Istoricul Principalelor Puncte Pe Dunăre Dela Gura Tisei Până La Mare Şi Pe Coastele Mării Dela Varna La Odesa PDF

LT.-COLONEL MIH.
DRAGHICESCU
SEFUL STATULTJI MAJOR AL FLOTILEI
ISTORICUL PRINCIPALELOR PUNCTE
PE DUNARE
DELA GURA TISEI PANA LA MARE
PE COASTELE MAIM
DELA VARNA LA ODESA
Le centre de gravit du monde n'est
ni sur l'Elbe, ni sur l'Adige ; il est,
la-bas, aux frontires de l'Europe, sur
le Danube.
Le prince de Talleyrand
RUCURE*TI
1
943
www.digibuc.ro
LT.-COLONEL MIR DRAGHICESCU

FUL STATULUI MAYOR AL FLOTILEI
ISTORICUL PRINCIPALELOR PUNCTE
PE DUNARE
DELA GURA TISEI PANA LA MARE
SI
PE COASTELE MARII
DELA VARNA LA ODESA
Le centre de gravit du monde n'est
ni sur l'Elbe, ni sur l'Adige ; il est,
la-bas, aux frontires de l'Europe, sur
le Danube.
Le prince de Talleyrand
BUCURE*TI
1
943
www.digibuc.ro
PROPRIETATEA LITERARA RESERVATA
www.digibuc.ro
CUVANT INAINTE
Aceasta lucrare, de mare valoare, a Colonelului de marina Mihail Draghicescu, apare
acum, pentru Entaia oara En Entregime.
Prima editie a apeirut En Decemvrie 1885,En patru fascicole sub titlul : Note pentru
a servi la istoricul principalelor puncte de pe Dmare si Marea Neagr.

A urmat peste cativa ani, o alta editie, En cloud volume. Dupa aceea, ptna la slat-situl vielii lui, a completat lucrarea, adaogand si revizuind-o.
Mai tdrziu, acum vreo 20 ani, cand nu se mai stia nimic de parlile ramase nepublicate, am amintit de aceasta lucrare Comandorului de marina Ferdinand Dreighicescu,
fiul autorului si l-am sfatuit, sa faca cercetari. El, punnd foarte multa maned si
staruinfei, a gait notele aproape a Entregii lucrari, a coordonat-o f i a transcris-o, pregatind-o de tiparit.
Adresandu-ne la mai multe institutii f i personalitafi, nu am reusit a o putea tipari.
Singur V ice-amiralul Pais, presedintele Ligii Navale Rometne, a sprijinit publicarea ei
si cu multa steiruinta, a oblinut fondurile necesare tiparirii,
Lucrarea Colonelului Draghicescu, care cuprinde descrierea tuturor regiunilor, localitatilor si punctelor de pe Duneire si coasta Meirii Negre, sprijinita pe un num.& imens
de documente importante, citate de el, pe bagel di este foarte instructiva pentru marinari,
tineret si oameni de culturei, va folosi ca sursa de cercetari viitoare, cercurilor de stiinta.
Aceasta lucrare, va fi de mare lobos, credem noi, cercetatorilor cari se vor incumeta
sa claruiasca tarii, o opera de seama, care sei analizeze Influenta puterii Dunlrii asupra
istoriei neamului romnesc . Ar fi o lucrare dupa parerea noastra,En genul marei opere a
cunoscutului amiral Mahan : o Influenta puterii maritime asupra Istoriei.
In vremurile and Colonelul Draghicescu, Entocmea opera sa, noi nu aveam marina
nationalei, nici la Mare, nici la Dunare iar pavilionul romeinesc, nu exista nici macar
la Dunare. Pe la 1870, tartar ofiter fiind, cetise memoriile lui Talleyrand, care afirma :
Le centre de gravit du monde n'est ni sur l'Elbe, ni sur l'Adige, il est la-bas sur
le Danube . Acest adevar f i dragostea lui mare pentru marina, ta determinat sa faca toata
viala studii si cercetari asupra Dunarii.

Adanc cunoscator al celui mai important fluviu din lume si totodata Inflaceirat marinar, a staruit din toate puterile si pe Nate caile, ca sa se creeze o marina, attit la Dunare
cat si la mare, sa se institue o straj puternica la gurile Dunrii, care a fost ctsa de necesara En toate vremurile qi mai cu seama En timpurile de azi. El cunostea bine importanta
3
www.digibuc.ro
intereselor noastre la Dunare si la Mare, unde tot importul ci exportul nostru, se feicea
numai de catre nave, sub pavilion strain, ceici pe vremea aceea, la Duneire, nici meicar
barcile nu purtau pavilion romnesc ;
totusi, in acele timpuri, el a avut curajul sec solicite infiinfarea unei flote comerciale, care sa facei trafic mondial, sa transporte sare la
Indii, etc. (asa cum ne vorbeste el in prefala lucreirii sale)1).
Ultimii seii ani i-a trait la Sulina, unde a si murit, in anul 1896. A fost ci un nedreptatit al oamenilor ci un neinfeles, ceici opera lui capitala : Lucrarea asupra Dunrii
a ranzas aproape necunoscutei ; abia mai teirziu, dupei moartea lui, caliva oameni de stiintei,
cercetatori, au relevat intreaga valoare a acestei opere.
*
Am cunoscut pe Colonelul Draghicescu in toamna anului 1885 cnd am intrat in

scoala copiilor de marina dela Galati, prima noastra coed navalei.
Era tried pe vremurile cnd navele cu panzei le intlneam pretutindeni, pe Mare si
Duneire ; porturile Galali i Braila erau pline de corabii. De altfel pawl la finele secolului trecut, navele cu aburi, de comen i de reizboi, incepnd cu cuirasatele, purtau toate
Ii pnze2).
Colonelul Dreighicescu, era directorul scoalei de marina si profesor al cursurilor de :

geografie meirineireasca, cosmografie, astronomie si calcule nautice.
Regimul in scoala era sever i mai cu seamei pe bricul scoala Mircea, unde Salamastra 3) domnea in reginei, de altfel ca In toate marinele de reizboi din lume.
Colonelul Draghicescu, era bun si ingeicluitor cu noi copii, sever inset in tirnpul lecOdor, nu ingaduia niciun zgomot sau miscare. Om de o inteligentei remarcabilei, area o
cultara vasta si era un profesor emerit, in toatei acceptia cuvntului.
Avea o claritate in expunere, care ne impresiona i ne fascina,
amintesc
i astazi.
In timpul lectillor, noi copiii aveam impresia Ca ne deschide capul, ea ne ()aryl leclia
in cap si la sfeirsit inchide la loc, ca sei nu iasa alarei.
Ceind se termina ora, noi ramneam cu tofii,
o lini,cte desaveirsitei, in extaz, ceiteva
minute, ceea ce nu ni se inteimpla niciodatei, cu niciun alt profesor bun.

Ca scolar, am avut norocul sei am pe unii din cei mai buni profesori din fara : civili
ci militari, dar niciunul, absolut niciunul nu egala pe Dreighicescu.
C'eind am paretsit scoala, ne-am ales cu foarte multe cunostinfe, el fiind un orn de o
cultura generalei cu totul superioara.
In timpul lecliilor, ne intrelinea prin tel de fel de mici digresiuni, anecdote, glume,
etc. asa de folositoare oriceirei bune conferinte.
Noi copiii li prinsesem o oarecare sleibiciune pentru anumite chestiuni de cart ne vorbea din cnd in cnd in timpul digresiunilor sale.
Dar, slabiciunea lui cea mai mare, era sei ne vorbeascei despre inceputurile lumii ;
ci cnd incepea, nu mai termina peina la sfeirsitul orei.
i) Colonelul Dr5g1iicescu a mai scris luceri de: hidrografie, navigatie i altele tot asupra Dunrii,
cari nu au fost publicate.
A facut parte din comisiunea de trei cu Amiralii Maican i Urseanu, pentru stabilirea nomencla-
turii navale romnevti, care a apArut in prima editie a e Manualului Gabierului din 1881.
3) Devi prima nava cu aburi a urcat pe rul Potomac la 1807 a trebuit totuvi 100 ani ca
se capete incredere in mavinile cu aburi vi mai ales in elice.
3) Salamastra era un fel de biciu impletit in formd de coad.
4
www.digibuc.ro
Imi amintesc, cei eram in ultimul an. Ne Meuse ceiteva lectii de astronomie f i calcule
$i acum ne anuntase o interogatie. Dar noi, ,nu prea eram pregtiti. Ce set facem, ca s'il
se4petm de interogatie? Unul din noi emite prerea: ce ar fi dacli l-am ruga set ne
vorbeascei despre inceputurile lumii. Cunosceindu-i sleibiciunea, $tiam cd dacei va incepe
atunci, nu mai terminei panel' la sfuitul orei $i suntem salvati. Dar cine sei-i propunli
lui a$a ceva? Cine indraznea sei o facet?
AM bucuram pe leingei el de o oarecare favoare, $i, lueindu-mi inima in diqi, cnd a
intrat in clasei, m'arn ridicat f i l-am rugat s ne vorbeascei despre inceputurile lumii. El
s'a uitat lung la mine $i mi-a reispuns imediat : Cnd eram in clasa III de liceu, aveam
un foarte bun profesor de $tiinte naturale, Peirintele Zevedeu, care avea insci o mare sleis
biciune pentru pulurile arteziene f i cnd incepea nu mai termina.
Noi, care-i prinsesem sleibiciunea, ori de cte ori nu giant legia, a rugam set ne
vorbeascei de puNrile arteziene. .. gi el incepea imediat f i astfel sceipam de interogqie.
Dar.. . cu toate acestea, a adeiogat el, sii vei vorbesc de inceputurile lumii;
n'a putut rezista $i a inceput $i ne-a vorbit, panel dupd sfeirfitul orei. Parc-1 aud $i
azi : La inceput spiritele pluteau pe deasupra apelor . .
etc.
De multe ori, la curs, ne povestea cum pe nop(ile instelate stiitea toat noaptea, cercetnd cerul cu luneta sa astronomicei, aducndu-ne calculele sale feicute in timpul nopfii
f i povestindu-ne, cu ceildurei, de stelele duble $i de frumoasele kr colori.
*
Nu cunogea deceit drumul de acasei la $coalei. Tot timpul liber il intrebuinta pentru
cercetri de care ne vorbea foarte adeseori. 240 a reufit. sii ne indrgostim de astronomie,
calcule astronomice $i din meseria de marinar fiicea apostolat in toatii acceptia cuveintului.
In fiecare an, toamna, cnd reincepeam cursurile, dupei cltoriile de instructie cu
Bricul Mircea, fcute pe meiri, ne cerea $i ii prezentam calculele nautice, Picute in timpul
verii ; noi copiii, ii povesteam cu mndrie, cum duceam pentru prima oar pavilionul romnesc in toate porturile din jurul Mediteranei gi apoi, cum ajutam corbiile turcefti reiteicite pe Marea Neagrd, care ne cereau ajutor ; trimi$i de comandantul bricului, le indicam
drumul deindu-le Idiqi fi alte obiecte. Ii povesteam impresiile noastre asupra celor ce vedeam
la bordul acestor corbii : mare setracie, jale $i negiintet. El ne asculta $i exclama : S6racii
turci cAnd te gnde0i c au navigat pe astfel de coraii, armate peste armate, spre
Rusia 0 Dungre 0 c6 toat'd Europa tremura pe vremuri, de frica lor.
Ii mai areitam cu mirare, constatarea noastrei, cet eram o turd cu totul necunoscutei
in afarei, deoarece prin toate porturile din Mediterana prin care treceam, nimeni, absolut
nimeni, nu $tia nimic de existenta fdrii noastre, nici chiar la Constantinopol, care era afa
de aproape de noi. El ne asculta $i ne reispundea : Veli vedea mai trziu, dragi copii, cd
voi ap: fost cei mai buni propagandivi ai Ora noastre in afar, iar bricul o Mircea cel
mai mare ambasador al nostru peste meiri.
*
J.,5'i acuma, scump profesor $i infleiceirat marinar, de acolo de unde e$ti, privege in urma
ta, tu care ai visat $i propoveiduit, prin grai f i scris, o mare floa nationa16 care et
apere interesele neamului nostru pe aceste meleaguri, la Dundre $i la Mare ; privege la
urma$ii tea, cari, prin muncei fi steiruintei istovitoare, invingnd toate rezistentele gi vitregiile
oamenilor, au injghebat cu trudd o midi flotei de rzboi la Duneire $i alta f i mai micei la
mare, cu oameni luati dela coarnele plugului ; iar cu elementele marinei de rzboi s'a
5
www.digibuc.ro
creat o marina comercial care, dacii nu e mare, ne face ins mare cinste pe toate mrile
fi nouti marinarilor fi neamului romdnesc.
Dadi nu s'a putut face mai mult ptin acum, nu e din vina marinarilor, ci din vina
altora, adicci a acelora cari conduceau destinele girii. Cele cloud marine unite fi-au dat
contributia mai presus de orice laudd, in trecut ca Fi in rlizboiul actual, dupti cum de repetate ori, s'au adus laude ; continudnd in aceast unire, muncind frti preget, se va realiza
un frumos viitor Marinei noastre, care sci ocupe un loc de frunte, oriand, atell la Dunre,
cdt fi la Marea Neagr ; sti ne amintim di Marea Neagr a fost alt dat lac moldovenesc.
In amintirea ta, care lai o opera frumoas cu gdndul de a face o legeiturci de unire
intre trecut fi viitor, invoc din ackincul sufle,tului, atotputernica indurare a Cerului, s
facd, ca aceste aspre fi grele vremuri ce le trim et fie un poruncitor indemn la unirea
tuturor marinarilor in jertfe supreme f i iubire iar gemdul fi propeifirea Marinei sii-i cuprinclli pe too fi pe urmayi, ca sci facci tot mai bine fi sit le inalle sufletele spre o maned
rodnicii fi frleasc, Adevratul Patriotism.
Vice-Amiral MIHAIL GAVRILESCU
Bucureti, Septentvrie 1942.
www.digibuc.ro
Ne che poco io vi dia da imputar sono
Che quanto posso dar tuto vi dono
L' 0 RLAND 0 F URI OSO

di Ludovico Ariosto. j
Cine pate li vinovat dacd am
mai mutt sutlet dealt putere T...
In aceast prima carte, voi enumera

pozitive
de multe ori pe scurt, din lipsa datelor
diferitele evenimente remarcabile, petrecute in apropierea regiunii de jos a
celui mai important fluviu al lumii.

Voi fi dator, pe lnga faptele nobile i. glorioase, A. amintesc evenimente triste,
rezultate naturale ale discordiei, intrigilor, slbiciunii, urei, barbariei sau crudului
despotism.
Fao cu interesul acestei scrieri, de altfel destul de indrazneata in raport cu puterile

mele, sentimentul de fiasca pietate imi impune sfnta datorie de a invoca Dumnezeul
printilor noBtri: a ma lumina pe calea cercetarilor faptelor implinite ; a-mi acorda modestie in povestirea glorioaselor lor operatiuni Bi in fine, principalul, a ma arma cu
curajul necesar umilintei inaintea expunerii greBelelor ce ei au facut.
Consecinte naturale ale circumstantelor timpului, cari, cele de mai multe ori, scap
istoriei de a le aminti, fie ca povestirea omeneStilor kr erori, s nu aiba pentru noi alte
rezultate, deck, de a ne servi de facla conducatoare in titanica lupta, fie contra combinatiilor internationale, fie contra intrigior de tot felul din afara Bau dinauntru
ale actualitatii. Fie, ca nobilele Bi variatele lectii, ale trecutului nostru sau al acelui al
consangenilor noBtri lectii de: lumina', unire, ordine, muna $i economie cari, tinute
in de aproape seama, ar fi Malt pe descendentii poporului-rege mai demni de ai kr
strabuni, sa ne Inv* mijloacele de a ne conserva precum Bi acelea de a pune baza
viitoarei noastre fericiri.
Modesta silinta, dar cu ardoare urmarita, aceea de a fi, in limita puterilor, folositor a kr noBtri, vor imblnzi pe savant'', a caror lumina am cules-o, la judecata unei
atat de interesante scrieri Bi va atrage asupra-ne o binevoitoare critica, chiar asupra
erorilor celor mai mari.
Cat despre urmatori, Ii avem chiar de acum caBtigali cauzei ; ei vor vedea in aceste
pagini ale primei carti, de multe ori strine meseriei noastre, dorinta de a-i invita la
acea ce ei vor trebui dispunnd de timp i. mijloace sa faca mai bine.
Numai cunoscnd trecutul acestei regiuni a Dunarii, a carei sfnta paza este atat
de strans legata de existenta Bi. marimea neamului romnese al acestei Dunari,
7
www.digibuc.ro
cararea naturala i cea mai scurta catre regiunea Orientului unde a fost omul nscut
paradisuli unde astazi se afl centrul productiilor bogate ale lumii; al acestei
Dunari, artera vietii poporului roman ;vom fi in stare, apreciind-o mai Inti noi i apoi
fcnd-o cunoscut 0 strainilor, sa. justificarn sacrificiile de tot felul, ce suntern datori
s ne impunem, spre a o apara chiar cu pre tul existentei ,noastre.
Cine nu vede ca aceasta regiune a fluviului ne este tot att de pretioasa ca Rinul,
Germaniei; ca Neva, Rusiei; ca Bosforul, Sultanilor.... ? Sulina, Galati, Braila, Severinul... aunt perle tot att de pretioase desvoltrii 0 existentei romanilor, ca Suezul,
Malta, Gibraltarul... celui mai vast imperiu al mrilor i al uscatului... Pragul colibei
muncitorului are, pentru el, acela0 pret ca treptele palatului, pentru principe...
Dacd este drept ca Dunarea de Jos sa. fie la dispozitia tuturor pavilioanelor comerciale ale lumii, nu mai putin, ea trebuie BA' aib o santinela, la postul sari, In ziva
cnd tratatele se vor de0ra prin starile anormale. Posesiunea marei parti din totalul
trmurilor, indica naturala alegere. Nu ar fi nevoie de o asemenea msur daca dreptul
international ar fi ceea ce trebuie sa fie 0 nu ceea ce este in practica: presiunea slabiciunilor secrete interioare ale statelor 0 nesiguranta asupra frlelor adverse sau aliantelor lor.
0 minutioasa observare a importantelor fapte ce se petrec, la fiecare moment, imprejur, ne arata, cantarind cu raceala exigentele necesare unei "bune existente, ca. Insa0
Dunarea are nevoie de -0 santinela...

Hainele de matase sau postav chiar cnd stint taiate dupa cele mai noi mode ...
ca i cele mai perfecte rezultate dobndite In constructia armelor de precizie, pot exprima numai atunci gradul de cultur, cnd cele dintai vor reprezinta frumosul moral
i util iar cele din urrna vor fi Intrebuintate In aprarea cauzelor sfinte... La fiecare
moment, din fatalitate, evenimentele produc asupra societatilor, mai cu seama asupra
celor mici, deceptii de acelea cari, oricat de trecatoare ar fi, le fac sa piarda adeseaori
iluzia ; 0 In momentele de suprem desgust asupra fortei, cred, ea daca nenumaratele
sacrificii, de tot felul, pe care ornenirea le-a fcut, dela inceputul asemnrii sale cu
divinitatea, a fost spre a ajunge la felul intrebuintat astzi de a comenta dreptul, apoi
va fi greu spre a gasi expresii pentru a o complimenta... Trista explicatie a dreptului prin sofisme va tine, cel putin, omenirea In loc, daca nu o va Intoarce la starea,
putin doritoare, prin tare a inceput...
Daca poate nu s'ar putea zice astazi, cu dre.pt cuvnt s'a spus acum o sut de ani,
pentru toate epocele: Este o rqine pentru omenire ca cea mai mare parte din temple
(monumente) cu cari pamntul a fost presarat In toate timpurile, nu sunt datorite dect
calamitatilor 0 crimelor 1).
Aceasta idee nu trebuie niciun moment uitata, mai cu seama de micile popoare,
In conducerea intereselor lor...
In practica, drepturile celor mici sau slabi sunt o utopie. Exista numai o exceptie,
cand nu se pot impaca cei tari.
Valoarea Dunarii ni se mai face cunoscuta, prin eforturile, din toate timpuriV,
cnd fiecare oarda, rasa ori popor a desf4urat pentru a pune maim pe dnsa sau pe
1) Formaleoni, pag: 23, op, cit.
www.digibuc.ro
gurile sale, de Indat ce s'au gsit In apropiere,cu toate ca dup legea natural Dunrea
de Jos nu poate fi decat a trmurenilor.
Dac aceast regiune a marelui fluviu ar cdea vreodat exclusiv in mainile vreunei
singure puteri, este de dorit pentru cea mai mare glorie a santinelei ca in acea zi
aceast frumoas Dunilre s6 serpuiasc printre morminto:
Nu rmne nicio indoiald c generozitatea santinelei nu va transige; fiica de nobil
snge, ea va conserve, cel putin fericitul sentiment al fidelittii...
0 patriotica dorint. Fie ca geniul cel bun, al scumpei noastre trtri, sa sopteasc
celui dinti, optimului, principelui, dintre romni:
si din tezaurele ce lumea' Ti va trimite pe undele sale,
zideasc-Ti ai Ti pe malurile Dun'rii palat de aur, mai frumos ca templul pcei, ca
in el, inteo zi s primesti din toate ariile Orizontului trimiii neamului Tau, veniti spre
a Te salute dreapt r4splat a virtutii ce ai desvoltat, spre a-1 face unul, tare
cu numele de Mare v...

Atunci ni se vor intoarce suspinele noastre intru bucurie i ne vor face pe noi
veseli1)... Atunci fiecare roman, in lacrimi de plcere, va putea, fericit Simeon spune:
fericit
Acum libereaz pe sclavul tau Doamne, cci vazura ochii mei unirea cea adevrat,
mrirea neamului romnesc
Asa va fi .. cci asa ne-a invtat, altdat, una din actualele sfinte umbre, protectoare neamului:
Caci Domnul ne protege, ne tine peste secoli
a ales sci f adz' din noi tarie mare 2) . . .
Pentru a ajunge aici, voi indrzni a spune, dup patrusprezece ani de gndire,
tuturor acelor- care iubesc a grai romneste, ca Dunarea de Jos, cu coastele mrii ce-i
invecinea.zei gurile trebuie &A fie stindardul unitatii i mririi romeinilor ; pentru a exista,
pentru a avea curajul i puterea a-1 desfg sure cu mndrie, ne mai trebuie o /Iota' . . .
Uniaita cu brava armat i asezate impreund- In central de gravitate al .lunzii, vor
putea spune omenirii, c romnii inteleg ce sunt si care e rolul pe care Providenta
i-a trimis s indeplineasc, pe lume, pentru onoarea civilizatiei si a fericirii acelor ce-i
vor cunoaste.
Ascult Asculta Doamne, arztoarea rugq a unuia din voluntarii preoti ai_sfintei
cauze. Trimite indurarea Ta s rdspndeasc ca fumul, unIe i intrigile dintre noi, ce
ne consum in bucuria dusmanilor...

Convinge-ne Doamne, cu puterea divinei Tale mriri, pe noi, poporul tau, ea' Unirea,
armata ci flota, vor fi semnul noii Treimi in care vom invinge... Arat-ne acest nou
Labar al romnismului; repet-ne: In hoc signo vinces . . . i fie ca el, tricolorul roman,
purtat cu fal pe undele tuturor mrilor, s arate lumii ea, in gloria drepturilor omului
si a virtutii, un nou popor a Inceput, intrupat, s5. tralascd...

1) Ieremia Cap. XXXI vers 13.
2) Mihaida, Cntul 1.
9
www.digibuc.ro
Sursum cordal . . . cum ziceau strabunii i totdeauna uniti, kainte i la lucrul.. .
Invoc patriotica invitare a lui Mureianu:

Acum, ori niciodat, creeazd-li altei soart,
La care sel se 'nchine fi cruzii teii dufmani! . .
Nu pot termina... mi se pare ca a comite o crima, de nu a spune totul, de

nu a consilia tot I... Mi se pare- ca nu mi-am facut pan la capat datoria... Condamnat sau nu de prezenti, generatiile viitoare imi vor ierta caldura excesivului amor
de mrirea tarii mele:
Cnd fiecare copil, In revarsatul zorilor, va rosti, tergandu-se la ochi: Mama! dar
astazi cu cat vom contribui la gloria neamului, pentru flot! . . .
Cand la portile fiecarui templu, fiecarui teatru, fiecarei coli, fiecarei gradini, va
exista ate un disc... cu inscriptia pentru flotli. . .
Mid muncitorul va cere cu 20 bani marirea salariului sau, pentru flot. . .
Mid fiecare comuna, ora sau judet, va inscrie in bugetele kr o zecime pentru
flot. .
Cnd zilnic fiecare vaduva ii va arunca obolul... pentru flot. . .

Cnd bijuteriile qi costumele inutile i luxoase vor fi reduse...
i aceasta va fi cea mai mare glorie a initiativei particulare
Atunci, anul 1.900... va saluta naterea unui nou Neptun... o noua Fenicie, Cartagina, Venetie, Genua sau chiar mndra Albion, la cealalta extremitate a civilizatiei
i cu mult mai aproape de Paradis.
In acest pret, st fericirea erei noi pe care altfel in zadar o cantilm cu tofri...
Ceea ce surprinde pe orice orn de bine i. care este o enigma ce nu este dat, se vede,
a fi patruns de generatia actuala, este:

Cum Romania, care are un buget peste 1.20 milioane, o datorie flotanta mai mare
de 500 milioane, care este de o generozitate excesiva, chiar acolo unde nu se prea simte
necesitatea, nu a gasit 20 milioane spre a-i garnisi cel pugn bteitura cu vase comerciale
.
romne.
Para cnd rondele frontierei romne se vor face sub adapostul pavilioanelor straine ?
Para cnd serviciul comunicatiei cu Dobrogea va fi facut prin straini?

Rana and bogatiile noastre se vor scurge afara prin vase straine, in paguba noastra ?
Toat lumea a uitat:
In Congresul dela 1878, batranul diplomat, principele Gorceacoff zicea (Protocol 9,
.din 17/29 Ianuarie) e .. . Ronziinia nu a contribuit cu nimic la ameliorarea navigatiei
pe .Dundre. . . 0 mai la vale ...dar la 1857 aceleai puteri a inapoiat Delta turcilor
facnd astfel Moldovei un serviciu, nefiind in stare s execute lucreirile necesare pentru
o liberal acces al gurei dela Sulina ... Nici att nu ne credea capabili!
Cine tie ce umilinte ne mai ateapta la un nou congres....

Trebuie oare sa villa strainii O. ne spuna ca Dunarea este podul de argint din legen-
dele romnior ?...

Nu multi din vecini ne vor aduce aminte ca se merge pe Dunre 0 pe Mare, dela
Biserica Alba 'Ana la Insula Alb (5erpilor) i Cetatea-Alli.
10
www.digibuc.ro
Trebuie s villa' strinii A' ne spun c' drumul ce unea Dacia Traiandcu aceea Au-
reliand, oricum 1-ai fi ocolit, trecea tot peste Dunre ?...

Romanul dela Cernuti sau Cluj, pentru a da mana cu un frate dela Monastir,
trebuie sa faa un drum care strbate Dunreal... etc.

Cum atunci Romania nu are o flot ?...
Dup ce le-au desfiintat, vecinii Ii creeag din nou astzi altele ... Ce le vom opune
In ziva cand, dup cererea vreunui staroste, ce se va crede ca lupul insultat de miel,
va veni s ne prefaca .porturile In cenug? Actualele lepuri cu maini ?
Gurile rele spun a simfonia vechiului cantec Der Drang nach Osten, procurand
insomnii fericitilor urma0 ai lui Kaunitz, ei, spre a se distra, numai fi ocup, ca altdat,
timpul cu fabricarea de cutite sau tabacheri cu cari cumprau tri ; acum se ocup
cu modul de a da titluri sau a fabrica luceferi artificiali... cu care se fac conventiile
comerciale ...
Reu0-vor ?...
Negura cuceririlor de popoare prin arme lncepe s se Impektie... vine Oda
luptei economice...
Romania Ma Dundre fi iota va fi o virgin5. Inchis 0 condamnat Inteo spelunc,
a cArei _par-VA, continuu luminat de un apuind crai de lun, este pzit de o Ingrozitoare fiara cu dou capete, gata BA o sfaie, In momentul cand se va hasarda a iei...
Aceast pozitie, mi-se pare, este mai putin de invidiat decal moartea...
D'acg, deocamdat, nu ni se poate da mai mult, cateva vase, pentru a transporta
sarea Carpatilor In schimbul bogliilor Indiilor... ne vor fi Inclestulatoare.
Termin, aducand aminte conceatenilor mei, CA suntem poporul cel mai tan'r cu
calittile et:60i din cele mai apropiate de poarta Asiei I...
Sei ne facem datoria, celelalte sunt defertdciuni1).
Fericirea acestei mdndre (dri nu se va dobandi deceit prin preful unui perpetuu devotament, din partea fiecdruia, pentru sfeinta cauzd comund I .. .
1) D-rul Rn Lefvre (Laboulaye) in Le Paris en Amrique.

11.
www.digibuc.ro
Aceasta colectie de note, mai mult militare, asupra Dundrii de Jos fi a coastelor
Mdrii Negre ce-i invecinez gurile, este destinata ofiterilor armatei noastre. Convins
de bunatatea cu care o vor Intampina, Indraznesc sa o prezint bihevoitoarei lor aprecieri
cu sincera dorinta de a le fi folositoare.

Nenumaratele izvoare, straine i. nationale, de cari m'am servit, sunt de fag spre
a-i convinge, atat de importanta faptelor ce expun cat i de autoritatea scriitorilor de
cari m'am ajutat i. carora cred a-mi implini o imperioasa datorie, inainte de a intra in
materie, a arata calduroase multumiri acelor care triesc 1), In special Excelentei Sale
Marealul de Moltke, d-lor Hadeu, Manliu, Al. Odobescu, Tocilescu, Kanitz, Al. Papadopol-Kalimach, cum i a invoca un adanc respect i binecuvantare memoriei acelor
care nu mai sunt, umbrelor sfinte protectoare neamului ca: Laurian, Blcescu, Sincai,
Heliade, Bolintineanu ...
1) Aceste rnduri sunt serise de autor Intre 1885-1890.

12
www.digibuc.ro
MOTTO :
Peraru a puka ji dictatorul Europei frebule
prin aliang sau prin forta; a comanda Dun&
rea dela izooare # rdna" la guri.
Cuceritorii lumii, strrnofii nostri, sunt singurit
cari au gustat aceasta" glorie.
AUTOKUL
CELE DOUA NUME
DUNAREA $1 MAREA NEAGRA
www.digibuc.ro
NUMELE DUNARII 1)
Numele de astazi ale Duneirii aunt:
Danubio, la Italieni i Levantini ;
Danube, la Francezi:
Veritable mer en marche vers l'Orient 2)';
Rio divino 5) ;
Chemin de la Civilisation et de l' Industrie a) ;
Le Roi des fleuves de l'Europe 4) i

1) Observaguni generale asupra numelor
rdurilor Europei
5) Garcilasso De La Vega (1503-1536), gentilom

dela Curtea lui Carol Quintu, In Oanzone (scrise In
exil, In o insula a Dunarii).
(de apa), curatul Donabil, adica buzei de apd, ca
Dela venirea Sarmatior Iasigi, Alanilor si Ossetilor, popoare apartinand marei ramuri indo-germanice, numele generic Don, ori simplu, In toata puritatea sa primitiva, ori compus, infra In compunerea
multor nume ale fluviilor, raurilor si izvoarelor Europei, fie occidentale, fie orientale. Acest nume, don,
joaca un rol important atat In geografia antic& cat
f i In cea moderna.
Iata care pare sa fie adevrul:
Rersanul Leb-i-daria, buzd de fluviu.

Rezumand, la Inceput, numele date fluviilor, 41 au
fost mai mult denumiri generice, aplicabile oricarui
curent de apa, decat nume proprii, deduse din circumstante particulare cursului lor.
Evident, este tot astfel cu numele mai multor

fluvii precum Donul, Duncirea, Duna, Dvina, cad
au purtat si numele de Rudo, Rawl() (I), Raudanus,
Eridanos, unde se gaseste, prin apocopa sau metatesa,
In limba ossetd *) cuvintul don Inseamna apli sau
originalul don, i de asemenea este mai mult ca

probabil ca monosilabele tan, ten, tun, etc., ca don
Mulct.
i dan, atat de comune in numele fluviilor din Europa
Se observa ca Inainte de venirea Sarmatilor Iasigi

In Europa, fluviile aveau cu totul alte numiri; dupa
sosirea lor, ele se numesc: Ister-ul, Danubiu ; Tyras,
Danaster ; Borysthene, Danaper.
si Asia, a fost, In una din limbele cele mai vechi,

numele generic de apa sau faulet. Denumirea primitiva. don este trecuta In toata puritatea sa, prin
transmigratiuni succesive si prin graiu de oameni,
Danaper i Danaster, ce se gasesc pentru prima

oar% In Const. Porphiroghenitul, sunt nume luate
dela Sarmatii Iasigi.
Aceste nume sunt ossete. Ele sunt compuse din
Dona apa, care in acest caz devine dan.
Danubiu, la Osseti, inseamna, prin metaford, tarm
vorbind aceasta veche limba japhetica, Ora in
2) Peletan.
2) Mry.
4) Napoleon cel Mare.

*) OssetIl, un membru al poporului caucazian (40-50,000
auflete), popor jumdtate barbar, 15.r1 importanti politia,

descendent din o colonie de mezl, adus la sciti, In Sarmatia la nordul Caucazului.
Scotia, unde gasim numele Don, raulet care curge
la 3 km de Aberdeen.
# Se stie acum cheia acestor nume, simple sau
compuse, cari la atat de mari distante, n'au putut
fi date totdeauna lucrurilor, de aceeasi naturk arbitrar sau prin hazard, si este lesne, regasindu-le, de
a recunoaste istoriceste ca, ele vin toate dela acelasi
izvor, caci toate popoarele Europei au suferit mai
mult sau mai putin, direct sau indirect, influenta
lirnbii acestor natiuni asiatice la cari se ataseaza

prin atatea legturi de origine si de filiatiune a *).
*) Larousse P. Dictionnaire Univ. D., vol. VI, p. 1086.
15
www.digibuc.ro
Donau, la Germani ;
Dup' Egipteni, Fenicienii, principii mrii
Tuonouw, in vechia lor limb 6).

Der Sonnentrotzer der Alten 7),
'tut runttorul soarelui, al beitreinilor (in inteles probabil, ca fezistnd puterii de a-1 seca):
Schne blauen Donau, frumoasa Durfre
albastr ;
Repedea Duneire ;
Dunai sau gyaas18), Dunaj, Dunej,Dunawo,
Dunaghi, Donau, Duna, Dunez, alba (Bt.nu)
lina (Tuxu) Dunare, in cntece epice i

in doine slave. Le fleuve sacr des Slaves. .
i ai pmntului *, cum fi numeau profetii evrei 1) au fost intre cei dinti cari
au ocupat aceste fluviu la gurile sale. Ei 11

numir Phison 17) ; aceasta pare s'a" fi fost
care anul 1000, in epoca zis a bronzului.
Cetatea Prenetos 18) era centrul actiunii lor
in Marea Neagr. Multi comentatori ddurg,
adese, acestui fluviu numele de Sacru, fie
din cauza mrimii, fie din cauza respectului
ce aveau pentru el 19).
-Cel dinti nume sigur ce gAsim &A a
. ( !) qui traverse ces pays svres aux purtat Dunilrea este dar Istros.
destines insaisissables ( ?) ).
Dona, la Unguri ;
Szke Duna 10) balana (blonda) DunAre:
Hunnivar sau apeirarea (inteirirea) Hunilor,
in secolul al V-lea ;
Tuna, la Turci: Duneh 11).
Danube, la Englezi ; etc. etc.
Hesiod, 900 ani inainte de Christ, este
primul scriitor care-1 prezint sub nest

nume4 el 11 arat ca cel mai mare ran al
Europei din acea vreme, ca fiu al oceanului,
dndu-i adesea epitetul de frumosul curent,

retul cu undele frumoase 20).
Tot sub numele de Istros 11 gsim la to ti

scriitorii vechi, lundu-1 i ei probabil din
Fluviul Dundrea drumul de rond al spusele popoarelor ce locuiau pe Virmurile
Romeiniei12) binefeicatorul fizic al Romemilor Dun6rei de Jos 29.
ci patronul lor moral"), clasicul rege al
Acelai nume pare s6 fi avut bunrea i
fluviilor Europei, brul care inconjur, apr in timpul expeditiei regelui Sesostris sau
i sustine Romnia
Koglniceanu) a Usortezen III (Ramses al V-lea cel Mare ?)
purtat la diferite popoare, i in diferite un cuceritor mare, cam la anul 3712 (sau
timpuri, diverse nume:
al XXXVI secol a Chr. ?) care o trecu,
Cele dinti nume acel ce trebuie s51-1 btu pe Geti i aez: in Ora lor colonii
fi avut la Egipteni, cari cunoscur fluviul egiptene. Herodot, printele istoriei (486
pentru prima oarii, p65." la izvoarele sale, 406 a Chr.) flind in Egipt, fzu, la- preotii
cu ocazia cutreerdrii pmntului de &Are egipteni o carte care descria aceast exOsiris 14) cu mai mult de 10.000 ani a Chr. peditie 22). Sesostris Meuse chiar o hart a
(chiar 20.000)
este Istros 15).
1,4rilor pe care le-a cutreerat 23).
Amintirea acestei expeditii se piistra inc6
9 Les Niebelungen, trad. Laveleye XX, XXI si
pe
la 1263 a Chr., pe vremea Argonautilor,
XXII, pag. 194-209. Paris 1866.
7) Heksch, In Donau-Album.
16) Isala XXIII, 8; Ezechil, XXVI, 15-20.
Maniu B., Disertatie
pag. 448.
9 Adam Mickievicz, Les Slaves, Collge de France
1849 (ap. A. P. Calimach).
10) Donau Album.
17) Cesar Bolliak, Topographie de la Roumanie.

Paris 1852,
19 Larousse op. cit. XII, pag. 773, col.
2.
101 Pilote de la Mer Noire. Cte d'Europe.

20) Hesiod, Theogonia (Nasterea Zeilor) 337-345),
11) Grande Encyclopedie vol. XIII. 908.

12) Saint Marc de Girardin.
19 G. Missail, Epoca lui Vasile Lupu i Matei

Basarab, pag. 185.
19 Diodor de Sicilia, 1. 27.
15) Apolloniu dela Rhodos IV, 257-266; pag.

158-159, edit. Lipsiae 1814.
pag. 146. Edit. Hanisch. Basileae 1571.

21) Larousse (P.), Dictionnaire Universel du XIX-e
sicle. D. pag. 98 co. IV-a.

22) Herodot cartea II-a, Cap. 100-108.
29 Geogr. Graeci minores, tom. II, pag. 214,
edit. Willer, Paris 1861 (ap. A. P. Calimach),
16
www.digibuc.ro
inteo inscriptie de pe portile templului Soarelui la curtea regelui Colchidei Aetas 24).
de Istru 28). Herodot a vizitat in persoan,

gurile sale. El spune c6, in timpul su tsr-
Tot pe vremea Argonautilor, Istrul era murile fluviului erau locuite i c6 foarte multi
cunoscut ca un fluviu lat i adnc, izvor
28) Diod. Sicili. Cartea II, Cap. XLIV.
mAnos pentru mare, pe care el o Imbogteste cu tributul apelor sale . Atunci, ca qi
pe timpul expedillei Egiptenilor, el se numea
Istrul 25) .
Tot sub numele de Istru, este cunoscut

pe la 648 a Chr. 26).
Pe timpul expeditiel lui Cyrus, in Europa 22)
an 560 a. Chr. Dun6rea purta acelai nume,

26) Valeriu Flacu, Argonauticorum V, 417-420 (id).
") Apolloniu dela Rhodos, Argonautica, 259-265,
pag. 158-159. Lipsca IS, 4
(id.).
22) Pisandru, Caseitoriile Eroilor i ale Zeilor, Frag-
a explica etimologia Europei. Eschyl vorbeste

de Europa In unele fragmente din scrierile sale, cari
au ajuns pang la noi.

Trecand la originea cuvantului ne vom gasi In
fata unor ipoteze, mai mult sau mai putin ingenioase, pe cari le vom trece repede In revista.
Herodot, care nu precizeaza nimic asupra acestui
subiect, reaminteste mythul celebru al Europei,
fata unuia din regii Tyrului, a cArel istorie bogata

este cunoscutd. El observal c trei din continentele
lumei poarta nume de femei: Europa, Libia pi Asia.
Nu putem admite ca o parte din lume sat ia numele
unei femei, dar deslusirea data de Herodot ne per-
mite cel putin de a spune ca acest nume nu este
mente. Edit. Dbner, pag. 5, Paris 1840 (id.).

27) Etimologia cuveintului Europa I,
.Rezumat istoric. Eminentul savant Carol Ritter

consacra in lucrarea sa, scris in limba germana si
publicata sub titlul de Europa, un capitol din cele
mai interesante asupra oirginei i ethnologiei cuvantului Europa. Cititorii ne vor permite de a le infatisa
principalele documente reunite asupra acestei chestiuni de savantul german. Smith are si el in excelentul su Dictionnary of greek and roman geagraphy,
consacrat acestui subiect, un articol interesant.

Voi intra in oarecari detalii asupra celor scrise
de cei doi autori citati mai sus.
Ritter observa c popoarele antice n'aveau deck
idei extrem de vagi asupra diferitelor regiuni.
Prima notiune admisa a fost, far 1ndoiai, aceea
a reisilritului pi a apusului ; aceste pozitii erau indicate
prin miscarea aparenta a soarelui.
strain cu istoria i poate foarte bine chiar cu limba

Fenicienilor. Acest lucru a obligat pe multi invatati
sa caute in aceasta limba. o etimologie foarte ingenioasa a cuvantului Europa. Bochart, Hyde, Gattener, Voss, sunt de acord si recunosc in acest euvant o vorba semita, oreb sau ereb care In evreeste,
inseamna searcl, apus.
Arabii intrebuinteaza chiar astazi aceasta rklacina,
usor schimbata, cu aceeasi semnificatie, arid ei

indica prin termenul generic de Maghreb, Statele
barbaresti pi mai cu seama tara care am numit-o
dupa ei, Maroc. In opozitie cu Oreb, Fenicienii ar fi
numit continentul ckuia apartine propria lor tara

Asi, adica Centralul. Am avea dar In acestb doua
vocale semite, Oreb i Asi, indoita etimologie a vorbelor Europa pi Asia. 0 glosa a lui Hsychius, In
Lexiconul su fueling sa dea dreptate acestei ipoteze ;
lexicologul grec explica In adevr Europe prin partea
Intunecata, partea serei.

