Infecia cu virusul

imunodeficienei umane
-Sindromul de
imunodeficien uman
dobndit
1

Definiie
Boal infecioas transmisibil specific uman,
caracterizat printr-o evoluie stadial cronic, cu
manifestri clinice iniiale de boal acut benign,
urmate de o lung stare de sntate aparent i n
final de reapariia manifetrilor clinice.
Sindromul de imunodeficien dobndit ( AIDSAcquierd Immunodeficiency Syndrom) este
manifestarea clinic cea mai grav a infeciei cu HIV
i se caracterizeaz prin apariia infeciilor
oportuniste, a neoplaziilor sau a altor manifestri
clinice amenintoare de via datorate
imunodepresiei instalate prin scderea limfocitelor T,
purttoare a receptorului specific pentru virus,
glicoproteina CD4.
2

Istoric

1981 San Francisco, Los Angeles, New York: epidemie de

sarcom Kaposi i pneumonie cu Pneumocystis carinii SIDA
MMWR- CDC - 5 iunie 1981;

1983 Paris (Institut Pasteur): Luc Montagner HIV

1983 - virus T limfotropic virusul HIV 2

( Popovic et al, 1984)

Romania- Viata medicala, 1985

2008 - premiul Nobel pentru Medicina

(Luc Montagner- Institutul Pasteur)
3

Tendine ale infeciei HIV dup anul 1990

Caracteristici ale infectiei

HIV1

Caracteristici ale infectiei

HIV 2

a crescut numrul copiilor - rata transmiterii sexuale este

infectai care provin din familie i mult mai mic dect in cazurile
nu din colectiviti
HIV1
-

a crescut rolul transmiterii - transmiterea verticala de

verticale, de la mam la ft
mama bolnava este sub 10%
-

- numrul cazurilor de infecie cu

transmitere parenteral s-a redus
aproape la zero, datorit msurilor
ce au fost luate privind sterilizarea
materialelor sanitare i utilizarea
pe
scara tot
mai
larg
a
materialelor de unica folosin

la

nivelul viremiei este mult

scazut, ceea ce ar putea explica
contagiozitatea mai mica, evoluia
lenta i cu o durat de evoluie mai
ndelungat ctre SIDA i a fazei
clinice de SIDA
4

Ci de transmitere

Transmitere sexual: boal comportamental!

Transmitere parenteral
- produse biologice care conin HIV: snge, sperm,
secreii vaginale, LCR, lichid sinovial, pleural, pericardic,
peritoneal, amniotic
- produse considerate fr risc: secreii nazale, urina, MF,
sputa, sudoarea, lacrimi, lichid de vrstur
- utilizatorii de droguri iv
- transplant ( rinichi, ficat, inima, piele, os)
Transmitere materno-fetal

NU: cornee

Intrauterin profilaxie n ultimul trimestru

Intrapartum operaie cezarian
Postpartum (lapte matern) ablactare

Clasificare
Familia Retrovirusuri
reverstranscriptaza (RT)
oncovirusuri

cele mai rspndite:

HTLV-1 (limfoame, leucemii), HTLV -2
(leucemia cu celule proase)
lentivirusuri infecii cu evoluie lent:
HIV-1 i HIV-2, SIV
spumavirusuri nepatogene pentru om,
prezente la animale
8

Structura HIV
Virion

sferic 80 130 nm
nveli viral cu proteinele majore gp
120 i gp 41
Virionul
Matrice

proteic p17 conine

proteaza viral
Miezul central conic
2

molecule de ARN i proteine

Mantaua nucleocapsidei p24
9

Structura HIV

10

10

Genomul viral
3

regiuni
- gag antigenele nucleocapsidei
- pol enzimele necesare replicrii
- env proteinele de suprafa
La extremitile ADN proviral secvena LTR
care permite integrarea provirusului n genomul
celulei gazd
Alte gene: tat, rev, vif, vpr, vpu, nef
multiplicarea virusului i modificarea expresiei
anumitor gene celulare alterarea funciei
celulelor imunitare
11

