Sunteți pe pagina 1din 134

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Cuprins
BORDEROU.....................................................................................................................................
-

A.Piese scrise.........................................................................................................................

B.Piese desenate....................................................................................................................

TEM PROIECT..............................................................................................................................
MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTUR.....................................................................................
-

I Date generale..................................................................................................................7

II Descriere functionala....................................................................................................9

III Solutii constructive si de finisaj.................................................................................11

IV- Indeplinirea cerintelor de calitate................................................................................12

V- Organizarea de santier si masuri de protectia muncii...................................................14

MEMORIU TEHNIC DE REZISTENA.........................................................................................


-

I Date generale...............................................................................................................15

II Obiectul proiectului......................................................................................................15

III Incadrarea obiectului.................................................................................................16

IV- Descrierea constructiei................................................................................................16

V Conditii de fundare.....................................................................................................17

VI Dispozitii finale.........................................................................................................17

CAIET DE SARCINI........................................................................................................................
-

I- Terasamente...................................................................................................................18

II Armare.........................................................................................................................19

III Cofraje.......................................................................................................................21

IV- Betoane........................................................................................................................23

V Tencuieli exterioare.....................................................................................................25

VI Finisaje exterioare.....................................................................................................27

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

PROGRAM DE CONTROL PE ANTIER..................................................................................33


BREVIAR DE CALCUL..................................................................................................................
-

I Predimensionare elemente............................................................................................36

II

III Gruparea incarcarilor..................................................................................................56

IV- Calculul de rezistenta...................................................................................................57

Calculul placilor...........................................................................................................57

Calculul grinzilor.........................................................................................................62

Calculul stalpilor..........................................................................................................72

Calculul fundatiei.................................................................................................98

Calculul scarii............121

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................125

Evaluarea incarcarilor.................................................................................................45

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

BORDEROU
A.Piese scrise
1.

Foaie de capt

2.

Borderou

3.

Tem de proiectare

4.

Memoriu tehnic de arhitectur

5.

Memoriu tehnic de rezisten

6.

Caiete de sarcini

7.

Breviar de calcul

8.

Bibliografie

B.Piese desenate
Plane de arhitectur
1.

Plan parter..... A01

2.

Plan etaj1........A02

3.

Plan etaj2 .......................... A03

4.

Fatada principalaA04

5.

Fatada posterioara.. A05

6.

Fatada laterala dreaptaA06

7.

Fatada laterala stanga..A07

8.

Seciune A-A . A08

9.

Seciune B-B................... A09

10.

Plan de situatie.A10

11.

Plan organizare de santierA11

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Plane de rezisten

1.

Plan cofraj planeu nivel curent...................R01

2.

Plan armare planeu nivel curent R02

3.

Plan armare si cofrare grinda longitudinala.....R03

4.

Plan armare si cofrare grinda transversala...............R04

5.

Plan armare stalp marginal .....................R05

6.

Plan armare stalp central ............................................R06

7.

Plan fundatii .......R07

8.

Detalii fundatiiR08

9.

Plan armare scaraR09

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

TEMA PROIECT
n prezenta lucrare se realizeaz calculul i dimensionarea unei cldiri etajate
P+4E cu structura n cadre din beton armat. Blocul este situat in orasul Brasov, judetul Brasov.

Funciuni cldire:
Parter: Apartamente
Etajul 1: Apartamente
Etajul 2: Apartamente
Etajul 3 Apartamente
Etajul 4: Apartamente

Date generale de conformare a cldirii:


Structura de rezisten:
1. Suprastructura: de tip cadre din beton armat monolit
2. Infrastructura: Stalpii marginali si centrali reazema pe fundatii izolate tip cuzinet din
beton armat monolit.
nchideri i compartimentri:
1. Perei exteriori din BCA cu grosimea de 30 cm i termoizolaie din polistiren expandat
cu grosimea de 10 cm aplicat la exterior.
2. Perei interiori din placi de gips carton de 10 cm.
Mod de realizare a cldirii:
Cldirea este realizat din beton armat monolit (inclusiv planeele).
Circulatia pe verticala:
Scara interioara.

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Date ale amplasamentului cldirii:


Localitatea Brasov, judetul Brasov
Clasa de importan i de expunere III, i=1.00
Condiii seismice:
ag = 0,20g acceleraia terenului
TC = 0,70 s
Zona de zapad
Sk = 2.00 kN/

m2

Terenul de fundare n conformitate cu studiul geotehnic executat pe amplasament rezult


urmatoarele condiii de fundare :

Cota de fundare a fost stabilit la 1.10m


Pentru calculul fundaiilor s-a luat n calcul Pconv=350 Kpa

Fundaiile au talpa ncastrasta n terenul bun de fundare minimum 20 cm

n cazul n care dup sparea gropilor de fundaie, terenul bun de fundare indicat in
studiul geotehnic nu se afla la cota de fundare stabilita prin proiect va fi chemat pe antier
proiectantul studiului geotehnic si proiectantul de rezisten pentru stabilirea imediat a
msurilor de coborare a cotei de fundare pn la cota la care se gsete terenul bun de fundare cu
ncastrarea fundaiilor minim 20cm n terenul bun

Proiectantul studiului geotehnic va fi chemat pe antier dup sparea gropilor de


fundare pentru atestarea terenului de fundare.

Constructorul va executa obligatoriu epuizmente n cazul n care apar ape de


infiltraie peste cota spturii.
Fundaiile izolate sub stlpi sunt grinzi din beton armat bloc din beton simplu si cuzinet
din beton armat. Blocurile din beton simplu s-au proiectat din beton clasa C16/20 iar cuzineii
din beton armat clasa C16/20.
inand seama de constatrile studiului geotehnic cota de fundare pentru fundaiile izolate
sub stalpi a fost stabilit n stratul de argil nisipoas astfel talpa blocurilor de fundare s-au
proiectat la cota 1.10.

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURA

I.

Date generale

Date de recunoastere a documentatiei


-Denumirea proiectului:

S.C. GIOCONDA SRL

-Beneficiar:

FACULTATEA DE CONSTRUCTII BRASOV

-Proiectant:

STUDENT : POTIRNICHE ANDREI

-Amplasament:

BRASOV

-Certificat de Urbanism

1 / 2015

-Data elaborarii:

2015

Obiectul proiectului
Amplasament - Terenul pe care se va amplasa se situeaza in orasul Brasov. Terenul are
o forma dreptunghiulara, liber de sarcina.
Caracteristicile amplasamentului
Amplasamentul construciei- zona rurala Brasov, teren relativ plan cu o uoara panta spre
nord si est.

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Incadrare in localitate si zona ;


Terenul pe care se amplaseaza constructia are o usoara panta spre nord-est. Conform
studiului geotehnic, terenul de fundare este compus din conglomerate preponderant calcaroase ce
au presiunea conventionala Pconv =350Kpa pentru sarcini de calcul centrice.
Adancimea minima de fundare de la CTN (cota terenului natural) este 1,10m, dar
constructiile se vor incastra conform studiului geotehnic 60 cm in roca nealterata. Dupa
executarea sapaturii se va chema proiectantul de structura si proiectantul geotehnic pentru
receptionarea terenului de fundare.
Clima
Temperat-continentala, caracterizandu-se prin nota de tranzitie intre clima temperat de tip
oceanic si cea de tip continental . Numarul zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an , iar cel al
zilelor de iarna tot de 50 . Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75 % .
La nivelul municipiului cantitatea medie anuala de precipitatii este de 124,8 m 3 , iar
durata medie anuala a stratului de zapada este de 70,8 zile .
Natura terenului de fundare
Conform studiului geotehnic, se fundeaza in stratul de praf argilos galbui uneori roscat si
in stratul de argila nisipoasa uneori nisip argilos, la adancimea minima de -1,10m de la cota
terenului natural, cu Pconv=350 Kpa.
Nu se vor executa sapaturi fara sprijiniri sub cota de -1,25 fata de cota terenului natural.
Asigurarea cu utilitati
Nu exista retele utilitare care traverseaza terenul si implicit restrictii impuse de aceasta ,
sau distante de protectie ;
Alimentarea cu apa si canalizare se vor realiza din retelele existente in zona , prin racord
la acestea .
Alimentarea cu energie electrica si gaze se va realiza prin racord la retele existente
conform proiectelor de specialitate .

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Compartimentri
Compartimentrile interioare, vor fi realizate de zidurile interioare din gips-carton
montate pe un grilaj metalic din profile metalice uoare cu termoizolaie de vat mineral 10
cm.
nchiderile perimetrale vor fi realizate de zidurile exterioare de compartimentare tip BCA
de 30 cm.
Termoizolatia de exterior se va executa din polistiren de 10 cm grosime. Termosistemul folosit
va avea in mod obligatoriu agrement tehnic de la producator.
Colectarea apelor pluviale
Pentru colectarea apelor pluviale se va monta un sistem de jgheaburi i burlane din tabl
galvanizat de 0,4 mm, grosime, sau PVC.

II.

89 m liniari jgheab cu diametrul de 150 mm

196 m liniari burlane cu diametrul de 150 mm

Descrierea Functionala

Dimensiuni
Pe terenul in suprafata de 450 m2 urmeaza a se edifica o constructie P+4E cu destinatia
de bloc de locuinte. Aceasta constructie prezinta urmatoarele caracteristici:

numar de apartamente la P : 4

numar de apartamente la etajul 1 : 4

numar de apartamente la etajul 2 : 4

numar de apartamente la etajul 3 : 4

numar de apartamente la etajul 4 : 4

suprafata teren: 450 m2

suprafata construita: 285.2 m2

latimea constructiei: 15.50 m


9

Facultatea de Constructii

lungimea constructiei: 18.4 m

inaltimea unui nivel: 3.15 m

cota teren amenajat: - 0.15 m

Proiect de diploma

Camere, destinatie, spatii


Constructia P+4E este alcatuita dintr-un singur corp ce va contine spatiile necesare
destinatiei pentru care a fost creata si anume:
Parter
Cota pardoseala parter: 0.00m
Suprafata construita: 285.2 m2
Suprafata utila: 142.18 m2

Uscatorie: 11,43 m2

Hol+ Casa Scarii : 25.75 m2

Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 ,
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2

Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 ,
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2

Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 ,
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2

Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 ,
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2

Etajul I
Cota pardoseala parter: 3.15m
Suprafata construita: 285.2 m2
Suprafata utila: 142.18 m2

Uscatorie: 11,43 m2

Hol+ Casa Scarii : 25.75 m2


10

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 ,
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2

Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 ,
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2

Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 ,
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2

Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 ,
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2

Etajul II
Cota pardoseala parter: 6.3m
Suprafata construita: 285.2 m2
Suprafata utila: 142.18 m2

Uscatorie: 11,43 m2

Hol+ Casa Scarii : 25.75 m2

Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 ,
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2

Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 ,
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2

Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 ,
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2

Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 ,
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2

Etajul III
Cota pardoseala parter: 9.45m
Suprafata construita: 285.2 m2
Suprafata utila: 142.18 m2

Uscatorie: 11,43 m2
11

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Hol+ Casa Scarii : 25.75 m2

Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 ,
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2

Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 ,
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2

Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 ,
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2

Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 ,
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2

Etajul IV
Cota pardoseala parter: 12.6m
Suprafata construita: 285.2 m2
Suprafata utila: 142.18 m2

Uscatorie: 11,43 m2

Hol+ Casa Scarii : 25.75 m2

Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 ,
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2

Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 ,
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2

Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 ,
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2

Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 ,
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2

12

Facultatea de Constructii

III.

Proiect de diploma

Solutii de finisaj

Finisaje interioare:
-

pardoseli - gresie in grupuri sanitare, holuri, bucatarii; parchet in camere


pereti - zugraveli lavabile in culori calde deschise camere, sala de mese
tavane - zugraveala lavabila culoare alba
usi de interior rasinoase

Finisaje exterioare:
-

IV.

tamplarie din aluminiu cu rupere de punte termica, si geam termopan


tencuiala structurala-culoare galben
trepte, contratrepte, jardiniere placaj piatra naturala

Indeplinirea cerintelor de calitate

Cerintele de calitate sunt stabilite conform Legii nr.10/ 1995


Cerinta A Rezistenta si stabilitate
Calculul static si seismic al structurii de rezistenta , dimensionarea si alcatuirea
elementelor componente s-au facut pe baza standardelor si normativelor in vigoare conform
memoriului de specialitate .
Cerinta B- Siguranta in exploatare
Conform prevederilor din STAS 6131/1979 privind dimensionarea parapetiilor si
balustradelor , parapetii prevazuti la ferestre masoara 90 cm; s-au prevazut montanti de protectie
in ansamblul ferestrelor acolo unde fereastra nu are parapet .
Cerinta C- Siguranta la foc
Din punct de vedere al legislatiei in vigoare , constructia se incadreaza ca prezentand un
risc mic de incendiu , corespunzator specificului functional al acesteia .
13

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Cladirea se afla in gradul III de rezistenta la foc.


Locuinta va fi prevazuta cu 2 extinctoare la fiecare nivel
Cerinta D
Igiena si sanatatea oamenilor
Prin amplasarea de tip izolat pe sit a constructiei se respecta distantele minime fata de
constructiile invecinate. Prin specificul functiunii, constructia nu ridica probleme sanitare si de
microclimat.

Refacerea si protectia mediului


Modul de respectare a prevederilor din Legea 137/1995 ( republicata ) privind protectia
mediului, Legea 107/ 1997 a apelor, OG 243/ 2000 privind protectia atmosferei, HGR 188/ 2002,
Ord. MAPPM 462/ 1993, Ord. MAPPM 125/ 1996, Ord. MAPPM756/ 1997.
Se precizeaza urmatoarele:
-

prin amplasarea noii constructii se va evita perturbarea vecinilor si taierea de arbori;


locuinta se incadreaza, prin volumetria si materialele folosite, in spatiul natural si

construit existent;
constructia nu genereaza noxe sau alti factori de poluare ai mediului inscriindu-se in

limitele admise de emisii de gaze arse, conform Ordinului M.A.P.P.M. NR. 462/ 1993;
deseurile menajere se vor colecta si depozita in europubele din PP si vor fi evacuate prin
contract cu furnizorii de servicii la spatii special prevazute pentru depozitarea si reciclarea
acestora. Se vor folosi pubele separate pentru diverse tipuri de deseuri.
Cerinta E
Izolarea termica si economa de energie
Constructia a fost termoizolata corespunzator, pentru a asigura eficienta consumului

energetic. Astfel, peretii exteriori se vor termoizola cu termosistem ( polistiren de 10 cm, dens 15
Kg/ mc ) Ferestrele vor fi de tip tamplarie PVC si geam termopan. Coeficientul calculat de
izolare termica este de 0,57 W/ mcK, conform proiectului de specialitate.
14

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Izolarea hidrofuga
Elevatiile din beton, placa parterului si terasele exterioare vor fi izolate cu membrane
bituminoase cu aplicare la cald, respectand normele de executie prevazute in documentatiile
tehnice ale produsului si in caietele de sarcini cuprinse in proiectul tehnic de executie. Sub
zidaria parterului se va prevde izolatie hidrofuga bituminoasa.

Cerinta F
Protectia la zgomot
Interiorul va fi protejat acustic la zgomotul exterior, peretii fiind izolati corespunzator cu
polistiren si vata minerala. Pardoselile interioare, in special cele din parchet laminat vor fi
protejate la zgomotul de impact prin utilizarea unor straturi speciale fonoabsorbante

V.

Organizarea de santier si masuri de protectie


Lucrarile de executie ( inclusiv cele pentru imprejmuire ) se vor desfasura numai in

limitele incintei detinute de titular.


Constructiile prevazute pentru organizarea de santier vor fi realizate pe structuri din lemn
de rasinoase.Atat pozitionarea constructiilor pe teren cat si realizarea acceselor tin cont de fluxul
tehnologic si de aprovizionare cu materiale, astfel incat aceste operatiuni sa se desfasoare in cele
mai bune conditii.

15

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

MEMORIU TEHNIC DE REZISTENA


I.

Date generale
-Denumirea proiectului:
-Benificiar:

BLOC DE LOCUINTE GIOCONDA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII BRASOV

-Proiectant:

STUDENT : POTIRNICHE ANDREI

-Amplasament:

BRASOV, JUDETUL BRASOV

-Certificat de Urbanism

1 / 2015

-Data elaborarii:

II.

2015

Obiectul proiectului
Obiectul prezentului proiect l constituie elaborarea documentaiei pentru faza Proiect

Tehnic, pentru o structur in cadre de beton armat P+4E cu rol de bloc de locuinte.

III.

ncadrarea obiectivului

Prin funciunea sa de bloc de locuinte construcia se ncadreaza din punct de vedere


al importanei dup cum urmeaz:
a). Pe baza HGR nr. 766/97, construcia se ncadreaz din punct de vedere al cerin elor esentiale
stipulate n articolul 5 din Legea nr. 10/95 n categoria de important

C - normal cu

caracteristici obisnuite, care nu implica riscuri majore pentru societate si natura.


b). Din punct de vedere al proteciei antiseismice, pe baza Normativului P 100-1-2006,tabelul 4.2
cldirea se ncadreaza n clasa a III-a de important - Cldiri de tip curent, care nu apartin
celorlalte categorii , cu 1 = 1,0 .
ncadrarea din punct de vedere al proteciei antiseismice.
16

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Conform Normativului P100-1/2013 Cod de proiectare seismic-partea I: Prevederi


de proiectare pentru cldiri, avnd n vedere ca obiectivul este situat n Sambata de Sus, judetul
Brasov, ncadrarea din punct de vedere al zonrii seismice este urmtoarea:
- conform zonrii teritoriului: valoarea de vrf a acceleraiei terenului pentru cutremure
avnd IMR 100(Intervalul Mediu de Recurenta) ag=0,20g
- conform zonrii teritoriului din punct de vedere al perioadelor de control (colt) a
spectrului de raspuns n zona cu Tc=0.7 sec
c). ncadrarea din punct de vedere al inarcrii date de zpad.
Conform COD DE PROIECTARE EVALUAREA ACIUNII ZPEZII ASUPRA
CONSTRUCIILOR, SR EN 1991-1-3:2005, avnd n vedere ca obiectivul este situat n
Sambata de Sus, judetul Brasov,valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este de 2.0
kN/mp, la un interval mediu de recurenta IMR = 50 ani.
d). ncadrarea din punct de vedere al incarcarii date de vint.
Conform COD DE PROIECTARE BAZELE PROIECTARII SI ACTIUNI ASUPRA
CONSTRUCTIILOR - ACTIUNEA VINTULUI CR1-1-4-2012 avnd n vedere ca obiectivul
este situat n Sambata de Sus, judetul Brasov, valoarea caracteristica a presiunii de referinta a
vintului,mediata pe 10 min., avand un interval mediu de recurenta
IMR = 50 ani este de 0.56kN/mp.

IV.

Descrierea constructiei ce urmeaz a se executa

Conform temei de proiectare, s-a intocmit proiectul tehnic pentru cladirea P+4E cu rol de bloc de
locuinte.
Infrastructura este alcatuit din :
-

fundaii izolate sub stalpi compuse din blocuri de beton simplu clasa C16/20 si cuzinet

din beton armat, clasa C16/20 si otel beton PC 52 si OB 37


planee din beton armat monolit, clasa betonului fiind C20/25 si armatura de tip PC
52 si OB 37.

17

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Suprastructura este alcatuit din cadre de beton, compus din urmatoarele elemente :
-

stlpi din beton armat turnai monolit, avnd beton ce clasa C20/25 armati cu PC52 si

OB 37.
grinzi din beton cu dimensiuni de 25x40 cm pe directia longitudinala, respectiv
25x50cm pe directia transversala, avand beton de clasa C20/25 cu PC52 si etrieri din

OB37
plansee din beton armat, turnat monolit peste fiecare nivel, avand beton de clasa

C20/25 , armate cu PC52 si OB37. Grosimile planseelor sunt de 14cm.


peretii exteriori din zidarie de BCA cu grosimea de 30 cm. Mortarul prevazut in

proiect este M-5.


acoperisul este tip terasa necirculabila

V.

