel 3.2. (continue) 2 | Coseonnre Inco Permit isla pe Uni principal; se reduce sear pin spe pul delterope. Altman eniorole fi ncatielor Se loan, = 3 Perit depress ronson defect, lanaren eesti asiguaen comin To Alimentre, AlimetireaConnumatrlr dee ones ‘sat prin ne Sept dea uns nts Ni 4 Jc ie rai it ener apo a | ‘Su ners ecco roa D. Ree de ous ensue Alimentararecptoatelorconcenate afte la Reema HOD} 182 iad re deck4 Arsy 4 hess a asc, Ta atszl [OMA & Asse sed dn apology OL lejeadns od aresejduse sojsseoydooa: eaxewouy ppeoseo uy aaloy, — OL tsi ‘sa Y £ z (Guenuw09) Te mae= cuple de transfer ~ permit alimentarea consumatorilor prin intermediul barei de transfer (ocolire) fir intreruperea alimentarii, atunci cand unul dintre intreruptoarele de pe circuitele de sosire sau de plecare este in revizie. intreruptoarele cu care sunt dotate aceste cuple trebuie sa aiba caracteristicile cele mai bune din stafie (la nivelul intreruptorului cel mai performant), deoarece ele pot prelua pe rand rolul acestora. 3.3.SCHEMELE DE CONEXIUNI ALE RETELELOR ELECTRICE Statiile electrice de transformare gi interconexiuni sunt racordate intre ele prin linii electrice (aeriene sau in cablu). De pe barele lor sunt alimentate posturile de transformare direct sau prin intermediul punctelor de alimentare, precum si motoarele electrice la 6(10) kV. Pentru tensiuni mai mari de 1 kV schemele refelelor electrice se aleg in functie de puterea si importanta consumatorului si de modul de amplasare al receptoarelor. Schemele tip utilizate frecvent pentru realizarea refelelor electrice sunt prezentate in tabelul 3.2, 3.4, RACORDAREA CONSUMATORILOR LA SISTEMUL ELECTROENERGETIC Alimentarea consumatorilor (industriali, agricoli, casnici si edilitari) cu energie electrica se face in general de la sistemul electroenergetic national. in unele cazuri consumatorii pot fi prevazuti cu centrale electrice de termoficare prop! pentru a asigura energia termica si electric’. De asemenea puterea si energia reactiva sunt generate in multe cazuri la consumator. Pentru a se intocmi proiectul de alimentare cu energie electrica si de racordare la sistemul electroenergetic sunt necesare o serie de date privind consumatorul gi sistemul. Referitor la consumator se vor cunoaste: —etapele de dezvoltare gi structura esalonata a consumatorului; ~ specificul receptoarelor gi rolul lor in procesul tehnologic; - caracteristicile receptoarelor (tensiune, putere activa si reactiva, armonici si nesimetrii gi locul de amplasare a acestor —repartizarea receptoarelor pe categorii de sigurant in alimentare si daunele care apar la intreruperea alimentirii; ~ existenta receptoarelor alimentate in c.c., modul de obtinere al acestuia si parametrii instalatiei; ~ gradul de poluare al zonei, corelat cu procesul tehnologic; in privinta sistemului sunt necesare urmatoarele informatii: ~ tipul si caracteristicile instalatiilor existente in zon; ~ gradul de incarcare $i posibilitatea preluarii de noi sarcini;~ posibilitatea asigurarii continuitAfii in alimentarea cu energie electricd; ~ puterile de scurtcircuit in nodurile disponibile. Deci, varianta potrivita de alimentare cu energie electric va ingloba toate aspectele energetice ale consumatorului si sistemului, iar alegerea acesteia varezulta {n urma unui calcul tehnico-economic. Racordarea consumatorului se va face prin linii electrice aeriene sau in cablu, {n funcfie de gradul de populare al zonei (locuinfé, agricol4, industriala), de distant’, de puterea ceruti si de ceilalfi factori prezentafi anterior. Amplasarea statiilor si posturilor de transformare se va face in centrul de greutate al consumatorilor. Schemele electtice ale acestora se vor stabili in functie de numarul circuitelor de intrare gi de iegire (linii, transformatoare, bobine, celule de masura), de puterea maxima ceruth, de gradul de siguranfd cerut, de specificul consumatorilor, de tipul centralei electrice (posibilitati de insularizare). Se va adopta una din schemele prezentate in tabelul 3.2. Detali privind alegerea tipului de racord si de schema electrica se dau in (34, 35}. Statiile de medie si joasd tensiune se realizeaza de obicei in interior gi spafii special amenajate, dar se amplaseaza gi in exterior in spajii prefabricate. Statiile de inalté tensiune se amplaseazi de obicei in exterior, adoptandu-se solutii constructive care s& ocupe o suprafati cat mai redusd. in cadrul amplasarii lor in interiorul oragelor sau al unor obiective cu grad de poluare ridicat, instalatiile de 110 kV se realizeaza in interior, iar instalafiile cu o tensiune mai mare (220 kV, 400 kV) se vor amplasa in afara acestor zone, in exterior. Locul de amplasare (interior, exterior) se poate stabili si pe baza unor calcule tehnico-economice. Intrebari recapitulative 1. Ce calitati trebuie aiba o schem& electrick? 2, Comparati numarul de echipamente de comutatie de la 0 celulé de linie racordata la un sistem simplu sau dublu de bare, cu gi firs bard de transfer? 3. Care sunt avantajele i dezavantajele schemei cu simplu sistem de bare? Unde se utilizeazi? 4. Care sunt avantajele si dezavantajele schemei cu dublu sistem de bare? Unde se wtilizeazi? 5.4. Ce rol are cupla transversal4? . Ce rol are cupla longitudinala? . Ce rol are cupla de transfer? 6. Care sunt conditile de maneved ale unui separator? 7. Ce dispozitive se folosesc pentru a nu efectua manevre gresite? 8. Specificati modul si locul de montare a transformatoarelor de masur8 int-o schem& electric8? 9. Care sunt criteriile de alegere a tipului de schema pentru o instaljie eletric&? 10. Ce se infetege prin secventa 4 de manevra?” 11. Ce avantaje ofera sectionarea barelor? 12. Ce avantaje gi ce dezavantaje are rejeaua simplu buclaté? Aplicatii 3.1. Se da schema instalatiei de distribusie cu sistem simplu de bare si bara de transfer (ocolire) prezentat& in figura 3.2. Explicafi ordinea operatiilor de manevra 68Pentru scoaterea in revizie a intreru- Ppatorului de linie Q, gi inlocuirea acestuia cu intreruptorul cuplei de transfer Q, fri intreruperea tensiunii (alimentarii) liniei. Se cer si manevrele de revenire in schema normala. Efectuati aceleasi operafii Pentru scoatere in revizie a intre- Tuptorului de pe circuitul transfor- ‘matorului. S-a notat cu 0 pozitia deconectat gi cu 1 poziia conectat Fig. 3.2. Schema cu simplu sistem de are: T are gi bard de transfer, Starea inifialé a echipamentelor de comutatie si ordinea operafiilor de manevra ccerute sunt prezentate in tabelul 3.3, Tabelul 3,3 Manevre pentru scoaterea in evizie | Manevre de revenre Starea initial a intrerupétorului de linie ‘in schema normala QO Qe! QO Se demonteazi scurtcircui- Qe Quo Que toarele de la Q2 si Qs Q0 i Qe! Qt Gel Qt Qi Qe Qe Qi Uy" Uy Qel lim. pe dous cai ea ee lim. pe dowd cai ea 0 0 O60 Qo Qe0 Qo Qe0 Obs: se monteazA scurtcircuitoare | Qu:-0 pe polit adiacengi intreruptorului Qs | Quel ai separatoarelor Q: 51 Qs 3.2, Pentru o schemé cu dublu sistem de bare efectuaji manevrele de scoatere de sub tensiune a separatorului Q, la care a apdrut un regim anormal (incalzire contacte, descarcare in arc intre contacte), fird scoaterea de sub tensiune (intrer- Perea alimentarii) a liniei conectate la sistemul de bare | aflat sub tensiune. Sistemul de bare 11 nu este sub tensiune, Se va utiliza cupla transversala. Rezolvare: Starea initiald a contactelor echipamentelor de comutatie i ordinea operatiilor de manevra cerute sunt prezentate in tabelelul 3.4, 69Mu Fig. 3.3. Schema cu dublu sistem de bare. Tabelul 3.4 ‘Stare inigala Manevre de deconectare Qy Qo Qel Qd | Vso Qt Tinia aim. pe 2 e8 Qt Qr0 Qt | Qet Qed Qe Qet Qs0 | Qt Qet Qy0 Qe | Quel Qo Qu Qt | Qt Uur=Uar 10 ots: Schemele electrice sunt reprezentate pentru pozitia normal (fra tensiune),4. DIMENSIONAREA STATIILOR $I POSTURILOR DE TRANSFORMARE 4.1, NOJIUNI GENERALE Energia electrica produsi de centralele electrice suferd mai multe transformari ale valorilor tensiunii pentru a ajunge cu pierderi minime la distange cét mai mari sia fi utilizata de cftre consumatori. Transformarile nivelurilor de tensiune au loc in stafile $i posturile de transformare, care sunt noduri ale sistemului electroenergetic si la care sunt racordate liniile electrice. Stafiile electrice de transformare si interconexiuni reprezint& un ansamblu de instalatii electrice gi construcfii auxiliare, care realizeazd conversia energiei electrice prin transformatoare de for(%, fcand legatura intre surse gi consumatori. Posturite de transformare sunt stafii de transformare mai mici, destinate ali- ‘mentrii consumatorilor la joasi tensiune (pana la I kV), cu o putere pani la 2500 kVA. Amplasarea statiilor si posturilor de transformare se va face in centrul de greutate al consumatorilor, pentru reducerea lungimii refelei de joasd tensiune simenginerea constant a tensiunii in cazul socuritor de sarcina (pornirea motoarelor asincrone). Se va tine seama de conditiile climatice ale mediului ambiant, altitudine, pericolul de patrundere a ape’ si prafului, pericolul de coroziune, incendiu, explozie si pericolul deteriorarii mecanice. Posturile de transformare pot fi aeriene, montate pe stilp, cu puteri intre 20 si 250 kVA, supraterane in cabine metalice prefabricate, cu puteri intre 100 si 1000 KVA si in cabine zidite construite special, incinte imprejmuite subterane, atunci cdnd nu este permis amplasarea la suprafati. Schemele electrice ale posturilor de transformare sunt simple. Configuratia circuitelor principale de inalti si joasa tensiune depinde de puterea instalatd gi importanja consumatorului. Schema electrica a unui post de transformare pentru ‘ > a) » Fig. 4.2. Curbe de sarcind pentru putere activa: 4) intreprindere cu un schimb; b) cu dowd schimburi Curbele de sarcind se pot ridica pentru energie electric& activa si reactiva si pentru energie termic3. Ele se pot ridica pentru intervale (cicluri) cu durata ¢, de 0 zi, o lund, un an sau pentru timpul necesar desfagurdrii complete a unui proces de fabricatie, al unui flux tehnologic. Se pot ridica pentru un utilaj, un atelier, o secfie, o intreprindere, un post (tatie) de transformare sau pentru sistemul energetic national. Forma caracteristic& a unor curbe de sarcina ridicate pentru energia electric& activa este prezentata in figura 4.2. in cazul sistemului energetic national, in special, curbele de sarcina permit cunoasterea puterii instalate, a puterii in funcfiune si a cclei de rezerva pentru planificarea corespunzatoare a repartitilor si pentru o repartitie a puterii intre centralele de baza si cele de vrf. Din figurd se remarca de asemenea repartitia sarci pe o intreprindere cu un numar diferit de schimburi. Se observ c& sarcina are variatii aleatoare de varfuri de consum si de goluri, deci curbele de sarcina nu pot fi modelate matematic, dar pot fi ridicate gi prelucrate in timp real cu ajutorul sistemelor de achiziti si calculatoarelor electronice pentru prelucrarea si stocarea datelor, Durata relativ redusi a varfuritor de sarcina ridic& probleme din punct de vedere al puterii instalate, care trebuie sa pomneasca repede si si functioneze numai cand este necesar. Indicatorii curbelor de sarcind. Se vor defi a) Energia absorbita: entru energia electrica activa. W, =| pdt =S(pi-ns), De (4s) 0 i b) Puterea medie pe durata ut Pmed (4.6) 75Pred < Prax fol afi | 1 120) wyoatRezolvare: Pentru determinarea puterii instalate in postul de transformare se va utiliza metoda coeficientului de cerere. S-au calculat pentru fiecare receptor P. $i Q. cu relafiile (4.11) si (4.13), valorile objinute fiind prezentate in tabelul 4.6. Coeficientul de cerere s-a adoptat Iudnd in considerare c& receptoarele antre- nate pot fi: pompe, ventilatoare, compresoare, masini unelte. Valorile lui k, s-2u luat din tabelul 4.2. ‘Cunoscénd valorile P, si Q. pentru fiecare motor se determina puterile absor- bite de toate motoarele: Y Pas(o.suvy = 128,0 + 38,5 + 29,6 + 15,4412 + 7,7 +137 = 232,57 kW; LOeiaco.4uvy = 65,3 + 18,6 + 18,05 +9,55+8,69 + 6,58 + 0,92 =127,69 kVAr. Tinind seama si de ceilalti consumatori (instalafii electrice, iluminat 5.2.) care sunt racordafi la bara de 0,4 kV a tabloului general rezulté: ¥ Pavo.sevy = 732,57 KW; Lerco,4 kv) = 557,69 KVAr Puterea aparentd cerutd din postul de transformare se determind cu relatia (4.14). Fara compensarea puterii reactive rezult&: Se=y(S Pil +(LOa) = 4732,57 + 557,69? = 920,7 kVA Puterea necesara a fi instalatd in postul de transformare va fi (4.18): Sp = Se = 07 241315 KA Bop 0,7 Daca se prevede imbunatitirea factorului de putere de la: SPU cosy _ 120-0494 348-09-+ 296-0485 155-05 12-0814 77-026 cos Pes = OOM VPs aa 732,57 73237 la factorul de putere neutral cosp,= 0,95, va fi necesara o baterie de condensatoare montatd pe partea de 0,4 kV (centralizat, local) cu puterea de: Qcond = ¥, Pai (tgs — tgo2)= 732,57(0,776 - 0328) =328,2 kVAr Se adopt QO...) 360 kVAr. in cazul compens&rii puterii reactive, puterea aparent& cerutd in secundarul postului de transformare se calculeazd cu relatia (4.15): Se = VS Pa P+ (SOe1 — Qeona F = V(032,57) + (557,69 -360)" = 758,7 kVA =1083,8 kVA.Analizdnd rezultatcle calculelor se observa c& prin imbundtatirea factorului de putere in secundar scade puterea necesar’ a fi instalata in postul de transformare. ‘Vom considera doua variante de echipamente: Vi: 1 x 1000 KVA; Vy: 2 x 630 KVA. Pentru fiecare varianti se calculcazi pierderile de putere activa cu relatia (4.19): Vi: dpn =n-Apo +1p? ADse = 2,5+ 0,767 -8,5 = 7,41 kW n Va; Apri 2217542061 5,6 = 4,54 kW Saimin, 758, in care: Bu = = O87 0,61 inane: Bu = SS = EG Valorile pierderilor active la mers in gol gi la scurtcircuit s-au luat din tabelul M. Se adopta varianta a doua cu 2 x 630 kVA, care realizeaza in timpul funcfio- iii pierderi minime si care asigura in plus, continuitatea in alimentare a consumatorilor (receptoarelor) de categoria I. Puterea necesari cerut pe bara de 6 kV va fi: Seisuvy = Y Peony + Pa + Prery ~ (DL Oaa + Qer +Qcery) in care: Payer) = Peo.snvy + Apu = 732,57 + 4,54 = 737,11 kW QecPry = Qevo,a ev) + Agu =197,4+ 44,8 = 242.2 kVAr unde: y , Gu =n SH =[> rapt p00r ion | 69-488 kVAr See avy = [140 + 320)+ 700 + 732,57]- j[(86,8 + 233,6) + 500+ 242,2]= = 1892,57 — j1062,7 kVA. ‘Adicd: : Seeev) = 2170,5 kVA la un cos @= 0,872, fird compensarea factorului de putere pe bara de 6 kV, 4.2, Sa se determine puterea yi numarul transformatoarelor necesare pentru lunui consumator de categoria I, care are si receptoare de categoria a Il-a, Pentru care din curbele de sarcina ale unci unitafi similare rezult4 Py, = 750 kW, Pay $50 KW, k, = 0,65, 608 Oyaq™ 0,85, iar consumatorul de categoria | are P.= = 300 kV. 86Rezolvare: Puterea necesars a fi instalat’ in postul de transformare se determind cu relatia: Put Pur _ 7504550 _ 1300 = = 619 kW 3 3 2,105 i-ku) 2+—(1-0, il 10 ) *i0¢ 965) Puterea aparent& necesari va fiz a COSPm 0,85 Deoarece consumatorul de categorie I are: P.,= 300 kW < 0,5 P, = 0,5 * 619 = 309 kW. Vor fi necesarc dou transformatoare cu S, ~ 300/0,85 ~ 363 kVA. Se aleg doud transformatoare, fiecare cu puterea S,,~ 400 kVA. Peasy i ©08@m- Sur 0,85-2-400 = 110%, care se incadreaza in valoarea admisa de 120%. Suprasarcina care poate aparc iarna, la dcconcctarca unui transformator va 750 fi: 2 — = 220%, deci " F . rca) deci o supraincarcare de 120% pentru care din tabelul 4.5 rezulté o duratd de funcjionare de 5,5 min. Daca in acest timp se vor deconecta consumatorii de categoria a Il-a inc&rcarea va fi: 350 085-400 Pentru a putea determina corect si in timp real sarcinile, posibilitatile de supraincrcare gi durata de viat real a transformatoarelor se impune monitorizarea acestora cu sisteme de achizitie si prelucrare a datelor, care vor lua in considerare i temperatura mediului ambiant. ‘Suprasarcina maxima iama va fi: 00= -100 = 103% 4.3. Un receptor trifazat care absoarbe o putere S,= 1100 — 866 kVA este alimentat prin doua transformatoare care au aceleasi tensiuni secundare, aveeayi grupa de conexiuni, dar au puteri si tensiuni nominale de scurtcireuit diferite: Sy = = 1000 kVA; S,r) = 400 KVA; u,-, = 6%} ti, = 4%. Sa se determine modul de repartizare a sarcinii intre cele doua transformatoare. Rezolvare: CunoscAnd datele transformatoarclor se pot scric relatiile: Si _ Mser(%)Sari S2 user (%)Snr2 si S.- S\+ S, 87din care rezulta: = Se San Soh si Sa Se _Sar2 4 SAD set Sm, Sed ser Uset Use? Meet Used unde S, si S, sunt puterile (sarcinile) cu care se vor incdrca cele doua transformatoare. inlocuind valorile cunoscute se objin: Se = 1100? +866? = 1400 kVA 1400 1000 1000 Ss ~To00, 400° 5 5,25: = 875 kVA 6 4 Ss =5,25.4% 525 kVA Se calculeaza coeficientii de incarcare ai celor doud transformatoare. 875 525 Top 7 09875; B2 =F =1,31. Bi, Tooo = 0875: Bz a ‘mai mare, Deci primul transformator va fi subincdrcat cu 12,5% iar cel de-al doilea supraincarcat cu 31,5%. Se va subincarca transformatorul cu tensiune de scurteircuit Pentru ca al doilea transformator s4 nu fie supraincdrcat, puterea cerut& nu vva trebui si depiseascé: Sari: Sara 1000 , 400 sc =4 4 ~ scl Used = 1066 kVA. 6 4 Sarcina ar trebui micsorata cu 28,5%. in aceste condifii transformatorul 1 se va incarca la puterea: S2=Sim, So= = 1066 1000 2666 6 {= 666 KVA = S:— Szm adic& un coeficient de incarcare B = 0,66. in exploatare nu este indicat sa fie utilizate transformatoare cu u,, diferite. 4.4, SA se stabileasca puterea economicd a unui post de transformare urban Pentru care se estimeaza o sarcin& maxima de 580 kVA in primul an de exploatare. Durata de utilizare a sarcinii maxime este de ordinul 2000 ivan. Rezolvare: Puterea teoretic’ a postului de transformare se calculeazé cu relatia: 888 == =800 kVA 0,6 Se adopt un transformator cu S,r= 630 kVA. in primul an coeficientul de inc&rcare va fi Pee me "Sir 630 inlocuirea cu un transformator cu S,= 1000 kVA se va face atunci cand sarcina maxima anualé ar fi S.= 630 kVA. =0,76. 4,5. S se determine repartitia unei sarcini de S.= 750 ~j 500 kVA pe cele trei transformatoare montate in postul de transformare, cu datele: 5, = 250 kVA, He = 4% Spa = 400 KVA, tea ~ 5%p Sy3 = 630 KVA, t= 6%. R: S,= 227 kVA; S;= 291 KVA; S,= 382 KVA. 4.6, S8 se determine repartitia sarcinii de S,= 30 - j 16 MVA absorbité de ‘consumatorii unei stafii de transformare 110/20 kV echipat& cu dou transformatoare care au urmatoarele caracteristici: S,, = 16 MVA, t,..= 10% iS, = 12%. Transformatoarele au aceeasi grup de conexiuni Y4d11 R: S,= 14,76 MVA; B, = 0,92; S,= 19,27 MVA; B,= 0,77. 4.7, Sa se determine puterea ce urmeazi a fi instalata intr-un post de transformare 6/0,4 kV, de la care urmeazi si fie alimentat un consumator de categoria a Ill-a care necesita o putere de S,= 160~j 155 kVA. R: Sjr= 400 KVA; 5,7= 250 KVA pentru cos, = 9. 4.8, Sa se stabileascd modul de echipare a unei stafii de transformare 10/6 kV ce alimenteaz un consumator industrial care are si consumatori de categoria zero, daca puterea maxima ceruta este S,,,,= 28 ~j 20 MVA, iar puterea minima Sy, = 12-78 MVA. R: S,= 2x25 MVA. 4.9. Un oras este alimentat de la stajii de transformare 110/20 kV, Puterea ceruti la varf de sarcind iama este de S.,= 90 -j 55 MVA, iar puterea minima este S.,=50—j35 MVA. Admitind un coeficient de umplere a curbei de sarcin’ k,= 60% si se stabileasc& modul de echipare si numarul stafiilor de transformare. Rz2 stafii de transformare cu puteri egale S,,= 2 x 25 MVA. 894.10. Se considera dous transformatoare de aceeasi putere care au grupele de conexiuni diferite cu ct = 30°. Considernd cf au acelasi raport de transformare si aceeagi tensiune de scurtcircuit, si se determine curentul de circulatie la cuplarea lor in paralel. R: Jy, Nu pot funetiona in paralel. 4.11. Un post de transformare rural cu S,= 400 kVA, a fost calculat pentru o putere maxima cerutd in primul an S, .,,~ 300 KVA. in ultimul an de functionare, cenergia livratd a fost de W,= 810 000 kWh si W7,= 530 000kVArh, S& se determine puterea economic& in noile conditii R: Sype= Syi= 630 KVA.5. ALEGEREA $I VERIFICAREA SECTIUNII CONDUCTOARELOR 5.1, NOTIUNI GENERALE Orice rejea electric trebuie s& prezinte siguranfd in functionare pentru a asigura continuitatea in alimentarea cu energie electric’ a consumatorului, pentru a nu periclita viata personalului de exploatare si a proteja instalatia impotriva pericolului aparifici unor incendii sau explozii. Una din condifiile care trebuie ‘ndeplinite in acest scop este alegerea corecté a sectiunii conductoarelor gi cablurilor ce alcatuiesc refeaua. Dimensionarea sectiunii conductoarelor se realizeaz& jindind seama de natura receptoarelor alimentate (fort, iluminat, instalafii de telemecanica), de regimul de functionare (normal, de scurtcircuit), de modul de realizare (aeriand, in cablu), de locul de montaj (interior, exterior, subteran), de mediul de lueru din incint& (pericol de explozie, incendiu, electrocutare). Dimensionarea sectiunii conductoarelor se poate face pe baza unor criterii tehnice gi economice (16, 17, 27]. Criteriile tehnice au drept scop s& asigure inc&lzirea maxima admis&, c&derea maximi de tensiune, stabilitatea in regim de scurtcircuit, o rezistenfé mecanic& minima. Criteriile economice au in vedere realizarea unor pierderi minime de putere (energie) in refea, realizarea unui consum minim de material conductor, dezvoltarea refelei in perspectiva etc. Este indicat ca sectiunea aleas& a conductoarelor si fie rezultatul unui calcul tehnico-economic. Pentru alegerea sectiunii conductoarelor si cablurilor este necesar s& se cunoasca configurafia refelei (radial8, buclatd), locul de amplasare al instalajiilor de distributie, posturilor de transformare, tablourilor de fort si iluminat, receptoarelor, precum gi sarcinile de calcul. in felul acesta se pot determina lungimile portiunilor de refea si sarcinile de calcul pe tronsoanele acesteia. Determinarea secfiunii conductoarelor si cablurilor se poate face folosind unul din criteriile: ~ termic sau al inc&ilzirii maxime admise in tegim stationar; —caderii maxime admise de tensiune; — densititii constante de curent; ~consumului minim de material; economic sau densitatii economice de curent. Primele doud criterii admit ipoteza sectiunilor constante pe toate tronsoanele refelei. Din motive de exploatare este indicat ca, pe tronsoane ct mai lungi, rejeaua si fie omogend ca mod de realizare (din acelagi material conductor si cu acelasi tip constructiv de conductor sau cablu). 