Variabilitatea genetic
HIV-1:

3 subgrupuri
- M (major) 9 subtipuri (A-D, F-H, J i K);
fenomenul de recombinare genetic la
subiecii co-infectai cu subtipuri diferite
CRF (circulating recombinant forms)
- N (new)
- O (outlier)
HIV-2: Africa de Vest mai puin virulent, rar
transmis vertical, progresie clinic lent
12

Ciclul de replicare viral

Adsorbia i penetrarea virusului n celul

HIV gp120, gp41
LTh CD4, coreceptori (CXCR4, CCR5)
Sinteza i integrarea ADN proviral
RT sinteza ADN proviral
integraza integrarea ADN proviral n genomul celulei
gazd
Transcrierea provirusului n ARN genomic i ARN
mesager
Sinteza proteinelor virale
Asamblarea proteinelor virale i ncapsidarea ARN viral
(proteaz)
13

14

Patogenie

Replicarea virala in celula gazda.

Repercursiunile infectiei asupra sistemului de

aparare a organismului.

Consecintele prabusirii mecanismelor de aparare

a organismului.

15

1.

Replicarea virala:
receptorul CD4 ( glicoproteina, 58 KDa)
- limfocitele T helper
- limfocitele B
- macrofagele
- celulele dentritice din ganglionii limfatici, fibroblasti
pulmonari,
epiteliul timic
- celule nervoase
- celule digestive
- celulele hepatice
- celule retiniene
- celule miocardice
+ CCR5(macrofage) + CXCR4 ( celulelele T)
16

HIV - Replication

17

17

2. Repercursiunile asupra sistemului de

aparare a organismului
-

distrugere directa
distrugere prin mecanism imunologic
apoptoza

________
celulele T
celulele B
macrofage
18

Depleia limfocitar CD4

Rspuns

imun citotoxic (LTCD8)

Apoptoz celular
Formarea de sinciii

19

3. Consecintele asupra organismului

infectii oportuniste
neoplazii

20

 Infecie

Patogenie

primar
Diseminare n ganglioni limfatici
Rspuns imun celular i umoral
Inhib

viremia primar iniial

Virusul produce o infecie latent i progresiv
Variabilitatea genomic: capacitate de eludare a
rspunsului imun
Replicare

activ viral n ganglionii limfatici

i n organele limfoide centrale: 10 9 virioni/zi
Contrarspuns : diviziune mai rapid a
precursorilor celulelor imunitare
Scderea LCD4 < 1000 etapa simptomatic
21

Istoria natural a infeciei cu HIV

- absena terapiei -

22

Tablou clinic
Infectia acuta ( primoinfectia)- 20- 30 % - 2- 4 saptamani
- febra;
- sindrom influenza like
- sindrom mononucleozic
- meningite cu LRC clar
- encefalite
Infectia cronica asimptomatica( 2- 10 ani)
- calea de inoculare/ masivitatea infectiei
- varsta
- tipul si virulenta viruslui
- prezenta unei coinfectii( v. hepatitici B, E)
Infectia cronica simptomatica
- limfoadenopatie generalizata( 2- 3 luni)
23

Boli indicatoare de SIDA

Pneumocistoza
Wasting sindrom
Sarcom Kaposi
Candidoza esofagian
Mycobacterium avium-intracelulare complex
Retinit CMV
Criptococoz extrapulmonar
Toxoplasmoz cerebral
Histoplasmoz extrapulmonar
Criptosporidioz

24

Manifestari nespecifice sugestive.

Infectii oportuniste sugestive.

Manifestari clinice definitorii.

25

Manifestari nespecifice sugestive

febra persistenta ( peste 3- 4 saptamani) fara o alta

cauza aparenta;
scadere ponderala peste 10 %;
diaree persistenta de peste 1 luna.