Agathimerus, In Geografia sa arat ca acest cu-
Ulterior s'a precizat directia Nordului pi a Sudului,

adica' cele cloud puncte opuse ce are cineva la stanga
vant este de origin& greaca si vine de la Eurus, vantul
si la dreapta privind raskitul. Astfel, Grecii In-
de Sud-Est. Smith Indira &are opinia propusa de
telegeau sub numele generic si neterminat Anatolicon,

Anatolia, reisdritul, tinuturile care incepeau prin
Herman, care se bazeaza pe pasagiul din imnul catre
aceea ce noi numim azi Asia-mica, iar sub acela de

Hesperie sau apusul, pamanturile situate in extre-
mitatea opusa, incepand cu Italia.

Denumirea unei parti a pamantului sub numele
de Europa n'a luat nastere deck inteo epoca mai
recenta. In Hommer nu se face menpune despre
autorul acestui imn era un grec din Asia Mica si c

acest grec, ca i compatriotii si, arata sub numele
de Europa, continentul, pamantul ferm, prin opozitie,
cu numeroasele insule pe cari era obligat sa le lase
inapoia sa pentru a ajunge la el (continent). Ritter
emite o alta opinie destul de motivata. Dup ce a
Europa.
stabilit ca numele de Asia si Europa au intre ele
Pentru prima data acest nume se gaseste inteun

imn homeric, adresat lui Apollon, In care Europa
cel putin raporturi de paralelism, daca nu de opozitie,

caut care poate fi indoita original a acestor cuvinte.
se opune Insulelor grece i Peloponezului. Vom vedea

indata consecintele trase din aceasta definitie pentru
El crede c investigatiile trebuesc sa fie cu mult

mai limitate deck fusesera facute pana aci i sa ne
Apollon la care am fa'cut aluzie. El banueste c
17
www.digibuc.ro
oameni le cunoteau 29); era cel mai mare

fluviu din acelea ce se cunoteau atunci 30);
&A se asemana mai In toate prtile cursului
sau ; curgea vara ca i iarna; era cel dintAi
ce se Intlnea In apusul
Din cauza apelor ce se vrsau In el, cursul

sAu dobndea un volum considerabil; numai
ele
11 fceau att de vast.
DunArea era la antici o lume Intreag de

boglie, de IntamplAri, de vitejii, de amor,
cult special a lui Demeter Europa. Dea meter, mama
zeilor, cult originar al acestei fertile Europa, vecina
Pontului si a Caucazului i renumit prin abondenta
cerealelor sale. Un fenomen curios este a solul arabil
") Herodot H, 34.

30) Ibid, IV, 48.
ducem la piciorul Caucazului, pe coasta orientald

a Mdrii Negre.
Aceastd regiune, situatd Intre Colchida
poart un nume care aduce aminte pe acel al Asiei.
Acolo, In adevr, locuia poporul Asi-lor cum il numete Strabon i Ptolomeu. Acest nume s'a conservat
Inca. cu o integritate satisfditoare, In acel al Mdrii
extrem de fecund, ce se gaseste la vestul Donului

sau Tanaidei, dispare cu totul la estul acestui fluviu
pentru a face loc sterilittii stepelor.
Numele de Europa se reazima asa dar, la origin e
zei, cari locuiau Asahaimur, tara Asa, situat In
pe consideratiuni apartinand, In acelasi timp, ordinei

fizice, istorice, etnografice si mythologice.
F cue istorice. Moise numea Europa insula Nafiunilor i scriitorii sfinti o numeau laphetia. Numele
de Europa sub a c'dmi origine etimologistii nu .sunt
de loc de acord, ar fi Insemnat In timpurile vechi, o
mic lard care se gdsea la nord de Constantinopole ;
aceste regiuni. Tara care seamnd s fi fost leagnul

rasei europene i centrul unei civilizatii cu mult mai
acest nume fu Intins, succesiv, la Greci, la toatd

partea occidentald a vechiului continent; dar nici
de Azov, Marea Azei sau Asa. Popoarele germane

scandinave acord, In vechile kr traditii nationale,
o importantd considerabild Asilor, rasa de eroi
anterioare civilizaiei grece, are probabil dupa ct

crede Ritter, dat numele sau Asiei In general, adidi
prior situate .dincolo de Caucaz. Ritter explica prin
existenta acestei civilizaii respectul i consideratia
Grecii, nici Romanii, nu cunoscurd pdrtile septemtrionale ale Europei, pe care ei de aceast a. parte, o
limitau, la ceea ce noi astazi, numim Marea Nordului
care se ataseazd, la toatd antichitatea numelui Asiei,
Incertitudinea care apasd asupra originei vorbei

Europa, acoperd asemenea origina primilor locuitori
ai acestei regiuni, care, urmand autoritdtii, astzi
care este att de adesea numitd In vechile poeme

scandinave, solul
pcimintul sfeint, partea divind
Marea Baffled.
a lumii, partea zeilor.

Acestea stiute, Ritter presupune c numele Europa
a fost format prin opozitie la acela de Asia si aplicat,
la origine, In aceleasi limite, geografice, adica tarilor
situate In raport cu noi, dincoace de Caucaz si de
destul de bine constatatd, a cArtilor sfinte, ar fi

fost populat prin descendentii lui Japhet, veniti
Don cari au format totdeauna limitd reaM intre
Tracii se tatuau ; GeIii Ii acopereau membrele cu

culoare albastrd; Irlandezii mancau pe parintii lor
cnd deveneau batrni; Germanii i Galii jertfeau
Europa si Asia. Numele de Europa a fost dat acestor
lungi cmpii, cari se Intind la sudul si la estu

Caucazului, cari dupa. Herodot, erau numite de
Sciti, n limba lor, prin vorbele Apia sau Opia.
De altd parte noi stim cd multe din popoarele acestor
tinuturi adorau, sub numele de Apia, Opia sau Ops,
pmintul personificat In o divinitate i suntem autorizati a identifica cole cloud vorbe. Europia, Eurupia,
Europ, ar fi atunci largul pdmeint, vastul pmnt,

cdmpia, In opozitie cu Asia, tar d. ridicata, care
intrd evident in compunerea muntelui Cauc-ase. Forma
Europia este, de altfel, textual data prin Sofocle

Euripide; dupa cum vorba Asia, care primitiv
nu s'ar aplica cleat la o regiune restrns, a fost
putin cte putin, Intinsd continentului Intreg, de
asemenea i vorba Europa a sfarsit prin a desemna
rile pe cari i noi astdzi le nurnim tot astfel. Ritter,
sprijind Incd ipoteza sa pe existenta In Beotia, unui
din Asia.
Dar ceea ce este pozitiv este a primii locuitori ai

Europei ne apar, prin traditie, ca adevdrati sdlbateci:
fiinte omenesti ; Bretonii mergeau aproape goi. Scandinavii beau In craniile inamicilor; unele popoare Ii
tatuau fetele obrazului ; alii Ii captuseau caii cu

pielea inamicilor kr Invinsi. Europa, era, dar, afundat in intunecimele barbariei, and numeroase
vaste state Infloreau In Asia. 'raffle cele mai apropiate
resimtd influenta
de Asia, a trebuit cele dintai
favorabill; astfel civilizatia se arat mai Inti In

Grecia; aceasta regiune, gratie minunatelor facultdti
ale popoarelor sale, ajunse repede la un mare grad
de putere prin arte, industrii i comert. Dupd exemplul Feniciei, ea rdspandi coloniile sale si cu ele civiizaia sa, In Italia meridionald, pe coastele Spaniei
pe acelea ale Galiei.. . etc *).
*) Larousse, Diet Univers: E.
18
www.digibuc.ro
de poezie 31). Apele sale erau ispeifitoare,

spglau racatele 32).
Oracolul dela Delphi o numea: cobortoare
dela Jupiter; IaTpo Atures-438). Marcie Istru;
fluviu despre care cuceritorii, ca i liplo-
Se pretinde &A forma corect a acestui

nume ar fi Danuvius, din grecescul Aavol'Aco,
aceast idee este cu atat mai sigur cu

cat o piatr &AA' la Donau-Eschingen evi-
deatiaz c acest ru, chiar pe la anul
maii, au avut visuri fericite, pe care el le
Romei 954 (201 d. Chr.) purta numele de
duce, pe rnd, pe valurile sale, la mare 84).

Se mai numete beitranul Istru 85) j Con-
Danuvius 41).
jurato Istro 36).
Poetul grec, Opian, vedea puterea unei

divinitti chiar in desghetul su. Jurmntul
pe valurile Dunrii era ceva infricoat ;

chiar Zeii 1-ar fi pronuntat eu fricA 37).
Acest jurmnt era insotit cu solemni-
tatea de a bea al:a din Dunre 38).

Batei-te Duneirea ! blestem teribil transmis
nou, prin traditie, din cele mai vechi

timpuri.
Romanii latinizar numele grec
Mai gsim acest nume, putin alterat, sub

urmtoarele forme:
Acicvouca; 42).
Acivvouk ").
Forma Hister 44) este rarg.
Printii bisericii credeau c izvoarele Du-
nrii erau in raiu, ceea ce nu se potrivete

cu ceea ce spune Pliniu 46), c6 la izvoarele
fluviului innota un pete negru care da o
moarte ngpraznic6 celor care-1 mncau.
Ciudat pete s'ar fi mncat in raiu!...

fcur
Romanii mai numeau Dui-Ikea de Jos
Ister, apoi 11 pstrar. att in vorb ct i

in scrieri, pentru a intelege prin el Duneirea
de Jos.
Prin progresul comertului i al cuceririi,
ei au gsit i au imprumutat din gura b4tinailor regiunii superioare a Dunrii un
nou nume
Danubius, pe care, la inceput, 1-au intrebuintat pentru a caracteriza numai regiunea
superioarei a acestui fluviu.
limes-romanus ; limes-imperii ; intelegand

prin aceasta marginea, hmita domniei lor 46).
Cesar (100-44 a. Chr.) este primul scriitor

latin ce prezint acest nume 39).
Denis din Halicarnas, contemporanul lui
August 11 nume0e fluvial cu cinci guri 40).
DESPRE ORIGINELE PRINCIPALELOR

NUME ALE DUNARII
Originea numelui grec Istros

Istoricul got Jornands (Episcopul Ravenei) scriitor In latinete, in al VI-lea secol,
pretinde ca vorba Istros este bessic 47) ; altii
pretind c5 ea ar fi tracic ; afaric i Cuno
41) Mtillendorf (ap. Heksch).
'') A. F. Heksch, Die Donau etc. pag. 4.

41) Stef. Byzant, pag. 221. Ed. Amsterd. 1678._
48) Nichita Honiatul.
") Alex. Papadopol Calimach, Duniirea in literaturd fi in tradifii, pag. 19.
44) Lucan, Pharsal, libr. II.

45) Hist. Nat. XXXI, 9.
46) Histoire d'Attila, I, pag. 243,
82) Sofocle, tragedian grec 295 a Ch.

33) Xplatzk 'Arco), AEXT. (ap. A. P. Calimach).
34) Al. P. Calimach, op. cit.
") Dionis. Periegetul, Stih 229, 230.
") Virgil, Georgicele, II, 497.
37) Maxim Thiriu, secolul II.
era tut popor care locuia candva In Basarabia

care (Hoffman, Dictionario, cit. de *incai, p. 70)
locuise altddat In Pacia; trecnd apoi Dunrea,
se wzase In sudul Basarabiei de astzi. Dela numele kr pare sd se fi numit i inutul.
38) Auphidiu Modestul, secolul al II-lea; ambii

(27 0 28) citati de Alex. Papad. Calimach, In opera
provincie Tracica, supus romanilor, avea Inca Bessi,
cit., pag. 15 0 17).

33) De hello galico, VI, 24.
") Pilote de la Mer Noire. C6te d'Europe, pag. 47,

notes.
4) Pronuntandu-se Hister i insemnand apa. Bessii,
Nu se 0ie dad. Bessica, In al II-lea secol d. Chr.,
sau numele fi era dat In amintirea existentei kr In

localitate, la N. muntelui Rhodop, pe Ormul stangal rului Strymon; Strabon spune ca ei ar fi ocupat.
tot muntele Hoemus.
2*
www.digibuc.ro
Danubius i Ister era numele celor dou

regiuni ale fluviului, desprtite prin cataracte53). Unii intelegeau prin aceast exadmit pe stru ca rdcin primitiv (din presie Poarta de fier ; a1ii o identificau cu
pretind a fi un. mime cu totul slay: caracteristica limbii slave adaug ei, fiind introducerea lui t Intre s i r. Sunt filologi cari
zendicul thru a curge) # ; In orice caz, aceast5
expresia colpul 54) din Herodot i Intelegnd

idee este controversat.
prin ele, curba Duneirii cuprinsei Intre Cerna
La rigoare, fiecare poate s creadd numele gi Islaz, conchid de aci, c." numele Istros
Istros ca derivnd din unul din urmgoarele era dela gurd pn. la Islaz, la gura Oltului,
sorginte:
sau ce/ mult pAri mai la apus, aproape de
1.. Din rdcina sanscrit: sru, srav-ei-mi Vidin, lng6 insula Canapa ori Bogdan, unde
a curge: srav-a-s, srav-ant-i, sr6-t-as, Mu. incepe Intiul cot, la vale de muntii i numai
2. Din grecescul: (51), apu, (Si-co curge ; de acolo in sus, se numea Danubius.
Ptolomeu 55) geograful Alexandrin, pre(5e-cog iS6-o-g, 156.3-tac ru.
3. Din liteanul strav-j-u, curge ;
tinde c numele Istros era dat Dunrii dela
Axiopolis la vale.
srov-, scursoare de ap;
Vechiul Axiopolis pare a fi Rasova de
4. Din vechea slav: s-t-ru-jo, fluent= ;
astzi. Bouillet frig 55) crede c acest ora
o-s-t-rov, insul ;
struth, ru ; etc. 49. roman ar fi existat pe locul unde astzi se
5. Din vechiul
nu ar fi ca- afl Galatii. In cazul cnd aceast afirmare
Oricum introducerea lui
racteristica limbii slave, deoarece:
ar fi sigur, Dunrea se numea Istros dela
se gsete deja afar din numele gura Siretului la vale ; cu alte cuvinte, acest
1.
'Icrrpo in Es.pullov i ETP61).7) (In Tracia) nume era acelai lucru cu Poarta Dundrii.
D'Anville credea c limitele regiunilor celor
_In Drpcy.6vt.ov (in Macedonia).
2. Limbile germanice au deopotriv str

In: strau-mer, strm, strom, ru 0).
Dela Cesar 0 mai cu seam dela Strabon,
sub Tiberiu, Dunrea In vorbirea i scrierea
roman incepu s aibil dou nume:

Sub August, Ovidiu, In unul din versurile
sale spune:
Este o veche urbe, tare prin zid si prin
dou nume erau stncile, din patul fluviului,

dela Islaz, cele dou Tachtalii i Grebenul.
Un scriitor din al VI-lea secol dup Chr. 57)
pretinde c6 Dunrea se numea Istros dela

guri pn la Sirmiu In Panonia ; din dreptul
Traciei (Pliniu zice din dreptul Iliriei) Ins,
adaug el, indigenii nu-i mai dau numele

de Istros ci acel de Danubius, care ar In-
pozitie aproape de trmul Istrulu, celui
semna aduceitor de nori: din cauza umezelei
4 en dou nume 50) Istrului, pe care el 51)
ce produce acest fluviu, cerul deasupra sa,
Il credea mai presus dect gloriosul Nil.

Strabon spune: Cursul superior al fluviului pari la cataracte purta numele de
Danubius i curge En general prin Ora
fiind intotdeauna inceircat de norii ploud des.
Dacilor ; cursul inferior pn. la Pontul

Euxin si pnd in vecineitatea Getilor este
numit Istros 52).
") Gr. Tocilescu, Dacia mnainte de Romani, pag. 252.
") Idem, pag. 253.

60) Ovid, Ponticele, I, VIII v. 11 (ap. Hasdeu, op.
cit., pag. 249 ; tot astfel 11 numeste i Papinius Status,
poet roman 80 d. Chr.: In Silvarum, lib. V, Carmen 1.
11) Pontic IV, eleg. 10.
62) Strabon, Geograph III, 3 . 13.
63) Vezi Suidas, tom. 1, pag. 1398, edit. Coloniae

1619.
") De si KoX7ro insemneag golf.

55) Celebru astronom, tria In Egipt prin secolul
al II-lea d. Chr.
66) Dictionnaire d'histoire et de gographie, la vorba
Galatz.
67) loan Laurentius (supranumit Lydus, durd patria

sa) 511 d. Chr. in cartea sa Despre magistraturile republicei romane, comentind opera lui Samonic (al
II-lea secol) Despre felurite intrebdri (dedicate lui
Diocletian i Galeriu cel b6trAn). Lydus opera. Paris
1812 cartea III-a. Cap. XXXII, p 206-209 (cit.

de Papadopol-Calimach.
20
www.digibuc.ro
griginea numelui latin Danubius are dif erite
Geograful Etienne, pretinde ch. Scitii numeau acest fluviu Matoas [in limba scitic,
aceast expresie reprezint ider de inofensiv 58)] i'i ddea acest nume pentruc
ei treceau adesea Dunrea Med. perlcol ; ins
adaug el, odat, ei avnd oarecari pierderi

traversndu-1, II numird de atunci Danubis,
adia autorul peicatului, al reiului i din
aceasta ar deriva vorba latina Danubius.
Unul din cei mai savanti prelati din evul
mediu, Isidor, pretinde c numele Danubius
chiar Niprului sau Danapris 63). Acest din

urm nume se dAdea i. Dunrii 64).
Wachter, apropie aceast vorb de celtica
Don, ap. El pretinde c acest fluviu fusese
numit astfel ca i. Donul, fluviu al Scitiei,
ca it Dwina, fluviu al Livoniei.
Emitnd aceast prere, Wachter, pare
s se apropie de realitate, probat prin
aceea eh' in sanscrit dhuni, inseamn
retulet, cu acela0 inteles ca vorba celtic,
de care vorbete Wachter si cu acelai inteles ca osseta dun, don, reiulet, apei, deri-
vnd din rdcina dhu, dha, a agita, a

i-ar veni din cauza marei cantitti de z- mi.ca ;
e probabil eh acestor cuvinte
pad care, topindu-se, mrqte acest fluviu li se datoresc numele Dunrii, Donului
ca i. cum i-ar fi zis Da-nivius 59).
,Dwinei 65).
In scurt: Da-nubes, Det-nubes,
Se mai pretinde c nuffiele Danubius ar
Du-nori, Du-ndre.
Danubius, mai pare a avea o origin galo-
deriva dela fragmentele slave: Dan si huby,

purtellor de inundatii 66).
roman. 60) : aceast vorb, se desface in dou
Ct despre expresiile Danube la francezi,
rdcini Dann i us. Dann, Dan sau Tan
Danubio la italieni, nu mai rmne nicio
nu poate avea, in intelesul etimologic i.

pentru idiomele latino-romane ait insemnare dect de Mu, apei.
Expresia Dan sau Tan, exista in tipul
indo-european inainte de a exista slavii,
Indoial, c." ele deriv ca i engleza Danube,
d. e. in Danaus (Dan-aus), Danaide (Dan-aide) Tantalus (Tan-talus).

Tan e silab. inilial la mai multe cuvinte
latino-romane, semnificatoare de reiuri, in
Italia, pe unde in niciun timp n'au ptruns
slavii s. e. Tanaro (Tana-ro), in Piemont.

Asemenea In mai multe vorbe care inseamn
ca si acelea ale tuturor limbilor neo-latine

din Danubius latin.
Istoricul armean Moise de Khoren [400
d. Chr.] numWe Dunarea, Taney 67).
Originea numelui german 68) Donau, se
crede c' provine:
I. Dupa unii din cuvntul Don, cantitate
de materii peimeintoase reunite, ce aduce
acest fluviu.
63) Maniu, op. cit., pag. 44.5.
Us sau is, ius, au analogie cu Issus (urbe

In Cilicia). Isu, in limba galo-latin inseamn
izvorire, reiu; ca qi is, vis, tp curgii-
64) Se poate vedea aceasta In manuscrisele lui

Iornandes (Maniu, pag 450).
66) Larousse, op. cit. pag. 98 col. IV, D.; Ibid,,
pag. 99 col. 1.
66) Dancovsky (ap. Heksch, op. cit., pag.
47) Probabil prin transformarea fn cuvntul latr
toare 62).
a lui d In t si a lui b In p.
izvoare: fontana (fon-tana) fontanela (fontane-la) 81).
umele German, pare a veni: dup unii, dela

66)
Numele Danubius era dat cteodat. i.
Gomer,
fiul lui Japhet, din cari se trag ; dupd
alte
ori
altor rnri, de exemplu Donului ;
dela Guera sau gera rzboi si man, spad, adicd
") Eustatiu, episcnpul Tesalonicei (H69) traduce
aceast vorb prin drept, cuviios, norocos.
69) Larousse. Dictionnaire universel.
) Dupil academicianul B. Maniu ; op. cit., pag. 448.
61) Maniu, op. cit., pag. 448.

62) Ibid, op. cit., pag. 447.
reizboinic (Dionis. Photino vol. 1. Trad. Sion pag. 8

note). Dup Strabon (cartea VII-a Cap. I acest
nume le-ar fi fost dat de romani prin vechiul cuvant
latin Germani, care ar Insemna frati, ndscuti din
acelasi tat si din aceeasi marn, recunoscnd prin
aceasta c ei ar fi cu totul fraii galdor.

21
www.digibuc.ro
2. Dupa altii, din thou, lut, natura geneTa 14 a tarmurilor sale ; sau
S'ar mai putea ca numele slay Dunai art
fie o gre0ta pronuntare a vorbei Dunai,

atribuita de slavi, ca nume Dunarii, &dei
3. Din Tanne, brad 0 aft apei ; pentruca

Le crede ca acest fluviu izvorate din pa- neavand nume In limba lor spre a determina
mant de lnga un mare brad sau
acest flu*, la venirea lor, Slavii au numit
4. Din Don aw, ap addnce't sau
fluviu cu numele poporului ce a gasit c'd 11
5. Din Do app., cloud ape ; Dunarea for- locuia, adica prin Danai (greci), care nume
mndu-se dup cum se credea la inceput, se da cteodata Grecilor, dela Danaos (un
din dou ape (astazi ins se tie ea fluviul domn in Argos, pe la 1511. a. Chr.) originar
,este format din unirea a trei ape 69).
din Egipt, acel ce avea cincizeci fete, etc.
6. Din vorbele celtice Do-na, doua ruIn evul mediu toti Slavii numeau acest
late 70) sau
fluviu loza 75); nume ce a ramas astzi
7. Dela Abenow sau Abnoba 71), in Suabia,
la oameni sau familii, mai cu seama in
loc unde izvoraste Dunarea i ca adaugnd Serbia. De asemenea att numele Dunlirea
articolul femenin german die, fluviul s'a cat i acel de Istru, era adeseaori Intrenumit Die abnaw i prin contractie Danaw buintate ea nume proprii de familii: .Dunaj,
sau Donaw sau Donau cum in adevar ger- principele Galiiei in 1.280 77) ; Dunlire, vornumesc pna in ziva de astazi 72). nicul ; Istros, istoricul, elevul poetului CaGotii (Gothi) numeau Dunarea de Jos limach, In zilele lui Ptolomeu Everghetas ;
Taurus, dela numele Balcanului, care pe se mai vorbete de un I stros dela Calatia 74).
acel timp purta acest nume (552 d. Chr.) 78).
Unii autori germani emit paretea ca DuOrigina numelui slay Dunaj Apia:
narea ar fi un fluviu german. Missail 79)
Un nobil, un soldat bray, bogatir, dela voind sa combata aceasta pretentie de pacurtea lui Vladimir eel Mare, anume Dunai, ternitate din partea germanilor asupra Dua ucis pe nevasta sa, Nastasia i in disperare, narii, numai pentruca se nate in tam lor, le
s'a sinucis pe corpul ei. Dunai se prefacu

in un mare fluviu (Dunai, Dunclre) iar
nevasta sa in un pru. Acest cntec
se auzea prin poporul slay in al zecilea
secol 74).
Lina Dunare s'a mai numit la Slavi, dei

cam prea pe rusete: Drumul Cazacilor spre
Tzarigrad 75).
") Cu izvorul ce ese din bazinul de piatra al principatului de Fiirstenberg din Donau-Eschingen
(Malte-Brun, Geogr. Univers. vol. III, pag. 69, edit.
Parisiis, 1853).
aplica proverbul : patria non ubi natus, sed ubi

educatus: Dunarea ajungand In culmea puterii
i a frumusetei sale tocmai cnd trece In tarile romneti trebuie numit fluviu romtinesc.
Originea numelui romdnesc .Duneire. Eruditul academician B. P. Hasdeu scrie:
Samonicus, scriitor roman, cu un secol
posterior lui Traian 0 care poseda pe atunci
o biblioteca de aproape 60.000 volume, mai
tot ce se scrisese vreodata pana la dnsul,

zice c in limba traca Danubius inseamna
purttor de nori
") A. F. lieksch, Die Donau op. cit., pag. 5-7.
La albanezi norul se cheama re.
71) Pliniu cel btr.n.
In toate limbile indo-europene radicala
") Larousse, op cit.
da
inseamna ideea a da, de unde o forma
73) Iornandes. Trad. Savagner, pag. 193.
participal
dan sau dana.
") Alfred Rambaud, La Russie pique, tude sur
les chansons hCroiques de la Russie, pag. 45, 80, 108,

188. Paris 1876.
") Iagic (pronunp Iaghici), Berlin 1876 Anal.

philolog slay, vol. I, pag. 301. Notele asupra numelui
slay, sunt Imprumutate dela academicianul Al.
Papadopol Calimach.
73) B. Maniu, op. cit. pag. 448 (citeste pe z ca t).

") Karamzin, Istoria Rusiei, (Tom. IV, 9).
") Vossius, cart. IV, c. 12, cit. de Al. Papadopol
Calimach.
") Oper. V asile Lupu F i Matei Basarab etc.
22
www.digibuc.ro
Dana-re, and nori, este dar nu mele

Dac mi-ar fi permis s m pronunt: care
tracic din care romnul a fAcut Dunei-re din toate aceste preri seamn cea mai
i pe care Samonicus l-a tradus, cu att nemerit ? ai Inclina &Are aceea a lui Maniu
mai corect prin vscpaocp6pog purttor de
pentrucA:
noH 80).
1. Numele Danubius apare In istoria roman cam la vreo dou' secole i jumtate
dup ce Galii locuiser marginile acestui
Tot limba albaneg ne explic de ce Grecii,
Romanii i Germanii au terminat numele

acestui fluviu prin p, pe care nu-1 au Ro- fluviu.
mnii.
2. Romanii adoptasera acest nume penAlbanezul re, nor, admite in unele cazuri trucA, probabil, au ggsit In el o analogie cu
un 9 inainte ()re ; ceea ce probeaz c nu vreun cuvnt luat de Gali din Italia, cu
este cleat o contractiune din zendicul awra, ocazia trecerii lor pe acolo i pstrndu-I
modernul persan abr, curdicul ayreh toate cu ei, la plecarea spre Asia, apoi l-au lsat
aceste Insemnnd de asemenea nor i pro- popoarelor ce au rAmas In locul kr. CAci,
ducnd la vechii persani un nume propriu altfel dupd cele de mai sus, este foarte greu
s se creadti eh' Roma ,singur, ale crei
Appocacicrocg, dat de nori.
Norul chemndu-se in albaneza re i vre,
Aocvo lo elin, Danuvius latin i Donau
al germanilor, dela cari au Imprumutat apoi
urme de marire i cucerire se vAd In lumea

Intreag, Roma singurei zic, s nu fi parti-
slavii pe .Dunava, maghiarii pe Duna etc.,

provin dintr'o form colateral Dana-wre.
lalte toate popoare un nume al Ei Dunarii ?
cipat i ea la onoarea de a fi dat, ca celei CA acest nume, In general admis i servind
Romnii frig singuri au retinut pe cade model, s nu fi avut nicio relatie etimoracteristicul re, In care se cuprinde Insgi logic, dac nu cu limba roman, cel putin,
cheia enigmei 81).
prin Gali, cu aceea a vreunui popor al Italiei.
8) In unele limbi ariane, s. e. la Celti, primitivul da, capAtA anume intelesul de a pdstra (Hasdeu).
B. P. Hasdeu, ht. Crit. a Romdnilor, ed. II-a, pag. 293 etc.
81)
23
www.digibuc.ro
NUMELE MARI1 NEGRE.

Astzi, Marea Neagr, se nume0e:
destul caracterul de seriozitate al hrtilor

fdcute in acea epoca. Chiar primii geografi
La Mer Noire, la Francezi ;

Black Sea, la Englezi;
Schwartzes Meer, la Austriaci 0 Germani;
Cernoe More, la Ru0;
Greci ca: Eratosten, Strabon, Ptolomei, etc.

au dat acestei mri nite conture destul de
bizare in raport cu acelea ale actualitAtii.
Kara Deniz 1), la Turci 0 'Mari;
Ce grad de incredere li se pot acorda ? Fost-a
Mare Nero, la Italieni i Levantini;

Pontus Euximis, la Latini;
Mavro Tallassa, la Elini;
Svarta-Ilaf 2), la Scandinavi.
ele expresia realittii sau ignoranta, mrit

cu efectul adurilor zonei toride asupra imaginatiei popoarelor, 10 avu 0 ea partea sa
de intluent in traseul conturelor Mbirii
Negre in acea epoc? 4).
Iudeii, fie din propria lor initiativ6, fie
invtnd dela preotii Egiptului, au fost

primii cari au cutat sA reprezinte pe o suprafat plan conturul lumii cunoscute ; cu
aceast ocazie ei au facut 0 pe acel al Mrtrii
Negre. De0 imperfect, ei cuno0eau In destul
Vrmurile sudice ale acestei milri; ct despre
marginile septentrionale ele erau nelimitate.
Regiunea sudic purta numele de Marea

Ascenez 3), aceea nordic6 de Marea Intunecatii.
Gradul de civilizatde al omenirii, in timpul

ceind termenul boreal al lumii cunoscute era
coastele sudice ale McIrii Negre, ne arAt in
1) Formaleoni, Histoire philosophique et politique
du Commerce, de la Navigation et des Colonies des
anciens dans la Mer Noire. Traduit de l'italien par

le chevalier d'Henin, officier de Dragons et charge
des affaires de S.M.T.C. prs de la Republique de
Venise. Venise 1789 Tome 1, pag. 211
2) B. P. Hasdeu, op. cit.
3) Fosta vreo relatiune Intre acest nume si acel
(posterior) de Axenos?
4) Vechea Entindere a Mara Negre. Dupa traditionalele cunostinte *) ce ne-au lasat vechii istorici si
geografi Greci si Latini, asupra intinderei Mrii
Negre, ea trebuia s se fi confundat cu Marea de
Azov, Marea Caspica si Marea sau lacul Aral si a
acoperit prin urmare imensele cmpii situate intre
si dincolo de aceste mari, adica Crimeea, Taurida,
Georgia, In fine tinuturile dela nordul Cubanului,
dela estul Caucazului, aproape de Volga si toata
tara ce forma litoralul Marii Caspice si al Marii Aral,
cuprinse intre acestea si pustiurile Manietei si ale
Embei.
Examenul acestor tinuturi justifica aaeasta traditie istorica si inspectia naturei solului nu lag nicio
Indoiala asupra sederei ce apele au filcut aici.
Dupa aceleasi traditii si probabiitati, muntii cei

inalti ai coastei meridionale ai Crimeei formau atunci
o insula in mijlocul Pontului Euxin si lantul Caucazului cu toata Circazia, o peninsula considerabila.
Asia Mica, cteva parti ale Rumeliei si ale Bulgariei, mai cu seama muntele Hoemul, au prezentat
Marii Negre intotdeauna o bariera de netrecut care,
*) In alts. luerare Topografia, se va vorbl mal arnAnuntit
asupra configuratiei Mrii Negre.
24
www.digibuc.ro
In timpurile cele mai vechi Grecii au
Marea de Sud, marea de miazazi la He-
numit-o A xenos, inospitalierei ; inainte de a
rodot 6).
fi deschis comertului ea era teribil, fioroas i periculoas din cauza repetatelor
Inseamn mare complectei.
sale furtuni; ceturi dese o acopereau astfel c

se crdea c tarmurile sale atingeau regiunile
Din aceast vorb i 'Euxinus, Romanii

fcur Pontus Euxinus, determinatei mare
"intunerecului i posomorita locuintd a noptii8).
ospitalierei.
Chiar in urma deschiderii sale Comertului
purta acest nume, din cauz6 c popoarele

ce-i locuiau trmurile, seacrificau pe altarele
idolilor lor pe nenorocitii pe cari naufragiile
Ii fcea s cad In minile bor.

Cand mai In urm Grecii se familiarizaseed' cu dnsa, cnd Ii civilizar trmurile,
ei au numit-o Euxinus sau ospitalierei.
3) Vezi Strabon cartea I.
cil toate secolele scurse de atunci nu a trebuit s.

sufere deck prea putine schimbri, chiar in urma
rupturii Bosforului Tracic si al evacurii apelor ce
rezult din aceasta.
Epoca acestui mare potop, care se pierde in
II6vrag, in limba cea mai veche elin,
Numele Mrii Negre era dat la multe

mri 7).
Diodor de Sicilia, fcnd mentiune de
potopul ce eind din Helespont, se ridic6 pn in muntii Samotraciei spune c

acest potop a fost consecinta eruptiei Mrii
Negre 8).
Spiritualul cltor Tournefort, spune c."

aceast mare n' are negru deceit numele 9).
Ovid avea o idee putin mgulitoare de

aceast mare (Euxini mendax cognomine
Pontus) ; in alt parte el o mai nume0e

Atrum mare, cu inteles de neagrei, funeste ;
poate cea mai funest din toate mrile,
pentruc niciodat vnturile moderate nu

bAtuser pe ea (Neque jactantur modeGrecia i toate trile situate la miazzi de Pontul ratis aequora vends) ; el voia s provoace
Euxin sau Marea Neagr si a crei traditie a trecut
aceeaqi neincredere chiar pentru locurile
noaptea timpurilor, a fost fr indoial aceea a
uneia din acele cataclisme cari sbuciumar Tracia,

dela fabul In istoria greaca, sub numele de potopul
lui Ogygs *) si potopul lui Deucalion **) etc.
Oricum ins, reduse de un lung numr de secole
la o foarte micd intindere, in comparatie, Marea

Neagr. i Marea de Azov au vdzut Ina aceast
intindere mai diminundu-se si Virmurile kr schim-
band putin cte putin de aspect si de forme, prin

aterisrile marilor fluvii cari se vars in ele precum:
Dunma, Nistrul, Niprul, Donul, etc. si prin depozitele incetisoare ale nenumratelor mici rulete
cursuri de ap cari se vars in aceste mri. Forta

valurilor opus& curentului, in aceste fluvii, a ridicat
bare, cari formeaz linzanurile ce se vd la imbucatura
mai multora din ele. Este dar prea admisibil, c o
mare parte din forme, contururi sau sinuositti,

date de cei vechi coastelor Pontului Euxin, forme
sinuositti att de diferite de acele ce li se cunosc
astzi, in kc de a nu fi fost dect produsul ignorantei
si al imaginatiei, sa fi fost reprezentarea fidel adevratei kr stri, la diferite epoce ***).
Potopul lui Orniots, dupa Herodot, a avut loc cAtre
1796 a Chr.; 200 de an! dup restabillrea grecilor In Europa.
**) Potopul lui Deucaleon, a avut loc In Tesalia In 1580
a. Chr. Pe 15.nga aceste doul, Platon face mentiune de un al
treilea, acel a lui Lyegom, care dupa marmorele Arundel a
avut loc un secol Inainte de rArboiul Troei.
**) Corrard, Guide de la Mer Noire, etc., pag. 15-17.
vecine.
(Nec minus infida terra timetur aqua).

Un vers a lui Ovid (Stygia modo nigrior
unda), a fcut pe Mry 10) s se intrebe:
dac el voia s arate Pontul Euxin? i dacd
mania ilustrului exilat avut-a oare atta

rsunet pentru a face 8 se adopte pretutindeni supra-numele de neagr dat ospitalierei mri a grecilor ?
6) Hist. d'Herodote, trad. par. Guiguett, Paris 1886
pag. 223.
7) Marea Adriatic inseamn Marea Neagrii. Adriatica nu este altceva deck. Atriatica: Ater la latini
inseamn culoarea neagrel ; de aici Marea Adriaticti
sau Atriaticti inseamn Marea Neagrei.
3) Formaleoni, op. cit. pag. 194, Vol. I note. Idem
pag. 201. Pontul, credeau acei din insula Samotrachi, fiMd inchis in forma de lac, fu asa de umplut
de apele rurilor ce curgeau intr'insul c el se revrs
spre a umple Elespontul, a inunda o mare parte a

Asiei, multe cmpii ale Samotraciei.
9) Mry, Constantinople et la Mer Noire.
70) Wry, op. cit.
25
www.digibuc.ro
In antichitate ea s'a mai numit: Mare

Scyticet 9, Cimericd, Amasonicd, Sarmaticii,
Ponticd, etc.
Notarulanonim al regelui Bela o numete

In limba latin Nigrum-Mare.
Cantemir, de asemenea in Tabula GeoGrecii bizantini au fost primii cari au graphica Moldaviae (pe la 1710) Mare Nigrum.
numit-o Mare Majord ; acest nume a fost
o In sus de gurile Dunrii, pttna in CHmai tetrziu adeseaori adoptat( i de latini 12).
meea ; in jos de gurile Dunrei Oa la Varna,
In evul mediu, Venetienii ca i Grecii, o

numeau Mar-Maor sau Marea Maurd 13).
In dictionarul turc a lui Hammer, se citete: Kara, negru ; supra nume care prezice
fericire dela Osman I 11.
Dela aceast epoc5., in adevr Marea
Neagr din punct de vedere turcesc, a secondat toate intreprinderile lor cele mari,
este dar foarte posibil ca Kara (neagrd) s
fi fost botezat de turci in sensul de fericitd.
Wry, care cunotea foarte bine literatura
trmurile rcnd parte din basinul Carpatino-Danubian, este propriu zis numele de
Neagra-Mare ; pe and dincolo de Meotide
i dincolo de Bosfor, ea niciodat nu s'a
chemat astfel, pAn la moderna generalizare
a terminologiei geografice 16).
Niciodat nu s'a vorbit un adevr mai.

mare 1
Se mai pretinde ea' numele de Neagrd ar

fi fost dat acestei mri, din cauza obscuriatii ce produc negurile sale, devi aceast
tuna', pretinde e nu a Osit niciun poet obscuritate a existat in toate timpurile,

turc, care s fi vorbit Mu de Marea Neagr.
Eruditul academician Hasdeu, pretinde c6
negreaa Pontului s'a ivit abia in evul mediu ;
numele acesta pentru prima oar se gsete
gratie pozitiei ce ocup marea pe fata pamntului, intre frigul i intunericul nordului
i. intre lumina i. cAldura Ecuatorului 17).
In cele din urm numele de Neagrii, se

la 'Mari, la Slavi, la Scandinavi, Unguri pretinde a fi traducerea 76rbei turceti Kara,
i Turci ; adic la acei cari cutreerau triun-
kli
cb: Turcii (se gsesc i de aceste preri)
ghiul marin nord-vestic, al cgrui vrf se i-ar fi dat acest supra nume din cauza
afl la gurile Dun'airii.
El mai spune ca origina numelui neagrit
se poate duce cel mult pan in secolul al
Carilor18), principalul din primele popoare
ce au locuit trmurile acestei mri.

In acest caz, turcescul i ttrescul Kara
X-lea i c6 la diverse popoare Marea Neagr
.Deniz ar insemna Marea Negrilor, cu toate

c5. Bouillet crede ea Ttarii i-au dat acest
Marea Romand, in inteles de greacii ( Roma nume din cauza negrilor pduri ce impodoflora) ; Marea Ras&
besc malurile sale.
Marea aceasta, adaug el, fu numit neagrei
In fine, un scriitor contemporan Frdric
din cauza romnilor. Acest nume trecu la Bchard (1872) o numete trista f i dezolata
Turci i la 'Mari, sub acel de Kara Deguiz ; Marea Neagrd. De ce oare ?
la Slavi Cernoe-more ; la Scandinavi, SParta16) Hasdeu, pag. 153.
haf ; iar Grecii il imprumutar dela Osmanlii,
11) Formaleoni, op. cit.
s'a mai numit:
prefcndu-1 in Mrxf3po-OriVoccraat; e posibil
16) Carii, nu erau greci de origina ci barbari cari
ins ea' i. ei BA' fi avut acest nume chiar cu

mult inainte 16).
adoptasera limba si obiceiurile argiane. Capitala
n) Marcus Annaeus Lucanul (64 p. Chr.) Pharsal

Cartea II-a
muffle de apus ale M6rii Negre, unde fundaser

mai multe orase. Nu se stie Ora la ce punct vorba
19 Hasdeu, Istoria criticd a Ronanilor, vol. I,
Mileziani ar putea proveni si din greaca Melos negru.
editia II-a, pag. 157.

18) Idem.
19 Mry, op. cit.

16) Hasdeu, op. cit.
Carior era Mikt i de aci se numea Mileziani colonisti care esiti din acest oras se r5spandisera pe tAr-
R5sboiul fiind mai cu deosebire meseria Milezianilor se crede ca vorba latin5. Miles, (din care
romnii au facut militar) derivl dela acest nume.
(Formaleoni).
26
www.digibuc.ro
CAPITOLUL I.
PE DUNARE DELA GURA TISEI LA GURA CERNEI.

1. TITUL.
Acest oras, liana gura Tisei, are o existenta foarte veche. Numele sa.0 este datorat,
probabil memoriei imparatului Titu, fiul lui
Vespasian, a crei persoana a onorat mult

umanitatea: deliciul neamului omenesc, cum
II supranumisera Romanii. Fra Indoiala ca,
ideea acestui nume este romaneasca In aimpiik pastorilor vala7zi, cum se numea oarecand
aceasta regiune. Era destul de important In

timpul luptelor lui Carol cel Mare contra
Avarilor. Istoria ungureascal scrie c aici a
fost capitala principelui bulgar Zalam. Arpad
dupa 32 zile. Scopul acestei ocupatii era

de a-si asigura mai mult linia de operatie
catre Buda.
In secolul al XVI-lea el fu Intrit.
Tratatul dela Carlovitz (al III-lea) arata
ca fortificatiile acestui ora trebuiesc distruse.
La 1688 generalii Heisler si Vallis operand
sub ordinele Electorului de Bavaria cuceresc
Titul.
La 1694 contele Caprara, asediat de Turci
sili sa se retraga, scapand astfel Petruwaradin, Kabila si Titul.

In planul campaniei din 1.695 Austriacii
Ii
puse maina pe aceasta regiune In anul 895.