Condiii de fundare
Terenul pe care se amplaseaza constructia are o usoara panta spre nord-est.

Conform studiului geotehnic, terenul de fundare este compus din conglomerate preponderent
calcaroase ce au presiunea conventionala Pconv =350Kpa pentru sarcini de calcul centrice.
Adancimea minima de fundare de la CTN (cota terenului natural) este 1,10 m, dar
constructiile se vor incastra conform studiului geotehnic 60 cm in roca nealterata.
Dupa executarea sapaturii se va chema proiectantul de structura si proiectantul geotehnic
pentru receptionarea terenului de fundare.

VI.

Dispoziii finale

Se interzice orice schimbare de soluie privind structura de rezisten sau a materialelor


puse n opera far avizul proiectantului.
Lucrarile se vor executa n condiiile respectrii normativelor tehnice n vigoare si a
detaliilor de execuie din proiect. Pe tot parcursul execuiei lucrrilor de construcii se vor
respecta cu strictee Normele de tehnica securitii muncii i Normele de prevenire i stingere a
incendiilor.

18

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Pe parcursul execuiei lucrrilor vor fi convocai factorii

responsabili conform

PROGRAMULUI DE URMARIRE A CALITII LUCRRILOR PE ANTIER.


Conform Legii nr. 10/1995, articolul nr. 2 si HGR nr. 925/1995, proiectul va fi supus
verificarii de catre verificator.

CAIET DE SARCINI
I.

Terasamente
Execuia, verificarea si msurarea lucrrilor se va face in conformitate cu prevederile

normativului C56-85, C169-83, indicator norma de deviz T s .


Se defriseaza terenul prin taierea arborilor si tufisurilor sau daca este posibil smulgerea
lor din radacina. Gropile ramase dupa smulgerea butucilor se vor umple cu pamant compactat.
Materialele rezultate vor fi evacuate penru a nu stanjeni lucrarile.
Sapatura in zona retelelor subterane cunoscute se executa sub supravegherea directa a
sefului de punct de lucru. Daca se intalnesc retele subterane necunoscute, lucrarile se vor
intrerupe anuntand imediat beneficiarul lucrarii.
Inainte de inceperea lucrarilor se va efectua operatia de PREDARE-PRIMIRE a
amplasamentului si trasarea reperelor cotei 0.00, consemnata intr-un proces verbal incheiat intre
reprezentantul beneficiarului, proiectant si constructor.
Terenul de fundare va fi protejat impotriva factorilor climatici luandu-se masurile
corespunzatoare. Scurgerea apelor superficiale spre terenul pe care se executa lucrarile de
constructii, va fi oprita prin executarea de santuri de garda, ce vor dirija aceste ape in afara
zonelor de lucru.
Trasarea lucrarilor se efectueaza pe baza planului de trasare, respectand conditiile de
trasaj si tolerantele admisibile conform normativelor C83-75, C56-85.
In cazul in care turnarea betonul de fundatie nu se face imediat dupa executarea sapaturii,
aceasta va fi oprita la o cota mai ridicata decat cota finala, pentru a impiedica modificarea

19

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundatiei, respectand prevederile


normativului C169-83.
Dupa atingerea cotei de fundare, constructorul va convoca proiectantul si beneficiarul
pentru a stabili modul de continuare a lucrarilor. Orice modificare de cote fata de proiect se vor
consemna in registrul de procese verbale de lucrari ascunse.
Umpluturile se vor executa din materialul rezultat din lucrarile de sapatura, iar pamantul
excedentar va fi evacuat si transportat pe un teren pus la dispozitie de catre beneficiar.
Se interzice realizarea umpluturilor din pamant ce contine materii organice, resturi de
lemn sau maluri.
Compactarea umpluturilor se va executa conform normativului C29-85 si a indicatorului
Ts .
Umpluturile intre fundatii pana la cota prevazuta in proiect, se vor executa imediat dupa
decofrare si daca este cazul dupa realizarea protectiei betonului de fundatie (hidroizolatie sau
spoiala).
Constructorul va verifica calitatea compactarii respectand prevederile normativului C5686. La executarea lucrarilor se vor respecta urmatoarele Normative si Instructiuni:
- C169-86; NE 012/2010; C29-85; C56-85; T s -1991;
- N.S.P.M cap X, XVII, XX, XXI, XXIII, XXIV, XXV, XXVIII; N.D.P.S.I anexa 13.

Armri. Cofraje. Betoane


Executia lucrarilor se face numai dupa detaliile de executie elaborate de un poriectant
autorizat si verificate de catre un expert autorizat, conform reglementarilor in vigoare(Legea
nr.12/24.01.1995).
Executia si masurarea lucrarilor se va face in conformitate cu normativul NE 012/2010,
C56-85 si indicatorul normelor de deviz editia 1992.

II.

Armturi
Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 438/1,2,3-89
Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, controlul se va efectua conform

prevederilor din normativul NE 012/2010.


20

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta
eventualele impuritati de pe suprafata barelor cat si rugina prin frecare cu peria de sarma.
Barele de armature se vor termina cu ciocuri conform prevederilor din proiect. In cazul
armaturilor netede ciocul se indoaie la 180 grd.de un dorn de raza R=1,25d (diametrul barei) si
portiunea dreapta de capat de minim 3d. in cazul armaturilor cu profil periodic, ciocul se indoaie
la 90 grd.pe un dorn cu raza R=2, iar lungimea totala a ciocului va fi de 7d.
Etrierii si agrafele care se indoaie dupa un unghi drept, raza de indoire va fi de minim 2d.
ciocurile indoite la 180 grd, sau 135 grd, se vor fasona pe un dorn cu raza R=1,25d.
Armaturile vor fi montate in pozitiile prevazute in proiect, luandu-se masuri care sa
asigure mentinerea acestora in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, etc) astfel incat se
vor monta:
-

cel putin un distantier la fiecare metru linear de stalp;


cel putin doi distantieri la fiecare mp de perete.

Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor de otel beton.


Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi de
sarma, de armatura elementului sau vor fi fixate de cofraj astfel incat sa se asigure mentinerea
pozitiei lor in timpul turnarii betonului.
La incrucisari barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin lagaturi de sarma neagra
(STAS 889-90), utilizandu-se doua fire de sarma de 11,5 mm diametru.
Retelele de pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari
marginale pe tot conturul. Restul incrucisarilor din mijlocul retelei vor fi legate din doi in doi in
ambele sensuri(in sah).
La stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor de armature cu colturile etrierilor. Restul
incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor, pot fi legate numai in sah (cel putin
din doi in doi).
Abaterile limita admise la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate in Normativul
NE 012/2010.
In cazul in care nu se dispune de diametrul si tipul de otel beton prevazute in proiect, se
poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului. Inlocuirea se va inscrie pe
planurile de executie care se dupun la Cartea Constructiei si in PV de lucrari ascunse.

21

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

La terminarea montarii armaturii se va verifica si se va consemna in PROCES-VERBAL


DE LUCRRI ASCUNSE:
-

numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni transversale ale

elementelor structurii;
distanta intre etrieri, diametrul si modul lor de fixare;
lungimea portiunilor de bare care urmeaza a fi inglobate in elementele care se

toarna ulterior;
calitatea sudurilor conform Normativului C28-83;
numarul si calitatea legaturilor intre bare;
pozitia, modul de fixare si dimensiunile elementelor inglobate.

La executia lucrarilor se vor respecta urmatoarele Normative si Instructiuni:


- NE 012/2010, NP50-87, C28-83, C56-85, Normativ C editie 1992;
- N.S.P.M cap X, XVII, XX, XXI, XXIII, XXIV, XXV;
-N.D.P.S.I anexa 9 si 13.

III.

Cofraje

Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
-

sa asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect, respectandu-se

inscrierea in abaterile admisibile precizate in normativul NE 012/2010.


sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment
sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care apar in timpul procesului
de executie.

Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona conform precizarilor


Normativului NE 012/2010.Proiectul de cofraje-sustineri se elaboreaza de antreprenor pe
cheltuiala sa.
Prin materialul din care se realizeaza fata cofrajului (astereala) sau substanta utilizata
pentru uscarea decofrarii, antreprenorul trebuie sa garanteze ca in timp nu vor aparea efecte
daunatoare asupra tencuielilor (exfolieri), zugravelilor, vopsitoriilor, placajelor de tot felul.
Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje, acestea se ung cu agenti de decofrare, pe
fetele care vin in contact cu betonul. Se poate folosi o solutie calda de motorina cu 6% parafina,
aplicata intr-un strat subtire cu pensula. Cofrajele alcatuite din placaj TEGO, se ung o data la 2-3
utilizari.
22

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:


-

trasarea pozitiei cofrajelor;


ansamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
inchierea, legarea si sprijinirea definitiva.

Abaterile fata de dimensiunile din proiect pentru elementele de cofraj, si cofrajele


montate sunt precizate in normativul NE 012/2010.
Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de
minim 2,5 N/mmp, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate, sau respectand
termenele impuse prin proiect. Termenele minime recomandate pentru decofrarea fetelor laterale
sunt precizate in normativul NE 012/2010, tabela 6.1.
La terminarea executarii cofrajelor se va verifica si se va consemna in procesele verbale
de lucrari ascunse:
-

alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire


incheierea corecta e elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitaii acestora
dimensiunile interioare ale cofrajelor in raport cu cele ale elementelor care

urmeaza a se betona
pozitia golurilor.

In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli:


-

in cazul in care se constata defect de turnare (goluri, zone segregate, etc) care pot afecta
stabilitatea constructiei decofrate, se va sista demontarea elementelor de sustinere pana la

aplicarea masurilor de remediere sau consolidare;


sustinerile cofrajelor se vor face incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si
continuand simetric catre reazeme;
In termen de maxin 24 de ore de la decofrarea oricarei parti de constructie, se va proceda

de catre seful punctului de lucru, delegatul beneficiarului si proiectantului (daca acesta e solicitat
sa fie convocat), la o examinare amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii,
incheindu-se un proces verbal in care se vor consemna calitatea lucrarilor, precum si eventualele
defecte constatate. Este interzisa efectuarea de remedieri inainte de aceasta examinare.
Remedierea defectelor se vor face conform prevederilor din instructiunile tehnice C149-87.
La realizarea lucrarilor se vor respecta urmatoarele normative si instructiuni:
-

C11-74, NE 012/2010, C56-85, normativ C 1991;


N.S.P.M cap X, XVII, XX, XXI, XXIII, XXIV, XXV; XXVIII
N.D.P.S.I anexa 9 si 13.
23

Facultatea de Constructii

IV.

Proiect de diploma

Betoane

Daca prin proiect nu se prevede ca aprobarea compozitiei betonului sa fie data de


reprezentantul beneficiarului sau proiectant, stabilirea compozitiei se va face de catre laboratorul
unitatii tutelare a statiei de betoane, conf prevederilor din normativul 540-86 anexa V.2
Transportul betonului de la punctul de preparare la punctul de punere in opera se
realizeaza in functie de tipul de beton (tasare), respectand normativul NE 012/2010.
Executarea lucrarilor din beton poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele
conditii:
-

instruirea formatiilor de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie;


receptionarea calitativa a lucrarilor de terasamente, cofraje si armaturi;
se vor stabili si pregati masurile ce vor fi adoptate in cazul unor intreruperi
accidentale in procesul de betonare.

In cazul indeplinirii conditiilor de mai sus se va consemna aprobarea inceperii betonarii


de catre proiectant sau reprezentantul beneficiarului. Aceasta aprobare trebuie reafirmata in cazul
in care ar interveni evenimente de natura sa modifice situatia constatata, sau daca betonarea nu a
inceput in interval de 10 zile de la data aprobarii.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli:
-

cofrajele din lemn sau beton vechi, care vin in contact cu betonul prospat vor fi udate cu
apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, iar apa ramasa in

denivelari va fi inlaturata;
betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre
laterale, sau prin intermediul unui furtun sau tub, avand capatul interior situat la max. 1,5

m fata de zona care se betoneaza;


betonul trebuie raspandit uniform in lungul elementului urmarindu-se realizarea de
straturi orizontale de max. 50 cm inaltime, si turnarea noului strat inainte de inceperea

prizei betonului din stratul turnat anterior;


se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia
prevazuta, daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul
turnarii;
24

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

se va urmari cu atentie inglobarea perfecta in beton a armaturilor, respectandu-se

grosimea stratului de acoperire in conformitate cu prevederile proiectului;


nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe

armatura a vibratorului;
in zonele cu armaturi dese se va urmari umplerea completa a sectiunii prin indesarea

laterala a betonului concomitent cu vibrarea lui;


se va urmari comportatrea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajului si sustinerile acestora
durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea
unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a
prizei betonului. Aceasta durata se va considera 2 ore de la prepararea betonului in cazul
cimenturilor cu adaosuri, si respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri. In cazul
in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa
numai dupa preagatirea rosturilor conform normativului NE 012/2010.
Se va considera vibrarea incheiata atunci cand:
-

betonul nu se mai taseaza;


suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.

Dupa turnare se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile protejand suprafetele
libere prin:
-

acoperirea cu materiale de protectie care se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip.


Betonul trebuie sa capete o suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la

suprafata acoperita. Se vor mentine in permanenta in stare umeda.


stropirea cu apa dupa 2-12 ore de la turnare, in functie de tipul de ciment si de
temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul e suficient de intarit pentru ca prin
aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repete la interval 2-6
ore astfel incat suprafata betonului sa se mentina in permanent umeda. In cazul in care
temperatura mediului este mai mica de + 5 gr Celsius nu se va proceda la stropirea cu apa
si se vor aplica materiale sau pelicule de protectie.
Pe timp ploios suprafete de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de

polietilena atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.

V.

Tencuieli exterioare
Generalitati
25

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice generale pentru lucrarile de


executie a tencuielilor exterioare realizate cu mijloace manuale sau mecanice, aplicate pe
suprafete de beton, caramida sau similare la cladiri civile. Pentru tencuieli speciale proiectantul
face precizari suplimentare pe baza de completari la proiect sau in cadrul asistentei tehnice pe
santier.
Normative si standard de referinte
C 17 - 82

Instructiuni tehnice pt. stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de


zidarie si tencuiala.

C 18 - 83

Normativ pt. executarea tehnologiilor umede (tencuieli, placaje)

C 56 - 85

Normativ pt. verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si

instalatii
C 10 - 80

aferente
Normativ privind dotarea cu masini,scule si dispozitive a muncitorilor in

constr.
Norme republicane de protectia muncii elaborate de Ministerul Municii si
Ministerul Sanatatii aprobate de acestea cu ordinul nr. 34 si 60 / 1975 cu completari aprobate cu
ordinul nr.110 si 39 / 1977.
STAS 1030 - 85

Mortare obisnuite pentru tencuieli

STAS 388 - 80

Ciment portland

STAS 1500 - 78

Lianti hidraulici

STAS 7055 - 87

Ciment portland alb

STAS 146 - 80

Var pasta

STAS 9021 - 80

Var hidratat

STAS 1667 - 76

Nisip pentru mortare

STAS 790 - 84

Apa pentru mostre

Alte standarde specifice la materiale pentru mortare cat si normative specifice valabile la
data executarii tencuielilor.

Monstre si testari
Inainte de emiterea comenzilor si livrarea materialelor pe santier antreprenorul va analiza
26

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

conditiile de calitate a acestora pe baza de mostre puse la dispozitie de furnizor.


Folosirea colorantilor si a cimentului alb pentru mortare se face pe baza de probe de
culoare si numai dupa ce proiectantul aproba mostrele de proba se trece la aplicarea retetei in
tehnologia de preparare a mortarului si livrarea lui pe santier. Testarea materialelor se face numai
in laboratoare specializate si se emit certificate de calitate ce vor insoti fiecare lot de produs
livrat pe santier.
Livrare , depozitare , manipulare
Livrarea mortarului pentru tencuieli se face pe baza de protocol incheiat intre antreprenor
si furnizor stabilindu-se si grafic de livrare pe cantitati si tipuri de mortare.
Alegerea tipului de utilaj pentru transportul mortarului se face in funcie de gradul de
dotare a santierului, de locul de amplasare a constructiei fata de furnizor. Este interzisa
descarcarea mortarului direct pe pamant. Transportul si punerea in opera a mortarului trebuie sa
se faca in maxim 10 ore de la prepararea acestuia pe baza de ciment - var fara intaritor si 16 ore
cand se foloseste intaritor sau mortare de ciment
Se recomanda :
-

amplasarea judicioasa a platformei de aprovizionare pentru reducerea distantei fata de

punctul de lucru
evitarea manipularilor suplimentare astfel incat prelucrarea materialului din depozitul

provizoriu sa ajunga la locul de punere in lucru fara transbordari


utilizarea transportului continuu prin pompe pentru mortar si apa
depozitarea mortarului sa se faca in conditii de conservare a calitatii ferit de actiunea
distructiva a intreruperilor sau caldurii excesive.

VI.

Finisaje exterioare

Generaliti
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de finisaje exterioare executate in mod
curent la constructii civile, industriale si agrozootehnice. Proiectantul va stabili dupa caz,
masuri suplimentare de executare finisaje in cadrul instructiunii tehnice,in funcie de
posibilitatile de aprovizionare cu materiale, calitatea acestora si optiunea beneficiarului.
Standarde si normative de referin
C 3 - 76

Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii


27

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

C 56 - 85

Normativ pentru verificarea si receptia lucrarilor in constructii

C 18 - 83

Normativ pentru executarea tehnologiilor umede

Zugraveli cu lapte de var:


STAS 16 70

Ulei de in sicativat

STAS 18 70

Ulei tehnic de in

STAS 2078 - 70

Ulei tehnic de rapita

STAS 2710 - 70

Ulei tehnic de floarea soarelui

STAS 146 - 80

Var pentru constructii

STAS 790 - 84Apa pentru mortare si betoane


Oxizi de pigmenti pentru vopsele
Pamanturi colorante produse absorbante
STAS 1581 - 61

Hartie pentru slefuire uscata

STAS 4593 - 84

Corpuri abrazive cu liant ceramic

Zugraveli in culori de apa


STAS 545/1 - 80

Ipsos de constructii

STAS 232 - 73Caolin spalat de Aghires


Huma, conditii tehnice prevazute in normele interioare ale carierei
producatoare
STAS 4888 - 68

Caolin spalat de Harghita

STAS 790 - 84Apa pentru mortare si betoane


STAS 88 - 73

Clei de oase

STAS 89 69

Clei de piele

STAS 2540 - 73

Gelatina tehnica

STAS 2706 - 71

Creta macinata
Oxizi de pigmenti pentru vopsele
Pamanturi decolorante
Praf de bronz alb, galben
28

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma
Praf de matase

STAS 1581 - 61

Hartia pentru slefuire uscata

STAS 1582 - 61

Panza pentru slefuire uscata

STAS 4593 - 68

Corpuri abrazive cu liant ceramic


Profiluri exterioare trase pe loc cu sablonul

STAS 1030 - 85

Mortare obisnuite pentru tencuieli


Mortar M 50 T, mortar M 100 T

STAS 388 - 60Ciment portland


STAS 1118 - 59

Ciment

STAS 146 - 80Var pentru constructii


STAS 1134 - 71

Piatra de mozaic din calcar ( praf de piatra )

STAS 790 - 84Apa , tabla, cuie cu cap conic


Mostre si testri
Pentru toate materialele si produsele se vor prezenta proiectantului cate doua mostre care
se vor testa in laboratoare specializate (in special material de placare)
Livrare , depozitare , manipulare
Livrarea, transportul si manipularea se organizeaza de antreprenor si se tine seama de :
-

varul in bulgari se expediaza in vrac sau in containere, transportul pe calea ferata se face
in vagoane inchise. Se va avea grija ca varul in bulgari sa nu se sfarame, sa nu se

umezeasca si sa nu se amestece cu corpuri straine.


ipsosul de constructii se ambaleaza in saci de hartie, se pastreaza in magazii curate ferite

de umezeala.
colorantii se livreaza in bidoane, manipularea si depozitarea se va face conform cu
prescriptiile producatorului

Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie cu masa neta de 50 kg. Transportul cimentului se
face in vagoane si camioane inchise.
-

agregatele se depoziteaza pe platforme uscate


filerul de calcar se obtine prin macinarea fina a rocilor calcaroase si repararea prin
ciobire, in granulatia necesara.Se ambaleaza in saci de hartie, se poate livra in vagoane
cisterna speciale, depozitarea se face in incaperi protejate contra umiditatii
29

Facultatea de Constructii
-

Proiect de diploma

piatra de mozaic se obtine din roci masive, din deseuri de la prelucrarea pietrelor sau din
balastiere. Se ambaleaza in saci de hartie, se depoziteaza in locuri ferite de murdarii

Executia lucrrilor
Operatiuni pregatitoare:
Inainte de inceperea lucrarilor de finisare a fatadelor defecte, se vor umple cu mortar de
ciment-var pentru a asigura suprafetele netede. Suprafata se va curata bine de praf pentru a se
asigura aderenta stratului de finisaj pe suprafata suport. Zugravelile vechi se vor razui cu spaclu,
peretii se vor spala cu apa si sapun si dupa uscare se vor pregati pentru zugravire ca in cazul unei
zugraveli noi.
Operaiuni de execuie :
Spoielile (preparate din lapte de var, fara pigmenti si grasimi) si zugravelile de var se
executa in doua trei straturi. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de legatura intre
suprafata pregatita si zugravita. Aplicarea primului strat se face dupa terminarea lucrarilor
pregatitoare cel mult dupa 2 - 4 ore
Verificri in vederea recepiei
Se vor face verificari la :
a) corespondenta zugravelilor exterioare cu prevederile proiectului
b) aspectul suprafetelor zugravite
c) uniformitatea desenului la zugraveli
d) aderenta zugravelilor
Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca aspectul
zugravelii nu e corespunzator, consultantul poate decide refacerea locala sau totala si aducerea
acestora la nivelul calitativ
Se vor verifica certificatele de calitate ale produselor si materialelor, precum si
procesele verbale de atestare a calitatii lucrarilor ascunse.