Se pot adauga: astenie, transpiratii nocturne,

splenomegalie, cefalee; mai rar au fost descrise: sindrom
Raynaud, sindrom Sjogren, artrite reactive, trombocitopenie.
La copii trebuie amintite doua aspecte clinice importante :
parotidita cronica bilaterala si oprirea in dezvoltarea staturoponderala.
26

Infectii oportuniste sugestive

aparute ca urmare a scaderii rezistentei

organismului:

afectarea aparatului respirator : pneumonii recidivante;

afectari ale mucoasei bucale : candidoza, leucoplazia paroasa

a limbii, infectii gingivale etc.;

afectari ale pielii: herpes simplex si herpes- zoster recidivant,

moluscum contagiosum, veruci vulgare,
condiloma acuminatum perigenitale, acnee,
micoze.
27

Lista manifestarilor clinice definitorii pentru SIDA:

Aparatul

Manifestari clinice definitorii

Aparat respirator

-pneumonia cu Pn. jiroveci; pneumonia cu virusul citomegal;

- infectii cu mycobacerii atipice( nontuberculoase);
- infectii recidivante diverse ( pneumococ, H. influenzae, fungi, protozoare: Criptococcus
neoformans, Hystoplasma capsulatum, Candida, Criptosporidium, Toxoplasma gondii);
- manifestari neinfectioase: pneumonia cronica limfocitara, sarcom Kaposi pulmonar;

Sistem nervos

- encefalite cu virus citomegal, HIV;

- leucoencefalita multifocala progresiva;
- meningite cuHIV, fungi ( Candida, Criptococcus ) dar si cu bacterii in special BK;
- leziuni focale;
- toxoplasmoza cerebrala, limfom cerebral primar, limfom non- hodgkinian si rar sarcom
Kaposi cerebral;

Aparat digestiv

- ulceratii esofagiene prin virusurile herpetice, citomegal;

- diaree cronica cu Criptosporidium sau Microsporidium;
- colite cronice sau localizate ( virusul citomegal, virusurile
herpetice , CI. difficile, micoze);
- infectii bacteriene recidivante cu salmonelle, Camphylobacter si mycobacterii;
- afectari hepatobiliare ( angiocolite micotice, cu virusul citomegal, hepatite cronice cu
virusul B, C, protozoare, fungi)

Piele si
mucoase

- infectii virale ( herpes simplex, herpes- zoster, veruci vulgare si veneriene, leucoplazia paroasa a limbii);

Sistem
vascular

- infectii

bacteriene ( staficococii, impetigo streptococic, angiomatoza bacilara);

- infectii fungice ( Candida, Criptococcus);
- tumori ( sarcom Kaposi)Kaposi)- limfoame cu celule B si T, carcinoame epidermoide, carcinom
spino si bazocelular;
- alte dermatoze( dermita seboreica, psoriasis, prurigo, aftoza recidivanta).

28
- sarcom Kaposi cu diverse localizari, de suprafata sau sistemice;
- angiomatoza bacilara.

Clasificarea infeciei HIV pentru

aduli i adolesceni (CDC 1993)
LCD4/mmc

Categorii clinice
A

> 500

A1

B1

C1

200 - 499

A2

B2

C2

< 200

A3

B3

C3
29

Clasificarea infeciei HIV CDC, 1993 pentru aduli

i adolesceni categorii clinice

Categoria A

Unul sau mai multe din criteriile listate mai jos la adult sau
la adolescent cu infecie HIV, dac nu exist nici-unul din
criteriile de categorie B sau C

Infecie HIV asimptomatic

Limfadenopatie generalizat persistent
Primoinfecie simptomatic

30

Categoria B

Manifestri clinice la adult sau adolescent cu infecie HIV, neincluse

n categoria C i care rspund la cel puin una din condiiile
urmtoare:

Sunt corelate cu HIV sau cu indicativele unui deficit imunitar

Au o evoluie clinic sau supraveghere terapeutic complicat prin
infecie HIV

Urmtoarele boli sunt incluse n categoria B, dar lista rmne

deschis:

Angiomatoza bacilar, candidoza orofaringian

Candidoza vaginal, persistent, frecvent sau care nu rspunde bine la
tratament
Displazie de col (moderat sau sever), carcinom in situ
Sindrom constituional : febr (38,5 ) sau diaree > 0 lun
Leucoplazie proas a limbii, neuropatie periferic
Herpes zoster recurent sau afectnd mai mult de un dermatom
Purpur trombocitopenic idiopatic
Salpingit, n special complicaii de tipul abceselor tuboovariene

Aceast clasificare este ierarhic, adic un subiect

inclus n categoria B nu poate trece n categoria
31
A, chiar dac semnele clinice au disprut.

Categoria C

Aceast categorie corespunde definiiei SIDA la

adult. Cnd un subiect prezint una din bolile de
mai jos, el intr definitiv n categoria C.

Candidoz bronic, traheal sau pulmonar

Candidoz esofagian, cancer invaziv de col *
Coccidioidomicoz extrapulmonar
Criptococoz extrapulmonar
Criptosporidioz intestinal > o lun
Infecie cu CMV (alta dect cea hepatic, splenic sau
ganglionar)
Retinit cu CMV
Encefalopatie HIV
Infecie herpetic, ulcere cronice mai lungi de o lun; sau
bronic, pulmonar, esofagian
Histoplasmoza diseminat sau extrapulmonar
Isosporidioza intestinal cronic (mai mare de o32
lun)
Sarcom Kaposi

Categoria C

Limfom Burkitt
Limfom imunoblastic
Limfom cerebral primar
Infecie cu M avium sau kansasii (diseminat sau extrapulmonar)
Infecie cu M tuberculosis, indiferent de localizare (pulmonar sau
extrapulmonar)
Infecie cu micobaterie, identificat sau nu, diseminat sau
extrapulmonar, toxoplasmoza cerebral
Pneumonie cu P carinii
Pneumonie bacterian recurent
Leucoencefalit mutifocal progresiv
Septicemie cu Salmonella non tific recurent
Sindrom caectic datorat HIV

33

Diagnosticul de laborator

Serologic

detectare a anticorpilor anti-HIV

Virusologic detectare sau cuantificare a
ARN viral sau ADN proviral

Imunologic

numrtoare LCD4

34

Diagnosticul serologic
detectarea anticorpilor anti HIV

Teste

standard

Teste

serologice de depistare ELISA

Teste serologice de confirmare Western blot
(Wb)
Teste

alternative necesit confirmare prin

teste standard
Home

Kits
Teste rapide
Probe

biologice: snge integral, ser, snge capilar,

plasm, imunoglobuline, snge uscat, lichid oral, urin;
Exemple: SUDS, Ora Sure, Calypte HIV1
35

Precizia testelor serologice

standard
FN
Fereastra imunologic
(medie: 21 zile, max 6
luni)
rspuns atipic al
gazdei
Agammaglobulinemie
Tulpini de tip O, N,
HIV-2, CRF
Erori de tehnic

FP
Autoanticorpi
Primitorii de vaccin
(studii)
Erori de tehnic

36

Recomandrile testrii
serologice

Persoane cu boli sexual transmisibile

Categorii cu risc crescut: utilizatorii de droguri IV,
homosexuali, hemofilici, parteneri sexuali ai persoanelor
infectate cu HIV, prostituate, persoane care au primit
transfuzii, persoane inseminate artificial
La cerere
Femei cu risc crescut n perioada de procreere
Gravide
Manifestri clinice/modificri de laborator sugestive pentru
infecia cu HIV
Tuberculoza activ
Personal medico-sanitar expus la produse biologice cu risc
sau care practic tehnici invazive
Donatorii de snge, sperm, organe.