La 1056 In acest loc se afla o insemnata
manastire a calugarilor Augustini.
La 1.138 Bella al II-lea numi pe capelanul
cucerindu-1 In luna August, 11 destina sa fie
dup plecarea mongolilor, numi, la 1238 pe

fidelul sau capelan: Ion, canonic presbiterian al Titulului .
garnizoane, Austriacii reocupara Titul.
transformat In camp 1ntarit spre a opri

garnizoana Belgradului sa se avante asupra
Timisoarei. Dar flota turca ataca cu 5000

curtii sale Lorencz, pretor al acestui oral. de oameni si ocupa Titul. Sultanul retraBella al IV-lea, la restabilirea Ungurilor gndu-se la apropierea iernei si lasand- slabe
In anul urmator 1696, In Julie Giafar
schimbandu-1 In acela de Locus credibilis.

Acest oras a fost Intotdeauna un impor-
Pasa urea cu flota cursul fluviului, cautand

sa. ocupe Titul, pe care-I si cucereste. Electorul de Saxonia insarcineaza pe generalul
Heiderscheim sa aeupe Titul, ceea ce are loc
tant punct strategic.
dupa serioase lupte cu trupele lui Giafar
Ludovic cel Mare ridica titlul de pretor
La 1552 Achmet beglerbegul, cu 160.000 Pap.

Turci, pleaca dela Adrianopole la Dunare,
La 1697 Turcii tree Dunarea spre a
pe care o trece la Titul si de aci peste Tisa, ataca Titul. El nu era In stare de aparare
indreptandu-se spre Timisoara, care cade i armata imperiala, inferioar cu % de
27
www.digibuc.ro
aceea a Turcilor, nu putea face nimic pentru

apArarea sa.
Conte le de Rabutin era ateptat din Transilvania cu forte considerabile, dar pericolul
c) S se ducA imediat In ajutorul Tituluii).

Principele in persoang, lud, noaptea urmA-
toare, drumul Titului in capul a sapte esca-
era prezent si ajutorul departe. Mai era temere ca Turcii sd nu lase Titul i sA se Indrepte direct spre Transilvania i in drum
s distrug corpul contelui de Rabutin.
Eugeniu de Savoya, cu puterea geniului
&du militar, nu fu mult ambarasat. Chiar
la 11722 August merse inainte-i, spre a se
droane, cari au fost urrqate a doua zi de
nentul mareal de cmp de Nehm, cu cteva

regimente, pentru a veghea la siguranta ce-
In trAsuri in acea parte O. de a intra in
cincisprezece batalioane i cari trebuiau s
fie la o zi depArtare de restul armatei.
Dar Nehm nu pAstrase postul sAu i dup

ce luptase o zi intreagA pentru a-1 apAra,
el se retrAsese la dou leghe de acolo. De
altfel Turcii nu pAstrar Titul
abanuni cu contele. Armata ajunse la Salic- donar, dup ce-1 arser. Aceast pierdere
Kabara. In timpul mersului sAu, Alteta Sa era simtit deoarece presupunnd ch' Turcii
SerenisirnA vizit Titul, acompaniat de prin- ar fi atacat Petruwaradinul, -pozitia Titului
cipele de Commerci i de contele Guy de le-ar fi inlesnit atacul. Principele Eugeniu
Staremberg. El 15s6 In acest ora pe locote- trimise ordin generalului Nehm s meargA
ttii, far% Ing a se angaja la o apArare
cetate cu cavalaria sa, ceea ce se execut

la 19/30 August. Mai intrar in cetate ge-
avurA ordinul de a observa micArile infide-
doi ingineri.
neralul inginer Goulon
Cele cincisprezece batalioane cari urmaser
lilor In lungul Tisei; de a anunta pe D. de
pe Principe se intorseserd in lagrul dela
Nehm 0 de a se uni cu el cnd va
Zenta.
imposibil si inutil. Alte dou. regimente

fi
Cteva zile In urmA, 11 Septemvrie, a
nevoie.
La 14/25 August armata campa la is-Var

0 la 15/26 in apropiere de Zenta. La 16/27
Nehm anunt. c fortele navale ale Turcilor,
avansaser pAri. In apropiere de Titul i de
avut loc bAtAlia. dela Zenta.
Salankemen (Stankamen), c. cu dou ore

Inainte avangarda lor trecuse Dundrea
numai era nicio indoialA c5. era urmat de
zenta cAlugArilor aich4ti.

A fost i un important centru al institutiei
greinicerilor numit Confinele militare 2).
corpul principal.
La 17/28 se confirmA avizul precedent cu
multe circumstante, intre altele cA o parte
din fregatele i eicele lor urcasenA Dull:Area
Austro-ungurii l'au numit Titel, nume impropriti, cad n cartea lui Mont dedicat i scrisa
&Are Petruwaradin, sustinute de un detapment de trei-patru mii
Acest ora, a fost mult timp renumit

pentru constructiile sale de vase. Arsenalele
sale devenir i mai infloritoare prin pre-
sub ochii Principelui Eugeniu de Savoya, acum un

secol si mai bine cnd erau mai toleranti, Ii spuneau
Titul.
2) Confinele militare. La inceput aceasta institutie
Ulterior s'a aflat e in seara de 16/27

contele de Rabutin ajunsese la Arath.
Intre timp Principele Eugeniu intrunise
purta numele de Coloni militari. Ea fu fondata in

timpul domniei Mariei Tereza. Era organizata in
consiliul de razboiu. Trei lucruri au fost hotdrite:
bani. Fiecare colon poseda cam opt jugre de pamnt, cu singura obligatie de a asista la manevrele
trimestriale si de a face oarecari corvezi cari in de-
a) SA se ordone inaintarea in trAsuri a

corpului Rabutin ;
b) S se prepare un pod lng6 Mica Ce-
nia
scopul de a acopeii flancul imperiului ca o santinela

gata a-I apara si a carei intretinere sa nu coste multi
finitiv, treceau in folosul colonilor, caci aveau de scop

intretinerea soselelor.
Fetele soldatilor, pentru a mosteni micile domenii
trebuiau s se mrite indat ce ajungeau varsta de
28
www.digibuc.ro
Cum insA pericolul ce ameninta frontiera scrierile lui Maximin i Priscu, sA fi fost
din spre aceast6 parte s'a inMturat prin palatul de scnduri i regeasca curte a Hu-
decadenta imperiului otoman, institutia gra-
nitei i pierdu toat6 importanta.

In anul 1848/1849 Sarbo-Croatii se intrunesc la adApostul acestor regiuni, apoi ies
la larg spre a opera. In primAvara anului
1849 Perczel, seful Ungurilor din Bascat
caut s'n." pura maim pe platoul Titului dar
nilor in care, Care anul 449, Attila, biciul

lui Dumnezeu, Ii isprvi viala in noaptea
nuntdi sale cu Ildico, una din fetele unui
principe pe care el II deposedase 1).
2. THEISSECK.
este respins de SArbi. Ielacici trece Dun Area
Punct chiar la gura Tisei, pe DunAre, loc

de ambarcare sau de debarcare a pasagerilor
la Salankemen, bate pe unguri la 7 Iunie
sau mrfurilor destinate a urca sau cobori
stil nou, dar incercnd s." ia Peterwaradinul

este respins, apoi btut.Ing5. canalul Bascat
Tisa.
3. GURA TISSEI.
opreste pe unguri numai prin faptul cA
s'a intArit pe platoul Titului (G. Ianescu,
Lucrri considerabile, intreprinse In acesti
Geografia Militar 1894, pag. 129).
din urm ani, pentru a regula cursul acestui
Nu departe de Titul, in Dreieck, care este rA.u, au transformat in terenuri arabile o
udat de Tisa si de Durare, se credo, dup mare parte din bltile cari aveau de origina
mritis si In general colonelul le hotra brbatii.

Ofiterii erau sefi militari, administratorii i judecatorii coloniei; astfel In temerea de a se fonda o feo-
dalitate care ar fi putut deveni foarte puternick

nu li s'a permis de a poseda cu titlul ereditar cea
mai mic parte de teritoriu; ei primeau o solda In
in partea inferioar a cursului su dese

inundatii i formau aici focare de boal 2).
Dela 1845 s'a lucrat neincetat la regularea cursului acestui rAu; mai este poate
ceva de fAcut. Deja s'a impiedecat inundatiile de a se Intinde departe i a se Intretine mlastinele de pe ses.
bani. In caz de razboiu toti colonii trebuiau sa serveasck dar In acest caz ei erau tratati ca i trupele
Cele dou5. stavilare, construite pe ambele
de linie. Mal trziu corpul primi o noua organizare
sub numele de confinele militare. Sub acest nume trmuri In lunguI rului, sunt aproape terse Intelegea o diviziune politica i administrativa a minate, cursul fluviului este scurtat cu 400
imperiului Austriac, formnd una din cele 14 mari
guvern5minte. Capitala sa era Carlsstadt.
1) Acosta' fatala nunta a regelui hun se gaseste
Confinele militare cuprind o lunga zona de teri- descris cu mare talent In Vito lui Attila de Amtoriu care se Intinde dela Adriatica la extremitatea med6e Thierry.
de est a imperiului, In lungul Dravei si al Dunaiii
2) In vechime acest rau se numea Pathyssus
pe toata frontiera turca. Toti locuitorii erau In Tibiscus; astazi In romaneste Tisa, In ungureste
acelasi timp soldati i cultivatori; magistratii
Tisza; In nemteste Theiss; In slavoneste Tiza.
functionarii erau ofiteri de diferite grade si proprieTisa este cel mai mare afluent al Dundrii; lungimea
tatile domenii militare ereditare pe cari locuitorii sa este de 1.300 km.
le aveau dela stat, sub diferite conditiuni ale serLa etiagiu, latimea sa este: la Tocay, 100 metri,
la Seghedin, 130 metri; la Feldioara este de 400 metri
viciului militar.
In timp de pace forta militar a frontierelor era si la Titul 250 metri. Adncimea la Tocay 2 metri;
de 45.000, supusi la doi comandanti generali: Co- la Seghedin 6 metri si la Titul 3 metri.
In partea In care curge paralel cu Dunarea patul
mandantul Croatiei i Slavoniei, a crui autoritate
se Intindea pe cele 10 cercuri regimentare i Coman- su este mai jos decal al acesteia din urma. Catre
dantul Banatului si al Serbiei, care guverna un teri- gura cursul su devine foarte lent. Este un rat' navigabil i vapoarele mici 11 urca pn5. la Tocay.
toriu formnd cinci cercuri regimentare.
Aceste 15 cercuri cuprindeau 150 companii, distri- Trmurile sale sunt putin Inalte de aceea sesul su
buite In attea cantonne. Scopul acestei organizari este supus la vaste i dese inundatii.
De o parte si de alta in regiunea de jos, patul rului
care dateaz din 1807, a fost de a stabili o bariera
contra incursiunilor Turcior ti a invaziei ciumei In este acompaniat de Intinse mlastine, alimentate prin
imperiu (Larousse C. Tom. IV, pag. 908, Col. 4). debordarea rului si a afluentilor sai.
29
www.digibuc.ro
km i un teritoriu aproape de 300 mile jurul locului unde se afla ruinele Stankaptrate germane (16.000 km) este dat menului. Prin acest mijloc ea a taiat proviziile
culturii 1).
imperialilor .1 desfacu chiar cateva regimente, cari veneau dela Osek pentru a se
4. STANKAMEN.
reuni cu armata. Vizirul dirijnd cu abiliNoul f i Vechiul Stankamen, sunt doua tate mersul nocturn al armatei sale prin
sate, pe tarmul drept al Dunarii renumite focuri i ;cum acest mar fusese Mart cu
prin aceea ca aci Austriacii au catigat la iuteala, armata germanit a fost surprinsa i
19 August 1691 o mare victorie asupra tiata in retragerea sa de podul i proviziile
sale. In aceasta trista situatie i mai cu
Turcilor.
Btalia dela Stankemen (aa numit In seama ca lipsea proviziile, Principele de
acel timp ; azi unguyete Zalemkemend ; sk-
Baden a fost obligat ad dea o batlie, care
bete Stankamenn) a fost destul de snge- se termina In avantajul sat' ; lupta a fost
atAt de sngeroas Inat cu drept cuvnt
roasa pentru cretini.
Consultand generalii sai asupra ideii daca se considera ca una din victoriile lui Piru,
trebuie sa atace pe cretini fail a le rasa caci In nicio batalie a acestui Indelungat
timp sau a atepta atacul lor, Eghinli Mo- razboi, nu pierduse atta lume.
Lupta s'a dat pe malurile Dunarii.
hamet, aga enicerilor, i mai cu seama
Turcii, retranqati inteo directiune perKhodjia-Khalil, vechi vizir, se pronuntara
pentru ultima idee ; la care vizirul raspunse:
Te-am poftit sa ma urmezi, s te arat ca

un barbat, iar nu ca o femeie 1 Khalil man-
pendiculara pe cursul Dunarii i cu fata In

directia acestui curs, aveau la spatele lor
podurile imperialilor, stnga lor rezemata
gaindu-i alba sa barba, replica : N'am pe Dunare iar dreapta pe toata cavaleria
dect putine zile de trait ; putin imi pasa lor comandata de Gimengie-Paa.
daca voiu muri astazi sau mine ; dar nu
Aceasta masura obliga pe Ducele de Baden
voiesc 86 ma gsesc acolo unde imperiul nu sa ia i. el A dispozitie analoaga, avand
va culege cleat ruine i nenorocire dreapta rezemata pe Dunare, Ducele se aped
(Histoire de Turquie, pag. 53).
In centru, in capul infanteriei, iar la stnga
Marele vizir Ahmet-Paa-Kiuperli, vaznd
gramdi cavaleria sub ordinele Marealului
ca principele Ludovic de Baden parasise
Tinewold. Astfel ataca infanteria turca In

retranamentele sale, compusa numai din
Stankemen, in fata gurei Tisei, pe tarmul eniceri. Aceasta trupa opuse o lung& i vidrept al Dunarii, i in locul unde astazi guroasa rezistenta printr'un foc continuu,
se afla cele 2 sate (Noul i Vechiul) cu acest pe cAt timp erau asigurati de cavalerie la
nume, lua hotarirea sa-1 surprind prin- aripa dreapt. Cnd Irma cavaleria imperiala
tr'un mar de noapte, sa-i taie drumul i ataca i ea cavaleria tuna, aceasta la cel
sa-I bata. In acest scop, la adapostul intu- dintai foc se puse pe fuga ; atunci enicerii,
nerecului noptii, armata turceasca urea Sava cari dupa vechiul proverb turc au ochiul
Ora la Mitrovita, unde traversa Sarviciul, bun (spre a observa cavaleria) i picioare
pentru a ctiga dealurile .1 ascuni prin bune (spre a o urma) se amestecara cu &aim
ele, de vederea armatei germane, Turcii i facura ca i ea. Vizirul pierdu viata lovit
venira Bali instaleze lagarul lnga Dunare. de un glont in tmpla i imperialii au ramas
Acest lagar era pe inltimile cari aunt in stapni pe cmpul de bataie, arme i bagaje.
Nu ramne nicio indoiala ea' daca s'ar fi
atacat
deodata, de ambele parti, s'ar fi
1) Din cursul de geogratie al lui Cobalcescu dela
coala finer de militari.
facut o mare economie de sAngele celor
Semlinul i se retrasese dare castelul ruinat
30
www.digibuc.ro
pierduti in luptg
cari au lost foarte guri
imbelugata sa viata in fapte mari ;

cadavrul au, ulterior, a fost transportat in
multi 1).
In 1695 o flotilg turceasa compusg din
40 vase, dup ce a fortat trecerea pe la
interiorul Ungariei.
Ruiava, urea fluviul atre Stankamen, pe

cnd un corp de cglgreti inainteazg. cgtre
Panciova, pe tgrmul stng i In lungul fluviului. (G. Ianescu, 4 Geografia Militar #
Dupg ce armata germang fu bgtutg la

11 Julie 1739, la Grocka (Hissar Egik) ea
veni la Belgrad ; lgs in acest ora o garnizoang indestulgtoare, apoi trecu Dungrea
pe doug poduri, pe cari le construise i pe
1894).
cari apoi le desfgcu. Imperialii aezarg corturile lor in fata Belgradului pe care-1 peizeau
5. SEMLINUL.
Semlinul sau Zemlinul ; Zemun la Srbi ;

Zimony la Unguri, vechea MalaOilla; se crede
a fi pe urmele anticului ora roman Taurunum2) i care cu Singidzzmul formau statia
astfel de departe (zice probabil in ironie

Daponts 1). Ei mai trimiserg cteva trupe
in cmpia Semlinului, situat intre Dunre
i Sava. Imprejurul ruinelor castelului lui
Hunyade se fond in 1739 2) noul ora, de
cgtre locuitorii retraqi, dup pacea, din Bel-
flotelor romane de pe Dungrea de mijloc.

Acest important ora a jucat 1ncg din grad.
timpul cruciatilor un rol strglucit... Dar ca , La sudul Semlinului, la vreo 4 km in
i Belgradul, vechiul sdu rival, el a pierdut dreptul frumoasei grdini a Topciderului, se
mult din splendoarea sa. In 1096 armata vedeau urmele intgririlor fcute pe tgrmul
cruciata trecu in ordine prin Ungaria ; regele
Coloman o primi intr'un mod foarte amical
i-i oferi tot concursul.

La Semlin lug cruciatii s'au depgrtat dela
datoria ospitaliatii. Locuitorii au pus mna
pe arme si prin fort:6 imblnzirg pe rgsvrdtitori.
stng al Savei 2) de catre Principele Eugeniu
de Savoya, in scopul apgrgrei Belgradului,

despre care voi vorbi mai departe.
In timpul confirzelor militare, acest ora a
avut o mare importantg.
In 1758 luna Octomvrie, Turcii inaintaser pe malul stng al Dungrii Ong in
Nu mult dupg aceea o noug armat cru- dreptul Belgradului, ba chiar mai departe,
ciatg, sub conducerea lui Petru de Amiens, amenintnd Ungaria. Generalul Laudon
de 40.000 de oameni, sosi sub zidurile ce- alergg in ajutorul Semlinului, amenintat a
atii i voind s-i rgzbune insulta pAtit de fi luat de Turci 4).
Cu toate intgririle sale de brazde qi propredecesorii lor, cruciatii s'au aruncat asupra
oraului, 1-au luat cu asalt i 1-au jefuit. fundele bglti care 11 inconjoar, el nu mai
Impgratul bizantin, Emanoil Comnenul, poate conta intre punctele intgrite. De aici
ocupg in 1152 acest ora, pe cnd regele
1) Daponts, op. cit., pag. 244.
Ungariei Gheiza II-lea, se rgzboia in Rusia,
2) P. Larousse, Diction. Univers., Vol. XIV, pag.
pustiind tot tinutul de peste Dunre.
In timpul rzboiaelor turceti, se intelege
525, col. 3.
3) In franceza Save, In germangi Sau, in latineste
dela sine, ca acest ora suferi inspgimn-
Savus ; Carpis, la Herodot, IV, 49. (Guiguet). Din
tgtor 3).
Ion Corvin de Hunyade zidi aici un frumos
vigabile.
900 km ai cursului On, aproape 56 km sunt na-
bolnav de fri-
Are izvorul in Alpii Carnici in Carniolia. Forma

sa este foarte sinuoas. Se vars in Dunare intre
1) Dup6 Marsigli, L'Etat militaire de l'empire

Otoman. Vol. II, pag. 115.
2) Arnmde Thierry, Hist. d'Atila, Vol. I, p. 239.
Adriaticei, si la 43 km la vale dela gura Tisei.

4) Docum. privitoare la istoria romdnilor, Vol. II.
Suplim. I, pag. 6, scrisoarea lui Choiseul atre Afa-
castel, in care-i terming
Belgrad si Semlin, la 67, 28 metri deasupra nivelului
9 Al. F. Heksch, Die Donau, etc., pag. 629.
cerile strine.
31
www.digibuc.ro
Inainte, pozitia sa II cheam s. joace un bari 0. el singur este respins 0. pus pe fug.
rol mai pacific: s fie intrepozitul natural Ulterior urmnd tratative Intre ei, Baian
al comertului Austro-Ungar cu trile pe- sustinea c Romanii nu aveau dreptul s
ninsulei Balcanice.
pun piciorul pe -trmul stng al Dunrii,
care ii apartine in totalitate, fiind provincia
6. INSULA RAZBOIULUI1).
sa
In acest timp Priscu fu reintegrat In
Numele stiu amintete desele rzboaie comanda sa. El primi cu o violent mnie
aceasta nou pretentie, mai insolent cleat
intre musulmani i cretini. Ea este lung6
lath'. A fost de foarte multe ori ocupat de cele anterioare: 0 de and, strig el, cu totul
diferite armate. Aici se reunird armatele lui Infuriat, un fugar 2), primit prin gratie la
Suleiman Magnificul, care de trei ori urcar
Dunrea cu flote mai mari de 3000 de brci.
CAtre anul 599 d. Chr. pare s fi avut loc
noi, Indranete s fixeze limitele imperiului

nostru
In aceast insul, unul din evenimentele
apropie de Singidunum (Belgradul astzi),

fr a spune nimic ; lu oraqul, Il drm
timpului cele mai importante, intalnirea ge-
neralului roman Priscus, care comanda la

Dunre, cu Balan, hanul Avarilor sau imperiului al .doilea hun. Aceast Intlnire avu
loc In urmtoarele imprejurri:
Generalul inspirase momentan Impratului Mauriciu, gratie intrigilor bizantine,

oarecari nemultumiri.
Pentru aceasta el a fost Inlocuit la comand printr'un frate al impratului. In
Aceste cuvinte supr pe Baian. El se

i evacu pe locuitori In Panonia. Ajuns
prea trziu cu armata sa, Priscu ocup una
din insulele Dunrii, aproape de aceast
nenorocit cetate (care insul nu poate fi
dect insula rdzboiului) i cei doi efi se
gsir. In prezent, separati numai printr'un
brat, al Dunrii.
Ei voir s se vad4; banul veni &Akre
descinse pe trm ; Priscu Inaint intr'o
timpul comenzei acestuia din urm, un corp

de cavalerie volgar, chemat de Man dup
marginile Volgei, ajunse In cdmpiile pon-
barc Ora la distanta la care se putea
Sirrnia cu capitala Sirmiu.

Acest corp merse linitit neatacnd, neamenintnd pe Romani, cnd un corp de
foc i snge.
auzi vocea ; intrevederea se petrecu In recriminatii i reprouri mutuale 2), numai f-
tine 2) 0 lu pe trmul stng al Dunrii mnea deat rdzboiul j Priscu se pregtea

drumul ce ducea In Hunia sau Avaria, al cu activitate pe Dunre, cnd auzi c hanul
arui centru se -tie a a fost In peninsula se aft-6 In Dalmatia unde trecea tot prin
cavalerie al acestora din urm, In observatie

In localitate, fAcu s plou asupra Volga-
rilor o grindin de sgeti
i proiectile.
Volgarii se oprir, se Intrir, artar intentia i atitudinea lor panie precum

pacea ce exist Intre Romani 0 Avari; dar
generalul roman, fratele Cesarului, vine dup
trmul drept cu Intriri,
arjeag pe bar-
1) Solul smi se af16 la .76 m deasupra nivelului

Unii autori o numesc Marea insul6. a razboiului.
4) Prin aceastsd expresie scriitorii inteleg cmpiile
dunkene ale Moldovei 0 ale Munteniei.
Furios, se duse i ateapt In Panonia
de sus, armata Avarilor, o bate i pune

maim pe toat prada. Hanul ridic la rndul
su toate oardele 0 In capul lor se arunc

asupra Traciei nelsnd In urma sa dect
un fluviu de snge 4).
7. BELGRADUL.
Acest ora a purtat diferite nume: Singidunum, la Romani ; Singedon la Procopiu ;

1) Theophilact, VII, 10, pag. 177: Theophan, pag.
233. Anast., pag. 80.

4) Theophilact, ub. sup.
4) Theophilact, VII, 10.
4) L'Histoire d'Attila, II, 37 si 38 par M. Amde
Thierry.
32
www.digibuc.ro
Cetatea-Albd a Sdrbilor la Romani; Darol

Djihad, Dar-ul-Djihard (Poarta rbboiului
Marcu Ulpu Traian, lmparat, comandant sef. Liciniu Sara 1) secretar intim
si prim consilier al Imparatului. Adrian,
Locot. al Imparatului. Apolodor din Damasc, superintendant general al construetiilor si al lucrarilor de aprare ; inginer
sfnt) la Turci; Griechisch Weissenburg (Ce-
arhitect 2).
Alba Graeca la Romanii din Orient (Austroromani) ; Biograd, Beograd, Bielgorod sau
Belgrad (Cetatea-Albd) la Slavi; ndorFyr (Fehr) vdr, Uj-Fehrvar, la Unguri ;
tatea-Alba greceasca) la Germani ; Aeux

noAK, la grecii bizantini ; iar la grecii vulgari: 1VirreALypdc8Lov, Miratypac, BasypOLov,
'ApiteXoypecat, IleAeypo'cau, BaLypatov, Be
AtypaL, 'Acrrrpox6 pa 1).
Lasand la o parte epoca oamenilor primitivi, acii de cavernei, cei dinti locuitori
cunoscuti, cari par a fi locuit aceasta re-
Garda imperialei (formata din cohortele

pretoriene):
Comandant, Claudia Livianu, prefectul

pretoriului.
Trupele din ambele Mesii :
Comandant, Maniu Liberiu Maxima 3)

giune a pamntului, au fost Celt,ii. Obscuri
ei au trait aproape 1000 de ani, guvernatorul uneia din aceste provincii:
a) Trupele din Mesia inferioard :
locuind aceasta regiune pana cnd cuceririle
Scitilor ii impinsese spre occident.
Legiunea I Italia, comandant Adrian
(locot.
al imparatului). Aceasta legiune se
Mult timp In urma Intarindu-se, ei revenira, batura pe Antariati, pe care ii gasira destinse cu bravura In razboi.
Legiunea V Macedonia, comandant Pornocupndu-le locul, formara un mare imperiu, pe care-1 Intinsera pna la Marea peiu Falco.
Neagra (al VI-lea secol a. Chr.).
Trupele din Mesia superioare :
In timpul acestei mari lmparatii, solul
Legiunea VII. Claudia Pia Fidelis, dimai ales mOurile Dunarii, se acoperi cu stinsa cu bravura In acest rzboiu.
orase. In al III-lea secol, Insa o revolutie
Legiunea IV. Flavia Felix.
ale carei cauze i detalii lipsesc cu totul,
desfacu acest colosal imperiu pentru a nu
Trupele din Panonia :
se mai forma cleat natiuni izolate cari au
Comandant Q. Glair,' Atilia Agricola 4),
fost pe rand Invinse de legiunile Romane 2).
legatul
consular al Provinciei.
Roman au zidit o mare cetate pe locul
Legiunea
II-a Adjutrix : Legiunea XIII
ocupat astazi de orasul Belgrad. Ei au pus
aci sediul legiunii a IV-a, Flavia Felix. geminei Pia Fidelis. Legiunea XIV gemind
In acest punct divinul Traian, trecu In Martia Vitrix.
revista pentru prima oat* dupa concentrare, armata Romana ce urma s intre In
Cohorta I Civiurn Romanorum equitata ;

Cohorta lI Hispanorum ; Cohorta IlL Bri-
Dacia.
lat statul major i ordinea de bdtae a

armatei romane la Inceputul primului razboi contra Dacilor:
Dapontes in Ephemerides Daces, pag. 89. (Note).
9 Les premiers habitants de l'Europe, par H.

d'Arbois de Jubainville, Paris 1877.
Cohortele auxiliare :
tanica.
1) Dupa raiboi acestei persoane i se conferi onorul
ornamentelor triumfale, care se decerna numai Im-
2) Procopiu, De aedificiis, Cart. IV, Cap. VI.

5) Dione Cassiu 68, 9.
4) Gruter, 316, 6 i 7.
33
www.digibuc.ro
C avaleria Numida :
Comandant, Africanul Lucius Quietus 1).
Armata Rinului :
Comandant Adrian Legiunea I Minerva,
Pia Fidelis, Legiunea I Adjutrix , distinsk
cu bravurk in rzboi.; Comandant T. Iuliu
Maximu Broechu ; Legiunea IX Claudia Pia
Fidelis. Aceste trei legiuni erau luate din

garnizoanele Rinului. Legiunea XII, F ulminanta, venit din Orient.
Legiunea X. Gaming, comandat de tribunul Q. Priferniu Poedu 2), nu se stie din
care armat falcea parte, dup cum Miniciu
N atalis , comanda o legiune i pe care anume
nu s'a aflat Ora acum.

Din legiunile mentionate mai sus, trei nu
intrark deloc In lupt (din care dou probabil din armata Rinului).
In total un efectiv de aproape 80.000
oameni.
pe tronul Constantinopolului, Mauriciu ; BaIan hanul Avarilor cari formaser un al

doilea imperiu hun, compus din: huni, slavi,
etc., formand o armat tare, In peninsula
hotri 86 atace pe Romani. El

Incepu prin Belgrad (Singidumul de atunci),
11 Inconjur In o frumoas zi de varg, timp
In care locuitorii se aflau Imprstiati la

Camp, lucrnd agricultura.
Cu toate c orasul era aproape desert si
garnizoana luata fr veste, Romanii se

btur bine si cu ajutorul loeuitorilor rmasi
sau alergati de toate prtile, garnizoana

facu din Avari un mare mtel ; la fine ins6
Avarii rkmaser stpnii cettii pe care o
jefuir i drmark 1).
Iustinian restabili cetatea din ruine.

Slovenii, cari, deja la finele secolului al
V-lea, incepuser sk treac Dunkrea pentru
a se stabili la sudul acestui fluviu, fac din

nou progres. Populatia romank se contopaste cu ei sau se retrage In munti 2).
Cktre finele secolului al VII-lea, Eratliu,
Impkratul Orientului, pentru a proteja fron-
La organizarea imperiului, acest teritoriu

fcea parte din Mesia superioar sau occi- tierele imperiului, contra prklArii barbarilor,
dental.
cheam6 triburile slave care tr4iau pe verIn al III-lea secol d. Chr. se semnaleaz santul nord al Carpatilor, &are Vistula.
in aceastk localitate debutul emigratiilor Croatii fur cei dintai care venir: ei ocupar
germanice.
Istria, pn'a. spre Spalato. Putin in urrn
In al IV-lea secol invaziunea Vizigotilor (an 640) Srbii Ii urmar ; ei, imprastiindu-se
lui Allaric. Ctre finele acestui secol Ostro- ocuparg, la inceput, Macedonia, apoi Bulgotii lui Theodoric, impinsi de Huni, do- garia, in fine Bosnia si Croatia, populnd
bandir permisiunea de a se stabili In aceast trile pe cari invaziunea Avarilor le deregiune, dar mai trziu ei au fost goniti de vastase completamente, terminar prin a se
Avari, cari erau arzati pe trmul stng al stabili intre Drina si Timok.
Dungrii i cari Impingeau departe, in imLa inceput, Sarbii au fost vasalii Grecilor,
periu, incursiunile lor, pe tkrmul drept al cari Ii chemaser ; apoi ai Bulgarilor. Cu
Savei si al Dunrii.
incetul frig, puterea lor mrindu-se, sefii
In pijlocul secolului al V-lea expeditia lor devenir independenti ; ei aruncark suHunilor lui Attila.
veranitatea impkratilor din Orient 0 forIn al VI-lea secol restabilindu-se autori- mnd o Intins domnie, luar numele de
tatea imperiului roman de Orient, la Bel- regi 3), primind investitura dela Papa. In
grad, iar in anul 582, murind Tiberiu, urm6
1) Ammian Marcelinul 29, 8; Dione Cassiu 67
8, 22, 30 i 32.
c.
') Hentzen, pag. 137.
1) Hist. d'Attila, pag. 13.

I) Rapport de la Mission Suisse etc. sur la guerre
Serho-Bulgare.
3) Kral, 1165.
34
www.digibuc.ro
acest timp, Belgradul, sub dinastia Nimanizilor, trece in minile Srbilor, dupk ce in
greci, impinge cuceririle sale Odd la portile

Constantinopolului dupd ce in 1330, supuse
al X-lea 0 XI-lea secol, fusese dominat, . pe Bulgari. Imperiul ail se intinde dela
pe rand, cnd de Unguri, cnd de Byzantini.
Astfel: Srbii sunt constrn0, la inceputul

secolului al IX-lea, s6 recunoasa suprematia Bulgarilor. Dela 976-1.014 Samuel
-tarul Bulgarilor repune pe Srbi sub sceptrul
du. In 1018 Impratul din Orient, Vasile,

exterminatorul Bulgarilor, face din Serbia
o provincie roman. In 1040, marele ef
Belgrad la Raguza 0 Ianina, istmul de

Corinth, dela Marea Ionia la Marea Neagrd,
cuprinznd mare parte din Tracia, Macedonia,
Albania, Epir, etc. Acest imperiu reprezint
apogeul puterii sarbe0i 0 rmne visul de

aur al aspiratiunilor nationale.
In 1356, el merse asupra Constantinopo -
lului, in fruntea a 80.000 oameni 0 poate

Boghislav Stefan cu armele in mn, d a l'ar fi luat daa nu ar fi murit Mil veste.
libertatea Sarbilor. Dela 1050-1084 fiul s4u Speriat, Imperiul din Orient cheam6, din
Mihail este numit rege cu aprobarea Papei Asia, pe Turci in ajutor.
Greg9rio al VII-lea.
Acesta a fost apogeul Serbiei: se poate lesne
Dela 1082-1085 Bosnia se reunete regatului Srb. Intaia (1096-1099), a doua

(1147-1149), apoi a treia (1189-1192) cruciat deschid drumul Belgradului 0 a Constantinopolului. In 1151, imp6ratul Orien-
intelege starea de prosperitate in care se

afla Belgradul in acest timp.
In 1356, Voevodul Vuca0n, omoaa pe

tarul Uro, fiul lui Duan 0 punnd na na
pe putere, reia titlul de Kral (rege). In 13 66,
Bulgarii se supun Turcilor, cari dela 1353

intraserd in Europa. In 1377r-Vuca0n e ste
dub ordinele marelui lor ef Stefan Nemanja. hivins 0 omorit de Turci. In 1382, principii
Dela 11.95-1224, fiul sau stefan al II-lea slavi, In urma luArii Sofiei de Turci, se
unesc in contra lor.
este primul rege incoronat al Serbiei.
Unul din suceesorii lui, Lear, demoraIn acela0 timp cu Srbii, Bulgarii se relizat
prin intrigile continue ale seniorilor
'volt in intslegere cu Romnii ( amestecatura
locuitorilor prinzitivi cu Romanii, li califia feodali, al aror rezultat impiedec unirea
Lt.-Colonel elvetian H. Hungerbuhler in ra- tuturor eforturilor slave, dup ce distruge
portul su asupra azboiului Srbo-Bulgar, Belgradul spre a nu mai fi mi. element de
dela care imprumutin din datele de mai discordie intre Unguri i Srbi 1) este bAtut
sus). Cu totii fac imperiul Romno-Bulgar, la ampia Mierlei (Kosovo-Polge) in sngedela Belgrad la Maritza inferioar 0 Aga- roasa lupt din 13 Octomvrie 1389 (Amselfeld, aproape de Novibazar) al arui su
thopolis pe Marea Neagr.
Acest imperiu, care cuprinde mai toata venir este Ostrat in legende ca unul ce
Tracia, toat5, Macedonia, Albania, este apo- arat ziva aderii independentei nationale.
geul puterei bulgare ; dela 1275-1320 dom- srbeti.
Rout prizonier, Kneazul Laar este dene0e regele sarb Um Milutin. El cuprinde
capitat
dar 0 Murat al II-lea, Sultanul innordul Macedoniei 0 al Albaniei. Stefan
ving6tor,
este asasinat de un fanatic, Milo
Duan (1321-1355) supranumit Puternicul,
mai inti rege, ia (1346) titlul de tar al Cobilovici, care se strecurase pti in corSrbilor 0 al Grecilor. El este care zide0e tul au.
Srbii au pAstrat ing principii nationali,
pentru prima oar cetatea Belgradului, teritosub
numele de Despoti. Succesorul lui Lazgr)
riul creia '1 supune in 1355, cu Bosnia, din
fiul
s'Au Stefan cel inalt, face din Belgrad,
mAna Ungurilor, intinznd orapil destul de
tului Emmanuel, reduce din nou la ascultare
Serbia 0 Bosnia. In 1.183 Sarbii se r6scol
departe. Profitnd de sldbiciunea impratilor
1) Din Ist. Belgradului (Ghid).
3*
35
www.digibuc.ro
pentru ctva timp, capitala sa i unul din
hotrire in mijlocul vaselor inamice, ca
innec o parte din ele, puse lama pe alta,

iar restul il imprsti in toate prtile. Acest
succes deschiandu-i comunicatia cu Belgradul, el arunc in cetate pe redutabilul
resedinta sa la Semendria.
Pozitia admirabil si tare a acestei cetti, Ion Corvin de Huniade (Dracul Turcilor
zidit pe coline, excelenta portului su, soli- sau Dracul pentru Turci) i pe Ioan Capiditatea zidurilor sale, a Meut mult timp stran, clugr cordelier, trimis de papa Aledin ea bulevardul Ungariei contra Turciei, xandru In Ungaria pentru a predica o crucare nu incetase a incerca posesiunea ei. ciad, care ridic moralul soldatilor, merAsa, in 1439, primul print infidel care o gnd, la toate ieirile, in capul luptatorilor,
succesorii si, Gheorghe 1) Brancovici, cedeazg Belgradul regelui Sigismund, In

schhnbul'unor citadele, In Ungaria 2) i mut5
atac, a lost Amurat al II-lea. El veni, urmat

de toate fortele sale, s asedieze Belgradul
cu crucea (crucifixul) In mn si artndu-le

coroana de martir suspendat deasupra ca-
11 bombard fr preget, timp de mai
petelor lor dacii mureau pentru aprarea
si
multe zile si nopti, cu tunuri a c6ror ghiulele religiei.
erau de 100 livre. 0 parte din fortificatii

fur rsturnate de proectile i Amurat crezu
El se gsea totdeauna in mijlocul pericolelor. Oblignd pe lupttori s moo.*
momentul sosit, de a da asaltul general.
cleat s se retragA, trupele intrau totdeauna
Dar locuitorii juraser5. s se ingroape sub

ruinele patriei lor si cu toate ea' Turcii, sub
conducerea lui Ali (un cpitan), se raspandiser deja in cetate i se credeau stpni,
se vazura deodata inconjurati de toate prtile de asediati, cari facura din ei im spaimnttor carnagiu i-i aruncara In afara
zidurilor cetatii. Descurajat, de acest snpierduse J.7.000 oameni
geros esec
Amurat ridic asediul pentru a intra In statele sale, dupa ce sttuse sapte luni inaintea
cetatii in care se ilustr Colonelul Giovani
de Ragusa.
victorioase.
Sasesprezece ani mai trziu, in 1456, Mohamed al II-lea, teribilul invingator al Con-
Slbaticul curaj al soldatilor lui Mahomet

se sfrm inaintea acestui indoit zid: devotamentul, geniul unuia si exaltarea religioas a celorlalti. Cu toate acestea, artileria
turcease practicnd o larg bres, musulmanii se arunc In cetate fr s incerce nicio
rezistent. Dar calmul aparent acoperea o
inseltoare iretenie de rizboiu a lui Corvin:
deodat, in sunetul trambitilor, crestinii se
precipit asupra Turcilor, surprinsi in triumful
mcelor, Ii Inconjur din toate prtile
lreste teribil. In zadar Mahomet voeste s

opreasc6 fuga soldatilor si ; chiar el singur
atins de o crud ran, cci pierduse un ochiu,
stantinopolului, voi s termine cuceririle este antrenat In fuga lor ; dup ce, cei mai
sale prin luarea Belgradului. Il inconjur buni ofiteri au czut In lupt sau au fost
pe uscat, in capul unei infricosate armate,
Invinglorul Constantinopolului ripe cnd flota sa 11 bloca pe Dunre. De died cu ruine asediul, dup ce pierduse
partea cealalt a fluviului se afla lagrul inaintea Belgradului mai Intreaga sa armat
lui Ladislau, regele Ungariei cu 9 puternicd si cea mai mare parte din tunuri i bagaje.
armata.
Dar orasul plati, desrobirea sa, cu viota
Vzndu-se In imposibilitate de a ajuta eroului care-1 scApase de furia musulman:
Belgradul, daca nu ar fi imprstiat mai intai
flota turceasc, regele lmbarc6 elita trupelor
sale pe vase mari i se arunc cu atta

Djuradj.
Histoire de Belgrade (Guide).
loan Corvin muri in urma rnilor ( ?) primite
in cel din urm atac al Turcilor, la 10 Septemvrie 1456.

In memoria liberrii Belgradului, Papa
Calistrat al III-lea institui serbarea anual
36
www.digibuc.ro
a Transfigurilrii Domnului (calendar catolic)
Intr'o alt expeditie la 10 Noemvrie 1529

Soliman incorona in Belgrad pe Zapolia ca
sarea acelei retrageri a lui Mahomet. In rege al Ungariei, punndu-i pe cap coroana
acest rzboiu a aprut pentru prima oard Sf. stefan.
semiluna pe insemnele armatei Otomane.
In 1.551 Meemet, pap. Belgradului, nu
Filip regele Macedoniei inconjurand inteo reuseste s' ocupe Timisoara.
noapte intunecata Bizantiul, luna aprand in
La 20 Iunie 1566 Suleiman cel Mare treforma de crai, lumin cmpul si grzile, des- and spre Viena soseste la Belgrad in trsur,
coperind misarile trupelor Macedonene, au unde primeste pe Sigismund Ioan, fiul lui
dat alarma si au surprins pe inamici.,Recu- Zapolia, asigurandu-1 de coroana Ungariei,
nosctori lunei, Bizantinii puser emblema dandu-i si cateva locuri peste Tisa.
craiului pe toate monumentele lor, emblemd
Timp de dou secole Poarta rmase stadoptat si de Mahomet la luarea Constan- pand pe Belgrad. Electorul de Bavaria,
tinopolujuill-listoire de la Turquie, pag. 22). numit de imparatul Leopold, general al
Aceste umilitoare esecuri ar fi trebuit s armatelor imperiale, a fost insrcinat s cu-
pe care o puse in ziva de 6 August, aniver-
descurajeze pe urmasii lui Mahomet: dar cereasc6 aceast cetate dela Turci. Dup
cu cat cucerirea Belgradului devenea mai ce-i btu, trecnd Sava, el asedie Belgradul
grea pentru sultani, cu a-tat ea excita la 30 lulie 1688. 0 infiortoare canonad,
care dull 25 zile fku ca zidurile s se sui pe
mai mult ambitia bor.
In 1493 Ali-Bey incearc s surprind ce- din toate prtile ; comandantul turc refuzg
tatea Belgradului prin trdare. Paul Kinezul EA se predea. La 6 Septemvrie s'a dat un
puse mna pe trdtori si ii omori prin di- asalt general ; de ambele prti au fost atacuri
grele si. putin a lipsit ca imperialii s piardd
ferite sisteme ly.
La 1494 Turcii incercand
BA
asedieze
Belgradul, Kinezul ii puse pe fug.