Protectia muncii
La executarea lucrarilor se vor respecta:
30

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, aprobat de MLPAT Ord. Nr.
9/N15.03.93

norme generale de protectia muncii editate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale editia
1996

legea protectiei muncii nr. 90/1996 publicata in M.O. nr. 157/23.07.1996

norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in
constructii, indicativ IM 006-96, aprobat cu Ord. din MLPAT nr. 773/N/15.10.1996.

norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele, indicativ IM 007- 90
aprobate cu Ord. MLPAT nr. 774/N/15.10.1996.
Constructia va respecta toate masurile de tehnica a securitatii si protectia muncii in
conformitate cu dispozitiile legale in vigoare, prevazandu-se eventual lucrari suplimentare
impuse de conditiile locale. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se vor stabili toate
instalatiile subterane, in special cablurile electrice, luandu-se masurile de protectie
corespunzatoare.
Seful punctului de lucru va intocmi un program care va cuprinde toate masurile speciale
de protectia muncii, program ce va fi preluat pe baza de semnaturi atat cu muncitorii cat si cu
personalul de coordonare, supraveghere si control.
Echipamentul de protectie va cuprinde: cizme de cauciuc, casca de protectie, manusi,
salopete, masti de sudura.
Pe perioada executarii lucrarilor se vor respecta prevederile in vigoare si normele de
protectia muncii si activitatii de constructii.
Normele minime de protectia si igiena muncii sunt prezentate in Regulamentul privind
protectia si igiena muncii in constructii, publicate in Buletinul Constructiilor nr. BC 5-6-7-81993.
Norme generale:
1. Inainte de inceperea lucrului, intregul personal muncitor trebuie sa aiba facut instructajul
de protectia muncii.

31

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

2. Personalul muncitor care urmeaza sa execute lucrarile de constructii-montaj, sa nu fie


bolnav, obosit sau sub influenta bauturilor alcoolice si sa fie dotat cu echipament de lucru
si protectie corespunzatoare lucrarilor ce le are de executat.
3. Sculele, dispozitivele si utilajele prevazute a se utiliza, sa fie in buna stare, de lucru sau
functionare.
4. Imprejmuirea pasarelelor, scarilor si platformelor de lucru, precum si zona din raza de
actiune periculoasa a utilajelor de ridicat.
5. Gropile, puturile de foraj, golurile (curti interioare, casa scarii etc.) se vor imprejmui.
6. Schelele vor fi prevazute cu balustrade.
7. Atentionarea asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile, atat ziua cat si
noaptea, in toate locurile periculoase.
8. Interzicerea executarii concomitente a lucrarilor la doua sau mai multe niveluri diferite,
aflate in puncte pe aceeasi verticala, fara masuri de protectia muncii corespunzatoare.
9. Manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturi, se va putea
-

face cu luarea urmatoarelor masuri:


legarea si fixarea incarcaturilor se va face numai de personal instruit si autorizat;
interzicerea folosirii dispozitivelor de legare uzate peste limitele admise;
executarea legarii incarcaturilor astfel incat acestea sa nu se poata deplasa, aluneca sau
roti, dupa ce sunt ridicate;

- asigurarea transportului (deplasarii) incarcaturilor, astfel incat acestea sa fie la o distanta de cel
putin 1 m fata de obiectele inconjuratoare;
- interzicerea circulatiei pe sub incarcatura ridicata;
- supravegherea incarcaturii se va face pana cand aceasta este coborata si asezata corect, la locul
destinat;
- interzicerea stationarii sau a circulatiei personalului muncitor pe incarcatura.
10. Interzicerea aplecarii personalului muncitor in afara constructiei, pentru a prelua
incarcatura, sau a o deplasa din carligul mijlocului de ridicat.
11. Interzicerea executarii lucrarilor la inaltime in perioada de timp nefavorabil (vant cu
viteza de peste 11 m/s, ninsori, polei, vizibilitate redusa etc.);
12. Toate utilajele si masinile de constructie, actionate cu motoare electrice, vor fi legate la
pamant.
13. Nu este permis a se executa lucrari de sudura, la temperaturi interzise de prescriptiile
tehnice specifice acestor lucrari.
14. Executarea pe timp de noapte a unor lucrari, se poate face cu luarea unor masuri:
15. Iluminarea corespunzatoare pe intreaga zona de lucru;
16. Dotarea personalului cu echipament reflectorizant;
17. Vopsirea carligului macaralei, etc. in culori reflectorizante;
32

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

18. Orice miscare (manevra) a mijlocului de ridicat va fi insotita de semnalizare acustica;


19. Personalul muncitor va avea avizul medical APT pentru lucru de noapte.
Pentru iluminarea locala a locurilor de munca se va utiliza tensiunea de 24 volti, pentru
conditii normale si 12 volti, pentru lucrari cu umezeala excesiva.
Interzicerea aruncarii sculelor, materialelor etc. de la inaltime.
In toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protectie specific
(casca de protectie, centuri de siguranta, ochelari de protectie etc.).
Norme specifice:
Norme de turnare si compactare a betonului:
1. Inainte de inceperea turnarii betoanelor, se va controla modul de executie a cofrajelor,
schelelor si podinelor de lucru si soliditatea acestora.
2. In cazul turnarii betonului la o inaltime mai mare de 1,5 m, podinele de lucru vor fi prevazute cu
balustrade si bordura de margine.
3. La turnarea betoanelor pentru elemente de constructie cu o inclinare mai mare de 30 grade,
personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguranta.
4. Interzicerea accesului personalului muncitor, in zona de turnare unde este pericol de cadere a
betonului.
5. Interzicerea stationarii personalului muncitor sub bena.
6. La compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor, se vor lua urmatoarele masuri:
-

manevrarea vibratoarelor se va face de personalul muncitor caruia i s-a facut atat

instructajul tehnic, cat si ce de protectia muncii


interzicerea utilizarii vibratoarelor defecte;
vibratoarele care se defecteaza in timpul turnarii si compactarii vor fi imediat

deconectate de la sursa de curent si trimis la reparatie;


personalul muncitor va purta cizme si manusi electroizolante, iar carcasa vibratorului

se va lega la pamant;
in timpul intreruperii lucrului sau deplasarii vibratoarelor acestea se vor deconecta de
la reteaua electrica.

33

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

PROGRAM DE CONTROL PE SANTIER


(pentru controlul calitii lucrrilor)

n conformitate cu legislatia in vigoare,se stabileste de comun acord prezentul program


pentru control al calitatii .
Beneficiar : FACULTATEA DE CONSTRUCII BRAOV
Constructor :
Proiectant Std. Potirniche Andrei
N

Lucrarea ce se executa se verifica si se

r.

receptioneaza si pentru cere se intocmeste

crt

documentatie scrisa

Documentul
ce se incheie

Cine executa
controlul

.
1

Predare-primire amplasament

P.V

34

B+E+Arh

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Trasare constructie

P.V.

B+E+Topo

Trasare constructie P.V.F.D

P.V.F.D.

B+E+P+Geo+I

Armaturi in fundatii

P.V.F.D.

B+E+P

Armare stalpi

P.V.L.A

B+E+P

Armare plansee

P.V.F.D

B+E+P+I

Armare grinzi si centuri

P.V.F.D.

B+E+P

Not :
P.V. -- proces verbal
P.V.L.A. --proces verbal de lucrari ce devin ascunse
P.V.F.D. --proces verbal in faza determinanta
P.V.R.C. --proces verbal de receptie calitativa
B --beneficiar
E --executant
P --proiectant
Geo --geotehnician
I --Inspectoratul de Stat in Costructii
La toate fazele , excutantul va prezenta certificatele de garantie , agrement tehnic,
certificate de calitate si rezultatul probelor de laborator ( buletine incercari beton si otel
beton ) pentru materialele puse sau ce se vor pune in opera .
Anuntarea proiectantului se va face in scris , cu minim doua zile inainte de data
efectuarii controlului , pentru fiecare etapa si faza determinanta in parte .
In cazul in care la una din etape sau faze determinante , proiectantul nu a fost
chemat , acesta isi rezerva dreptul de a nu mai participa la fazele urmatoare , nemaiputind
certifica faza anterioara .
La receptia obiectivului , un exemplar din prezentul program complet se va anexa
la cartea constructiei .
Trecerea la executie se va face numai la insusirea si semnarea de catre executant
si beneficiar a programului de control .

35

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

BREVIAR DE CALCUL

I.
1.

Predimensionarea elementelor
Predimensionarea plcilor

36

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Predimensionarea placilor se face conform standardul SR EN 1992-1


Predimensionarea se face pe criterii de rigiditate si izolare fonic.

37

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Deschiderile de calcul pe cele dou directii a unei plci cu dimensiunile maxime, l 1


l2

sunt:

Placa 1 (5.80 x 3.325)


l 1 = 5.80 m
l 2 = 3.325 m
l
3
= 1 =
=0.55<2 placa armata pe 2 directii
l 2 5.4
l
5.80
= 1 =
=1.74<2 placa armata pe 2directii
l 2 3.325
- din conditia tehnica: hp>6 cm
- din conditia de rezistenta la foc de 90min: hp=10 cm
- din conditia de izolare fonica: hp=13 c
hp= max

- din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur)


hp=

lmin
332
=
=8.4 cm
40
40

hp

P
2( 580+ 332)
+2=
+2=12.13 cm
180
180

Se alege grosimea placii hp=13 cm

38

si

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Placa 2 (5.80 x 4.25)


l 1 = 5.80 m
l 2 = 4.25 m
l 5.80
= 1 =
=1.36<2 placa armata pe 2 directii
l 2 4.25
- din conditia tehnica: hp>6 cm
- din conditia de rezistenta la foc de 90min: hp=10 cm
- din conditia de izolare fonica: hp=13 cm
hp= max

- din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur)


hp=
hp

lmin
425
=
=10.62 cm
40
40
P
2( 580+ 425)
+2=
+2=13.16 cm
180
180

Se alege grosimea placii hp=14 cm


Placa 3 (5.80 x 2.80)
l 1 = 5.80 m
l 2 = 2.80 m
l 5.80
= 1 =
=2.07>2 placa armata pe 1directie
l 2 2.80
- din conditia tehnica: hp>6 cm
- din conditia de rezistenta la foc de 90min: hp=10 cm
- din conditia de izolare fonica: hp=13 cm
hp= max

- din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur)


hp=
hp

lmin
280
=
=7 cm
40
40
P
2( 580+ 280)
+2=
+2=11.55 cm
180
180
39

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Se alege grosimea placii hp=13 cm

Placa 4 (4.50 x 3.325)


l 1 = 4.50 m
l 2 = 3.325 m
l
4.50
= 1 =
=1.35<2 placaarmata pe 2 directii
l 2 3.325
- din conditia tehnica: hp>6 cm
- din conditia de rezistenta la foc de 90min: hp=10 cm
- din conditia de izolare fonica: hp=13 cm
hp= max

- din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur)


hp=
hp

lmin
3.325
=
=8.3 cm
40
40
P
2( 450+3.325)
+2=
+2=10.68 cm
180
180

Se alege grosimea placii hp=13 cm


Placa 5 (4.50 x 4.25)
l 1 = 4.50 m
l 2 = 4.25 m
l 4.50
= 1 =
=1.05<2 placa armata pe 2 directii
l 2 4.25
- din conditia tehnica: hp>6 cm
- din conditia de rezistenta la foc de 90min: hp=10 cm
- din conditia de izolare fonica: hp=13 cm
hp= max

- din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur)


40

Facultatea de Constructii

hp=
hp

Proiect de diploma
lmin
425
=
=10.625 cm
40
40
P
2( 450+ 425)
+2=
+2=11.72 cm
180
180

Se alege grosimea placii hp=13 cm

Placa 6 (4.50 x 2.80)


l 1 = 4.50 m
l 2 = 2.80 m
l 4.50
= 1 =
=1.6< 2 placaarmata pe 2 directii
l 2 2.80
- din conditia tehnica: hp>6 cm
- din conditia de rezistenta la foc de 90min: hp=10 cm
- din conditia de izolare fonica: hp=13 cm
hp= max

- din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur)


hp=
hp

lmin
280
=
=7 cm
40
40
P
2( 450+280)
+2=
+2=10.11 cm
180
180

Se alege grosimea placii hp=13 cm

Placa 7 (4.75 x 3.325)


l 1 = 4.75 m
l 2 = 3.325 m
l
4.75
= 1 =
=1.42< 2 placaarmata pe 2 directii
l 2 3.325
- din conditia tehnica: hp>6 cm
41

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

- din conditia de rezistenta la foc de 90min: hp=10 cm


- din conditia de izolare fonica: hp=13 cm
hp= max

- din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur)


hp=
hp

lmin
332
=
=8.3 cm
40
40
P
2( 475+332)
+2=
+2=10.69 cm
180
180

Se alege grosimea placii hp=13 cm


Placa 8 (4.75 x 4.25)
l 1 = 4.75 m
l 2 = 4.25 m
l 4.75
= 1 =
=1.11< 2 placaarmata pe 2 directii
l 2 4.25
- din conditia tehnica: hp>6 cm
- din conditia de rezistenta la foc de 90min: hp=10 cm
- din conditia de izolare fonica: hp=13 cm
hp= max

- din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur)


hp=
hp

lmin
425
=
=10.65 cm
40
40
P
2( 475+ 425)
+2=
+2=11.72 cm
180
180

In final se alege grosimea placii hp=13 cm

Placa 9 (4.75 x 2.8)


l 1 = 4.75 m
l 2 = 2.8 m

42

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

l 4.75
= 1 =
=1.69<2 placa armata pe 2 directii
l 2 2.8
- din conditia tehnica: hp>6 cm
- din conditia de rezistenta la foc de 90min: hp=10 cm
- din conditia de izolare fonica: hp=13 cm
hp= max

- din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur)


hp=
hp

lmin
280
=
=7 cm
40
40
P
2( 475+280)
+2=
+2=10.38 cm
180
180

In final se alege grosimea placii hp=13 cm


2.Predimensionarea grinzilor principale
Predimensionarea grinzilor principale transversal
G1, G2, G3 grinzi transversala
Conditie de rigiditate
L
580
hg1
=
=48.33 cm => 50 cm
12
12
bg125 cm (latimea minima)
Conditie de rezistenta la foc
bg112 cm (R 60)
hg1
hg1
=1.53 =>
=1.5 => hg1= 37.5
bg1
250
G1 : 25x50 cm

Conditie de rigiditate
hg2

L
12

450
=37.5 cm
12
43

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

bg225 cm (latimea minima)


Conditie de rezistenta la foc
bg212 cm (R 60)
hg2
hg2
=1.53 =>
=1.5 => hg2= 37.5
bg2
250
G2 : 25x50 cm
Conditie de rigiditate
hg3

L
12

475
=39.5 cm
12

bg325 cm (latimea minima)


Conditie de rezistenta la foc
bg312 cm (R 60)
hg3
hg3
=1.53 =>
=1.5 => hg3= 37.5
bg3
250
G3 : 25x50 cm

Predimensionarea grinzilor principale longitudinale


G4, G5, G6 grinzi longitudinala

Conditie de rigiditate
hg4

L
12

332
=27.66 cm
12

bg425 cm (latimea minima)


Conditie de rezistenta la foc
bg412 cm (R 60)
hg4
hg4
=1.53 =>
=1.5=>hg4=37.5 cm
bg4
250
G4 : 25x40
Conditie de rigiditate

44

Facultatea de Constructii

hg5

L
12

Proiect de diploma

425
=35.41 cm
12

bg525 cm (latimea minima)


Conditie de rezistenta la foc
bg512 cm (R 60)
hg5
hg5
=1.53 =>
=1.5=>hg5=37.5 cm
bg5
250
G5 : 25x40
Conditie de rigiditate
hg6

L
12

280
=23.3 cm
12

bg625 cm (latimea minima)


Conditie de rezistenta la foc
bg612 cm (R 60)
hg6
hg6
=1.53 =>
=1.5=>hg4=37.5 cm
bg6
250
G6 : 25x40

Predimensionarea stalpilor
Stalp marginal.
Aria aferenta stalpului marginal:
A1=(1.7+2.2) 2.9=11.02 m2
Incarcarea de la nivelul terasei:
A1gnt + 2.9 gng1+3.8 gng2+ A1Sk+ A1 200 + gna 3.8=11.02744.6 + 2.9 312.5 + 3.8 250+
11.02160 + 20011.02+ 234.93.8=14 970.052 daN
Incarcarea de la nivelul curent:
A1 gnpc + 2.9 gng1+3.8 gng2+ gnze 3.8+ qnpi A1+ A1 200 =11.02444.5+ 2.9 312.5 +3.8 250+3.8
825.93 + 80111.02+20011.02=13 086.367 daN
45

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Greutate stalp:
0.40.43.152500=1260 daN
N=1260 5 + 13.086.367 5+ 14970.052 =86 701.887 daN

A=

N
86701.887
=
=963.35 cm2
*Rb
0.3 300

A=b*h
b=h=>b2=963.35=>b=

963.35 =31.03 cm

b=h=45 cm

Stalp central
Aria aferenta stalpului central :
A2=3.85.15=19.57 m2
Incarcarea de la nivelul terasei:
A2gnt + 3.8 gng1 +5.15 gng2+ A1Sk+ A1 200 + gna 5.15 =19.57 744.6 + 3.8 312.5 + 5.15 250 +
19.57 160 + 20019.57= 28 693. 96 daN
Incarcarea de la nivelul curent:
A2 gnpc + 3.8 gng1+5.15 gng2+ qnpi A2+ A2 200 =19.57 444.5+ 3.8 312.5 +5.15 250+8019.57 +
20019.577= 16 587.84 daN

46

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Greutate stalp:
0.40.42.92500=1260 daN
N=1260 5+16 587.84 5+28 693.39 =130 798.14 daN
A=

N
130 798.14
=
=1743.98 cm2
*Rb
0.25 300

A=b*h
b=h=>b2=1743.98 =>b=

1743.98 =41.76 cm

b=h=55 cm

II.