95.2. DIMENSIONAREA SECTIUNII CONDUCTOARELOR: PE BAZA INCALZIRII MAXIME ADMISE Conductoarele electrice se inc&lzese prin efect Joule, cét si sub actiunea radiafiilor termice (solare sau ale instalatiilor termice), iar la cabluri in. plus datoritt pierderilor in dielectric, ecran, armAturi. Cresterea temperaturii Peste anumite limite poate produce modificarea proprietifilor fizico-mecanice sau degradarea izolatiei. Pot apare oxidari locale insotite de cresterea rezistenfei de contact. Sectiunea conductoarelor se va alege astfel incat temperatura si nu depaseasc& valoarea ‘maxim admisd (70° C pentru conductoare neizolate, 50°..80° C pentru conductoare izolate, in functie de natura materialuluiizolator~ PVC, hate, cauciue si de tensiune ~ grosimea izolatiei). Valoarea maxima a curentului electric pentru care temperatura de regim a conductoarelor si echipamentelor din instalafie rimane sub limita admit, se poate determina prin calcul in functie de: regimul de exploatare (functionare) al receptoarelor, natura materialului izolator, tensiunea de lucru a refelei, modul de pozare, temperatura maxima admisi, temperatura mediului ambiant, efectul pelicular si de proximitate. Procesul de incilzire a conductoarelor (determinat de regimul de functionare al receptoarelor) poate fi apreciat prin unul din cele trei regimuri intilnite: de lunga durat& (permanent), intermitent si de scurta duratd [1, 6, 25, 56]. Funcfionarea reali a receptoarelor se poate inscrie in unul din aceste regimuri (1, 56), astfel: ~receptoarele de ilurninat si unele receptoare de forts (pompe, ventilatoare, ‘compresoare cu functionare continua) — in regim permanent; ~ electromotoare pentru actionarea maginilor unelte, de ridicat si transport, Pompe pentru hidrofor, instalafii de sudare — in regim intermitent; ~Ppornirea motoarelor electrice, regimurile de avarie (scurtcircuit) —in regim de scurtd durata. Pentru dimensionarea sectiunii conductoarelor refelelor electrice pentru alimentarea consumatorilor, se considera regimul de lunga durata la care sectiunea conductoarelor permite un curent maxim admis /,,, La alimentarea receptoarelor care functioneazA in regim intermitent, sectiunea conductoarelor va permite un ‘curent maxim admis corectat: Ima = @° Ima (6.1) unde: (52) (53) DC - durata de conectare; 4, ~ timpul de functionare in sarcing; 921, ~ durata unui ciclu, valori determinate experimental sau din tahograme. Pentru regimul de lung durata, inc&lzirea maxima a conductoarelor rejelelor electrice se poate determina din ecuatia de bilant energetic simplificat: Wp =We =Wev + Wr (5.4) unde: W, este energia pierduta prin efect Joule: Wy =R- Tat (5.5) W. este energia cedat& prin convectie (ct) si radiafie (ct,) m ambiant (@,2)> dupa ce temperatura conductorului s-a stabilizat (0,,), O,y temperatura de referingé avutd in vedere la calculul rezistivitstii materialului conductor. We = (dev +0,)-ad —Oma)-F +t (5.6) Rezistenta conductorului in curent alternativ va fi: 1 R= prover (lt kp +k px): [1 +09 - (Baa - Over e— (6.7) a Fend-l; ara (5.8) ky, kp, coeficienti care au in vedere efectul pelicular gi de proximitate; Faria lateral’ a conductorului; ‘$— sectiunea conductorului; d, | diametrul si lungimea conductorului , ~ coeficient de variatie cu temperatura a rezistivitijii materialului conductor (p). up’ inlocuiri se objine inc&rcarea maxima admis: 12 (ey +r Oud —O ma) \4-(4 ky + hx) poll + 00(Oaa — Brey )) Pe baza acestei relafii se pot determina incarcarile maxim admise pentru sectiunile standardizate in functie de natura gi tipul materialului conductor gi izolator, tensiunea (grosimea izolajiei), modul de pozare (in aer sau in pamant), numarul de conductoare din cablu, temperatura de regim a mediului ambiant (8). In tabelele 5.3+5.7 se dau valorile curenfilor admisibili furnizati de fabricanfi, corespunztori iferitelor conditii constructive si de montaj ale unor conductoare, cabluri, bare. Valorile date de firmele constructoare de conductoare si cabluri electrice trebuie corectate in funcfie de conditiile de montaj si exploatare (de mediu), deoarece acestea diferi de la un punct de exploatare la altul (sectie, instalafie, clidire). Metodologia de alegere (dimensionare) a sectiunii conductoarelor gi cablurilor retelelor electrice findnd seama de criteriul tehnic impune mai multe etape: 1. in functie de locul de montaj (interior, exterior), natura mediului de lucru (normal, periculos), lungimea retelei, conditiile de teren, durata de viata a retelei, continuitatea in alimentare (importan{& consumatorului), natura receptorului (fix, mobil, cu vibratii, monofazat, trifazat), temperatura mediului ambiant, tensiunea 93 Ina (5.9)refelei, modul de tratare a neutrului, existenfa instalatiilor de telecomunicatii, se aleg: tipul conductorului (izolat, neizolat) sau cablului, masiv sau flexibil, monofilar sau multifilar, numdrul de conductoare (1, 2, 3 sau 4), ecranat sau neecranat, armat sau nearmat, natura materialului conductor si izolator, tensiunea nominala, simbolizarea [45, 58]. Simbolizarea principalelor tipuri constructive de conductoare si cabluri realizate in fara sunt prezentate in tabelul 5.0. a Ses [Simbel [__Semnificate Exemple | Simbol | Semnificagie | Exemple. ee oman eas eat oe ane ces aluminiu (la inceput). tera a Ee case cee Cn —— al amen el ec] ease ne Anvelis exterior de cone coneats pet fiecare fazi MCCGCEf see e [Ses | owe | + fren Pa camera —_ | — ohare oma es ae a ‘instalafii fixe Lad oe ‘sicontrol Y,2¥ polietilend AFY cs ware cSYY Si Se A BET em | SY 94Tabelul 5.0 (continuare) T z 3 a z M | Conductor iat din wey {tc copra wu Tevy C | Izolatie din cauciue Mem | TI Manta din caucive (a Ti ddoua litera) nicd de interurban | TCYP ae Manta de plumb | TUHP Y | trolatie din PVC McG B ae 1 | Greu combustibil MYUp | Cabluri gi conductoare pentru autovehicule Constructie usoari, MYYU ‘Conductoare lijate ULM.G! medic sau grea mecc | V | dincupra oul P| Forma plats ‘A. | Aprindere (@ doua | VLPY U__| Rezistent a ule MCCG-1 liter) As | Cabluride ascensoare | MAsYTIR | L | Lumind VLPYA R | Firde reastents P| Pornire Ti | Insertie textila ‘A | Armat (la sfrgit) Cabluri dec suduré MSudc Sud | Cabluri pentru pompe | MESCCII sumersbile 2. Se calculeaza curentul cerut, curentul ce trebuie vehiculat prin conductor (calea de curent) pentru alimentarea consumatorilor din aval, cu relatiile: ~ pentru receptoare de forta trifazate: Pe Ie => [A] 5.10) V3Un “C08 e a] (0) in care: P, este puterea ceruti de consumator in kW; U, ~ tensiunea nominal a conductonului liniei aeriene, cablu in V; 1)~ randamentul receptorului. ~ pentru receptoare monofazate si de iluminat: Pe Ty Noose Te 1A] (5.1) — pentru coloane: . Je= Da {Al (8.12) in care J, este curentul cerut de fiecare consumator de la cap&tul coloanei in A. 3. Din tabelele 5.3....5.5, in functie de tipul conductorului sau al cablului si aa 2 Te (5.13) 4. Se corecteaz& valoarea curentului admis de conductor sau cablu in functie de conditiile de montaj (in aer, in p&mént, pe perete, in canal, in tub, sub tencuiala) side exploatare (temperatura reali a mediului), calculénd valoarea maxim& admis& in conditiile de lucru: 95Trmax.ad = km “ko Tad (A) G.14) in care: k,, este coeficientul de montaj si se determina din tabelul 5.6 in functie de modul de montaj, distanta dintre conductoare (cabluri) si numdrul de conductoare in paralel; k, este coeficient de exploatare si se da in tabelul 5.7 in functie de temperatura mediului ambiant si temperatura pentru care a fost construit conductorul (cablul). 5. Se verifica curentul corectat, cu relatia: Amax.ad 2 Te (5.15) Daci aceasta condifie nu este indeplinité se alege sectiunea standardizata imediat superioara si se reiau calculele. Aceasté metoda se aplic& pentru calculul sectiunii conductoarelor refelelor electrice interioare si exterioare scurte. Se aplic& si pentru conductoare fixe (rigide —sisteme de bare). Seciunea aleasi cu criteriul termic se va verifica din punct de vedere al c&derii admise de tensiune. Sectiunile rezultate din calcul vor fi mai mari sau cel pufin egale cu sectiunile minime admise de normative [17, 56] pentru conductoare, avand in vedere solicitarile care apar la montaj si in exploatare. , 5.3. DIMENSIONAREA SECTIUNIL CONDUCTOARELOR PE BAZA CADERILOR MAXIME ADMISE DE TENSIUNE Pentru asigurarea functionirii corespunzitoare a receptoarelor se impune respectarea parametrilor calitativi ai energiei electrice, dintre care valoarea tensiunii $i forma curbei.de variatie in timp a acesteia au importanf& majora. in cazul in care cAderea de tensiune depaseste valoarea maxima admisd, tensiunea la bornele receptoarelor scade si poate influenta cuplul motoarelor asincrone (M= U"), fluxul luminos al surselor electrice de lumina (, = LU?) s.a, Abaterile admise in functie de tensiunea nominala a refelei, de tipul retelei electrice si de importanja consumatorilor, se dau in tabelul 5.1.,valoarea economic& fiind de 12%. Pentru alegerea sau verificarea sectiunii conductoarelor este necesar si se calculeze cAderile de tensiune in refeaua dati. 5.3.1. CALCULUL CADERILOR DE TENSIUNE Determinarea c&derilor de tensiune intr-o retea data se face pe baza circula- {iilor de cureni sau puteri. Pentru calculul acestora se fac o serie de ipoteze simplificatoare: consumatorii sunt reprezentafi printr-o impedanfé constant8, prin puteri (curenti) active si reactive constante. 96Tabetul 5.1 Abateriecderlormaaime aml de tense Jonlnonoui Rae aa o Felul retelei ‘Utilizarea admisi a c&derii de mln v) ening rm 23% 380. sein incabla fo motor cape 25% Gea [ aera, [= tok acon elecrtemie | + 396 no incably | -,Maoare eee, nti 5% 20006110 GO0_| sean nea [= wansfomaiore z0% Se considera o rejea de curent alternativ care alimenteazi 0 sarcina concentrata (fig. 5.1). Curental j cerut de consumator va produce o cadere de tensiune activa R * J si o c&dere de tensiune inductiva x * J. Caderea total de tensiune pe linie va fi: AU gp =U g-Up= Proiectiile ei pe cele doua axe reprezint& componentele longitudinal (AU,,) si transversala (6U,) si au urmatoarele expresii: L (5.16) AU 4g) = Ri cosg+ XIsin@ = Rla + XIr [V] (5.17) BAU az = XI cosg— Rising = XIq — Ry [V] Deoarece unghiul intern al refelei este mic (@ < 5°), in practic& se poate neglija cdderea transversala de tensiune si deci AU,» aproximeaz& ciderea de tensiune, Atunci cand unghiul 0 are valori mari, in literatura de specialitate se dau relafii pentru calculul valorilor reale ale c&derilor de tensiune. Din diagrama fazoriala se observa ca in afara de cAderea de tensiune vec toriala, exist si pierderea de tensiune sca- lar& (algebricd), proportional cu seg- mentul AE: AU as =|U,|-al A LRX B 1,08 9 5.1. Schema electricd echivalentl a rejelei. Ugel (5.18) Pentru refelele de joasa si medie tensiune se poate folosi cu suficients precizie notiunea de cadere de tensiune, care pentru un consumator trifazat se poate determina cu relatia: Fig. 52. Diagrama fazoriala 97AU as = V3(Ricose + XIsing) = Garon) ™ (5.19) in cazul refelelor cu mai multi consumatori, de exemplu doi (fig. 5.3), sarcinile i, $i, sunt concentrate in nodurile 1 si 2, iar curenfii , 51, circuld pe tronsoanele care au impedanjele Z, $iZ, de la sursd la consumator, @~ unghiul de defazajintre curentii de la consumator si tensiunea refelei, Y ~ unghiul de defazaj intre curentii de pe tronsoane si tensiunea tronsoanelor; din diagrama fazorialé (fig. 5.4) putem serie expresiile cAderilor de tensiune: MU a2 = ha + 2a + ¥1 Tir +2 Tar = Ri vita + Ra “ing + Xi ship + X2 ing (6.20) unde: Tia = 1h -cosWi3I2a = Iz -cosWa3 Tir = 1h +Sin Wi Ior = Tar = 2 «sin yr; fig = hi -COS@r;i20 = in -COS23i, = ij -singa; (521) hig Lait iy Generalizénd relatiile (5.20) pentru n consumatori, se pot scrierelatiile pentru calculul c&derilor de tensiune (longitudinale) pentru o refea trifazatd AU at = V3-¥ (rales + XeLir)=V3-3 (Rate + Xtir)= Fo a Lor + Oe) _ L(Repe + Kage). z Un * Un 622) Pentru o rejea omogend se poate scrie relaia: AU a5 = V3(Ro Slatin + X0DUelir) (5.23) fn care: R, este rezistenta specifica, in Q/km; X,—reactanta specifica, in Q/km. Se | poate determina de asemenea valoarea Telativa a c&derij de tensiune: W Tea Aer av (4) = AYA 999-8 1001S alin + Zale) (5.24) Pentru o rejea monofazata (bifazata) se poate scrie: A LR X; Ue 0 FX teal ve bid e089, incospr Fig. 53, Schema electried a reflei cu doi Fig. 54, Diagram fzoril8 consumatori 98AU ae = 25 (Melia + xeler), [V] (5.25) sau fy,) - 2003) (Raita + Xi a0 ae) = OE (BH) (320 Pentru o refea de curent continua se poate serie: AU ae = 23 ne = 2D Rex. [V] (3.27) Catculul cdderilor de tensiune pentru retelele cu sarcini uniform distribuite Atunci cdnd consumatorii sunt numerosi si amplasati la distanfe mici (iluminat public, consumatori casnici), pot fi considerafi ca sarcini uniform distribuite. Acesti consumatori pot fi repartizafi pe toat& Iungimea refelei calculate sau numai pe portiuni (sectoare) ale acesteia. Pentru o rejea trifazat& cu sarcind uniform distribuité (fig. 5.5) ciderea de tensiune se poate determina cu relafia: neh a AU Jaw \(1)al = zoio "fir aio ZI iL. (5.28) Se observa ci refeaua cu sarcini enitorm distribuite poate fi inlocuité cu una cu sarcind concentrat& aplicatd la L/2. Relatile prezentate pentru calculul céderilor de tensiune sunt date in ipoteza cd refelele trifazate sunt simetrice gi echilibrate. in literatura de specialitate (6, 34] se dau relatii pentru calculul caderilor de tensiune in rejele cu sarcini dezechi- librate. Se prezinté de asemenea metoda matriceala pentru calculul céderilor de tensiune in retele complexe [6, 34]. Calculul céderilor de tensiune in refele trifazate simplu buclate, alimentate pe la doud capete (de la doud surse) Rejeaua alimentaté pe la ambele capete asigura o buna continuitate (siguranfa) in alimentarea cu energie electric& a consumatorilor. Ea este utilizat& frecvent in alimentarea consumatorilor industrial si agricoli, a cartierelor de locuinfe, a locali- titilor. $i in acest caz este necesard h b verificarea cAderilor de tensiune in regim normal gi de avarie (intreruperea unui tronson, menfindnd ins& ali- ‘mentarea tuturor consumatorilor). Si- tuatia cea mai dificita este atunci cand defectul apare la unul din tronsoanele de capat (fig. 5.6). a Rezolvarea presupune gisirea 1 [A/m] Punctului de separare (secjionare), _Fig- 5S. Refea cu sarcini uniform distribuite. iia. m0,Fig. 5.6. Schema unei retele alimentata pe la amhele capete, pentru ca refeaua alimentati pe la ambele capete s poata fi descompusa in doua Tefele alimentate pe la un capat, care se pot rezolva (pentru care se pot calcula c&derile de tensiune). C&derea de tensiune pentru reteaua din figura se poate determina cu relafia: net Wap =U ,-Ug= YZeL, a (5.29) Scriind relatiile intre sarcinile de 1a consumatori gi cele de pe tronsoane si intre impedanjele tronsoanelor gi cele de la surs& la consumator, rezulti rclatiile pentru calculul curenfilor absorbiti de la surse [25, 34]: Uy-Uy , DinZes (5.30) Se observa c atunci cand tensiunile de la capete nu sunt egale gi in faz, U,# # U, apare un curent de circulatic care duce la pierderi suplimentare de putere i caderi de tensiune. De aceea este indicat ca cele doud surse s& aibi tensiunile egale si in faz’ U,- Us. Cunoscand curentul absorbit de la una din surse, se poate determina circulatia sarcinilor (curentii de pe tronsoane), aplicand teorema I a lui Kirchhoff pentru fiecare nad de refea. Se obfine astfel punctul de scctionare, care poate s& difere Pentru sarcinile active yi reactive. Se calculeazA apoi caderile de tensiune in regim normal si de avarie, cind AU,, sau AU, < 12%. Relatiile 5.30 se pot scrie si sub alte forme, tinand seama de ipotezele simplificatoare [25, 34]. 100(receptoarele) sunt in functiune si porneste motorul cel mai mare (care are curentul de pomire maxim). Se face verificarea in regim de pornire si pentru circuite indivi- duale. in toate cazurile va trebui indeplinita conditia: AU, < 12%. Curentul pe coloana se va calcula cu relatia: Top = Tynan ¢ Loi (8.36) unde J, este curentul de pomnire al motorului de putere maxima. Densitatea de curent la pornire se verific& cu relatia: L, iene siva fij,,, S20 A/mm? j,., $35 A/mm?. Metodele in care se considera constant sectiunea conductoarelor au dez- avantajul cd rezult4 un consum suplimentar de material conductor, prin supradimen- sionarea tronsoanelor dinspre ultimi consumatori. 5.4. DIMENSIONAREA SECTIUNII CONDUCTOARELOR CU CRITERIUL DENSITATII CONSTANTE DE CURENT fn acest caz sectiunea conductoarelor pe tronsoane difera, dar densitatea de curent este constanta pe toatA lungimea retelei: Ie Se Aceasta metoda se aplica pentru rejelele in cablu de joasa tensiune, care sunt des utilizate in refelele de distributie industriala si urbana. in acest caz se neglijeaza c&derea reactiva de tensiune, datoriti reactantei specifice mici a cablurilor de joasi tensiune. Din relatia cAderii active de tensiune: Moca = Y Rela = Trelis = Desh Leos. a fa == je (5.37) AV can, (5.38) considerand reteaua omogeni (acelasi material conductor) Px = P = ct. Rezult& densitatea de curent: _ AW accaty PD cosgr Considerand valori relativ apropiate ale factorului de putere pentru consuma- (6.39) tori sinotand 5" /x = L se pot scrie relatiile de calcul ale sectiunii pentru un tronson oarecare: 102— pentru o linie trifazata: = ee 3 fmm?) (5.40) — pentru o linie monofazat&: 2pliak Si > [mm?] (5.41 «Usa [mm*] (3.41) Metoda este analoag& ,modulului de egald rezistent&, uilizat pentru calculele de dimensionare a sectiunii arborilor. 5,5, DIMENSIONAREA SECTIUNII CONDUCTOARELOR FOLOSIND CRITERIUL ECONOMIC jin exploatare s-a constatat c& sectiunea rezultaté din considerente tehnice difera de sectiunea economic, care are in vedere nivelul optim al pierderilor de energie in refea. Avand in vedere necesitatea economisirii energici se impune un calcul suplimentar al sectiunii conductoarelor, folosind criteriul economic. Pentru aceasta, metodologia actuala a eficienfei economice a investitiilor ‘energetice utilizeaza pentru calculul secfiunii optime a LEA sau LEC metoda cheltuielilor minime actualizate, cu o rat de actualizare a = 8% pe intreaga durata de serviciu; a poate lua si alte valori in functie de situatie. ‘Conform acestei metode, investitia / de la inceputul anului produce intr-un an un beneficiu mediu a - /, iar suma la finele anului este (1 + a) J. Invers, fiecare Jeu investit la finele anului este echivalent cu (1+a)" lei investiti la inceputul aceluiasi an, Deci un leu investit in anul N este considerat echivalent cu 1/(1 +a) lei investitii in anul 1. Pe baza acestei metodologii (proceduri), expresia cheltuielilor totale actualizate pentru o variant k, considerand ca an de referinfé anul inceperii investitiei (constructia obiectivului) este data de relatia (1, 7: Cu State)’ + Scalia)’ —Lrall+ay”, (s.42) in care: Dlu(l+a)" este suma cheltuielilor de investiti actualizate in cei N ani ; pentru varianta k; » ¥.Cu(l+a)" — suma cheltuielilor anuale de exploatare actualizate; 103DVin(l+4)" — suma vatorilor reziduale (recuperare a unor materiale din fnlocuire sau la sfarsitul vietii lucrarii) actualizate. Cheltuielile de investitii pentru fiecare tip constructiv de linie sunt: L=(4+Kes)L (5.43) unde: A sunt investitii constante (independente de sectiune), in lei/km pentru stalpi, conductoare, prize de pAmént, manoperd, utilaje; K.- 5 ~ investitii proportionale cu sectiunea conductoarelor, in lei/km; §~ secfiunea conductoarelor, in mm; K—panta de crestere a costului liniei cu sectiunea, in Jei/km - mm?. Cheltuieli de exploatare (C,,), care nu depind de consumurile tehnologice (pierderi) si cuprind retributiile personalului, cheltuicli de intretinere si reparatii Cheltuieli de exploatare (C,,), datorate consumurilor tehnologice, pierderi de putere si energie pe durata de serviciu sunt: Cre = BRI aC =39-% Bac (Co + Cu t-Ty)= (5.48) Ss unde: G, este costul specific al investtiei in centrala de producere a energie, in leV/km; Cy/~ costul consumului tehnologic de 1 kWh, care cuprinde si amortismente si cheltuieli de exploatare; ‘T— durata de calcul corespunzitoare pierderilor maxime anuale; T,,— durata de serviciu actualizata, la N ani, x Tr = Dita)’; Jngx ~ Sarcina maxima de calcul a liniei, in A. Pentru a= 8% si N= 30 ani, rezultt Ty = 11,25 ani Daca in relafia (5.42) se neglijeaza valoarea rezidual& V, valoarea cheltuielilor totale actualizate pentru un km de refea cu sectiunea s, este: Cu = (A+ KS \E+ Cu Tu 430-4 Tha (Cp +Cn°t-Tw), (5.45) Valorile parametrilor utilizafi se dau in normativele de proiectare [19], dar ei trebuie permanent corectafi (actualizati) in condifiile economice actuale. Din relatia (5.42) si din figura 5.7 se observa ca investifile (curba 1) sunt direct proportionale cu sectiunea, iar pierderile (curba 2) invers proporfionale cu aceasta. insumarea acestor cheltuieli (curba 3) permite obinerea valorii sectiunii pentru care cheltuielile sunt minime. 