In 1521 Suleiman al II-lea, dominatorul
secolului sdu, intoarse armele sale victorioase contra acestei chei a Ungariei, pe care
partida. Atunci Electorul in capul trupelor

impreun cu printul Eugeniu se aruna la
atac insufletind soldatii. Chiar Electorul este
rnit la cap. Dar in fine Germanii ptrund

in Belgrad, pe care 11 inund in sange ; 5000
eniceri Bunt trecuti prin ascutisul sbiei si

o mare cantitate de material devine prada
grbi operatiunile de asediu. Geniu lui Corvin invingAtorului. Aceast frumoasd cucerire,
nu mai presida aprarea si o artilerie for- rspandi bucurie in tot imperiul, bucurie
o bloc mai intai prin vizirul s,u.

El singur, plea apoi la armat spre a-i
midabil btu zidurile in bres timp de

vase sptmni.
In urma a 22 asalturi furioase, a aror impetuositate era indoit prin prezenta lui Suleiman, orasul trebui s se resemneze la o capitulare pe care dup executarea ei, Sultanul
nu o respect si trecu garnizoana prin sabie.
A doua zi se duse la catedral si o transform in moschee. Locuitorii Unguri au fost
trimisi peste Dunre iar Bulgarii la Constan-
insd de scurta durat

In acest an nu se mai vorbi pe frontiera
crestinilor, cleat de faimosul bandit asiatic,
numit Ieghen Pava, care devenise o trist

celebritate in provinciile asiatice prin asasinatele sale. Impreun cu Rustam-Pasa,
adunar cat mai multe trupe si au incercat
chiar s impiedece pe Electoral de Bavaria
s. treacd Sava ; dar artileria imperia15. le
stria intreprinderea si podul ce-1 facuser
tinopole, unde popular mahalaua zis pe Turcii servi chiar imperialilor, cari treand
Sava, cum vAzurm, asediar si luar. Bel-
atunci o Bulgar .
2) Gerolarno Albrizzi, L'Origine del Danubio, pag.
140-141.
gradul 1).
2) Marsigli, op. cit., Vol. II, pag. 126..
37
www.digibuc.ro
In 1.595 pe cnd Sigismund principele
vizir se arta, cu o puternic6 armat si-1
Transilvaniei Inconjurase Timisoara, un corp

din armata sa observa Belgradul. Amenintat
sili s ridice asediul.

Aceast strlucitoare cucerire era rezervat principelui Eugeniu de Savoia, marele
cpitan, devenit spaima Europei si. a Asiei.
de 21.000 de Turci ce veneau din aceast

parte, el detaseazA dou divizii spre a 1ntri
corpul s.0 de observare. Atac 5. si. arunc6 pe
Turci care Panciova, de unde acestia tree

la Belgrad.
La 25 Decemvrie 1683 Sultanul Amurat
al
IV-lea, suprat pe vizirul su Kara-
Mustafa pentruc fusese btut de Sobieschy

la asediul Vienei, puse s-1 sugrume la Belgrad iar capul ii fu trimis la Constantinopole
si prezentat pe o tav de argint.

In anul 1690 marele vizir, Mustafa Kiupruly s'a prezentat Inaintea Belgradului, In
capul unei armate mari si. 1-a blocat. De opt
zile artileria sa fulgera cetatea, calla o
bomb6 cznd pe o magazie cu pulbere a

fcut-o s sar. In bucti, cu toate casele
dimprejur si. o parte din ziduri. Turcii profitnd de dezordinea ce acest accident rspndise printre asediati, se arunc cu impetuozitate la un asalt disperat (8 Oct. 1690);
700-800 oameni comandati de generalul
d'Aspremont si. ducele de Crol, reusir s.
scape, traversnd Dunrea ; dar alti 6.000,
care nu putuserd gsi vreo iesire, au czut
sub fierul musulmanilor, impreun cu cea
mai mare parte din locuitori.
Cum se vede, vizirul n'a pus Juana pe
aceast cetate deca prin o izbitur cereasc,
pentruc bomba incendiase magazia cu
pulbere. RI% aceasta, toate inventiile
artei, nu ar fi putut dispune aceast cetate
s se predea, pentruc armata otoman nu
dispunea de provizii si. la finele lui Octomvrie
sezonul era foarte Inaintat 1).

In 1694 Ducele de Crol, profitnd de deplasarea armatei turcesti Incearc din nou
Soarta tuturor fortretelor importante,

situate pe extrema frontier a statelor puternice si rzboinice, este de a fi expuse primelor lovituri cnd rzboiul izbucneste Intre
suveranii lor,
cum era Belgradul, cum va
fi Galati, Belgradul viitorului.
In anul 1690 cnd Turcii reluar Belgradul gsir parapetul reparat si. partea
din afar cu un drum achperit, terminat.
In 1.693 imperialii, revenind la asediu,
gsira tot perfectionat si ameliorat. Numitul
Cornaro, nscut In Candia si care servise In
timpul asediului, in aceast cetate, in calitate de inginer, avusese directia acestor

lucrri. Acest ofiter trecuse In serviciul Impratului In aceeasi calitate si fusese 1ntrebuintat la Belgrad.
Cnd o bombd puse foc magaziei cu pulbere
&TA care garnizoana lu fuga peste Sava,
el rmase In cetate si r6spandi stirea ca

fusese fcut prizonier de Turci. Servi apoi
contra Impratului german, de unde pn
atunci fusese In serviciul su. Turcii 11 pltir
cu sume mari si el mri fortificatiile cettei,

pe care le construi dup adevratele principii
ale artei. A fost primul care a invtat pe

Turci nu numai modul de a construi aprri
dar inc de a grbi lucfrile si. a cptusi
uvragele.
El a avut sub comanda sa mai multi greci

si. armeni, priceputi. In orice caz, In intrebuintarea si prepararea minelor, fu unul din
cei mai buni elevi ai cavalerului Verneda,
In Candia 1).
La 6 August 1697 Sultanul sosi la Bel-
grad. Turcii meditau un asediu, nedeterau jucat un rol att de mare c. In opt zile minat hied, pentru care scop ei Intruniser
toate uvrajele avansate erau reduse in pul- imprejurul Belgradului toate cele necesare.
s cucereasc5. Belgradul. Artileria si. minele
bere. El se prepara s dea asalt, cnd marele

1) Marsigli, II, pag. 133.
1) Marsigli, op. cit.

(L'Etat militaire de rempire ottoman. Amsterdam
1720), II, pag. 150_
38
www.digibuc.ro
Flota kr, dupd. Dundre, era de 16 galere, apreau. Generalul de cavalerie Conte le de
30 fregate si 60 seice. Cea mai mic din Mercy, ldsat la Timisoara de serenisimul
galerele lor purta 1.0 tunuri si 150 oameni.
Mai intai ei trecurd Sava, avnd aerul

Bd_ se indrepte spre Petru Waradin. Dar curand intelese cd, inainte de a asedia aceast
cetate trebuia
sd.
distrugd Titul, care le
putea deranja comunicarea cu Timisoara si

servi imperialilor de magazie. Ei au luat-o
deodatd, spre dreapta, pentru a trece Dundrea 1).
Dupd. bdtdlia dela Zenta, principele Eugeniu trecu Sava in Bosnia, pe care, timp
de 18 zile, o distruse si prdd. In ea gdsi

mari comori, mai cu seamd In orasul Se-
(principele Eugeniu), pusese maim. pe

Panciova, Uj-Palanca (vechea Lederata)
Meedia, trei mici cetati, deopotrivd necesare
pentru siguranta Banatului si s inlesneasc
drumul altor cuceriri.
Panciova era (1717) o palanccl situatd. pe
Timig, la o jurndtate or de locul unde acest
rau intrd in Dundre si la doud ore de Belgrad. Noua (uj) Palanca era o altd palancii,
ef
f1i
situat cteva leghe mai la vale, pe &la

Kanatia, care o Invecineazd si care se varsd
si ea in Dunre ; Mehadia a treia palanca,
care Inainteaz mai mult ca Uj-Palanca spre

rayevo (Bosna-Serai).
rsdrit, se gseste in muntii cari despart
La 1.716 imperialii hotarindu-se sd atace Banatul de Romania. Cte trei aceste cetdti
pe Turci si incepand pregatirile lor, Turcii

se strnserd si ei la Belgrad, in tot cursul
lunei Iu lie. La 15/26 si 16/27 Julie, ei trecurd
Sava si campard intre Semlin si Banostza.

La 21 Iu lie (1 August) ei inaintard la Salan-
kemen si la 2 August st. n. la Carlovicz.

Putin in urrra ei furd complet bdtuti de
principele Eugeniu de Savoia, la Petru Waradin, in ziva de 5 August 1716.
Trecerea Dundrii. Asediul fi bateilict dela
Belgrad din ziva de 5116 August 17172).
Dupd bdtlia dela Petruwaradin i cuce-
se Inchinard la discrelie si mai fr nicio

rezistentd, ademenite prin dulceata kvingaltorului, care fusese aplicatd garnizoanei
Timisoarei si ale cdrei bune fecte le incercard si ele.
Contele de Mercy cautd sd ocupe si Orsova,
cetate pe Dundre nu departe de Meedia i

compusei din trei fortuni, ceite unul de liecare
trm (Carol s. si Elisaveta d.) 0 al treilea In
insula Ada-Kaleh. Dar informndu-se c

garnizoana era hotdritti sd. se apere la dispe-
rare, el se retrase: fie pentru motivul
Ca
nu avea destule for.te, pentru o Intreprindere
rirea Timiparei, totul prea a invita pe atat de mare, fie cd de alt parte, sezonul
Majestatea Sa Imperiald si Catch* a indoi
generoasele sale eforturi contra inamicilor
comuni si perpetui ai numelui crestin si a-i
promite un succes fericit. Turcii nu mai
era prea inaintat. Cu toate acestea, el asez

cartierele sale pe Dundre, in lungul fluviului:
dreapta la Panciova si stnga la Uj-Palanca
in intregime, att pentru importanta sa cat si pentru

nenumrate principii militare ce se pot invta din
de a stabili un depozit de fdinoase si s caute
si pentru a-si asigura mai bine aceste dou

posturi
el le repard 1ntririle.
2) I. du Mons, Bataille de Zenta, pag. 2.
(Cea dint:Ai din ale lui Eugeniu tie Savoia).
Serenisimul print, Eugeniu de Savoia,
2) Acest asediu fiind cel mai important din cele medita de atunci asediul Belgradului si In
ce s'au fcut In aceast localitate, II vom descrie acest scop contele de Mercy primi ordinul
aceast povestire. El este scris de J. du Mons,
consilier si istoriograf al imparatului Carol al VI.
Martor dup cat se pare, al btliei, inteo carte
dedicat printului Eugen si prin urmare cea mai
exact& din cte exist in aceast privint, de vreme
ce a fost compus si corectat chiar sub ochii bravului print.
un punct avantajos pentru ca armata BA'

treacd Dui-area. El isi Indeplini aceastd da-
torie cat se poate de exact si mai fericit.

Depozitul fu format la Panciova, iar trecerea descoperitA ceva mai jos de imbued.tura Timisului, la punctul numit pe vremuri
39
www.digibuc.ro
Homolyen 1). Tarmul era foarte lesne de

apropiat. Nicio inltime nu-1 domina i era
dispus aa ca atunci cnd va fi abordat, sti
se g'Aseasc6 inaintea sa o balt de 800 pai,
paralel cu DunArea, care nu permitea inamicului sAi presupuna debarcarea. El inform
pe print, care venind apoi, in persoan,

aprobA ideea.
pentru debarcare. Acolo se oprirA i se puseed In ordine. Dup obiceiul lor grenadierii
s'au aezat la avant-gard ; cele 25 batalioane
urmar iar cele dou vase de rilzboi deschideau drumul acestei rzboinice flote. In
aceast ordine ajunser la trm, cu drapelele
desf4urate i cu tobele btnd, soldatii servindu-se de lopeti (de fortificatie ?) pe lagii
Aceasta era la 9/20 Mai. Printul sosi la rame pentru a se mi.5.ca mai iute. Totul arAta
Petruwaradin la 10/21 i nu se opri dect o miraculoas5. bucurie.
timpul strict necesar pentru a da ordinele
Inamicul din contra, surprins de indrzsale. EI se intoarse la 17/28 i trupele se neala i de buna ordine a acestei treceri, nu
adunar, parte la Panciova unde era corpul se opuse. El abandona posturile sale i
lui Mercy, parte la Futack, unde se afla inainte chiar ca descinderea BA aib* loc, se
chiar printul in persoad. Unirea se efectu
la 3/14 i a doua zi 4/15 Iunie, trecerea ii
incepu executarea. Cu mult Inainte contele
vzu ienicerii, cu drapelele lor, land drumul

Belgradului. Cinci, la ase sute spahii, numai,
se prezentarA pentru a se hrtui dup6
de Mercy avusese grij sd pregteasca la modul lor, dar tinuti in respect de tunurile
Opova, o multime de brci i de eici. Se vaselor .1 in urmA, chiar de acelea ale truambarcaser in ele 25 batalioane i 25 cornpanii de grenadieri ; toate aceste sustinute
de trei mari vase de rzboi, cari sosiser

seara la Panciova. Turcii aezati ici i colo,
pe indltimi, in numr de cteva mii oameni,
fcurAl toat noaptea focuri mari, pentru a
inspira groaz imperialilor, frandu-i sAl
oread5. c erau numeroi i ch" se pregneau
pentru aprare ; dar strategema lor nu aduse
nicio schimbare in msurile luate de imperiali.
In zorii zilei, la rsritul-soarelui, totul se
pelor, ei urmarA curnd exemplul enicerilor

ci lsarA imperialilor cmpul liber. Acetia
au petrecut noaptea sub arme, acoperiti de
caii lor de frizei i intori cu fata &are prtile
de unde inarnicii puteau veni la ei.

Ei nu pierdurA niciun orn in toga aceasta
actiune care se petrecu fArA cea mai mica'
confuzie, InteatAt Contele de Mercy dispusese toate lucrrile in Inna ornduiala. Cu
toate acestea, se lucr la un pod de vase,

pentru trecerea armatei i la miezul noptii
el fu terminat.
puse in micare. Grosul armatei plec pe

Imperialii campar la Viznissa (Visnitca)
uscat, cgre locul unde puntea avea sd fie unde rrnaserA dou5. zile. Nimic nu grlea.
construit i detaamentul pe ap, pentru Voiau sA recunoasca tara. Inamicii nu se
a merge unde generalul Mercy avea s-1 adunaser IncA. MAsurile se puteau lua fr
conduc. Dup dou' ore de navigatie, ajun-
nicio jenA.
ser la gura Timisului, de unde se vAzu

La 8/19 Iunie armata inaint i Belgradul
flota Turcilor, care era ceva mai sus, la fu investit. La acest nume mice om de stat
ancor. Cum aceast flot turceasc6 ar fi sau de rAzboiu, va concepe mai intAi icleea
putut turbura debarcarea i comunicatiile, uneia din actiunile cele mai importante. aci
imperialii lAsar6 aci, pentru a observa, unul
care e omul, care s aiba cea mai mickidee
din cele trei vase de rzboiu, pe cnd cu de lume, care sA nu tie cAl (pe aceea vreme)
restul continuar a rama &are locul destinat Belgradul era prima i cea mai considerabilA
1) Homoliez In Atlasul lui I. Hellerrt.
La mijlocul liniei N. S. cuprinsl Intre Panciova
ii Grozka.
cheie a intregii Ungariei i cA ea poate

deschide infidelilor portile spre a intra in
trile cretinilor i acestor din urna, de a
40
www.digibuc.ro
intra in acelea ale infidelilor. Dar se va frontul din spre cmpie cu spatele &Are
vedea mai bine In urma descrierii pe care cetate. Zilele urmtoare au fost intrebuintate
noi trebuie s o facem: Belgradul, altadat la lucrri, la construirea unui pod pe Sava,
capitala Serbiei 0 reedinta vechilor si regi, a perfectiona pe cel de peste Dunre 0 a le
este situat pe un unghiu de pmnt care se intri pe amandou prin dou capete de pod.
formeazA din spre miagzi, prin intrarea
Lucrul n'a fost deloc uor, cci s'a dat
Savei in Dunre 0 al crui vrf este indreptat acestor lucrri toat puterea 0 frumusetea
direct la nord. Astfel crawl este mrginit pe care timpul 0 locul le-a permis. Liniile
la west cu Sava ; la est cu Dunrea, iar la de aprare se intindeau dela un fluviu la
nord cu confluenta celor dou ruri. Nu altul 0 capetele de poduri erau inchise in ele.
se poate acosta dect pe la sud.
Se mai form un lagar de ateva mii de
Trei insule inguste 0 lungi erau situate oameni la Semlin, sub comanda Locot. Feldputin mai sus de mijlocul Dunrii, aa c Mareal Conte de Hauben, pentru a asiglra
puteau Inchide cu inlesnire trecerea brcilor,
cari voiau &A coboare sau s ridice fluviul.
Cele data mai mari erau separate, una de

alta, printr'un canal care servea de port
oraplui. Era un mic golfulet care neavnd
nicio intindere 0 nicio adncime, nu putea
adposti cleat cteva brci uoare. Turcii
comunicatia cu Peter-Waradin, de unde mai

trebuia &A soseascd cea mai mare cantitate
de provizie 0 un alt lagr de cinci batalioane
0 cinci sute de cai, dincoace (nord) de Dunre, la capul de pod, sub comanda Colonelului Conte de Neyberg.
aveau in insule eicele 0 celelalte bastimente
Patru corbii de rzboi au fost aezate

in lungul Dunrii, In pozitii de unde ar fi
de rzboi. Ei mai aveau In ele un fort 0
putut supraveghea operatiunile pe care Turcii
din Belgrad le-ar fi putut face pe ap. Primele cloud din amonte St. Carol 0 St.
imprtit In trei prti: castelul, oraul de jos Leopold acelea0 cari serviser la trecerea
0 foburgurile. Oraful ocupa partea cea mai Dunrii au fost lsate intre Belgrad 0 pod,
de jos 0 inaintat a unghiului, gsindu-se sub comanda capitanului Swindeman 0 ceastfel scldat de o parte prin Dunre 0 de lelalte dou St. Francisc 0 St. qtelan
cealalt prin Sava. Foburgurile, destul de comandate de cpitanul Storck au ancorat
spatioase erau din spre partea cmpiei iar vis--vis de lagarul dela Semlin.
Vasele n'au rmas mult timp Mil a avea
castelul era in mijloc. Terenul este foarte
alte retranamente.
De altfel, Belgradul de atunci putea fi
ridicat 0 panta sa era foarte inclinatil de ocazie de a se semnala. Ele au fost atacate, la
spre partea oraplui de jos. Despre partea 8 Iulie (st. n.) de cinci galere turceti, cu
foburgurilor ea era foarte dulce. Pentru acest
mai mult de 40 eici sau alte bastimente 0
motiv in acea parte intririle erau mai tari.
Se vedea o curtin flancat de dou sau

trei bastioane : un uvraj inaintat 0 un
lupta dura o or, dar inamicii au fost respini.

Turd au pierdut aci mai mult de 200 oameni
iar din partea imperialilor n'au fost mai mult
retranament exterior.
Terenul imprejurimilor Belgradului este
ca 20 morti 0. rAniti. Li s'a scufundat 0 o

galer, iar patru din eice au fost stri-
foarte neegal pentru a nu zice muntos. El
cate.
const din o multime de Inltimi amestecate
cu multe rapi, drumuri scobite 0 Val.
Cel
mai apropiat din foburguri, este cel mai jos,

celelalte 11 domin, dar el este spatios i
destul de plan. Armata se aez6 pe acesta,
stnga cdtre Sava 0 dreapta ctre Dunre,
La 2/13 Iulie izbucni o furtuna, care

provoc pretutindeni o desordine teribil.
Cele dou poduri de pe Dunre i Sava,
se rupser, cteva din brcile cu care ele
erau formate au fost detaate 0 aruncate,
ici-colea, dup capriciul vntului, ca 0 pe
41
www.digibuc.ro
altele cari erau incArcate cu provizii 0

munitiuni.
Turcii vAzAnd comunicalia tiat, intre
zontul c5, imperialii se vzur bombardati

de toat artileria otomanA din cetate, din
insule 0 din galere. In acelai timp Turcii
armata principal5. 0 lagArul dela Semlin,

crezur CA vor putea profita. Ei traversal%
au fcut o eire cu 4000 oameni peste Sava ;
ea fu att de bruscA i grea ca imperialii,
Sava, pe vase 0 au atacat reduta, care de peste ru, prur a nu o putea suporta.
acoperea capul de pod. Ei erau 1000 pe jos
0 500 cAlAri iar reduta nu era pAzit cleat
de 64 oameni, trupe de Hessa-Casel, sositi
cu don zile Inainte. Dar ei se aprard atAt
de bine i atAt de mult timp, cA principele
Este adevrat, Cci lucrurile trebuesc relatate cum s'au desfAurat, CA neintelegerile
care au avut loc Intre comandanti au contribuit mult. Generalul Marsigli vAzAnd venind barbarii, voi s'A meargA inaintea kr,
pentru a le disputa un pod, pe care ei trebuia
Eugeniu care vedea de dincolo de fluviu

atacul 0 apArarea, avu timp sA le trimit negreit sA-1 treacA ; dar Colonelul Conte de
ajutoare. Turcii au fost astfel goniti 0 obli- Heister voi s-i atepte in tranee de teamA.,
gati sa se reimbarce cu perderi de 50-60 zicea el, dac ar fi eit, focul cetAtii, care
oameni. apitanul de Hessa, care comanda era prea violent BA nu pund trupele in desIn redut5. dobndi o mare onoare cu aceast5. ordine. E posibil ca amndoi &A fi avut
ocazie. Este de regretat 6." numele lui s'a dreptate, dar era vremea de a lucra nu de a
pierdut. DacA reduta ar fi fost luat, Turcii
ar fi distrus din aceea parte restul podului
discuta. Ei trebuiau &A tie CA, aveau de a
i ar fi pus maim pe vase.
timp. Turcii cAzur cu mare furie peste
face cu inamici cu care nu se putea pierde
lucrAtori, apoi chiar asupra trupelor, cari,

tatea de a se intri laggrul dela Semlin 0. netiind ce trebue s facA, luar fuga. Marde a stApAni bine tArmurile. Infanteria de sigh 0 Heister se aruncarA, fArA nicio crulare
Hessa-Casel, sosit la 1/12 in nurnAr de In mijlocul celui mai mare pericol. Ei strig,
2000 oameni 0 comandat d. de printul Maxi- amenint, dar nu cunt nici mAcar auziti.
milian, fusese deja ataat acestui lagr. Totul era confuz. Inamicul Ii Inconjoar i
Mai trecur la 5/16 Iulie, inc patru regi- cad, la oarecare distantA unul de altul,
mente de cavalerie iar comandant al acelui strApuni de lovituri.
lagAr s'a trimis un general de mare valoare,
Din fericire, printul Eugeniu sosete pe,
contele de Martigni, general de cavalerie. teren, in momentul celei mai mari desordini.
Trupele de Bavaria ajunser In aceea0 zi, El venise pentru a vizita posturile i lucrArile
cu un efectiv de 6000 oameni, cele mai fru- noptii ; el nu se atepta s gAseasCA aceast
moase ce vAzuse imprdtia germand. Erau: stare. Dar ce efect nu ipoate avea asupra
un regiment de guarzi CATri, o companie unor trupe disciplinate, prezenta unui ef
de grenadieri Cari, un regiment de dragoni iubit, temut 0 respectat ? La vederea sa,
0 trei regimente de infanterie.
ele se opresc, se adura i, sustinuti de 300
Ele petrecur noaptea dincolo de Sava, oameni &Alai ai detaamentului, se reintorc
dar la 18 intrar in marea armat. In schimb, la luptd, gonesc pe aceia care ii respinser
se puse sA treac podul trei batalioane 0 0 la rndul kr arunc confuzie in mijlocul
Aceast operatie fAcu &A reias6 necesi-
6 compAnii grenadieri, sub comanda generalului Marsigli, cu ordin de a deschide tranea
kr. Atunci lucrurile se schimb 0 Turcii,

care cu putin Inainte nu se gndeau cleat
0 de a o impinge inainte In lungul Savei.
s5, facA s sboare capete, cu mare greutate

ii scapA pe ale kr. 'Obligati de a se relmbarca in bArcile lor, sub focul continuu al
imperialilor, ei pierdur acolo multA lume
I se dAdu, asemenea, 1200 pioneri 0 300 cai
de sustinere. Lucrul fu destul de fericit In

timpul noptii, dar abia soarele luminase ori42
www.digibuc.ro
si se vazura mai multi care neputand aborda,

din cauza multimii, tarmul apropiat, se
Bombele fceau un zgomot, cu atat mai
aruncara In ap, pentru a ajunge in inot
asurzitor cu cat strazile erau inguste i casele

eau construite. Nimic nu era atat, de Inspi-
barcile departate. Pierderile au fost aproape
mantator cleat a vedea in timpul noptii,
egale. Din partea imperialilor 400 soldati

au lost omoriti, 20 ofiteri rniti, intre cari
generalul Marsigli si Conte le de Heister.
Seara garzile, din transee, au fost ridicate
flacarile cari le devorau si de a auzi tipetele

de disperare ale nenorocoitei populatii care
nu stia unde s se ascunda sau sa fuga.
pentru a nu mai fi expuse la asemenea

deranjari au fost Intarite pana la noua batalioane si opt companii de grenadieri. S'a
In prima si a doua zi garnizoana trase si ea

cu mare putere. Ea trimise imperialilor, multime cla bombe, de pietre, de ghiulele, dar
efectul lor fu neinsemnat.
mai dat ordin ca trupele st stea toata noaptea

afar din transee, in ordine de Yd.-Lae
vegheze neincetat contra atacurilor ne-
Exista o mare diferenta intre a trage

asupra unor retransamente sau a trage
asupra unui oras. De alta parte, cea mai
asteptate. In sfarsit comunicatia fu asigu-
mare parte din piesele cetatii furl curand

demontate, bateriile kr ramase inutile si
rat prin drumuri acoperite, care legau intre

ele reduta podului, transeele i lagrul dela
Semlin. In acest chip, imperialii ajunsera

in stare sa-si execute planul pe care
apararile ruinate.
Dela 19/30 Iulie Belgradul nu mai semna,
din spre apa, cleat cu ruinele unui vechi
propuser. In sase zile liniile au fost Impulse
oras pe care timpul II distrusese.

dela Sava pang. la Dunare si dela Sava
Nu era tot astfel din spre uscat. Fortifiurcnd fluviu Odd la Semlin.
catiile erau in buna stare si se lucrau la ele
Ridicara redute, stabilira baterii, punand in toate zilele. Dar ceea ce sustinea mai mult
in ele tunuri ,si mortiere. Imperialii stapani curajul asediatilor, era speranta inteun pupe farmuri nu se mai tern de insultele Ma- ternic ajutor, care li se promisese dela
micilor ; din contra, inamicii se tern de a le
imperialilor. Din varful intaririlor lor, Turcii
privesc cu groaza i cu mirare aceste ame-
Adrianopole.
ninttoare dispozitiuni. Pana in acel timp

Belgradul de trei ori luat si de cinci ori
atacat, nu fusese niciodata In acest chip.
Acei din oras nu se pregatisera pentru apa-
extraordinara. Contingentele Africei si ale

Asiei au fost indoite.
Se scosesera chiar din 'Grecia si Dalmatia
In adevar, Marele Turc (sultanul) pusese

in acel an, pe picior de rtizboi o armat
cea mai mare parte din trupe, pe care le

rare decat din spre uscat i incredintati, tineau acolo in alti ani si toate aceste forte,
gresit, ca nu aveau a se teme de nimic reunite, ajunsesera pe frontiera, in scopul,
cum se spunea, de a combate pe imperiali
din spre partea raurilor, transportasera In

cetate femeile, copiii si bogatiile, cu un
osi de a scapa Belgradul, chiar de ar fi costat
cuvant tot ce aveau mai scump si mai pretios.
Marelui Turc jumatatea armatei sale.
Principele Eugeniu fu anuntat Ca la 12/23

La 12/23 Julie t.anonada incepu; ea fu
Julie
inamicii se stabiliser% la Palanka lui
teribila caci imperialii aveau in baterie 26
tunuri si 15 mortiere. Cat timp era zina, Hassan-Pap; ca. la 14/25 venisera la Setunurile trageau asupra castelului, ale crei mendria, ca la 16/27 un mare detasament,
principale aprri se vedeau bine si din front din trupele lor, intrase In Banatul Timisi de pe laturi ; odat cu caderea noptii soarei prin Orsova, pe unde trecuse Dunarea.
La 17/28, 18/29 si 19/30 Iulie Turcii infocul mortierelor, urmand pe acel al tunurilor mergea sa duc moartea i groaza in cepura sa apar din toate partile i avur
dese hartueli cu aceia pe cari imperialii Ii
oras.
43
www.digibuc.ro
trimiseser in contra lor sau cu gArzile la-
a se apropia
Semlin.
La 20/31 Iu lie, ei Ii fac aparitia si la 21

Iu lie (1. August) se asezar in fata imperialilor cu dreapta pe Dunre i stnga &Are
Detasamentul pe care Turcii Il trimiser

dincolo de Dunre sosi la grosal armatei lor.
Expeditiile sale se reduceau la reluarea Mehadiei, cetate de puldnA important si care
nu costase contelui de Mercy decat cAteva
salve de tunuri. Garnizoana pe care imperialii o 16saser acolo, nu era de 1000 de
oameni. Cu toate acestea, ea se apgr sase
zile dup deschiderea transeei i obtinu o
capitulare onorabilrt, dup ce sustinuse trei
asalturi. Se consolar, cu atat mai mult de
aceast pierdere, cu ct, cu cAteva zile in
urm, ea fu compensat cu luarea unui alt
fort, a crtrui posesiune, In aceste impre-
Sava, dar la o distant considerabil de

acest rau. In acelasi timp ei incepur s4 se
acopere
i lucrar toat noaptea cu mare
srguintrt. Terenul, pe care-I ocupau era cu

mult mai ridicat deal al imperialilor i cu
toate ea foarte vast, mai cu seam6 in adn-
cime, se vedea aproape in intregime, in

amfiteatru.
Spectacolul oferit imperialilor, era destul
de capabil 86 le inspire teroare, c5ci pavilioanele rosii i verzi ale barbarior, rAspandite cu miile pe mnlmi i amestecate pretutindeni cu oameni, cai, cdrute i artilerie,
nu ofereau ochilor kr dect o nenumgrat

multirne de inamici. Soldatii crestini erau
ksa departe de a reflecta sau de a fi speriati.
cu corpul ce comanda la
jurri era cu mult mai necesarg. El era

situat pe tArmul oriental al Dunririi vis--vis
de confluent, in una din aceste insule care
se formase prin intlnirea Timesului cu Dunavtul. De acolo Turcii puteau Elsa vaselor
Din contra, ei se distrau artndu-si unii lor libera navigatie pe Dunre, pe cnd din
altora, cele mai frumoase corturi
fceau contra, incomodau pe aceea a vaselor imImprteala, mai dinainte, certndu-se in perialilor. Tot de acolo, se putea opera in
glum care va avea cutare sau cutare cort contra celor trei insule din mijloc (care
turcesc.
astAzi formeazd Insula Rzboiului) a le apra
In primele zile, Turcii terminard retransamentele lor ; asezard baterii i impinser

inainte transeele. Din parte-le, imperialii
luar cteva noi dispoziliuni: se asezar
sau a le bate dup interesul ce Turcii l'ar
tunuri pe toate partile unde trebuia ;
se
inchiser deschiderile liniei, prin grinzi amestecate de cai de frize, se ming Imprejurimile
srigetilor,
si cum asediatii, devenind mai
IndrAzneti dup venirea marelui ajutor care

le sosise, fceau dese esiri pe la spatele imperialilor, fur strnsi prin linii inaintate
prin redute. Le luar chiar o moschee, de

undd ei incomodau lagrul i li se opuser
mai multe ,baterii, contra acelor ridicate de
asediati. Principele Eugeniu mai intAri laggrul su principal prin o parte din trupele
care erau dincolo de Sava si pentru a nu

lsa descoperite liniile ce aveau peste acel
ran, nici podul expus la atacurile inamicilor, Generalul Martigni primi ordinul de
fi avut. Colonelul, Conte de Neyberg, II Ina

in ziva de 31. Iulie (11 August) sub ordinele
generalului Conte de Mercy, cu sabia In mn
fr mult rezistentd ; Tureii care II pzeau
in num5r de 2000, luar la fuga ctre bArci,
la sosirea imperialilor. Cu toate acestea,

Turcii marei armate, inaintaser mult ctre
liniile imperiale. Transeele kr, nu erau mai
departe ca de britaia armei. De dimineat
panA Beard, ei se prezentau pentru a Urateodat singuri, chteodat in grupe
si indrAzneala enicerilor era att de mare
Inca In ciuda impuscriturilor veneau s ia
ap dela o fntn care se afla In apropiere
de trmul santului. Cea mai mare parte arau
omoriti, pe lng lumea ce pierdea continuu transeele prin bombele, pietrele
grenadele pe care imperialii le aruncau
aproape neintrerupt.
44
www.digibuc.ro
Cu toate acestea se vedea ins bine c

acest soi de rzboi, nu era deloc in avantajul armatei i cu ct va dura mai putin,
armata va ctiga. Superioritatea Turcilor
intrecea tot ceea ce se vzuse de un secol.
Ei erau mai bine de 200.000 lupttori. Ei
aveau 140 tunuri sau mortiere in baterie
de-a-lungul trawelor. Artileria cettii era
i ea foarte numeroas 0 cum asediatii o
intorseser toat in contra armatei, imperialii se gseau btuti de ambele parti de
mai mult de 250 piese, cari bteau aproape
in plin, tot interiorul lagrului. Inca' dela
3 August Generalul de artilerie Conte de
Regal, avu un picior rupt de o ghiulea de
tun i dou zile in urmd Conte le de Estrades,
general francez care servea de guvernor
Principelui de Dombes, avu aceea0 nenorocire. Amndoi murir i o multime de ofiteri
cari s'au distins mai putin fr i ei omoriti.
Nu era niciun loc in lagr unde A' fie cineva
in sigurant. Dre4ta mai cu seam i cen-
trul erau foarte expuse. Tunurile inarnicilor

bteau pang la cartierul Principelui Eugeniu,
ceea ce ob1ig6 pe Serenisima Altet s.

asculte rugkiunile ce i se Mceau de a trece
la stnga.
Ceea ce era mai suprdtor, era eh' armata
se topea, pentru a zice astfel, uitndu-se

eineva la ea. La inceputul campaniei se
numrau 83 batalioane, 66 compnii de
grenadieri, 122 escadroane de cavalerie, 73 de
dragoni 0 25 husari. Ea numra mai mult

de 80.000 de oameni. Dar in momentul de
care vorbim, catre mijlocul lunei August
abia se putea numra ca la 60.000 de oameni
in stare de a lupta. Toti ceilalti erau morti

sau bolnavi. De patru sptmni dizinteria
bntuia armata i violenta rului nu se

micpra deloc. Oamenii erau zilnic ingropati
cu sutele 0 nu era un singur batalion care

s nu aib inapoia sa un cimitir tot aa de
mare ca propriul su teren. Tot astfel era i cu
Mortalitatea domnea inteun mod ingrozitor, nu pentruc animalele erau ostenite
de curse sau de marpri ; afar de grzile
lagrului i pentru furaj, niciunul

prsise conovetele. Dar in fine muriser un
numr de necrezut. Jumtate de cavalerie
era demontat. Mrturisind drept, aceast
situatia era ambarasant j deja incepuse s
se simt prea bine. Fiecare judeca dupg

capul sau, dup pasiunile sale. Unii ateptau
dela intelepciunea i valoarea Serenisimului
Principe ; altii se indoiau i se temeau, iar
altii credeau afacerea fr resurse. Inamicii

principelui, cki care orn mare nu are, vorbeau de dnsul tocmai cum se vorbea cndva
de Q. Fabiu Maxim, din timpul rzboaielor
sale contra lui Anibal. Ce! ziceau ei, acesta
este eroul, intelept i cu precautiune a cArui
conduitd, totdeauna fondat pe ratiune va
trebui &a' serveasc de model rzboinicilor
in viitor ? In ce strmtoare s'a wzat ? El

voia sa asedieze Belgradul i iat6-1 pe el
singur asediat. Este canonat, este bornbardat, este turmentat, zi i noapte in mijlocul lagrului su 0 el se multumete s
trimit canonadd pentru canonad ; care
este planul su ? la ce rezultat poate duce
aceast inactiune ? dacA se f1e0e c va
putea bate pe Turci, eu toat superioritatea
lor, pentru ce el nu-i atac ? i daca, acoperit
de intriri perfecte, el 4i propune s 4a
Belgradul in vederea lor f drd s dea nicio luptd,
pentru ce nu deschide tranfeele ; ageaptd el

trompetele Jerichonului, pentru a face s add
zidurile cetlitd? sau poate crede cd singura
sa prezen(d
fi indestuldtoare pentru a face
aceastd minune?
Aceste brfeli, raportate Printului, n'au

zdruncinat nici virtutea nici hotririle sale.
Non ponebat enim Rumores ante Salutem.
El nu venise acolo din intmplare, nici fr
s fi cunoscut pericolul i urmrile. Gloria,
ratiunea i prudenta il adusesera aici. El
trebuia s ia Belgradul i pentru a-1 lua era
indispensabil s se aeze unde era. De altfel
el nu intreprinsese aceasta fr participarea
i ordinele ImpAratului. Majestatea Sa vzuse planul i impreund cu printail aranjase
diferitele dispozitiuni. Impratul comunicase
45
www.digibuc.ro
chiar minitrilor. Diferite consilii se -tinuse
sell i nu puteau tinde, la alteeva, deat
asupra acestei chestiuni In prementa sa i

msurile necesare pentru a obtine succesul
fuseserd luate cu toat precautiunea irnaginabil. Niciodat o armat nu fusese mai
complet si nici mai aprovizionat cu toate
cele necesare, fr exceptie i. niciodat ea
nu fusese mai bine pltit. Pinea, vinul,
carnea i banii nu lipseau niranui. Plumbul
i pulberea se dclea oricui cerea i. erau
ordine s se distribue cu liberalitate medicamentele, la toti acei care aveau nevoie.
In fine toate dispozitiunile erau luate i
numai rmnea dect s le execute ; Printul
tia mai bine cum trebuia s lucreze dect
la o actiune general.
Lucrrile lor contra retranamentelor imperialilor erau foarte apropiate. Ei ocupaser o inltime de pe Sava unde puteau arza
20 la 30.000 de oameni, ceea ce nu i-ar fi
slbit deloc i ar fi pus armata Impratului
In cel din urm pericol, In cazul unei retrageri fortate. Nu mai era timp de pierdut.
Principele pdtrunsese planurile kr, trebuia
s le prevind.
Printul intruni consiliul de rzboi, unde
expuse situatia ; aceasta fu la 4/1 August
orele 3 d. amiaz. Nu se cunoate pozitiv
ceea ce s'a petrecut In acest consiliu. Se -tie
acei care nu fceau dect s barfeasc.
numai c prerile nu fuseser imprtite i

Astfel, Mr a schimba ceva din primele sale este cu att mai lesne de crezut, cu cat nu
planuri, el continua s vegheze zi i. noapte,
diverselor Ingrijiri cari cdeau In sarcina sa;
nu ca Fabiu, de' a nu da btlie ; dar de a o
da cnd i. cum ar fi voit. In acest scop ii

servea retranamentele, de cari, el se aco-
perise. Cu toate acestea el pusese s se

observe cu Ingrijire lagrul Turcilor i. daca
ar fi recunoscut vreo dispozitie de retragere
sau prin spirit de neIntelegere sau prin lips
de curaj, el ar fi tiut foarte bine s
profite.
Dar cu toate cd Turcii aveau mai mult de
150.000 de cai i. amile, ei nu preau lug

ambarasati. Turcii tresc cu putin ca i caii
kr. Ei li pot hrani cu putine grunte i. cu
paie tocate. 0 sut de mii de cai turceti,
nu consumau atAta furaj ct 50.000 ai imperialilor.
Alteta. Sa Serenisim a vAzut a multimea

kr nu-i Impiedeca s reziste ; c armata sa
se micora in toate zilele i c' nicio alt
intrire nu mai putea veni de aiurea, el lu
hotrIrea de a iei din Intririle sale i s
atace pe inamic, In numele aceluiai Dumnezeu care, de attea ori, binecuvntase, In
minele sale, dreptele arme ale Impratului
i ale Imperiului.
0 alt confirmare 11 determin la aceasta.
Aceasta era G' de dou zile, Turcii se mira-
se poate vedea sub ce ar fi putut adea o

indoial. Nu se gndiau la retragere i chiar
daa s'ar fi gndit la una ca aceasta nu ar

fi fost tocmai sigur s o poat Intreprinde
cu succes.
Mijlocul d a trece un fluviu mare In fata
unui duman ca turcii, nu trebuia s fie

cineva orn de rzboi pentru a nu-i simti
greutatea. Nu era frig iardi bine FA atepte,
intr'un lagr, atacul pe care Turcii II pregteau. Este o maxim general i de un

adevr recunoscut, a nu trebuie niciodat
A' lupti Inapoia unor linii, dect In cazul
and nu se poate face altfel. i In fine
pentrua trebuia s dea o btlie, era mult
mai bine s surprind dumanul i stricndu-i combinatiile lui, s poat adversarul
s ia pe acelea pe care va crede mai bune.