1.

Evaluarea incarcarilor

Incarcari permanente
Perete exterior

Element de
Constructive

1. PERETE
EXTERIOR

Nr. Crt
strat

Denumirea
stratului

Tencuiala
interioara
mortar varciment M5

Grosime
a
d [m]

0.015

47

Greutatea
specifica

[daN/mc]

1700

Incarcare
normata
gn=d
[daN/mp]
25.50

de calcul
gc=ngn
[daN/mp]

1.35

34.43

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Zidarie BCA

0.300

700

210.00

1.35

283.5

Polistiren
expandat

0.100

20

2.00

1.35

2.70

Tencuiala
exterioara
mortar varciment M5

0.015

1700

25.5

1.35

34.43

262.20

Total

355.06

gnze=262.23.15=825.93 daN/ml
gcze=355.063.15=1118.439 daN/ml

Element de
Constructive

7. PERETE
INTERIOR

Nr. Crt
Strat

Denumirea
stratului

Grosime
a
d [m]

Greutatea
specifica

[daN/mc]

Incarcare
normata
gn=d
[daN/mp]

de calcul
gc=ngn
[daN/mp]

Tencuiala
interioara
mortar varciment M5

0.015

1700

25.50

1.35

34.43

Zidarie
BCA

0.200

700

140.00

1.35

189.00

48

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Tencuiala
exterioara
mortar varciment M5

0.015

1700

25.50

Total

190.00

1.35

34.43

257.86

Planseu nivel curent- pardoseala rece

Element de
Constructive

2. Pardoseala rece-nivel
current

Nr. Crt
strat

Denumire
a
stratului

Tencuiala
interioara
mortar
var-ciment
M5

Grosime
a
d [m]

0.015

49

Greutatea
specifica

[daN/mc]

1700

Incarcar
e
normata
gn=d
[daN/mp]

25.50

de calcul
gc=ngn
[daN/mp]

1.35

34.43

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Planseu
BA
monolit

0.140

2500

350.00

1.35

472.5

Strat de
egalizare
mortar
ciment
M10

0.030

1800

54.00

1.35

72.90

Gresie

0.020

2400

48.00

1.35

Total

64.80
c

g pr=477.5

g pr=644.63

Planseu nivel current- pardoseala calda

Element de
Constructive

Nr. Crt
strat

Denumire
a
stratului

Grosim
ea
d [m]

50

Greutat
ea
specific
a

[daN/m
c]

Incarcare
normata
gn=d
[daN/mp]

de calcul
gc=ngn
[daN/mp]

Facultatea de Constructii

3. Pardoseala caldanivel current

Proiect de diploma

Tencuiala
interioara
mortar
varciment
M5

0.015

1700

25.50

1.35

34.43

Planseu
BA
monolit

0.140

2500

350.00

1.35

472.5

Strat de
egalizare
mortar
ciment
M10

0.030

1800

54.00

1.35

72.90

Parchet

0.020

800

16.00

1.35
n

Total

g pc =444.50

21.60
c

g pc =601.43

Rampa scarii
Element de
Constructive

Nr. Crt
strat

Denumirea
stratului

Grosimea
d [m]

51

Greutatea
specifica

[daN/mc]

Incarcare
normata
gn=d
[daN/mp]

de calcul
gc=ngn
[daN/mp]

Facultatea de Constructii

5. Rampa scarii

Proiect de diploma

Tencuiala
interioara
mortar varciment M5

0.015

1700

25.50

1.35

34.43

Placa BA
monolit

0.150

2500

375.00

1.35

506.25

Trepte

0.087

2400

210.00

1.35

283.50

Gresie

0.020

2400

48.00

1.35

64.80

Total

g sc=658.5

gcsc=888.98

Planseu tip terasa

Element de

Nr. Crt

Denumirea

52

Grosimea

Greutate
a
specifica

Incarcare

Facultatea de Constructii
Constructive

Proiect de diploma
strat

4. Planseu terasa

stratului

d [m]

[daN/mc]

normata
gn=d
[daN/mp]

Membrana
bitum

0.020

0.10

1.35

0.14

Strat de
egalizare
mortar
ciment M10

0.030

2100

63.00

1.35

85.05

Beton panta

0.100

2400

240.00

1.35

324.00

Folie
polietilena

0.001

1.35

Polistiren

0.150

20

3.00

1.35

4.05

Strat de
egalizare
mortar
ciment M10

0.030

2100

63.00

1.35

85.05

Placa BA
monolit

0.140

2500

350.00

1.35

472.5

Tencuiala
interioara
mortar varciment M5

0.015

1700

25.50

1.35

34.43

Total

gnt=744.6

Atic

Element de

Nr. Crt

de calcul
gc=ngn
[daN/mp]

Denumirea

Grosime
a

Greutatea
specifica

53

Incarcare

gct=1005.72

Facultatea de Constructii
Constructive

7. Atic

Strat

Proiect de diploma
stratului

d [m]

[daN/mc]

normata
gn=d
[daN/mp]

de calcul
gc=ngn
[daN/mp]

Tencuiala
interioara
mortar varciment M5

0.015

1700

25.50

1.35

34.43

Zidarie BCA

0.300

700

210.00

1.35

283.50

Tencuiala
exterioara
mortar varciment M5

0.015

1700

25.50

1.35

34.43

Total

261.00

gna=261*0.45 =117.5 dan/ml


gca=352.36*0.45=158.56 dan/ml

Incarcari variabile
Incarcari cvasipermanente

54

352.36

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Pereti despartitori

Element de

Nr. Crt
strat

Grosime
a
d [m]

Denumirea
stratului

Greutatea
specifica

[daN/mc]

Constructive
1. Pereti
despartitori

Incarcare
normata
gn=d
[daN/mp]

de calcul
gc=ngn
[daN/mp]

Gips carton

0.015

600

1.35

12.15

Vata minerala

0.120

100

12

1.35

16.20

Gips carton

0.015

600

1.35

12.15

Total

30

40.50

qnpi=30*(Het-hp)= 30*(3.15-0.14)=100 dan/ml<200 dan/ml=> qnpi=80 dan/mp


qcpi= qnpi*1.5=80*1.5=120 dan/mp

Incarcari utile

Nr.crt.

U.M.
1
2
3

Destinatie
incapere

Apartamente
Coridoare, scari,
podeste
Terasa

Incarcari
normate

[daN/m2]
200
300
100

n( Gf)

Incarcari de
calcul in
fundamentala

n
(Gs)

Incarcari de
calcul
in gruparea
speciala

1.5

[daN/m2]
300

0.4

[daN/m2]
80

1.5
1.5

450
150

0.4
0.4

120
40

Incarcarea data din zapada


Se determin conform CR1-1-3-2012
Cladirea este amplasata in localitatea Sambata de Sus.
55

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

sk= i Ce Ct s0,k
i coeficient de form pentru ncrcarea din zpad pe acoperi
Ce coeficient de expunere al amplasamentului construcie
Ct coeficient termic
s0,k valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe sol, n amplasament.
sk valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe acoperi
i = 0.8
Ce = 1 - expunere completa
s0,k = 2 [KN/m2]- valoarea caracteristic a incrcrii din zpad pe sol [kN/m2], in amplasament
Ct = 1
sk=i Ce Ct s0,k = 1.6 KN/m2
Incarcarea din vant
Conform CR1-1-4-2012.
Presiunea vantului la inaltimea z deasupra terenului pe suprafete rigide ale structurii se
deteremina cu relatia.
We=Iw cpe qp(ze)
qp(ze) -este valoarea de vrf a presiunii dinamice a vntului evaluat la cota ze;
ze-este nlimea de referin pentru presiunea exterioar ;
cpe -este coeficientul aerodinamic de presiune / suciune pentru suprafee exterioare ;
Iw -este factorul de importan expunere.
Iw=1.15
qp(z)=cpq(z)*qm(z)=cpq(z)*cr2(z)*qb
qb=600 Pa=60 daN/mp- valoarea de referinta a preesiunii dinamice a vantului
Factorul de rafala pentru presiunea dinamica medie a vantului la cota z deasupra terenului
cpq(z)=1+7Iv(z)

Iv(z)=

z
2,5 ln
z0

2.35
16.25
2.5ln
0.31

=0.306

Iv(z) -intensitatea turbulentei;

=2.12 -pentru clasa III de teren ;


56

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

zo=1 m -lungimea de rugozitate


z= 16.25 m -inaltimea deasupra terenului
cpq(z)=1+70.306=3.14
Factorul de rugozitate cr2(z)
cr2(z)=kr2(z0)(ln

z
16.25 2
)2=0.054*(ln
) =0.413
zo
1

kr2(z0)=0.054- pentru categoria III de teren


qp(z)=cpq(z)qm(z)=cpq(z)cr2(z)qb=3.140.41360=81.012 daN/m2
d=15.5 m
b=18.4 m
h=5*hniv=53.15=15.75 m
e=min(b,2h)=min(18.4;31.8)=22.4 m
Cazul d<e

Plan

Elevatie

h
15.75
=
=1.02 1
d
15.5
S=

e
31.8
*5hniv=
*53.15=100.17m210 m2
5
5
57

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

=>cpe= -1.2 (pentru zona A*)


cpe= -0.8 (pentru zona B*)
cpe=0.8 (pentru zona D)
cpe=-0.5 (pentru zona E)
WA=Iw cpe qp(ze)=1.15(-1.2) 81.012 =-111.79 daN/mp
WB=Iw cpe qp(ze)= 1.15(-0.8) 81.012 =-74.53 daN/mp
WD=Iw cpe qp(ze)= 1.150.881.012 =74.53 daN/mp
WE=Iw cpe qp(ze)= 1.15(-0.5) 81.012 =-46.58 daN/mp
Incarcari exceptionale (seism)
Conform paragrafului 1 din anexa B.2. din normativul P100/2013 pentru proiectarea
preliminara a cladirilor cu naltimi pna la 40 m, se poate utiliza urmatoarea formula simplificata
pentru estimarea perioadei fundamentale de translatie:
T1=Ct H3/4
T1-perioda fundamentala a cladirii in secunde.
Ct-este un coeficient ale carui valori sunt functie de tipul structurii.
H- inaltimea cladirii masurata in metrii de la extremitatea superioara a infrastructurii considerata
rigida
Ct=0.05
H=15.75 m
T1=0.0515.753/4=0.4 s <1,5 s
Determinarea fortei taietoare de baza(Fb)
Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental, pentru fiecare
directie orizontala principal considerata n calculul cladirii, se determina dupa cum
urmeaza(relaia 4.5 paragraful 4.5.3.2.2. P100/2013):
Fb=1Sd(T1)ml
F b - forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental, pentru fiecare
directie orizontala principala considerata in calculul cladirii.

58

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

1 - factorul de importanta- expunere al constructiei = 1,00


Sd

(T1 ) - ordonanta spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare

perioadei

fundamentale T 1 ;
factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin
masa modala efectiva asociata acesteia.
m masa totala a cladirii
= 0,85 T1 TC

T
(T )
Sd 1 = a q
g

a g = 0,2 (Brasov)
T C =0.7 sec
T B=O .2 T C T B=0.14 T = 0 = 2.5
TB perioada de control (de colt)
Tc perioada de control a spectrului de raspuns
ag acceleratia terenului
g acceleratia gravitationala
Factor de comportare - q
-

clasa de ductilitate H
structuri in cadre beton armat + cladiri cu mai multe niveluri si mai multe deschideri
q= 51.3 =6.5
2 .5

(T )
S d 1 = 0,2 x 6.5 = 0,0769
= 0,85 ( factor de corectie )
F b = 1,00 0.0769 0,85 m= 0.065 m

59

Facultatea de Constructii

III.

Proiect de diploma

Gruparea ncrcrilor

Gruparea ncrcrilor se face conform indicativ CR 0-2012 :


Gruparea efectelor structurale ale aciunilor, pentru verificarea structurilor la stri limit
ultime:
n

j=1

i=2

1,35 G k , j+1,5 Qk , 1+ 1,5 0,i Q k ,i

Gk,j este efectul pe structur al aciunii permanente j, luat cu valoarea sa caracteristic


Qk,i efectul pe structur al aciunii variabile i, luat cu valoarea sa caracteristic
Qk,1 efectul pe structur al aciunii variabile, ce are ponderea predominant ntre aciunile
variabile, luat cu valoarea sa caracteristic
0,i este un factor de simultaneitate al efectelor pe structur ale aciunilor variabile
i( i=2,3,...,m) luate cu valorile lor caracteristice, avnd valoarea:
0,i = 0,7.
n cazul aciunii seismice, relaia de verificare la stri limit ultime se scrie dup cum
urmeaz:
n

j=1

i=2

Gk , j + I A Ek + 2,i Qk ,i
AEk este valoarea caracteristic a aciunii seismice ce corespunde intervalului mediu de
recuren, IMR adoptat de cod ( IMR=100 ani )
2,i coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a aciunii variabile Qi
I coeficient de importan a construciei, structurii funcie de clasa de importan a
construciei.
Gruparea efectelor structurale ale aciunilor, pentru verificarea structurilor la stri limit
de serviciu:
n

j=1

i =2

Gk , j +Qk , 1+ 0,i Q k ,i

60

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

CALCUL DE REZISTENTA

1. Calculul plcilor armate pe dou direcii


Conform SR EN 1992-1
Planseul isi transmite incarcarile la grinzile longitudinale. Din acest motiv placa
se poate schematize sub forma unei grinzi avand inaltimea egala cu grosimea placii. Calculul se
poate face pentru o fasie de 1m, rezultatul dimensionarii fiind prevazut apoi in toata placa.
La dimensionarea grosimii placii trebuie sa se tina seama ca procentul mediu de
Placa fiind actionat numai de ncrcri gravitationale, se va calcula cu gruparea
fundamental:
Betonul ales este de clasa C20/25 cu :
Rezistenta de calcul la compresiune a betonului
f cd =

ccf ck 120
N
=
=13.33
2
c
1.5
mm
cc - coeficient al conditiilor de lucru (=1)
c - coeficient de siguranta (= 1.5 situatii permanente si tranzitorii
= 1.2 - situatii accidentale)

Rezistenta de calcul la intindere a betonului


f
11.5
N
f ctd= ct ctk =
=1
c
1.5
mm2
ct = 1
f ctk =1.5

N
mm2

Rezistenta de calcul la intindere a otelului


Otel tip PC52:

f yd =

f yk 355
N
=
=308.7 309 2 ;
s 1.15
m

s - coeficient partial de siguranta


61

(= 1.15 fundamental

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma
= 1 - special/ accidental)

OB37:

f yd =

f yk 255
N
=
=222
2 ;
s 1.15
mm

Reguli, recomandri
Grosimea placilor din beton armat se determina prin calcul ca urmare a verificarilor in
starile limita ultime sau de exploatare normala tinand seama totodata de criterii economice, de
necesitati de tipizare a cofrajelor si armarii precum si de conditiile tehnologice de executie.

l2
2
Sectiunea armaturii de rezistenta rezulta din dimensionare. La placile cu l1
,in
camp armatura paralela cu latura mica a placii se aseaza mai aproape de partea inferioara a
placii. La placile incastrate pe contur, cel putin din aria armaturii din camp, pe fiecare directie,
se prelungesc dincolo de reazem , ancorandu-se conform prescriptiilor. Barele se pot intrerupe in
campul alaturat la din lumina masurata dupa deschiderea mica.
Armatura pe reazem se aseaza uniform distribuit pe laturile placii si se poate reduce
cu 50% in fasiile de margine. Barele ridicate din camp se completeaza fie cu barele ridicate din
campul alaturat, fie cu calareti care se opresc la din lumina deschiderii mici a placii.
hf=14cm
b=1000 cm

Deschiderea de calcul este urmtoarea:


ai=marimeareazemelor deschiderii=min
=

( 2t ; h2 )= 1402 =70 mm
f

l eff , y
=1.75<2 placa armata pe 2 directii
l eff , x
Stabilirea inaltimilor utile pe cele doua directii:

d x =hf c nom

slx
10
=14020 =115mm
2
2

d y =hf c nomsly

sly
10
=1402010 =105 mm
2
2

62

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton:

s=10 mm
c min =max 155=10 mm
10 mm
c nom=c min + c tot =10+10=20 mm
Distanta minima in functie de rezistenta la foc, pana la centrul de greutate al armaturilor de
rezistenta este amin=10mm. Daca se adopta o armatura cu diametrul de 10mm, distanta efectiva
pana la centrul de greutate va fi:

10
aeff =c nom + =20+ =25 mm> amin =10 mm
2
2
Seciunea de armtur rezulta astfel:

In cmp:

63

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

M x =640 daNm ;
M y =658 daNm
x =

Mx

b d 2x f cd

A sx = x b d x

640 10
=0.036 x =0.0356
3
10 1152 13.33

f cd
13.33
=0.0356 1 03 115
=176,61mm 2
f yd
309

Se adopta: 8/14 A sx=359 mm

Valorile procentelor minime si maxime de armare:

A si min =max

f ctm
2.2
b d=0.5
103 115=356.33 mm2
356.33 mm 2
f yk
355
0.0013 b d =0.0013 103 115=149.5 mm2

0.5

A si max =0.04 b d=0.04 103 115=4600 mm 2

y=

My
2

b d y f cd

658 10
=0.044 y =0.0461
3
2
10 105 13.33

64

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

f cd
13.33
=0.0461 10 3 105
=208.81mm 2
f yd
309

A sy = y b d x

Se adopta: 8/15 A sy =335 mm2


Valorile procentelor minime si maxime de armare:

A si min =max

f ctm
2.2
b d=0.5
103 105=325.35 mm2
325,35 mm2
f yk
355
0.0013 b d =0.0013 103 105=136,5 mm2

0.5

A si max =0.04 b d=0.04 103 105=4200 mm2


Pe reazeme:

M x =967 daNm ;
M y =935 da Nm
x =

Mx
b d 2x f cd

A sx = x b d x

967 10 4
=0.054 x =0.0566
10 3 1152 13.33

f cd
13.33
=0.0566 1 03 115
=277,81mm 2
f yd
309

Se adopta: 10/20 A sx =393 mm2

65

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Valorile procentelor minime si maxime de armare:

A si min =max

f ctm
2.2
b d=0.5
103 115=356.33 mm2
356.33 mm 2
f yk
355
0.0013 b d =0.0013 103 115=149.5 mm2

0.5

A s i max =0.04 b d=0.04 103 115=4600 mm2

y=

My
b d 2y f cd

A sy = y b d x

935 10 4
=0.063 y =0.0673
103 1052 13.33

f cd
13.33
=0.0673 1 03 105
=304.84 mm2
f yd
309
2

Se adopta: 10/20 A sy =393 mm

Valorile procentelor minime si maxime de armare:

A si min =max

f ctm
2.2
b d=0.5
103 105=325.35 mm2
325,35 mm2
f yk
355
0.0013 b d =0.0013 103 105=136,5 mm2

0.5

A si max =0.04 b d=0.04 103 105=4200 mm2

66

Facultatea de Constructii

I.