104 aas[mm" Fig. §.7. Variajia cheltuielilor anuale in functie de sectiunea conductoarelor une lini. Analitic sectiunea minima optima se obfine derivand relafia (5.45) in functie de sectiune: dw Tox =| K-3 = iL=0. (5.46) ds ( at rs a) Se observa c& optimul nu depinde de Iungimea liniei (L). incalcule se foloseste densitatea economicd de curent, care rezult& din relayia (5.46): K Sec 7 3(Cp + GutTw) A/mm] (5.47) Din aceasté relatie rezulta ci densitatea economica de curent depinde de materialul din care este realizat conductorul (cupru,aluminiu), nu are valoare constanta in timp, ci depinde de conjunctura economicé mondial& (pretul materia Iului conductor, al cablurilor, costul combustibilului). Ea depinde de durata maxima anualA de utilizare (7), care se poate determina satisfacdtor pentru lini radiale gi se 443 in literatura de specialitate sub forma de nomograme. Valorile densitatii economice de curent recomandate la noi in tara se daw in tabelul 5.2. Jee Tabelul 5.2. Densititi economice de curent in (A/mm) ay "Tensiunea | Material | Durata de ullizare a puterii maxime (Wan) (kV) _| conductor [10003000 [3000-5000 | > 5000 5 Cu 12 094 08 Lini electrice aeriene | 20 non ee al naa a Gu 1.28 1,04 0,88 Al 0164 0.48, 4. cr 144 112 0.96 Linii electrice in eablu | 6+10 fa ae neal aa 7 cu 24 192 15 Al 112, 0196 08. - 105Tabetul 5.3. fncreares maxims admis» caburilor de energie in regim permanent ea] few fow] 20K soR ©| © Pe/O |e ole BB Tt2t3tetste [7 tet>s fw pate (Cabluri cu izolafie de hirie $i manta de plumb cu conductoare de cupra 8) Pozare in pint ia 20°C ml] 3s f%f]-f-|]-],-)]-).- 1.) as}ss| a }as] -] -]-]}-]-])-.].4- afatssja}- | -]-]-]-)-]-7- 6}2}mjs {so} -]-f-). fe). 4d. wo | is} 9s | so | wo | oo } - | - | - | - 4] -]- 16 } 165] 10s | tos | ws} 9 | - | - | - | - | - 4]. 2s | 210} 160 | 135 | 135 | 120 | 0} - | - | - | - | - 35 | 255] 195 | 165 | 16s | 14s | 14s | - ws] - | - $0 | 305] 235 | 195 | 195 | 170 | 175 | 200 | ass | 160 | 18s | 75 70 | 385 | 290 | 245 | 245 | 215 | 21s | 24s | 230 | 200 | 230 | 21s 95 | 460 | 350 | 290 | 290 | 255 | 255 | 290 | 270 | 240 | 270 | 255 120 | 530] 395 | 330 | 330 | 290 | 290 | 330 | 310 | 270 | 310 | 290 150 | 700 | 450 | 375 | 375 | 325 | 325 | 370 | 350 | 30s | 34s | 330 185 | 680 | soo | 420 | 420 | 365 | 365 | 410 | 390 | 340 | 385 | 370 240 | 790 | 570 | 480 | 480 | 420 | 420 | 470 | 450 | 390 | 43s | 425 300 | 900] 640 | s4o | sao | 470 | 465 | s20 | sio | 43s | ass | 480 400 | 1060] 740 | 620 | 620 | s4o | 530 | s30 | s90 | soo | sso | 330 300 {1200} - | - | - | - | seo | s90 | 650 | 540 | 600 | 610 'b) Pozare in aer la 30°C sla ]lafay-7-7-]-)]-]-1-1~ 2s} 4s [36] 30} - | - | - | -]-).4).4- 50 10} wo | so | o | os | - | - | - | - -|- 16| 130 | 105 | 90 | 90 2s] 17s | 140 | 120} 0} - | - | - | - | - |. ] . 38] 215 | 170 | 150 | 150 | is | 40} - | - | aso} - | - 50} 260 | 205 | 180 | 180} 155 | 16s | 200 | 185 | 155 | iso | 75 70 | 330 | 260 | 230 | 230 | 195 | 205 | 250 | 240 | 195 | 230 | 220 95 | 395 | 320 | 280 | 280 | 235 | 245 | 300 | 285 | 230 | 275 | 265 120] 460 | 360 | 325 | 325 | 270 | 280 | 350 | 330 | 265 | 320 | 305 106Tabelul 5.3. (continuare) iJ2?J3o 14 [s7*e° [7] ]s]o][o[uyn 150] s30 | 410 | 370 | 370 | 310 | 320 | 400 | 380 | 300 | 360 | 350 185| 600 | 470 | 420 | 420 | 365 | 360 | 455 | 435 | 340 | 410 | 400 240| 720 | sso | 490 | 490 | 410 | 420 | s30 | sto | 390 | 475 | 465 300] 830 | 620 | s6o | s60 | 470 | 480 | 600 | s8o | 440 | sao | 530 400] 1000 | 740 | 660 | 660 | sso | s60 } 700 | 690 | sio | 630 | 630 500] 1160} - | - | - | - | 620 | 780 | 780 | s70 | 700 | 710 Cablurt on ioloie de Rie wimanta de plumb cu conductoare de alaminiu 4) Pozare in pimént la 20°C 2) - 73 )%%)7-)-)-)-)7-)--d- a}ss}a]3ae]-]-]-]-]-)-)-]- 6] wm] sz) as }asf-}-}-]-]-]-]- wo] 95 | 6 | 0 | 0 | sz} -}-}-]-]- 4 - ws} 2} 9} mo} eo] - | -)-)-f- f= 25} 160 | 120 | 100 | 100 | a | 92 | - | - | - | - | = 3s} 19s | 14s | 125 | 125 | 110 | to J - | - | wos} - | - so | 235 | 175 | 150 | 150 | 130 | 130 | 150 | 140 } 125 | 140 | 130 70 | 295 | 220 | 190 | 190 | 185 | 185 | 190 | 175 | Iss | 175 | 165 95 | 350 | 260 | 225 | 225 | 195 | 195 | 225 | 210 | 185 } 210 | 195 120] 40s | 300 | 255 | 255 | 225 | 220 | 255 | 240 | 210 | 240 | 225 150) 460 | 353 | 290 | 290 | 255 | 250 | 290 | 270 | 235 | 270 | 255 18s| 520 | 390 | 330 | 330 | 285 | 285 | 320 | 305 | 265 | 300 | 285 240] 600 | 4s0 | 375 | 375 | 325 | 325 | 370 | 350 | 305 | 345 | 330 300] 690 | sto | 420 | 420 | 370 | 420 | 420 | 400 | 345 | 390 | 375 400] 820 | s90 | 490 | 490 | 430 | 470 | 480 | 465 | 400 | 450 | 440 soo] 920} - | - s20 | 445 | 500 | 490 2) -)%)2)-)-)-)-1-]-)]°-]- wo] % | se | ss fs fas} - | - | -f-]- de 16{ 100 | 7 | 7% | m | oo | - | -] -f-f- | - 25] 130 | 3100} 91 | 9 | we | as | - | - | = |e fe 35} 160 | 120 | 110 | 10 | 95 | wos | - | - | 6 | - | - 50} 195 | 150 | 140 | 140 | 11s | 125 | 150 | 140] 115 | 140 | 135 70 | 250 | 190 | 175 | 175 | 150 | 160 | 190 | 180 | 150 | 175 | 170 95| 305 | 235 | 21s | 21s | 180 | 190 | 230 | 220 | 180 | 210 | 205 120| 355 | 270 | 250 | 250 | 210 | 220 | 270 | 255 | 205 | 245 | 235Tabelu 5:3. (continue) (72 [3s [*]s[e][7[s]s~wpn pa 130] 410 [315 | 285 | G05 [340 | as0 | 310 | 395 | 23s] 280 | a0 185} 465 | 360 | 328 | 325 | 275 | 285 | 350 | 335 | 265 | 320 | 310 240| 550 | 425 | 385 | 385 | 320 | 330 | aio | 39s | a10 | 37s | 36s 300} 630 | 490 | 40 | 440 | 370 | 380 | 470 | 85 | 350 | 420 | 120 400} 760 | s90 | 30 | s30 | 440 | 440 | 560} s40 | «10 | 300 | s00 soof so | - | - | - | - | soo | 630 | 620 | 460 | 570 | 570 abl exec yi manta de PVC cu condaioare de apm 2) Pozar in pinint n 20°C mp - fefayl-]|-1|-|-?o pe) oT af futof--f. 7. ].]ofoycd: s| sofa ]sxfa]-]-]- fo fod cde w} mf | ss fs fas) -f - fof ot od: 16} 100 | 7 | 7 | |] -} -)-4)-4 24: 25] 130 | a0] 91 | 1 | wf es] - | - | 2 | 2 |: 3s| 160 | 120] 10 | 10 | 95 | ws} - | - | oe | - | 50] 195 | 150 | 140 | 140 | 115 | 125 | 150 | 140 | ais | 140 | ass v0} 250 | 190 | 7s | 175 | 150 | 160 | 190 | 180 | 150 | 125 | 170 95 | 305 | 235 | 215 | 218 | 180 | 190 | 230 | 220 | 80 | 210 | 20s 20] 385 | 270 | 250 | 250 | 210 | 220 | 270 | 255 | 20s | 24s | 235 so} aio | ais | 285 | 285 | 240 | 250 | 310 | 295 | 235 | 280 | 270 48s} 465 | 360 | 325 | 325 | 275 | 285 | aso | 335 | 265 | 320 | 310 240/50 | 425 | 385 | 385 | 320 | 30 | 410 | 395 | 310 | 375 | 36s 300] 630 | 490 | 440 | 440 | 370 | 380 | 470 | 435 | 350 | «20 | 420 400] 760 | 590 | s30 | s30 | 440 | 440 | soo | s40 | a10 | soo | soo soo] ao] - | - | - | - | soo | 630 | 620 | 460 | 70 | 370 0) Porareinaer la 30°C [yar pw pays) pe oo as} so fata} - | fof of of of od: sto fla]. f-]ofofoy oti de 6} | oo |sejse} -} fof of of oft wofnof se fa} wefal- |. fof ofl de wl} tas us| oo} oe | of - | | 2 fp ld 25] 190 | 150 | 130 | 125 | 120] - | 120 | 110 | - | 105 | 100 as] 235 | aso | 155] 130] 4s] - | as | ass | > | as | us 50 280 | 210 | 18s | 175 | 170 | - | 70 | 160} = | 150 | 140 7 | 330 | 260 | 230 | 220 | a0 | - | 210 | vs} - |} 180 | 170 95 azo | sis | 275 | 260 | 245 | - | 250 | 235 | - | 21s | 200. wa Tabelul 5.3. (continuare) 1,2 L 3 4 5 6 7 8 9 wo Tu [2 120| 480 | 360 | 315 | 295 | 280 | - | 285 | 270 | - | 240 | 225 150] sao | 400 | 355 | 335 | 320 | - | 320 | 300] - | 270 | 250 185| 620 | 460 | 400 | 370 | 35s | - | 355 | 335 | - | 300 | 280 240] 720 | s30 | 46s | 425 | 40s | - | aos | ses | - | 340 | 320 300] 820 | 590 | s20 | 475 | 450 | - | 450 | 430] - | 380 | 35s 400} 960 | 680 | 600 | s4o | s20 | - | sos | ass | - | 420 | 400 soo}inno| - | - | - | - | - | 560 | s40 460_| 440 Cabluri cu iolafie si manta de PVC cu conductoare de alumina a) Pozare in pimant la 20°C 2s] 37] 3] 27] -]-]-]f-)]-)-])-]~ a} s2]a]ae]-} -] - 7-7 -]-7-4]- 6} | sz fas] -] -f-]-]-]-4]- 4 - wl se |) oo] - | -f-]-)-]-)-]- we} 3] 90} mw] - | - f -} -)-f- 4 - | - 25 | 150 | 11s | 100 | 97 | 92 | - | 95 | ss | - | a2 | 76 35 | 1802 | 140 | 120 | is | 10 | - | rio | wos | - | 97 | 9 so] 21s | 165 | 145 | 135 | 130} - | 170 | ass | - | us | 10s 70 | 270 | 200 | 175 | 170 | 160 | - | 210 | 190 | - | 140 | 130 95 | 325 | 245 | 215 | 200 | 190 | - | 250 | 225 | - | 16s | 155 120] 375 | 275 | 245 | 230 | 21s | - | 280 | 255 | - | 190 | 175 150] 420 | 315 | 275 | 260 | 245 | - | 300 | 260 | - | 210 | 195 185] 480 | 35s | 310 | 290 | 280 | - | 310 | 28s | - | 235 | 220 240] s60 | 415 | 360 | 330 | 31s | - | 320 | 300 | - | 270 | 250 300} 640 | 465 | 410 | 380 | 355 | - | 360 | 340} - | 300 | 280 400] 740 | s40 | 470 | 425 | 410 | - | aos | 385 | - | 335 | sis soo} soo | - | - | - | - | - | ass | 430} - | 375 | 350 ’) Pozare in acr a 30°C 2] 2f2j]yey-);-{|-)]-.,]-])-]-]~- 4}36]} 30} 27} - | - | - | -]-f- 4] - 4] - 6} 4} 3e}aa} - | - | - | -]-]- 4-4 - wl] os | s2 far] - | -]-]-f-)-]-]- wl} s | mfo]-]-]-]-f-)-)-4]- 2s| 110 | 94 | a2 | 87 | s¢ | - | a7 | a2 | - | as fon 35 | 135 | 115 | 100 | 105 | 100 | - | 10s | 100 | - | 9 | 86 50} 16s | 140 | 125 | 130 | 120 | - | 170 | 150} - | 110 | 105 70 | 210 | 180 | 155 | 160 | 150 | - | 210 | ass | - | 135 | 125 9s | 260 | 215 | 190 | 195 | 185 | - | 225 | 220 | - | 165 | 155Tabelul 5.3. (continuare) Intensitatile maxime admi if2];3]74]s5]«e«,]7]s][*]wj[u]n 120] 300 [250 | 220 | 220 | 210 | - | 290 | 260 | - | 190 | 180 150] 350 | 290 } 250 | 250 | 240 | - | 295 | 295 | - | ais | 20s 185] 400 | 335 | 285 | 285 | 270 | - | 325 | 280 | - | 245 | 230 240] 480 | 395 | 340 | 340 | 310 | - | 350 | 330 | - | 290 | 273 300] 550 | 460 | 390 | 390 | 355 | - | 400 | 380 | - | 330 | 315 400] 660 } 550 | 460 | 450 | 420] - | 460 | 440 | - | 325 | 365 so] - | - | - | - | - | - | s30{ sto} - | 440 | 420 Noti: IMPORTANT! Valorile din tabel vor fi corectate, funcfie de condifille de pozare, prin fnmultire cu coeficienjii de corecjie de mai jos si anume: La cablurile utilizate in ca. (varie dinubeisinipenrucey © @ ‘_ mun" 1536 10550) 70=150 1852240, 240-400 he 0,85 0,72 07, 0.69 0.67 [pCa cablurite de20 KV si 30 EV cu manta de sluminiu: se. mam 25235 50+120 | _150; 180 240; 300 400; 500, x, |@ 0.96 093 091 0.88 0.83 al 0.95 095 0.93 0,90 0,86 Tabelul 5.4.1 ale curentilor in regim permanent pentru conductoare cu izolatie de PVC sau cauciuc, utilizate tn instal mediului ambiant de + 25°C le fixe, la temperatura Teta maxim aisle cura [AT Sectiu- Conductoare FY; F750_ Conductoare AFY; AF750 (mb, | Tere [— Monat in ub ee [Ue er [Monte ube inser [2 [3] a] Se ps apse a 10g ao 1s ep ase ee eas a [sao 589 as 50 as 1078} 35—[ a9 fas 99 alfa 36a 1 EE 5 A cs 20360-30017 136-157 | 20s ss asi 08 95 [310 [aaa oe [ra [es | ne t66 ass 120365 [272] 950 -aae 196} 28s [arr [ast | te a3 150_[-a1s“} 310] 280 ]-255-[ ape [330 [23m | 21a | iss sas ee as pt 2 S00 [98s 490 |“780—[ os ‘Temperatura maxima admis pe conductor este + 70° C pentra izola pentru izolatia din cauciue, 110 din PVC $i + 60° CTabelul 5.4.11 le curentilor in regim permanent pentru conductoare iu gi conductor de nut din ofel-aluminiu Intensitatite maxime admise torsadate din alu Seajiunea nominal | Revistenja conducto- | Reactanja conducto- Tntensitatea conductoarelor. mm? | rului, ohmvkm rului, ohmvikm curentului, A 3x 16mm? Al 1,802 0,098 75 + 50 mm? O1-Al 0.61 0,098 3.25 mm? Al 118 0,097 +50 mm? OAL 0.61 0,097 7 335 mm Al 0.833 0,089 1 50 mm? OAL 0.61 0,089 3x 50 mm? OAL 0,579 0.086 ai +50: mm? Al 0.61 0,086 3x35 mm? OAL 0,437 0,084 20 +50 mm? Al 0,61 0,084 ' ‘Temperatura mediului ambiant: +°25° C ‘Temperatura maxima admis& pe conductor: + 70° C. Tabelul 5.4.11 Intensitatite maxime admise ale curentilor in regim permanent pentru conductoare neizolate din cupra, aluminiu, ofel-aluminiu $i ofel, montate in aer Sectiunea Tntensitijile curenfilor, A nominala a ‘Cupra ‘Aluminiu Ojel-Aluminiu Orel conductos Felul montajului relor, mm’ [Exterior | Interior | Exterior | Interior | Exterior Exterior 6 70 30 5 : : 5 = 10 95 80 18 60 80 50 : 16 130 100 105 15 10s 75 45 25, 180 140 135 10s 130 100 60 35, 220 170 170 130 178 135 8 30 270 218 215 165 210 165 90. 70 340 270 265 210 265 210 125 95 41s 335 320 255 330 260 140 120 485 393 375 300 380 305 : 150 $70 465 440 355 445 365 : ‘Temperatura mediului ambiant : +25 °C ‘Temperatura maxima admis& pe conductor : + 70 °C. Tabelul 5.5 Bare neizolate Dimensi-| Masa, [ms Tif] Dimensi- | Masa, [1 Teal] uni,mm | ke/m [pol [ec | ca | unijmm | kg/m | pol | cc. 1 2 3 4 3 6 7 8 9 Bare de cupra Bare dreptunghiulare Bare rowunde 20x3 [ 053 | 1 [ 295 | 290 é 0252 [1 140_[_140 20xs | 089 | 1 | 390 | 385 7 0343 | 1 180__| 180 1Tabetul 5.5. (continuare) 20x5 1 1 470_| 465 8 0,447 1 215 215 Hesse afoot ae 4x10 | 3,56 1 1025 | 1000 16 1,790 1 570 3570 Sn A axe paar [ 1 | is bow [ae Pest taf ie sa DE pin ies] ep tof fat_| [aa [abo] 3s fase [te a md meas el _ 7,10 2 2360 | 2240 pore 10,65 3 3185 | 2950 | 20/24 1,23 1 600 600 86x10 | 7,12 2 1970 | 1840 | 22/26 143 1 650 650 14,24 2__| 3305 | 2950 | 25/30 1,93 1 830 830 2136 3 4600 | 3895 | 28/34 2,20 1 925 925 Tora [1 [ieee sar en iooETa a0 [1 as fans [ase sate 2am 3 [ar [an ema} tt aa Soran aT iar anes [one | 1 Par] Port [asi om [Pas [990-6 oss | so as inE2Tabelul 5.5. (continuare) Tp? J2?]* 13]. 17 ])*])» |. soxs | 0075 | 1 | oo | os | 20 | oss | 1 | o20 | ois 1,350 | 2 475 | 11S, 22 1,030 1 705 700, soxio | 1350 | 1 | 95 | v0 | 25 | rao] 1 | eo | oss 2700 | 2 | 1750 | io] 28 | 1660 | 1 | 1000 | 975 | eoxs | ogi0 | 1 | sos | 770 [ 30 | 190 | 1 | 1100 | 106s | usa | 2 [1390 | i335] 35 | 2600 | 1 | 1380 | 1300 eoxio | 1620 | 1 | 150 | uas| 38 | 3000 | 1 | iso | vas 3230 | 2 | 2000 [is | 40 | 3390] 1 | 1660 | iss0 3860 | 3 | 2075 | 200 | 45 | 290 | 1 | 1960 | 1750 80xS 1,080 1 1045 | 1010 2,160 2 1840 | 1725 Bare wbulare 3240 | 3 | 2530 | 2300] 2000 | 0475 | 1 | 8 | sv azo | 4 | 3220 | 2990] 2500 | ose | 1 | 60 | oo soxi0 | 2.160 | 1 | 1496 | 1436 | 3040 | oes | 1 | 765 | 165 azo | 2 | 2045 | 2460] 3540 | 070s | 1 | as0 | 850 64a0 | 3 | 3080 [3290 | aous | oon | i | 935 | 935 | sao | 4 | as | a0] 550 | 1010 | 1 | 100 | 1080 woo tof 2700 | 1 | 181s | 1750] s05s | ano] 1 | was | nas] saoo | 2 | 3220 | 2590 | sao | 1450 [ 1 | 310 | i910] wio0 | 3 | +485 | s910 | oa70 | vo | a | iss | isis voao [+ | 730 [905 | 7000 | 1960 [1 | 7m [v7 Bare de ofl Bare dreptunghiulare Bare rotunde 20x3 047 1 100 65 8 0,395, 1 48 | 48 2x3 0,59 1 120 80 10 0,617 1 s7 37 won | on | a | wo] ss | | oss | 1 |e | o axa | om [1 [mo fas} [im] | | m soxs | we | 1 | a0 | 155 | 16 | vaso] 1 | os | os coxa | ai | 1 | 250 | 185 [18 | 20001 1 | 100 | 100 113Tabelu! 5.5. (continuare) 1 2];3][4]5 6 7 8 9 10 yox3s | 16s | 1 | 320 | 21s | 20 [240 [ 1 | 124 | 126 gox3s | 18s | 1 | 36s | 24s | 22 | 2980] 1 | 132 | a32 gox3s | 212 | 1 | 410 | 275 | 2s | 3go0[ 1 | 147 | 147 1oox3 | 233 | 1 | 460 | 305 | 30 | ssso] 1 | 172 | i oxa | oes | 1 | us | 70 Bare tubulare asx | 078 | 1 | 140 | 85 3ox4 | os¢ | 1 | 16s | 100 |13,502,25] 0624 | 1 3 | 75 aox4 | 126 | 1 | 224 | 130 |17002,25| o819 | 1 90 | 90 soxa | us7 [1 [| 270 | 165 |212sa7s] 1250] 1 | us | us ox | ise | 1 | 325 | 195 [2675075] 1630] 1 | 14s | tas yox4 | 220 | 1 | 375 | 225 [33,503.25] 2420| 1 | 180 | 180 sox | 2,51 | 1 | 430 | 260 | 42,253.25] 3,130 1 | 20 | 220 soxs | 283 | 1 | 290 | 290 |48,253,50] 3.860] 1 | 255 | ass rooxa | 3,4 | 1 | 535 | 535 |60.002,75] 5200] 1 | 320 | 320 75,503,75| 6640 | 1 | 390 | 390 Bare din ojel comier 80,25/4,00] 7640 | 1 | ass | ass 25253] 1418 | 1 | 233 | 155 130x303] 1,87 | 1 | 320 | 194 ind cale ferata (Profil) |4ox40xa] 2,54 | 1 | 430 | 260 j45 x45 x5] 3,12 | 1 | 278 | 278 7 [2000] 1 | 390 | 390 s0x50xs] 3,94 | 1 | 596 | 345 9 [930[ 1 | 410 | a0 s0x50x6] 460 | 1 | 640 | 347 | 11 | tog] 1 | sio | sio l6ox6ox6] 569 | 1 | 776 | 416 | 14 [ian] 1 | soo | S60 j60 x60] 7.44 | 1 | 897 | 431 ws [ines] 1 | 625 | 62s sox 808} 966 | 1 | 1340 | 619 | 24 | 2360] 1 [| 720 | 720 Not: IMPORTANT! inainte de stabilirea curentului maxim admis in bare, valorile din {abel (date pentru: temperatura mediului ambiant de +25 °C, altitudinea maxima de 1000 m, montaj pe muchie la distanje una de alta conform figurii 8.8, pe traseu orizontal i vopsite) vor fi corectate, functie de alte conditii de pozare, prin inmulfrea lor cu coeficieni 4sit abe 36 Conicni da corset K, uncle demodal de porare corent continu gi 6v mai multe conducoure in cent aller ea oa te {DES te T= wottts lof tt deperae= ESSN [Simtel str Fan Tet [e]> ‘peep i 7 wets Pepa pope [ oe Jomepe tee pr ass} aso , top : 0 | 09s | 079 [recs doo, oss 03s | 038 ole ago [oa ot ese lem ess, [JOO OD Face rE rm Ho oo . » Loss| os oss| eas [ose] 400 9s [ose] exo | o2s | an 2 CC 095 foun) 076 [a7 [ope Z : feas[oas [eas [ars | o7 035 fare] ore [ore | as a oxe| on [020| 077 | 076 os Joel acm Lams | onegit Tabb 36 oninare) 7 3 sp4[s]e]7 vor eye costae estar Porae stu Ne tae L 1 [098 | 096} 093 | 092 os lose] oso | a75 | o7s 2 | Bem 1 [0.95 [0.93 | 0.90 | 0.39 ass faso| 076 [or | 068 3 1 Toss [os2 | oa | oss 095 [07a] 0.74 | o70 | 068 6 1 [093 [090 | 087 | 0.80 as [are] 0.7 | os | 066 4 castpe fe sles pe pee Pore 1 | 098 |090| os? | 036 ols a. 095 Jo7s| 073 | 068 | 066 Blom ‘NOT Ia distang de pee > 2 em stata ie cablu = 2: Ky8 ay i Cabin monofai sitm fca porate ce ei 7 Para elt wel eaba ‘Air Tong ee) Mosse Tiana ie ae aon = cable isan er Tae ar = eae cere 2 [isan fai de pret = 2m Dian fh de pert =? cm fee ‘Nomi seein fmt deere cablu monfizale ‘Nami seme | 7 unit sitenelor ee T]2 [3 we 12,3 ie 3a cotta pe ie hott 92 | 089 | 038 035 | 090 | oss eal Poze is. cas pe au rea semi exe etic. Powae sar Ne pte 1 on] 039 a3 | ose | oss 2 am | 03 ‘ov [ass | ost 3 oss | 0 ‘ont [ass [ ost € a | 0.0 axe [ost [ 079 Tae 3.6. (contin) 7 sepa z Loe cotta pe etre. Poowe sia. gre T post [oe Tame ; oer fost {033 iPass Logs x ass Foss [097 icp eset ose é. ost Fost 1090) 1 Poss Tose Nina e[s)Coa mana tem ia pomnte ee lear ssi ina ear Figura ; ; Fig [panies ceva pe a see mettice oH sau pe pee Porae unt oO” su aut Pt ange ae pete = o9s| 031 | 089 meee depen 7 ox | one [ ose INOTA: ta distant DAD: ah de peee 2 | site cabaret Jeu k=Tabelul 5.7.1 Coeficientii de corectie al lncdredrii maxime admisibile in functie de temperatura solulul (K,) pentru cabluri cu izolatle de hartie impregnath pozate in sol “Temperatura admi- “Temperatura mediului, °C sibils a conductorului| 15 | 20 | 25 | 30 | 35 | 40 | 45 | So _| 55 | 60 Th21314{15[6 [7] 8 | 9 | 10 85 7.04 | 1 | 096 | 092 | 08 | 0,83 | 0,78 | 0,73 | 0,68 | 0,62 80 1.04] 1 | 0,96 | 0,92 | 0,87 | 0,82 | 0,76 | 0.71 | 0.65 | 0.58 0 105 | 1 | 095 | 0,89 | 0,84 | 0.77 | 0,71 | 0.63 | 0,55 | 045 6s 1 | 1 | 0,94 | 0,88 | 0,82 | 0,75 | 0,67 | 0.58 | 0.47 | 0.33 60 ~ | 1 {093 | 0,87 | 0,79 | 0,71 | 0,61 | 0,50) 0.35) - ss | - | 1 [093 [oss | 0,76 | 0,65 | 0.53} 038) - | = Tabelul 5.7.11 Coeficientii de corectie ai inchrciril maxime admisibile n funcfie de temperatura serului (K,) pentru eabluri cu izolafle de hirtie impregnath “Temperatura mediului, °C ‘Temperatura admi- sibilda conductorului| 15 | 20 | 25 | 30 | 35 | 40 | 45 | 50 | 55 | 60 a Tr2ts}e{[s];e[7}] se] 9] 0 85 —]~ | ios [1 | 095 | 0,90 | 0.85 | 0.80 | 0.74 | 0.67 80 1,05 | 1,05 | 1,05 | 1 | 0,98 | 0,89 | 0,84 | 0.77 | 0,71 | 0,63 70 1,06 | 1,05 | 1,06] 1 | 0,94 | 0,87 | 0,79 | 0,71 | 0.61 | 0,50 65 1 | 1 | 1 | 2 [093 | 0,85 | 0,76 | 0.65 | 0,53 | 0.38 60 i} a J a | a Jog | os2 | o71 | 058 | ot} - 55 ~ | - | a 2 [089 } 0.77 | 0,63} 045] - | Tabetul 5.7.11. Coeficienti de corecti ai inchreArli maxime admisibile in functie de modul de montaj “.) pentru cabluri cu zalatie de hArtie impregnatd Numiral de eabluri pee ae TT2]ps [4 [steps b= Cabluri Gu mai multe conductoare| (3, 4) pozate aléturat in pimént ta Creat nen darana de| | O85 | O75 | 0:68 | O64 0,60 | 0,56 | 0,53 "Tem intre cabluri Sisteme tifazate de cate 3 cablur i Fronofazate pozatealaturat in| 1 | 0a2]o7a[oes} - | - | = | - aceleasi condiji idem, pozate in tunghi cu distania medic inte sisteme de 25 em ope Loess] Kz ez [Cabluri cu mai multe conductoare eaee ia tert separate din ofl sab 0,88 | 0,74 | 0,70 | 0,67 | 0,65 | 0.63 | 0.60 | 0.58 [alt materialTabelul §.7.1¥. Coeficlentil de corectie al IncHrcdrii maxime admisibile in functie de temperatura solulul (K,) pentra cabluri cu izolatie si manta din PVC Temperatura maxim ‘Temperatura solului °C aconductonului,*C [10 | 15 | 20 | 25 | 30 | 35 | 40 | 45 | 30] 35 | 60 O°C pentru cabluri de) 1 991 1.95 1 |0,95 | 0,89 | 0,84 | 0,77} 0,71 | 0,63 | 055 0.45 GILKY $i 3.5/6 KV. 0°C pentru eabluri de) 112} 4.06) 1 |0,93] 0,87] 0,79) 0,71 | 061 | 0.50} 035] - BAOKV, Tabelul 5,7.1¥, Coefictentii de corectie al inedrcirii maxime admisibile in functie de temperatura uerului (K,) pentru cablari cu izolatie si manta din PVC en “emperatura maxima a Temperatura aerului °C i ‘conductorului, *C 10 | 15 | 20 | 25 | 30 | 35 | 40 | 45 | 50] 55 | 60) 3°C pentrs cabluri de] | 5 7 Brey pasekY | 122 | 617] 142] 1.06] 1 [0.94 | 0,87 | 0.73 |0.71| 0.61 |0.50 9°C pentru cabluti de 7 Ga 1,29] 1,22/1,15]1,08] 1 [0,91 |o.82] 0,71 |0.58) 0.41 intrebari recapitulative: 1 CAnd se folosesc conductoarele Al si cind OL-AI la constructia LEA? + Ce rol are firul de garda si din ce material este confectionat? Cerol are al patrulea conductor