37

 Rezultat

pozitiv

=Individ infectat cu HIV care poate infecta

i pe alii
Individul are SIDA sau c va dezvolta n
mod necesar SIDA
Rezultat

negativ

= n momentul testrii, nu au fost

detectai anticorpii anti HIV
Individul nu este sigur infectat cu HIV
sau c este imun/rezistent la HIV
38

Diagnostic virusologic
Cultivare

laboratoare de virusologie
specializate
Metode de biologie molecular
- PCR, NASBA, branched DNA
indicaii
Diagnostic

proviral

detectare ARN viral sau ADN

Fereastr

imunologic
Serologie neconcludent
Diagnosticul copiilor sub 18 luni provenind din mame
seropozitive
Monitorizare

terapeutic cuantificarea
39
ncrcturii virale

Monitorizarea infectiei HIV

-

La depistare, pe langa serologia HIV se investigheaza:

- CD4,viremie plasmatica HIV( VL)

- Ag HBs, Ac.anti HCV
- serologie sifilis ( VDRL)
- serologie T. GONDII( Ig M, IgG)
- serologie CMV (Ig M, Ig G)
- test Quantiferon

+ Radiografie pulmonara
Cu periodicitate de 6 luni se reiau pentru o buna
monitorizare.
40

Evolutie si prognostic
Clasic infectia cu HIV evolueaza la 60- 70% din pacienti astfel:

- momentul infectant;
- sindromul retroviral avut dupa 2-3 saptamani de la momentul infectant si
dureaza 2-3 saptamani;
- perioada de sanatate aparenta.

Tot acum se produce seroconversia ( apar Ac. specifici) si reactiile

serologice se pozitiveaza si dureaza 2-4 saptamani:
- infectia cronica asimptomatica, dureaza 7-10 ani ( media 8 ani);
- stadiul SIDA ( 1-3 ani);
- deces

Exista si alte posibilitati de progresie legate de virulenta infectiei si

reactivitatea organismului ca si de interrelatia lor:
- progresia rapida (5-20%) care ajunge la SIDA in 4-6 ani de la primoinfectie;

- progresia lenta( 5-15 %)- exista pacienti care sunt asimptomatici o perioada
lunga, aproximativ 7 ani de regula cu nivel CD4 > 500/ mm3 si necesita terapie
ARV tarziu;
- non- progresie de termen lung ( 1- 5%), pacienti asimptomatici pana la 1220 ani, echilibrati imunologic si virusologic, avand CD4 la valori mari si viremie
41
mica o perioada lunga de timp.

Terapia n infecia cu HIV

Tratament

antiretroviral (TARV)

Tratamentul

complicaiilor aprute n
evoluia bolii infeciile oportuniste

42

Clasele de medicamente
ARV
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

NRTI
NNRTI
PI
Inhibitori de fuziune
Inhibitori de integraza
Inhibitori de maturare
Inhibitori de CCR5
43

TARV

4 clase majore de medicamente antiretrovirale:

NRTIs: nucleoside analogue reverse transcriptase inhibitors
NNRTIs: nonnucleoside analogue reverse transcriptase inhibitors
PIs: protease inhibitors
fusion inhibitors

HAART (Highly Active Antiretroviral Therapy):

- combinaii anti-HIV cu 3 sau mai multe ARV-uri

Clase noi:

Inhibitorii de CCR5
Inhibitorii de integraz
Inhibitori de maturare
44

I.

Inhibitori nucleozidici de reverstrancriptaza (INRT)

necesita activare intracelulara si prin analogie structurala sunt incorporati la nivelul ADN proviral,
rezultand o forma nefunctionala de ADN. Se impart in 2 categorii: analogi timidinici( 3TC, FTC ) si
analogi citidinici.
Utilizati in monoterapie pot duce la o scadere rapida a incarcaturii virale dar, pot apare tulpini
rezistente prin mutatii genice la nivelul reverstranscriptazei. Rezistenta incrucisata este importanta
pentru INRT. Utilizarea lor pe termen lung duce la mielotoxicitate ( in special anemie), acidoza lactica,
polineuropatii, pancreatita( legata de toxicitatea mitocondriala).