Proiect de diploma

Calculul grinzilor

67

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Grinda transversala 250x500 mm


Calculul armaturii longitudinale a grinzilor
Determinarea momentelor maxime in camp si in reazem pentru grinzi a fost efectuat cu
ajutorul programului automat de calcul Etabs
In urma acestui calcul au rezultat urmatoarele valori ale momentelor:
Mcamp=6016,4 daNm
Mreazem=14188,2 daNm
T=12008.0 daN
Stabilirea inltimii utile a ginzii secundare:

20
d=hnn c nom sl =50030 =460 mm
2
2
Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton:
cmin,dur=20mm
cmin= max

cmin,b=10mm
10 mm
68

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

c nom=c min + c tot =20+10=30 mm


Distant minim in functie de rezistenta la foc, pana la centrul de greutate a armaturilor
de rezistenta este amin=12mm. Daca se adopta o armatura cu diametrul de 20 mm, distanta
efectiva pana la centrul de greutate va fi:

20
aeff =c nom + =30+ =40 mm>a min=12 mm
2
2

Limea activ
Latimea activa de placa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

beff,i+bw=635+800+250=1685 mm
beff= min b1+b2+bw=1587,5+2000+250=3837,5 mm
b= 3425 mm
b= 4250 mm
b1=0.5(3425-250)=1587,5 mm
b2= 0.5(4250-250)=2000 mm
beff 1=0.2b1+0.1L0,1=0.21587,5+0.13175=635 mm
beff 2=0.2b2+0.1L0=0.22000+0.14000=800 mm
Sectiunea de armtur rezulta astfel:
n cmp, placa situindu-se in zona comprimata a grinzii, grinda se dimensioneaza ca o
sectiune T simplu armata:
Verificarea pozitiei axei neutre
beff 1685
=
=6,74> 0.5
bg
250
69

Facultatea de Constructii

=
<

M Ed ,1
b g d 2 f cd

Proiect de diploma

6016,4 10 4
=0.085
250 4602 13.33

beff h p
h
1685 14
14

10.5 p =

10.5
=0.20
bg d
d
250 460
460

axa

neutr

intersecteaz

placa , deci calculul armturii se face ca i la seciuni dreptunghiulare


4
M
6016,4 10
=
=
=0.013 x =0.0151
2
2
beff d f cd 1685 460 13.33
A i= x beff d x

f cd
13.33
=0.0151 1685 460
=504.90 mm2
f yd
309

Se adopta:3 18 A sx =7,62c m

Pe reazeme, grinda se dimensioneaza ca o sectiune dreptunghiulara:


4

M
14188,2 10
=
=0.201 x =0.2319
2
2
b g 1 d f cd 250 460 13.33

A s = x b g 1 d x

f cd
13.33
=0.2319 250 460
=1150.45 mm2
f yd
309

Se adopt:3 25 A sx =14.73 cm2


Valorile procentelor minime si maxime de armare:
A si min =max

f ctm
2.2
2
b d=0.5
250 460=356.33 mm
356.33 mm2
f yk
355
2
0.0013 b d =0.0013 250 460=149.5mm

0.5

A si max =0.04 b d=0.04 250 460=4600

mm2

Se verifica distanta intre bare

s nh ,min =max max =25 mm


d g +5=21 mm
s h ,eff =

250(2 40+ 4 25)


=35 mm>s nh ,min =25 mm
2

dg- dimensiunea agregatului


dg=16 mm

Calculul la forta taietoare:


70

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

VEd=12008 daN=120,08 KN
VRd,c=[(CRd,ck(100 t fck)1/3++kcp]bd
CRd,c=

0.18
=0.12
1.5

=1

k=1+

t=

A sd
762
=
=0.007
b d 250 460

200
=1+
d

200
=1.76<2
460

cp=0 (forta axiala s-a neglijat)


VRd,c=[(0.121.76 (1000.00720)1/3]250460=72938 N=72.94 kN
VRd,cmin=(min+kcp)bd
min=0.035+k2/3fck1/2=0.0351.762/3201/2=0.22
VRd,cmin=(0.23+1.820)250460=26450 N= 26,45 kN
Deoarece solicitarea de calcul este mai mare decat capacitatea portanta a grinzii fara
armatura specifica : VEd=120,08 KN> VRd,c=72,94 kN este nevoie de armatura transversala.
Se determina capacitatea portanta a diagonalelor comprimate de beton VRd,max, pentru
valoarea maxima a ctg=2.5
V Rd ,max = cw b z 1 f cd

1
ctg+ tg

cw=1
z=0.9d=0.9460=414 mm
1==0.6(1-

f ck
20
)= 0.6(1)=0.55
250
250

V Rd ,max =1 250 414 0.55 13.33

1
1
2.5+
2.5

=261658,70 N =261,65 kN

2
2 3.14
A sw =2 =2 8
=100.48 mm2
4
4

s=

A sw f ywk ctg z
V Ed

s=

100.48 308.7 2.5 414


=267.35 mm 260 mm
120080
71

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

w, eff =

A sw
0.08 f ck
wmin=
sb
f yk

w, eff =

A sw 100.48
0.08 20
=
=0.0015 wmin=
=0.00104
s b 260 250
355

Conform P100-2006 distanta dintre etrieri, in zona critica, va fi :

h w 450
=
=125 mm
4
4
s min
150 mm
7 d BL=7 25=175 mm

Se aleg etrieri de 8 OB37, dispusi n zona reazemelor la 100 mm, respectiv 150 mm n
zona de cmp.

( As ) ( As )
sw

sw

eff

A sw
s

( )

max

max

cw f cd
1 0.55 13.33
b=
250=2.97 mm
2 f ywd
2 308.7

=0.386
( As ) = 100.48
260
sw

eff

72

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

73

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

74

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Grinda longitudinala 250 x 400 mm


Mcamp=2249.1 daNm
Mreazem=6597.2 daNm
T=7538 daN

Stabilirea inltimii utile a grinzii secundare:


d=hnn c nom

sl
20
=40030 =360 mm
2
2

75

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton:


cmin,dur=20mm
cmin= max

cmin,b=10mm
10 mm

c nom=c min + c tot =20+10=30 mm


Distant minim in functie de rezistenta la foc, pana la centrul de greutate a armaturilor de
rezistenta este amin=12mm. Daca se adopta o armatura cu diametrul de 20 mm, distanta efectiva
pana la centrul de greutate va fi:

20
aeff =c nom + =30+ =40 mm>a min=12 mm
2
2

Limea activ
Latimea activa de placa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

beff,i+bw=1130+850+250=2230 mm
beff= min b1+b2+bw=2825+2125+250=5200 mm
b= 5900 mm
b= 4500 mm
b1=0.5(5900-250)=2825 mm
b2= 0.5(4500-250)=2125 mm
76

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

beff 1=0.2b1+0.1L0,1=0.22825+0.15650=1130 mm
beff 2=0.2b2+0.1L0=0.22125+0.14250=850 mm
Sectiunea de armtur rezulta astfel:
n cmp, placa situindu-se in zona comprimata a grinzii, grinda se dimensioneaza ca o
sectiune T simplu armata:
Verificarea pozitiei axei neutre
beff 2230
=
=8.92>0.5
bg
250
M Ed ,1
2249.1 104
=
=
=0.052
b g d 2 f cd 250 3602 13.33
b h
h
2230 14
14
< eff p 10.5 p =

10.5
=0.34
bg d
d
250 360
360

axa

neutr

intersecteaz

placa , deci calculul armturii se face ca i la seciuni dreptunghiulare


4

x =

M
2249.1 10
=
=0.006 x =0.0101
2
2
b eff d f cd 2230 360 13.33

A ix = x b eff d x

f cd
13.33
=0.0101 2230 360
=349.78 mm2
f yd
309

Se adopta:3 14 A sx =4.62 c m

Pe reazeme, grinda se dimensioneaza ca o sectiune dreptunghiulara:


4

x =

M
6597.2 10
=
=0.152 x =0.1693
2
b g 1 d f cd 250 3602 13.33

A sx = x b g 1 d x

f cd
13.33
=0.1693 250 360
=657.31 mm2
f yd
309

Se adopt:3 18 A sx =7.62cm 2
Valorile procentelor minime si maxime de armare:

f ctm
2.2
2
2
A si min =max 0.5 f yk b d=0.5 355 250 360=278.87 mm 278.87 mm
0.0013 b d=0.0013 250 360=117

A si max =0.04 b d=0.04 250 360=3600 mm2

77

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Se verifica distanta intre bare

s nh ,min =max max =18 mm


d g +5=21 mm
s h ,eff =

250(2 40+ 3 18)


=58 mm>s nh=21 mm
2

Calculul la forta taietoare:


VEd=7538 daN=75.38 KN
VRd,c=[(CRd,ck(100 t fck)1/3++kcp]bd
CRd,c=

0.18
=0.12
1.5

=1

t=

A sd
462
=
=0.005
b d 250 360

k=1+

200
=1+
d

200
=1.75<2
360

cp=0 (forta axiala s-a neglijat)


VRd,c=[(0.121.75(1000.00520)1/3]250360=40407.48 N=40.40 kN
VRd,cmin=(min+kcp)bd
min=0.035+k2/3fck1/2=0.0351.752/3201/2=0.22
VRd,cmin=(0.22+1.750)250360=19800 N= 19.80 kN
Deoarece solicitarea de calcul este mai mare decat capacitatea portanta a grinzii fara
armature specifica : VEd=75.38kN > VRd,c=19.80 kN este nevoie de armatura transversala.
Se determina capacitatea portanta a diagonalelor comprimate de beton VRd,max, pentru
valoarea maxima a ctg=2.5
V Rd ,max = cw b z 1 f cd

1
ctg+ tg

cw=1
z=0.9d=0.9360=324 mm
1==0.6(1-

f ck
20
)= 0.6(1)=0.55
250
250
78

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

V Rd ,max =1 250 324 0.55 13.33

1
1
2.5+
2.5

=204 776.38 N=204.78 kN

3.14
A sw =2 2 =2 8 2
=100.48 mm2
4
4
s=

A sw f ywk ctg z
V Ed

s=

100.48 308.7 2.5 324


=333.3 mm 330 mm
75380

w, eff =

A sw
0.08 f ck
wmin=
sb
f yk

w, eff =

A sw 100.48
0.08 20
=
=0.0012 wmin =
=0.00104
s b 330 250
345

Conform P100-2006 ,distanta dintre etrieri, in zona critica, va fi :

h w 400
=
=100 mm
4
4
s min
150 mm
7 d BL=7 18=126 mm
Se aleg etrieri de 8 OB37, dispusi n zona reazemelor la 100 mm, respectiv 150 mm n
zona de cmp.

( As ) ( As )
13.33
250=2.97 mm
( As ) = 2f f b= 1 0.55
2 308.7
=0.304
( As ) = 100.48
330
sw

sw

eff

sw

max

cw

max

cd

ywd

sw

eff

79

Facultatea de Constructii

II.

Proiect de diploma

CALCULUL STALPILOR

Stalp central: 550 x 550 mm


Armarea se considera ca fiind armare simetrica:
C nom C min Ctol 20 10 30mm;

20
d1 d 2 aeff 30 30
40mm;
2
2
d h d1, 2 550 40 510mm;
d1,2- strat de acoperire cu beton;
d- reprezinta inaltimea zonei active a betonului;
Cnom- acoperirea cu beton nominal;
Cmin- acoperirea minima cu beton;
Ctol- toleranta admisibila;
In urma unui calcul static automat au rezultat urmatoarele valori de calcul ale solicitarilor
in starea limita ultima (SLU):
Primul caz:
Nodul inferior:
max
N Ed
1640.70kN;

M 0afEd , y 37.92kNm;
M 0afEd , z 18.78kNm;
Nodul superior:
max
N Ed
1613.65kN;

M 0afEd , y 50.70kNm;
M 0afEd , z 23.55kNm;
In starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi- permanenta:
Nodul inferior
M 0 Eqp, z 13.77kNm;

M 0 Eqp, y 28.32 Nm;


Nodul superior

80

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

M 0 Eqp, z 38.56kNm;
M 0 Eqp, y 17.67 Nm;
Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25, t0=30 zile,
2 Ac
2 550 550
h0

275mm.
(, t 0 ) 3.8;
u
2 (550 550)
umiditatea mediului 50% si
=>
.
Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a
curgerii lente:
M
13.77
eff , z (, t 0 ) 0afEqp, z 3.8
2.78;
M 0 Ed , z
18.78

eff , y (, t 0 )

M 0 Eqp, y
M

af
0 Ed , y

3.8

28.32
2.83;
37.92

Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete:


20 A B C
lim
;
n
unde:
Az

1
1

0.64;
1 0.2 eff , z 1 0.2 2.78

Ay

1
1

0.63;
1 0.2 eff , y 1 0.2 2.83

B z , y 1 2 z , y 1 2 0.43 1.22;

z,y

N Ed
1640.70 10 3

0.43;
f cd b d 13.33 550 510

C z 1 .7
C y 1 .7

M oEd , z (inf)
M oEd , z (sup)
M oEd , y (inf)
M oEd , y (sup)

1 .7

18.78
2.49;
23.55

1 .7

37.92
2.44;
50.70

20 A B C 20 0.64 1.22 2.49

52.34;
n
0.41
20 A B C 20 0.63 1.22 2.44
lim, y

50.48;
n
0.41
N Ed
1640.70 10 3
n

0.41;
Ac f cd 550 550 13.33

lim, z

81

Facultatea de Constructii

i( y , z )

y ,z

I c( y,z)
Ac

l0( y , z )
i( y , z )

Proiect de diploma

h
550

240.23mm;
12
12

1575
6.55;
240.23

l0 ( y , z ) 0.5 H niv 0.5 3150 1575mm;


y , z lim ;
6.55 50.48;

Deoarece lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului.


Cazul al doilea:
Nodul inferior:
af
N Ed
1013.77 kN;

M 0max
Ed , y 62.53kNm;
M 0afEd , z 13.22kNm;
Nodul superior:
af
N Ed
1023.77 kN;

M 0max
Ed , y 38.47 kNm;
M 0afEd , z 17.25kNm;
Iar in starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi- permanenta:
Nodul inferior:
M 0 Eqp, z 13.77kNm;

M 0 Eqp, y 28.32 Nm;


Nodul superior:
M 0 Eqp, z 38.56kNm;
M 0 Eqp, y 17.67 Nm;
Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25, t0=30 zile,
2 Ac
2 550 550
h0

275mm.
(, t 0 ) 3.8;
u
2 (550 550)
umiditatea mediului 50% si
=>
Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a
curgerii lente:

82

Facultatea de Constructii

eff , z (, t 0 )
eff , y (, t 0 )

M 0 Eqp, z
M

af
0 Ed , z

M 0 Eqp, y
M

af
0 Ed , y

Proiect de diploma

3 .8

13.77
3.95;
13.22

3 .8

28.32
1.72;
62.53

Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete:


20 A B C
lim
;
n
1
1
Az

0.55;
1 0.2 eff , z 1 0.2 3.95
Ay

1
1

0.74;
1 0.2 eff , y 1 0.2 1.72

Bz , y 1 2 z , y 1 2 0.27 1.15;

z, y

N Ed
1013.77 10 3

0.27;
f cd b d 13.33 550 510

C z 1.7
C y 1.7

M oEd , z (inf)
M oEd , z (sup)
M oEd , y (inf)
M oEd , y (sup)

1.7

13.22
2.46;
17.25

1.7

62.53
3.32;
38.47

20 A B C 20 0.55 1.15 2.46

49.39;
n
0.25
20 A B C 20 0.74 1.15 3.32
lim, y

89.69;
n
0.25
N Ed
1013.77 10 3
n

0.25;
Ac f cd 550 550 13.33

lim, z

i( y , z )

y,z

I c( y,z)
Ac

l0( y , z )
i( y , z )

h
550

240.23mm;
12
12

1575
6.55;
240.23

l 0 ( y , z ) 0.5 H niv 0.5 3150 1575mm;


y , z lim ;
6.55 49.39;

Deoarece lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului.


83

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Cazul al treilea:
Nodul inferior:
af
N Ed
924.01kN;
M 0afEd , y 17.18kNm;
M 0max
Ed , z 78.24kNm;

Nodul superior:
af
N Ed
903.97 kN ;
M 0afEd , y 20.22kNm;
M 0max
Ed , z 39.93kNm;

In starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi- permanenta:


Nodul inferior:
M 0 Eqp, z 13.77 kNm;

M 0 Eqp, y 28.32 Nm;


Nodul superior:
M 0 Eqp, z 38.56kNm;
M 0 Eqp, y 17.67 Nm;
Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25, t0=30 zile,
2 Ac
2 550 550
h0

275mm.
(, t 0 ) 3.8;
u
2

(
550

550
)
umiditatea mediului 50% si
=>
.
Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a
curgerii lente:
M
13.77
eff , z (, t 0 ) 0afEqp, z 3.8
0.66;
M 0 Ed , z
78.24

eff , y (, t 0 )

M 0 Eqp, y
M

af
0 Ed , y

3.8

28.32
6.26;
17.18

84

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete:


20 A B C
lim
;
n
1
1
Az

0.88;
1 0.2 eff , z 1 0.2 0.66
Ay

1
1

0.44;
1 0.2 eff , y 1 0.2 6.26

Bz , y 1 2 z , y 1.13;

z,y

N Ed
924.01 10 3

0.24;
f cd b d 13.33 550 510

C z 1.7

M oEd , z (inf)
M oEd , z (sup)

C y 1.7

M oEd , y (inf)
M oEd , y (sup)

1.7

78.24
3.65;
39.93

1.7

17.18
2.54;
20.22

20 A B C 20 0.88 1.13 3.65

120.24;
n
0.22
20 A B C 20 0.44 1.13 2.54
lim, y

41.83;
n
0.22
N Ed
10871.6 10 3
n

0.22;
Ac f cd 550 550 13.33

lim, z

i( y , z )

y,z

I c( y,z)
Ac

l0( y , z )
i( y , z )

h
550

240.23mm;
12
12

1575
6.55;
240.23

l 0 ( y , z ) 0.5 H niv 0.5 3150 1575mm;


y , z lim ;
6.55 41.83;

Deoarece lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului.

85

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Calculul armaturii longitudinale:


Excentricitatea provenita din imperfectiune:
ei=i l0/2
i= 0 h n
0 =1/200=0.005
h =2/ l = 0.13
n=

0.5(1+

1
) =1
m

m=1 => ei=0.00065


Deoarece excentricitatile au valori mai mici decat 20 mm, se adopta excentricitatile
urmatoare ei= 20 mm.
Moment de calcul corectat cu excentricitate:
Primul caz:
af
max
M Ed , y M Ed
, y N Ed ei 50.70 1640.70 0.02 83.51kNm;
af
max
M Ed , z M Ed
, z N Ed ei 23.55 1640.70 0.02 56.36kNm;

Al doilea caz:
max
af
M Ed , y M Ed
, y N Ed ei 62.53 1023.77 0.02 83.00kNm;
af
af
M Ed , z M Ed
, z N Ed ei 17.25 1023.77 0.02 37.72kNm;

Al treilea caz:
af
af
M Ed , y M Ed
, y N Ed ei 20.22 924.01 0.02 38.70kNm;
max
af
M Ed , z M Ed
, z N Ed ei 78.24 924.01 0.02 96.72kNm;

Solicitarea cea mai defavorabila, la care se face calculul armaturilor este cazul III:

M Ed , y

si

M Ed , z

.
Determinarea ariilor de armatura longitudinala:

A As 2

As ,tot

s1
Stalpii se armeaza simetric
As1 As 2 2 As1
, se face pe baza valorilor:

86

Determinarea

armaturii

totale

Facultatea de Constructii

y
z

M Ed , y
b y h y2 f cd
M Ed , z
bz hz2 f cd

38.70 10 6
0.017;
550 550 2 13.33

96.72 10 6
0.043;
550 550 2 13.33

Proiect de diploma

N Ed
924.01 10 3

0.22;
b y , z h y , z f cd 550 550 13.33

As ,tot 0;
d1 d 2
40

0.08;
h
h
450

As1 = As 2 =0 mm2
Conform Proiectarea structurilor din beton dupa SR EN 1992- 1 dupa Zoltan Kiss si Traian
d
0.07

0
Onet, tot
conform figurii 3.6 b) avand h
max
0.1 N Ed
0.1 924.01 10 3
299.03mm2

f yd
As ,min max

;
309
0.002 550 550 605mm2

As ,min 605mm 2 ;

As ,max 0.04 Ac 0.04 550 2 12100mm2 ;

87

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

As ,eff 12 314mm2 3768mm 2


12

20
se adopta
Verificarea la compresiune excentrica oblica:
Sectiunea obtinuta se verifica la compresiune oblica cu relatia:
n

M Ed , y

M Ed , z

M Rd , z

Rd , y

1.00;

Unde:

n este coeficientul care se determina in functie de valoarea de calcul a fortei axiale de


N
compresiune Ed si forta axiala capabila la compresiune centrica;
M Rd , y

si

M Rd , z

reprezinta momentele incovoietoare capabile pe cele doua directii,

calculate in ipoteza compresiunii excentrice drepte, sub actiunea fortei axiale de calcul
Primul caz:
N Rd b h f cd As ,tot,eff f yd ;
N Rd 550 550 13.33 3768 309 5196637 N ;
N Ed 1640700

0.31;
N Rd 5196637
Din tabelul 3.6, din Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992- 1
N Ed
n 1.175 in functie de raportul
N Rd .