la un cablu trifazat? Ce rol are ecranul si din ce material este realizat? + Ceol are armitura cablutilor? (Cun influenteaz material izolatiei pierderite in dictectric? In ce conditii se utilizea7A cabluri cu conductoare de cupru? + Cum se citeste simbotul ACYABY 3 x 70-+ 50 mm2? \ De ce temperatura conductoarelor in regim stabilizat nu trebuie s& depageasc& o anumit8 valoare pentru LEA? Dar pentru LEC? (Comparatialimentarea unui receptor cu aceeasi P, U, J. 1, caso, /in varianta LEA si LEC. + Care este diferentaintre c&derea de tensiune gi pierderile de tensiune? + De ce se neglijeaza ciderea transversalA de tensiune? - De ce AU nu trebuie s& depageasca o anumitd valoare? -Dece la U, 2 110 kV se admite AU> 10%? - Ce metode de reglare a tensiunii cunoasteti? -Ce este efectul peticutar si cum influenjeazd alegerea profilului barei? Ce este efectul de proximitate si cum influenteazA sectiunea efectiva a barelor? Aplicatii 5.1, SA se aleaga si s8 se verifice (conductoarele) cablurile de alimentare a otoarelor electrice, a tabloului de forfa si sectiunea barelor de 6 kV si 0,4 kV ale »stului de transformare din aplicatia 4.1. LO.Rezolvare: Sectiunea conductoarelor se alege cu criteriul termic gi se verificd cu criteriul cfderii admise de tensiune. Pentru motoarele de joas tensiune se va considera 1,= [yy (curentul nominal al motoarelor), iar pentru tabloul de fort: Tere = ¥ Lay = 72,6 + 44+ 32,7 + 34,4 +12 = 195,7 A Fo Din tabelul 5.3 pentru cabluri ACYADY pozate in aer la 30° C se alege sectiunea s =120 mm?, pentru care J,,= 220 A. ‘Curentul pentru verificare cdiderii maxime de tensiune se calculeaza cu relatia (5.36): nt Ipte = Ipmax + ¥ Lei = 6,5°72,6 + 44+ 32,7 + 34,4 +12 = 595A a Caderea de tensiune va fi AU yp) = V3(Rols «Ipre “cos + Xols «Ipre -sing) = = V3(0,304 0,25-595-0,8+0,077- 0,25-595 -0,6) = 74,4V AUI x (%) = Fig 100 = 19,5% > 12% = AV adp Deoarece ciderea de tensiune este mai mare decat cea admis’, se alege sectiunea s = 185 mm? pentru care AU, =11,8%. Pentru cablurile care alimenteaz4 motoarele, s-a calculat o densitate de curent care apare la pomnire: 20 A/mm? pentru Al [35 A/mm? pentruCu Rezultatele calculelor sunt prezentate in tabelul 5.8. rien 38 wolelalslalelel=| elt ale lela ul |fW]} [A] fem’) [A] | [A] | frm) orm) (21) 10) {vy} | &% mam?) Te eet ae ee ma {aoot mea star faba ool Tae wa Joa] TLL ee [Or 8 Binet sos as-tar anata tae [or foor] sssTese [oar ts mete Sette fae foie ao pois | cor fort sar Lost [Tks Wess Laas o-fas street one er nop 121 [206 [sa6 [4 met Se treat ssf fan toe | oor foael aa | see tae Ts Bear Pattie pe Peet aor woe tnost 37 sar rae HE bere per tas tse ser tos frst aie aos faas Lie ere paeet tof ar estar ser aps fooot sar fart rae Ba at Ptr tar Looe [oro fost sor ser Tose roSectiunile alese verificd criteriile impuse. Alegerea barelor Statia de 6 kV ~ Curentul de sarcina maxima vehiculat este cel corespunzator puterii rezultate in aplicatia 4.1. de S, 170,5 kVA, deci: Leon = —5¢— = 21705 ci6kv) = = v3U, 3-6 Din tabelul 5.5 se aleg bare dreptunghiulare din aluminiu 40 x 5 mm2, care admit un curent de sarcina /,,= 555 A. Tabloul general 0,4 kV. Curentul la care se dimensioneaz curentul de bare este curentul din secundarul celor doua transformatoare functionand in paralel: Sar -B _ 2-630-0,75 V3U2n — -V3-0,38 Se aleg bare dreptunghiulare din aluminiu 100 x 10 mm, care admit un curent de /, BISA. Sectiunea aleasa se corecteazé pentru montaj pe lat: Ima ),9-1815 =1633A >1432A. Tabloul de forté 0,4 kV. Curentul maxim cerut de motoare in regim normal de functionare este /.¢p;=195,7 A. Se aleg bare dreptunghiulare din aluminiu 20 x x 5 mm? care admit un curent /,= 310 A. In functie de condifiile de montaj si exploatare se pot face si alte corectii pentru curentii admisi, cu relatia (8.39). 209,1A Tacos) = =1437A 5.2, SA se dimensioneze secfiunea unui cablu din aluminiu cu izolatie din PVC care alimenteaz& un consumator cu S,= 90—j 70 kVA la U,= 0,38 kV. Cablul este pozat in aer pe un perete vertical impreund cu alte cinci cabluri, intre care exist distanfa d, iar temperatura este de 20°C. Rezolvare: Valoarea curentului de caleul va fi Se _ ¥907 +707 114 V3-U, —¥3-0380 V3-0,38 Din tabelul 5.3 se alege pentru conductorul dat sectiunea s =7 0 mm?, pentru care Ing= 200 A> I,= 1734 A. Curentul maxim admis in condifille date va fi (5.14): Ima = kn “ko Ta Din tabelul 5.6 rezulté k,,= 0,87, iar din tabelul 5.7 rezulta ke = 1,06, deci: Ina = 0,87 1,06- 200 = 184,4 A >173,4A = Je Sectiunea aleast se verificd. Se alege un cablu ACYADY 3 x 70 + 50 mm?. 173,4A 1225.3. Un conductor neizolat din aluminiu cu sectiunea de 70 mm? admite la 0,= 70°C si temperatura mediului ambiant de 25 °C un curent de 265 A. Ce curent ar admite daca temperatura mediului ambiant ar fi 40 °C? Ce curent ar admite dac& ‘conductorul ar fi de cupru? Rezolvare: Conductoral de aluminiu va admite la 6,4, = 40 °C un curent: 8. - Oma 70-40 nasto|g san, = 2°5\aqzas = 216A Dac conductorul ar fi de cupry, curentul admis la Ona = 40°C din cupru va fide: Tr ‘au(40°C) 70-40 Teusotey = 34047 =277A, 5.4. Un consumator aflat la 2,5 km de stafia de transformare necesitA o putere de S- =1892- j1063kVA la 6 KV, 50 HZ (aplicatia 4.1). S& se dimensioneze sectiunea unui cablu cu conductoare din aluminiu si izolatia din PVC, admitind o c&dere de tensiune AU ad = 5%. Rezolvare: Je= =* = 209A; cos = 0,872 V3U, V3-6 Se calculeaz& cdderea reactiva de tensiune cu relafia (5.32): AU, = V3XT sing = V3 -0,1-2,5-2,09-0,493 = 44,56 V Cadera admisa de tensiune va fi: AU aa = 0,05-6000=300V Caderea activa de tensiune rezulta: AU ae = AU ua — AU, = 300 - 44,56 = 255,44 V Sectiunea conductoarelor de faza se calculeazi cu relatia (5.35): Bul cos _ ¥3-2500-209-0,872 yaibU ac 34-2554 Se adopti S,= 120 mm?, pentru care J, = 230 A, deci sectiunea aleasd se verified cu criteriul termic. =90,7mm? 5.5. S& se determine c&derea de tensiune intr-o refea de iluminat cu sarcinii uniform distribuite cu i= 0,01 A/m, != 100m, U= 220 V si realizat& din conductoare ACYY 2x 10 mm?. 123Rezolvare: Neglijnd caderea reactiva de tensiune in relatia (5.28) se poate scrie: i? _0,01-1007 _ ” 7 = 6.68% > 39 BU = = Fai TNATVs AUC) = 5-100 = 6,68% > 3% Deoarece pentru instalatiile de electrice de iluminat AUas $3% se impune utilizarea unor conductoare cu s = 25 mm? pentru care: 0.01 -10007 AU = 2-34-25 588V; AU(%) =2,67% <3% 5.6. Se da reteaua trifazata in cablu ACYY 3 x 50+ 25 mm?, 380 V, 50 Hz.cu schema din figura 5.8. Sa se determine cdderea maxima de tensiune. Rezolvare: Reteaua fiind omogena c&derea de tensiune se poate calcula cu relatia (5.23): 3 3 AmB n cose +XoV Mele sings |= i D AU x: 3 3 = Amdo cosp+ Xo) Luix sno 1 1 Din tabelul 6.3 rezulta pentru cablul din aluminiu cu s = 50 mm? Ro = 0,6062/kmsi Xo = 0,0812/km; Ror) = 0,7272/ km. AU as = V3[0,606(50-40-0,6 + 130-60-0,85 +230-30-0,9)+ + 0,08 1(50-40-0,8 +130-60-0,53+ 230-30-0,435)]-107 AU p =15,94V gi AU (06) = 224100 = 4.19% < 5%. 4-408 = 304, cos, = 0.6 cos9,= 0.9 Fig. .8. Scheme electrics a rejelei 124Considerdind cazul céind conductotul ar avea temperatura de 70 °C, c&derea de tensiune va fi: AU 43 = V3(0,727-14,04 + 0,081 -8735) 8,88; AU3(%)= 4,96 < 5%. Eroarea de calcul ar fi de: 18,88 -15,94 18,88 ‘Se observa valoarea redusi a componentei reactive a c&derii de tensiune pentra rejele in cablu. Se va calcula si ciderea maxima de tensiune data de curentii pe tronsoane. 100 =15,57%. 5.7. SA se determine, folosind metoda densit8tii constante de curent secfiunile tronsoanelor pentru schema din figura 5.9 relizata in cablu ACYABY. Se admite AU ad =5%. Rezolvare: Caderea admisé de tensiune va fi: 15-380 AU ad = =19V jerea reactiva de tensiune deci Macca) = AU adasy Reteaua fiind omogena, densitatea de curent se calculeaza cu relatia (5.39): AAU act Ak) _ 34:19 Se neglijeaza c Al) 4 =3,64 A/mm? Lik cosg, 50-0,89+70- 3.64 Alm? Sectiunile pe cele trei tronsoane vor fi: 1) A A HO 30,2mm?. Se adopts Sin = 35mm’; 3,64 os 60 Sea 6,4mm?. Se adopt s2x =16mm?; som rom 2 som ; = M0-j55A = 60-38. i= 50-j20A 1,=40-j25.8 i= 204/100 ig 5.9. Schema electricd a reflei, 125= 20 _ 2 rye sy R= = 5.49mm?, Seaton @ sy =6mm?. Wye 40m boxw 5.8. Un consumator este alimentat sm 100m aos conform schemei din figura 5.10. Rejeaua lo © este realizata in cablul ACYbY 3 x 50 + J 35 mm?, Factorul de putere mediu pentru 25kW na tofi consumatorii este cose = 0,8 inductiv. Sa se determine c&derile maxime de tensiune in regim normal de funcfionare (Q, $i Q, inchise) si in regim anormal (Q, deschis). Fig. 5.10. Schema rejelei Rezolvare: Se considera refeaua omogena cu alimentare pe la doud capete cu tensiuni egale 5i in faz. Neglijand reactanfele se poate scrie (5.29): Py x LPL Li _ 25-2104 40-110+30 40 Lap 360 Refeaua alimentatd pe la doud capete se descompune in doua refele alimentate pelaun capat cain figura 5.11. Se observa cd refeaua se sectioneaza la consumatorul al doilea. Caderea de tensiune se poate calcula cu relatia: Wa = DBI Ro + Xe) 99 _ 042-1504 93100406067 0081079) 19g Un 380° Rosi X, se aleg din tabelul 6.3. AU = 2,81% < 5% AU gq = (60.7 40+ 30,7 -70)(0,606 + 0,081-0,75) 380? in regim anormal (Q, deconectat), c&derea de tensiune va fi: O 34,3 kW 10 212% < 5% AU gy = 25: 150+ 40 250+ 3032004606 + 0,081-0,75) 149 _ 108% <12% 3807 «150m, 100mm 3 40m AO Fe +—Oa 343kW | 9,3 kW | 30,7 kW 60,7 kW 7 vy v 25kW Py =93kW 30.7 kW Py = 30kW Fig. 5.11. Refeaus sectionatt, 126120m 230m 250m 1 2 3 AO- meal ——> + —- —>-————~9 | 8: | Ss v v v 30kW 4a2kW 60 kW cosp = 0,7 cose cosp = 0,82 Fig. .12. Schema electric a rele Caderile de tensiune nu depasesc valorile maxime admise, deci rejeaua este dimensionata corect. 5.9. S& se determine cAderea de tensiune pentru refeaua din figura 5.12 realizatd in cablu ACYY 3 x 150+ 1 x 120 mm?, cu U, = 380 V. R: AU a3 164% > 5% 5.10. O retea monofazata aerian& de 220 V, 50 Hz cu conductoare de Al 2x X70 mm?, alimenteaza un grup de 20 de locuinfe, care absorb putere maxima de 4 KW la cosg = 0,9. Sa se calculeze ciderea de tensiune pana la consumator, daci sunt racordate la refea din 25 in 25 de m. Se va considera cazul sarcinii uniform distribuite. R: AU =9,03% > 5% 5.11. Si se dimensioneze barele unui post de transformare 20/0,4 KV, 50 Hz, echipat dou transformatoare de 1000 kVA ( = 0,7). Din bara de 20 kV se mai racordeazi gi alti consumatori S,= 2—/ 1,2 MVA. R: Szo xy = 40x5mm?;50.4 ev =2%(100%10) mm? 5.12. Sa se aleaga gi st se verifice sectiunea de tip CYY care alimenteaza un motor cu: U,= 380 V, P,=2 50 kV, = 94,5%, cose = 0,89, 1, = 360 A, 1/1, = 7,0, 1,= 250 m. Cablul este pozat in aer pe un rastel vertical, cu alte $ cabluri, fara distante intre ele. Temperatura in tunel este de 25 °C. R: Sc, = 240 mm?; AU = 0,93%; j, = 10,5 A/mm? 5.13. S& se aleagé cablul de alimentare a unei instalatii de topit prin inductie, care are urmatoarele date: 0 KV, J, = 250 m. Cablul este pozat in aer pe un rastel vertical, cu alte 7 cabluri, cu distanga d intre ele. Temperatura mediului este de 35 °C. Ri sq) = 50mm? 5.14.0 statie de pompare pentru irigatii este alimentata printr-o LEA realizata cu conductoare OL-Al cu lungimea de 8 km. Receptoarele sunt alimentate la 0,38 KV 127printr-un post de transformare 20/0,4 KV si absorb o putere P_= 340 kW la un cos = 0.8. Sx se determine sectiunea liniei de alimentare astfel incat ciderea de tensiune sé nu depaseased AU aa = 5%, R: Sorat = 25/4mm? 5.15. Sa se verifice la cddera de tensiune o linie electric, realizata in cablu ACYDY 3 x 120 mm?, cu lungimea de / = 4 km pe care se vehiculeazi o putere Se =1200- j900kVA. R: AU =5,4% > 5%, se adopta s = 150 mm? 5.16, Un consumator aflat la distanta x de Postul de transformare absoarbe 0 putere S,= 95 ~j 52 KVA, la U,= 380 V. Sa se aleagé cu criteriul termic sectiunea conductoarelor, pentru variantele constructive LEA si LEC cu conductoare de aluminiu si s& se determine lungimea maxima a liniei care asiguri AU ga = 5%. Res e4~ 50 mm? 5, ¢¢= 70 mm’; Iyeq=97 mi; hee = 145 m 5.17. Instalatia de iluminat exterior a unei intreprinderi este realizatd cu 10 lampi LFV 250, amplasate la 50 m gi alimentate la 220 V. Sa se determine sectiunea necesari cablului ACYY, dacd AU ad = 3%. R: sq = 70mm? 5.18.0 linie in cablul alimenteazd 2 consumatori aflati la 3 km, respectiv $ km de sursd, sarcinile cerute find S, = 1,5 -j 1,2 MVA si S,= 1,2 -j 0,9 MVA. S& se calculeze sectiunea necesard pentru tensiunile de 6 kV si 20 kV si materialul conductor de cupru si aluminiu. Se va considera AU as = 6%. Rz Sqreuv = 240 mmM* 84130 4y = 150 mm2; Scueay = 70:mm?s $c, 2opy = 50 mm? 5.19. Sd se determine secfiunea conductoarelor din aluminiu ale unui racord ce alimenteazd un consumator monofazat de 20 kW la 220 V, 50 Hz, aflat Ia 150m de postul de transformare. Se vor studia variantele LEA si LEC, considerand AU =5%, R: Sue, =120mm?;suec = 70mm? 1286, PARAMETRII RETELELOR ELECTRICE 6.1, NOFIUNI GENERALE ‘Cunoscand schemele de principiu si marimile caracteristice aie principalelor elemente ce compun rejelele electrice (generatoare, transformatosie, linii, bobine de reactany, motoare electrice), se pot calcula principalii parametri ai acestora, necesari pentru calculul c&derilor de tensiune, pierderilor de energie si putere, calculul curentilor de scurtcircuit si de punere la pimant (de defect) si calculul circulatiei sarcinilor. in toate cazurile se vor determina parametrii de succesiune directa (pozitiva) in regim normal de funcyionare, considerand refeaua trifazatd, simetric’ gi echilibrat, calculele ficdndu-se separat pentru fiecare faz in parte. Parametrii calculati pot fi longitudinali (rezistenfé, reactan{A), care au valori reduse ale impedanfei i se consider conectati in serie in cadrul schemelor echivalente care respectd configurafia real& a refelei si transversali (conductanfa, suscep- tant), care au valori mari si se conecteaz& in derivatie si radial in raport cu punctele comune. Cu ajutorul parametritor calculati se pot intocmi schemele echivalente ale elementelor componente ale refelei, care permit calculul electric al acestora, Schemele electrice echivalente pot fi in T, 1, I. in unele cazuri se pot intocmi scheme electrice simplificate in care se neglijeaz& paramettii transversal in cazul sistemelor nesimetrice se calculeaza parametrii corespunzatori schemelor de succesiune direct& (pozitiva), inversa (negativa) si homopolard (zero). 6.2, PARAMETRII LINIILOR ELECTRICE AERIENE Parametrii electrici ai unci linii pentru transportul energiei de orice categorie (joasa, medie sau inaltd tensiune, acrian& sau de cablu) se referd la conductoarele liniei gi se caracterizeaza prin urmatoarele m&rimi specifice (raportate la unitatea de lungime a liniei de 1 km): rezistenta R, [Q/km], reactan(a inductiva X= w - Ly [2/km), conductanta G, [S/km}, susceptanja B= 0 - Co[S/km], impedanfa complex’ Zy= Ro+ j%o cu valoarea absoluta Zo = Rj +X) siadmitanta complexd Y= = Gy+ jBp cu valoarea absoluta Y) = G2 + Be Pentru LEA cu tensiunea pana la 110 kV, in unele calcule se pot neglija parametrii transversali. Schemele echivalente in cele doua situafii sunt prezentate in figurile 6.1. si 6.2. 1296.2.1. REZISTENTA LINIILOR ELECTRICE AERIENE Rezistenja in curent continuu se U| Yo} catculeaza cu relatia: 1 R=—-RQ) 6.1) n Fig. 62. Schema electri simplificat, iar rezistenta specificd cu relatia: By =p = [hn 62) in care P este rezistivtatea matrialului conductor, n © minim: 1 —lungimea liniei, in km; 'y~conduectivitatea, y= 1/p; ‘5 sectiunea conductorului, in mm?; n—numérul de conductoare (ci de curent) in paralel pe faza. Valoarea rezistivitiii p se d& ir literatura de specialitate de obicei pentru valoarea de 20 °C. Deoarece in instalai temperatura conductoarelor poate varia intre.-40 °C si +125 °C sau mai mult, rezistenfa conductoarelor difera de cea corespunzatoare temperaturii de 20 °C datorité modific&rii rezistivitatii si se poate determina eu relay Rg= Rog [1 + (8 - 20)] [Q) (6.3) 130Pentru simplu circuit: Dm =¥{Di2DzsD31 [em] (6.6) Pentru dublu circuit: Du Din Xo =0,14451g (2) Dm Te YDix- Day Day [em], = VDiv-Dx- Diy (om). 68) Pentru LEA cu conductoare jumelate (mai multe conductoare in paralel pe aceeasi faz), raza echivalenté a conductoarelor fazei se calculeaz& cu relajia: Re=Vner-a”™ [om], (6.9) unde: in care: reste raza exterioara a conductorului; n~ numérul de conductoare care formeazi conductorul fascicular; raza cercului circumscris care are ca vérfuri conductoarele corespunzitoare uunei faze (fig. 6.4) Valorile lui X, se dau in tabelele 6.1. si 6.2 in functie de natura gi sectiunea conductorului si de distanja medie geometrica. Se observa c& pentru LEA, X, ia valori in domeniul: X= 0,3..0,4 (Qlkm] Reactanta specified de succesiune homopolara (zero) se calculeazA cu relatia: D, Xor = 0,4335ig—* [Q/km], (6.10) in care: D, este distanja intre conductorul fazei si calea de intoarcere a curentului prin pamant: Fig. 64, Variante de realizare a conductoarelor jumelat, 132eer vet ‘Reristefee i eactanfle LEA cu comductoare din alumni Sestune conductor) w | as | as | so | wm | 9s | ao | 10 Revie Ub tor | ras | oor | omts | os | ass | azn | oat | ore ‘eames ei frome oo 0336 | 012s | ois | 030 | 0207 | o2ms | 02m ‘Sntese med pomerice oass | o34s | o2%6 | ons 0 fae concur mm woo | osm | osc | oasz | ose: } ass: | 0309 | 031s | 020s | 0298 1090 | os | 0377 | oss | oass | oss | os | 0327 | oso | aan 1200 | gas | ose | oe | o3ss | 03s | ose | ose | oss | a2 500 oa | om | oss | os7 | o3ss | osse | oss | ome 200 | T gat | oa | o2se | ores | 0377 | osex | 030 | oass a ‘oass | oaae | oars | 0299 | oso | o3e2 | oar? ca oats | oars | oan | oar | ovo | 393 | oss a oats | oor | o42 | oa | o4os | oss | - oa - | o4ss | oar | our | oar | oars | oxo Tabla 62 Rezistenjele yl reactanele LEA cu conductoare da ofe-slumisin, comsrucie normait Sectimenconduciorauimn') | 35 [30 [7 | 9s | 12 | 150 | iss | 20 | 300 | a0 Revises (Am oi | oss [oan | ose | 0258 | 020 | 017 | aim | cvs | oom Rewsume tm} T iso | oaus | oar | ozs | oa | osa7 | 008 Incaul distant iRatiieromeree T2000 | aa0s | 0392 | ose | 0371 | 036s | oases | i inmim 2soo | oai7 | 0406 | 0396 | o28s | oa | osm | oss | oar] - sooo [oan | oats | oaos | 0397 | 030 | ox | 0377 | os | - 3500 | ease | oaz7 | 0417 | 040s | 04 | 03m | oss | ore : woo | oss | oss | 042s | oss | o4oe | 040i | oso | ose | - : 4500 | = [ous [ome | oss | oa | om | ose | - - ‘000 ow | 029 | 048 e409 | oar | : sso | ~ | ome | oass | ome oais | omar | 0399 | 030 oon : = [oa | ono | 0367 CON : : : ~ | oa | owe aa) 2 : : : : =| eae | ono a) 2 : : : : : =| oa | oan * Per cael ester adoptt r= 1.2mm, intuct ni execonsierat a exposere=Vr-Di [om] (6.12) Se pot admite urmatoarele valori aproximative: ~ pentru LEA simplu circuit cu US 220 kV: X= 344% (6.13) = pentru LEA dublu circuit cu U < 220 kV: X= (6+T)Xo (6.14) in literatura de specialitate [6, 9, 17, 22] se dau relatii complete de calcul si deducerea acestor relatii, precum $i alte aspecte care influenteaza valoarea inductangei, deci a reactanfei inductive. 6.2.3. CONDUCTANTA LINILOR ELECTRICE AERIENE Conductanta este determinata de pierderile de putere activa in dielectricul izolatiei si prin efect corona. Conductanta, datorita imperfectiunii izolatiei este neglijabild in cazul LEA. Efectul corona este specific LEA $i teprezinté o desclrcare automata incom- pleta in spatiul din jurul conductorului sub forma unei coroane luminoase atunci dnd intensitatea cAmpului electric a depasit valoarea critic&: £,,= 21,1 kV/cm. El apare cAnd tensiunea nominali a liniei a depasit tensiunea la care apare efectul corona: U,2 Uc (6.15) ‘Aceasta valoare se determin’ cu relafia: Ucor = 84mym2Sre 1g" {kV}, (6.16) in care: im, este un coeficient care fine seama de starea conductorului, m, =0,72+0,89 pentru conductoare multifilare; ‘m,~ coeficient care {ine seama de starea atmosfericd, m= 1 pentru timp frumos; m;= 0,8 pentru timp umed; 8= 1 are in vedere densitatea relativa a aeruluis D,~ distanta medie geometric’; rr, raza echivalentd cu semnificafiile prezentate anterior. Pierderile specifice de putere activa AP, pe km si faz prin efect corona se pot calcula cu relatia Ini Peek: 241 te an =F +25H 5, Aceste pierderi pot avea valori cuprinse intre 50 W/km gi 38 kW/km, in functie de tensiunea liniei, starea vremii $i gradul de poluare a zonei. ek 135 (Un —Ucor P10 [kW/km} 6.17)Corespunzator acestor pierderi linia prezinta 0 conductanya specifica: Go a {s/km]} (6.18) Conductanja linivi va fi: G=G,l [S}. (6.19) Caleulele se vor face pentru timp umed, 6.2.4. SUSCEPTANTA LINIILOR ELECTRICE AERIENE Susceptanfa se datoreaza faptului cd liniile electrice an eapacitate proprie a fazelor, capacitate intre faze gi intre faze gi pimant. Pentru o refea trifazati capacitajile specifice ale liniei, Cy, se calculeazd cu relatiile: ~capacitatea fay de pamant a retelei, 02. 