- Abacavir( ABC, Ziagen)

- Didanozina( ddl , VIDEX )
- Stavudina( D4 T, ZERIT)
- Zidovudina( AZT, RETROVIR)
- Lamivudina( 3 TC, EPIVIR)
- Emtricitabina( FTC, EMTRIVA)
- Tenofovir( TDF, VIREAD)
Coformulari utilizate in vederea simplificarii schemelor de terapie ARV:
- Combivir( AZT + 3 TC)
- Kivexa ( ABC+ 3 TC)
- Trizivir( AZT+ 3TC+ABC)
- Truvada( TDF+FTC)
- Atripla( Truvada+ EFV)
45

II. Inhibitori nonnucleozidici de

reverstranscriptaza:
( INNRT) actioneaza prin legare directa, necompetitiva la
nivelul ADN proviral; sunt extrem de activi in diverse combinatii
HAART, dar dezvolta rapida rezistenta incrucisata pentru toti membrii
grupului.

- Efavirenz( EFV, STOCRIN)

- Nevirapina( NVP, VIRAMUNE)
- Etravirina( ETV, INTELENCE)
- Rilpivirina( studiu de faza III)
46

III. Inhibitori de proteaza, inhiba enzima

proteaza ce asigura clivarea particulelor
proteice ce vor forma virionul.
Aparitia lor in 1995 au revolutionat terapia HIV.
Se utilizeaza in diverse combinatii terapeutice, cu
eficacitate buna imunologica si virusologica.
Rezistenta se dezvolta in timp.
Reactiile adverse sunt legate in special de perturbari ale
metabolismului lipidic ( lipodistrofia si lipoatrofia).
- Atazanavir( ATV, REYATAZ)
- Fosamprenavir( FPV, TELZIR)
- Indinavir( IDV, CRIXIVAN)
- Lopinavir/Ritonavir( LOP/RTV= KALETRA)
- Ritonavir( RTV, NORVIR)- nu se foloseste ca singur IP, ci doar
pentru boosting
- Saquinavir(SQV, INVIRASE)
- Darunavir( DRV, PREZISTA)
47
- Tipranavir( TPV, APTIVUS)

IV. Inhibitori de fuziune, clasa noua ce

blocheaza intrarea virusului in celula la
nivelul fuziunii. prin legare de gp 41.
Principalele efecte nedorite sunt legate
de modul de administrare si modificarile
ce apar in timp la locul de inoculare

- Enfuvirtide( T 20, Fuzeon)

48

V. Inhibitorii de integraza
Integraza este enzima care asigura introducerea
" integrarea " ADN viral in ADN-ul gazda.
Blocarea sa determina aparitia de complexe circulare
HIV
ADN care vor muri.
Sunt droguri metabolizate de Cy P450.
Poate avea reactii adverse in prezenta altor ARV.
Dezvolta relativ usor rezistenta.
- Raltegravir(RAL, ISENTRESS)
- Elvitegravir( EVG)
49

VI. Inhibitorii de CCR5: blocheaza

acest coreceptor ce favorizeaza
patrunderea in celula.
Se administreaza numai dupa
evidentierea CCR5 si sunt bine
tolerate.

- Maraviroc( M, SELZENTRY)
- Vicriviroc
50

VII. Inhibitori de maturare: impiedica

transformarea precursorului capsidei ( p 25)
in capsida matura ( p 24).
Se asociaza cu inhibitorii de proteaza
deoarece isi combina optim actiunea.