88

N Ed ;

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

M 0;

M Rd M C M M N ;
M C f cd h C d st d st (1

XC
);
2 d st

C
;
d st
N Ed
1640700
C

0.54;
hst d st f cd 550 510 13.33 0.8
XC

M C f cd hst C d st2 1
;
2

0.8 0.54

M C 13.33 550 0.8 0.54 510 2 1



2

645851987.8 Nmm 645.85kNm;


M As 2 s (d st aeff );
M 4 314 309 (510 40) 182408880 Nmm 182.408kNm;
bst

550

aeff 1640700
40
2

385564500 Nmm 385.564kNm;


M N N Ed

M Rd ( y , z ) 645.85 182.408 385.564 442.694kNm;

1.175

83.51
56.36

442.694
442.694
0.15 0.09 0.24 1.00;

1.175

1.00;

Al doilea caz:
N Rd b h f cd As ,tot,eff f yd ;
N Rd 550 550 13.33 3768 309 5196637 N ;
N Ed 1023770

0.19;
N Rd 5196637
Din tabelul 3.6, din Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992- 1
N Ed
n 1.075 in functie de raportul
N Rd .

89

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

M 0;

M Rd M C M M N ;
M C f cd h C d st d st (1

XC
);
2 d st

C
;
d st
N Ed
1023770
C

0.342;
hst d st f cd 550 510 13.33 0.8
XC

M C f cd hst C d st2 1
;
2

0.8 0.342

M C 13.33 550 0.8 0.342 510 2 1



2

450360938.8 Nmm 450.360kNm;


M As 2 s (d st a eff );
M 4 314 309 (510 40) 182408880 Nmm 182.408kNm;
bst

550

a eff 1023770
40
2

240585950 Nmm 240.585kNm;


M N N Ed

M Rd ( y , z ) 450.360 182.408 240.585 392.183kNm;

1.075

83.00
37.72

392.183
392.183
0.19 0.08 0.27 1.00;

1.075

1.00;

Al treilea caz :
N Rd b h f cd As ,tot,eff f yd ;
N Rd 550 550 13.33 3768 309 5196637 N ;
N Ed
924010

0.17;
N Rd 5196637
Din tabelul 3.6, din Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992- 1
N Ed
n 1.058 in functie de raportul
N Rd .

90

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

M 0;

M Rd M C M M N ;
M C f cd h C d st d st (1

XC
);
2 d st

C
;
d st
N Ed
924010
C

0.308;
hst d st f cd 550 510 13.33 0.8
XC

M C f cd hst C d st2 1
;
2

0.8 0.308

M C 13.33 550 0.8 0.308 510 2 1



2

411978389.6 Nmm 411.978kNm;


M As 2 s (d st aeff );
M 4 314 309 (510 40) 182408880 Nmm 182.408kNm;
bst

550

aeff 924010
40
2

217142350 Nmm 217.142 kNm;


M N N Ed

M Rd ( y , z ) 411.978 182.408 217.142 377.244kNm;

1.058

38.70
96.72

377.244
377.244
0.09 0.24 0.33 1.00;

1.058

1.00;

Calculul armaturii transversale:


Diametrul armaturii transversale trebuie sa respecte conditia urmatoare pentru clasa de
ductilitate M.

d bw 6mm
Se alege dbw= 8 mm.
Conform SR EN 1992- 1, la stalpii participanti la structuri antiseismice, care prezinta

deformatii post- elastic semnificative, zonele de la extremitati pe o distanta cr se vor considera


zone critice. Lungimea zonelor critice se obtine in functie de clasa de ductilitate (M) cu relatiile
urmatoare:

91

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

hc
550mm
550mm
l
3150
cl

lcr max
min
min 525mm;
6
6
450mm

450
mm

450mm
lcr 600mm;

lcl 3150

5.72 3
hc 550
lungimea zonelor critice nu se extind pe toata lungimea stalpului,

l 600mm.

limitandu-se la cr
In zonele critice se prevad etrieri si agrafe, care sa asigure ductilitatea necesara si
impiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Armatura transversala se dispune astfel
incat sa se realizeze o stare de solicitare triaxiala eficienta. Conditiile pentru realizarea acestor
cerinte, pentru clasa de ductilitate M, sunt urmatoarele:
-

procentul minim de armare transversal va fi:


0.035% in zona critica a stalpilor de la baza lor, la primul nivel;
0.025% in restul zonelor critice;
-

S cl ,max

distanta dintre etrieri in zona critica a stalpilor:


8 d bl 8 20 160mm
b
550 40

min 0
255mm;
2
2
175mm

S cl ,max 160mm;
Se adopta 8 / 150mm
-

S cl ,max

distanta intre etrieri in afara zonei critice a stalpilor:

20 d bl 20 20 400mm

min min( b, h) 550mm


;
400mm

S cl ,max 400mm;
Se adopta 8 / 200mm .

92

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Stalp marginal: 450x450


Armarea se considera ca fiind armare simetrica:
C nom C min Ctol 20 10 30mm;

20
30
40mm;
2
2
450 40 410mm;

d1 d 2 aeff 30
d st h d1, 2

d1,2- strat de acoperire cu beton;


h0- reprezinta inaltimea zonei active a
betonului;
Cnom- acoperirea cu beton nominal;
Cmin- acoperirea minima cu beton;
Ctol- toleranta admisibila;
In urma unui calcul static automat au rezultat urmatoarele valori de calcul ale solicitarilor
in starea limita ultima (SLU):
Primul caz:
Nodul inferior:
max
N Ed
1027.76kN;

M 0afEd , y 68.34kNm;
M 0afEd , z 14.56kNm;
Nodul superior:
max
N Ed
1009.65kN;

M 0afEd , y 92.86kNm;
M 0afEd , z 17.49kNm;
In starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi- permanenta:
Nodul inferior:
M 0 Eqp, z 10.76kNm;
M 0 Eqp, y 50.67 Nm;
Nodul superior:
93

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

M 0 Eqp, z 13.06kNm;
M 0 Eqp, y 70.21kNm;
Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25, t0=30 zile,
2 Ac
2 450 450
h0

225mm.
(, t0 ) 2.8;
u
2

(
450

450
)
umiditatea mediului 50% si
=>
Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a
curgerii lente:
M
10.76
eff , z (, t 0 ) 0 Eqp 2.8
2.07;
M 0 Ed
14.56

eff , y (, t 0 )

M 0 Eqp
M 0 Ed

2. 8

50.67
2.07;
68.34

Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete:


20 A B C
lim
;
n
1
1
Az

0.70;
1 0.2 eff , z 1 0.2 2.07
Ay

1
1

0.70;
1 0.2 eff , y 1 0.2 2.07

Bz , y 1 2 z , y 1.22;

z, y

f cd

C z 1.7
C y 1.7

N Ed
1027.76 103

0.41;
b h0 13.33 450 410
M oEd , z (inf)
M oEd , z (sup)
M oEd , y (inf)
M oEd , y (sup)

1.7

14.56
2.53;
17.49

1.7

68.34
2.43;
92.86

20 A B C 20 0.70 1.22 2.53

59.65;
n
0.38 0
20 A B C 20 0.70 1.22 2.43
lim, y

57.30;
n
0.38 0
N Ed
1027.76 10 3
n

0.380;
Ac f cd 450 450 13.33

lim, z

94

Facultatea de Constructii

i( y , z )

y,z

I c( y,z)
Ac

l0 ( y , z )
i( y , z )

Proiect de diploma

h
450

196.55mm;
12
12

1575
8.01;
196.55

l0 ( y , z ) 0.5 H niv 0.5 3150 1575mm;


y , z lim ;
8.01 57.30;

Deoarece lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului.


Al doilea caz:
Nodul inferior:
af
N Ed
720.92kN;

M 0max
Ed , y 47.13kNm;
M 0afEd , z 11.12kNm;
Nodul superior:
af
N Ed
707.50kN ;

M 0max
Ed , y 66.30kNm;
M 0afEd , z 13.25kNm;
in starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi- permanenta:
Nodul inferior:
M 0 Eqp, z 10.76kNm;
M 0 Eqp, y 50.67 Nm;
Nodul superior:
M 0 Eqp, z 13.06kNm;
M 0 Eqp, y 70.21kNm;
Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25, t0=30 zile,
2 Ac
2 450 450
h0

225mm.
(, t0 ) 2.8;
u
2 (450 450)
umiditatea mediului 50% si
=>

95

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

.
Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a
curgerii lente:
M
10.76
eff , z (, t 0 ) 0 Eqp 2.8
2.70;
M 0 Ed
11.12

eff , y (, t 0 )

M 0 Eqp
M 0 Ed

2 .8

50.67
3.01;
47.13

Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete:

Az

1
1

0.65;
1 0.2 eff , z 1 0.2 2.70

Ay

1
1

0.62;
1 0.2 eff , y 1 0.2 3.01

lim

Bz , y 1 2 z , y 1 2 0.52 1.16;
N Ed
720.92 10 3

0.29;
f cd b h0 13.33 450 410

z,y

C z 1 .7
C y 1 .7

M oEd , z (inf)
M oEd , z (sup)
M oEd , y (inf)
M oEd , y (sup)

1 .7

11.12
2.53;
13.25

1 .7

47.13
2.41;
66.30

20 A B C 20 0.65 1.16 2.53

59.77;
n
0.26
20 A B C 20 0.62 1.16 2.41
lim, y

54.31;
n
0.26
N Ed
720.92 10 3
n

0.26;
Ac f cd 450 450 13.33

lim, z

i( y , z )

y,z

I c( y,z)
Ac

l0( y , z )
i( y , z )

h
450

196.55mm;
12
12

1575
8.01;
196.55

l 0 ( y , z ) 0.5 H niv 0.5 3150 1575mm;


y , z lim ;
8.01 54.31;

96

20 A B C
n

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Deoarece lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului.


Al treilea caz:
Nodul inferior:
af
N Ed
706.70kN;

M 0afEd , y 28.34kNm;
M 0max
Ed , z 42.25kNm;
Nodul superior:
af
N Ed
693.28kN;

M 0afEd , y 14.60kNm;
M 0max
Ed , z 27.73kNm;
In starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi- permanenta:
Nodul inferior:
M 0 Eqp, z 10.76kNm;
M 0 Eqp, y 50.67 Nm;
Nodul superior:
M 0 Eqp, z 13.06kNm;
M 0 Eqp, y 70.21kNm;
Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25, t0=30 zile,
2 Ac
2 450 450
h0

225mm.
(, t0 ) 2.8;
u
2

(
450

450
)
umiditatea mediului 50% si
=>
.

Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a

eff , z (, t 0 )

curgerii lente:

eff , y (, t 0 )

M 0 Eqp
M 0 Ed
M 0 Eqp
M 0 Ed

2 .8

10.76
0.71;
42.25

2 .8

50.67
5.00;
28.34

Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete:


20 A B C
lim
;
n

97

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Az

1
1

0.87;
1 0.2 eff , z 1 0.2 0.71

Ay

1
1

0.50;
1 0.2 eff , y 1 0.2 5.00

Bz , y 1 2 z , y 1.16;
N Ed
706.70 10 3

0.29;
f cd b h0 13.33 450 410

z,y

M oEd , z (inf)

C z 1.7

M oEd , z (sup)
M oEd , y (inf)

C y 1.7

M oEd , y (sup)

1.7

42.25
3.22;
27.73

1.7

28.34
3.64;
14.60

20 A B C 20 0.87 1.16 3.22

101.82;
n
0.26
20 A B C 20 0.50 1.16 3.67
lim, y

66.70;
n
0.26
N Ed
706.70 10 3
n

0.26;
Ac f cd 450 450 13.33

lim, z

i( y , z )

y,z

I c( y,z)
Ac

l0( y , z )
i( y , z )

h
450

196.55mm;
12
12

1575
8.01;
196.55

l 0 ( y , z ) 0.5 H niv 0.5 3150 1575mm;


y , z lim ;
8.01 66.70;

Deoarece lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului.


Calculul armaturii longitudinale:
Excentricitatea provenita din imperfectiune:
ei=i l0/2
i= 0 h n
0 =1/200
h =2/ l
98

Facultatea de Constructii

n=

0.5(1+

Proiect de diploma

1
)
m

m=1 => ei=0.00018


Deoarece excentricitatile au valori mai mici decat 20 mm, se adopta excentricitatile
urmatoare ei= 20 mm.
Moment de calcul corectat cu excentricitate:
Primul caz:
af
max
M Ed , y M Ed
, y N Ed ei 92.86 1027.76 0.02 113.41kNm;
af
max
M Ed , z M Ed
, z N Ed ei 17.49 1027.76 0.02 38.04kNm;

Al doilea caz:
max
af
M Ed , y M Ed
, y N Ed ei 66.30 720.92 0.02 80.71kNm;
af
af
M Ed , z M Ed
, z N Ed ei 13.25 720.92 0.02 27.66 kNm;

Al treilea caz:
af
af
M Ed , y M Ed
, y N Ed ei 28.34 706.70 0.02 42.47 kNm;
max
af
M Ed , z M Ed
, z N Ed ei 42.25 706.70 0.02 56.38kNm;

Solicitarea cea mai defavorabila, la care se face calculul armaturilor este cazul I:

M Ed , y

si

M Ed , z

Determinarea ariilor de armatura longitudinala:

A As 2 .

As ,tot

y
z

s1
Stalpii se armeaza simetric
As1 As 2 2 As1
, se face pe baza valorilor:

M Ed , y
b y h y2 f cd
M Ed , z
bz hz2 f cd

113.4110 6
0.093;
450 450 2 13.33

38.04 10 6
0.31;
450 450 2 13.33

N Ed
1027.76 10 3

0.38;
b y , z h y , z f cd 450 450 13.33

99

Determinarea

armaturii

totale

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

As ,tot 0;
d1 d 2
40

0.09;
h
h 450

Conform Proiectarea structurilor din beton dupa SR EN 1992- 1 dupa Zoltan Kiss si
Traian Onet,

tot

d
0 conform figurii 3.6 b) avand h 0.09

max
0.1 N Ed
0.1 1027.76 10 3
332.60

f yd
As ,min max

;
309
0.002 450 450 405

As ,min 405mm 2 ;

As ,max 0.04 Ac 0.04 450 2 8100mm2 ;

A 8 314mm 2 2512mm 2
se adopta 3 20 s ,eff
Verificarea la compresiune excentrica oblica:
Sectiunea obtinuta se verifica la compresiune oblica cu relatia:
n

M Ed , y

Rd , y

M Ed , z

M Rd , z

1.00;

100

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

n este coeficientul care se determina in functie de valoarea de calcul a fortei axiale de


N
compresiune Ed si forta axiala capabila la compresiune centrica;
M Rd , y

si

M Rd , z

reprezinta momentele incovoietoare capabile pe cele doua directii,

calculate in ipoteza compresiunii excentrice drepte, sub actiunea fortei axiale de calcul
Primul caz:
N Rd b h f cd As ,tot,eff f yd ;
N Rd 450 450 13.33 2512 309 3475533 N ;
N Ed 1027760

0.30;
N Rd 3475533
Din tabelul 3.6, din Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992- 1
N Ed
n 1.16 in functie de raportul
N Rd .

101

N Ed ;

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

M 0;

M Rd M C M M N ;
M C f cd h C d st d st (1

XC
);
2 d st

C
;
d st
N Ed
1027760
C

0.522;
hst d st f cd 450 410 13.33 0.8
XC

M C f cd hst C d st2 1
;
2

0.8 0.522

M C 13.33 450 0.8 0.522 410 2 1



2

333163292.38 Nmm 333.16kNm;


M As 2 s (d st aeff );
M 3 314 309 (410 40) 107698860 Nmm 107.69kNm;
bst

450

aeff 1027760
40
2

190135600 Nmm 190.13kNm;


M N N Ed

M Rd ( y , z ) 333.16 107.69 190.13 250.72kNm;


1.16

113.41
38.04

250.72
250.72
0.4 0.11 0.51 1.00;

1.16

1.00;

Al doilea caz:
N Rd b h f cd As ,tot,eff f yd ;
N Rd 450 450 13.33 2512 309 3475533 N ;
N Ed
720920

0.20;
N Rd 3475533
Din tabelul 3.6, din Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992- 1
N Ed
n 1.08 in functie de raportul
N Rd .

102

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

M 0;

M Rd M C M M N ;
M C f cd h C d st d st (1

XC
);
2 d st

C
;
d st
N Ed
720920
C

0.366;
hst d st f cd 450 410 13.33 0.8
XC

M C f cd hst C d st2 1
;
2

0.8 0.366

M C 13.33 450 0.8 0.366 410 2 1



2

252020492.20 Nmm 252.02kNm;


M As 2 s (d st aeff );
M 3 314 309 (410 40) 124193280 Nmm 107.69kNm;
bst

450

aeff 720920
40
2

133370200 Nmm 133.37 kNm;


M N N Ed

M Rd ( y , z ) 252.02 107.69 133.37 226.34kNm;


1.08

1.08

80.71
27.66

226.34
226.34
0.32 0.10 0.42 1.00;

1.00;

Al treilea caz:
N Rd b h f cd As ,tot ,eff f yd ;
N Rd 450 450 13.33 2512 309 3475533 N ;
N Ed
706700

0.20;
N Rd 3475533
Din tabelul 3.6, din Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992- 1
N Ed
n 1.08 in functie de raportul
N Rd .

103

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

M 0;

M Rd M C M M N ;
M C f cd h C d st d st (1

XC
);
2 d st

C
;
d st
N Ed
706700
C

0.36;
hst d st f cd 450 410 13.33 0.8
XC

M C f cd hst C d st2 1
;
2

0.8 0.36

M C 13.33 450 0.8 0.36 410 2 1



2

248585978.7 Nmm 248.58kNm;


M As 2 s (d st aeff );
M 3 314 309 (410 40) 107698860 Nmm 107.69kNm;
bst

450

aeff 706700
40
2

130739500 Nmm 130.73kNm;


M N N Ed

M Rd ( y , z ) 248.58 107.69 130.73 225.54kNm;


1.08

1.08

42.47
56.38

225.54
225.54
0.16 0.22 0.38 1.00;

1.00;

Calculul armaturii transversale:


Diametrul armaturii transversale trebuie sa respecte conditia urmatoare pentru clasa de
ductilitate M.

d bw 6mm
Se alege dbw= 8 mm.
Conform SR EN 1992- 1, la stalpii participanti la structuri antiseismice, care prezinta

deformatii post- elastic semnificative, zonele de la extremitati pe o distanta cr se vor considera


zone critice. Lungimea zonelor critice se obtine in functie de clasa de ductilitate (M) cu relatiile
urmatoare:

104

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

hc
450mm
450mm
l
3150
cl

lcr max
min
min 525mm;
6
6
450mm

450
mm

450mm
lcr 450mm;
lcl 3150

7 3
hc
450
lungimea zonelor critice nu se extind pe toata lungimea stalpului,
limitandu-se la

lcr 400mm.