1 00282 tue em] (6.20) 1 2h 8 ve unde h,, este indltimea medie a fazelor fafd de pimént, Fam = Yh ia hs 5 ~ capacitatea intre faze, 0.0242 Dn ign 8 Te Valorile orientative ale capacitatilor specifice pentru LEA sunt: Cy.,= 5 x % 10° [uFekm]; Cyy= 9 « 10° [AF/km). Datorit& capacititii proprii, LEA sunt generatoare de putere reactivd: Q=V3-U-Ic =0-C-U2 =B-U? [kvar] (6.22) Cun = LF/km] (621) ‘in care: C= G/ este capacitatea liniei in uF: B=wC ~susceptanja capacitiva a liniei, in S; Bo= WC, — susceptanta specific’, in S/km. Susceptantele specifice de succesiune direct ‘si invers se pot calcula cu relatia: 7.58 - By =—5—-10 © [S/km] (6.23) ee Susceptanta specifica de succesiune homopolara (zero) a unei faze se calcu- Jeazi cu relayia: 1367.58 2m Ig re Bon 10°¢ [S/km]} (6.24) Susceptanta capacitiva a liniei se calculeazd cu relatia: =ByI(S] (6.25) 6.3. PARAMETRII LINIILOR ELECTRICE IN CABLU Parametrii LEC sunt aceiasi cu ai LEA. Schema electric& este asemandtoare, find prezentata in figura 6.5, Rezistenta se determina in principiu ca la conductoarele LEA. Variatia rezis- tentei electrice datorit& modific&rii temperaturii este mai accentuatd, datorith posibi- litajilor mai reduse de evacuare a cXldurii rezultate prin efect Joule gi in dielectric. Valorile rezistenfei specifice pentru conductoare de cupru si aluminiu se dau in tabelul 6.3, Reactanfa inductiva specific& de succesiune directa (pozitiva) si invers& (negativa) se determina cu relafia: ae o,144sig 22 [o/km] (6.26) in care L,, $i r au semnificatiile din relaile prezentate anterior. Reactanta specified de succesiune homopolara este data de relaia: Dn = [2/km] (627) Valorie orientative ale reactantei specifice de succesiune direct (pozitiva) pentru cablur tifazate in functie de tensiune sunt 0740.08. [Svkm] pentru U,< 1 kV; 0940.1 [km] pentru Us = 6+20 kV; _ y= 0,12 [Orkm) pentru U;> 20 kV. Jn functie de tipul constructiv, tensiune $i secfiune, in tabelul 6.3. se dau cteva valori semnificative ale reactantei specifice. 1, Re Xo Ls Xoh = ,4335 1g: Fig. 6.5. Schema electricd a uneilinii in cablu, 137Conductanta se datoreste pierderilor in dielectric, care se calculeaz cu relatia: APs = @CU? ted [W], (6.28) in care: tg 5 =/,/1,= 0,002+0,008 este tangenta unghiului de pierderi a dielectricului cablului; w= 2nf; C-capacitatea cablului, Pentru cabluri cu U's 20 kV aceste pierderi au valori mici, iar pentru U, = = 110+400 kV, AP,= 2+21 kW/km. Conductanta cablului se va determina cu relatia: APs = Ata 6.29 Gna [S/km] (6.29) ‘Susceptanta capacitivl specifica se calculeaza cu relatia: Bo = C10 [S/km] (6.30) in care Cy este capacitatea specifica a cablurilor, in hF/km, cu valori mult mai mari decat la LEA, asa cum rezulta si din tabelul 6.3, pentru unele tipuri constructive. Tabelul 6.3 Parametrit cabluritorelectrice Reaclanja induciva | Capociiatea desenicla Seay | Revise specifics CUR) | sect cabunlor eu | scblulor Cau km) unea {cu ‘Al__| wei conductoare (CUkm) [~izolajie deharie | PVC (mm) 6 i 6 | 36 Tet 36 orc} mc |2ore| mc] | ei | 2o¥y | ey | i [aoe ois i [usp-[-t-t-1-t-t-t-T- 25 [74 [ 121 | i215 | = fons 4 [aas [758 [758 for - | [- fonst- | - 6 |2.98| 5.05 | 5.05 | 606 [ono2| ora | - forgot | 1 10 | 1.79 | 3.03 [3,03 [3.64 [o09s] 0.133 [0143 Joss [O19] 16_[ 1.12 [1.89 [1,89] 2.27 [0.090] 0.133 | 0.132 [0,180 [0215 25 [oi [121 | 1.21 | 1,46 [0086 | ot | 0,123 | 0.200 foass 35_{0,s1 [0.61 [0,866] 1.04 [0,083 | 0,106 | 0.118 | 0,325 [0.275 ‘50 [0.35 [0.427 | 0.606 [0.797 |o,0ei | 0,100 | 0,118 | 0,350 [0,330 70 [0.22 [0,303 [0.433 | 0,52 [0,079| 0,096 | 0.113 | 0,400 [0.385 95_[ 0.18 [0,225] 0,319 | 0.38 |0,077| 0,093 | 0,107 | 0,470 | 047 120 [0.15 [0.178 | 0.253 [0,304 [0,077] 0,091 | 0.102 055 150_['0,12 [0.142 [0.202 [0,242 [0,077| 0,088 | 0,097 | 0,600 | 0.58 185 [0,097[ 0,115 | 0.164 [0,197 [0,076 | 0.086 | 0.094 | - | 0.66 240 [0,074] 0,089 [0,126 [0,151 | 0,076| 0,085 | 0.092 | - | 0.71 300_{ 0.06 [0,071 [0.101 [0,121 [0,075 | 0,083 | 9.091 | - [or] - 400 [0,044] 0,053 [0.076 0,091 [0.075 | 0,083 | oss | _- | - | - | - ‘Valorie trebuie verificate prin misurdtori, cade alte i cele pentr care nu se da valorilein acest abel 138Curengii capacitivi care circuld suplimentar pe liniile in cablu sunt importanti si trebuie luafi in considerare, fiind dati de relatia: Uo eo =F Bo [a/km] (631) Valoarea lor depinde de tipul constructiv gi in special de natura materialului izolator, avand valori ridicate pe cablurile cu izolatia din PVC, fat de cele cu izolatie din hartie si polietilena. 6.4, PARAMETRII ELECTRICI Al TRANSFORMATOARELOR $I AUTOTRANSFORMATOARELOR 6.4.1. NOTIUNI GENERALE Transformatoarele si autotransformatoarele sunt componente principale ale stafiilor si posturilor de transformare. Parametri electrici ai unui transformator se determind in functie de principalele marimi caracteristice: — puterea nominala aparenta S,, in MVA; — tensiunile nominale U,, $i U;, in KV si posibilitstile de reglai; = tensiunea de scurtcircuit u,_(%) i curentul de mers in gol ig (6): = pierderile de putere activa la mersul in gol AP, i in scurtcircuit AP,., in kW; ~ grupa de conexiuni si numerele caracteristice. ‘Aceste mirimi se dau pe plicufa transformatorului si se glsesc in cataloagele firmelor constructoare sau sub forma de tabele in literatura de specialitate. Pentru principalele tipuri de transformatoare construite in fara noastra ele se dau in tabelul 6.4. Tabelul 64.1 ‘Transformatoare trifazate de putere cu doud tnflgurdri fabricate in Roménia 5 U,[kV] | Grupade | Pierderinom. KW] | u,. | ip = (Mva] TraT | conexiuni |” apy tl | 4) " i z 3 4 eta z or fe Zaeit fosso [iar [as [26 | TUN 10008 0350 | 20 0365, 0,25 6 Dy.5 0,660 3,8 6 21 ‘TTU-NL 1008 0.660 20 042 04 | 60a Bys fos [50 [@ [ip | TUNE 0940 0980 oe [e Yer fizo [ese pie | TUNE i004 120 20 135 tho 139Tabelul 6.4.1 (comtinuare) i z 3 z sea z 7 oo —} bys ras0 Ps [pra] UNE 10 04 11880 2015) 0 11850 3063 1'950 1s Ts Dyes P2200 Te Fs 13 TEN 004 2300 20 2.700 Te 20ca0 ses | Was 2 a a Dass 4 35; 22/63 Y.d5. 7 33,5, 6 09 TTU-NE 3p si6a:22 vias oa fas Ps] 2 TN 70 |s4o__|7s lia Tease vas 6 Ts 9 a ro 10 63 vat Pee] 1a] TONE 10 66 a 2 16 306 Yan Pies} as} 33308 3516.3 vai fis [es fas fos 38,5166 ya fis fas fas f2 i066 vai fis fos ft das | trust 110/6,6; 11 Yai 18 94 W Ss TTUS-FS 110/23 Y,dtt 18 94 Wn 1s TTUS-NS 116/6,3 Yau 18 94 ui TTUS-NS Pas ios vat paras os] rus ws 11063 ya fa [ia fn Jos | Truss 110/6,6 Yodit 21 143 n 08 TTUS-NS 10/1 Yxd 2 143, u 08 TTUS-NS oz ye fa fas fn fos 11663 yan [2s fia ae foe 2216.3 yal |26 iso | as 10 Hoos yau_|a ie [ii fos ®—Yii0%63, & [vat P35 Fs i206 Hovios vai |3i fimo | 22 fos uonti22 | vin | 31 ftas__fi2_fos Brive 6 105 BY via [3s Pras 2p 20 a05 yan P30 }300 [a 125 —Hiaanio.s yan —Pas——faso— 3 Tabelul 6.4.11 ‘Transformatoare 3! autotransformatoare trifazate in ule, flrd reglaj sau cu reglaj {in absenta tensiunil 630-1600 kVA S U, wc | io | APo] OP, | Grupa de | Material | Masa (kVA) (kv) (%)| (56) | dew) | kW) | conexiuni | Cond. | (kg) 7 2 stats eé 7 3 3 750 2002 T6|2}1| 0 | bys | al | 300 tooo [2asac3.ayo6[ 6] 2 | 2 [ti | Dyei | Gu | 3990 1000/500/500_|6,30,525/0,525| 6 | 2 | 2] 13 | Dy-of | Cu | 4100 0 'Tabelul 64.11 (continuare) 7 z 3[*[s Ts 7 [9 7006) Too fap [2 fe | bys | a [wn 1000 eos2s | 62] 2 [12 | Yyno | al | 3000 1000 T0433] 5] 2 [2 | 7] Dyett | cu_| 4180 Tsonsoo7s00 | 100909 [7 [2] 3 | 20 |D4ND.o[ al] 7055 Teo0(1200;1600) 60.5250. [6 [2] 2 | 15 | Youn | co | 4700 130016507650 | 6.60.38038 | 7 | 2 | 2 | 14 [prvy¥eti| cu | 4970 1600 66 [71] 2] 18 | Yy-0 [Arce | 5615 1600) ioe [61] 2 [1s] Dyes | Cu | 4855 1600 2004 16 [14] 3 | 18 | Dyes | Al | 4510 1600 2063 Ts[1 [3118] vy0 | cu | 7030 Tabelul 6.4.11 ‘Transformatoare de putere de tip useat 10-1600 kVA 3 UG, [te BP, | AP. | Grade] Mase vay] kv) | %) 0) KW) conexiuni | (kg) 10 [038008] 3 Ol 25 3,0 740 25 | 0,360,082 4 0,17 04 ‘Yyn-0 240, 40 | o38io19 | 4 024 068 Yy0.0 300 3 | oso23 | 4 oa 1 Vy. 450 10 | ioo4 | 35 086 Las yyo.o | 1045 10 | 6oa7 | 8 035 28 Yyn0 746, 200 | 6304 | 4 095 2s yo | 108s 250 | 2008 | 6 13 32 Dyo-s | 1500 ais | a7 | 4 a 24 Yyn-0 | 2075 400 | 6304 | 6 us 38 Dyn-s | aes 630 | 63066 | 6 175 69 Dyn-s | 2600 630 | 2004 | 6 23 12 Dyn-s | 2485 750 | 13,808 | 8 19 63 Dyo-tt | 3120 800 | 60427 | 6 2 7 Dds | 2846 900 | 60,66 | 65 22 68 Dy-ll | 3300 100 | oo | 6 2 a5 Dyns | 3725 1000 | 1008 | 6 27 as Dyns | 3640 100 | 6304 | 6 3 ti Dyn-s__|_ 5655 Tabelul 6.41V ‘Transformatoare si autotransformatoare in ule, fara reglaj ‘sau cu reglaj in absenta tensiunli 30-1600 kVA. S, U, | we] i | APo | AP, | Gropade | Material | Masa cevay| cv) |) |__| caw) | cow) | conexivni | conductor | (ks) 1 2 a4 3 6 7 8 9 30 | 132022 [35 [43 | 02 | ost | Dynt cu 320 30 | 13038 | 3s | 43 | 02 | 057 | Dynt cu 351 40 | 1004 | 45} 30 | 0175 | 088 | Yyno Al 450 63 | 2004 | 4 | 28 | 03 | as | vms | atcu | 560 63 | 604 | ar} 28 | 024 | 135 | Yyno Al sas roo | ios | 4s | 26 | o31 | 197 | yo Al as 141Tabelul 641 (continuare) 1 2 3 4 3 6 7 & 9 wo | 60s | 45 | 26 [| os | 197 | Yymo Al 663 woo | 33/0433 | 4.75 | 2.7 | 038 | 1,95 | Dymlt cu 860 250 | 1004 | 6 | 21 | 065 | 325 | Dyns co 1520 400 | 1104 | 6 | 19 | 093 | 46 | Dyn-ll cu 2053 400 | 6304 | 6 | 19 | 095 | 5 Dyn-11 cual | 1875 goo | 0804 | 4s] 19 | 12 | 46 Dyn-5 Al 1900 630 | 38504 | 6 | 18 | 17 | 85 Dyn-s Al 3440 630 | 2004 | 6 | 18 | 13s | 6s Dyn-5 Al 2440 630 | 1004 | 6 | 18 | 135 | 65 Dyn-s Al 2420 so | 6nd 6 | ia | oa | 6s Dyn.s oo 2700 1000 | 3304 | 6 | 18 | 18 | 135 | Dynal cu 4210 1000 } 2063 | 6 | 14 | 1,75 | 105 | Yyn-0 Al 3600 1000 | 110,433 | 6 | 14 | 17 | 105 | Dyns co 3700 1000 | 6/04 9 {| 16 | 19 | a5 Yyn-0 Al 3770 1000 | 60,19 | 65) 14 | 19 | 118 | Dyas cu 4050 1600 | 2063 | 6 | 14 | 23 | 1495 | Yyno Al 4970 1600} 1004 | 6 | 14 | 23 | 1496 | Dyn-s Al 4485 1600 | 6066 | 6 | 13 | 25 | 155 Yy0 cu 5450 1600 | 6/06 6 | 13 | 23 | 1496 | dys Al 4485 Tabelul 6.4.¥ ‘Transformatoare si autotransformatoare trifazate cu trei infigurdri cu reglaj sub sarcing 10-400 MVA. Sy U, the iy | APo | AP, | Grupade | Material (MVA) (kV) (2%) __| (2%) | (kW) | (kW) | conexiuni_| conductor 25/33/42 6923/13,8 | 1051095 [04] 31 | 70 | Y.Yedl cu 40/20/20 1166316,3 | 121212 | 06 | 40 | 180 | y.di-d} Cu 63/31,5/31,5 | 110/6,3/6,311 | 1143 | 06 | 65 | 110 | ¥,¥eOaIt} AL 50/66,5/83 | 23069/13.8 | 14259 | 03] 75 | 138 | Yas cu toonoo63 | 11033/0,5 | 15269 | 04] 6s | 450 | Y.Yiaddtl| Cu 2oor200/60 | _225/123/10,5_| 1132720 | 0.3 | 70 | 425 | Yode5 on Tabelul 6.4.1 ‘Transformatoare in ulei pentru alimentarea convertizoarelor statice de putere Sy U, se | io | APo | AP. | Grupa de | Material [ Masa (kVA) (kV) (%%)_| (26) | (kW) | (kW) | conexiuni [conductor] (kg) 550 200,75 | 6 [2a] 12] 6 | Daa2 ‘AL | 2260 | 1300 610,343 | 65 | 1,3] 2.05 | 13,5 | Dy-11 Al | 4400 1620 105/019 | 6 13) 24 | 22 | Deo Al | 6445 1800/900/900 | 6/0,8250,825) 65 | 14) 3 | 21 |Dyy-ti-t1] Al | 7500 2200 100825 | 65 | 12] 35 | 23 | Dy Al | 7920 3210/1605/1605 | 6/0,835/0,835| 6,5 | 14] 4.6 | 30 | Ddy-12-11] al | 10250 6300/6300 60,909 | 10 | 1,0) 8s | 65 al | 21700 12,5/6/6,5 se/11/66 | 10 | 10} 13 | 80 Cu __| 36400 142Tabelul 6.4.VIE ‘Transformatoare antigrizutoase Ss u, te ip AP) | Pa. | Gropade | Material ava | avy) |e) | eo | aw) _| GoW) | conexiuni | conductor Yoo | 604 4 25 07s [12 | ¥yo | 2000 250 | 604 35 25 3 23 | yyo | 3925 400 | 604 ‘4 28 1s a | yyo | 4376 400 | 610.69 4 28 1s | 32 | yan | 4250 s00_| 670.69 3 4 21s__| 26 | vy0 | 4097 Tabelul 6.4.VIN ‘Transformatuare trifzute to ule! pentru lustalafil de fora 5S, U, Wee APo | AP, Grupa de | Material : i i 7 cava | avy | 6 | co | aw | cand | conexioi_| conductor 0 | oo | 6 | 18} 13] 63 | dyes | 270 roo | 2052s | 6 | 16 | 17s | uy | vvno | 3200 1000 | 22m | ss | 16 | is | wo | vveo | 3980 woo | sos | 6 | 13 | 2s | iss | vvo | sas0 600 | ones | 6s | 13 | 33 | 23 | vvmo | 6800 2000 | 1006s | 6 | 12 | 24 | 182 | vyno | 5870 000 | 206s | 6 | 12 | 24s | 1x2 | vvno | soso Schemele echivalente ale transtormatoarelor tnfazate cu doua infagurari cu incArcare simetrica a fazelor, in reprezentare monofazatd, pot fi de tipul in T, 7 in T (figura 6.6), iar pentru transformatoarele cu trei infasurari, in I" (figura 6.7). Se pot utiliza si schemele electrice simplificate, care contin numai parametrii longitudinal La transformatoare, parametrii G; si By se considera conectati la bornele ‘infSgurdrii cu tensiunea nominala cea mai mica. Parametrii electrici din schemele echivalente sunt cei de succesiune direct (pozitiva), egali pentru transformator cu cei de succesiune inversa (negativa). 6.4.2. PARAMETRI] TRANSFORMATOARELOR CU DOUA iNFASURARI Parametrii de succesiune directa (pozitiva) Rezistenfa ehivalentd pe faz, se determing cu relatia: 2 Rr Apc igs {o] (6.32) Sir Reactanja inductiva echivalents: use (%)-U} fa} A (6.33)a) Fig. 66. Schemele electrice echivalente pentru transformatoarele cu dous figura a) tn T; 6) in M1; ¢) in Ps Ry Fig. 6.7. Schemele echivalente pentru transformatoarele cu tei inflyuri 8) nT; b) in stea; 144S-a neglijat ciderea reactiva pe transformator. Conductanta: Tea is} (6.34) In practic’ Gy<< By, deci B= Y; (admitanta). Susceptanfa inductiva: Gr io (%)- Sn I 100-U? in care: Ap{kW}; U, [kV]; S,{MVA]. (6.35) 6.4.2. PARAMETRIL TRANSFORMATOARELOR TRIFAZATE CU TREI INFASURARI in sistemul energetic se folosesc trei tipuri de transformatoare cu trei infisurari, care se deosebesc intre ele dupa puterea fiecarei infSsurdri conform tabelului 6.5. Tabelul 6,3 Tipuri de transformatoare trfazate cu trl inflgursri Puterea medie fecire Ifigurdr in procente In puterea nominally Tipo asso starsat matorulus iT MT, My T 100 100 100 7 00 00 367 100 65, 100. m 100 67 67 Rezistenta transformatorului de tipul I dps Ur joa Rr = PE=*.10°7 [Q] (6.36) “Sir in care U, este tensiunea nominald a treptei la care se face raportarea, in kV. in acest caz: Rr = Riz = Ris = Rr (6.37) Pentru transformatoarcle de tipul II: Rr = Rr = Rr, (6.38) Ry =1,5Rn ey Reczistenfa transformatorului de tipul IT: so UR Rr = AUF fa] 1,83-Sz Rr2 = Ris = 15k (6.39) 145Pentru tipul II pierderile de putere Ap,. se determina pentru infaigurarile IT si MT; incdreate la sarcin& nominal, iar MT, funcioneaz& in gol, iar pentru tipul I11, pierderile sunt considerate conform inc&rcarii: 100% IT; 66,7% MT,; 66,7% MT). Reactanfele inductive se calculeaz& considerénd transformatoarele ca avand dou’ infaguriri Use2-3(%)-Un fol 100+ Sir (6.40) Usei-s(%)-Uh 100+ Sar la] unde: U, este tensiunea nominala la care se raporteazi parametrii transformatorului, inkV; ‘S,r — puterea aparenti nominala a infisurdrii ca puterea cea mai mare, in MVA; U,(%) ~ tensiunea de scurteircuit intre infgurdrile j si k. Tabell 6.6 Schemele echivalente de succesiune homopolard sir tramsformatoaretor tifarate de pa ‘Schema de conexiuni_ ‘Schema echivalenta Impedante homopolare pentru transfomatoare | i 2 3 1 73 | Z2= Ze Ey Zig Zire | Zo= GS5--5SVZ 2 Zin0™ 45.55)2in 20 Zni0 = Zim || Zia ay ee Zam O85Zi2* Zia 1 2,3 lz 2 | 2u2=Zn0 &n Z, Zn ERAS Bol 2 | zim =01z0 146Tabelul 6.6 (continuare) 7 fi 2 3 Zuo" Zui B= Zy0™ Zp > Zim Zit 20 = Zia + Zim ||Za Zy0= Za + Zr Il Zs) Zy20 = Zins + Zim Za) Zin3 = Zis0 = Tindnd seama de schema electrica, reactantele din schema electrica echivalent se determina cu relatiile: (X23 +Xr2-Xri 3) (641) 1 Xrs = 5°(Xnis + X23 -Xn-2) Parametrii transversali, conductanta G,. si susceptanta inductiva By se calculeaza cu relatiile de la transformatorul cu doua infasurari. Parametrii de succesiune homopolard (zero) Reactanta de succesiune homopolard (zero) a transformatoarelor este determinatd de tipul constructiv gi schema de conexiuni a infagurdrilor, Pentru ca printr-un 147transformator s& poatd circula curenti de succesiune homopolara (zero) este necesar a cel putin una din infiguriri si fie conectat& in stea sau in zig-zag cu neutrul legat la pamént. In tabelul 6.6 sunt prezentate schemele de conexiuni utilizate in practic& ale transformatoarelor cu dou’ gi trei inf¥gurari si ale autotransformatoarelor, precum si schemele echivalente pentru curenfii de succesiune homopolara (zero). Schemele echivalente [9, 17, 34) au fost intocmite lund in considerare numai reactanfele de scpari ale transformatoarelor, neglijand rezistenfele inf’surarilor. 6.5. PARAMETRII GENERATOARELOR SINCRONE Generatorul sincron se conecteaza la sistemul energetic prin intermediul indusului (statorului), de aceea in schemele elctrice echivalente este reprezentat prin impedanta acestei inf¥gurdri. Rezistenfa infSgurdrii find mic& in raport cu eactanfa, generatorul sincron se poate reprezenta numai prin reactanga indusului Reactanfa de succesiune direct& (pozitiva) se considera pentru funcfionarea ‘maginii in regim de scuricircuit simetric gi echilibrat. Valoarea ei variaz§ in momentul producerii scurtcircuitului si pand la stabilirea regimului permanent (stabilizat), Pentru generatoarele prevEzute cu infaigurari de amortizare, reactana direct (pozitiva) va lua succesiv valorile supratranzitoric, tranzitorie $i sinerond. Schema echivalenta simplificati a generatorului sincron functionadnd in regim tranzitoriu, este prezentat’ in figura 6.8, Mirimile din figura sunt exprimate in unitiji absolute gi au urmatoarele semnificatii: X,,~ reactanta tranzitorie longitudinal, X4 ~ reactanta sincrond longitudinala; X¢ ~ reactanja supratranzitorie longitudinala; E so —tensiunea pe faza la mersul in gol; E,, ~tensiunea tranzitorie pe faz’; E}, ~ tensiunea supratranzitorie pe faz8. Fig. 6.8. Schema cchivalentt simplificat a masini sincrone in regim tranzitoriu (a) si diagrama fazorial(b), 148‘Aceeasi parametrii si marimile caracteristice aferente se folosesc la calculul gi analiza regimurilor de functionare a maginii sincrone astfel — pentru calculul curentilor de scurtcircuit X74 si — pentru calculul si analiza stabilitapii dinamice X¢ si E'y; = pentru calculul si analiza functionarii sincrone permanente X, $i Ey; Reactanfele masinii sincrone (generator, compensator, motor) se pot exprima in unit{ti absolute (ohmi), in unit&fi relative sau procente. Valorile aproximative ale acestor reactanfe pentru generatoarele sincrone se dau in tabelul 6.7. Tabelul 6.7 ‘Valorite reactive medii ale reactantelor generatoarelor sincrone ‘Tipul generatorului XT) X4(H) Xe Turbogenerator 13 20 150 Hihrogencrator 20 30 100 Impedanta generatorului (maginii) sincron se calculeazi cu relatia: Ur Zn (Q} (6.42) 1G in care: U, este tensiunea nominala la bornele masinii, in kV: S,g— Puterea aparent§ nominala a generatorului, in MVA. Reactanja directa (pozitiva) de scurtcircuit in unitati absolute se poate calcula cu relatia: i00- Sc [0/faza} (6.43) Similar se pot calcula Xi si X, Rezistenfa electric& a generatoarelor se poate obtine din raportul: Re Xa Reactanta de succesiune inversa (negativa) reprezint& raportul, Ia frecventa normal, dintre componenta inversa (negativa) a tensiunii aplicate la bornele masinii ‘si componenta de succesiune invers& (negativa) a curentului produs in stator. Acest curent genereazA un cmp invers care se roteste fat de stator cu o vitezd sincrond dubla. Campul induce in infigurarile rotorice curenti de frecventa dubla, care genereazi reactii de rAspuns diferite in functie de gradul de nesimetrie al rotorului. Curenfii rotorici genereazi un camp (flux) de succesiune inversa (negativa) care produce in stator armonici de ordin superior, care deformeaz& sinusoida campului statoric. = 0,03 (6.44) 149Din aceste considerente, dac& masina este bine amortizati, reactanfele dup cele doua axe sunt aproximativ egale si reactanta de succesiune inversé (negativa) se poate calcula cu relaia: kat Xe ye x ye Xe Pentru turbogeneratoarele cu inftigurari de amortizare X2 Reactanfa de succesiune homopolara (zero) a generatoarelor se va lua in considerare jindnd seama de urmatoarele considerente: ~ generatoarele sincrone sunt cuplate la refea prin conexiunea stea-triunghi a traneformatoarelor gi deci componentele de succesiune homopolara (ze1v) Hu se pot transmite in retea: ~ chiar daca in generator apare un sistem homopolar (zero), in generator nu circula curenti de succesiune homopolara (zero), deoarece neutrul acestuia este legat la pamént printr-o rezistenfé ohmica; ~ reactanfa homopolara (zero) a generatorului este mai mic& decat reactanta supratranzitorie, deoarece este determinat& numai de reactanta de sc&piri a statorului. Reactanja homopolara (zero) variaza in limitele: Xp =(0.15...0.60)X a (6.46) Caracteristicile si parametrii generatoarelor din dotarea centralelor electrice din fara noastra se dau in tabelele 6.8 gi 6.9. Tabelul 6.8 Caracteristicile electrice ale hidrogeneratoarelor pul ss lulan cos 9g |e Reseanel fn unt eave IMVA}| (kV) | (kay PO Xa | xe [x TX 1 2,3 [+s feof fs [9 fioln 2. Hidrogeneratoare fabricate in ROMANIA HVS 1605-10 | 38 | 63 o9 [oz [oas[ i] - [-]- HVS 424/55-44 | 43 | 63 o9 [om [ost [im | - |-[- vs 260158-10 | 38 | 63 oof - | - : ~[ fivs 42006528 | 62 | 63 a9 [eit] on [osm | - |- vs 42616636 | 64 | 63 a9 [oi [026 Tosi | - ff HVS 375115024 | a5 | 63 09 [018 | 027 [toa | - [-]- HiVs 380190-28 | 885 | 63 09 [017 [024s [oss | - [-[- HVS 375/10024 | 9,5] 63 oo | - [| zi ~ [eye vs 6o29s-44 [125 | 63 [isa7[ os | 021 | 02 | 103 | - 1-1 Avs 795/90-64 | 21.0 | 10.5 [1,155] 09 [0,2128| 0.2938] 0,80s8 [o.s328| - | - avs 638/100-36 | 250 | 105 [1376] 09 | 018 | 027 [osm] - |-|- avs 4201125-20 | 25.5 | 105 [iaoa] 09 | 017 | 023 | 1066] - |-] - 150Tabelul 6.8 (continuare) 7 2[73[¢|[s[e«]7 s [9 [oyu HVS 800°95-60 | 260 | 105 | 1,43 | 0.9 [02398| 0.3068 | 0.8712 [0,5758| - | - Kot2728 | 27,55 | 63 [2528] 098 | 03 | 042 | 10 | o7 | - | - Hyvs 423/167-16 | 62,0 | 105 | 3.41 | 09 [0.171 [0264 | 106 | - [-|- Hvs 463/160-4 | 85.0 [15,75] 3.11 | 09 [oss | o2ss | - [ooo | - | - Hyvs 396721510 | 90,0 [15,75] 33 | 09 [oisi | o167 | - [oo] - | - vs 1500/175-84| 185,0 [15,75] 678 | 09 [0.237 | 0.323 | 1.05 | 068 [- | - Avs 1500/175-84] 1900 |15,75| 697 [ 09 [os16| 038 | 114 | ose [- | - 4 Hirogeneratoare de fabricate striin existente in SEN EAVH-5307145- | 54,0 | 10,5] 275 | 085 | 0,206] 0328] 12 | 0855] -] - Do SKODA a CC sxopa avs Toorrs-es] 1es0 [is7s| orm | op [os [oss [ue [ow] o[- Tate 69 recta tel trbegmeracarie Fon TS) oP [a Rese a ie (MVA]| [KV] | [kA] } @ | Xa | Xa | Xa | XX xX x, Top? ts bets bet be ps be gees ae ROMAN A 1300/900 3,75_| 6,3 |0,343} 0,8 | 0,123 | 0,169 | 1,689 | 1,689 | 0,151 | 0,0294 | A 1300/1050 5.0 6,3 10,459} 0,8 | 0,126 | 0,19 | 1,771 | 1,771 | 0,154 | 0,0695 rarsooran—[ 9963 fosns| ow [oes | 02 [iar [a7 |o.73 [aceoa aia [150 Le [rars| os [onrs [oars | 192 [12 | 078 | 008s Taeatz ~~} 359-[ios [eas] oa Lorre oso] esr [17] - | Fiacicoa | Tens [iss] 89 | os [o2t2 [osi9 [2067 [2067] —[ THA3302 | ae8_[3a0 [534 [ons [02 [osss | 218 [218 | — [ee 2. Turbogeneratoare de fabricate strbind existente in SEN) T-2-50-21MZ | 588 | 105] 3.24[o8s[o8] 019 [173 [iT - | - 441085 }0,125] 02 | 22 [22 [- | - TH-6378-2 5 [105 SKODA| (GH-6378-2 8.15 [105] 3,78 | 08 [0173] O20) 21 [arf - | - SKODA\ FVF-60-2LMZ | 750 [103] 413] 08 |01s6{028) 30 20] - | - (63) TV F-63-2 LMZ 105 [413 | 08 [0139 [022 [167 [ier | = [= TV 2-100-2 138 [493 }085[ ova | 02 | 18 | 18 | 0.17 | 008 FTVF-100-2 LMZ | 117,5 | 10,5 | 6.54 | 0.85 | 0,183 |0,263| 1.8 | 18 | 0.22 | 0,10 TV 2-150-2 1665 | 18.0 | 5,35 | 085 | 0.12 | 0.18 | 1.49 | 1,49 | 0.15 | 0,07 15-6590-2 125.0] 138] 524] 08 [0,152] 021, 195,195] - | - SKODA| 151Tabelul 6.9. (continuare) i 27374 Ts~Te¢[7][s]9]w]n FTH 5400-63-2 | 125.0 [TOS] 68 | 08 | O14 | 0,203] 208 | 208 | - t—- ‘SIEMENS [rvF-120-2LMz | 141.2 | 10,5 | 7,76 [0,85 | 0,192 [0.278 | 1,907 [1907] - | ~ jH-64487272-HH [170.0 [13.8] 7,1 | 08 | 0.167 | 0.286] 2,42 | 242] ] ‘SKODA| Tvv-165-2LMZ| 176,5 | 180 | 5,67 [085] 0.21] 03 [17 |in | 026] on H-6688-2VH | 235.0 115,75] 9,06 [0,85 | 0,212 | 0276] 1,92) 1.92} - | - SKODA\ TVF-200-2 235.0 | 110 [12,35] 085 | 0.17 | 025 | 195 | 195 | 02 | oa frav-200.2 | 35,0 [15.75] 8.63 [0.85 | 0.19 [0.27 | 18s | 1.95 | 023 | 008 Frwv-200-2 Lm2| 235,0 [15,75] 9,06 [085 | 0.19 | 027 | 1.85 | 185 | 023 | 0.10 Prvv-2002 ~~] 247.0 [15,75] 9,06 | 083 | 0,19 | 025] 22 | aap | ‘ALMZ 7252-520 | 370.0 [24,0] 89 [ons [oz] 036 [229 Tazo t Te 3. Turbogenerator CNE Cemavod [CANDU- 800,07 24.0 [19.25] 0.9 | 0,26 10335] Tal | 1] ~~] [700MW Canada Intrebiri recapitulative 1. Care sunt parametri reelelor electrice? 