- Bevirimat( in studiu)

51

OBIECTIVELE TARV

Clinic: prelungirea duratei de via, mbuntirea calitii

acesteia i reducerea infeciilor oportuniste.
Virologic : reducerea ncrcturii virale ct mai mult posibil
(preferabil < 20 copii/ml) pentru o perioad ct mai lung
de timp, cu scopul:
de a opri sau cel puin de a ncetini evoluia bolii
de a preveni sau cel puin de a ntrzia instalarea rezistenei

Imunologic: obinerea unui rspuns imun adecvat:

cantitativ nivelul LCD4 ct mai apropiat de valorile normale

caliativ (funcional)

Epidemiologic: reducerea transmiterii HIV

Farmacologic : secvenierea raional a chimioterapicelor
astfel nct:
s permit realizarea obiectivului virologic
s pstreze alternative terapeutice ulterioare
s determine un numr redus de reacii adverse
s permit o aderen ct mai bun la tratament
52

HAART
highly

active antiretroviral therapy

Asocierea obligatorie a cel puin trei
substane ARV care face posibil, n
cazul pacienilor naivi, reducerea
viremiei sub 50 copii/ml
Ex. 2INRT+1IP, 2INRT+1IP, 3INRT,
1INRT+1INNRT+1IP
53

CAVE !

Rezistena rapid instalat la ARV

Efecte adverse pe termen lung

Lipodistrofia
Toxicitate mitocondrial
Anomalii metabolice glucidice i lipidice
Anemia
Efecte asupra SNC
Anomalii osoase
Hepatotoxicitate

Aderena la tratament
54

TRATAMENTUL INFECIILOR
OPORTUNISTE
Infecii

virale

Herpes

simplex 1 i 2
Virus varicelo-zosterian
Virusul citomegal
Virusul Epstein Barr
Virusul JC
Papiloma virus
VHA, VHB, VHC

55

Tratament antiviral
Acyclovir
Cidofovir
Famciclovir
Foscarnet
Ganciclovir
Valacyclovir

56

 Infecii

cu protozoare

Pneumocystis

carinii (considerat de unii

autori fung)
Toxoplasma gondii
Cryptosporidium parvum
Microspora
Isospora belli
Cyclospora

57

Tratament antiparazitar

Albendazol
Atovaquona
Clindamicina
Dapsona
Paromomicina
Pentamidina
Primaquina
Pirimetamina
Sulfadiazina
Trimetoprim sulfametoxazol
Trimetrexat
58

 Infecii

fungice

Cryptococcus

neoformans

Candida

spp
Histoplasma capsulatum
Coccidioides immitis
Aspergilus fumigatus

59

Tratament antifungic
Amfotericina

Fluconazol
Flucitozina
Itraconazol
Ketoconazol
Voriconazol

60

 Infecia

cu M. tuberculosis
Infecia cu micobacterii atipice
ex. - M. avium complex (MAC)
- M. kansasii
- M. xenopi

61

Ageni activi pe micobacterii

Isoniazida
Rifampicina
Etambutol
Pirazinamida
Etionamida
Clofazimina
Rifabutina
Ciprofloxacina,

Ofloxacina
Claritromicina, Azitromicina
62

 Infecii

bacteriene

Pneumonii
Sinuzite
Bacteriemii

cu Salmonella, Shigella,

Listeria
Infecii urogenitale
Infecii cutanate
Angiomatoza bacilar

63

Leziuni orale n infecia cu HIV

Tip de leziune
Neoplazic

Fungic

Manifestri
Sarcom Kaposi
Limfom

Viral

Bacterian

Autoimun/idiopatic

Candidoz
Histoplasmoz
Criptococoz
Aspergiloz
Geotrichoz
Herpes simplex
Herpes zoster
Leucoplazia proas
Boal citomegalic
Gingivit
Periodontit
Stomatit necrozant
Tuberculoz
Infecie cu MAC
Ulcere aftoase recurente
Purpur trombocitopenic imun
Boala glandelor salivare
Pigmentri anormale
64