Aceasta fu i prerea consiliului. Se mai
hotrl i dispozitiile luptei i ele au fost
puse pe hrtie i Imprtite la toiti comandantii, cu scopul, ca fiecare O. fie informat
de postul ce trebuia s ocupe i de ceea ce
urma s faa.
Urmnd acestor dispozitii, cea mai mare
parte din trupele detarte au fost chemate

In laggr. N'au lsat dincolo de Sava cleat
1.000 infanteriti cu 300 de cai, 300 pedetri
in insula Tiganilor i 100 In reduta trmului,
46
www.digibuc.ro
apte regimente de cavalerie si opt batalioane, cu patru companii de grenadieri au

fost destinate pentru paza transeelor contra
cettii; cavaleria sub comanda Feld-Maresalului Viard, cu generalii de Lentieri si.
Orsti si infanteria sub ordinele Feld-Maresalului Conte de Brun, cu generalul Wo-
beser. Dou batalioane au fost lsate la

brutrii iar cavaleristii si dragonii desclicati
au primit ordinul de a se aseza in interior

si in lungul liniilor de aparare.
Restul trupelor a servit sd formeze liniile
care trebuiau s mearg la dusmani; cavaleria la cele dou aripi sub comanda Maresalului Comte de Palfi iar infanteria la
mijloc sub comanda Maresalului Principe

de Wrtemberg.
Aripa dreapt compus din 11 regimente
de cavalerie sau de dragoni era comandatd:
in prima linie,. de Generalul conte de Ebergheni cu Maresalii: Contele de Hauben, Lobkowiz si. Principele Frideric de Wrtemberg
cu Generalii de luptd 1) Galbes, Ierger,
Uffeln si Arroi:
La gaga, de Generalul de artilerie Conte

d'Harach, cu maresalii de Dann, Maffei si
Bonneval, cu generali de lupt Dalberg si
Mercy btrnul.
A doua linie, tare de 1.8 batalioane si 16
companii de grenadieri comandat de generalul de artilerie Principe de Beveren, cu
maresalii: Ducele de Holstein, Wallis 136trnul si Pischau, cu generalii de lupt
Mercy cel tnr, Ottocare de Starenberg si
Wallis cel tnr.
Corpul de rezervii a avut ordin s stea
intre linii si de a se tine gata la orice eveniment. El era compus din nou batalioane si.
din opt cornpanii de grenadieri. El era comandat de Maresalul Sechendorf, cu generalii de lupt contele Diesbach la dreapta
si Marulli la stnga.
Totul impreura se ridica la 60.000 oameni.
Dar cele dou linii numai, pe care trebuia

a se compta pentru lupt nu facea mai mult
de 40.000. Cu toate acestea in mijlocul unei
att de mari inferioritati, toat lumea era

multaimit. Soldatii artau o bucurie exIn IMia a doua Generalul de cavalerie trem si se felicitau intre ei de ordinea de
Conte de Mercy cu Maresalii Croix si Vehlen lupt, ca de cea mai bun veste ce li s'ar
si generalii de lupt Hamilton, la Marche fi putut anunta. Increderea ce ei o aveau
si Elz.
in principe era att de mare c nu credeau
Aripa stng tare de 12 regimente de ca- ca o lupt dat sub ordinele sale sd nu reuvalerie sau de dragoni era condus:
seascd. De alt parte osteniti de o perpetua
Prima linie, de generaluI de cavalerie canonad, contra creia ei nu se putea apra
Contele de Montecuculi, cu Maresalii Wal- si care nu le lsa un moment de repaos, ei
merode si Hautois si Generalii de lupt nu doreau altceva dect lupta. Nu s'a vorbit
Cordoe, Rottenhan, Arrigoni si Windisch- Ina nimic despre ilustrii voluntari, pe tare
o generoas dorinta, de a vedea si de a ingraetz.
A doua linie, de Generalul Conte de Martigni, maresali Veterani si Goudrecourt i.
generalii de lupt Eck, Locatelli si. Zollern.
Prima linie a corpului de btae, tare de
22 batalioane si 23 companii de grenadieri
era condus:
La dreapta de Generalul de artilerie Contele Max de Staremberg, cu maresalii Wachtendonc si Ducele d'Aremberg, cu generalii
de lupt Langlet si Leimbruck.
1) Un grad al timpului, de general.
vta, ii atrsese in aceast armat. Nu trebue
cu tqate acestea a-i uita. Ei erau din toate
prtile Europei i erau in numr att de

mare, e dac i-ar fi pus pe toti impreund,
ar fi putut face un corp considerabil. PArerea fu data Principelui Eugeniu, dar el nu

o gsi practic: si in adevr c. nu era. Unii
erau mari principi, alp simpli oameni de
calitate si. ceilalti soldati de noroc. Printre
ei se &eau ofiteri cu servicii indelungate si
de mare experient ; de asemenea, tineri cari
47
www.digibuc.ro
nu o aveau de loc. Acei care venisera A repet i alarma se rgspandete in toata

caute vr'un serviciu, se ataar pe cat putur armata kr. Ei pun maim pe arme i inainla regimente i servir in ele mai bine cleat
teaz." &Are liniile imperialilor. Din parte-le
ar fi putut face in alt parte. Cella lti se acetia -continu de a-i lua poziVile lor,
imprtiara pe ici pe colo. Dar cei mai de dar pe dibuite i cum de obicei o greal
cpitenie, mai cu seam6 nobilii, au luat loc
in suita Printului Eugeniu. Printre acetia
se semnalau: principele Elector de Bavaria
i principele Ferdinand, fratele &Au ; principele Emanuel de Portugalia, contele de
Charolois, principele de Dombes, principele
ereditar d'Anhalt-Dessau cu principele Leopold Maximilian. Un principe de Saxa, un
duce de Holstein, doi principi de Ligne,

principele de Pons, cavalerul de Lorena,
fratele sti i mai multi alti.
In fine marea, ateptata de toata Europa,
zi in sentimente, att de imprtite, aceast
zi destinat5. de provident a umili orgoliul
Otomanilor, a reinclzi gloria augustului i
catolicului Carol i a face s triumfe, prin
mijlocul su, crucea i evanghelia in locuri
unde numai Alcoranul singur era venerat,
aduce alta, dreapta infanteriei avnd ordin

a se ghida dupa cavaleria din dreapta, se
departeaz cu ea i. las6 la mijloc un Insemnat gol, capabil s'd cuprind mai multe
batalioane.
Cu toate acestea, lupta angajat la dreapta,
nu intrzie de a se comunica iute la stnga.

Nu se vedeau inamicii, dar se auzeau i fiecare, mergnd mereu inaintea sa, nu lipsea
de a se intAlni i arja. In toate aceste mici
lupte, de obicei, imperialii aveau succese i
cateodat pierderi. ateva mici trupe pe

cari gustul de a se distinge le duceau prea
departe, au fcut experienta. Ele au chut in
grosul trupelor inamice unde fur inconjurate.
Cu toate acestea imperialii catigau mereu
prorund domnete in cele cloud lag6re. In-
teren. Infanteria fcea minuni. Pe m6sur

ce ea arja pe- Turci, ii rAsturna i aceasta
din dou cauze: pe lng6 conduita efilor
fidelii prea ocupati cu planurile atacurilor

lor, nici nu se gandesc c6 vor fi atacati i
deja imperialii ies din liniile lor. Noaptea
destul de clar, ar fi putut trkla marul kr,
i curajul soldatilor, care fcea mai mult din

cauza fricei de a se izbi cu inamicul inainte
de a-1 descoperi, soldatii mergeau cu armele
la Wind, astfel c in momentul in care zria
dar o negur se ridic6 i li acoper ca un nor.
pe inamic, descarcau imediat armele, pe
Nu mai este niciun mijloc de a-i vedea. La

adttpostul acestei intunecimi, prima linie
inainteaztt incet, dreapta apAsnd pe BA.geata pe care trebuia s se sprijine ; stnga
&Are cmpie, unde trebuia sa aib loc greul
atacului i infanteria la mijloc. Dou ore
au trecut In aceast micare. Ceata continu
i se Ingroa6. Nu se poate distinge nimic,
nici la 20 de pai. Dar atunci favorul cetei
inceteaz, ea devine jenant. Trupele ragcese i dreapta kr, in loc A' se sprijine pe
salve i fiecare lovitur rAsturna un mu la
sosi. Este ora unu dup miezul noptii. 0 tcere
pe care avea ordin, scap vArful

acestui uvraj i merg s'd dea inteo tranee
a inamicului, pe care nu a putut-o vedea.
Surpriza este deopotriv de ambele parti.
Turcii trag o salv asupra cavaleriei. Ei o
seigeata
pmnt sau cel putin ardeau ochii acelora

cari amaser5. In picioare. Pui, In acest
chip, In dezordine i confuzie, Turcii erau
rsturnati in traneele kr unde erau exterminati prin lovituri de sabie i de baionete.
La inceput cavaleria fu mai putin fericit.
PAmntul acoperit cu tranee se gsea in

imposibilitate de a le oferi o manevr convenabil. Ea era oprit la fiecare pas, tre-
buiau cAutate treceri deturnate pe care

ceata le ascundea celor mai patrungtoare
vederi i cele mai adeseori erau primite cu
salve prea suprtoare.
Acest inconvenient n'a fost singurul pe care
cavaleria avu s-1 Incerce. Am spus deja c
48
www.digibuc.ro
abaterea trupelor catre dreapta, cauzase In

centru un gol considerabil; Turcii, neg6sind
pe nimeni In acea parte debusar acolo,

taind astfel comunicarea 1ntre ambele aripi.
Atunci dela dreapta i stnga incepur focuri
n flancul inamicului. Ocazia era prea frumoasg. k)entru a nu profita de ea.
Dar ceata se rspndeste. Un aer senin ii
urmeaz5 i soarele, deja sus, descoper6 In
ochii principelui dispozitivul terenului i situatia celor dou' armate. Nenorocire Turcilor cari au 1naintat prea mult. A doua linie
inainteazA contra bor. Ei sunt sarjati. Ei fug
Iat-le In Miscare, cu o mndrie fr egal

in analele rzboaielor i in sunetul instrumentelor de lupt.
Infanteria cu arma la mdna i cavaleria
cu sabia afar. Grenadierii in capul tuturor,
urc cei dinti aceste inltimi, acoperite de
eniceri, unde se afla bateria. Ei infrunt

aceste teribile masini cari Incarcate, nu
astept cleat, a se apropia pentru a vrsa
asupra-le milioane de instrumente de moarte.
Ei urc, ajung la vrf i intru din toate prtile
in baterie, chiar prin ambrazuri, pe cnd

restul trupelor, deja luptndu-se cu ale Tur-
sunt urmriti Ora la grosul bor. Inter- cilor, acoper cmpul de btaie de corpurile
valul este umplut ; nu mai este gol.
acestor necredinciosi. Multi fur omoriti in
Cu toate acestea ambele aripi Intrite, In aceast actiune i ar fi stat pe loc, pe ct
proportie cu necesittile ce aveau, se dispun
a face pe inamic s. simt efectul unei vigu-
timp au avut puterea, dar ei iubir mai mult

s se retrag, mai departe, In cmpie, acolo
roase actiuni. Soldaii, neradtori, se plng
ilnde era grosul armatelor kr.

Se crezu un moment a. scopul Turcilor
era de a astepta Ina un atac i ei aveau
destu15. rktare. Se vzur chiar fcnd
miscari pentru a se pune In o bunA ordine
de btae. Acea ce Meu ca i imperialii din
sunt prea mult retinuti. Sunt invitati

sh" Inteleagd c trebue sh" se formeze
ei ascult.
Deodatd dreapta se arunc6 asupra bateriilor, al cbiror foc il suportase pnd In acel
moment. Ea le castig6 i intorc tunurile in
contra acelora cape fcuser bateriile. Apoi,
rr a se opri, ea 1ntreprinde a forta, retransamenteIe cari inconjur lagrul Turcilor.
ns
parte-le, se preggitir i ei pentru a reincepe.
Ei se asezar pe In1imi, in aceeasi ordine,

care fusese prescris ziva precedent: cavaleria pe aripi, infanteria pe centru, liniile
Stnga Incearc si ea acelasi lucru, dar bine unite si strnse fiecare la postul
intampin6 dificu1ti, cki pe land c toate Dar cnd Turcii au vgzut cu ce indrzneal
fortele inamicului Bunt de acea parte, acele imperialii mergeau spre ei, curajul le lipsi
enicerii cei dinti s'au retras, Psnd
trupe din dreapta, care erau impinse, debordau asupra stngei i astfel impreun inapoia lor i lagrul i corturile si tot
fac o mare greutate. Cu toate acestea stnga ceea ce aveau.
Actiunea ing nu se termin aci: o or5.
sustinea cu trie i rezistenta ce incearc,
contribuia s excite curajul su si a 1ndoi 1n urm6 un corp de cteva mii de spahii
eforturile sale, cari sunt de natura pentru ca
inamicul ss nu le poat suferi. El se him
'Mari venir s atace trei regimente de
voaie, se retrage, este aruncat din transee

In transee. Iac6 lug o baterie de 18 piese
ele fu putin pus in desordine dar celelalte

dou, sustinute de ctiva grenadieri i de
tunurile din retransamente, se aprar att
mari ce trebue luata. Aceasta va fi o actiune

serioas. Trebue at&t ordine ct i bravur,
cavalerie, cari se gaseau in cmpie. Unul din
de bine c dou regimente de dragoni avur
d 1nconjur si 10.000
timpul de a veni, dela dreapta, in ajutorul
spahii sunt acolo pentru a-i sustine. Asa dal
kr, dup care Turcii p6r6sira lupta si au fugit.
aci 2000
eniceri
gloria va fi mai mare. In cteva minute
Era atunci ora zece dimineat4 i aceast
trupele imperiale i reiau ordinea i avntul.
actiune fu cea din urm6 a zilei, cdci respinsi,

49
www.digibuc.ro
in
attea nenorocite lupte, ei nu se mai luptei. Ea se multumi s priveasc la ceea ce
gndir cleat, s* se deprteze ct mai iute
0 cat mai mult de un loc care le fusese

atAt de funest. Lagirul lor s'a gsit deert.
El semana unui ora mare, plin de provizii
munitiuni. Toate corturile, atelajele i
chiar tunurile erau noi.
Nu se tie sigur la ct se urc6 num6rul
rnitilor printre necredineitqi. Nu
numere ; dar
i-a dat nimeni osteneala
mortilor
se petrecea i dup bittglie nu mai gndi s

apere cetatea. Nu pentrua nu ar fi putut-o
face ctva timp, cci ea era numeroas
indestulgor aprovizionat de toate. Ce-
tatea de altfel era in bun stare din spre

partea uscatului. Toate prtile din afar
erau minate i dac ar fi trebuit s se fac
un asediu in form s'ar fi pierdut Inca

mult lume.
este sigur c el era mare 0 in unele locuri

Dar soldatii garnizoanei, cea mai mare
se vedeau grmezi da cadavre, unele peste parte, fiind oameni insurati, nu voiau cu
altele.
niciun chip A' aud despre o aprare care
Cqtigul regal a fost de 1.31 tunuri de tronz, ar -tine femeile i copiii inteun continu pe30 mortiere, din care unele aruncau bombe ricol 0 care la urm ar fi fost nefolositor.
de 200 livre ; 20.000 ghiulele de tunuri ; Bombardarea din spre Sava, Ii descurajase
3000 bombe ; 3000 granate ; 600 butoae de
pulbere ; 300 butoae cu plumb ; 52 drapele ;
9 cozi de cal (tuiuri), 4 trompete ; o mare
cu totul i ei nu mai voiau BA lupte, de aceea
declarar comandantilor, inteun mod a-i

face s Inteleag, c ei erau hotrtti
tob6 a enicerilor, una mai mic6 ; o mare

timbal de aram6 ; una mai mica 0 dou
procura, prin o repede supunere, libertatea

bunurilor i persoanelor lor. Acetia din
perechi timbale mici.
parte-le nu incercar a insista de loc. Chiar
Restul a fost cedat soldatilor, dar pentru din aceea zi abandonar insulele Dunrii,
a evita desordinele i risipa Principele ordon4 cu fortul pe care-I aveau aci 0 se mtiltumir
ca jaful s6 se fac6 pe detaamente, pe rnd de a-i scoate efectele i eicele.
0 in ordine. S'a gsit in acest lagdr mari
A doua zi la 6/17 August, ei tinur conbogtii i nici cA putea fi altfel, c6ci sultanul siliu i dup amiaz, la patru ore, au trimis
fAcuse o cheltuial de necrezut, pentru a doi ofiteri ai garnizoanei la principele Eupune aceasta pa picior de rzboi ; dela genia/ cu ordinul de a-i declara c ei se
asediul Vienei nu se mai vzuse o att de supun cu toti, umilit, la gratia impratului
numeroas6 armat turceasc.
0 c aunt gata 86' predea cetatea, numai s
Feld-Marealul conte de Hauben fu omorit le acorde o eire onorabil, cu o intraag
in aceast bdtlie. Marealul conte de Palfi siguran0 i libertate, pentru familiile
fu rnit ca i Principele Frideric de Wr- bunurile lor.
temberg, generalul de lupt Dalberg,
care
Principele Ii primi favorabil i lr s
muri de rnile sale, generalul de lupt arate bucuria ce-i cauza o supunere care
Wallis 0 ctiva coloneli. Pierderea putin economisea impratului attia bravi soldati
considerabila in raport cu victoria cktigata,
c i se conserva neatinse fortificatiile
se ridic la 1846 morti pe cmpul de btaie, unei cetAti att de importante le acordd
iar num6rul rnitilor se ura la 3282, in cu generozitate, tot ceea ce ei cereau. Astfel
total 5128 oameni, din cari s'au restabilit s'a dat ostateci i s'a dresat actul capitulsrii.
mai mult de 2000.
La 7/18 August capitularea fu semnat i
Precautiunea de a fi Msat cteva trupe, indat dup aceea imperialii luar in stin tranee contra garnizoanei cettei, avu pnire o poart i lucrArile exterioare.
efectele sale salutare. Garnizoana tinut in
La 8/19 August s'a oficiat, cu mare sorespect nu Indrzni 8 se mite in tot timpul lemnitate, un Te-Deum in cortul marelui
50
www.digibuc.ro
vizir, care era atunci aranjat pentru Prin-
Indat ce Principele Eugeniu Ilia cetatea,
cipele Eugeniu 0 s'au tras obinuitele salve

de pugca 0 tunuri.
La 11/22 s'a facut evacuarea. Garnizoana
o intari, adaugandu-i nite linii, ale caror
putea In virtutea art. III din capitulare s
partare de 2000 pa0 de orapl Belgrad 0
urme au existat mult timp In partea sudica a

oraplui. Ele incepeau la 11.111 Sava, la o de-
plece In randuri, cu tobele batand 0 drapelele
se intindeau in o linie, aproape dreapta, de

desfaurate, dar ea nu se inchieta. Soldatii 6000 pai lunga, apoi rupandu-se inteun
fiind, cum am spus, mai tosi insurati ei se unghiu drept urmareau marginea dealului
gandeau mai mult sa se Ingrijeasca de familii 0 se Indoiau Inapoi la Dunare, In o lungime
0 bunurile lor cleat a e0 In parada. Ei
de 3000 pa0 n 1).
e0ra In mare neregula ; oamenii pe uscat,
La 15 Iulie 1739 marele vizir sosi In fata

Belgradului, cu trupele sale. El lua indata
o reduta In foburg pe care Germanii II legasera de ora prin un zid. Gratie altor noi
redute, pe cari Turcii le luau mereu noaptea,
In cam 300 care 0 peste 1000 cai sau camile,
femeile i copiii pe apa, in opt mari eici

urmate de alte vase mai mici. Oamenii parura In numar de 25-30.000, purtand armele
sau capabili de a le purta.

Imperialii se purtara cu ei foarte uman.
ei se apropiara de cetate 0 o bombardara
Nu numai c nu le-a facut nicio piedeca sau

injurie, dar le permise de a merge i veni In
lagar, cu fel de fel de libertati pentru a vinde
tate dar Mr a face mult rail asediatorilor.

Lucrarile de apropiere ale Turcilor se intind
lucrurile de care nu voiau a se ingreuia i

pentru a primi carutele i caii de cari aveau
trebuinta.
lath' o specificare exacta a artileriei care
Be gasi In cetate, in insula Dunarii (aceea
numita a Raboiului) si pe eice sau fregate.
drept al Savei i inaintau mereu dare cetate, in scopul ca mai in urna sa se ada-
In cetate sau in castel 1.75 tunuri de

bronz, 25 de fier 0 50 mortiere. Pe fregate
0 pe qeice 102 tunuri bronz, 84 de fier 0
un mortier. In insula Dunarii 20 tunuri de
bronz 0 6 de fier. Pe eicele acestei insule :
27 tunuri de bronz 0 27 de fier ; la vechiul
far5. Intrerupere. Germanii ripostar din ce-
dela tarmul drept al Dunarii la tarmul

posteasca contra tunurilor. Turcii preparara
12.000 fascine de catin pentru a umple

anturile 0 s se urce la asalt ; ei au preparat
i scari pentru a escalada zidurile.

Enicerii au ocupat partea din spre Dunare iar celelalte trupe in spre Sava 2).
La inceputul lui August, Ali Pw llkinoglu, vechiu mare vizir, ajunse din Bosnia
cu 30.000 oameni. Acest pa6." trecu Sava,
instala armata sa in cmpia Semlinului 0

castel un tun de bronz, unul de fier 0 8 de acolo bombarda Belgradul 3).
Marele vizir a dat ordine severe pentru
mortiere, ceea ce cu artileria cktigata pe
camp, face In total 665 tunuri 0 104 mortiere.
bombardarea cetatei Belgradului, Ma in-
Urmarile acestei mari victorii au fost
trerupere, cu tunuri de calibru mare qi

mortiere. Catre inceputul lui August se
astfel cum se puteau dori. Turcii abandonara

imediat Semendria, Rain, Mehadia 0 Orova,
unde se gsi Inca. o Insemnata cantitate de
tunuri.
Cearta 0 debandada intrar in armata

turceasca : enicerii cerura depunerea marelui vizir 0 sultanul, un moment, se temu
chiar de soarta sa.
Rezultatul politic al acestei victorii fu
pacea dela Passarovitz.
deschise un mare numar de breqe, dar, incinta fiind de carmida 0 ciment, zidurile
nu se surpara. Tranpele otomane se apropiase de fortareata la bataie de arma. Totul
era gata de asalt: scari, carlige, saci plini
de fan 0 lana, panere mari rotunde captu0te
2) Fiillek, Der Frstenthum Serbien_
2) Dapontes, op. cit., pag. 144.

31 Ibid, op. cit., pag. 165.
4*
5f.
www.digibuc.ro
cu piei de oi, pentru adapost, spre a inainta

pang lngg cetate, rostogolindu-le, inaintea
merse contra vaselor germane cu toata flota
Iii noaptea dela 1-2 August, Turcii aruncarg asupra Belgradului o ploaie de bombe
facut prizonieri un mare numgr de mateloti
si ghiulele cnd joi, In zori, teroarea i spaima
ei ridicarg un drapel pe cetate, pentru a

face sa inceteze bombardarea si a putea
Flota otomang ajunse la Belgrad i marele

vizir darui amiralului Dunrii o blan
scumpa i doug pungi de bani pentru a se
da gratificatie matelotilor flotei 1),
trimite un parlamentar, care sa trateze pre-
La 20 Iunie 1739 flota germang se afla
sa. Acetia vznd c vasele lor rise de a

lor, a umple antarile, apoi a le pune in cadea In mainile Turcilor, imperialii dgdur
picioare i a se servi de ele ca de scgri foc vaselor i descinserg cu toti pe uscat.
Turcii se aruncarg atunci pe tarmuri 0 au
(tactica timpului).
cuprinsese pe asediati. Cnd s'a Mcut ziug
precum si un capitan maltez.
darea. In timp de 5 ore tunul tam de ancorata pe Dungre, in fata Belgradului. Ea

ambele parti, ceea ce permise parlamenta-
se compunea din 90 seice, alte vase mai
rului, un colonel, s meargg inaintea vizirului
mici si cu 6 vase cu 44 tunuri fiecare. Armata
0 a ambasadorului francez, cu scrisori dela
imperial se afla In cmpia Semlinului, in

fata Belgradului si numra dela 30-40.000
lupttori.
Belgradul nu avea ca garnizoang dect
5000-6000 oameni 2).
generalul de Val lis.

Acesta scria vizirului, propunndu-i pacea,
promitandu-i de a da Belgradul Meg. ca

Poarta s. cearg mai mult. Mare le Vizir
raspunse, prin scrisoare, ca asediul Belgradului era impins cu vigoare i c spera, prin
gratia lui Dumnezeu, s ia crawl cu asalt.
La 21 August 1.739, cam pe la 10 ore

(patru ore ale zilei) Cadiul laggrului (Essad,
Hammer XIV, 463), Reis-efendi (Mustafa),
Mec-tupci-efendi (Raghib), contele de Neip-
Aceasta va ocaziona o mare vrsare de

snge, pe care de Vallis ar putea-o evita, perg, ambasadorul Frantei, marele dragoprednd cetatea. Dupg capitulare se va man Alexandru Ghica, imbrgcati cu blni
putea tine conferinte In cmpiile Semlinului si caftane, dupg citirea capitulatiunilor,
se va incheia pacea in conditiunile cele
mai Intelepte. Colonelul duse acest raspuns
0 se intoarse cu altul, declarnd ca inacceptabile conditiunile si cernd a se fixa inti
prelimingrile pcei si apoi Belgradul va capitula. Mare le vizir rgspunse ca singurele
prelimingri era acceptarea frontierei care
fusese trasg, in timpul lui Hussein Paa, la
conferinta dela Karlowitz si concedig pe colonel cu acest raspuns 1).
schimbard tratatele de pace. Valiul RumeAli, fiul lui Abdi numit comandant,
liei
intr in oras unde atepta ca germanii,

parasind fortgreata, sa-i predea cheile. S'a
dat germanilor 1000 care a) .
Inainte de a termina trebue sa adgogam

in lauda Generalului Stikow, comandantul
Belgradului, ca cetatea ar fi putut tine pang
la finele lui Septemvrie, dacg nu grgbea cderea stangacia feld-maresalukti conte de
Trei vase de faboi germane ramaserg Vallis si a succesorului &au, de Neipperg 4).
in amonte de Hissardgik (Grocka) pentru
Din scrisorile capichehaelelor domnului
a Impiedeca flota otomang s inainteze sub muntean Constantin Mavrocordat pe lngg
zidurile Belgradului. Mare le vizir trimise
Amiralului Duneirii un firman, conceput in
termeni foarte severi, prin care li ordona

sg incendieze sau s scufunde vasele germane sau Ii va taia capul. Amiralul Dungrii
Daponts, pag. 267.
armat si cari spun c au cules informatiuni
dela prizonieri germani, cazui in luptele

1) Daponts, pag. 270-271.
I) Daponts, Ephemerides Daces, pag. 130.
-9 Ibid., pag. 284.
4) Ibid., pag. 388.
52
www.digibuc.ro
dela Grocka (Hissardgik), Germanii posedau

doux vase mari de rgzboi i altele mai mici.
Cea mai mare din corgbii, numit Il Cavallo, avea 40 tunuri, celelaIte 25-30. Doug.
din ele erau in amont de Belgrad, trei in

aval i aproape de aceastg. cetate, cinci din
ele fuseserg. trimise la Grocka, unde avu loc
rzboiului. Moldova, Crimea i tot litoralul
Mgrii Negre, care rmnea inchisg flotelor

sale. Azovul fu neutralizat iar toate teritoriile situate pe versantul septentrional al
Caucazului, asupra areia Rusia avea pretentiuni, erau declarate independente. Ratificgrile au fost schimbate, la Constantinopole,
batglia, cu ordinul ca, dupg ce Turcii vor la 5 Noemvrie i I Decemvrie 1.739 1).
fi 1nvini, sg. descindg a bate si face bres
In iarna anului 1.787 &Are 1788, Impgin Ada-Kaleh. Pe bordul acestor vase era ratul Germaniei (Iosef al II-lea) incepu 1.52tot necesarul pentru a se construi un pod boiul prin o actiune putin moralk chiar in
peste Dungre dac era nevoie. Turcii con- politick actiune care, la timpul sgu a fost
strAnserg. aceste vase spre a se intoarce prea remarcat si pentru a crei memorie
inapoi, cgci aducnd tunuri pe t5rmuri1e nimic nu-1 poate spdla. Red nicio prealabil
Dungrii, le bombardau, fr a putea, este declaratie de rzboiu sau fgr s fi fcut
adevgrat, a le inneca, dar cel putin le silirg. cunoscut c voia sg-1 declare, el incera s
sg se refugieze sub tunul Belgradului 1).
surprindg Belgradul.
In 1739, Austriacii bgtuti la Grokca, intre
Abia in luna Februarie rzboiul fu deBelgrad si Semendria, permit Turcilor
clarat. Vizirul cu toate c fusese din timp
asedieze Belgradul, pe care generalul imperial avizat de ministrul Angliei si al Suediei nu
Olivier Vallis 1.1 abandonk fgrg." apgrare, in
minile Turcilor i pacea devenind necesar
s'a incheiat In acest ores la 7/1.8 Septemvrie
4.739, in conditiunile urmtoare, recunoscute
in istorie sub titlul de pacea dela Belgrad.

Se restabileste pacea intre Austria si Rusia
de o parte i Turcia de alt.
voi s in seam de imensele preparative si

abia trziu lu mgsuri contra acestui inamic.
El, Yusuf Pasa, era singurul orn de merit

ce Turcii avea atunci. Strnse armata sa la
Adrianopol, dar asteptd mult miliiile din
Asia.
Dupg sosirea acestora, Yuzuf, adun tru-
Prelimingrile s'au subscris in ziva de 1.

Septemvrie intre contele de Neipperg, din
partea Austriei i marele vizir ElviazMehemet Pasa, prin intervenirea marchizului de Villeneuve reprezentantul Frantei,
pele din fortgretele neocupate, dete ordin trupelor din Bosnia 8 se uneasc cu el si lsnd
o important rezervg la Sofia, se indrept5
atre impgrat, drept la Belgrad, pe care

ocolindu-1 cu dibcie, se indreptg in grabg_
ctre Orsova, trecu Dungrea in apropiere

sleit in puterile sale redg. Turciei Belgradul, de acest ores si intr in Banat 2).
La 1188 pap care comanda la Belgrad,
In starea In care aceast fortgreat se ggsea
cnd fusese primit la tratatul dela Pas- n'avea dect o autoritate aparentk el era
sarovitz, in 1718 si toate provinciile ce-i re- obligat a trata cu garnizoana, care forma o
veneau dup acel tratat, din Serbia, Bosnia adev'grat democratie, guvernat de niste
si Muntenia. Austria lua ca limite Sava, simpli eniceri cari stiau s uzurpe momentart
Dungrea i muntii Banatului. Tratatul de- un imperiu asupra spiritelor camarazilor lor 2).
In Decemvrie 1.788 un tngr sosit la Confinitiv nu Thou dect s confirme prelimistantinopol aduse noutatea eh' Abdi-Pasa,.
nrile.
Rusia era victorioasg dar amenintat de
Dup La grande Encyclopedic, vol. VI, pag. 22..
o coalitie a Suediei si a Turcilor, evacu
2)
contelui de Langeron. Doc. Acad.
toate cuceririle pe cari le Meuse in timpul Supl.Memoriile
I, Vol. III, pag. 88-89.
care conducea negocierile. Impgratul invins
Dapont&s, pag. 242.
3) Doc. Acad. CI1, pag. 59; Supl. I, Vol. II.
53
www.digibuc.ro
guvernatorul Belgradului a trecut Sava

a luat mai multe redute imprejurul Sem-
Meuse o reputatie de soldat, in armata

austriacil, fu desemnat ca ef al insurgentilor.
La 12 Septemvrie 1806 Srbii pun mna
linului 1).
In luna Septemvrie 1789 marealul Laudon atac Belgradul, pe care 1-ar fi putut,
pe orapl Belgrad, apoi pe cetate, in eare

turcii aveau o mica garnizoana, o turn6-
cu inlesnire, cuprinde cu 16 luni inainte,

ii-1 lu cu asalt.
torie de tunuri i o fabrica de alte ustensile

de razboiu
De astadata, devi cel putin partial, senBelgradul cazu, nefiind ajutat ; marea
armata turceasca, care se afla in Moldova, timentul national ce se pstrase panA
cu Marele Vizir i corpul lui Abdi-Paa, nu atunci In fundul pdurilor, In manastiri
era destul de tare pentru a ataca armata in acele bande de haiduci, pe care cruzimile
enicerilor, unite cu prAd6rile stapnilor
austriaca 2).
contribuiau ale mri i intretine
La 1.789 Marealul Laudon, relund cetatea, infarete liniile Principelui Eugeniu, triumfa.Lupta a fost crud i desperata. Ani
prin redute. Aceste infriri au rmas mult intregi sngele curse iroae ; In fine Turcii
timp i erau binior conservate, aa.
au fost alungati.
Dar daca patriotismul era inflkarat, totui
foarte uor serveau unui corp de ocupatie,
ea linii de circumvalatie i adapost, contra &Arbil patar, inteun mod nedemn, succesul
atacurilor de insurgenti, dar ele, numai ra- lor. Cnd intrara In Belgrad orice turc
inane indoial, ar deveni inutile inaintea care refuza botezul, murea In cele mai crude
unui atac facut de o armata organizat.

Turcii n'au facut pace dect in dou cazuri: sau cnd au fost constrani prin mari
pierderi, ca la Passarovitz i Cainargi sau
cnd au oblinut mari avantaje, ca la Belgrad 2).
La 1791 Austriacii redar Belgradul Turcilor.
La 1798 Belgradul cleveni teatrul unei

lupte sngeroase intre Turci i Srbi, care
luptar pna in fundul mahalalelor, pentru
a-i disputa stapanirea.
La 1801 cetatea Belgradului, cAzu In
mainele Dahijas-ilor sau Dahis-ilor, efi mi-
litari de eniceri, cari se considerau ca in-
torturi , copiii erau taiati in Luc4i, iar

femeile, se spintecau sau erau duse sclave 2).
Dumnezeu a Mcut pe omul incult, spre

a justifica ferocitatea fiarelor salbatice.. J
La 1807 a doua campanie In contra Turcilor, sub comanda lui Kara-Gheorghe.
In Ianuarie, Austriacii creznd &A Belgradul va cdea In mAinile Srbilor i ca
nu prin ei, sa cada i In minile Ruilor,
oferira Turcilor s-1 ocupe ei...
Acesta era numai un pretext, devreme ce
Ruii separati de Srbi, prin o mare armata
turceasca, era imposibil, de a pune, cu
uprinta mna pe el 3).
La 29 Ianuarie (10 Februarie) 1811 Srbii,
dependenti de sultan. Intre cei mai faimoii
cu ajutorul RuOlor iau Belgradul.
vom cita pe Aganlia, Kuciuk'Alia, Mula
In anul urm'ator, 1.812 insa, Turcii avnd

avantaj asupra Ruilor, reiau oraul. Dui:a
reintrarea Turcilor, excesele nu mai cunoscur nicio margine.
In 1813 are loc a patra campanie, a Srbilor contra Turcilor, sub Kara-Gheorghe.
Iusuf i Forc4-Mahomet-Aga; multi din ei

au pierit la asediul Ada-Kalei iar restul prin
vexatiunile de tot felul, provocnd revolta
Srbilor.
La 1804 Gheorghe Czerny (Cara Gheorghe)
sau Gheorghe cel Negra, un Barb care 1i

9 Doc. Acad. CVI, pag. 61.
2) (Langeron, op. cit., sopra, pag. 91).
2) Doc. Acad. Supl. I. Vol. II, pag. 58 CI.
1) Istoria Belgradului, In sarbete, edit. Levitzki.

I) Les Slaves de la Turguie, par Cyprien Robert,
Paris 1844, I pag. 221.
2) Docum. Acad., Vol. II, Supl. I, pag. 374 ; DXVII.
54
www.digibuc.ro
In acest an (1813) Kara-Gheorghe, abandonat de Rusia i de proprii ssai companioni

de arme, este silit s. fuga Basarabia, unde
Alexandra al 1.1-lea fiu (altii zic nepot) a lui
ia comanda insurgentilor, cu succes. In acest

timp Turcii acopr foburgurile Belgradului
cu edificii i restaurar cetatea, care, ctre
1820 deveni formidabil.
La 1817 Milos este recunoscut de Poartil
ca print ereditar al Serbiei. Principatul rmne vasal Turciei, careia avea a-i plti un
pus mai direct sub

influenta panslavismului
acea a lui
Kara-Gheorghe care fusese asasinat la Se-
mendria, este chemat la tron, In etate de

este inchis. Turcii ocup din nou Serbia. 18 ani. Intre altele, el construi o fabric
Reintrnd, ativa ani In urm In Ora creia de arme la Kragujevatz.
el, Kara-Gheorghe, li fusese primul liberator,
La 1853 Rusii sustin pe fat propaganda
fu asasinat la Semendria.
cglugdrilor slavi contra acestui principe. In
La 1815 Milos Obrenovici excitii din nou acest timp, sunt de Insemnat disputele de
pe Srbi, la Tacova, la o nota r scoald si domnie, ale descendentilor ceri5r dou fa-
tribut anual.
Energica impulsiune a lui Milos si sprijinul
Rusiei, sustinu 15 ani lupta i negocierile.

Ca rezultat al tratatului din 1829, dintre
Rusia i Turcia, la 3 August 1830, Turcia
recunoscu autonomia complet a Serbiei
Milos obtinu dela Poart un firman care-i
acord titlul de principe (Kneaz) ereditar,
pe care adunarea national (Scupcina) II
conferise.
Obrenovici,
Kara-Gheorghe (independent de orice influentd strAin).
La 1856 tratatul de Paris, prin art. 28,

declar imunittile i privilegiile acordate
Serbiei, puse in viitor sub garantia colectiv
a puterilor si prin art. 29, oprea orice interventie militar strain, fr vreo Intelegere
prealabil intre puterile garante.
La 10/22 Decemvrie 1858 Scupcina voeste
abdicarea lui Alexandru Kara-Gheorghe ;

acesta fuge noaptea In cetatea Belgradului
si se pune sub protectia armatei turcesti.
Scupcina ridic6 din nou pe Milos la demnitatea de Principe-suveran i ereditar al Serbiei, care desi era de 78 ani, desi era
La 1839 Printul Milos abdic in favoarea
incult si violent, desi nu stia nici scri nici ceti,
fiului sail Milan. Acesta moare, dup ce

domneste trei slptmni. Al doilea fiu a
lui Milo, Mihail urmeaz la domnie.
La 1.839 orasul Belgrad devine capitala
Serbiei, iar citadela rAmne ocupat de o
desi in conversatie intim Sarbii il numeau

corespundea moprincipele Oran, dar
mentan dorintelor
garnizoan turceasc, tare de 4000 oameni,
tron i calla un refugiu pe teritoriul austriac.

Aproape de 80 ani, Principele Milos se urc6
in virtutea Hatiserifului din 1834.

CAtre finele deceniei a III-a, pasalcul
In anul 1859 .Alexandru fiind declarat

depus de adunarea national, renunt la
rzboiul din 1828-29. Altklat Padisahul
din nou pe tron.

In 1.860 Milos moare, fr a putea reusi
s-si execute planul s4u, de a da semnalul
unei insurectii generale a tuturor rajalelor
i-ar fi trimis fatalul cordon, dar acum pentru

a plcea invingtorilor, el trebue s pstreze
(supusi crestini ai Turciei) contra dominatiei

otomane. Fiul gu Mihail pune mna a doua
bundle sale gratii pentru omul care II tr-
oar pe putere. El este fondatorul militiei
dasd I 1).
srbesti.
Belgradului era dat acestui Yusuf care subscrisese rusinoasa capitulare dela Varna, In
Gonit de o insurectiune, la 2/14 Septem-
In Iunie 1862 orasul Belgrad este bona-
vrie 1.842, Mihail fuge, la tatl sdu, la Viena.
bardat de Turci, din citadelg, din cauza
1) Edouard Thouvenel, La Hongrie et la Valachie,

pag. 100, Paris 1840.
unei certe armate, provocat cu ocazia unei

discutii intre copiii sarbi i soldatii turci,
55
www.digibuc.ro
care isi disputau dreptul a lua mai intai format sub presedintia generalului Blasapa dela o fantan ? Un copil este omorit
i o lupta sangeroasa se incinge intre Sarbi
navatz.
Adunarea nationala (Scupcina) proclama
i Turci. In ziva de 5, Turcii sunt inconjurati
principe pe tanarul Milan (fiul lui Iefren,
in citadela de unde ei bombardeaza orapl.

A doua zi 6 Iunie se Incheie un armistitiu.
Dupa propunerea guvernului francez, o
conferinta se deschise la Constantinopole,
care se ocup cu gasirea mijloacelor de a
Impiedeca repetarea unor asemenea fapte.
Turcia primete cu reprezentantii puterilor
care au subscris tratatul din 1856, un corn-
unchiul lui Mihail, colonel In cavaleria romaneasca), sub numele de Milan Obrenovici
promis prin care evacueaza 2 din 6 fortarete
(2 Sept. st. n.), pe care avea dreptul sa le

ocupe si detine, dar mentine dreptul sa
pastreze in alte patru cetti, garnizoane
turcesti (8 Septemvrie st. n.).
al IV-lea, care nu avea varsta de 14 ani.

Carma statului fu Incredintata unei regente,
In capul carei a fost pus Ristici, unul din cei
mai remarcabili oameni de stat ai Serbiei.

Preparativele facute pentru executarea unei
campanii, In proTinciile turcesti vecine Bunt
Intrerupte si planurile de insurectie aunt
amanate, in ceea ce priveste pe Sarbi.

La 1871 Alexandru Kara-Gheorghevici
este condamnat, la Pesta, la 8 ani Inchisoare,
pentru ca a fost complice la asasinarea lui
Astfel, Belgradul fuind din aceste din urma,
Mihail.
in 1863, neintelegerile continua Intre Sarbi

si Turci. La 5 Februarie st. n. o comisiune
La 1.872 Milan este declarat major.