2. Ce mirimi influenjeaza rezistenta conductoarelorelectrice in curent alternativ? 3. De cc este mai nrare reactanya specifica Ia LEA dectt la LEC? 4. Cand apare efectul corona si cum pote fi limitat? 5. De cine depinde conductanfalinilor in cablu gi cum poate fi redust? 6. De ce este mult mai mare capacitatea specified a LEC decat a LEA? 7. Care sunt datele de catalog ale unui transformator necesare pentru calculul parametrilor acestuia? 8. Clind se pot neglija parametri transversali? 9. De ce apar diferente intre parametriicalculati gi cei mAsurati la motoarele si transformatoarele ¢lectrice? 40. In general parametrii calcula sunt parametri de fa28. Cum se determina paramettii de suecesiune directs (pozitiva), invers& (negativa) si homopolara (zero), ai elementelor de rejen? 11. La ce temperatura se va calcula rezistenfa unui conductor parcurs de curentul de sarcind? Aplicati 6.1. Sa se determine reactanta specific a unei LEA de joas& tensiune cu distanga intre faze D;,= D,,= 400 mm, realizat& din conductoare de aluminiu cu sectiunea de $0 mm?, (d= 9 mm) si 150 mm: (d,= 15,7 mm). Rezolvare: Pentru calculul reactantei specifice se foloseste relatia (6.5): Pentru s = 50 mm? 1445 1g Dee 2-504 Tat + 0,0157 = 0,14451g= 3 +0,0157 = 0,312 Q/kmunde: Dred = 9{Di2D23D31 = 1,26- 400 = 504 mm Pentru = 150 mm? Xo = 0,14451g. ae +0,0157 = 0,277 Q/km 6.2. SA se determine reactanja specific a unei LEA cu U,= 20 kV, realizata cu conductoare din OL~AL 3 x 70 mm: (d,= 11,6 mm) in acelasi plan la distanta de D,y= D3= 1100 mm. Rezolvare: Drea = 1,26 -1100 = 1386 mm. 2-1386 116 Nota: in wbelul 61 gi 6.2 se dau valorile hui X, pent dferite tpuri constructive de lini (LEA, LEC), in fete de sectune yi dstanelednte cdile de caren. Xo =0,14451g. +0,0157=0,359 Q/km 6.3. S& se determine reactanja specificd a unei LEA dublu circuit cu U,= 20 kV cu fiecare circuit agezat in plan vertical D,.= D3y= Dys= Dsg= 1400 mm si Dys= = Dag Dyg= 2600 mim, realizaté din conductoare OL~AL = 150 mm? (d.= 15,7 mm). Rezolvare: _ [DizDisDasDisDasDas _ ,[1,4-2,8-1,4-2,95-2. 953,82 Duct =|" DraDasDisV 2,62.6-26 =322m Xo =0,14451g 2-222! 40,0157 =0,3852 Om 15,7 6.4. S8 se calculeze parametrii unei LEA-110 kV simplu circuit cu D,.= 6,91 m; ‘m; D,3= 7m, echipati cu conductoare OL~AL 3 x 185 mm (d_= 19,2 mm). Rezolvare: Det = Y691-3.76°7.0 = 5,665 m. 2-565 19,2 +0,0157 = 0,416 Q/km 100 _ 1000 = 0,159 O/km 34-185 Capacitatea proprie a liniei se calculeaz& cu relatia (6.21): 0242 _ 0,0242 944 193 De, S65 88710” uP xd Xo =0,1445 Ig Rezistenta specific’ Ro 453Susceptanta specific directa va fi: By = Co = 314-037-107 10° =2,74-10° Sikm. 6.5. Si se calculeze capacitatea de serviciu de exploatare a unui cablu ACYADY 3 x 120mm? cu U, = 6 kV, cunoscand: diametrul conductorului d= 14mm, grosimea izolatiei = 5,4 mm sie, = 8. Rezolvare: Capacitatea de serviciu se determina cu relatia: 0,0242-¢, _ 0,0242-8 2 12> ea °i4 Co 0,766 yF/km unde: izolat. Aceasti valoare corespunde cu cea din tabelul 6.3, Cy = 0,768 uF/km. Valorile misurate pot fi diferite de cele calculate datorita imperfectiunii izolatiei. d+25=14 +2 5,4=25 mm este diametrul exterior al conductorului 6.6, Si se determine rezistenta pe faza unui km de LEA realizat cu conductoare din OL-AL 50 mm? pentru temperatura de 20°C. Se consider’ papa, = 29,41 Omm*/km $i Pj9o,, = 252 Qmm?/km. Rezolvare: Conductorul OL-AL 50 mm are o inima din ofel de 8 mm? si partea de aluminiu de 50 mm?, deci rezistenfele elementelor componente vor fi 29AV 99 = 0,595 O/km Roja) 50 Root) = 2 102 = 32,13 Ohm Rezistenfa specifica a conductorului OL-AL va fi Root -Roat_ __0,595-32,13 Roa + Roo. 0,595 +32,13 Eroarea de calcul, considerand numai secjiunea conductorului de AL-OL, este neglijabild. Rezistenta este determinata de conductoarele din aluminiu, conductoarele din ofel asigurand rezistenta la solicitari mecanice. Rofou-at) = = 0,584 O/km 6.7. Pentru cablurile cu izolatia de PVC de 6 kV, in figura 6.9 se dau valorile Capacitatii specifice in functie de sectiune. Sa se determine capacitatea proprie a ‘unui cablu ACYADY 3 x 120 mm?, cu U,=6 KV, lung de 4 km gi s se calculeze ‘curentul cu care se incarc& aceasta capacitate si puterea reactiva generata. 154Rezolvare: Din diagrama rezulta : Coin pF/ikm 6, 0. 6, 35-35 5070 95120150 185200300 400 S,mm? ———> Fig. 69. Capacitateaspecitica pentru cabturi ex izolatie din PVC. = 314-3-10 -(6)' = 33912 var = 33,9 KVAr. 68. Sa se determine parametrii unui transformator de 400 KVA, 20/0,4 kV, 50 Hz, Rezolvare: Din tabelul 6.4 1V rezult& marimile caracteristice ale transformatorului: u,.= = 6%; ig = 2,8%, App = 0,98 KW; Ap,.= 6 kW. ‘Deoarece transfortiatoarele cu Uy, — 0,4 kV se folosese ca transformatoare coboratoare, parametrii se vor raporta la tensiunea din secundar. Rezistenja se calculeaza cu relatia (6.3): Un yo-3 0,47 Rr = bps 10? = 6-5 T= Ape 'st oa Impedanfa transformatorului va fi: a tx% Un _ 6 047 ~T00 's? 100 0,47 Reactanja se calculeazi cu relatic Xp = \Z2 RF = 4-107) - 6-107 =232-107 @ Lacaleulul curenfitor de scurteircuit se poate neglija rezistenta transformatorului, eroarea fiind de: 107 =6-10° Q Zr = 0,024 2= 24-107 Q pee e -100=3% Se va considera X= Zp Pentru expeditivitate parametri transformatoarelor care au U;,= 0,4 KV se pot obfine din nomograma prezentat8 in figura 6.10 (37). Se observa cf valorile calculate sunt egale cu cele obfinute din nomograma. 1556.9. Sa se calculeze parametrii unui transformator cobordtor cu doua infagurari de 35 MVA, 110/6,3 kV, 50 Hz. Rezolvare: Din tabelul 6.4 1 rezulta marimile caracteristice ale transformatorului: Ap = 30 kW, Ap,, = 130 kW; tye = 11% fy = 1%. Parametrii se vor calcula in raport cu inftigurarea secundara de medie tensiune. Rezistenja se calculeaza cu re- (6.32): = 107 =1,9-107 @ 2s Caderea de tensiune activa se caleuleaz& cu relatia: AU. (%)~ Apa % = ee 100 = 30 25-10° CAderea de tensiune reactiva se 14 avamens aan vu, «oan calculeaza cu relatia: MB. 6.10. Parametri Rr $3 Xp pentru Us, 0 Aur = (usc%)* -(wa%) = vil? -0,12? =11% Se observa cd in acest caz cdderea activa de tensiune pe transformatoare este neglijabila. Reactanfa inductiva se calculeaz& cu telatia (6.33): 1 6,3? 100 = 0,12% 7 75. Q 100 25 Conductanta se calculeaz& cu relatia (6.35): 0 Gr = Pe. 30 OU; 10° -6,3 Admitanta echivalenta a transformatorului se calculeaza cu relatia (6.35): 156Susceptanja se va calcula cu relafia: Br = \¥2 ~G3 = (63-107 -(0,76-10° = 6,24-107 $= Yr Susceptanta se poate calcula gi cu relafia: Br = O20, = Sot TS "*o°u? 100 10°u? in schemele echivalente este necesar s& se cunoasc& parametrii raportati la primar, inlocuind in relatiile de mai sus U, = 6,3 KV, cu Uy, = 110 KV, se obtin 58 W: Xp= 53.35 W: Gr = 2,49 10S; By = Z,= 20,66 * 10-65. 6.10. Un transformator trifazat cu tre infigurdri are urmatoarele marimi carac- 5/16/25 MVA, 110/22/6,3 KV, tyeig = 10% tyeyg = 17%, tyes = ‘Ap, = 40KW, Ap,.= 150 KW, ig= 1,2%. Si se calculeze parametriitransformatorului, Rezolvare: in acest caz in functie de raportul puterilor, rezistenjele echivalente ale inf’su- ritorilor se calculeaz& cu relafiile (6.38): Ri=Ry= Ry $i Ry= 1SRy in care: 2 2 Ya 197-150-910? = 0,629 1.8357, 183-40 R, = Ry= 0,62 2; Ry= 1,5 * 0,62 = 0,93 2. Tensiunile de scurtcircuit echivalente ale infisurarilor vor fi: Rr = Ape = Weel (uuci2 9+ 3% Us25%)= 5 (1047-6) =115% nn % acs %—Uss%)= 5 (104 6-7)= 0.5% =0 1 Uscutt =} (uers% +s % Han) = F(17+6~1)= 65% Reactanfele infégurarilor echivalente: 6,5 110? 100 40 6.11. Si se studieze influenja temperaturii asupra rezistenfei unui conductor funie din cupru cu secjiunea de $0 mm? calculdnd rezistenfa unui km de linie la 0 °C, 20 °C, 40 °C si 70 °C $i eroarea care se face lucrind la 20 °C fata de 70 °C. 157 4,78. O; Xu =0; Xm = 9,66 Q.R: Roo) = 0,377 Qkm; Rego) = 0,364 Qk; Roo) = 0,39 Wk; Ryzo)= 0,431Q/km; Eroarea: €(@) = 15,6%. 6.12. Sa se calculeze impedanfa unei linii electrice cu U, = 20 kV cu conductoare din aluminiu, lunga de 5 km, cu s = 50 mm? dacd este realizaté constructiv LEA sau LEC. Se vor utiliza tabelele cu datele caracteristice ale conductoarelor. R: Zyeq= 3,72 Q5 Zpecioorcy™ 3,085 Q3 Zeecnec)= 3,58 2; EO 5c) = 16%. 6.13, Sa se determine parametrii specifici ai unei linii de 220 kV simplu circuit cu conductoare amplasate in plan la 7,5 m, realizat cu conductoare OL- AL 450 mm? (d,= 27,3 m). R: Xp= 0,421 Q/km; Ry= 0,065 Q/km. 6.14. intr-o stajie electricd de transformare care alimenteazi consumatorii casnici si industriali este utilizat un transformator de 25/16/25 MVA, 110/20/6,3 kV, SO Hz, tc. 2 10,5%; t,.1-5 = 6%. Sse calculeze parametrii de scurtcircuit raportati la tensiuni de 6 kV: R: X= 0,241 Q; X= 0,083 Q; X,= 0,178. 2 1587.CALCULUL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT 7.1. NOFIUNI GENERALE Scurtcircuitul reprezint& legitura galvanic sau prin intermediul arcului elec tric, void sau intémplatoare, intre douk sau mai multe conductoare ale unei instalati electrice aflate initial la o diferenya de potential, constituind un regim de defect {avaric). Starca de sourtcircuit dé nastere unor curenti de valori foarte mari, care parcurg o parte a refelei electrice si solicit dinamic si termic instalatiile respec- tive. Tensiunea in nodurile retelei scade dinspre sursa spre Jocul de defect, la locul defectului tensiunea ajungénd la zero (scurtcircuitul metalic-net). ‘Cauzele care duc la aparifia scurtcircuitelor sunt: a) manevrele gresite in timpul exploatdrii (conectarea nor intreruptoare pe circuitele legate la pamant), din motive de securitate a muncii (montarea unor scurtcireuitoare); }) introducerea (existen{a) accidentala intre plrfile conductoare aflate sub tensiune a unor corpuri straine-pasari, animale; c) ruperea conductoarelor LEA sub acjiunea sarcinilor mecanice (chiciura, crengi, utilgje). Defectele pot fi temporare (trecatoare), cand dupa disparitia cauzei (suprat siunii, corpuri strdine) izolatia se reface gi persistente (strapungerea izolatiei la cabluri), cfnd instalatia va fi pus in functiune dupa remedierea defectului. in primul caz instalatia de RAR (reaclansare automat rapida) poate mentine linia sub tensiune. Regimul de defect (scurtcircuit) se studiaz& pentru a stabili organizarea general a refelei, verificarea instalatiilor de comutatie, masura, protecti¢ si acailor de Curent primare, alegerea si verificarea instalaiilor de protectie si unele probleme speciale: racordarea ‘consumatorilor nesimetrici sau sinusoidali, a celor cu socuri de putere. influenta asupra linilor de telecomunicatii ete. ‘Valoarea curentului de scurteircuit intr-un nod al sistemului energetic este utilizata ca , indicator de stare“, deoarece reflect’. stabilitatea static& si dinamica in nodul respectiv. {in functie de modul de tratare a neutrului (izolat,tratat prin bobin de stingere sau rezistenta, legat direct la pimént) pot apare urmatoarele tipuri de scurtcircuite (fig 7.1): ~ simetrice: sunt afectate in acelasi timp, in acelasi punct toate fazele, scurtcircuite trifazate (fig. 7.1.,a); ae simetrice: afecteazA una sau doud faze: numBrul lor este preponderent, iar tipul lor este in functie de modul de tratare al neutrulu: scurteireuit bifazat (fig. 7.1.b), bifazat cu punere la pamant (fig. 7.1.c), monofazat (fig. 7.1.4), dublu- monofazat (fig. 7.1.0) 159Z_~ Impedanta punctului neutru al transformatorului Fig. 7.1. Tipuri de scurtcircuite si curengi de seurtcircuit. Intensitatea si variatia in timp a curentului de scurteircuit depind de pozitia locului (punctului) de defect in raport cu sursa (generatoarele) si de prevederea sau nu a acestora cu RAT (regulatoare automate de tensjune), Dac& distanfa pind la sursi este mare, iar tensiunea pe barele sistemului riméne constant& (AU <15%) se spune cd sursa este de putere infinita (cazul instalafiilor electrice din intreprinderile industriale alimentate din sistem). Intr-o retea alimentaté de la o sursi G fenomenele se desfigoari astfel (fig 7.2): la aparitia unui scurtcircuit trifazat in punctul K refeaua se descompune in dou’ circuite independente, unul conectat la sursa G, iar celalalt constituind un circuit inchis in care curentul scade pén& cénd toatd energia inmagazinata in circuitul magnetic se transforma in cildurd pe rezistenfele acestui circuit. in momentul aparifiei scurtcircuitului, impedanta pe care debiteaza sursa se ‘micgoreaza, iar curentul va suferi o variajie de la. valoarea nominalé dinaintea scurtcircuitului pand la o valoare corespunzatoare curentului de scurtcircuit per- ‘manent (fig.7.3) (stabilizat), notatd /, sau. Pentru calculul curentilor de scurtcircuit de la consumator s-a adoptat notafia /,. Fig. 72. Scuntcireuit intro refea trifazata 160Regim normal Regim tranzitoriu Regim stabilizat Fig. 7.3. Variatia curentului de scurtcireuit in acest interval de timp poate avea loc un regim tranzitoriu, valoarea instantanee a curentului de scurtcircuit fiind data de relatia: ig = ip tia (1.1) in care j, este componenta periodic, ramane constant ca amplitudine (tensiunea sursei se considera constanta) si se calculeaza cu relatia: 42U, i OTe iar i, — componenta aperiodic a curentului de scurtcircuit, se poate calcula cu relatia: nk sin(wt +0~e)=V2psin(or+a-ge), (7.2) ia =ip-€ ® =Vilp-e (73) in care: 2,~ este impedanta de scurteireuit; /,~ este valoarea efectiva a curentului de scurteireuit stabilizat; .— faza inigiala a tensiunii (la ¢= 0); x — argumentul impedanfei de scurtcircuit sau unghiul de defazaj al curentului de scurtcircuit @; = 90 la generator; T,~ constanta de timp (scade pe masura depairtirii de surs&), Xs Re O-Re Inlocuind relatiile (7.2) si (7.3) in (7.1) si avand in vedere cazul cel mai defavorabil (producerea scurtcircuitului la trecerea prin zero a tensiunii, & = 0°) si T Ts (+ =90° valoarea curentului de scurtcircuit se determini cu relafia: 16120 = ix = V2Ip(e ™ —coswr) (7.4) 18 7 Valoarea instantanee maxima a ” curentului de scurtcircuit numita si 1.4] curent de soc, apare aproximativ in 12 prima semiperioada (1 = 7/2 = 0,01 s 1 pentru f= 50 Hz) si se calculeaza eu "0 02 G4 06 08 10 12> Tlatia: RSXs __p» - Fig.7.4. Variatia coeficientului de soc. (hse = V2Ip deat VPksoep tp (7.5) unde ksoc =1+e 7 =[1...2] este coeficientul de soc (fig 7.4). In calculele practice se folosesc valorile Kyoe= 1,2 (1,3) in retelele de joasd tensiune, unde rezistenja LEC devine preponderenta si k,,.= 1,8 in refelele de inaltd tensiune, unde valoarea reactantei depageste valoarea rezistenfei Puterea de scurtcircuit (marime fictiva) se calculeaza cu relatia: Si = VU a a(t) (76) in care: U,.- tensiunea nominal a punctului de scurtcircuit (anterioara defectului); 1, — valoarea curentului de scurtcircuit in momentul deconectarii tronso- nului pe care s-a produs scurtcircuitul. Daca regimul tranzitoriu lipseste, atunci /,(1) = /, 7.2. CONDITILE DE CALCUL AL CURENTULUI DE SCURTCIRCUIT Curentul 1, este valoarea efectiva stabilizata a curentului simetric care se ‘mengine prin locul de defect dupa perioada tranzitorie, Valoarea lui depinde de impedanta refelei si de sistemul de reglaj al generatoarelor §i transformatoarelot. Se utilizeaza pentru verificarea stabilitatii termice a aparatelor, cailor de curent Primare sia prizelor de pamant. Calculele se vor efectua pentru ,regimul maxim". Pentru verificarea conditiilor de siguranga a protectiei prin relee si a condifiilor pe care le impune prezenta consumatorilor caracterizafi prin socuri de putere activa si Teactiva se va considera ,regimul minim’ de scurtcircuit, Reginul maxim presupune toate sursele (gencratoarcle), lini, transformatoarele in functiune si de regula cuplelc longitudinale inchise, Se va considera numarul maxim previzibil de transformatoare care functioneaza cu neutrul legat la pimént, Pentru calculul lui fie S€ Va considera si aportul motoarelor electrice. 162Regimul minim presupune un numar minim necesar de surse, linii, transformatoare in functiune, iar cuplele longitudinale de regula deschise. Deoarece limitele de variatie a parametrilor ce caracterizeaza stabilitatea la scurtcircuit a diferitelor tipuri de aparate sunt mari, pentru verificarea acestora nu este necesara o exactitate prea mare in calcul. De aceea la calculul curentilor de scurtcircuit se admit ipoteze simplificatoare, din care se enumerd: a) sistemul trifazat se considera perfect simetric; b) se neglijeaza parametrii transversali (conductanja, susceptanfa) ai elementelor schemei; 6) se pot neglija rezistentele (in cazul transformatoarelor LEA) sau reactanjele (in cazul LEC) daca sunt de trei ori mai mici decat celalalt parametru; )scurtcircuitul se considera metalic (tara arc electric) ise produce la bornele aparatului;, e) nu se fine seama de pendularile generatoarelor i nu se iau ‘in consideratie situatiile in care se fac manevre pentru perioade scurte de timp; ploturile transforma toarelor se considera in pozitie reala; 4) sursele de putere mare sau cele de putere mica aflate la distanfé mare fat’ de punctul de scurtcircuit se introduc in schema ca surse de putere infinita; de exemplu, la calculul curenfilor de scurtcircuit pe partea de joasi tensiune (0,4 kV) a transformatoarelor de for{a din posturile de transformare se poate neglija impedanta din primar raportata la secundar; {)in regim permanent anterior defectului se neglijeaz& circulatile de putere, ceca ce este echivalent cu neglijarca sareinilor; bh) daca sunt mai multe tipuri de surse, curentii de scurtcircuit se pot calcula separat. 7.3, ELEMENTE PENTRU CALCULUL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT in vederea calcularii curentilor de scurteirouit este necesar sa se cunoasc& structura rfelei pénd la punctul de defect, marimile caracteristice elementelorrefelei si nivelele de tensiune ale acestor elemente. Pentru calcule se intocmeste schema lectricd monofilaré de principiu (fig.7.5.a) a refelei care reprezintA leghtura intre clementele ce influenteazd esential valoarea curentilor de scurtcircuit: surse, generatoare, transformatoare, autotransformatoare, bobine de reactant, linii electrice aeriene (LEA) si in cablu (LEC), consumatori. ‘Semnificatia simbolurilor din schema este urmatoarea: Ss = sistem; T = transformator; L ~linie de alimentare; RX, ~rezistenfele $i reactanjele corespunzAtoare elementelor sistemului; ¢-U,, (V3 ~ tensiunea sursei echivalente. 