In zonele critice se prevad etrieri si agrafe, care sa asigure ductilitatea necesara si


impiedicarea flambajului local al barelor longitudinal. Armatura transversala se dispune astfel
incat sa se realizeze o stare de solicitare triaxiala eficienta. Conditiile pentru realizarea acestor
cerinte, pentru clasa de ductilitate M, sunt urmatoarele:
- procentul minim de armare transversal va fi:
0.035% in zona critica a stalpilor de la baza lor, la primul nivel;
0.025% in restul zonelor critice;
- distanta dintre etrieri in zona critica a stalpilor:

S cl ,max

8 d bl 8 20 160mm
b
450 40

min 0
205mm;
2
2

175mm

S cl ,max 160mm;
Se adopta 8 / 150mm .
-

distanta intre etrieri in afara zonei critice a stalpilor:

20 d bl 20 20 400mm

S cl ,max min min( b, h) 450mm


;
400mm

S cl ,max 400mm;
Se adopta 8 / 200mm .

105

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

1 VERIFICAREA DUCTILITATII NODURILOR


Proiectarea seismica a constructiilor de beton armat are ca scop asigurarea unei
capacitati adecvate de disipare a energiei in regim de solicitare ciclica, fara o reducere
semnificativa a rezistentei la forte orizontale si verticale. Aplicarea prevederilor din codul
de proiectare seismica P 100-1/2013, asigura constructiilor un grad de incredere inalt, o
capacitate substantiala de deformare in domeniul postelastic distribuita in numeroase
zone ale structurii si evitarea cedarilor de tip fragil.
La structurile tip cadre etajate deformatiile plastice trebuie sa apara mai intai in
sectiunile de la extremitatile riglelor si ulterior in sectiunile de la baza stalpilor.
In vederea realizarii unui mecanism favorabil de disipare a energiei, la nodurile
stalpi -grinzi ale structurii tip cadru, trebuie indeplinita urmatoarea conditie:
M Rc Rd M Rb
unde:
M Rc - suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stalpilor; se
considera valorile minime, corespunzatoare variatiei posibile a fortelor axiale in
combinatia de incarcari care cuprinde actiunea seismica;
M Rb - suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile in grinzile care intra in
nod;

Rd - factorul de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al otelului, care se va


considera 1.3 pentru clasa de ductilitate inalta (H) si 1.2 pentru clasa de ductilitate
medie (M).
Expresia va fi indeplinita in cele doua planuri principale de incovoiere. Se
considera ambele sensuri ale actiunii momentelor din grinzi in jurul nodurilor (orar si
antiorar), sensul momentelor din stalp va fi intotdeauna opus momentelor din grinzi.
Daca structura tip cadru cadru este dezvoltata numai pe una din directii, satisfacerea
relatiei se verifica numai pe directia respectiva.
Nu este necesara verificarea relatiei de mai sus la constructii cu un singur
nivel, la ultimul nivel al constructiilor etajate si la primul nivel al constructiilor cu 2
niveluri daca valoarea normalizata a fortei axiale este mai mica de 0.3 la toti stalpii.
Verificarea nodurilor interioare
a) solicitare pe directie transversala
Momentele capabile din grinzi in sens orar se calculeaza astfel:

M Rb, st As1 f yd h jw

M Rb
, dr As 2 f yd h jw

unde:
106

Facultatea de Constructii

M Rb
, st

Proiect de diploma

M Rb
, dr

si
- momentele capabile din grinzi in sensul orar, situate la stanga si la
dreapta nodului;
h jw
- distanta interax dintre armaturile situate in randurile extreme;
As1 ,si As 2 - ariile armaturilor de la partea superioara si inferioara a grinzilor.

h jw d cnom,sl sl ;
2
20
h jw 460 30
320 mm;
2
Momentele capabile rezultate din calcul sunt:

M Rb
, st 1473 309 420 191165940 Nmm 191.16 kNm;

M Rb
, dr 762 309 420 98892360 Nmm 98.89kNm;

Rb, st

Momentele capabile din grinzi in sens antiorar se calculeaza astfel:


As 2 f yd h jw ;

M Rb
, dr As1 f yd h jw ;

unde:
M
M
si Rb,dr - momentele capabile din grinzi in sensul antiorar, situate la stanga si la
dreapta nodului;

M Rb
, st 762 309 320 98892360 Nmm 98.89kNm;

Rb , st

M Rb
,dr 1473 309 320 191165940 Nmm 191.16kNm;

Cunoscand valorile momentelor capabile din grinzi atat in sens orar cat si
antiorar,

M
M

Rb

va fie gala cu:


Rb 98.89 191.16 290.05kNm;

Momentele capabile din stalpi se vor calcul tinand seama de urmatoarele


precizari:
-

Stalpii sunt armati simetric,


b :
Pentru min

As1 = As 2 ;

M Rc f cd (1 0.5 ) b d 2 As 2 s 2 (d d 2 ) N Ed y s1 ;
-

min b :
Pentru
M Rc As1 s 2 (d d 2 ) N Ed y s1 ;

unde:
107

Facultatea de Constructii
-

b 0.4;
min

d2
40

0.078;
d 510

d 2 c nom

sl
30 10 40mm;
2

0.8 beton C 50 / 60;


b = h = 550mm;
s 2 f yd 309 N / mm 2 ;

N Ed
;
f cd h d

N Ed
2.99 10 7 N Ed ;
0.8 13.33 550 (550 40)

Proiect de diploma

y s1, y , z

h
d1 ;
2

y s1, y , z

550
40 235 mm;
2

N Ed

forta axiala din combinatia in care incarcarile utile sunt minime iar actiunea
seismica este maxima.

Pentru

min b

0.8 13.33 2.99 10 7 N Ed (1 0.5 0.8 2.99 10 7 N Ed ) 550 510 2


M Rc 1256 309 (510 40) N Ed 235;

min b
Pentru
M Rc 3.64 10 8 N Ed 235
Verificarea nodurilor se va face in tabelul urmator:
Nod

P
E1
E2
E3

inferior
superior
inferior
superior
inferior
superior
inferior

N Ed
[kN ]
-1640.70
-1613.65
-1311.35
-1284.29
-987.28
-960.22
-663.66

Rb

[kNm]
290.05
290.05
290.05
290.05

min

0.078
0.078
0.078
0.078
0.078
0.078
0.078

0.491
0.482
0.392
0.384
0.295
0.287
0.198

108

M Rc
[kNm]
398.37
397.19
378.58
376.43
347.56
344.45
305.14

Rc

[kNm]

1.3 M Rb
[kNm]

795.57

377.065

755.01

377.065

692.01

377.065

606.22

377.065

Facultatea de Constructii

E4

superior
inferior
superior

-636.61
-345.02
-317.97
Rc

Proiect de diploma

290.05

0.078
0.078
0.078

0.190
0.103
0.095

301.08
252.21
247.21

499.42

1.3 M Rb

Analizand datele din tabel, observam ca relatia de verificare este satisfacuta, deci
ductilitatea nodurilor este asigurata.
b) solicitare pe directie longitudinala
Momentele capabile din grinzi in sens orar se calculeaza astfel:

M Rb, st As1 f yd h jw

M Rb
, dr As 2 f yd h jw

unde:

M Rb
, st

M
si Rb,dr - momentele capabile din grinzi in sensul orar, situate la stanga si la
dreapta nodului;
h jw
- distanta interax dintre armaturile situate in randurile extreme;
As1 ,si As 2 - ariile armaturilor de la partea superioara si inferioara a grinzilor.

h jw d c nom, sl sl ;
2
20
h jw 360 30
320 mm;
2
Momentele capabile rezultate din calcul sunt:

M Rb
, st 762 309 320 75346560 Nmm 75.34kNm;

M Rb
, dr 462 309 320 45682560 Nmm 45.68kNm;

Rb, st

Momentele capabile din grinzi in sens antiorar se calculeaza astfel:


As 2 f yd h jw ;

M Rb
, dr As1 f yd h jw ;

unde:
M
M
si Rb,dr - momentele capabile din grinzi in sensul antiorar, situate la stanga si la
dreapta nodului;

M Rb
, st 462 309 320 45682560 Nmm 45.68kNm;

Rb , st

M Rb
, dr 762 309 320 75346560 Nmm 75.34 kNm;

109

377.065

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Cunoscand valorile momentelor capabile din grinzi atat in sens orar cat si
antiorar,

M
M

Rb

va fie gala cu:


Rb 45.68 75.34 121.02kNm;

Momentele capabile din stalpi se vor calcul tinand seama de urmatoarele


precizari:
-

Stalpii sunt armati simetric,


b :
Pentru min

As1 = As 2 ;

M Rc f cd (1 0.5 ) b d 2 As 2 s 2 (d d 2 ) N Ed y s1 ;
-

min b :
Pentru
M Rc As1 s 2 (d d 2 ) N Ed y s1 ;

unde:
-

b 0.4;
min

d 2 c nom

sl
30 10 40mm;
2

0.8 beton C 50 / 60;


b = h = 550mm;
s 2 f yd 309 N / mm 2 ;

N Ed
;
f cd h d

N Ed
2.99 10 7 N Ed ;
0.8 13.33 550 (550 40)

d2
40

0.078;
d
510

y s1, y , z

h
d1 ;
2

y s1, y , z

N Ed

550
40 235 mm;
2

forta axiala din combinatia in care incarcarile utile sunt minime iar actiunea
seismica este maxima.
110

Facultatea de Constructii

Pentru

Proiect de diploma

min b

0.8 13.33 2.99 10 7 N Ed (1 0.5 0.8 2.99 10 7 N Ed ) 550 510 2


M Rc 1256 309 (510 40) N Ed 235;

min b
Pentru
M Rc 3.64 10 8 N Ed 235

Verificarea nodurilor se va face in tabelul urmator:

P
E1
E2
E3
E4

N Ed

Nod

[kN ]

inferior
superior
inferior
superior
inferior
superior
inferior
superior
inferior
superior

[kNm]

-1640.7
-1613.7
-1311.4
-1284.3
-987.28
-960.22
-663.66
-636.61
-345.02
-317.97
Rc

Rb

121.02
121.02
121.02
121.02
121.02

min

0.078
0.078
0.078
0.078
0.078
0.078
0.078
0.078
0.078
0.078

0.491
0.482
0.392
0.384
0.295
0.287
0.198
0.190
0.103
0.095

M Rc
[kNm]
398.37
397.19
378.58
376.43
347.56
344.45
305.14
301.08
252.21
247.21

Rc

[kNm]

1.3 M Rb
[kNm]

795.57

157.326

755.01

157.326

692.01

157.326

606.22

157.326

499.42

157.326

1.3 M Rb

Analizand datele din tabel, observam ca relatia de verificare este satisfacuta, deci
ductilitatea nodurilor este asigurata.
Verificarea nodurilor marginale
a) solicitare pe directie longitudinala
111

Facultatea de Constructii

Rb, st

Proiect de diploma

Momentele capabile din grinzi in sens orar se calculeaza astfel:


As1 f yd h jw

M Rb
, dr As 2 f yd h jw

unde:

M Rb
, st

M
si Rb,dr - momentele capabile din grinzi in sensul orar, situate la stanga si la
dreapta nodului;
h jw
- distanta interax dintre armaturile situate in randurile extreme;
As1 As 2
,si
- ariile armaturilor de la partea superioara si inferioara a grinzilor.

h jw d cnom,sl sl ;
2
20
h jw 360 30
320 mm;
2
Momentele capabile rezultate din calcul sunt:

M Rb
, st 762 309 320 75346560 Nmm 75.34kNm;

M Rb
, dr 462 309 320 45682560 Nmm 45.68kNm;

Rb, st

Momentele capabile din grinzi in sens antiorar se calculeaza astfel:


As 2 f yd h jw ;

M Rb
, dr As1 f yd h jw ;

unde:

M Rb
M
, st
si Rb,dr - momentele capabile din grinzi in sensul antiorar, situate la stanga si la
dreapta nodului;

M Rb
, st 462 309 320 45682560 Nmm 45.68kNm;

M Rb
,dr 762 309 320 75346560 Nmm 75.34kNm;

Cunoscand valorile momentelor capabile din grinzi atat in sens orar cat si
antiorar,

M
M
Rb

va fie gala cu:


Rb 75.34 45.68 121.02kNm;

Momentele capabile din stalpi se vor calcul tinand seama de urmatoarele


precizari:
-

Stalpii sunt armati simetric,

As1 = As 2 ;
112

Facultatea de Constructii
-

Pentru

Proiect de diploma

min b :

M Rc f cd (1 0.5 ) b d 2 As 2 s 2 (d d 2 ) N Ed y s1 ;
-

min b :
Pentru
M Rc As1 s 2 (d d 2 ) N Ed y s1 ;

unde:
-

b 0.4;
min

d 2 c nom

sl
30 10 40mm;
2

0.8 beton C 50 / 60;


b = h = 450mm;
s 2 f yd 309 N / mm 2 ;

N Ed
;
f cd h d

N Ed
1.96 10 7 N Ed ;
0.8 13.33 450 (450 40)

d2
40

0.097;
d
410

y s1, y , z

h
d1 ;
2

y s1, y , z

450
40 185 mm;
2

N Ed

forta axiala din combinatia in care incarcarile utile sunt minime iar actiunea
seismica este maxima.

Pentru

min b

0.8 13.33 1.96 10 7 N Ed (1 0.5 0.8 1.96 10 7 N Ed ) 450 410 2


M Rc 942 309 (410 40) N Ed 185 10 7 ;

min b
Pentru

M Rc 942 309 410 40 N Ed 185

Verificarea nodurilor se va face in tabelul urmator:


113

Facultatea de Constructii

N Ed

Nod

[kN ]

inferior
superior
inferior
superior
inferior
superior
inferior
superior
inferior
superior

P
E
1
E
2
E
3
E
4

Rc

-1027.76
-1009.65
-815.46
-797.34
-604.73
-586.62
-395.88
-377.77
-187.90
-169.79

Proiect de diploma

Rb

[kNm]
121.02
121.02
121.02
121.02
121.02

min

0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097

0.201
0.198
0.160
0.156
0.119
0.115
0.078
0.074
0.037
0.033

M Rc
[kNm]

Rc

[kNm]

66.97
67.91
77.53
78.38
86.90
87.66
180.94
177.59
142.46
139.11

1.3 M Rb
[kNm]

134.88

157.32

155.9

157.32

174.56

157.32

358.52

157.32

281.57

157.32

1.3 M Rb

Analizand datele din tabel, observam ca relatia de verificare este satisfacuta, deci
ductilitatea nodurilor este asigurata
.
b) solicitare pe directie transversala
Momentele capabile din grinzi in sens orar se calculeaza astfel:

Rb, st

Momentele capabile din grinzi in sens orar se calculeaza astfel:


As1 f yd h jw

M Rb
, dr As 2 f yd h jw

unde:

M Rb
, st

M
si Rb,dr - momentele capabile din grinzi in sensul orar, situate la stanga si la
dreapta nodului;
h jw
- distanta interax dintre armaturile situate in randurile extreme;
As1 ,si As 2 - ariile armaturilor de la partea superioara si inferioara a grinzilor.

h jw d c nom,sl sl ;
2
20
h jw 460 30
420 mm;
2
Momentele capabile rezultate din calcul sunt:

M Rb
, st 1473 309 420 145650240 Nmm 145.65kNm;

114

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

M Rb
, dr 0kNm;

Rb, st

Momentele capabile din grinzi in sens antiorar se calculeaza astfel:


As 2 f yd h jw ;

M Rb
, dr As1 f yd h jw ;

unde:
M
M
si Rb,dr - momentele capabile din grinzi in sensul antiorar, situate la stanga si la
dreapta nodului;

M Rb
, st 762 309 420 98892360 Nmm 98.89kNm;

Rb , st

M Rb
, dr 0kNm;

Cunoscand valorile momentelor capabile din grinzi atat in sens orar cat si
antiorar,

M
M

Rb

va fie gala cu:


Rb 0 145.65 145.65kNm;

Momentele capabile din stalpi se vor calcul tinand seama de urmatoarele precizari:
A A
- Stalpii sunt armati simetric, s1 = s 2 ;
b :
- Pentru min
M Rc f cd (1 0.5 ) b d 2 As 2 s 2 (d d 2 ) N Ed y s1 ;
-

min b :
Pentru
M Rc As1 s 2 (d d 2 ) N Ed y s1 ;

unde:
-

b 0.4;
min

d2
40

0.097;
d
410

d 2 c nom

0.8 beton C 50 / 60;


b = h = 450mm;
s 2 f yd 309 N / mm 2 ;

115

sl
30 10 40mm;
2

Facultatea de Constructii

N Ed
;
f cd h d

N Ed
1.96 10 7 N Ed ;
0.8 13.33 450 (450 40)

y s1, y , z

Proiect de diploma

h
d1 ;
2

y s1, y , z

450
40 185 mm;
2

N Ed

forta axiala din combinatia in care incarcarile utile sunt minime iar actiunea
seismica este maxima.

Pentru

min b

0.8 13.33 1.96 10 7 N Ed (1 0.5 0.8 1.96 10 7 N Ed ) 450 410 2


M Rc 942 309 (410 40) N Ed 185 10 7 ;

min b
Pentru

M Rc 942 309 410 40 N Ed 185


Verificarea nodurilor se va face in tabelul urmator:

N Ed

Nod
inferior
superior
inferior
superior
inferior
superior
inferior
superior
inferior
superior

P
E
1
E
2
E
3
E
4

Rc

[kN ]

-1027.76
-1009.65
-815.46
-797.34
-604.73
-586.62
-395.88
-377.77
-187.90
-169.79

Rb

[kNm]
145.65
145.65
145.65
145.65
145.65

min
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097

1.3 M Rb

116

0.201
0.198
0.160
0.156
0.119
0.115
0.078
0.074
0.037
0.033

M Rc
[kNm]

66.97
67.91
77.53
78.38
86.90
87.66
180.94
177.59
142.46
139.11

Rc

[kNm]

1.3 M Rb
[kNm]

134.88

189.34

155.9

189.34

174.56

189.34

358.52

189.34

281.57

189.34

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Analizand datele din tabel, observam ca relatia de verificare este satisfacuta, deci
ductilitatea nodurilor este asigurata.

CALCULUL FUNDATIILOR

Fundatiile reprezint ansamblul elementelor structurale care transmit ncrcrile la


terenul de fundare.
Terenul de fundare constituie suportul constructiv i reprezint volumul de roc sau
de pmant care resimte influenta constructiei respective sau n care pot avea loc
fenomene care s influenteze constructia.
Adancimea de fundare este distanta msurat de la nivelul terenului(natural sau
sistematizat) pan la talpa fundatiei.
Adancimea minima de fundare se stabileste n functie de: adancimea de nghet,
nivelul apei subterane,natura terenului bun de fundare, nltimea minim constructiv a
fundatiei, conditiile tehnologice.