La 1875 insurectie In Herzegovina, sustimixta este insarcinata s observe execu- nun.' de voluntari sarbi i muntenegreni sub
tarea deciziilor conferintei care se reunete la comanda sarbului Ljubibratici.
Belgrad.
La 1876 insurectie mare In Bosnia si BulCatre finele toamnei 1866, Principele Mi- garia. Sangeroasa represiune a insurectiei
hail ceru Portei un firman prin care acesta bulgare ; mai mult de 100 sate sunt transA' consimtd s ridice garnizoanele for-tare- formate In cenusa ; 25.000 persoane sunt
telor sarbe. Aceasta cerere provoca o lunga executate sau masacrate. Exasperate, Serbia
si vie corespondenta, care avu un fericit si Muntenegru declar, In Iulie, razboiu Turrezultat, caci Ali-Pasa, marele vizir de ciei. Armata sarba este comandata de geatunci, comunica, la 19 Februarie 1867, gu- neralul rus Gernaiew. Muntenegrenii sunt
vernului sarbesc ca Sultanul consimte s adeseaori triumfatori. &Arbil dupa o aparare
cedeze cetatile Principelui Mihail. Actul a fost lunga si Incarnata, abandoneaz turcilor, la
citit, cu mare pompa, pe Kalimegdan la 31 Octomvrie, lagarul Intarit dela Alexi6 Aprilie 1867, In fata ambelor armate, turca
natz. Rusia intervine In favoarea Sarbilor ;

Poarta primeste un armistitiu.
si Barba.; pap a dat cheile lui Mihail, care

intra. In cetate pe un cal druit de sultan,
La 1. Martie 1877 se face pace Intre Serbia
In capul armatei sale.
i Turcia, cu conditia mentinerei StatuluiIn Aprilie nu mai era miciun turc In Bel- quo ante. Insurectiile continua In provinciile
grad. Citadela a existat mult timp Impruna turce vecine.
cu istoricul turn Neboifa (sau al omului cuIn Decemvrie 1877 Serbia intra in camtezator) ; ea, care a fost atat de teribila panie contra Turciei, &Are sfarsitul razaltdata, In istoria lumii cretine, a fost lasata boiului Ruso-Turc. Muntenegrul urmeaza
in foarte rea stare, servind mai cu seama de exemplul .sau.
inchisoare.
In tratatul dela San.tefano (Martie 1.878)
La 1.868 Mihail este asasinat In parcul

dela Topcider. Un consiliu de regenta este
Serbia este declarata independent i primete o sporire de teritoriu.
56
www.digibuc.ro
In Iu lie, tratatul dela San-tefano se revizuete de congresul dela Berlin, care restrange achizitiile teritoriale asigurate Srbilor 0 Muntenegrenilor. In August, Bosnia
0 Herzegovina sunt ocupate 0 administrate
de Austria. Sangiacul Novibazarului este
pus sub Turci, dar Austria are dreptul s-1
ocupe militre0e 0 s fac. drumuri.
La 6 Martie st. n. 1.882 Serbia este declarat regat sub ministerul Piropnatz.
8. PANCIOVA.
(Panczova, Pancsova, vechea Panuka)
ctre Turci, dup care urm tratatul dela

Belgrad, care incheie un rzboi de 3 ani
cu totul in defavoarea Austriei.
Relatii asupra bdteiliei dela Hissardgik
deduse: a) din scrisoarea marelui vizir &Are
domnul Munteniei Constantin Mavrocordat
i. b) din scrisorile Kapi-Kehaelelor, Domnului, pe lng6 armata otoman, ctre Mria
Sa: dup 5 zile de drum, Turcii, plecnd

din N4, ajunser la Semendria, opt ore
la vale de Belgrad, in ziva de 9 Iulie st. v.
unde se hotrir si rmn o zi pentru a
a0epta sosirea tunurilor mari i. a unei prti
Cetate infrit a Austriei, pe confinele din materialul de rzboi.

militare ale Banatului, capitala districtului
Ali-Pap, valiul Rumeliei, care fusese trimis
regimentar, nu departe de Duran, pe trmul la 10 Iulie, inainte, 86 recunoasc6 forta 0
stng al Timeplui 1).
pozilia inamicului, incunotiint pe vizir, eh'
In 1443 Vladislav 10 concentreaz5. la Ti- inamicul dup ce se apz in drum 0 in
mipara armata cu care trebuia s." mearg scop de a face parad de fortele sale, venise
coutra Turcilor ; el trece Dunrea la Pan- 0 campase in apropiere de Hissardgik (numele
ciova, intr pe linia Moraviei, cucerete turcesc de atunci al localittii actuale
Nipl 0 Sofia, apoi revine la Timipara
Grocka).
pentru iernat. Lng6 aceast cetate a avut
Vizirul mai trimise inainte 0 pe MemiciPap, Valiul Caramaniei cu 5-6000 levent i
loc numai dou lupte, de nu prea mare

important: una la 30 Iulie 1739, c4tigat.
de Austriaci contra unui corp de Turci 2);
(infanterie de marin4). Dou ore dupg apusul
soarelui plea' 0 vizirul insu0. Pe la jum-
iar alta la 2 Ianuarie 1849 contra Ungu- tatea drumului, cam cu aparitia aurorei zilei
rilor 3).
de 1.1.
Iulie 1739, inamicul, in numr cam
de 30.000 infanterie 0 cavalerie, czu asupra

9. GROCKA.
(Hissardgik sau Grotzka).
In acest punct Austriacii, sub comanda

generalului Wallis, au fost btuti in 1739 de
1) Tam& sau Temeful, vechiul Tibiscus. Izvoraste
din Banat din munlii Carpati; in cursul su care

la Inceput este o vale Ingusta, Ian& Caransebes,
primeste Sebeful; mai departe, imparte Lugojul In
doua parti ; in judetul ce poarta numele su, parcurge
o vasta campie Intretaiata de balti si paduri. Se

imparte apoi in dou brate, cel din dreapta luand
numele de Sitna, reunindu-se la 30 km mai la vale ;
in Banat, curge printre balli insemnate; uda Panciova, apoi putin mai jos de acest oras se varsa in
Dunare, la 66 m. 50 deasupra nivelului Adriaticei,
si 61 km. dela gura Tisei. Cursul sau este de 450 km,
in care formeaza infinite sinuozitli.

3) Larousse, op. cit. Vol. XII, pag. 109.
3) Ibid.
papi 0 enicerilor.
Venit in scopul de a surprinde noaptea
lagrul otoman, el atac cu curaj trupele
turce0i, pe cari Ali-Pap, ora practic 0 invtat in ale rzboiului, le preparase in linie
de btae 0 lupta se angaj cu furie. De o
parte 0 de alta trupele ajunser pe rnd

pe cmpul de btaie. Vizirul sosise chiar in
momentul in care lupta era mai infocat

0 Turcii aveau mare nevoie de a fi ajutati.
Vznd situatia, marele vizir nu ezit mult
timp ; el 10 desfpr trupele sale in btaie,
hotki locul fiecruia 0 arj pe germani in
sunetul muzicii. Din or in ord trimitea in
lupt mereu trupe proaspete 0 in acest mod
el o prelungi pnj seara, intrebuintnd succesiv trupe proaspete imbrbtate 0 imb57
www.digibuc.ro
tate cu speranta actiunii predecesorilol de

a castiga btlia.
Vznd carnagiul ce Turcii rceau din ei,
Germanii, cari nu fuseser secerati de sabie,
s'au retras si s'au amestecat cu micul numr
de trupe rmase aproape de Hissardgik. La
cderea noptii trupele ostenite, se repauzar.
Germanii profitar de aceasta si care 9 ore
seara, ei se retraser in retransamentele lor,
iar altli declarau cu convingere ea' fusese

omorlt. In scurt, aproape 2/3 din armata
Germana care se zice c.6 se compunea din
30.000 oameni, a rmas pe ampul de btaie
sau fusese dus in captivitate. Cnd soarele
rsri si cand s'a putut aprecia mai bine pierderile si mArimea dezastrului, valiul Ru-
meliei se puse in urm6rirea lor cu cateva

trupe. Dintre acei germani pe care ii ajunse,
pn la GemiclikCesmessi unde turcii 1i pe unii 1i omorl, pe altii li fcu prizonieri ;

ajunser din urm. Steagul sfnt al pro- 1nvingtorii punnd mna pe corturile gerfetului, fu asezat Intel) pozitie situat la o mane si pe tot ce ei abandonaser in lag6r,
btae de tun de liniile germane si de miercuri
dela 7 ore ale noptii (o or dimineat) pAn
li urmrir pn la santurile Belgradului de
17 ore, inteo
prad. Turcii afirmau c6 ei nu avuseser in
si infanterie,
aceast lupt mai mult de 300 morti si
inamicii Hurd amara cupei a mor(ii. Turcii

atacar In mai multe rnduri retransamentele inamice si btur pe Germani asa de tare
c' sngele curgea din belsug si cadavrele se
aglomerau in grmezi enorme. 136durile vecine erau pline de cadavrele Germanilor,
cam 400 rniti si acestia mai multi printre

albanezi cari au sustinut primul soc al Ger-
joi seara, adic6 timp de
crncend lupt de artilerie
ucisi in fug. Lupta avu loc pe un teren

cam de o leghe lungime, foarte accidentat
(ceea ce a mgrit forta turcilor) si Germanii
n'au putut intrebuinta cavaleria si lancea,
unde ar fi putut executa o sarj impetuoas
si siiti la urria sa reintre in retransamentele
unde revenir inarcati cu o considerabil
manilor. Ei nu pierdurd dect un singur

ofiter superior, Tahir-Pasa de la Delvino.
Acest succes fu unul din cele mai memorabile pe care le repurtase turcii 1).
Ctva vreme In urm, de Wallis, scrise
lui Mtinich:
Am fost btu-ti si am pierdut atatia ge-
nerali pentrua ne-am btut descoperiti.

Pazeste-te bine de a face ca noi, de a lupta
fAr retransamente 2).
Natural, cnd se poate, inaintea unei bunor coline plantate cu vie.

tni, acest principiu trebuie practicat cu
Turcii erau desprtiti de Germani printr'o mare silint.
In orice caz, aceast important pierdere
-vale, care prin obstacolul ce punea actiunii
avu
pentru imperiali cele mai triste consearmatei otomane, prelungi a-tat de mult
lupta. La toate nefericirile Germanior se mai cinte si se poate crede cu sigurant, astzi, c
adaug si lipsa de ap, cci albanezul Deli Feld-Maresalul Conte de Wallis a fost aulor, ei s'au gAsit inapoia palisadelor, pe coasta
Hussein-Pasa care linuse pe iarn garnizoana \torul principal al pierderii, nu numai ca

la Jagodina, Ilia pozitie in spre Durfre neprevztor la lupta dela Grocka dar si ca
t6indu-le drumul fluviului. Cldurile excesive neascultAtor la ordinele Impratului 8).
ce au avut loc in acea zi terminar a slai cu

totul armata Germara.
In aceast lupt Turcii, zice de Tat')
probar c atunci cnd ei se decid s atace
Mai mult de 1.2.000 ofiteri si soldati au czut
pe cmpul de btaie si cam 8.000 fura fgu-ti
1) Daponts, op. cit., pag. 237-238.
2) Ibid, pag. 278.

prizonieri. Acesti din urnf6 asigurard c
2) Vezi o scrisoare adresat in sumar de Imp5rat,
patru din cei mai ilustri generali germani curtilor
Europei, In Daponts, pag. 386.
pieriser, altii sustineau chiar ca orgoliosul

generallef german, de Wallis, fusese rnit,
4) Memoires du Baron de Tott. Maestricht 1785,

Vol. I, pag. 10.
58
www.digibuc.ro
Inti aunt totdeauna periculoi i este foarte

greu pentru inamic a li se opune ; s'a v5zut
se plnse i amenint cu rAzboi. Spre a-I
Imbuna, Romanii Ii trimiser doi consuli
aci, e5. pentru a pune mna pe o redut5 pentru a se explica. Intre acestea, anul 434
sub focul inamicului, ei au umplut mai sau 435 dup Christ, Rua muri lsnd tronul
Inta qanturile cu cadavrele mortilor lor la doi din nepotii sn: Attila 0 Bleda.
i apoi au trecut la asalt.
Acetia au primit ambasada romank Conferinta avu loc pe o cmpie In dreapta Durarii, la gura Moravei aproape de acest
10. SEMENDRIA.
(Vechiul Aureus) 2)
Semendria
(Smdrvo,
Smendrovo
sau
Skintul Andrei), la Unguri Szendrd, vechia

fort5reat (ast5zi Orgsit) pe vremuri capitala Serbiei, comandnd intrarea frumoasei v6i a Moravei, dela gura cdreia se
ghete mai la deal cu vreo 10 km departe,
oral roman (Margus astzi Semendria).

Hunii sosir5. clri qi cum ei n'au voit s5.
descalice, Romanii au fost si1ii, sub pedeaps4
de a atinge demnitatea lor, s stea i
ei
clri.
Hunii avur un aer impurator : s se rup

imediat alianta cu triburile de paste Durare
la gura Iessavei, este ridicat pe ruinele (nord) ; s.' se inapoeze toti Hunii, mari
unei vechi cetti romane, Margus, marele mici, cari fugisard peste Dunre, la Romani
trg al acestor regiuni 2).
cari purtau, In aliant i sprijinul RomaAcest punct 3) este Insemnat prin pacea nilor armele In contra natiei kr ; s' se restitue
ce s'a incheiat aci Intre Romani 0 Huni toti prizonierii Romani, cari fuseser5. la Huni
cari fugiser nerescumprati sau s se
In urm5toarele imprejur6ri:
i
decis,
care
reu0se
plteasc
8 piese de aur pentru fiecare din
Rua, un ef capabil
s5. strAnga In jurul su cea mai mare parte ei ; Romanii s ia angajamentul formal, BA
din oardele hune, parvenise s5. fac sA i se nu ajute niciun popor In lupt cu Hunii ;
p1ateasc5. de Byzantini o sum5. de 350 livre In fine narirea tributului dela 350 la 700
de aur, ea tribut, Intelegea barbarul, ca soldei,
se fAlea la0tatea bizantin6 cci Rua primise
un brevet de general roman. Acest suveran

li atribuia puterea asupra Intregei regiuni
a DunArii: aa c4 atunci cnd Romanii

(Bizantini) fbicuser tratate de aliant cu
oarecari popoare dela Nordul Dunrii, Rua
I. Hellert, edit. II-a. Atlas al Imp. Otoman.
8) Am. Thierry, His. d'Attila, I, pag. 239.
8) In vechime un drum (sosea romand) pleca
dela (Margus) Semendria si lungea lrmul drept al
fluviului Ora la (Ratiaria) Amer Palanca. Acest
drum trecea Dunrea: 1. Dela Ram (ad Novas)
1)
la Uj-Palanca (Lederata), de unde, spre N.-E. mergea

la Tibiscus.
2. Dela Ogova, prin valea Cernei, la nord, tot

la Tibiscus.
3. Dela Cladova (Thierna) (?) la Severin; aci se

bifurca In dou; unul merge prin pasul Vulcanului
N. N. E i altul, spre rIsdrit; se unea perpendicular
cu drumul din dreapta Oltului, trecnd la nord

de unirea Jiului, Gilortului i Motrului *).
*) (Harta Asbach).
livre de aur. Aceste au fost clauzele tratatului
cerut, sau mai bine impus, de Attila.

La obiectiunile trimiOlor, la cea mai mic
cerere de explicatie, regale bun nu avea

dect un aspuns: RAzboiul; 0 cum ambasadorii tiau c stApanul kr (Theodosiu II)
era dispus s" fac5. totul, afar de razboiu,
au primit.
Se jura de ambele parti, fiecare In religia
sa, cA tratatul se va Implini apoi s'au separat.
Acesta fu faimosul tratat dela Margus, pe

care Attila Il invoc ori de cte ori voia s
atace imperiul prin politick cnd nu-1 Mrtuia prin arme 1).
Nu erau Inc6 urme de noi Intariri, cnd
In acest loc, Turcii au bAtut, In 1412, pe Sigismund i 11 constrnser la retragere.
La 1428 Sarbii. cedau Belgradul lui Sigismund al Ungariei. Acesta poseda 0 Se1) Ammede Thierry, Histoire d'Attila et de ses
successeurs I, pag. 47-48.
59
www.digibuc.ro
mendria. El voevte sa completeze siguranta

frontierei prin ocuparea Columbaciului pe
care Sarbii 1-au vandut de curand Turcilor,
care-1 cumparasera spre a-1 intrebuinta la
intrarea in Temivana. Atacat de Turci, Sigismund se retrase.
Sub Matei Corvin, Paul Chinezu trece
prin aceea ca ofera un specimen de arhitectura sail* foarte rar astazi, arhitectura
care difera foarte mult de cea bizantin6 1).
In 1805 Samba luar6 cu asalt atat oravul
cat i citadela i r6zbunara printr'un oribil
macel, asasinatul Voevodului Kulivevici. In
1867 trupele turcevti o parasira in urma unei
conventii. In urm intaririle au fost abandonate celei mai culpabile neglijente.
In Martie 1907 &Arbil pareau s6 fi ales
centrul actiunii lor la Semendria. Ei faceau
mari preparative pentru a trece Dunarea,
Dunarea la Cram (Palanca) pe care dupa ce

o intarevte, bate pe pava din Semendria, apoi
pe acel din Columbaria i pustievte tarmul
drept al Dui-161'H timp de 12 zile.
Aceast cetate fu zidita de George Brancovici, despotul Serbiei, pe la 1432 vi numit6
Intre Orvova i Vidin, spre a da mama cu
Semendria dupa numele Sf. Andrei. El o

apar6 intr'un mod stralucit contra sultanului Amurat, dar mai in urma fu silit sa
trei ofi-teri ruvi vi a unui boier roman, care

aduser6 lui Kara (Cerni)-Gheorghe opt mii
capituleze (1435).
La Semendria, se spune, a trecut Dunarea
grosul armatei confederate care plecase din

Pesta in ziva de 22 Julie 1443 vi care termina
dup6 niai multe batalii prin pacea care

preced batalia de la Varna.
In Martie 1.511 aceasta cetate, impreun6
cu Vidinul, avu ca guvernator pe Selim, fiul
lui Baiazid al II-lea, care nu primi acest

post vi revoltandu-se contra parintelui sau,
a fost batut in Rumelia i fugi in Crimeea.
La 1690 Turcii cuceresc din nou Semendria
din mainele imperialilor cari o ocupaser6,

dupa care apoi inconjurara Belgradul. Vechia
capital6 a tarii vi a regilor sarbi, in campaniile din 1689, 1717, 1739 vi 1789, a fost
pe rand dominata, cand de Turci, and de

imperiali.
Dupa pacea de la 1718 (Passarovitz) pana
la 1738, acest orav, impreun6 cu Gradisca,

Sabatz, Belgrad i Orvova, apartinea Au-
Ruvii
i Romanii. Indata dup6 sosirea a
galbeni, Sarbii masacrara la Belgrad, pe
pava, cu 600 oameni. Cinci fugari cari seapasera din masacru, ajunsera la Cladova, de
unde Kursangli-Ali, guvernatorul cettii in-
vtiinf pe acel din Vidin. Sarbii ajunsera

pe malul Dunrii vi se pregateau s6 o
treac nand au fost respinvi.
Guvernatorul Vidinului trimise trupe
arme, atat pentru a impiedeca pe Sarbi sa
treaca Dunarea cat vi a tine deschis cu
Europa, comunicatia, prin Orvova 2).
Forma generala a perimetrului ruinelor
acestei cetati este acea a unui triunghiu
scalen. Pe fiecare din fetele sale se ridic
dintr'un zid crenelat, mai multe turnuri
inalte: pe latura din spre Dunare, cinci ; pe
aceea din spre rauletul Iassova, patru iar
pe aceea din spre orav, unsprezece.
Fiecare din aceste turnuri are o inaltime
de aproape 16 m (opt grade) ; cu o 16time
de 1.6 pavi ; distanta dela un turn la altul
striei, care cu acest mijloc, nu mai avea

niciun obstacol pentru a patrunde in inte-
este de 50 (stanjeni) ; Inaltimea zidului este
riorul provinciilor turce 1).

In Octomvrie 1738 Semendria a fost distrusa.
Oravul are o mica' biserica, dedicat6 Sf.
Fecioare i a carei fundatie s'a pus, dup6
o inscriptie, la anul 1010. Este remarcabila
patru la vase picioare.
1) Memoriile Gener. Langeron, op. cit., pag. 83.
de patru brate, iar grosimea sa este dela

Despre orav, cetatea era inconjurata de
un canal dus din Iassova la Dunare i avea
o poarta de patru grade, inaintea careia era
-un pod de lemn. Catre Iassova de asemenea
1) Daponts, pag. 142, note.
2) Docum. Academice, Supl. I, Vol. II, pag. 485.
60
www.digibuc.ro
o poart ducea la un pod de lemn, sub
13. VIMINATIUL.
care trecea canalul ce pleca din Iassova

mergea la Dungre. Aceasta ca i poarta din
spre ap. avea odinioar. ate dou'd. rnduri
de canaturi.
Fortul ca i orwl, de la S. W. de fort, sunt
dominate cu totul dg o 1nltime, incercuit
La gura i pe trmul stng al Mlavei 1).

La Inceputul primului rAzboi dacic, Traian
face din aceast cetate tare 0 din castelele
(turnurile) de priveghere, apzerte pe mar-
cu intriri de prnnt, dela cari descind

care cetate sau cdtre Dungre cu cari le
unesc, dou trawe 1).
11. GURA MORAVEI.
La gura Moravei 2) i pe trmul sAu stng
se observa ruinele unui mic castel roman

de frontier.
12. DUBRAVITZA.
Statiunea pe Dun.re a or5elu1ui Pas-
ginele fluviului -din sus 0. din josul

baza sa de operatiuni.
Incepe apoi prin a aduna, din Panonia
0 din Mesia, pe drumul tiat In stncile
trmului drept al Dunrei, toate proviziile
necesare armatei sale 2).
Traian pleca din Roma la inceputul anului
101. dup ca. la 25 Martie, s'a fbicut (actele
fratilor Arvali) jertfe zeilor pentru fericitul
rezultat al expeditiei.
Rzboiul nu se facea dect pe ea de co-
municatie hotdrite, mai cu seamd In acele
timpuri, cnd natura solului era cu mult

sarovitz3).
mai putin capabil de a fi p6truns.
1) Ftillek, Das Frstenthum Serbien.
Trei drumuri duceau, din Moesia peste
2) Morava, latineste Margus, rau In Serbia, format
Dunre
catre capitala Sarmisegetuza,
din doua ramuri, Morava Occidental i Morava
Oriental, cari Ii au origina: cea dintai in muntele
Cemerm i a doua din muntele Ceardag. El curge
catre N. E. si se varsa in Dunare, dupa reunirea
ambelor sale ramuri, mai jos de Semendria dupa un
curs de aproape 300 km *).
2) Aproape de Morava si departe de Dunre. In
1718 Austria si Turcia subscrisesera un tratat In
virtutea caruia Timisoara i Belgradul au fost cedate
de Poarta. Este cunoscut sub numele de: PACEA
DELA PASSAROVITZ (POZAREVA
i fu subKris Intre Austria, republica Venetiei i Turcia la
21 lulie 1718. De un an republica Venetiei i Turcia
erau In razboi; and Austria dupa sfatul Principelui

Eugenia de Savoia, se decise a lua parte la razboi
unindu-se cu cea dintia putere.
Succesele lui Eugeniu fortara imediat Turcia sa
deschida negociatiuni pacifice, prin mijlocirea Angliei
Olandei i un congres se deschise la Passarovitz,
orasel In Serbia, In Mai 1718. Conferintele au fost lungi
prea animate, caci Austria debutase prin pretentii

exorbitante cari amenintau sil rupa negocierile. In
fine reusiril sa se pima de acord grape eforturilor diplornatilor mediatori si se oprira la conditiile urmatoare: Moldova i Valahia vor pastra vechile
lor hotare. Partea Valahiei aflata dincoace (ca vorbind din Passarovitz) de rul Oltul, cu fortareata
Timisoarei, vor ramne In mainile Imparatului,
dupa baza admisa pentru pace, Uti possidetis ; astfel
) Pag. 648, col. II, Vol. if, Larousse).
Dacia :
1.. Dela Viminatiu la Lederada, vis--vis
In Dacia 0 de aci prin Tapae care Sarrnisegetuza.

1) Rau mic In Serbia ; curge de la S. la N.
2) A. Xenopol I. pag. 134. (Frhner tab. 26-31),
cil. tarrnut occidental al acestui ran va apartine Iraparatului romanilor iar tarmul oriental celui al otomanilor.
Se indica apoi o noua delimitare a frontierei.

Forturie situate pe ambele tarmuri ale Savei,
dela Drina pana la Unna vor ramne in puterea Impa-
ratului romanilor (numele ImpAratului Austriei In

diplomatie pe acea vreme, ulterior tradus cu apostolic)
precum i cele doua tarmuri ale Savei. Tratatul era
Incheiat pentru 24 ani lunari, la expirarea carora

sau chiar mai devreme erau libere cele doua parti
contractante sa-1 prelungeasca.
Hanul Crimeei era tinut sa observe acest tratat

daca ar fi fost calcat sa fie pedepsit cu severitate. Acest tratat este unul din cele mai glorioase
ale Austriei. Venetienii pierdeau Morea, ocupata de
Turci Inainte de incheierea tratatului.
Un tratat de comert fu Incheiat intre Imparat

Poarta
subscris In aceeasi luna, 27 Iulie ur-
mator *).
*) Larousse, pag. 358, Vol. XII, col. IL

61
www.digibuc.ro
coboar Dunrea pn in locul unde o
2. Prin Taliatis i statia Thierna, ducea

in valea (Admedia) Mehadiei.
3. Prin Egeta-Drubetis.
Viminatiu fu ales ca bag de operatiuni
pentru motivele:
1. Egal deprtat de Moesia i Panonia, de
trecuse in anul precedent. Impratul, dnd

exemplul muncii 0. al activittii, ia singur
vasla in mini i despica cu ea undele Dunrii, adeverind astfel vorbele lui Plinius,
din Panegeric, eh' : atunci cnd Titian se
unde putea concentra armatele i. proviziile.
afl pe ap, nu se ipultumete numai s
2. Cetate intrit.
3. Cel mai aproape punct de Italia pentru
a trece in Dacia.
4. Pe drumul comercial ce lega capitalele
priveasc4 semnalele i micrile, ci se aeaz

singur la crm i asemenea celor mai zdra-
veni tovar60, el taie valurile, stpnete
folosi de o insul ce se afla in mijlocul
vnturile revoltate i urc cu puterea vslei

cele mai repezi ivoae 1).
El ajunge in locul unde oprise campania
I-a, gsind neatinse toate posturile 2).
Campania, reincepe odata cu inaintarea
fluviului 1), care poate s fie ostrovul de
care capital; cu cat inainteazh cu att
astzi ( ?).
piedecele naturale i mestrite se inmulteau
Dup ce consult vointa zeilor 0 a Mcut

jertfele, trece podul in fruntea otirii sale
cioas, cu ata lupta lua un caracter mai
celor dou. Vdri.
Traian intinse, in fata acestui ora un pod
pe pontoane, pentru a crui constructie se
impotrivirea Dacilor devenia mai cerbi-
inverunat, att din partea atacului cAt

din partea aprrii . Pduri neumblate in
pod intins peste fluviu, dup altii, ceva cari legiunile romane sunt nevoite a-0 demai la vale, Ad Novas (Ram) este cea mai schide un drum cu toporul: torente i anturi
frumoas figur de pe columna traian.
aclnci, pe cari Bunt silii s le umple (FrhIndat ce armata trecu pe pmntul Da- ner, 89-91) ; intriri ridicate mai la fiecare
ciei, el adun imprejurul su cpeteniile pas 0 apArate, cu o struint nemai pomearmatei i dupt ce restabilete comanda- nit, ingreuiau inaintarea Romanilor.
mentele (vezi statul major al armatei in
Atacurile Dacilor asupra pozitiilor romaintiul rzboiu dac, descris la titlul 4 Bel- nilor, devin tot mai dese ; angele curge
grad , hotrte modul inaintrii, dupa na- iroaie 0 mai fiecare pas inainte, al Romatura pozitiilor.
nilor, este insemnat prin moartea unui leNu Mcea un pas fr. 86 se intreascd in gionar. Din partea Dacilor, clrnicia de viat
urm. Lucrrile aveau un caracter trainic era att de benevol, c nu se poate explica
(piatra nu era numai cioplit, uneori era dect printeun adnc respect 0. credinta te
chiar ornamentat.
aveau de existenta vietii viitoare ? 3).
In asemenea conditiuni era natural ca
La Tape are loc prima lupt, apoi urmeaz6
rzboiul s inainteze incet. La inceputul altele. Traian ajunse inaintea capitalei. Deiernei ei abia ajunscra pe la jumtatea viliei cebal vine, cu mai marii lui, dup sine,
Bistrei. Un atac disperat al Dacilor, cu s- avnd tot poporul 0. se prostern la picioageti i berbeci, asupra Romanilor (fortificati) rele Impratului, care acordnd pacea, connu reuete. Traian oprete aci campania ; form intereselor romane, se intoarce la
aez6 garnizoane solide in toate lagrele i Roma, triumfd i ia numele de Dacic.
intririle 0 el merge inteun ora din Pa1) Frhner tab. 58 i 59; Panegyr, LXXXI din
nonia spre a petrece iarna. In primdvara
Pliniu.
anului 102, imbarcnduli armata pe eici,
2) Xenopol I, p. 141-142.
0 este primul care pune piciorul pe pmntul
Daciei. Geniul Dundrii care sprijin acest
1) Frhner tab. 31-33.
3) A. Xenopol I, pag. 42-43.
62
www.digibuc.ro
Mai trziu Viminatiul este scaunul leRuinele cetatii erau pe tarmul drept al
giunii VII Claudia i devenind cetate de Dunrii, la nordul satului Costolqi.
Lang4 acest oras (Crusolati) Ion Corvin
primul ordin, este legat de Constantinopole,
printeo frumoas cale romara, care trecea sfrm o armat turceasc, tare de 30.000
oameni, dup care ocup Vidinul.
Catre finele secolului al VI-lea, Avarii
14. RAM (RAMA).
sub hanul lor Baian, 1-a luat cu asalt 2).
Bean, pentru a lispndi teroarea, drrna
Punct favorabil de trecere al unei armate.
sau incendia, ca un adevrat barbar, tot Ruine importante ; pe o stncoas limb
ceea
cgdea sub mn.
ce InainteazA in mlastine. Austriacii, cred
In anul 600 al erei crestine, generalul c aci ar fi fost ad Novas ; este remarroman Priscus ocup Viminatiul i insula cabil i prin aceea c alii cred c aci Traian
Dunrii din fat, cu armata, destinat a trecu cu adeyeirat Dunrea, pentru prima
opera, in primvar, contra Avarilor. El oar, contra Dacilor, pe un pod de vase,
simul o debarcare pe malul stng ;
in capul armatei sale.
hanul avarilor, trimise patru din fiji si,
apere trecerea, pe cand el, cu o parte din
15. NOUA (MT) PALANCA.
--trupele sale, merse s cad in spatele RoVeche cetate de frontier, asezat intre
manilor ; dar fiii hanului au fost bAtuti,
rurile
Karasu1) i Nera 8) cari se vars in
trecerea fluviului efectuat iar hanul fu
pe la Naissos (Nis) 1).
silit s. reving, la nord, pentru aprarea propriului su teritoriu.
Cinci bagii teribile, se ddur. una dup
alta in cari Balan lupt cu disperare dar

in cari Priscus formnd infanteria sa in
careuri impenetrabile i variind la timp
manevrele sale, desfsur toate resursele
tacticei cele mai savante. Cei patru Iii ai lui
Man pierith inteo mlastin, aruncati

inecati cu corpurile Mr de armat 3).
Hanul lnsui, abia a avut timp BA treacg
Tisa, spr6 a nu fi omorit sau prins 4).
In fine Romanii trecusera Tisa, oprit
acvilelor lor de mai mult de dou secole,
nu departe de punctul unde se aflase locuinta lui Attila si atunci a lui Baian. Acesta
fugi i revenind cu ultimele sfrmluri ale
arrnatei sale, crdu Romanilor con din urm
Dunre. Austriacii cred c e vechia Lederata.
Dupd btlia dela Zenta, 11 Septemvrie

1697, Contele de Rabutin lua aceast cetate
cu asalt.
Aceast palancei avea trei rnduri de palisade si alte lucrri de intrire. Era pzit
de 500 eniceri si 500 diferiti soldati. Cetatea
fu luata in trei ore. Toti Turcii dinuntru

fur omoriti. Nu s'a fdcut dect 60 prizonieri,
afar de femei i copii cari se gseau in

numr de 82 8).
La 6 Octomvrie 1738 flota turc urea

Dunrea si se duse pra in apropiere de
Belgrad si cum Intlni, sub zidurile acestei
cetti, patru galioane germane, ancorate in
aceeasi linie, ceea ce impiedic flota s

inainteze mai departe, ea cohort pnd la
Palanca Nona% Aci din ordinul Seraschie-
lupt, pe care el o pierdu.
rului, au debarcat din ea tunurile si tot
Romanii se retraserd iar de Balan, desi nu

muri in aceast lupt, nu se mai auzi nimic8).
apd).
1) A. Xenopol, pag. 431-1.

) Hist. d'Attila II, pag. 13.
*) Theophylact, VIII, 3, op. cit.
4) Theophylact, VIII, 3, op. cit.
6) Hist. d'Attila, II, pag. 40-41.
1) Karasul (din vorba turca Kara neagrd i Su

9 Nera sau Neagra 1i formeaza izvorul din mai
multe ramuri, ce se Intrunese In muntele Obria
Zdnoghilor (1450).
*) I. Du Mont, Batailles gagnes par le Sernissime
prince Eugene de Savoie sur les ennemis de la fois,

pag. 8. A. la Haye 1725.
63
www.digibuc.ro
materialul de razboi, dupa care ii puse foc

i o prefacu n cenua 1).
16. BAZIA.
Aixis (1), in timpul Romanilor 2) ; ora
mare in Banat, pe tarmul stng al Dunarii,

la 85 km E. de Belgrad ; ultima statie de
drum de flan Incantatoare poziii in vecinatate. Navigatia activa, comert de tranzits).
Important ca loc de clebarcare i imbarcare.
Nu departe, Banat-W eisskirchen (Biserica
Alba).
In anul 274 Gotdi luara in posesie aceasta

regiune i in anul 370 a inceput aci sa se
desvolte creOinismul.
Gotii au fost izgoniti de Huni, condu0

de Rua.
Nu departe de aci, pe malurile Nerei, a
avut loc o batalie mare, in care au cazut

3.0.000 Huni, intre care i Ellak, fiul lui
Attila.
In urma aceste regiuni au fost locuite de
&Are Gepizi, pra la invingerea regelui ge-
gonira pe Bela al IV-lea. Ei devastara tara

inteun mod infiorator. Gregoriu al IX-lea,
ierta pacatele tuturor acelor cari mergeau
contra Turcilor, cari comandati de Gingis
Chan (Regale Regilor), au plecat sa cuprinda.
lumea Intreaga.
La anul 1.289 cumanul Ladislav a tinut

aci dieta, la Fnye i regele Serbiei Milutin
lua de sotie pe fiica cea mai tnara a lui

tefan V, calugarita Elisaveta.
Carol Robert petrecea adeseaori aci ; locui
chiar in Timipara, in anii 1316-1317, unde
a i pierdut pe a doua sotie Maria, fiica
ducelui Casimir de Teschen.
La anul 1.338 lacustele devastara aceste

regiuni 1).
17. PETKA ISCHELESSI.
(In dreptul comunei Palanca Nola pe Ormn1 drept).
In Mai 1739 cteva vase de corsari, turci,

inaintnd pe Dunarea.de sus, intalnira care
trei ore din noapte (masura de timp turceased), la Petka Ischelessi (numele turc,
pizilor Kunimund de catre regele Longo- al satului Kisilyevo, la S. E. de Palanka
barzilor, Alboin, aliat cu Hunul-Chan Baian, Noug., mic sat srb situat intre Ram i
la anul 567. Alboin lu ca nevasta pe gratioasa Rozamunda, fiica lui Kunimuhd ;
aceasta lug, din razbunare, c a fost silita
sa bea din tivga tatalui ei, a lasat s fie

ucis barbatul ei.
Sub clomnia Avarilor-Huni se gsesc deja
in aceste regiuni urme de Srbi i. Bulgari.
Acqti din urma se stabilira chiar definitiv

in anul 666, ocupnd sub domnitorii lor,
pe la anul 815, anibele tarmuri ale Tisei.
In aceste regiuni, au avut loc mai multe
lupte, din care cea mai importanta a fost
aceea, din anul 1.152 a Palatinului Bela
contra imparatului grec Emanuel.
Invazia Tatarilor a lasat i aci urme de
devastari i pradaciuni.
In 1241 intrnd in Ungaria, ocupara.
partea regatului Oa. la Dunare, dupg. ce
1) Dapontes, op. cit. 142.
2) Heksch, pag. 654.
3) Vol. II, pag. 304, Larousse.
Gradite) trei geame (un fel de corabii) ger-
mane, cari descinsesera dela Belgrad, in

recunoateri si armate cu aptezeci srbi i.
unguri. Vasele corsare cari erau mn numar
de 20, au dat semnalul luptei, care incepu,
de ambele parti. Victoria ramase corsarilor,
care alungase pe Germani lundu-le dou

geame, pe cari le-a condus la Seraschier, cu
20 capete i 6 prizonieri 2).
18. GRAD4STEA.
(Cetdtue).
Acest ora se afla la gura raului Peck 3),

in acelai punct unde Romanii avusesera
1) Dupd A. Heksch (pag. 654-6,55).
6) Rdulet care 1i ia origina In sudul Krainei, la
apusul satului Rudnaglara, la aceeasi regiune cu
ruletul Prechea. Curge, intr'o direcie destul de
sinuoas, paralel cu Mlava, cdtre N. W. Se varsd
In Duran la rdsdrit de Gradistea.
64
www.digibuc.ro
Note asupra Dun6rii i MArii Negre.
Lt.-Cnlonel Deighireseu.
PI. a.
Szttk,Itla
Alp1.
7ti
8,
.7',T
eto
Thin ien te
t ST.Antrittung
.\7.\
in
www.digibuc.ro
o ki o
oarecand o fortdreatd, ale cdror ruine se cobor
pAnd la Dundre i in cari locuri chiar pnd

astdzi, se gsesc cdrdmizi cu inscriptia:
# VII Legio-Claudia .
Unii spun &A aceste urme ar fi ale caste-
ndrea impreund, dela Ram la Severin, trasau

ameninttoarele frontiere ale imperiului lui
Traian.
Dupd invaziunea barbarilor, cAlugdrii au
fdcut din fortdreatd o mndstire, pe care
lului roman Punicum; altii cred cd sunt Turcii nu indrdznird, la rndul Mr, sd
acele ale lui Picnus.
jefuiascd vi sd o distrugd 1).
Marealul Laudon, unul din cei mai abili
generali ai Austriei i unul din eroii rzboiului de apte ani, inconjurd aceast cetate
in 1.789, pe care o lud la 9 Iunie.

19. MOLDOVA VECHE (comunii).
Aceastd comun la captul de sus al Ostr.

Moldova 1), pe pdmnt ferm, pe tdrmul stng,
era pnd la pacea dela Belgrad o insemnatd

fortdreat ; zidit la inceputul secolului precedent de cdtre guvernatorul de Mercy 2),
ea trebui sd fie iardvi distrusd dupd conventia acestui tratat.

La Moldova-Noud, ceva mai in interior,
pe vremea Romanilor, erau mine de aramd.
Traditia pdstr numele a doi procuratori

romani: T. Agricola i Axius Aelianul.
Doud bastioane vi cteva colturi (pane)

de ziduri, aratd destul de bine intinderea
i planul vechilor constructii 2).
La 1.391 Turcii luard pentru prima oard
castelul, dar fu reluat inapoi de Petru Pernyi. Aceasta este consideratd ca prima
incercare a Turcilor in valea Ungariei, sub
Baiazet.
Dupd pierderea dela Nicopoli, 1.396, Turcii
incercnd din nou sd rdzbatd in valea Ungariei, Sigismund le opuse redutele dela
Laszlovar, a cdror comandd fusese incredin-
tat lui stefan Rozgonji.

Devi reluat de mai multe ori, acest castel
rdmase aproape 260 ani In minile Turcilor.
Cea din urmd restaurare a fost sub impd-
rdteasa Maria Tereza, pe ruinele vechilor

intdriri.
20. COLUMBARIA.
Calumbaria, la Romani; Galambocz, la

Austriaci i Unguri ; altddatd Taubenberg,
Monte di Colombi ; Golubac, la Srbi ; Gn-
In fata acestui castel, pe tdrmul stng, se

afla urmele unei intdriri, care cu Columbaria, inchidea Dundrea i care se numea
Laszlovar, de care vorbirdm. Ambele castele
au fost ddrmate in epoca de continue rzgerdzsinlik, poate Gogeacilik, la Turci; in boaie cu Turcii.
aproape toate limbile inseamnd: cotef de
Aldturi de Laszlovar, un sat, .Koronini,
porumbei.
colonie fondatd in 1858, a fost numit dui:4
Se mai spune vi Golubatz sau Castelul numele comandantului Timioarei, de atunci.
Diavolului.
Ruine sinistre, rdmdite de vechi turnuri,
astdzi surpate, in mijlocul unei naturi pi-
21. PEsSTERA COLUMBARIA.
In evul mediu forma cheia Dundrii, din

aceastd regiune, cauz pentru care aceast
In sus, pe stncoasele vrfuri cari domin

sinistrele ruine ale castelului Columbaria, se
and o peter din care in fiecare primvard
intdrire fu in nenumdrate ori disputatd.
iese un fel de tdun sau muscd veninoasd
Castelul era unul din impozantele puncte

ale acestei linii de fortificatii care, cu Du-
(Oestrus Columbacensis sau Simulia Columbacensis, numele tiintific In Hasdeu, Ist.
1) Moldova. Ostrov. La 62 m. 12 d'asupra Adriaticei i la 169 km. dela gura Tisei, la vale.
9 H'eksch, pag. 656.
pag. 136.
toreti.
Thouvenel,
Voyage en Hongrie et Valachte,
9 Ibid, pag. 137.

65
www.digibuc.ro
Rom.) 0 care vara ca 0 toamna, fritinzan- retrece Dunrea. Mustrarea con0iintei le

du-se in stoluri, la mare distant (aproape prezint, In momentul trecerei fluviului, pe
18 mile austriace, a 7586 m.), in jurul acestei sora lor in gura unui mare balaur ; mintea
peteri, prin muatura sa, fcea un mare li se turburh; in loc sa calce din piatr In
eau vitelor (boi, vaci, cai, porci, capre), ba piatr, la un moment dat, una din ele ia
unele din ele (cteodat In turme Intregi) un val drept o piatr, d -km tipt i dispare
chiar mor. Oameni sufr de efectul kr.
in abis ; cea de a doua, intoarce capul, in
De indat ce lumea prinde de veste de momentul tiptului, pierde echilibrul 0
aparitia acestei mute, adapostete vitele, dispare la randul ei.
le afum 0, cu alte leacuri, caut g le
Tocmai in acel timp; fratele sosea 0 abia
apere de contactul 0 mucarea acestor insecte avu timpul s vad, din marginea raului,
veninoase. Este lesne de inteles perturbarea teribila nenorocire ; el observase mersul kr
ce produce aparitia acestor mute, care e i intelese c'd a treia fath trebuia g fie peste
cu atat mai curioag, cu cat in Europa nu fluviu 0 condus, cu calul 0 china gi, In
se vede un asemenea miraculos i inexpli- fermectoarea natura a regiunii, ajunge la
cabil flagel 1).
un mic kc, din care vede eind un balaur,
Guvernul respectiv, interesndu-se despre de o mare mgrime ; observnd apa, o vede
distrugerea acestui peicat, a fdcut fel de fel cald ; ii vine ideia g se scalde in ea 0 lucru
de studii, a intrebuintat fel de fel de mij- curios, la ieire, el, se simte mai forte ; repeta
loace, a mers chiar pana a zidi intrarea Mile 0 in cteva zile ajunge de o fort
peterei; totul a fost inutil ; dupa zidirea herculiana.
Intr'o zi monotonia lui este intrerupt
peterei, stnca (aceea ce e mai neexplicabil)
a crapat din nou, in alte prti 0 musca de un disperat striga de ajutor, o voce de
a reaprut mai cu furie.
femeie ; IncalecA 0 pleaca in directia zgomoLegenda care se pstreag asupra acestui tului ; acolo pe o stanch', lang4 satul de
flagel, este urmtoarea:
astzi Topletiu, la ativa pai In sus de
In rzboaiele cu barbarii, un impArat pod, intre Rusiava i Mehadia, enormul
roman aduce la cartierul general al armatei balaur tinea incolkit o fat tnr. La
familia sa compug dinteun copil 0 trei fete. vederea sa, arpele Mg' prada 0 se duse
Copilul mergea la vntoare iar fetele Inaintea eroului. El descalie 0 astzi se
pierzndu-se de suitele lor, tree Dunrea, vede urma sa 0 a cinilor shi ; lupta e
secat, grind peste stncile Portei de fier, teribil; fiecare izbitur de palo roman,
urc rul Cerna 0 ajung la un punct unde scurteag lungimea monstrului; cnd corpul
apa este att de limpede i linitit c5. putea
mai gmase un mic trunchiu, arpele se
servi de oglind. Copilul intorcandu-se 0
coboara, fuge pe Cerna la vale i intr In
neputndu-le gsi, unde le lsase, nebun de
Dunare, pe care o urch" 'Jana la Columbaria,

de unde suind in deal, intr In petere. Din
durere, pleach in chutarea kr.