163arcing erotativa Fig. 7.6. Schema electric& de principiu (a) si simpificata (b) pentru caiculul ccurenjilor de scuncircut Pe schema, elementele refelei vor fi reprezentate cu principalele marimi caracteristice, prezentate in capitolul 6. Cunoscand marimile caracteristice, se calculeaz& parametrii elementelor refelei: impedanta (Z) sau doar reactanta (X) sau rezistenfa, in unitafi absolute (2) sau in unit8{i relative, Yaloarea relativa (raportata) a unei m&rimi fizice reprezint& raportul dintre aceasta si o altd marime fizicd de aceeasi natura, aleasA ca marime de baza. in calcule se face raportarea la impedanta de baza (X,) calculaté ca marime derivata pentru un sistem desemnat printt-o putere de baza (S,) sio tensiune de baza (U,) si rezulti: Se Ip=—_; 2, = ““Bu, ” a Marimile raportate (la marimi de baz) vor fi num Up? ed, ty (7.8) rsh So ue st Zz Si 2 Z 164In practicd se aleg: ~ 5,= 100 MVA, daca 5, 1500 MVA (puterea disponibila de la sistem in caz de scurteircuit intr-un punct al sistemului); — §,= 1000 MVA, daca S,> 1500 MVA. U,se alege egala cu valoarea medie a tensiunii punctului pentru care se calculeaza curentii de scurtcircuit. Daca se lucreaza in unitafi relative toate impedantele se vor raporta la aceeasi putere de bazii si la acceasi tensiune de bazi. Daca curentii de scurtcircuit se calculeazd la mai multe nivele de tensiune, de fiecare dat& se va alege ca tensiune de baz, tensiunea medie a nivelului (treptei) a care are loc scurtcircuitul. In felul acesta valorile relative ale impedanjelor ramén aceleasi, ‘Cand se lucreaza in unititi absolute in schemele care conjin mai multe nivele (trepte) de tensiune, legate intre ele prin transformatoare, toate impedanfele vor fi raportate la aceeasi tensiune (cea a punctului in care are loc scurteircuitul, inainte de aparitia acestuia): 2 Unk Zin =a Te ) (79) unde: Z, este impedanta elementului de retea care functioneazA la tensiunea U,,; U,,~tensiunea nominal a punctului X, inainte de aparitia scurtcircuitului Relatiile pentru calculul impedanfelor in unitai absolute si in unitayi relative, pentru elementele de scurtcircuit ale unei rejele, sunt prezentate in tabelul 7.1. Tabelul 7.1 Relatiile pentru calculul impedantelor elementelor de retea {in unithti absolute (Q) gi relative ‘Elementul de rejea Relatile de ealeul 1 2 Caleulu in unitafi absolute, in refele de, si mai mari de 1 kV Generatoare, com- Xa% Ue msatoare si motoare Jat ¥ 4% ~ reactanja longitudinal& procentuala Seen 100 SL kg,¥e XG Motoare asincrone |X =Un (kp V3lw)ikp =Tp Init” ~curentul absolut la porire ‘Transformatoare = (uy %/100(Us Sa): ae’ ‘ensiunea procentual8 de scurteircuit LEA LEC Z= (r+ JX )A~ hungiemes linet Bobine de reactants | x =(€%/100Up/V3/n); © ~reactanfa relativa Rejeaua de alimentare| x4 =U (pana in punctul K de se scurtircuit) lconsumatori.Cind nu se cunoaste nici Sf, se ia Se utilizeazA end nu se cunose alte date, cuz obignut Ia deci Xt =0. 165Tabetul 7.1 (continuare) 1 2 Sarcina Z=Us MP~ jQ)= Ui (P+ jQ)IS? in refelele sub 1 kV Retea Ra = 01X43 Xg = CU? Sh: Re = RaiXn = (14S) Xe abe 6, UR 196 Rg = MU oh, 7, = A 0 Xa=JZ3-R3; Ry = Ras Xp = 0,8X4 ~conexiuni AY: Ry =O5Ra: Xn Xu —conexiuni YZ sau AZ Re =0: Xa = (€%/100(Uy / VI); Bots Oe cea Ry =0; Xp = Xd abla Ra = Rol Xa = Xol; Ry =4Ras X4 =38Xo Linie aeriand Ry = Rol; Xa = Xol; Re =2Rg; Xp =3Xe Bare Ru = Rol; Xa = Xol; Ra =2Ra; Xa =4Xa Motor asincron Xu =UnMkpV3In); kp = Lp nat Caleulul in unitati relative: Generatoare,com- | Xs =Xz-2" incare Xe Sy la generatoare gi pensatoare, motoare sincrone Motoareasincrone X= Xo LS; Xob tala lini, (9 LEA gsc = Ko bP Nol. ~reacana total ti, (0 int Uej~ tens. medio a treptei la cae se conecteazi linia Sarcina + pS, y* 9 5d Ree PM OF Rejeaua de alimentare 25a Mes Sk Bobina de reactanya ye Ue in care XE Tn Us Yee este tabetatd 100 166, $i se exprima, ca in cazul transformatoarelor, in procenteFig. 7.6, Schemele echivalente pentru calcul /, corespuneBtoare schemei de principiv din fig. 72: a) schema de calcul pentru scurtircuitultrifazat pe bara C;b) schema de calcul pentns scurtcircuitul bifazat pe bara C; e) schema de calcul pentru scurteicuitul bifazat cu punere Ia pamant pe bara C. 1674d Fig. 7.6. Schemele echivatente pentru calculul /, corespunzitoare schemei de prineipiu din fig, 7.2: d) schema de calcul pentru scurteircuitul monofazat pe bara C Asa cum rezultd din figura, la locul scurtcircuitului este necesara prezenta unui generator echivalent a cdrui tensiune contine un factor de tensiune cU,y /3 care are valori diferite (tabelul 7.2.) in functie de tensiunea nominala a retelei side regimul de calcul (maxim sau minim) al curentilor de scurtcircuit. Tabetul 7.2 Valorile factorului de tensiune Tensiunea nominal ~ ‘coral de tensiune c pentru caleuul Wa gi maxim Regi minim 100-1000 v 105 7 0.95 20kv 10 LL 20-220 kV 1 400 KV : it Deci cresterea de tensiune trebuie in medie 5% ~10%. 168Impedantele de scurtcireuit Pentru calculul curentilor de scurtcircuit este necesard reducerea schemei electrice a refelei ta 0 impedanfa echivalenta in raport cu punctul de scurtcircuit (locul de defect), impedanta de scurtcircuit. Impedanta echivalenta de scurtcircuit se calculeaz& pentru fiecare schema de succesiune directa (pozitiva), inversi (negativa) si homopolara (zero) Valoarea impedantei echivalente de scurtcircuit se ob} schemelor electrice echivalente de succesiune folosind rela 3 prin transfigurarea din tabelul 7.3. Tabelul 7.3 ‘Transfigurarea schemelor ‘Schema simplificatd ‘sau ransformaa Formula de tranzite X=DXishn XiaeXi Fae kat ks XoXo XatXa tie Xa Xn XatXntkn 1 % Noy = Ka 4X4 MEAS Xi cae) Xa =X Xa+ 74, METODE PENTRU CALCULUL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT in funcie de importanfa instalatiei (precizia calculelor),de tipul scurteir- cuitului, de valoarea tensiunii si de complexitatea refelei se folosesc mai multe metode. 1697.4.1.METODA UNITATILOR ABSOLUTE Se utilizeaza in special pentru calculul curentilor de scurtcircuit in refelele electrice de joas& tensiune. Deoarece impedantele generatoarelor si ale refelelor de inaltd tensiune sunt mai mici in raport cu ale transformatoarelor din PT si ale refelelor de joasi tensiune, valoarea eficace a curentului permanent de scurtcircuit se poate considera constanta. in cadrul acestor refele apar doud tipuri de scurtcircuite, in functie de pozitia punctului de scurtcircuit in raport cu sursa (vezi fig. 7.5): scurtcircuit apropiat care apare la inceputul refelei (k,) si scurtcircuit departat care apare la bornele receptoarelor (k,). Valorile obfinute ale curentilor de scurtcircuit se folosesc la verificarea stabilititii termice gi dinamice a aparatelor de comutafi si protectie (curenti de scurtcircuit apropiat) si a sensibilitatii protectiilor (curenfii de scurtcircuit departat). in functie de tipul scurtcircuitului in refelele cu neutrul legat direct la p&mant, curentii se calculeaza cu relatiile: 0) _ Une — scurtcircuit trifazat, te = Bai (7.10) rk (2) _ Unk, ~ scurtcircuit bifazat, qe “a3 (7.11) 0 Unk. ~ scurtcircuit monofazat, "Bas" (7.12) in care: Ze =V (2 Ru)? +(L Xu)? este impedanta unei faze a retelei de la sursi (transformator) pénd la punctul de scurteircuit; Z,—impedanja echivalenté de succesiune homopolara (zero) (in unele cazuri se poate considera egald cu impedanta prizei de pimént si a conductorului de nul). Valoarea curentului de scurteircuit rezulta in amperi (A). Analizand relajiile de mai sus se observa ci putem scrie inegalitatea: IP) >1P) >I (7.13) Deci valoarea eficace maxima a curentului apare in cazul scurtcircuitului trifazat apropiat si se utilizeazA pentru verificarea stabilitatii termice si dinamice gi capacitatii de rupere. Pentru verificarea sensibilitafii protectiilor se vor utiliza 1{? sau 1) dupa caz (in functie de valoarea minima), calculate in regim minim, Pentru scurtcircuit departat. Cunoscand valoarea eficace a curentului de scurtcircuit, se poate calcula i... cu relatia (7.5). 1707.4.2. METODA UNITATILOR RELATIVE Se foloseste frecvent in calcule de proiectare, dand rezultatelor un caracter intuitiv. Se aplic& in special in refelele de inaltd tensiune, la scurtcircuite apropiate pentru care generatoarele (sistemul) nu mai pot fi considerate surse ideale de tensiune. Parametrii elementelor schemei se calculeazd in unitafi relative (tabelul 7.1). e baza schemei de principiu se intocmeste schema echivalenta cu impedantele raportate ale elementelor refelei. Folosind metodele de transfigurare prezentate (tabelul 7.3) se determina impedanta echivalenta in raport cu punctul de scurtcircuit (z7) Se compard Xi cu Ri, iar dacd Ki 3 Componenta periodica # curentului de scurtcircuit este constantd in timp, iar regimul tranzitoriu lipseste. Este cazul situatiilor in care sursa poate fi considerata de putere infinita si poate fi modelatd ca o sursa reala de tensiune. Valoarea efectiva a componentei periodice se determing cu relatia: (7.15) in care u, up =U . , Fea, (7.15) iar (7.16) Se poate utiliza relatia: (2.17) in care 71b) Pentru X~aieqay <3, Scurtcircuitul se considera apropiat si prezinta regim tranzitoriu. in acest caz trebuie luat in considerare comportarea generatoarelor. Curentul de scurtcircuit este variabil in timp. Aceasti metoda permite calculul curentilor de scurtcircuit cu ajutorul nomo- gramelor (fig 7.7) pentru turbo si hidrogeneratoare cu RAT. Nomogramele sau curbele de calcul permit determinerea curentilor de scurtcircuit raportati la diferite ‘momente de timp (1 = 0; 0,1; 0,2; es), dupa producerea defectului. Valoarea absolutd a curentului de scurtcircuit se calculeaza cu relatia: Tay = Thy Tn (7.18) fn care J (t) este valoarea relativa (raportata) la momentul ¢ a curentului de scurtcireuit, determinat din fig. 7.7 in funefie de Xcatect. J, se determin’ din relafia 7.17. Curentul de soc la scurtcircuit se determina cu relatia 7.5. Daca scurtcircuitul are loc pe barele unei stafiila care sunt racordate motoare ‘sincrone $i compensatoare sincrone, acestea vor fi luate in considerare la calculul curentilor de scurteircuit /,, ca generatoare. Atunci cénd exist motoare asincrone cu tensiunea mai mare de 1 kV. aportul lor se va lua in considerare la cafculul curentului de soc: isoctky = V2(ksve “Le + 6,51 pm) (7.19) unde /,,, este curentul de pornire a motorului 7.4.3. METODA COMPONENTELOR SIMETRICE Se foloseste pentru calculul curentilor de scurtcircuit in cazul defectelor asimetrice, atunci cdnd sunt necesare valoti cat mai exacte (reglarea protectiilor). Relajile pentru calculul curentilor de scurtcircuit sunt demonstrate in lite- Tatura de specialitate si sunt prezentate in tabelul 7.4, in functie de tipul defectului (scurtcircuitului). Tabelul 7-4 Valorile curentilor de scurtcircuit ta lgcul defectului _ Tiput LR defectului ‘Trifazat | Bifazat 0 Bifazat cu unere la 0 —| : pammant [252s +Zy Zn + Zn Zin Monofazat o - —_t__.. a; 172oo" 80 co 90 so FOCalcutul curengilor de scurtcircuit presupune parcurgerea urmatoarelor etape: —se intocmeste schema de principiu a refelelor electrice, in care toate elementele sunt descrise de caracteristicile principale; — se aleg S, si U, pentru punctele de scurtcircuit; ~se calculeazé impedanjele elementelor scheme’ in unitafi relative; — se intocmese schemele echivalente de succesiune directa, inversa si homopolard (sau numai de succesiune direct); ~ se determin impedanta total& (echivalenta) in raport cu punctul de scurtcircuit, folosind metodele de transfigurare cunoscute pentru schemele de succesiune; ~ se determina impedanjele de calcul (teoretice); = se calculeaza 1(1), Sy, ijn 7.5. CALCULUL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT PENTRU CIRCUITE ALIMENTATE {N CURENT CONTINUU. in functionare normala curentul care strabate (parcurge) circuitul se calculeaza cu relatia: u R+2n" (7.20) in care U~ este tensiunea de alimentare a circuitului, in V; R— este rezistenta electricd de sarcin& (a receptorului), in Q; ‘r.~ este rezistenfa electric& a conductorului pe tot traseul (de Ja surs& la rezistenga de sarcind), in Q La aparitia unui scurtcircuit, curentul care strabate circuitul va fi: ene 2 ne =e (721) in care e— este rezistenfa electric& in regim de scurteircuit, in Q; re ~ este rezistenfa electricé a unui conductor de la surs& la locul de seurtcircuit, in Q. 7.6. STABILIREA PUNCTULUI DE DEFECT Studiul regimului de scurtcircuit este necesar pentru exploatarea corespun- Zitoare a instalatiilor energetice si in legatura cu dezvoltarea acestora. Alegerea punctelor de defect relevante se va face astfel incat si se asigure scopul urmarit pentru calculul curentilor de scurtcircuit (verificarea echipamentelor 174primare, alegerea si verificarea protectilor). Punctele se stabilesc asfel incdt s& poat fi construiti diagrama de variafie a curentului de scurtcircuit (maxim si minim). ‘Ca puncte caracteristice de defect se vor alege extremitatile zonelor protejate cu diferite tipuri de protectii cu care este prevazut sistemul (linii, transformatoare, ‘motoare), acestea fiind de regula si punctele in care se monteaza si echipamentele de comutatie, comandate de protectiile mai multor elemente de circuit (generator- transformator-linie). Metoda de investigare si mijlocul de calcul se vor alege in functie de scopul studiului. Se vor avea in vedere elementele refelei si regimul sistemului energetic (nesimetrii, eventual armonici) in zona in care se stabileste punctul de defect. intrebari recapitulative Enumerati $ dintre cauzele aparitei scurtcircuitului. Cum se poate degrada izolatia? De ce este necesar s& cunoastem valoarea curengilor de seurtcircuit? Ce ipoteze simplificatoare se fac la calculul curentilor de scurtcircuit? CCénd apere valoarea maxima a curentului de scurtercuit? De ce este necesara cunoasterea valorilor curentilor de scurtcireuit? Prin ce se deosebeste scurtcircuitul apropiat de cel dep&rtat? De ce variazA in mod diferit curentul pe cele trei faze, la un scurtireuittrifazat? Care este diferenta intrescurteircuitul monofazat si punerea simpl8 la pamént? 9, Asupra cui actioneaz& RAT si ce restricti exist? 10. Cum influengeaza RAT valoarea /,stablizat? 1, Cum se calculeaza curentul de scurtcircuit cu metoda curbelor de calcul? 12, Cind se utiizeaz8 metoda componentelor simetrice la calculul curentilor de scurtcireuit? Aplicatii 7.1. Sa se calculeze curentii de scurteircuit in punctele k, din aplicatia 4.1. Rezolvare. Bara de 6 kV — punctul k, Reteaua contribuie la calculul curentilor de scurtcircuit prin S,~puterea siste- r-un punct al su, care reprezints si S,~ puterea de scurtcircuit in acel mului punct. Valoarea efectiva stabilizatf a curentului de scurtcircuit trifazat se calculeazi cu relayia: ) __Ss__ 200 f, at = = — = 19,26 kA. « BUm 3-6 Impendanta de scurtcircuit a sistemului: Uy _ 1-6? Zs=Zu 1198 2 Ss 200 Reactanta sistemului: Xs = X41 = 0,995-Zs = 0,197 Q 175Rezistenta sistemului: Rs = Re Curentul de soc: itso = V2 + soe “Tey = V2-1,73-19,26 = 46,98 kA 0,1: Xs =0,1-0,197 = 0,0197 9 wy Ksoc =1te ** 1 = 0,01 s = 72, timpul la care apare i,,. maxim. Motorul M,,— punctul k,, {in cazul motoarclor alimentate prin conductoare de o anumita lungime, exist doua valori extreme ale curentului de scurteircuit pentru: = scurtcircuitul apropiat, la capBtul dinspre sursd, cAnd [,,= I, adicd este egal cu cel de pe bara de racord, valoarea curentului este maxima; ~ scurtcircuit depértat, la capstul dinspre receptor (scurtcitcuit la bornele motorului), cénd valoarea curentului este minima gi permite verificarea protectilor. * Seurteircuit in ky, __Us W320 6000 = = 13038 A 3 - (0,166? + 0,208? Za = (Ry + Ray) +X, + Xiy) = = (0,0197 + 0,146) + j(0,197 + 0,011) = 0,166 + j0,208 Q Ruy = Ro “hi =1,46-0,1 = 0,146 Q Xm = Xo-ln =0,111-0,1 =0,0119 Parametrii motoarelor se iau din tabelul 4,6 de la aplicatia 4.1. in care Bara TG = 0,4 k¥. Scurtcircuit in ky. In acest caz pot apdrea doua situafi: transformatoarele sunt conectate in paralel, valoarea lui J, fiind maxima si numai un transformator este conectat, ly are valoare minima. Regimul maxim. Transformatoarele sunt conectate in paralel. Schema echivalenta este prezentata in figura 7.8. zs LY Zs ys am Regim maxim Regim minim Fig. 78. Schema echivalents pentru k, 176Valoarea efectiva stabilizatd a curentului de scurtcircuit trifazat va fiz 19, = Ut = — 27265 A = 27,265 kA V3Ziam 3-127? +8117 -10° Zam (eG) (re | =1,27-107 + j-8,41-107 @ ink 0,4? v2 Rr = Apsc 22-107 = 6,2: 5-10? = 2,08-107° Q 1 Aba 0,637 nk ‘ —tie% Ud 27-100 Ser 100,68 Xr = JZ} - RP - 15,24? - 2,087 -107 =15,09-107 Q Pentru Ry/X,= 0,134 din fig. 7.4 se objine k, =15,24-10° 1,66. Se calculeaza: itaaseiy) = V2 1,66-27,65 = 63,816 kA. Regimul minim. Un singur transformator este conectat. Valoarea curentului de scurteircuit rezulta: 10) = Wak 400 Mn Q32inan V3-16,106- Zam = (Re + Rr) + j(Xi + Xr) = 2167-107 + j-15,96-107 @ Pentru R,/X, = 0,135 din fig. 7.4 se obtine k,,.= 1,65. iraseetmy = V2°1,65-14,355 = 33,4 kA = 14355 kA Bara TF, Scurtcircuitul in punctul k,, ‘Schema echivalentd de calcul este prezentatd in fig. 7.9. oy - _Unk 0,380 0,380 = = 2 271kA; 12) == ‘m W3Zieu — V3-0,081 on J3--0,085 58 kA; ETTZz, —— z a Regim maxim Regim minim Fig. 7.9. Schema echivalenta pentru k,, Zism = Zi2m + Z13 = 0,077 + j-0,027 Q— Zi3m = 0,078+ j-0,035 Q; Ris = Ro -1s = 0,304-0,25 — 0,076 2; X13 = Xo Is = 0,077-0,25 = 0,0192 Q. Pentru raportul R,/X, = 2,85 din diagram rezulta Kjoc™ 1,08. Efectuénd calculul exact al lui k,.. in refelele cu cablu si de lungimi mari, rezulté k,..= 1,0, deci componenta aperiodicd este ca $i inexistentd. Se adopt Kae 108. itzoe(sM) = V2 °1,08-2,71= 4,12 KA; itsc(3m) = V2 -1,08-2,58 = 3,93 kA. Curentul de scurteircuit monofazat va fi calculat pentru regimul minim cu ‘metoda componentelor simetrice, cu relatia V3U ne _ 3-380 +x? (0.4623) + (01217 Rea =2Re + 2Rr + 2K + Reh + Ris +3Roh = ips 375A 2-0,087 107 +3-2,08-10"? +2-0,076 + 4-0,076 = 0,4623 Q. S-a considerat Rp,= Ry $i Ryy* Ry unde Ry, este rezistenta conductorului de legare la nul de protectie. Xa = 2X54 2X7 2X1 + Xm + Xb + 3X nh = =2-0,87-107 +3-15,09-107 +6-0,0192 = 0,1217 Q. Dup’ algoritmul de calcul prezentat anterior se pot calcula valorile curentilor de scurtcircuit in orice punct dintr-o schema electric. Pentru celelalte puncte de Scurtcircuit, valorile curengilor sunt prezentate in tabelul 7.5. S-au considerat cele doua transformatoare in functiune. 178Tabelul 7.5 Punctut de Ris Xi a re seurtircuit (a1 Cm PC ST Ki ooi7 | 097 | oie | i97 | 173 [aos] - Ki ots | 0208 | 0266 | 13.08 | 108 | 1991 Ki 0,093 | 0203 | 0223 | 1555 | 123 | 2696 Ky o.00113 | 0084 | oooas | 2726 | 1,66 | 63.81 | 13.96 Ki oor? | 0137 | oor | 1222 | 108 | 1866 | 8.03 Ka 01010 | 0020s | on | 198 | 108 | 3,02 | 1474 i 0077 | 0027 | oer | an | 108 | 419 | 1375 Ki ouiss | 003 | 0122 | 1803 | 108 | 2,75 | 1,022 Kn os | 003 | ose | 1486 | 108 | 227 | ose Ku 0257 | 0032 | 0259 | o8s | 108 | 130 | 0552 Ke 067 | 0029 | 0169 | 1302 | 108 | 198 | 0,789 Kis 0,197_| 0029 | 0199 | tos | 108 | 169 | 009 Aportul motoarelor electrice La aparitia unui scurtcircuit pe barele la care sunt racordate motoarele clectrice, aportul acestora la calculul curentilor de scurtcircnit se ia in considerare daca depaseste 5% din valoarea curentului de scurtcircuit. Pentru calculul aportului motoarelor in caz de scurtcircuit, se calculeaza curentii partiali de scurtcircuit datorati motoarelor electrice, la aparitia unui scurtcircuit pe bara de racord, cu relatia: Ie = £0 " Bzu unde Z,, este impedanja de scurteircuit a motorului (tabelul 7.1): UR Pu Zug = Lit gi Some = kp Sou Mn “COS On Se pot calcula reactanja de scurtcircuit a motorului: Xi = 0,922 Zmi si rezistenta de scurtcircuit a motorului: Ryg= 0.42 Zu in exemplu! luat in considerare se va studia aportul motoarelor conectate pe bara de 6 KV si pe bara tabloului general de 0,4 kV. 179Motoarete racordate la bara de 6 kV 200 = 200 a57 kva; Su = O15 088 a e at =18,67 9; a 7 5 0,257 + Rani = 0,42-18,67 = 7,84 Q: Rina = 042-918 = 3,85 Q; Xuit =0,922-18,67= 17,219; Xyrz =0,922-18 = 8.46 O: 6 16 Tami = =*—— = 0,204 kA; Jas = = 0,415 kA; MOB 186 we" B98 Aportul motoarelor la un scurtcireuit pe bara de 6 kV va fi: ey = Hit + Hise 199 2. 92-0415 199 «5 1996 «596 Faqouy 19,7 Motoarele racordate la bara TG 0,4 kV Suz = — 10 191 KVA: Sua = = 67,5 kVA; M1 = Soa : Sua = 57 67S RVAS 1 0,38? 038? Zuri == 20,109 2; Zun = 8 20314 Mes O191 “2 * 68 0.0675 a Ruri = 0,42-0109 = 0,046.2; Ry22 = 0,42-0,314= 0,132 2: Xuar =0,922-0,109 = 0,1 9; X22 =0,922-0,314 = 0,29 Q; 11-0,38 11-038 Tuer = =222KA; Iayay = 24938 77 ka Be" Feo.100 a *B-0314 Aportul motoarelor la un scurtcircuit pe bara de 0,4 kV va fi: ey = 2249.77 199 = 109% > 5% 27,26 Se poate calcula si aportul curentilor de scurtcircuit de soc, calculand: ftaoct21 = V2 -1,24-2,22 = 3,88 KA; tame 22 = V2 “1,24-0,77 = 135 kA; unde pentru R,,/X;.,= 0,46 rezulta k,o, = 1,24, 180In acest caz aportul la scurteircuit va fi: 3,88 41,35 £4 == -100 = 8,19% > 5%. ror a Deci pentru calcuiele exacte si 0 verificare exigent& a echipamentelor este indicat s& se find seama de aportul motoarelor in caz de scurtcircuit pe barele de racord, 7.2. Sa se calculeze valorile curentilor de scurtcirouit care apar in secundarul unui transformator de 1600 KVA, Dyo-5, 20/0,4 kV, 50 Hz. Se va neglija impendanta sistemului. (Se considers Ss ~~). Rezolvare: Din tabelul 6.4.1V se obin marimile caracteristice ale transformatorului: Apo =2,7 kW; Apse =18,0 KW; Use = 6%} io =1,7%. 1. Scurteireuitul trifazat simetric Rezistenfa de scurtcircuit raportat& la tensiunea secundar& se calculeazi cu relatia: Re = Rit = Apsc va. +107 =18,0 107 =1,12-10° Q 7 Impedanta de scurteireuit: % U2 2 Zp = Dep = te Ue - 6 04" 6.197 100 S,r 100° 1,6 Reactanja de scurtcircuit: Xq = Xp =Z2 -R? = V6? -1,82? 107 =5,72-107 Q. Constanta de timp la scurtcircuit a transformatorului: 7 ee Xt 6-107 Rr OR 314-1,12-10 Curentul de scurtcircuit trifazat (valoarea efectiva stabilizata): 1 =e 400 WBZ, ¥3-6-10> Coeficientul de soc se calculeaza cu relatia: =0,0170 = 38525 A = 38,535 kA. woke kyo =1+e ® =1te ** alte walS-a adoptat t = 7/2 = 0,01s. Considerdnd situatia cea mai defavorabila. i soe = V2 ksoe “Te = V2-1,55-38,535 = 84,25 kA. 2. Scurtcircuit bifazat Se considera un scurtcircuit net intre fazele S si T: 400 2,6-10 12) = 12) = Unk ON Tar =33,33 KA unde Z,= Z,= Zip 3. Scurteireuit monofazat Se considera un scurtcircuit pe faza R, {)) = 1) =0. «y ,_ ¥3U - Mk" 47+ ba Bea Se considera valoarea Z, = 0,95 Z, pentru un transformator cu trei coloane. Se observa c& in acest caz I! > J, pentru scurtcircuit la borne. Curentul de scurtcircuit maxim va fi: iD, = ¥2-1,55-39,09 = 85,43 kA. 7.6. Sa se calculeze curentii de scurtcircuit mono, bi si trifazafi in punctele K, K, si K, pentru schema din figura 7.10. R: [Q) =13,6 kA; /6) =1,04 kA; 72) = 0,14 kA. 7.7, Sa se calculeze curentii de scurtcircuit trifazat in secundarul transformatorului T,, din schema data in figura 7.11. Se cunose: Sz, = 400 MVA; Sy, = 400 kVA; 1,.