117

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Dimensiunile bazei fundatiei se aleg astfel nat presiunile la contactul ntre fundatie
i teren s aib valori acceptabile, pentru a se mpiedica aparitia unor stri limit care
s pericliteze siguranta constructiei i/sau exploatarea normal a constructiei.
Pentru fundarea stalpilor centrali i marginali s-a adoptat solutia de fundatie izolat
tip bloc de beton simplu si cuzinet din beton armat.
Betonul utilizat la realizarea fundatiilor tip talp armat va fi de clasa minim C8/10.
Elementele necunoscute ale fundatiei sunt dimensiunile geometrice (L,B si H),
precum i armturile din talp.
Pentru un teren de fundare din argil nisipoas, uneori nisip argilos,caracteristicile
geotehnice sunt urmatoarele:
p conv 350 KN / m 2 ;
e 0.5;
I c 1;

19.00kN / m 3 ;

CALCULUL FUNDATIEI STALP CENTRAL 55X55cm


-

Grupare fundamentala:
N max 1640.70kN

V x 24.83kN
VY 7.89kN
M x 29.20kN
M y 7.83kNmz
-

Grupare speciala 1:
M max 70.66kNm
N 1038.38kN
V x 15.88kN
VY 36.52kN
M x 18.26kNm

Predimensionarea fundatiei:

Nf

Pconv ;
A
N f 1.2 N max 1.2 1640.70 1968.84kN;

118

Facultatea de Constructii

Nf
A

Pconv A

Proiect de diploma

Nf
Pconv

1968.84
5.62m 2 ;
350

A B L;
B L 5.62m 2 ;
L
1 L B;
B
B 2 5.62m 2 ; B 5.62 1.77 m B 1.8m;
L B 1.8m;

Verificare:
lc bc

L B=

0.50.6-pentru o treapta
0.40.5-pentru doua trepte

lc bc
0.5 lc 0.5 L lc 0.5 1.8 0.90m;
L B
bc 0.5 B bc 0.5 2.3 1.15m;

lc l st
0.90 0.60

0.10m
hc 3
hc
3

hc max hc 0.25 lc hc max hc 0.25 0.9 max 0.225m


h 30cm

0.3m
hc 30cm

;
hc 0.30m;

hc
2
;
lc l st 3
2
0.30
2
2
tg
2 ;
0.90 0.55 3
3
2
tg

tg 1.7 1.0 => nu este necesara verificarea la strapungere a cuzinetului.

119

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

L lc
2

H max H 40cm pentru o treapta ;


H 30cm pentru doua trepte

1.80 0.90

H 0.45m

H max H 40cm pentru o treapta max H 40cm pentru o treapta ;


H 30cm pentru doua trepte
H 30cm pentru doua trepte

H 0.45m 0.7 m;

prima treapta = 0.4m


a doua treapta 0.3m
tg tg adm ;
tg adm 1.0;
H
tg adm ;
L lc
2
0.70
tg
1.0; 1.55 1.0
1.80 0.90
2
tg

Pconv

conv

+ C D +C B ;

C D corectie de adancime;
C B corectie de latime;

Pentru :
-

P
k 1 x (B - 1);
B 5 m CB =
conv x
k 1 = 0.05 ( pentru pamanturi coezive);
CB = P
k 1 x (B - 1);
conv x
C B = 350 x 0.05 x (1.8 1);
C B = 14 kPa;

120

Facultatea de Constructii

Df
CD
CD
Pconv
Pconv
Pconv

Nf

1.)

<2m

Proiect de diploma

CD

conv

D f 2 ;
4

1.20 2 1.202
4
4
=
;
= 70 kPa;
P
C D +C B ;
=
conv +
=350+ 70+ 14;
434 kPa ;
350

Din gruparea fundamental

pconv

; 1.0;
N f N B L H 1 MED G ;

N ef 1640.70 1.8 1.8 1.37 22 1.35 1772.53kN;

N ef

1772.53
1.0 434kN / m 2
A
5.62
315.39 434kN / m; 2
Pconv

Nf

M Ed , fX

M Ed , fY

A
WX
WY
2.)
N f N B L H1 MED G

1.4 pconv

;
N f 1640.70 1.8 1.8 1.37 22 1.35 1772.53kNkN;
M x ,ef M x Vx H f 7.83 24.83 1.00 32.66kNm;
M y ,ef M y V y H f 29.20 7.89 1.00 37.09kN;

L2 B 1.82 1.8
Wx

0.97m3 ;
6
6

121

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

B 2 L 1.82 1.8

Wx 0.97m 3 ;
6
6
1772.53 32.66 37.09

1.4 434;
5.62
0.97
0.97
387.29 607.6 ;

Wy

Din gruparea special


N f M x ,ef M y ,ef

1.6 Pconv ;
A
Wx
Wy
N f 1038.38 1.8 1.8 1.00 22 1.00 1109.66kN;
M x ,ef M x Vx H f 18.26 15.88 1.00 34.14kNm;
M y ,ef M ymax V y H f 70.66 36.52 1.00 34.14kNm;

1109.66 34.14 34.14

1.6 434;
5.62
0.97
0.97
197.44 694.4 ;

A. Armarea cuzinetului
P1, 2,3, 4
P1
P2
P3
P4

N ef ,1

N ef ,1
Ac
N ef ,1
Ac
N ef ,1
Ac
N ef ,1
Ac

Ac

M x ,ef ,1
W x ,e

M x ,ef ,1
W x ,e
M x ,ef ,1
W x ,e
M x ,ef ,1
W x ,e
M x ,ef ,1
W x ,e

M y ,ef ,1
W y ,e

M y ,ef ,1
W y ,e
M y ,ef ,1
W y ,e
M y ,ef ,1
W y ,e
M y ,ef ,1
W y ,e

1647.92 15.27 31.56

2424.71kN / m 2 ;
0.81
0.12
0.12

1647.92 15.27 31.56

1898.71kN / m 2 ;
0.81
0.12 0.12

1647.92 15.27 31.56

2170.21kN / m 2 ;
0.81
0.12
0.12

1647.92 15.27 31.56

1644.21kN / m 2 ;
0.81
0.12
0.12

N ef ,1 N max G med lc bc H f H 1640.70 1.35 22 0.9 0.9 (1.00 0.7)


1647.92kN;

Ac lc bc 0.9 0.9 0.81m 2 ;


M xef ,1 M x Vx ( H f H ) 7.83 24.83 (1.00 0.70) 15.27kN;
122

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

M y ,ef ,1 M y V y ( H f H ) 29.20 7.89 (1.00 0.70) 31.56kN;


2

Wxc

lc bc 0.93

0.12m 3 ;
6
6

W yc

lc bc
0 .9 3

Wxc 0.12m 3 ;
6
6

l2
l2
M a ,a bc P0 x P1 P0 x
2
3

0.152
0.15 2
0.90 2294.62
(2424.71 2294.62)
24.10kNm;
2
3

P0 P4 lc l x

;
P1 P4
lc
P0

lc l x P1 P4 P

lc

(0.90 0.175) (2424.71 1644.21)


1644.21 2294.62kN / m 2 ;
0.90

lc l st 0.90 0.55

0.175m;
2
2
b l
1.15 0.55
l y c st
l x 0.175m;
2
2
lx

M b ,b

P P2 l y
2424.71 1898.71 0.175 2
lc 1

0.90

21.88kNm;
2
2
2
2

Prescriptii de armare.
Beton: C16/20
Armatura:PC52 (max14)=S355(614)

Cnom Cmin ctol 40 10 50mm;


d x hc C nom

300 50 5 245mm;
2

10mm;
d y d x 245 10 235mm;

Procent minim de armare :


0.075
0.075
Asx,min
lc d x
900 245 165.37 mm 2 1.65cm 2 ;
100
100
0.075
0.075
Asy,min
bc d y
900 235 158.62mm2 1.58cm 2 ;
100
100
123

Facultatea de Constructii

M a ,a
lc d x2 f cd

Proiect de diploma

24.10 10 6
0.042;
900 245 2 10.67

x 0.0461;
f cd
10,67
0.0461 900 245
351.00mm2 3.51cm 2 ;
f yd
309

Asx x lc d x

Asx,ef 3.92cm 2 510;

M b ,b
2

bc d y f cd

21.88 10 6
0.042;
900 235 2 10.67

y 0.0461;
Asy y bc d y

f cd
10.67
0.0461 900 235
336.67 mm2 3.37cm 2 ;
f yd
309

Asy,ef 3.92cm 2 510;

CALCULUL FUNDATIEI STALP MARGINAL 45X45cm

Grupare fundamentala:
N max 1027.76kN

Vx 25.25kN
VY 4.79kN
M x 4.83kN
M y 22.44kNm
-

Grupare speciala 1:
M max 38.79kNm
N 664.84kN
Vx 16.20kN
VY 23.01kN
M x 14.60kNm ;

Predimensionarea fundatiei:
124

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Nf

Pconv ;
A
N f 1.2 N max 1.2 1027.76 1233.31kN;
Nf
A

Pconv A

Nf
Pconv

1233.31
3.52m 2 ;
350

A B L;
B L 3.52m 2 ;
L
1 L B;
B
B 2 3.52m 2 ; B 3.52 1.52m B 1.55m;
L B 1.55m;

Verificare:
lc bc

L B=

0.50.6-pentru o treapta
0.40.5-pentru doua trepte

lc bc

0.5 lc 0.5 L lc 0.5 1.55 0.8m;


L B
bc 0.5 B bc 0.5 2.1 0.78m;

lc l st
0.78 0.45

0.11m
hc 3
hc
3

hc max hc 0.25 lc hc max hc 0.25 0.78 max 0.19m


h 30cm

0.3m
hc 30cm

;
hc 0.30m;

hc
2
;
l c l st 3
2
0.30
2
2
tg
1.81 ;
0.8 0.45 3
3
2
tg

tg 1.81 1.0 =>

nu

este

necesara

cuzinetului.
125

verificarea

la

strapungere

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

L lc
2

H max H 40cm pentru o treapta ;


H 30cm pentru doua trepte

1.55 0.78

H 0.385m

H max H 40cm pentru o treapta max H 40cm pentru o treapta ;


H 30cm pentru doua trepte
H 30cm pentru doua trepte

H 0.385m 0.7 m;

prima treapta = 0.4m


a doua treapta 0.3m
tg tg adm ;
tg adm 1.0;
H
tg adm ;
L lc
2
0.7
tg
1.0; 1.81 1.0
1.55 0.8
2
tg

Pconv

conv

+ C D +C B ;

C D corectie de adancime;
C B corectie de latime;
Pentru :
-

P
k 1 x (B - 1);
B 5 m CB =
conv x
k 1 = 0.05 ( pentru pamanturi coezive);
CB = P
k 1 x (B - 1);
conv x
C B = 350 x 0.05 x (1.55 1);
C B = 9.63 kPa;

126

Facultatea de Constructii

<2m

Df

conv

D f 2 ;
4

1.2 2 1.202
4 ;
4
=
= 70 kPa;
P
C D +C B ;
=
conv +
= 350+ 9.63+ 70;
= 429.63 kPa ;

CD
Pconv
Pconv
Pconv

2.)

CD

350

CD

Nf

Proiect de diploma

Din gruparea fundamental

pconv

; 1.0;
N f N B L H 1 MED G ;

N ef 1027.76 1.55 1.55 1.37 22 1.35 1125.52kN;

N ef

1125.52
1.0 429.63kN / m 2
A
3.52
319.75 429.63kN / m; 2
Pconv

Nf
A

M Ed , fX
WX

M Ed , fY
WY

2.)
N f N B L H1 MED G

1.4 pconv

;
N f 1027.76 1.55 1.55 1.37 22 1.35 1125.52kN;
M x ,ef M x Vx H f 4.83 25.25 1.00 30.08kNm;
M y ,ef M y V y H f 22.44 4.79 1.00 27.23kN;

Wx

L2 B 1.55 2 1.55

0.62m 3 ;
6
6

B 2 L 1.55 2 1.55

Wx 0.62m 3 ;
6
6
1125.52 30.08 27.23

1.4 429.63;
3.52
0.62
0.62
412.18 601.48;

Wy

Din gruparea special

127

Facultatea de Constructii
Nf
A

M x ,ef
Wx

M y ,ef

Proiect de diploma

1.6 Pconv ;

Wy

N f 664.84 1.55 1.55 1.00 22 1.00 717.70kN;


M x ,ef M x Vx H f 14.60 16.20 1.00 30.80kNm;
M y ,ef M ymax V y H f 38.79 23.011.00 61.80kNm;

717.70 30.80 61.80

1.6 429.63;
3.52
0.62
0.62
353.24 687.40 ;

B. Armarea cuzinetului
P1, 2,3, 4
P1
P2
P3
P4

N ef ,1

N ef ,1
Ac
N ef ,1
Ac
N ef ,1
Ac
N ef ,1
Ac

Ac

M x ,ef ,1
W x ,e

M x ,ef ,1
W x ,e
M x ,ef ,1
W x ,e
M x ,ef ,1
W x ,e
M x ,ef ,1
W x ,e

M y ,ef ,1
W y ,e

M y ,ef ,1
W y ,e
M y ,ef ,1
W y ,e
M y ,ef ,1
W y ,e
M y ,ef ,1
W y ,e

1033.18 12.40 23.87

2211.88kN / m 2 ;
0.64
0.07
0.07

1033.18 12.40 23.87

1529.88kN / m 2 ;
0.64
0.07
0.07

1033.18 12.40 23.87

1857.60kN / m 2 ;
0.64
0.07
0.07

1033.18 12.40 23.87

1175.60kN / m 2 ;
0.64
0.07
0.07

N ef ,1 N max G med lc bc H f H 1027.76 1.35 22 0.8 0.8 (1.00 0.7)


1033.18kN;

Ac lc bc 0.8 0.8 0.64m 2 ;


M xef ,1 M x Vx ( H f H ) 4.83 25.25 (1.00 0.70) 12.40kN;
M y ,ef ,1 M y V y ( H f H ) 22.44 4.79 (1.00 0.70) 23.87 kN;

128

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Wxc

lc bc 0.83

0.07 m 3 ;
6
6

W yc

lc bc
0 .8 3

Wxc 0.07m 3 ;
6
6

l2
l2
M a ,a bc P0 x P1 P0 x
2
3

0.17 2
0.17 2
0.8 1986.02
(2211.88 1986.02)
24.08kNm;
2
3

P0 P4 lc l x

;
P1 P4
lc
P0

lc l x P1 P4 P

lc

(0.78 0.17) ( 2211.88 1175.60)


1175.60 1986.02kN / m 2 ;
0.78

lc l st 0.8 0.45

0.17m;
2
2
b l
0.8 0.45
l y c st
l x 0.17 m;
2
2
lx

M b ,b l c

P1 P2 l y
2211.88 1529.88 0.25 2

0 .8

45.60kNm;
2
2
2
2

Prescriptii de armare.
Beton: C16/20
Armatura:PC52 (max14)=S355(614)

Cnom Cmin ctol 40 10 50mm;


d x hc C nom

300 50 5 245mm;
2

10mm;
d y d x 245 10 235mm;

Procent minim de armare :


0.075
0.075
Asx,min
lc d x
800 245 143.32mm2 1.43cm 2 ;
100
100
0.075
0.075
Asy,min
bc d y
800 235 137.47 mm2 1.37cm 2 ;
100
100

129

Facultatea de Constructii

M a ,a
lc d x2 f cd

Proiect de diploma

24.08 10 6
0.05;
800 2452 10.67

x 0.0513;
Asx x lc d x

f cd
10,67
0.0513 800 245
338.51mm 2 3.38cm 2 ;
f yd
309

Asx,ef 10.05cm 2 510;

M b ,b
2

bc d y f cd

45.60 10 6
0.099;
800 235 2 10.67

y 0.1056;
Asy y bc d y

f cd
10.67
0.1056 780 235
668.39mm 2 6.68cm 2 ;
f yd
309

Asy,ef 10.05cm 2 514;

Calculul Scarii
Evaluarea incarcarilor:
Incarcari pe podest:
a) Permanente:
477.5daN/m2= 4.775 kN/m2
b) Utile:
300daN/m2= 3.00 kN/m2
Vom nota totalitatea incarcarilor pe podest cu q 1, avand valoarea de
q1 4.775 1.35 3.00 1.5 10.94kN / m 2 .
Incarcari pe rampa:
a) Permanente:
658.5 daN/m2= 6.585 kN/m2
b) Utile:
300 daN/m2= 3.00 kN/m2
Vom nota incarcarile de pe rampe cu q2, avand valoarea
q2 6.585 1.35 3.00 1.5 13.38kN / m 2

q2 cos 33o 11.22kN / m 2


Prezentarea modelului de calcul
Schema statica utilizata pentru calculul momentelor incovoietoare in scara din
beton armat este o grinda franta actionata pe zonele de rampa si podest de incarcarile
specific calculate anterior, q1 si q2. Calculul static s- a efectuat cu ajutorul programului
de calcul structural ETABS 9.6.0.
130

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

Dimensiunile scarii sunt prezentate in fi gura de mai jos:

Dimensionarea armaturilor longitudinale la momentul incovoietor


Momentele incovoietoare de proiectare pentru grinzi se obtin din infasuratoarea
din programul ETABS 9.6.0.
cnom = cmin + ctol ;
cnom = cmin + ctol = 15 + 10 = 25 mm ;
Inaltimea activa de placa pentru armatura de rezistenta:
d h f cnom / 2;
d 150 25 14 / 2 118mm;

Dimensionare armatura superioara:

Mreazem = 28.90 kNm;

M podest
b d 2 f cd

28.90 10 6
0.12;
1200 118 2 13.33

= 0.1282;

As b d

f cd
f yd

0.1282 1200 118

131

13.33
783.11mm 2
309

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma
10

10

As,eff =785 mm2 => 10

Dimensionare armatura inferioara:

Mcamp= 14.27 kNm;

M rampa
b d 2 f cd

14.27 10 6
0.064
1200 118 2 13.33

= 0.0673;

As b d

f cd
f yd

0.0673 1200 118

10

13.33
411.10mm 2
309

As,eff =503mm2 =>

Pe latura scurta se dispune armatura de repartitie

8/10

8/10.

BIBLIOGRAFIE
HGR 766/1977 Pentru stabilirea categoriei de importan a cldirii (A, B, C, D)
P100 1/2006 Clasa de importan
Pentru aciunea focului :
SR EN 199112/2004 ; SR EN 199112 / N.A / 2006
Aciunei asupra structurilor expuse la foc :
P118/1999 - Normativ de sigurana la foc a construciilor
Pentru aciuni, definiii, reguli si gruparea aciunilor este nevoie de :
SR EN 1990/august 2004, SR EN 1990/NA/octombrie 2006
CRO 2005 Bazele proiectrii structurilor
Pentru valoarea caracteristic a ncrcrii din procesul de exploatare si greutii specifice pentru
ncrcri permanente:
132

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

SR EN 1991-1/august 2004 ; SR EN 1991-1-1/N.A/octombrie 2006 Aciuni asupra


construciilor - Aciuni generale
Aciunea zpezii asupra construciilor ;
SR EN 1991-1-3/MARTIE 2005; SR EN 1991-1-3/NA/septembrie 2006 ncrcrile date de
zapada
CR 1-1-3/2012 Cod de proiectare in evaluarea aciunilor asupra construciilor
Aciunea vntului asupra construciilor ;
SR EN 1991-1-4/octomrbie 2006; SR EN 1991-1-4/NA Aciuni ale vntului
CR-1-4-2012 : Cod de proiectare.Aciunile vntului
Pentru structuri din beton :
SR EN 1992-1-1/2006 Proiectarea structurilor din beton
SR EN 1992-1-1/N.B Proiectarea structurilor din beton Anex naionala

Proiectarea structurilor din beton dupa SR EN 1992-1-1/2006 autori : Zoltan Chis, Traian One
Editat : 2008
Pentru aciune seismica :
SR EN 1991-1/mai 2006 Proiectarea structurilor pentru rezistena la cutremur
SR EN 1991-1/N.A Proiectarea structurilor pentru rezistena la cutremur Anexa naionala
P100-1/2006 Cod de proiectare antiseismica
Pentru fundaii :
SR EN 1997-1-2004 Proiectarea geotehnic, reguli generale
SR EN-1997-1-2004/N.B/2008 Proiectarea geotehnic Anexa naionala
SR EN 1997-2-2007 Proiectarea geotehnic, investigarea si ncercarea terenului
SR EN 1997-2-2007/N.P/2009 Proiectarea geotehnic,investigarea si nceracrea terenului Anexa Naionala
N.P 112/2014 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa
133

Facultatea de Constructii

Proiect de diploma

STAS 3300/2-1985 Calculul terenului de undare in cazul fundrii directe


Carti:
Grinzi continue prof. Ing Constantin Avram; editura Tehnica Bucuresti
Proiectarea structurilor din beton-Zoltan Kiss, Traian Onet; editura Abel
Manual pentru proiectarea placilor plane dreptughiulare din beton armat-prof. dc. Ing. Anton
Ionescu

134

S-ar putea să vă placă și