In apa Cernei fetele vzur a cea mai
mich.' e cu mult mai frumoas dect celelalte
dou4, mai mari. Gelozia nate In ele ura ;

ele se hotrsc g o abandoneze, in somn 0
asftel g o piard; apoi furindu-se, plec a
2) Se crede (Hasdeu, op. cit., pag. 199) cd acest
Min a existat din cele mai vechi timpuri. Se gdsgte
vorbind de el (zice Schuller) chiar In Herodot, dar
printele istoriei o numea albirtd.
capul, cu corpul gu, ce-i mai rmsese,

intrat in putrefactie, ese musca veninoag,
care se perpetu, aprnd In fiecare primvag.
Copilul recunoate pe sot% 0 se inapoiag
cu ea acag 1).
1) Mai vezi i Iovart Iorgovan, Brat de Buzdugan,
in baladele lui Dr. A. M. Marienescu, bropra a doua,
Viena 1867.
66
www.digibuc.ro
Unii Romani, din Timioara, cred CO arpele fusese taiat de Sf. Gheorghe 1). Aratu-
torturei, capui iubitului ei pretins, pe care

el 11 desfcuse de cadavrul sau. Adusa
rarea arpelui In legenda originei acestor

mute, este, se crede, mai mult o forma
mistica, ca sa explice ea o mucatura att
de otravitoare nu poate avea drept origine
cleat veninul din cap de arpe.
Inapoi,
22. STANCA BABEI, BABACAY.
La capatul de jos, pe bratul cel stang, din

cele doua care o formeaza, al marei insule
Moldova, ridicandu-se din apa, la o RIM-time
de vreo 6 m. 50 cm, In forma de coloana,

se afla faimoasa stanch' Babacay despre care
se povestete atat de multe 0 variate istorii.
Dupa multi, irnpresia ce aceasta stnca
produce la vederea sa, este Intocmai ca
insetatul de razbunare barbat, o
abandona, singura, pe aceasta stnca, unei

morti mizerabile; cel din urma cuvnt ce-i
adresa, departandu-se, .Babacay (fatal destin 1)
in turceste), ramase stancei, de aci Inainte,

ca nume. Capul adus Irish nu era al seduca-
torului, cad el din Intamplare lipsea 0

enicerul omorise, in oarba sa mnie, pe
unul din oamenii ungurului, al carui cap II
adusese ca proba. Cnd Intorcndu-se, ungurul afla cele petrecute, ii scoase oamenii,
urm pe nesimtite pe Tura 0 fu atat de

fericit ca mai liberal odata pe iubita sa.
In ziva urrnatoare, barbatul, trimitand sa
ucida pe infidela, nu gasi decal, frnghia, cu
care o legase strns. Cum enicerul fusese
pacalit, el nu numai ca nu Indrazni sa spuie
efului sari aceasta dureroasa veste de seaparea femeii, dar 10 imaginal urmatoarelei
Printr'un efort supra omenesc, prizoniera
aceea a unei santinele, care pare s anunte

vapoarele c acum incepe, la vale, serioasa
regiune pentru navigatie, a fluviului. Scurtndu-i numele, stnca Babei, ramane
Babei din care strainii arr fcut Babakay ; s'a desfacut de unde era legata 0 printr'un
altii spun ea cuvntul ar trebui sal se explice violent atac de disPerare s'a aruncat in
prin (loc de penitentd) 4 regret o 0 de care Dunare.
se povestete urmatoarele:
Putin In urma, declarandu-se razboiul 0
Un agal turc, care comanda pe granita, avnd loc batalia dela Carlovitz, aga a fost
Intorcandu-se odata acasa, fra veste 0 rnit de moarte In aceasta batalie 0 prin un
aflnd c una din ferneile sale, cele mai fru- joc al soartei, cazand ca prizonier, a lost
moase ar fi luat zboral, cu un nobil ungur, adus in cortul rivalului sau unde adevaratul
turbat de mnie, cherna pe cel mai credin- sfarit al istoriei aflat, aci, ii cauz atata
cios dintre enicerii sai 0 ii prornite zece durere ea i se grbi sfklitu12).
pungi cu aur, daca ar aduce inapoi pe infidela 0 capul rapitorului ei. Acesta pleca
23. MUNTELE DINTRE BABACAY
fi
In
iS.1 GURA YAM.
urmAnd drumul fugarilor cari, spre a
siguranta, se retrsesera Inteun fort cretin.
Geologicete, muntii 3), dupa ambele tari
un
haine,
ia
se
schimba
de
Enicerul
muri, In aceasta regiune, formau odinioara
companion; travestiti ca tarani srbi, ei un singur dig de separa0e.
legal% caii 0 se aezar la poarta castelului,
Rupt fr indoial, prin vreun cataclism
spre a putea asculta ce se vorbete asupra geologic, el fu mai trziu patruns prin
furtului turcoaicei. Deschizandu-li-se, izbete
pe amant, II. omoara 0 fura pe frumoasa

vinovata care cazuse In lein. Scapa' cu ea
pe calul sau, legand, pentru a maxi oroarea
1) Chiar Touvenel a auzit aceasta pe la 1836
(op. cit., pag. 137).
1) Ed. Thouvenel, traduce pociie0e-te i

1) Heksch, op. cit., pag. 658.
1) Despre Portile de Fier vorn trata cand vorn
ajunge la marea Poarta de fier sau Romdneasal.
Atunci TOM face, pentru toate, istoricul 0 cite o
mica descriere fizict pentru fiecare.
67
S.
www.digibuc.ro
actiunea apelor. .Acest munte este orientat

dela N.N.E. la S.S.W., prezentnd o singur
creast, dei un moment intrerupt prin

cursul fluviului, dar de o mare unitate.
Acest munte nu are nicio similitudine de
formatiune nici cu Alpii Transilvani nici
cu Balcanii. Unii geologi il consider fr
drept, pe stnga, ca o ramua a Alpilor
Transilvani ; pe dreapta ca un apendice al
Balcanilor.
In apropiere de fluviu prezint, cateodat

inltimi pan. la 600 metri.
Curentii, in aceast regiune, ofera vitezele
cele mai variate, rezultate naturale ale
strii patului.
In locurile unde cursul este sugrumat de
tinu, mai mult sau mai putin roase de ap,

dup natura pietrelor i forta curentilor,
astfel di fundurile prezint aspecte de grupe
de stnci, cu totul neregulate in forme, dimensiuni, pozitiuni relative, in fluviu, cari
mai cu seam cnd apele sunt mari, din

cauza curentului care se izbete in ele, dau
natere la formidabile anafoare, fcnd
astfel navigatia foarte dificil.
# and apele sunt mici, stncile ies la suprafat: curentii slbesc, fr a micora
pericolele .
In acest caz navigatia devine grea sau

se intercepteaz6 cu totul. Malurile devin
inalte i repezi1). Aceste regiuni ale fluviului
prezint mari pericole, din punctul de vedere
trmuri, prezentnd lungi i inguste crpturi i de pat, care rezistnd puterei rozgoare a apei, prezint un fund mic,masa
apei este impins cu o mare iuteal in
alte locuri valea se lrgevte deodat ; rapidelor urmez vaste basine, ce par adevrate
lacuri ; in aceste regiuni, natural, curentii
al navigatiei. Dac s'ar fi scris nenorocirile

ce au avut loc pe aceste obstacole ele ar fi
fost cu mult mai numeroase, dect acelea
ce au avut loc, pe adevrata, marea Poartd
de tier, la vale de Vrciorova.
Pentru a fi sigur de navigatie in aceast
regiune, trebuie: un vas de mrime propor-
sunt mai slabi, fundul fiind ros de actiunea

apei, cursul prezint o sectiune mai mare
pentru scurgerea apelor, ceea ce prezint o
tionat cu starea apelor,
vites mai slab, provenit din lipsa de
o putere me-
canic6 suficient, pentru a invinge curentii

i cunoaterea exacta* a localittii, adicg a
avea un indemnatic pilot.
Ca msurg de prudent inainte de a angaja
aglomerare.
De vase ori muntele, prezentnd o natur

pietroas. inatacabild apei, bareaza cursul.
Pe unele din aceste bariere, cu apele medii,
vasul, mergnd la deal, in curenti mari,
adncimea nu e mai mare de 0,50 m.

In aceste puncte privirea este gratioas.
Muntele de o parte i de alta, se prezint
sub form de prpastii, aproape verticale,
adeseaori prezentnd curat aspectul de pe-
puterea 2).
reti, cari par a se pierde in ceruri i ale cAror
crpturi, de pe vrfuri, servesc de cuiburi

grozavilor vulturi.
In prtile unde fluviul este foarte ingust
(pn la 1.12 metri) i in cari fundul cedeaz6
roaderei apelor, sonda arat nite adncimi,
adevrate prpstii, pn la 60 de metri,

astfel c patul fluviului se gasete Oa. la
15-20 m. mai jos de nivelul mrii. Barierele
nu prezint forme regulate ele sunt con-
trebuie s se cureta din vreme focurile, pe

nesimtite i a sosi in aceste puncte cu toat
Cele dou maluri, zice Thouvenel, sunt

larg tiate, dar coasta Serbiei are ceva mai
sever, dect acea a Banatului. Rocele, de
cari sunt pregrate, sunt de o indltime atAt
de egal, ea', in unele prti s'ar putea lua
drept sectoare de netrecut. Aspectul acestor
roce este foarte pitoresc ; unele sunt dantelate sau tiate in forna de turnuri mari ;
altele, minate de ap, inainteaz6 deasupra
undelor bolte imense, Ja adgpostul cdrora
pescarii leg brcile lor. Alte stnci au forme
1) Dupd Niox i Marga, geograf i militari.
2) Observatii proprii.
68
www.digibuc.ro
mai bizare ; sunt doua din ele cari, surmontate de mai multe varfuri, seamn de departe unor catalrale majestoase; ele par a
se atinge i. a inchide trecerea Dunrii, care
curge ap de linitit ca un lac, dar apropiindu-ne, masele de granit se separ i

descoperim o nou privelite, mrginit prin-
tr'un amfiteatru de munti. Cteodat5. patul

fluviului se lrgete, malurile se scobor O.
ochiul uimit de frumusetele ce a fzut, se
arunca cu plAcere pe vr'un... caun, aezat
la picioarele vreunei colMe, pe care iroae
de ap cristalin prpuesc in toate prtile.
Astfel era odata Milanovt in care bisericile
ridicau turnurile lor alturi cu minaretele 1).
26. TRI-KULE.
(Trei castele)
Cam la un sfert de ora mai la vale de defileul dela Greben, se afl comuna Svinicza,
situatd pe o vale Ingust Inchis. Putin mai
la vale, pe vArful unei stanci, ce descinde

in Dunre, sub numele de Tri-Kule, se gsesc
cunoscutele ruine, urmele unei fortrete care
aci apAra trecerea pe fluviu.

27. COLOMBINA SAU GOLUBINJE1).
Pe trmul drept, renumit pentru ruine

romane. Austriacii pun aci vechiul Taliatis.
28. TISSOVICZA.
Pe stnga, renumit pentru mine de carbuni.
24. DRENCOVA.
Drencova era alfdat un ceardac izolat

pe frontier i care chiar actualmente nu
posed cleat cateva case i un restaurant.
Dacs nivelul apelor pe cataracte era aa
de defavorabil c vasele plecate dela Moldova
nu mai puteau Inainta, atunci ele acostau

din nou aici i pasagerii dati jos, erau trans-
portati, mai departe, cu omnibuse, pn

la Orpva.
Drencova este asemenea i statia unde se
Imbarc4 crbunii pentru uzinele din vecintate. Muntii Drencovei sunt acoperiti cu
superbe pduri; lemnul de alun turc, este
o specialitate ; are un diametru extraordinar,
ODA la 40 Oh i se intrebuinteazd la strung
i lucrri artistice.
La vale, de acest punct, este de remarcat
un platou de stnci care se 1ntinde la mare
distant in patul fluviului.

25. DOL. (jos) MILANOVAT.
La Milanovt, pe Vrmul drept se observa

ruinele unei biserici, distruse in timpul razboiului de independenta, in 1813. In vecinatatea acestei comune, se vad ruinele unui
castel de frontier romang.
9 Touvenel, op. cit., pag. 146.
29. PEfTERA VETERANI.
Pe drumul (oseaua) lui Szchennyi, In

muntele Ciuka Mare, se gse0e celebra i
intinsa pqter Veterani 2), a crei gur se
deschide In malul stng, ce se inalta ca un
perete i care domin cursul Dunrii. In-
trarea In peter are loc pe o excesiv de

1ngust edrare, ridicat cam la 20 metri
dela piciorul ii.
Contele Frid. Veterani, se nscu la 1650
in Principatul Urbino.
La 1683 intr cu gradul de colonel de
cavalerie, in armata Impratului. La asediul
Vienei precum ii la celelalte acte rzboinice
ale timpului, el se distinse in bravur i fu

nunait comandant la N4. La 20 Octomvrie
1686 batu pe marele vizir, care venea sa
aprovizioneze Seghedinul, victorie care decise capitularea cettii 3). La 1694 fu numit
1) La vale de Ititz.
2) Aceasta pester& are urinkoarele dimensiuni:
lungirnea
31,50 m.
latimea
22,10 m.
ingltimea 19, m.
Primeste lumina prin Intrare si prin o mic deschidere, de deasupra.
3) A flisat memorii asupra rzhoiului Ungariei

dela 1683-1694. Lipsca 1771.
69
www.digibuc.ro
Feld-Mareal. In anul urmtor fu pus in

capul armatei ce avea s lupte contra Turcilor. Inchis la Lugoj (altii zic inteo intlnire
cu insurgentii lui Tklly) el a avut in 1695
o moarte de erou.
La 1.692 (cu trei ani inaintea mortii sale)
insrcin6 pe cspitanul d'Arnau, cu 3-400
oameni, s se baricadeze in aceast6 peter
0 de acolo s* inchid trecerea, in aceast
regiune a Durarii, pe uscat i ap6.
Cu toat bombardarea dup trmul opus,
cu toate Oretlicurile ce Turcii intrebuintar6
cu toat lipsa cea mare de ap, aceast

brav4 garnizoan6 tinu pn la finitul muIn unele cgrti se g6sete c' Veterani ar fi
comandat In persoang, c lupta tinuse 35

zile i c a capitulat prin foamete 1).
In anul 1787, o alt garnizoan4 sub comanda maiorului Stein 2), sustinu o impresurare mai lung. Dup o aprare de dou
luni, maiorul, s'a predat cu toate onorurile fzboiului.
Pentru ca cititorul s se orienteze mai bine,
in Osirea peterei, este necesar s" cunoasc
c6 ea se afl pe Ormul stng, in fata celui
Cauzele cari au provocat constructia acei romni

din regimentele confinelor militare 1), au fost
acestea:
Adeseaori, &Are finele verei, apele, putin
adnci impiedecau navigatia 0 cum lucrArile
cari ar fi necesitat un canal nu s'ar fi putut
face fr participarea Turciei, compania du-
stui drum, opera soldatilor ihn
ngrean6, pentru a nuli intrerupe serviciul,

incepu cu ajutorul guvernului, un drum dela
Drencova la Orova. Lucrrile cele mai dificile au fost terminate in 1.837 sub directia
Contelui Szchnyi .
Acest drum care poate rivaliza cu creatiile romane, in mare parte au fost spate
in stanch'.
Spectacolul ce ofer Dudrea, in aceast
parte, are in adevgr un caracter sublim.

Majestatea amintirilor, mrimea naturei,
operele oamenilor, totul seam6n6 a contribui
pentru a vorbi deodata inimii, ochilor

spiritului 2).
31. 0 GRADINA.
Pe Ormul stag al Dun6rii, drumul sau
oseaua roman, incepe in dreptul Colummai inalt vrf .5'tirbul, de pe trmul drept, din binei (Saliates), atingea aci, trecea prin
peninsula Kraina, pe care Dun6rea o for- Orova i mergea Odd' la Podul lui Traian 8).
meag singur, in aceast regiune, prin
prpuiturile ei.
32. DRUMUL ANTIC DE PE TARMUL DREPT
PIATRA LUI TRAIAN.
30. DRUMUL DE PE TARMUL STING.
In defileu, aproape In tot lungul su,
Inc6 inainte de inceperea primului razdacic i chiar inaintea plecgrei lui
trmul stng este acompaniat de un drum, Traian din Roma, se ordora tAierea in piatr,
osea petruitd, foarte frumos. Acest drum in tot lungul trmului drept, in malul abrupt
este de o constructie nou, bun de mers, cu al muntilor, a acestui drum.
trsurile i datorit contelui Szchnyi. Este
El pleca dela marea Poart de fier
o frumoas6 lucrare de art, construit cu mergea Oda' aproape de castelul Colummare greutate. Adeseaori este tdiata In piatr
0 de multe ori relieful muntelui Ii d aerul
de a fi aezat pe adevrate cornize, ce e

drept, naturale.
Fllek, Das Frst. Serbien.
2) Fllek, op. cit. zice Sturi, In 1788; Stn rhboiul
austro-ruso-turc.
baria. Acest drum nu era in toate partile

lui prea lat, ci adesea ori era un gen de
c6rare, un fel de strict necesar pentru trasul
la edec al vaselor, ce nu puteau urea drumul
I) Thouvenel, op. cit., pag. 141.
2) Thouvenel, La Hongrie et la Valachie, pag. 142.
3) Ansbach, op. cit. Charta.
70
www.digibuc.ro
la deal in curenti cari pun astAzi in respect,

adeseaori, chiar vasele cu vapori.
Cum se vede, scopul tierii acestui drum
era de a permite edecul vaselor destinate a
transporta din Moesia a proviziilor necesare
Este de observat c4, ceea ce face a se

crede c drumul era tgiat inainte sau in
timpul primului rzboiu dacic, este c in
armatei romane, care fcuse din Cetatea
care il lud dup primul rzboi cu Dacii.

De altfel, drumul a fost fcut in preve-
baza sa de operatie, in primul

rblzboi contra Dacilor.
AstAzi drumul se af16 in ruine, surpat din
titlurile lui Traian, se vede supranumele de

Germanicus i lipseste acel de Dacicus, titlu
derea primului rzboi.
Dup5. transformarea Moesiei i Panoniei
distantA in distant:6. In multe locuri este
in provincii romane, Romanii au fcut pe
tiat in piatr; in alte locuri el a fost sustinut
Dun6re dou flotile: classis moesica i classis
la 1,50 m-2 m. dela fata celor mai mari pannonica, al cror principal scop era paza
ape, prin lucr6ri de sarpant i anume prin
frontierei.
travee de lemn, ale dror golmi, sdpate

in piatr, pentru sprijinul lor, in aceast
Frd indoial c6, alaturi de aceste flotile

de rzboi, trebuia s." fi fost si flotile de
regiune se vd Ind. Este distrus de un transport. Pe columna lui Traian se vd

deasupra nivelului apelor, fu facut cam dtre
desenate seici, care aduceau la locul unde

Romanii voiau sg. tread. Dundrea: grne,
butoaie cu vin, cu ulei, etc. 1).
anul 1.01. 0 tabl de piatr (numit tabla

lui Traian), este s'pat, la sfrsitul acestui
33. DUCEPIIATUL.
timp immemorial.
Acest drum numai cu cteva picioare
drum, pe trmul drept, pe o stnd ieit

mai afar. De o parte si de alta, are delfini
sculptati; in mijloc, un vultur roman, Cu
aripele intinse.
Dup ce legiunile romane pilsir Dacia,

colonisti asezati in Moesia, au fondat Doi ce-
tti, drora li s'a dat numele celor vechi, din
Piatra a fost destul de Dacia pe cari le abandonased.
atacat de vremuri i desi ars de focul

ciobanilor, totusi i se poate citi Ind inscriptia.
Ea aduce aminte vizitatorului c drumul

a fost fcut prin maim. marelui Traian.
Spat chiar in masivul muntelui, este
numai in parte citibil:
IMP. CAESAR. DIVI. NERVAE. F.
NERVA TRAIANUS AUG. GERM.
PONTIF. MAXIMYS TRIB. POT. IIII
COS. IIII.
PATER PATRIAE
L.
MONTIS.
SUP. --- AT.
Astfel in dreptul Ouovei vechi, pe Ormul

opus, se crede c s'ar fi fundat 2) al doilea
Duceprat 8), cu toate c unii zic c' el era,
cu Agnone, lng6 Zeugma pe care Meletus
o pune In locul unde este Zimnicea, in fata
istovului. De ar fi astfel, apoi acela a fost
primul Duceprat 4).
Cea din urm credint este ca, pe vremea
Romanilor in acest punct era Saliatis.
In ultimele timpuri se ridica aci satul
-- II AN BVS
E.
Traducerea sa este:
Impliratul Cesar Nerva Traian, fiul dtvinului Nerua, Augustul, Invingiltorul Germanilor, Ponteficele cel mai mare, Investit
cu puterea tribunitiei a .1V oarii, Printele
Patriei, Consul a IV-a oarti, a deschis acest
drum, in anul... (101 dup. Chr.) splirgeind
sanca ci construind o punte.
turc Tekje.
Acest sat este, unul din ale peninsulei

Balcanice, cel mai aproape de Europa. In
aceast peninsul se intlni, pentru prima
1) Frhner tab. 29-30. (ap, Xenopol, op. cit.).
$) A. T. Laurian, Mag. Ist., Vol. II, pag. 114.
3) Primul, se spune, fusese spre garlic Dunarii.
Unii autori Il pun chiar la gura Prutului; e posibil
s fi fost pe coltn1 terasei ce produce Intalnirea
malurior stngi, a vilor Prutului i Dunrii (Carantina Renilor?).
4) Ion Ghica, Dacia Veche. Revist. Roman p. 418.
71
www.digibuc.ro
oara, Asia cu Europa. 4 Sub frumosul cer,

dulcele climat 0 fertilitatea naturala a solului sail s'a intlnit, ceea ce Asia arunca,
ceea ce ii prisosea ca populatie, sub forma
Marii Negre, mai cu seama al acelor din

Colchida sou Iberia (Mingrelia mai tarziu)
antrepozitul Care care se grmadeau toate
marfurile Asiei 1).
de bande salbatice, nuclee colonizatoare sau

Inteo epoca ln care drumurile pe uscat
armate cuceritoare. Mu It timp influenta asia- nu erau de loc infloritoare, se intelege c
tica a preponderat. Ea se retrage astazi la

zgomotul deSteptarii micilor nationalitati,
navigatia ramnea importantul mijloc de
att de mult subjugate. Dela capul Matapan

la gurile Dunarii, urmele cuceririlor musulmane a ramas profunde, fie asupra tarii, fie
asupra locuitorilor. Nu este Inca Asia, dar
Orrva, situata la capul oriental al acestei

cai naturale 0 comode ce strabate muntii,
regiunea Dunarii intre ostrovul Moldova i
T.-Severin, numai ramne nicio indoiala ca
pe dinaintea ei trebue sa fi trecut in aceasta
regiune, cel mai mare drum comercial al
se simte a numai este Europa 1).

34. ORSOVA VECHE (RUSIAVA 2)).
comunicatie.
('eche 8) sau in vecinatate, trebuie sa se fi

aflat, in toate timpurile 0 la toate popoarele
stabile, un important punct de locuit.
antichitatii.
Astfel s'a crezut mult timp, pe dinaintea
acestei pozitii, chiar Argonautii ar fi urcat
Dunarea cu tezaurile adunate in Colchida.
Aci trebuie sa. fi lost un centru comercial
cu atat mai mare cu cat Mile dela Mehadia
sau Cerneti atrageau nobletea ,romana sau
bizantina.
Inca inainte de descoperirea drumului spre

Indii pe la sudul Africei, Dunarea servea
malului drept, ram4itele canalelor sale peste
Alt-Orsova la Germani Bi. Austriaci;

O'Orsova la Unguri;
Old-Orsova la Englezi ; etc.
Pe pozitia ocupata astazi de Orrva
de a impraBtia Occidentului, comertul co-
loniilor grece de pe coastele apusene ale

1) Vol. V, pag. 2, Geographie Militaire.
2) Nume celtic sau galic (Tocilescu, Dacia mnainte
de Rcmmi).
3) Din cauza importantei strategice vom aduga

cAteva note relativ la pozitiile fizice ale ctorva
orase, din aceast regiune.
Esind din defileul dela Kazan, primul oras ce
Intlnim, pe stanga, este Rufiava Veche.
Este situat la extremitatea de sus a vii Cernei
cea mai frumoas din acele ale Alpilor Banatului -- si la W. Intlnirii sale cu acea a Dunrii,
Drumul lui Traian pe uscat, in lungul

Poarta de fier, sunt urmele cele mai sigure
ale unei glorioase stri comerciale. Fall Indoiala, alaturi cu evenimentele petrecute
dela al XV-lea secol inainte de Cristos Oda
in timpurile cele mai recente, navigatia Dunarii ca 0 oraple din apropierea acestui fluviu, trebuie sa fi Indurat peripetiile epocelor.
Pompei, dupa, ce curati Marea Neagra
de pirati, devenind prin victoriile sale asupra
lui Mithridate, stapanul acestei mari, cauta

sa creeze prin mijlocul unui canal, legaturi
directe cu Marea Caspica. Traian, fara a
urmari realizarea unui att de mare proiect,

se multumi sa asigure libertatea comunicasale Irnprejurimi, din cari cele mai atrgdtoare sunt tiilor pe Dunare, ale carei guH le cucerise
tablourile ce prezintd muntele Alion.
Inltimea acestui oras, deasupra nivelului Mdrii de curnd 0 in scopul apararii cgrora el fu
Wei) spatioasd cotiturd a vii acestui din urm fluviu.
Nu ofer nimic important, afar de Incnttoarele
Negre este de 42 m. 58 (iar deasupra acelui al Adriaticei 43 m. 40).

Ltimea Dunrii la Orsova este de 424 m; media
curentului pe secund, mai sus de acest oras, este
de 1 m 05. Din dreptul su pn. la Poarta de fier,
2,10 m.
Distanta dela Orsova la Sulina este de 956 km.
(s'a crezut) acela care ridica pe ambele

tarmuri inferioare ale fluviului intAririle ale
cdror urme se vad 0 astazi 2).

1) Ed. Enghelhart, Etudes sur les embouchures du
Danube, Galatz 1862.
2) Ibid.
72
www.digibuc.ro
Cam Care aceasta epoca i probabil in

acest scop, el funda 0 cetatea Tierna, ale
ceputul intaiului sau ra'zboi cu Dacii i
carei urme se vad 0 astazi.
Severin 1).
inainte de a face pe acel de piatra dela
it Ruinele acestei ceati romane sunt in

In timpul Romanilor era aici un punct de
unghiul de catre N. W. format de Dunare vama ; se percepea 2,50%, din valoarea de0 de raul Cerna ... Fundamentul castelului clarata a mgrfei.
formeaza un patrat, a ca'rui linie paralel.
Intririle din Basarabia 0 Dobrogea, atricu Duna'rea, m'asoar5. 120, cealala paralela buite lui Traian, precum 0 acelea pe cari
cu Cerna, 100 de pa0. Dar cetatea trebuie Probu i Iustinian le ridicar mai tarziu in
&a se fi intins cu mult mai departe, prin partea superioara a Dunrii (unul pe la
aceast vale. Urme de zid, afara din funda-
Cubin), nu putura impiedeca oardele scite,
mentele castelului, se mai vad in diferite germane 0 slave de a ocupa tot parcursul
locuri. Caramizile 0 cimentul nu lasa nicio fluviului 0 de a patrunde in inima imperiului
indoiala asupra romanittii acestor ruine. Roman.
Caderea acestui formidabil imperiu, inFaimoas a fost in vechime aceast cetate
ca o colonie fundata
chiar de imparatul denma barbarii 2) Asiei la jefuirea boga,
tdilor lumii, adunate de secole in diferite
Traian n1)
Atepva 2); Riussiaya 9); T ierna 4); T zierna 9), centre ale imperiului Roman. Ei navalira
Zerna 6), Zernes 7) Zpv.% 9) ; Urscia 9) ; Or- pe rand : incep Ostrogotii ; apoi Gepizii 0
ova i. dela fundarea Ada- Kalehului, spre
a nu se confunda, Orova veche 10).
In fata Orovei vechi, s'a crezut, Traian
construise un al doilea pod de vase, la in1) A. T. Laurian, Istriana, Mag. Ist. vol. II,
pag. 119-121.
2) Ptolomei ; 3) Idem In Noricum ; *) 4) Tabla
Peutinger ; **) 5). Intr'o inscriptiune dela Mehadia.
6) Ulpian.
7) Localitate In apropiere ; Trans-Dierna In Notitia
(Hasdeu) ;
Dignitatum (fata cu ruletul Cerna).

5) Procopiu.
Erulii cop1e0ra Dacia.

Victorioasa dar sngeroasa ktalie ce Im-
Oratul Claudiu Aureliu repurt contra lor

la 269 d. Chr., la Naisus, in Serbia, rdcori
aceasta provincie pentru catva timp de prezenta lor. Cu toate invaziunile, Romanii
pastreaza aceastd bogata regiune, prin punc-
tele intrite ce au avut pe malul stang al

Dunrii pan6 &are al IV-lea secol.
La Thierna ca 0 la Drobete, s. e., se aflau
ca garnizoane permanente, detaamente din
a XIII-a legiune 3).
Emigratiunile popoarelor incepurd mai
') In evul mediu.

1) Vezi explicatia cuvntului Cerna In Xenopol. I,
68 sqq.
s) Tocilescu, op. cit., pag. 164.
'I) Conradt Peutinger (1466-1547) este cunoscut prin

harta Imperiului Roman, care poartl numele au, una din
literare cele mai pretioase ale antichitatil.
contine toate drumurile Imperiului. Ea fu
Aceas
executatl, sI\ jede, la Constanhinopole, In anul 393 d. Chr.
sub Theodos ( Seel Mare ; de acolo se numeste cateodatii si
Charta Theo siand.
Alti autori Ain() el ea este facutA In anul 222 sau chiar
In 161.
A fost descoperitl Inteo foarte veche biblioted. la Spire

(in Bavaria) de cAtre Conradt Celtes, care a lisat-o mostenire
lui Peutinger. Acecta era aproape s'o publice and moartea

11 surprinse. Ea se publicA In Venetia la 1598.
Originalul se aflA In biblioteca din Viena. Editia cea mat
Ingrijiti este it lui Ernest Desjardins ; Paris 1869, (Bouillet,
op. cit.).
serios cu venirea Hunilor, condu0 de Attila,

flagelul lui Dunznezeu ; acestia invingand pe
Goti, le-a luat Dacia ; dela impratul Theo-
dosiu supusera Moesia, Thracia, o mare

parte din Panonia 0 astfel devenird domnii
acestor Vari.
Dupa moartea lui Attila, iscndu-se ceart.
intre fiii sai, pentru imprtirea Orilor, popoarele se folosira, de aceasta binevenita
ocaziune, spre a se emancipa: ele luara

9 Mag. Ist. Timigoarei, Vol. V, pag. 185.
2) Cuvntul barbar este sirian si Inseamn strin
sau inamic.
") Tocilescu, op. cit., pag. 89.
73
www.digibuc.ro
armele i stinserA puterea Hunilor ; din

aceast luptA Gepizii rAmAn st6pAnii Daciei.
Care 553 d. Chr. Avarii se unesc cu

cari domniau sub Albion in
Longobarzii
Panonia
i n'AvAlesc asupra Gepizior, cari
sunt siliti printr'un tratat s5. p5rAseascA
Dacia i s5. o lase sub st6pAnirea Avarilor.
LonMai tArziu acetia alung pe aliatii lor
gobarzii i rAmn mai dou secole, aproape
singuri, stApAnii acestor j'Ari.
Care anul 790 nimiciti de Carol magnu,

las la rndul lor locul Pecenegilor i Morvarilor 1).
Marele imp5rat incerc6 mai intAi unirea

Mrii Negre cu Atlanticul, prin Duddre i
Rhin ; dar ploile (792) i. lipsa de maini 11
ImpiedecA sA termine aceastA importantA
lucrare.
La 889 Claudiu (Glaudiu, Glad sau Gaad 2)
se duce la Vidin. iese din acest ora i ajutat
de Cumani 3) i Romnii din Dacia austral,
cuprinde tinutul dintre Mure i cetatea
Urscia (Orvyva).
Cam in acelai timp, &Are finele secolului
al IX-lea, apar Ungurii 4).
1) Dr. Popovici, Baile lui Hercule.
2) Probabil fondatorul Cladovei.
3) Comanii sau Cumanii, era un popor de rasa

slav, originari dela rul Kuma, care se vars in
Marea Caspicl; de aci aruncati In al XIII-lea secol,
de Tdtari, trecur In Ungaria si. formar Cumania
(Kun-Zag pe ungureste).
4) Cele dou cuvinte foarte vechi, cu cari se nu-
mesc persoanele, din acest popor, sunt: Maghiar
Ei au venit din Caucaz prin Ticraina i

Polonia de azi.
Trec muntii ocupnd tinutul dintre Durare,
Carpati i Tisa. Inainte de a cuprinde Panonia ei trimit armatA contra lui Claudiu,
savantii nationali unguri. Se mai crede 1) derivat
dela numele Bagcirilor sau al Baghirdilor. Desi
adoptat de ctiva filologi, aceast operatiune filologia este carn trasit de peir i trebuie considerat
ca una din erorile autorului ei, cu tot spiritul Au cel
mare. In fine, parerea dominana, se deduce cuvntul
Maghiar din Makeir, omul pmntului, indigen, ori
copilul pmdmului 2). In ungureste gyer, gyermek,
inseamn5. copil. In cea mai mare parte din limbile
finese Ma- Inseamn pcimilnt, nume ce probabil a
existat In vechia limb maghiara.
In orke caz, imposibil a se exprima o judecat
formal asupra acestei chettiuni att de controversa-M.
Ungur. Aceasta vorb pare a avea o origin

mai pozitivil. In evul mediu erau raspndite trei
versiuni asupra originei sale: una, o credea derivat
din germana ungeborene (neindigen) ; anti, din latina
angaria (crutd) in fine, a treia, dela castelul Hungu,
din Carpati. ate treile astzi sunt respinse.

Origina cert a numelui ungur este dela Ora
Ugrilor semnalat In al XVI-lea secol de ambasadorul Herberstein 2), care a existat ca si muntele
Ugrian, ruletul lugra si chiar poporul lugra 4) ;
acelasi nume cu grecescul Ugroi din care francezul
a fcut hongrois. Astfel origina primitiva a numelui
ungur ca si a poporului, pare a fi dela regiunea de
pe flancurile Uralului septemtrional si care se In-
tindea poate, chiar On& pe coastele Oceanului

Inghetat (dup5. Edouard Sayous, Histoire gnrale
des Hongrois, vol. I, pag. 3-5).

Drimmler 4), prezint explicatia popular% in Germania, a vorbei ungur, derivnd-o din vorba Hungrig,
i Ungur.
flamnd ; nume ce poate a contribuit la formarea
Maghiar. In evul mediu, aceast vorb se credea

ea' deriva dela Magog, fiul lui Iafet sau dela Magor,
legendei Ogrilor (Cdpctiuni).

Iornands 4), scrie Hunugarii 7) ; i s'a crezut di
fiul lui Nemrod. Forma intrebuintat de cronicari

era Mogher.
Arabul Ibn-Dasta, In 4 Cartea tezaurului o scria

Madschgar 1) ; Maoudi 2), Bedjgar. Acest nume este
dar un termen foarte vechi si prezentat sub formele

cele mai variate. Stiint modernA ii atribuie diverse
origini: se pretinde 3) ca numele ar fi dat Intregului
popor dela tribul Megerilor, asertiune respins de
1) Roesler, pag. 362.
a) Maoudi (trad. de Barbier de Meinard oi Pavet de Cour-
teille) Paris 1863, Vol. II, pag. 58.

1) Amede Thlerry, Attila et ses succaeurs, II, pag. 205.
acest cuvnt trebuie tradus prin dou vorbe: Hun

ugrian, adevratul Inteles al diferitelor nume moderne prin care se Inteleg Ungurii.
(Ibid, op. cit., pag. 4).
1) Klaproth, Tableaux historiques de l'Asie. 1826, in 4 pag.
275, Paris.
1) P. Hunfalvy.
I) Rerum Moss. comment. Basil, 1571 in folio pag. 85.

4) Semnalat de Nestor fn al XI-lea secol.
I) Geschichte des ostfroenhischen Reichs. Berlin 1865, al
II-lea vol., pag. 449.
4) De rebus Geticis, Cap. V.
1) Closs citete Hunugurt (mai Unguri 'rare cum fi).
74
www.digibuc.ro
care acum domnea peste tinutul cuprins insemnat formnd o putere respectabil ce
intre Mures 0 cetatea Horon 1). Trei duci se intindea dela Cris pn5. In Transilvania
Unguri, Zuard, Cadusa i Bona cu oardele iar pe Dunre pnd la Severin i Vidin 1).
lor, tree Tisa la Renesna ; descind rul
Starea infloritoare a acestei domnii, mOri
Sestrug, supun locuitorii din prtile Becului trufia lui Optum care acum se bizuia pe
si ajung la Timis unde Claudiu le ese inainte puterea i virtutea sa.
cu mare oaste de Romni, Cumani si Bulgari.
La inceput ambele armate despArtite prin
rail, nu lndrznesc s treacd una contra
Multimea militarilor si a nobililor si 11

fku nu numai s nu respecte, dar chiar BO
celeilalte ; dar in urm6, Cadusa, fratele lui
dispretaliasc6 pe regele stefan, a c'rei domnie

acum se mrginea la Mures. Optum 10 asez
Zuard trece 11111 putin mai la vale 0 incepe

Cumanii pierd doi dud
si Bulgarii trei Cnezi. Claudiu scapa cu fuga
0 se Inchide In castelul Chiave 2). Ungurii,
ajungnd pun castrele lng5 11111 Pano.cia
(Panciova de astdzi) si a treia zi atac5 Chiave.
resedinta lng acest ru, In cetatea Marefianei ; puse veghetori i vamesi la treatorile
acestui ru i supuse toate lucrurile la
taxe 2). stefan este adevrat, nu indrznea
s-1 atace, dar aceast stare devenea nesuferit. Ocazia se prezint i el nu o las 85.
Ihta. Ungurii
Claudiu le trimite daruri, le cere pace 0 seape ; un militar bun a lui Optum, un Cinad
le abandon castelul fr lupt, de bun (Sunad) cum il numesc altii 3) fu acuzat de
voie. De aci Ungurii merg la Urscia (Orsova o crim mare si era aproape pierdut. El
vecbe), care fiind foarte tare le rezist fuge la regele stefan ; acesta dndu-i coaproape o lun6 ; in cele din urrn ei iau manda trupelor sale 11 trimite contra lui
castelul i rman in acest oras, trimitnd Optum. Rmnnd Invins, se retrase. Se
lui Arpad o a treia parte din armat cu fiii zice c in noaptea ce urrn6 pierderii, el Vzu
locuitorilor drept ostatici.
Astfel au supus Ungurii pentru prima

oar% Temisana dela Romni i Bulgari. Nici
nu au populat-o i nici nu au guvernat-o

prin unguri. Ei o lasar sub guvernul tributar al urmasilor lui Claudiu Odd' in timpul
lui ..stefan fiul lui Cezia, unul din conduc5-
torii Ungurilor. stefan cu tatl s'Ou, trece

la crestinism, apoi se incoroneaz rege peste
frile cucerite, pe care le domni dela anul

1000 formnd regatul Ungariei.
In al XI-lea secol, un descendent al lui
Claudiu, Othun (Optum) Achtum, trece Du-
narea, clup ce se botezase la Vidin dup

ritul grec i cucereste orasul strabunilor sdi 3).
In curnd acest principe reuni sub dnsul
toate acele parcele de teritoriu
devine
1) Haram sau Chram, lang6 Dunare, vechia Liderata sau Literata lui Iustinian. Palanca nouii (UjPalanka) de astAzi. Vezi Mag. 1st., Vol. V.
Keyee, yechea Constaniola, astzi Cubin (Laurian).
a) Heksch, Die Donau, etc., pag. 666.
o form divin care JI sf6tui sa se scoale 86

adune ostirea ce-i mai rmsese i s atace
pe neasteptate lagrul lui Optum. Acesta

cu ai si bazati pe victorie, dormeau fr
grij ; atacat, el fu prins ; armata sa speriat
taie capuI 0-1
se imprstie. Cinad puse
trimise regelui. Acesta drept recompens Ii
ddu titlu de comite, tara o numeste Cinadin 11 onor cu avutiile si sotia lui Optum.
Dinastia lui Claudiu stins, incepu aceea
a lui Cinad tot romn 0 el. In limba poporului, titlul de comite se schimbh in acel
1) Acta St. Gerhardi, Episcopi Chanadiensis, Carolinae 1790 (cit. Mag. 1st. V, pag. 223). Textul
latin in Petru Maior Vol. I, Ed. Soc. Petru Maior
pag. 153 sqq. Opera Ignatii, Comites de Battyan,

Episcopi Transilvaniae.
2) Idem.
3) Anonimul lui Bella (Cap. XI) Il d. ca nepot

al regelui Stefan si de fiu al Dobuciei, (una din
rudele sale de aproape). Acest anonim dui:4 Enghel,
este Paul, episcopul papistasilor unguri din Ardeal,
sub Bella al III-lea. Iosef Kereszturi crede a fi fost
sub Bella I si a scris mult in urma morlii regelui

1063).
75
www.digibuc.ro
de Ban vi tara lu numele de Comitatul

sau Banatul Temisian.
Aceasta este istoria cderii
Banatului
1324, 1.355 vi 1.387 vi intre 1401 i 1435,

sub diversele domnii ale glorioasei familii
a Basarabilor, cu ocazia Intinderii domi-
cu aceasta vi a Orvovei) in
Temivan
minile Ungurilor.
natiei acestora asupra prtii r4s6ritene a
Devi supusa, am pstr 5. frig un fel de

independent6 1) vi se considera mult timp
In 1396 Orvova era ocupat de Turci.