= 6%; Sy = 250 KVA5 thea = 4%; Sqq= 25 MVA; Ro, = 0,197 Q/km; Xp, = 0,076 Qkm. R: IG) = 8,43 KAS isoott = 12 KA; 19) = 2.4 kA. K K % & crvscran erverssn 2= 90m 400 kVA eee = 4% Ss= 180 MVA Fig.7.10. Schema refelei clectrice. 18220 kV 20kV 0.4 kV Fig. 7.11. Schema rejelei electric. 10,5 kv, 121 kV OkY, OLAL 2 x (3% 240) mm? 2x50 MW 263 MWA cos=085 uy = 10,5% Fig. 7.12. Schema refeleielectrice. 2xioumw | 2 125MWA 5, = 500 MWA 4. = 1% Fig. 713, Schema refelei electric. 7.7. $8 se calculeze curenfii de scurtcircuit trifazat in punctele K,, Ky, Ks, din refeaua dat& din fig. 7.12. Se va utiliza metoda unititilor relative, considerénd regimul maxim. R: 19) = 5,02 kA; 1{) = 2,68 kA; 1f)) = 1,08 kA. 7:7. Sk se calculeze curenii de scurteireuittrifazat in punctul K, la momentele 1 §, f= 0,2 s, f= 2» s pentru refeaua din fig 7.13. R: JE)(0) = 23,8 kA; Ig? (0,1) = 22,48 kA; 19) 0,2) = 21,79 kAs 19) (0) = 20,46 kA. 1838. ALEGEREA $I VERIFICAREA APARATELOR ELECTRICE DE {NALTA TENSIUNE 8.1. NOJIUNI GENERALE Echipametele clectrice primare se alag pentru regimul normal de functionare de lung’ durata si se verific’ in regim de scurtcircuit pentru punctul in care se montez’. Alegerea aparatajului electric este determinatd, in afard de coditiile specifice fiecdrui tip constructiv, de o serie de condifii generale, valabile pentru intreaga instalafie sau numai pentru o parte a acestuia. 8.1.1, CONDITHLE DE MEDIU: ALTITUDINE, CONDITII CLIMATICE, GRADUL DE POLUARE A ATMOSFEREI ETC. Altitudinea influenteaz& comportarea izolatiei externe, aparitia descarcarilor Coroana, racirea, stingerea arcului electric etc. Echipamentele isi pistreaz& caracteristicile pand la altitudinea maxima indicata de fabrica constructoare, de obicei 1000 m. Peste aceasta altitudine izolatia trebuie intirit&. Este necesaré mfrirea ‘corespunzatoare tensiunn de incercare sau corectare tensiunii nominale a aparatului, la cresterea altitudinii, Factorii de corectie se dau in tabelul 8.1. Tabelul 8.1 Altitudinea maxima Factorul de corectie Factorul de corectie (mm) al tensiunii nominale al tensiunii de incereare 1000 10 10 1500 095 1,05 2000 0,90) 110 3000 0,80 125 La creyterea altitudinii se va avea in vedere scaderea curenfilor pe care trebuie ‘-irup& aparatul si influienja efectului corona (scade densitatea relativa a aerului). Conditiile climatice influenteaza ricirea, densitatea aerului, dilatarea (unele ‘materiale sunt casante la temperaturi reduse, altele imbatrdnesc la c&ldura). Vantul solicit mecanic instalafiile extemne. Umiditatea influienfeaz& comportarea izolatiei, stingerea arcului electric, stabilitatea unor materiale, Z&pada si gheata creeazA con- Aifii critice pentru functionarea separatoarelor: a sistemelor de bare din exterior. Chiciura solicitt mecanic coductoarele montate in exterior. Pentru jara noastra aparatajul electric este realizat corespunzator zonei cu clima temperata 184Pentru Romania se va lua in considerare urmatorul domeniu de temperaturi (17, 63): ~ valoarea maxima absolut, + 40° C; —valoarea maxima medie pe 24 de ore, + 35° C; —valoarea maxim absoluta: — pentru condifii normale de lucru, _in exterior -30°C; in interior -5° C; — pentru condifii severe de lucru, in exterior -50° C; {n interior -20° C. {in functie de necesitati pot fi prevazute protectii climatice speciale: _ TTF. (tropicus frigidus) pentru climd tropicalA si uscatd, temperatt sirece; —TTHLA. (tropicus frigidus-aridus) pentru clim& tropical’ umeda sau uscatf; TH. (tropicus humidus) pentru clima umed’; —T.A (fropicus aridus) pentru clima tropical uscatt; ~ F. (frigidus) pentru clima rece. ‘Umiditatea relativa a aerului la locul de montaj al echipamentului nu va depasi valoarea garantat& de inteprinderea constructoare: in caz contrar se recomanda consultarea acesteia. La exterior se recomanda ca stratul de gheafé si nu depaseasci 5 kg/m’, Presiunea specificé a vantului asupra aparatelor din exterior se determina cu relatia: aon [284] 16 | m? incare Via, este viteza maxima a vantului in m/s si care se iain functie de codifille locale (unde se monteaza echipamentul). Gradul de poluare influenfeaz4 Iungimea liniei de contumare (L,) pe suprafata izolatoarelor. Valorile ei, in functie de gradu! de poluare a atmosferei sunt date in tabelul 8.2. Tabelul 82 ‘Speificareainstalaiei montate Ta em/KV pl. US HOKV si poluare ‘in exterior grad] grad I grad 11 grad IV. TEA 1s 2 zr 38 Echipamente electrice 17 20 2a 24 Lanri de izolatoare de sustinere a con- ductoaretr lexbile 20 23 2a | 2836 8.1.2. FRECVENTA NOMINALA. Echipamentele alese vor corespunde fecventei reelei de alimentare sau frec- venei de lucru a echipamentului. Pentru Roménia frecvenja nominald a sistemulut energetic este 50 Hz. 1858.1.3. TENSIUNEA NOMINALA A ECHIPAMENTULUI Va corespunde celei din punctul de montaj al refelei Tensiunea maxima a aparatului va fi mai mare sau cel putin egal cu tensiunea maxima de serviciu U,,, a retelei: U2 Uns Nivelul de izolatie se defineste prin valorile tensiunilor de incercare (de tinere) la frecventa industrial& si la impuls si prin lungimea liniei de fuga (de conturare) a izolatoarelor. Valorile lor sunt date in anexa 8.7. 8.1.4, CURENTUL NOMINAL AL ECHIPAMENTULUI Va indeplini conditia: 1,21, (82) in care J, este curentul nominal; Jym €ste Curentul de sarcina maxima (de durat8) in regim normal de functionare a circuitului, care va tine seama si de perspectivele de viitor. El se stabileste in functie de destinaia circuitului, findnd seama de circulatia reala a puterii in di- verse regimuri de functionare (sisteme de bare). Valorile lui au fost determinate la dimensionarea sectiunii conductoarelor. 8.1.5.CURENTUL DE SUPRASARCINA. in instalatiile electrice de utilizare pot apare dou’ categorii de supracurenti: a) suprasarcini de duratd, in urma c&rora temperatura echipamentului nu depaseste valoarea maxima admis (transformatoare, motoare electrice in regim de pornire). Echipementele primare din circuit ({ntrerupatoare, separatoare etc.) nu admit in general suprasarcini; b) scurtcircuite care duc la depasirea temperaturilor nominale i la eforturi electrodinamice. Calculul curentilor de scurtcircuit este deci important pentru verifi- crea stabilitatii termice si dinamice, iar in cazul intrerup&toarelor si pentru verifi- ccarea capacititii de rupere. Stabilirea punctelor pentru calculul curengilor de scurt- Circuit se face in functie de locul de montaj al echipamentelor primare. 8.1.6. STABILITATEA TERMICA Pentru verificarea stabilitafii termice se calculeaz4 curenjii de scurtcircuit ‘rifazat, bifazat sau monofazat in punctul de defect, care conduc la solicitare termic’ maxima, Intreprinderea constructoare indica curentul limit& de stabilitate termica timp de I's (J,). Daca este indicat curentul pentru o alté durat de timp (1), se va folosi relatia: In = 1 -Vt. (8.3) 186Daca nu se da /, de 1 s, acesta se va lua egal cu curentul de rupere simetric nominal (la tensiunea de restabilire) care are valoarea cea mai mare. ‘Verificarea stabilitatii termice se face cu relatia Tu te 2 Lsemeds (8.4) in care J ag este curentul mediu echivalent de scurtcircuit: Tecmed = In +f(m+n)-ty (8.5) jin care m este coeficient ce {ine seama de aportul componentei aperiodice a curentului de scurtcircuit: se determina in figura 8.1 ain functie de timpul total al defectului (4) i de, y coeficient care fine seama de variafia in timp a valori eficace a componentei periodice: se determina in figura 8.1. in functie de 4, 1 de B= dye Wag iy timpul total in care curentul de scurtercuit parcurge calea de curent compus din timpul de lucru al protectiei (¢,) si timpul de declansare al intrerupatorului (ta): ty* te (3) 86) 7 = a oo2 O05 01 02 a5 10 20 30 40 ts) a9 08) 7 fos) ast Oe. 93 b) Fig. 8.1. Curbe (nomograme) pentru determinarea coeficientilor m (a) si (©) 1878.1.7. STABILITATEA DINAMICA Verificarea la solicitari electrodinamice se face cu relatia: Tia 2 itsoc 7) 8.1.8. LOCUL DE MONTAJ Aparatele electrice pot fi montate in interiorul cladirilor sau in exteriorul acestora. in functie de aceasta se alege linia de fugi (rigiditatea dielectricului) a izolatorului. 8.1.9. SIMBOLIZARI Caracteristicile aparatelor electrice de inaltd tensiune asimilate in fabricafie {n fara noastra sunt prezentate simbolizat pe eticheta produselor in scopul scrierii concentrate a tipodimensiunilor constructive. Simbolurile sunt de tip alfanumeric, fiind compuse din trei parti ~ in prima parte sunt simbolizate denumirile aparatelor si principalelor caracteristici ale acestora; a doua parte sunt simbolizate caracteristicile electrice nominale; ~ in a treia parte sunt prezentate caracteristicile tehnico-constructive supli- metare, in figura 8.2. se prezint modul de intocmire a simbolizitii aparatclor clectrice de inalta tensiune. 8.2. ALEGEREA $I VERIFICAREA INTRERUPTOARELOR Intreruptoarele sunt aparate electrice de comunicafie destinate s& stabileascé, 4 suporte si si intrerup& curentii de sarcind si de defect (in conditii specifice) care apar in refelele de transport gi distributie a energiei electrice Se executd in variante mono-. bi- si tripolare si sunt prevazute cu dispozitive de actionare in functie de tipul refelei pentru care sunt destinate. Dup& principjul de stingere a arcului electric, intreruptoarele de inalta tensiune Pot fi cu: ulei putin, aer comprimat, suflay magnetic, hexaflorura de sulf, vid avansat. La alegerea intreruptoarelor de inaltd tensiune, pe lng& criteriile generale de alegera si verificare, se mai au in vedere urmatoarele: principiul de stingere a arcului, ciclul de functionare, numérul de poli, dispozitivul de actionare, durata de functionare, posibilitati de manevra in situatii speciale (intreruperea curentilor mici inductivi, intreruperea curentilor capacitivi, funcfionarea in domeniu critic etc.), conditii de intretinere si exploatare, tensiunea operativa, detalii constructive, conditii de montaj, numarul de contacte principale si auxiliare. Acestea sunt indicate in bibliografie [81, 82]. In plus la intreruptoare se va verifica modul de luctu si capacitatea de rupere, 188La actionarea unui motor mu este obliga- torie scrierea cifrei 1 Fig. 8.2. a) Schema formarii primei parti a simbolurilor separatoarelor; b) Schema formarii primei plrjia simbolurilor siguranjelor fuzibile; c) Schema formarii primei pif a simbolurilor intreruptoarelor. 189” [De mrerioR|= (= ][e |[e | ele [ TRANSPORMATOARE DE CURENT [0 i DE EXTERIOR] [ aie 7 a LAI ° \ fz z 2| @) EE Fig. 8.2. d) Schema formaii primei parti a simbolurilor transformatoarelor de curent; ‘e) Schema formarii primei parti a simbolurilor transformatoarelor de tensiune. Capacitatea de rupere. Pentru verificare se foloseste relatia: > Suz Se (8.8) Ing = YO. in care S,, este capacitatea de rupere a intreruptorului, St = V3 Unk + Inpeate = V3 “Une In (0); 12) = Dp, coie~ Curentul de rupere de calcul este curentul maxim de scurtcireuit pe care intreruptorul dat trebuie si-1 rupa in conditiile cele mai defavorabile. 190‘Valoarea acestui curent se determina ca valoare eficace a curentului total de scurtcircuit in momentul deschiderii (inchiderii) contactelor principale ale intreruptorului. La deschidere se va considera timpul t,~ 4, + t4 De obicei se calculeaz& cu I,(2, in care ¢= 0,1; 0,2; 2 s, pentru care valorile se pot lua din nomograme sau tabele (metoda curbelor de calcul), La inchidere se verifica capacitatea de rupere la inchidere /, ,. Situatia cea mai grea se consider atunci cénd intreruptorul trebuie s& inchid& curentul de soc. Deci va trebui indeplinit’ conditia: Tp tage 9) ‘Modul de lucru. Pe baza conditilor impuse schemei clectrice a instalatiei se alege tipul de intreruptor in funefie de parametrii normali ai punctului din schema de montaj (fensiune, curent) si se verificd valorile de scurtcircuit rezultate din calcul (punctul K; din schem&). Dac& a fost necesar& montarea unei bobine de reactanfa, se vor utiliza curenfii de scurtcircuit calculafi dupa acesta. Se recomand& ca alegerea intreruptoarelor si se fac& sub forma de tabel, datele fiind prezentate intuitiv ca in tabelul 8.3. Tabelul 83 ‘Tipu intreruptorulsi N Caracteristcle | Datele calculate bs iter de alegre i verifcore nominal ale” | conform loch de intreruptorui | _monta din schem i U2 Un 2 Jy 2 bem 3 Tue 2 tefl ny-ty a Ta jane 5 S12 Se Principalele tipuri de intreruptoare si caracteristicile acestora sunt prezentate ‘in anexele 8.1 8.3. ALEGEREA $I VERIFICAREA SEPARATOARELOR Separatoarele sunt aparate de conectare care asigurd pentru motive de securitate, in pozitia deschis, 0 distanfi de izolare vizibila in cadrul circuitului in care sunt montate. Neavand dispozitive de stingere a arcului se deschid dup’ deconectarea intreruptorului, Sunt prevazute cu dispozitive de actionare manual8, pneumatice sau electrice, dacd necesiti sau nu comanda de distanta. Separatoarele se aleg si se verificd pe baza criteriilor prezentate in tabelul 8.4. 191Tabelul 8.4 ‘Tipul separstorului S| cise ameesvensae | sStaicromee [Bases 1 U, > Uns 2 Jn > Tom 3 | duct 2 Te llmtn)-ty 4 Fa iyoo In unele cazuri (separatoarele de sarcini sau de scurtcircuit) se verificd gi capacitatea de rupere la deschidere, respectiv la inchidere, cu relafile: eg La ™ (8.10) In igges Caracteristicile tehnice ale separatoarelor fabricate la Electroputere Craiova sunt prezentate in anexele 8.2. 8.4, ALEGEREA $I VERIFICAREA TRANSFORMATOARELOR DE CURENT Transformatoarele de curent se monteaz& in serie pe circuitul primar si au regim normal de funcionare, regimul de scurtcircuit. Din secundarul lor se alimen- teazii bobinele de curent ale releelor, wattmetrelor, contoarelor, ampermetrelor. Pentru instalafiile de inalta tensiune se vor considera criteriile generale de alegere, avand in vedere prescriptiile intreprinderilor constructoare si conditiile de Ja locul de montaj. in plus se vor alege numérul de poli, clasa de precizie, coeficientul de saturafie si numirul miezurilor. 1) Numéirul de poli faze). Acesta depinde de cofigurafia schemei. in circuitele ‘monofazate, transformatoarele de curent se monteaza pe conductorul (circuitul) de fazi. Se va acorda atentie respectirii polarititii. in circuitele trifazate, numarul fazelor pe care se instaleaza transformatoarele de curent depinde de aparatele de ‘misurd si de schemele de protectie care se vor utiliza in secundar. Daca se monteazi Pe o singura faza se alege de preferind faza S, iar cand se monteaz pe doua faze se aleg fazele R si T. Alegerea si verificarea transformatoarelor de curent se face sub forma de tabel (8.5). Caracteristicile transformatoarelor de curent sunt prezentate in anexa 8.3, 192Tabelul 85 ‘Tipu! transformatorului de curent x Carinae Daas walate Le Criterii de alegere si verificare rnominale ale ‘conform punctuisi on transformatorului_| din schema cle montaj| 1 U2 Um A Tin 2 lon Jy SQA, 4 ky — coeficient termic [3 [kctacve etal tm ty | Sriweatog | Ky Tig Bhs ‘Ka coeficient dinamic 4 1s 2 stn Mes s | 025-5, $5, 5, 2) Clasa de precizie, Puterea secundara nominala, S,,{VA] pentru o anumit’ inf’gurare, corespunde unei sarcini la care erorile nu depasesc limitele admise pentru clasa de precizie respectiva. La cresterea sarcini peste sarcina nominala , erorile transformatorului de curent depasesc limitele stabilite si inféigurarea trece in alt& clas& de precizie. Aceasta deoarece creste solenatia (Asp) si exist& pericolul ca transformatorul s& functioneze pe porfiunea nelineari a curbei de magnetizare. Pentru a nu aparea asemenea fenomene, alegerea transformatorului de curent, din punet de vedere al puterii secundare constd in verificarea relajei: San 2S: [VA], (8.11) in care S, este sarcina din secundarul transformatorului, pe o anumiti infigurare, reprezentata prin bobinele aparatelor alimentate, conductoarelor de legaturd si contacte, jindnd seama de schema, de modu! de conectare, Se determind cu relatia: Sz = Sup +13, *(Reond + Reon) (8.12) jin care: Rous ~ este rezistenta contactclor, se adopts 0,1 Q; R.,,~ este rezisten{a conductoarelor de legatur acd se cunoaste schema de conexiuni si aparatele alimentare se determin’ puterea consumaté de acestea (ESap ). Se calculeaz apoi Roy astfel incat sarcina din secundarul unci infigurari s& nu depageasc& puterea nominal a acestuia. Se obtine astfel: Rens Ee 0, (9) 6.13) Tay Se calculeazd sectiunea corespunzltoare a conductoarelor de legiturd cu relatia: Teale 2 s=— (8.14) ror Rms oo 193.fin care: [aie @ste Iungimea de calcul a conductoarelor de legatura dintre transfor- ‘matoare gi locul unde sunt instalate aparatele. Distanfa reala (/) poate fi de la cativa metrii la zeci de metri. Lungimea de calcul depinde de schema de conectare a aparatelor din secundarul transformatoarelor de curent, valorile ei rezultand din fig. 8.3 pentru diferite moduri de conectare. R} i>] Tt] > a) I> Fig. 83. Moduri de concentrare a aparatelor in secundarultransfooatoarelor de curent:legarea l0saun>5 | n>30,n>ISsaun>10 Coeficientul de saturatie ales pentru infasurarile de protectie trebuie sa fie ‘mai mare decit cel realizat, deoarece datorita saturafiei miezului magnetic forma curentului din secundarul transformatorului de curent nu mai este sinusoidala, ci sub forma de impulsuri. {In aceste conditii valoarea efectiva a curentului din secundar nu mai este suficienta pentru actionarea releului de curent. Trebuie respectate in acelasi timp prevederile privind sarcina minima si puterea secundari minima. in cazul scdderii sarcinii se mareste coeficientul de saturafie real, avantajos pentru circuitele de protectie, dar aceasta pune in pericol stabilitatea dinamicd a aparatelor de mAsuré la socuri de curent. De accea incircuitele de misura incdrcarea va fi cat mai aproape de sarcina nominala (prin alegerea corespunzatoare a sectiunii conductoarelor de legatura). 4) Numarul miezurilor. Este indicat ca ta alegerea transformatoarelor de Curent, acestea si aibé miezuri separate pentru alimentarea urmatoarelor categoii de consumatari= ~ aparate de masura: ~ aparate de protectie (mai putin protectia diferentiala) si automatizare; ~ aparate pentru protectia diferential ~ dispozitive de actionare alimentate in secundarul transformatoarelor de curent, in cazuri bine justificate, céind transformatorul de curent nu are suficiente infigurdri secundare cu caracteristicile necesare se pot alimenta si alte circuite pe aceiasi infigurare, Circuitul secundar al transformatoarelor de curent trebuie s8 fie inchis (suntat). La intreruperea lui, solenafia din secundar se anuleaz&, iar curentul primar devine 196:curent de magnetizare. Cresc corespunzitor fluxul si tensiunea secundara, se produce supraincalzirea miezului, existand pericolul str&pungerii infagurdrii secundare si deci posibilitatea electrocutarii personalului de exploatare, O infigurare fri sarcind se sunteazA. 8.5. ALEGEREA SI VERIFICAREA TRANSFORMATOARELOR DE TENSIUNE Transformatoarele de tensiune se aseaman& constructiv si din punct de vedre al schemei de conectare cu transformatoarele de for(a. Ele funcfioneaza in condifii apropiate mersului in gol, curentul de mgnetizare fiind comparabil cu cel de sarcin’. ‘Transformatoarle de tensiune se aleg pe baza mai multor criterii 1) Schema de conexiuni si numarul fazelor. Se aleg in functie de modul de tratare a neutrului in circuitul primar gi de receptoarele care urmeaz4 a fi alimentate in secundar. Solufiile uzuale folosite pentru refelele cu neutrul izolat sau tratat si pentru refele cu neutral legat direct la pamént sunt prezentate in fig. 8.4. Caracte- risticile treansformatoarelor de tensiune sunt prezentate in anexele 8.4 [44, 81, 82] ‘Aparatele de mésura, protectie, semnalizare i automatizare se alimenteaza de regula de la aceeasi inffsurare secundard, deci transformatoarele de tensiune pot avea o singurd infasurare secundars. In vederea mAsurarii componentei homopolare ele vor avea in plus o infégurare secundara suplimentara. 2) Tensinmea primard nominald va indeplini conditi Uy? Urntea (8.16) in functie de modul de conectare U,, = U, (fig. 8.4, a sib) i Un =Un/-V3 (fig.8.4, c, d, €, f, g ih), unde U, este tensiunea intre faze. TTensiunea secundard a infgurdrilor secundare va fi: Uy, = 100 [V] (fig. 84, a sib) Un, =100/ V3 [V] (fig.8.4, ¢, 4, e, f, g sih). Tensiunea in?Ssurdrilor pentru m&surarea componentei homopolare va fi: Uy,= 100 / 3 [V] (fig. 8.4, d), U,,= 100 [V} (fig. 84, 6). 3) Puterea nominald secundard. Pentru determinat ‘inc&rc&rii transformatoarelor de tensiuine este necesar si se cunoasc& puterile active gi reactive consumate de fiecare aparat alimentat, Se recomanda inc&rcarea cit mai uniforma a fazelor, consumurile aparatelor fiind cele indicate de firmele constructoare. fi functie de modul de conetare [44, 81] se determind puterile active si reactive consumate, iar puterea aparent& consumaté va fi: S2=yRy +00 (8.17) 197

37 Producerea Transportul Si Distributia Energiei Electrice Curs PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

37 Producerea Transportul Si Distributia Energiei Electrice Curs PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și