Sigismund, regele Ungariei in marvul su
In contra lui Baiazet o lu dup o rezistent
de trei zile
avez4 o garnizoana de 200
crevtini in loud turcilor, care se retraeser,
goniti de Romnii din interior 2).
Dup htlia dela Nicopole, din care n8fericitul rege abia scap cu fuga, Turcii au
ocupat Serbia cu fortificatiile Columbariei,
Semendriei vi a Belgradului.
Cu toate c mai -Wm, Ion Corvin invinse
pe Turci i le relu iari pentru ctva timp
trile acestea, totuvi, in urma pierderilor
dela Varna i Mohaci, ele au czut din nou
in minile Turcilor, cari in timp de aproape
300 de ani, clcar Ungaria i atacar Austria. Banatul cu Orvova, vecine cu Turcia
(vi
ca o provincie specia15. a regatului 2).

Zece ani in urma incoronilrii sale, iFtelan
(supranumit cel slant) ocupase Panonia,
Transilvania vi mare parte din Serbia.

Sub regele Andrei al II-lea (dupg Unguri)
se pare a se fi consolidat ( ?) pe teritoriul

dintre Cerna vi Olt, o nou provincie care
se numi Banatul Severinului i. In care se
cuprindea i ambele Orvove.
Dela 1.241-1242 sub regele Bella al
IV-lea, aceast regiune despuiatil i domi-
nat pe rnd cnd de romni cnd de

unguri, ajunse cAtva timp prada Ttarilor
Mongolilor ; dup6 plecarea lor, regele Int6ri
mai multe puncte de pe margine, Intre cari
Temivanei 1).
Mehadia, Orvova etc. 8).

Ori de cate ori Romnii stApnir Orvova,
ei au avut-o impreunti cu regiunea teritoriala
suferir mult in diferitele invazii i btlii 8).
ce o inconjur. Inceputul acestor periodice
mergea s bat pe Amurat. Se vtie fatalul

rezultat al acestei campanii; btut cu totul,
lng. Varna, nenorocitul principe pierdu
viata, victim6 a tineretei, inexperientei
domnii, se urcs inainte de 1433 ; ele au fost:
intre 1233 si 1.249, 1279 vi 1291., 1293

1) Romnii au pdstrat cel putin o jumtate independent. Ei au mentinut strbuna organizare militar; chiar din timpurile cele mai vechi, LAn in
adncul evului mediu, ei au avut dou feluri de capi:
Voevozi (Voja... Voda, conducdtori de rzboi, sinonirn cu cdpitan) i Knezi. Voevozii se gsesc In
mare numr i corespund vechilor functiuni de duci ;
Knejii sunt subalterni ai Voevozilor, cu cari cte

odat par amestecati ; Knejii par a form a. o clas
intre nobili si trani. Ei erau intrebuintati in serviciuL granitelor i excelnd prin izbnzi militare
erau Inobilai. Knezii din Banat, erau special insrcinati cu paza vadurilor Dunrii ; ei aveau printre
atributiuni i judecata pe frontiera a micilor pricini
dintre locuitori. Drepturile Knezilor erau ereditare, ba
puteau fi chiar instrinate cu consimtmntul regilor.
Voevozii cu nobilii i Knezii formau la romnii
din Banat o noblet organizat. Originea titlurilor

era bulgreasa (Xenopol, op. cit.).
9 A. T. Laurian, Mag. Istoric, Vol. V, p. 223, 224.
3) Dr. Popovici, op. cit.
La 1443 Ladislav travers fluviul in fata

Orvovei in capul a 20.000 de oameni cu care
mai cu seam6 a grevelii de a fi ascultat

Ingnfatul s5.0 anturaj.
Pe la aceast epocti Orvova trebuie 86 fi
fost o cetate tare, cAci cu ocazia deschiderii
Landtagului, la Presburg, la 1.3 Iunie 1457,
vkluva lui Ion Corvin (Ion Sihineanu) de

RomaHunyad (Cayalerul cel Alb al
nesti, cum II numeau contimporanii s6i) 4),
promise de a reda mai multe intariri regale
(printre cari Orvova), cari pn" atunci fuseseed in stpnirea sa 5).
1) B. P. Hasdeu, op. cit., pag. 30.
2) Hammer 102, Schiltberger (cit. de Bolintineanu)
In Mircea, pag. 84.
Comines, T. III, ch. XIII (cit. de BAlcescu

3) A. F. Heksch, op. cit., pag. 667.
76
www.digibuc.ro
La 1.522 Orova fu asediat i 1uat6 de

vizirul lui Suleiman al II-lea, Balibeg.
La 1599 Orova, Mil indoialg, fusese r:51-
pith' Turcilor, prin neincetate victorii ale

celui mai bray principe ce avusese Tara
Romneasd.
La 25 Octomvrie, in acel an, dupa ce
Mihai prklase tinuturile Nicopolei i Vidinului, veni cu armata sa, BA' treac6 Dudrea
la Orova. Trecuse deja jumtate din armat,
La 1694, generalul Heissler primi ordinul

de a pune apest ora in stare de apdrare 1)
qi in 1695 in luna Iunie, flotila imperial,
ce se afla inaintea Belgradului ocup inteo
noapte acest ora, spre a stapni Dunrea
din acest punct.
Principele Eugeniu de Savoia, unul din
cei mai mari generali ai secolului al XVII-lea,
bdtu infricoat pe Turci in 1698, in faimoasa
bdt6lie dela Zenta, in care acetia full m6celriti fdr mild. Rezultatul acestei lupte
fcu ca cealalt jumtate a armatei s fu pacea dela Carlovitz (1699), in care se
atepte pe trmul drept 10 zile, sfaritul stipula csg. Turcii s6 pstreze Timipara i.
furtunei, aa d restul, abia la 5 Noemvrie Ungaria de dincoace de Sava, Transilvania
a trecut Dun6rea 1).
i Slavonia. Ruilor li s'a dat Azovul etc.
La 1664 s'a incheiat armistitiul dela Timi- iar Orova veche ramase sub Austria.
oara intre Sub lima Poart gi Austria. Turcii
Intr'un nou rdzboiu in 1714, fericitul print
pgstread mai multe cetAti si mentin pe Eugeniu sfrm din nou la Petru Varadin
Appafi, protejatul lor, in posesiunea Tran- armata Turcilor ce se urea la 150.000 sol-
dud un viscol mare incepnd pe fluviu,
(Bouillet). Doubeci de ani mai dati, sub comanda marelui vizir Ali. In
trziu (1684), impratul Austriei, tarul Ru- acelai an dzu qi Timipara i prin invinsilvaniei
siei, regele Poloniei i guvernul Venetiei fac

o lig6 contra Turcilor.
La 1688 imperialii luar Orova. La 1689,
Tkli, ajutat de flotila turceasd, comandat de Boneag-Ali-Paa Ciipitanul de Du-
?dire, cum il numeau Turcii, atad acest

ora. Heissler, generalul austriac care se afla
la Braov, auzind di Turcii merg spre Ruiava, plead. i. el cu toate Wile de care
dispunea in contra lor. # Mergnd Paa, cu
gerea dela Belgrad (1717), imperialii puser

din nou mna qi pe alte fortificatii, intre cari
Mehadia i Orova.
Tratatul dela Pasarovitz, la 1718, asigur
imp6ratului Carol al VI-lea urmtoarele provincii : Banatul cu Orova i Serbia pang." la
Timoc ; se mai regul cu aceasta ocazie i.
frontierele vecine. Poarta ia Morea ; Venetienii pgstread insula Cerigo i cteva locuri
maritime pe continent intre Corfu i
Sf.
i avnd multe tunuri in vase i Maura.

desdrcandu-le pe toate asupra nemtilor,
Conform stipulatiunilor aceluiai tratat,
eicile
i-au deprtat dela margine qi eqind Turcii zidurile Orowei fur rase ; aceasta nu imafarrt, la uscat, au gonit pe nemti cu saiile ; pieded s se dea acestor provincii o orgaiar Heissler s'a intors la Bragov 2).
nizare militar.
Cetatea luat, Tkli, ajutat de o parte
Din cauz" c regiunea fusese cu totul
din armata lui Brncoveanu, ii drmd in- despopulat de Turci, s'a adus coloniti din
tririle.
Putin dup aceea &are toamn, Turcii

fur siliti s se retrag in fata marei armate
germane ce inainta, comandat de Margravul
de Baden.
1) Istoria Tarsi Ronanesti. Mag. Isl. Vol. IV,
pag. 291.
2) Istoria BltIceneasca cit. *incai, Vol. III, p. 150.
Italia, Franta, Germania, Serbia i Romnia ;

se deschise drum progresului agriculturii i.
se ineepu exploatarea din nou a minelor,
Mai Urziu s'au intrit din nou cu ziduri

Mehadia (Mehedia), Rusiava Nola (AdaKaleh), Panciova etc.
1) Heksch, op. cit., pag. 667.
77
www.digibuc.ro
Primul guvernator general In Banat a fost

Maresalul-Conte Mercy 1) care muri mai
tarziu in batalie sub zidurile Parmei in 1734.
Succesorul sau fu generalul Conte Hamilton,
in 1736. Acesta caltorind In provincia incredintata administratiei sale, facu multe

imbunatatiri.
La 1737 izbucni un nou razboi intre Turcia
si Austria care sustinea pe Rusi. La inceput
la Orsova se facu loc de tabar pentru armata
Austriac, dar in urma devenind teatrul unor
B.elgradul. In acelasi an are loc tratatul

dela Belgrad (1739) care redete Turcilor toate
posesiunile impratesti de peste Dunare :

Belgradul, Serbia, Orsova si Romania Mica ;
Rusii iau Azovul si Oceacovul. Devi Orsova
cu Banatul Temisan au ramas sub Austria,

totusi se impuse conditiunea de a distruge
toate fortificatiile acestei regiuni, ceea ce
s'a si infaptuit.
In anii 1.772 si 1774 un nou rzboi ce avu
loc complecta devastarea si ruina teritorului.
La 1.778 sub imparatia lui Iosef al II-lea,
batalii pierdute, fu lasata jafului Turcilor

cari luar cetatea in Noemvrie acelasi an ; se incepu iarsi razboiul intre Austria si
mai in urm Ina' fura siliti si ei sa. o Ora- Turcia. Turcii ocupar Orsova cu regiunea
dimprejur (cetatea purta de astadata numele
seasca. Imperialii ramasera cu Nisul.
La 27 Aprilie 1738 Khalil-Bey, fiul se- de Adai-Kpir), pra la stralucita lupta dela
raschierului, impreuna cu alti doi pasi si cu Mehadia, la 17 August 1789, cnd au fost
armata de 10.000, au venit la Orsova. Aci goniti din valea Cernei 1).
In acelasi an, 15 Septemvrie, generalul
au gasit un general german cu 1000 soldati,
Laudon
Inconjura. cetatea Belgradului si o
dintre care 400 cuirasieri calri si 600 inlus dela Turci. Cu aceasta. ocazie, Austriacii
fanterie.
Turcii incepura lupta si-i batur. Niciun ocupar Serbia, Orsova-Nou (Ada-Kaleh)
cuirasier nu scapa si din 600 infanterie 200 si Tara Romneasca.
La 1788 marele vizir trecu Dunarea in
au fost omoriti in lupta, 200 au fost fcuti
apropiere de Orsova si intra in Banat.
prizonieri si 200 scapar cu fuga.
Generalii In lupt s'au b.-gut In parte : Generalul Wartensleben 11 observa aproape
germanul trsese in pasa si-i Meuse o rana. de Mehadia. Corpul sau, cu toate ea putin
usoara ; Murtaza-Pasa, insa 11 strapunse cu numeros, era cu toate acestea, indestulator
o lovitura de lance. Printre prizonieri, turcii pentru a se opune, cu eficacitate, intreprinau gasit trei capitani. Ei ocupara apoi ora- derilor intregei armate turcesti, inteo Ora
dispusa pentru aparare si avnd defileuri, pe
selul 2).
La 30 Aprilie 1738 seraschierul trimise front, Dui-area iar pe stnga, muntii ce o
din Rusiava o armata de 4000 oameni cu despart de Oltenia si cari se credeau imalte trupe, in gtul Mehadiei in care se afla un practicabili. Turcii ins patrunsera prin
regiment german (1000 oameni) cu tunuri 3). acesti munti, ocolira pe Wartensleben, i 1
La 28 Mai 1738 Turcii au luat Mehadia gonira din pozitia sa, 1-a obligat la retragere,
dupa ce au da t cinci asalturi 4), batnd pe 1-a respins pang la Slatina si au pus Juana
Francisc de Lotaringia, iar la 15 August, pe depozitele sale.
Rusiava 9.
La auzul acestor nenorociri, imparatul se
La 1739 Turcii bat pe Austriaci la Groka,
hotari a esi din eterna sa locuinta din Semlin.
intre Belgrad si Semendria, apoi asediaza
Maresalul Lascy Ii propuse atunci sil

mearga repede spre Panciova si Biserica
Alba, in lungul Dunarii si sal taie armata.
turca de acest fluviu, care la auzul acestui

2) Ibid., pag. 90-91.
4) Henri Dilthey, geogr. rus contimp. (1771).
2)
*incai, Cronica .Romdnilor, Vol. III, pag. 280-1.
mar trebuia sau sa. treaca Dunrea sau sa

78
www.digibuc.ro
se ggseascg. In o pozitie dificilg. Dar impg- defileul din Fenich ar fi putut preveni aici
ratul, neadoptnd acest plan, singurul care pe Turci sit i-ar fi slit la retragere ; dar ii
era de urmat mergAnd prin interiorul Ba- lag sg se aseze, fgrg sg caute mgcar s-i
natului, esi la spatele lui Wartensleben, care
se afla la Slatina 0 lug pozitia la nova.

La 1.0 Septemvrie, marele vizir, campnd
In fata lui, li oferi lupta. Impgratul refuzg, se
intgri 0 atunci incepu unul din acele rgzboaie
de pozitie, care a. fost cu totul In avantajul
Turcilor si costg pe nemti destulg armat.
scoat de acolo.
Cu toate acestea Turcii, fcur o miscare
gresitg, care a permis sg-i atace cu succes.
Aceast posibilitate nu scgpg mareplului

Lascy. El decise pe Impgrat sg dea bgtlia
generalg ; lug toate dispozitiile; dar In mo-
La 14, marele vizir intoarse cu dibgcie,
mentul in care el preparg cele din uring

ordine, impgratul trimise un adjutant sg
dreapta Impg.mtului 0 Inaintg spre a-1 ataca.
comunice maresalului de Lascy cg-i schim-
Impgratul fu surprins. Armata intreagg fu base prerea.

apucat de o teribilg fric, una din cele mai
S'a pretins dar aceasta a avut nevoie
groaznice de care istoria rgzboaielor face de confirmare ed. generalul Wartensleben
mentiune. La un moment totul se desface fu acela care fgcu pe Suveran sg nu mai dea
si fuge. Ofiterii nu mai sunt ascultati, ge- lupta de teamg. cg, Inaintnd, sg nu se
neralii nu mai au nicio putere. Toti soldatii, descopere greseleIe pe care el le Meuse, pe
valetii, etc., se ggsesc imediat intr'o confuzie
cnd Turcii fortase pozitia sa In luna Aprilie.
foarte mare, In o desordine despre care cu

greu se poate face o idee, cand cineva nu
a fost martor.
pericol, mndri de retragerea inamicilor lor,
Maresalul de Lascy, care se silea In zadar
sg restabileascg ordinea, fu adesea luat pe
sus 0 dus inapoi de multimea fugarilor.
Impgratul s'a retras si Turcii, scgpati de
ii urmgrirg si atacarg corpul lui Wartensleben. Ei avurg avantaje asupra infanteriei

si luarg cteva tunuri, dar generalul Mack,
atunci Locot-Colonel si. adjutant al Mare-
Tngrul Arhiduce Francisc arat fermitate, salului Lascy, le relu cu cavaleria si respinse
dar Impgratul nu o argtg. ; era un filosof. pe Turci. Camparg zece zile, In vederea si
Dacg Turcii ar fi tiut de aceastg conf uzie att de aproape de Turci, c focul carabiar fi mcelgrit Intreaga armatg, pang la cel nelor omora, In fiecare zi lume, in laggrul
din urm om, dar ei nu o stiurg si Impgratu austriac. Generalul Papilla fu una din vics'a retras sau mai bine a plecat la Caran- time. Dupg 1.0 zile, impgratul s'a retras la
sebe, unde intrebuint mai multe zile pentru Caransebe si In fine de acolo la Lugoj.
In timpul acestor operatii, Maresalul de
a-si aduna regimentele sale.
Lascy
lsase la Panciova si la Biserica Albg
Vizirul fgcu atunci o mare gresalg ; el nu
profit de aceast retragere a inarnicilor sgi, dou corpuri, comandate de Generalii Liben
nu-i urmgri 0 nici chiar opri operatiile lor. si Brechainville, pentru a observa Dungrea
Se zice cg nu avea de ale mncgrii si cg se si flancul Turcilor. Impgratul le retrase frd
a spune Maresalului si In fine necrezndu-se
iscase o revolt in armata sa.
Fgr indoialg c6 un orn care adusese ina- niciodat destul de departe de Turci, puse
micului foarte mari pierdeti, trebuie sg fi vrf greselilor sale revenind, el insusi, la
avut motive puternice pentru a nu-1 fi sfg- Semlin, unde aduse armata sa, considerabil
rarnat. Vizirul rgmase pe pozitia sa ; gene- diminuat, prin focul Turcilor 0 al boalelor.
Banatul fiind absolut abahdonat, prin reralul Wartensleben pgstrg pe cea dela Slatina, ceea ce ii fgcu mult onoare si unde fu tragerea Impgratului, Turcii 11 devastarg cu
ajuns dupg cteva zile de cgtre impgrat. o barbarie Infricosatoare. Oameni, femei,
Dacg ar fi vrut sg inainteze o leghe care
copii, vite, tot fu sugrumat sau dui si
79
www.digibuc.ro
vanduti in Turcia, satele fur reduse In

cenus i pentru mult timp tara ruinat i
despopu1at6 1).
Vizirul Iusuf-Pasa czuse in disgratie,

pentruc nu sfrsise cu ruina Impratului i
inlocuit cu Kara-Mustafa, care era departe
de a poseda ealittile militare ale predece-
sorului su. In loc de a face in Banat, o
Acest tinut si bile lui Ercule au apartinut

regimentului de frontier Roman-Banat ; la
reincorporarea confinelor militare, orasul se
lipi Comitatului Severinului 1).
In timpul rzboaielor Austriei cu RepubEca, Consulatul si Imperiul francez, districtul Orsovei a dat aproape 100.000 militari grniceri 2).
diversiune, care ar fi avut oarecare rezultate

fericite pentru rzboi, el se expuse in Stepele
Moldaviei si Basarabiei, totdeauna fatale
Turcilor.
Cam de pe acel timp, Orsova cu tinutul

dimprejur, se bucur mult timp, de o pace
neintrerupt, ceea ce ajut mult la prosperitatea orasului.
Cu toate acestea un corp turc voind, in
In 1.849 faimosul general honved Bem,
1.789, s reinoiasc6 scenele de teroare de mai lu cetatea, fr s. dea niciun foc, dup ce,
inainte, a dat peste un nou general, contele in luna Mai, btuse si respinse, asupra
de Clairfait, care nu mai era ca Wartensleben. Orsovei, un corp de Austriaci, care voia
El btu pe Turci in dou5. rnduri, Ii
ptrund. in Transilvania, prin Mehadia
respinse, dar nu-i um-n.66 si rdmase pe trmul
si Caransebes 3). Ceva mai trziu, el si soldatii
drept al Dunrii 2).

Cu pacea dela istov (4 August 1791) ei
au fost sili s. prseasc4 toate aceste provincii ; se intrir confinele militare 3), terminfindu-se organizarea inceput sub Imprteasa Maria Tereza.
strmtorati, au trecut Dunrea, in fata

acestui oras, pe teritoriul turcesc unde depunnd armele, au fost internati provizoriu,
la Vidin apoi la Sumla 4).
Cu toate cererile Rusiei si a Austriei de
a le preda pe insurgenti, Turcia refuz, ar-
1) Generalul Conte de Langeron in Documentele

Academiei, Supl. I, Vol. III, fasc. 10, pag. 89-91.
1) Ibid. pag. 91.
3) Completam indicatiunile Confinelor militare,
expuse In alta parte, prin urmatoarele noi date:

Confinele militare era o institutie creata In al
16-lea secol i reorganizata de principele Eugeniu de

Savoia in 1704. Aveau de scop a supraveghea fron.
tiera 0 a Impiedeca o incursinne a Turcilor.

Cuprindeau o banda de teren, In lungul Savei
Dunarii, dela Adriatica Ora In Transilvania. Locuitorii erau toti soldati i proveneau din o repopulare a tarii devastata In mai multe razboaie. Dau
statului o saptmana din trei, In care timp patrula
pe frontierd. Aceast organizare a fost copiata In
Romania sub numele, mai intai, de graniceri
apoi de dorobanti (de margine). In razboi formau o
armata aproape de 100.000 luptatori, a caror Intreinere costa foarte putin pe Stat. Au fost licentiate,
intre 1869 0 1873, pentru motivul ca devenisera
inutile. Organizarea se desprti In doua parti cari
au trecut: o parte, autoritatilor militare, cealalta,
autoritatilor civile *).
*) Geographic militaire par le Commandant A. Marga.
Deuxieme partie. Tom. II, III-eme edition, 1884.
tnd o mrire de suflet care Ii face mare

onoare ; Ali Pasa, ministrul afacerilor strine,
art o mare fermitate, refuznd s predea

niste creaturi cari cutaser azil pe teritoriul
otoman. Este acelasi Ali, care mai tArziu

regul6 soarta trilor noastre, in conferinta
international din 1864. S ne aducem aminte
cu respect si recunostint de asemeni oameni, oricare ar fi poporul din care fac parte.
Actualul oras nu poate fi decAt continuarea
primei cetti traiane retras, putin cte

putin, mai spre apus, inteo cotitur a malului fluviului, la adApostul niimilor i
rmas mult timp un antrepozit al comertului
austriac cu principatele, de pe ambele maluri
ale Dunrii.
1) A. Marga, Geogr. Milit. 2-a Part. Tom. II. 30
Edit. 1884.
2) A. T. Laurian, Mag. 1st. Vol. II. /st. Temi.yanei.
a) Gabryel, Le Danube, le Nil et la Jourdain,

Heksch spune la Kutaja, in Asia Mica.
80
www.digibuc.ro
CAPITOLUL II.
DELA GURA CERNEI LA GURA OLTULUI.

1. CAPELA COROAIVEI.
Kron-Kapelle la Germani;
Chapelle de la couronne hongroise la Francezi;
Korona-Kfipol nhoz la Unguri;
Crown-Chapel la Englezi.
In urma evenimentelor ce au avut loc In

Austria, in 1848, coroana i Insemnele rega-
Impreun cu insernnele regale fuseser. Ingropate, In acest loc, de &Are amicii lui Kout,
In urma supremei desfaceri. La 8 (unii spun

marea linie a Europei occidentale comunia cu
Bucuresti si Varna.
Valea acestui rOu este una din cele mai pitoresti
si trece pe la renumitele bi minerale ale lui Hercule
sau Mehadia (Ad-Media) romOnti.
VAile basinului acestui rOu sunt foarte inguste si
in mare parte locuite, dela Mehadia la vale. Muntii
tului ungur disprur. La vale de Orpva.

limiteazd basinul In dreapta, sunt cu mult mai
pe trmul stng al Dunrii i la poalele ce
inalti dect acei ce-1 limiteaz la stnga.
muntelui Alion, mai jos de podul de pe
Are o lungime cam de una sut km. Cerna it raul
Cerna 1), se afl Cape la Coroanei, pe care
Alb (Cerna si Bela-Reca), curg Inainte de a se uni,
Impratul Frantz Iosef o ridia In memoria

gsirii aci a coroanei Sf. Stefan. Coroana
alturi ca dou surori, cale lung& si fr a se impreuna

una cu alta. Cerna este limpede iar rAul Alb, tulbure
alburiu.
I) Numele rOului Cerna vine dela orasul Tierna

fundat de Traian. El a format marginea occidental
a Daciei Australe, a Istrianiei (curn o numea Laonic
Chalchocondila), adic a Munteniei de astzi.
Izvorul acestui rau se afl in insemnatul nod orografic Sarka (2.580 m) in apropiere de izvoarele
Jiului, Motrului *), etc. Curge la inceput spre S. S. W. ,
apoi ceva mai jos de Mehadia primeste rul Alb

(Bela-Reca)
al crui izvor se aflA in Teregova,
de unde incepe a curg dela N. la S.

Se varsA In Dunre mai jos de Orsova. In parte
acest rau forma frontiera romAnA, pe care o pArAseste in apropiere de Dun5xe. Linia ferat5 urmeaz
pAn la un punct valea Cernei, apoi trece pe acea a
Temesului, care curge in sens invers. Pe acest drum,
) Marga, oP. cit., Pag. 130, partea II, vol. 2.
Drumul dela Orsova la Mehadia trece pe marginea sa.
Valea Cernei e larga, la, inceput, dar inaintnd,

se strAmteaz asa fel incAt in unele prti se reduce
dela 300-400 psi.

Cerna curge cu mare repeziciune, murmurnd,
peste stncile de piatr si formnd un mare nurnr
de cascade mid. Curgerea sa este inabusit Intre dou.
mari siruri de munti, dintre cari, spre sud, se ridicl

si Domogletul cu ramurile sale.
In multe locuri, pe valea Cernei, se inthlnesc stnci
de piatr ce se ridic drept in sus, ea niste piramide,
pana la o mie de picioare, NA nicio vegetatie, numai
pe marginea lor, cAnd si cnd se zreste cAte un

copac.
Contrastul muntilor, acoperiti cu cea mai vie verdeata, cu vrfurile de tot plesuve ale acestor colosale
81
www.digibuc.ro
18) Septemvrie 1853, la ora 9 dimineata, anul 1000, dandu-i titlul de rege aposiolie,
luelitorul grnicer roman Ioan Morosing, alhturand pe lngh coroanh o cruce indoith
desgroph duph o munch de 15 luni caseta * emblema apostolatului, insemn ce face
ce le continea, in prezen ta Chpitanului Titus
parte din tezaurul coroanei Ungariei. Ea este
Karger si a Maiorului Martin Imbresevici.

Frumosul monument ridicat dup aceea, in
acel loc, se poate vedea foarte bine de pe
bordul bastimentelor ce trec pe Duniire 1) in
dreptul shu.
impodobith cu pietre pretioase si de doua

agrafe, fasonate, zice legenda, de ingineri.
Aceasth coroanh 2), este aceea pe care papa
Sylvestru al II-lea o trimise Sf.
tefan, la
1) Al. F. Heksch, op. cit., pag. 671.

2) Frdric Bchard, De Paris a Constantinople,
Globul ale chrui culori sunt cam inegrite, este

en armele casei d'Anjou; sceptrul, are forma
unei mAciuci. 0 manta regalh, brodath in aur
acoperith cu chipuri de apostoli si de martiri
si a chrei formh aminteste pe aceia a unei

haine episcopale, completeazh tezaurul.
pag. 98.
Un fel de cult superstitios, se ataseai

in Ungaria acestor relieve. Iosef II, care le
transportase la Viena, trebui inaintea mortii
stanci, fac in valea Cernei, cea mai admirabila pa-
sale sh le restituie orasului Presburg. In 1791
noram.
RAuletul sau torentele, cari concur la mrirea

acestui rau, sunt: Luncavita, Bela-Reca, Craiova
Glab *).
Numele acestui ru deriv, far indoialti, din Tierna.
Mehadia, Meedia, vechea Ad Media, este renumit
prin sederea Romanilor in aceast regiune. S'au gsit
in aceast localitate, medalii i fragmente de lucrri

lucruri romane.
Era un timp cnd acest oras fcea parte din Tara
Romneasc si dela numele su s'a numit judetul

Meheding. Aci s'au gsit caramizi cu semnele IV
si V, ceea ce inseamn c legiunile ce purtau aceste
numere au stationat in localitate. Bile se afl. la 198
picioare deasupra nivelului mrii si la trei mile dela
Rusiava, iar dela orasul Mehadia la o mil (7.580 m)
in una din cele mai splendide pozitiuni, in slbatica
si romantica vale a Cernei.

Pe valea Cernei, urmnd trmul stng pn la
Statele deciscr5. eh ele sh fie conservate la
Buda, sub garda a doi nobili unguri alesi

de dieth. Dela acestia, insurgentii au pus
maim pe (Musa in 1848-49 .
Frh ele, incoronarea, lipsith de orice
efect moral asupra poporului, devenea imposibilh. Multi ani, in millocul nelinistei uni-
ver9ale, coroana Sf. stefan a fost obiectul

unei active dar zadarmce cautari. Numai
duph ghsirea lor, impratul Francisc Iosef
putu, consensu populi, sh se incoroneze ca
rege al Ungariei 1).
o parte din insemnele coroanei, provine

din coroana trimish, in 1076, de imphratul
Mehadia, unde o trece si de aci la Timisoara (vechiul
byzantin Ducas, regelui Geiza I. In total

coroana cntreste 9 marci si 6 uneii. Se
Tibiscum) se afl o sosea sau drum vechi roman.

La Orsova aceast cale, se intlnea cu aceea ce
lungea trmul stng al Dunrii, din dreptul Colum-
compune, intre altele (aurul cel mai pur) din

53 safire, 50 rubine, 338 mrgritare de tot
felul.
bariei i pnd la pod.
Pentru a fi rege al Ungariei trebuia

atingh coroana cu fruntea, iar pentru a fi
regin trebuia atinsh cu urnhrul drept. Se
Pe tarmul drept al Dunrii, calea roman lungea

fluviul, IncepAnd dela Semendria si se termina la
Arcer, dup ce trecea prin Vidin si se departa in
dreptul Timocului de tarm pn la Blaska, pe care
unii autori Il cred Dorticum.
Se pretinde ca oarecnd s'ar fi aflat in mnstirea
Tismana un plan, pe care se vedea c acest ru,

En lungul su a format hotarul Tarii Romanesti, asa
cum servise, de bun intelegere, la pacea dela *istov
(1791); dar acest plan a disparut.

) Cobaleeseu, Curs de Geografie, la eeoala finer de militarl,
rag. 48.
inchidea apoi intr'o ladh de fier, sigilata CII

cinci peceti: a regelni, a palatinului arhiduce,
a mitropolitului primat si a doi cei mai nobili,
alesi din noblete. Se phzea de o garda de 64
oameni de elit. In anticamera unde SP phzea,
ferestrele emu zidite iar doi ofiteri de gard

se preumblau. Duph incoronare se zidea din
1) Bchard, op. cit., pag. 99.
82
www.digibuc.ro
nou Ong la o festivitate asemntoare. CuMrul se vedea prin trei geamuri, spate In
piatr. Era dusk' i adush deb Pressburg, de
o garda. particular%
cu onorari deosebite.
Se afla depus in castelul regal din Banat.
In amintirea gsirii ei, o inscriptie a fost
asezat in acest loc:
Franciscus Iosephus I. Austriae Impe-
nume ce trecu apoi asupra insulei propriu zise.

Romnii o numeau simplu Ostrov 1).
Noua-Onova la Nemti. Uj-Onova la UngurL
Cea dinti 1ntrire din aceast insula se

atribue geniului militar a lui Ion Corvin de
Hunyade 2). Fr Indoial c timpul si evenimentele au F,A,ers orice urm a primei zidiri.
rator locum, in quo corona cum caeteris
Fortareata dup regulile artei, a fost zidit

de Austriaci, sub Impdratul Leopold I si
turbas rapta per IV annos obseondita die numit Orova-Nowl 2). Carol al IV-lea (al
natali Stae Mariae Patronae Hungariae, 1853 VI-lea al Germaniei) Ii mri lucrrile, intre
detecta fuerat, sacrum esse volens sacellum anii 1722-1729. Intre altele Impratul puse
insIgnibus Snti
Stephani inter seditiunes
hoc extruxit et Stae Mariae dedicavit 1855 >>.
s i se Me o linie boltit (cazemat ?) In jurul

Dionisie Eclisiarhul, Tezaur de monurnente isto-
Muntele Ation, la picioarele cdruia se afl Capela Coroanei i pe care se vedeau inc6 urmele
rzboiului din 1789, este important prin aceea
rice, pag. 233, vol. II.

2) Reyista de Istorie, Arheologie Si Filologie, dirijata
de Gr. Tocilescu. Vol. P. Fasci, I, pag. 162.

3) (Le Colonel Baron de Moltke) Lettres sur l'Orient
de a fi avut pe vrful F u pavilionul faimo-
(traducere din limbo. germana In franceza).
sului general austriac Laudon pavilion locuit

oarecand si de Iosef al II-lea i pe lngh care
tarmuri cari din cauza inaltimilor, sunt siite sa treaca

sub focul sau.
se disting cu deosebire urmele bateriilor de
Este cheia trecatoarei dintr'un basin In altul al

Dunarii. Bine organizatd, devenea de o tgrie extraordinal* imprenabild, un fel de Gibraltar, In aceastg
artilerie 1).
regiune.
2. ADA-KALER I) (ORSOVA SAU

RUgAVA-NOUA).
(44 42' 11" N.
200 05' 05" E.)
Ada-Kaleh, fortreata insulei, Densir-Cap,
Poarta de fer, a fost numele acestei intriri
dat de Turci dela inceputul domniei Mr,

1) Vezi Die Donau.
2) Este un ostrov aproape In mijlocul Dunarii, intre
Orsova i Varciorova. Subsolul sgu este mare parte
In granit.
Lungimea sa este cam 1800 pasi ; atimea cam
400 pasi.
In acest ostrov se afla o cetate. Ea are clout&
bastioane foarte tari, casematate, unite prin o cazarmg, amenajata In forma de uvraj defensiv
jucand rol de curling, Intre cele doua bastioane.
Aceastdi cazarma este dominatd de un frumos turn
(cunoscut in fortificatie sub numele de Illaximilian)
cu patru etaje, cu ambrazure, la cari se urcg printr'o
scara interioard.
Aceasta cetate are o importanta capitald. In aceastg
regiune a fluviului. Ea domina drumurile ambelor
Principalul este de a fi garantata in contra unei

surprinderi, de altfel destul de posibila In timpul
iemei, pe gheata sau In timpul verei In bani.
Surprinderea pe gheata are putine sanse de a se
realiza: din cauza marelui curent al apei, trebue a
compta pe un frig extraordinar pentru a vedea fluviul
prins ; s'ar putea insa ajunge la acest rezultat comp-
tnd, in un timp ordinar friguros, pe oprirea sloilor

pe cataracte ; dar atunci trebuie ca apele sa fie prea
mici, altfel gheata plutind cu inlesnire, izbita de

stanci, se va sfarama i oprirea nu va fi usor posibild.
In orice caz, o surprindere pe gheata trebue calculata
foarte serios, cdci cea mai mica eroare va aduce o.

pierdere sigurd.
Cat despre o surprindere In brci, aceasta ar fi o

operatie foarte deficila i greu de reusit, dar posibila.
Ofiterii de geniu aveau un respect nemarginit

pentru aceasta cetate si era un timp cand artileria
nefiind asa de perfectionata, prin bataie (distanta)
patrundere, cetatea era considerata ca una din
cele mai tari din lumea Intreagg.
Ada-Kaleh a fost sentinela Austriei pe fluviu la
rdsaritul imperiului.
In inundatia din Mai 1888 solul sgu a fost complet
acoperit de ape.
6.
83
www.digibuc.ro
insulei, pentru adiipostul santinelelor contra

intemperiilor 1) .
Abia terminat, ea azu fr nicio rezistent dupa luarea Belgradului, in mainile

Turcilor, cari se multumir s adauge ternplului crestin,.3e fusese oarecncl o biseria a
alugrilor fAnciscani2) un minaret de lemn
15sand totul cum se afla2). Era un timp and
aceast cetate avea Ora la 3000 locuitori 4).
In 1716 din ordinul marelui vizir
Ali,
Nicolae (Mavrocordat) Domnul Munteniei tri-
mise sub comanda lui Enache Roseti cumnatul su si a Obedeanului, 3000 oameni cari
intrind garnizoana dela Rasiava i DeinirKap (Ada-Kaleh), s impiedece pe Austriaci
a jefui tara in aceast parte. Dup moartea
vizirului Ali, la Petru Varadin, Turcii, de
Lund fortul Elisabetba, Toz indrept

de aci focuri in contra cettii, a arei blocad
se ridia la 23 Iunie (st. vechiu), dup
c-
derea Mehadiei.
Reasediat de marele vizir, ea azu in

August 1) dup cum vom vedea, cci pirtin
timp dup aceea, cetatea se and din nou

atacat. Vizirul Mehmet inconjur5 aceast
fortreat care este cheia Transilvaniei,
Ungariei i cetAtilor Belgrad i Timipara,
o btu mai toat vara dar nu o putu supune.
e Cinci baterii trgeau continu asupra acestei cetti. LucrArile au fost grlite cu mare
intensitate 2).
In aceast imprejurare au azut multi Turci ;

apele Dunrii ducea cadavrele lor la vale
pe cari oamenii prinzndu-le, le desbrcau 2).
fria, trecur la Cladova, iar mantenii se La inceputul lui Iunie, dou raiale sapnd
inapoiar in tar 9.
La 6 Aprilie 1738 seraschierul, care pornise s. aseze pe Rakoczi in Transilvania,
hotAri s trimit la Ostrov (Ada-Kalessi) pe
Martaza pap, Toz pap si pe fiul su, cu o
armat de 5000 oarneni, 20 vase din flota
pe comandantul acestei note 6).
La 18 Mai 1.738 seraschierul, terminnd
innot din Ada-Kaleh, au mers la seraschier

declar a in fortilreat erau 1000 srbi
germani. Srbii voiau s capituleze ; dar
germanii nu. Vizirul ordon constructia a
dou mari plute pe care s se poatil ambarca
circa 5000 oameni, cu cari 86 dea asalt cettii 4). Turcii asaltau cetatea, dar Austriacii
din interior Ii respingeau si-i aruncau in Du-
toate preparativele sale, adia ridiand re-
nre. Multe mii s'au inecat. Spre toamn hag,

vznd a nu le mai sosesc ajutoare, pe Ing
transamente, instalnd tunuri, mortiere

piese mari de asediu in total ca la 1.00 guri
de foc, pentru a bate Ada-Kaleh in bres,
trecu in retransamentele din fat (peste Du-
c hrana se sfrsia si c toti Turcii se aflau
in jurul cetii, i a se hotgriser s dea
rare) intr'o redut asezat in vrful muntelui.
asalt, in ziva de Joi 27 a lunei Rebiu el Khio

(14 August) pentru care preglise plutele
Atunci incepu atacul, aruncnd in cetate
bastimentele necesare i 800 din cei mai bravi,
peste 800 ghiulele si bombe. atre Inceputul

Toz pap cobori la Dunre cu 2000
infanteristi, incera un asalt i puse mna
(18 Mai) pe fortul (Elisabetha) situat in vecintate si pe dreapta citadelei. Era ocupat
se oferiser pentru a da asaltul, se hot-
de 80 germani, cari urandu-se in brci
cu caftan, zicndu-i: Aferim I slug4 bun
fugir in fo rVreat.
credincioas mcar de s'ar fi aflat un orn
4) Dilthey, op. cit.

2) Bolintineanu, Suoenire de calcitorie pe Dunre.
3) Moltke, op. cit.
4, Bouillet, Dictionnaire d'Histoire et de Gographie.
I j Istoria Blticeneascd, cit. de *incai (vol. III,

pag. 247).
41 Daponts, Ephemerides Daces, pag. 87.
rra s deschid portile. In numar de 1500

ei esir din cetate. Aceasta caug Turcilor o
plcere nespui si vizirul beat de bucurie,
a dat ordin s imbrace pe generalul austriac
Daponts, op. cit., pag. 98.

1) Laugier, Hist. de la paix de Belgrad, tom. I,
pag. 260-261.
4) Ibid., pag. 104.
a) Asupra relu6rei Orsovei de
Hammer XIV, pag. 420-421.
84
www.digibuc.ro
Turci, vedeli
drept i harnic ca tine 0 in imparatia noastra ;
cu atat de putina oaste ai stat i te-ai batut
gandu-se cu totul, drumurile Mcute dupa

pacea dela Pasarovitz, fara ca ele s poata
a-Ma vreme cu atata putere . Apoi 11 libera

cu toata armata. El se indrepta catre lagrul
cel mare german, unde i se Mcu i mai mari
fi refacute.
onoruri. Unii lug cred ca aceasta bravura a

Turcilor a fost cumparata cu bani, ba chiar
cu tiinta Imparatului german. Catre toamna
armatele din ambele parti au fost trimise la
In Decemvrie 1.739 guvernatorul AdaKaleh primete dela Sultan 2), un firman in

care i se ordona sa inceteze cu ocuparea celor
25 sate ale Banatului Craiovei, pe cari le detine nelegal 0 in cari a numit i capitani 2).
iernatic 1).
Garnizoanei se permise nurnai luarea bagajelor iar domnii romani primira ordine sa
sarbatoreasc aceasta victorie trei zile 2).
Turcii au luat-o astfel din nou, cu ba.natul Craiovei, care trecu in mainile kr cu
totul, cad Duce le de Lorena, ginerile imparatului german care comanda armatele sale,
fu ranit, in razboi, in 1738 0 silit sa se retraga la Viena.

La 1.1 Octomvrie 1.738 Khalil aga, aduce
principelui Munteniei un ordin de a prepara
i expedia la Ada-Kaleh, diferite lemne de
constructie pentru serviciul a 80 tunuri

mortiere 3).
In Noemvrie 1738 Toz paa fu numit guvernator la Ada-Kaleh dar armata sa ramase
afara din cetate 6).
In August 1739 Khaznadarul imparatesc
parasi lagarul dela Belgrad, cu ordinul de a
pleca la Ada-Kaleh, pentru a examina fortareala i a-i face descrierea 6). El merse in
caic pe Dunare.
In memoriul Mcut de Neypperg, reprezentantul Curtii de Vienna, in lagrul vizirului,
la 21 August 1739, se specifica:
1. De a ceda Portii toata V alachia austriaccl impreuna cu partile muntoase, distru9 Ion Neculcea, .Letopis. Mold. (ed. M. CogAlniceanu) vol. II, pag. 403. Acest asediu durase 83 zile;
Dilthey (geograf rus contemporan) spune cA baronul
Cornberg, comandantul cetAtii, a fost acuzat in urmA
ca a abandonat-o fr nevoie.
') Doc. Acad. Scrisoarea vizirului din 15 Aug.

1738.
Daponts, pag. 140.

4) Ibid., pag. 158.
9 Ibid., op. cit., pag. 283.
2. De a se lsa Portii Otomane insula

Orova i fortul Elisaveta in Intregirne etc.1).
Turcii au pstrat aceasta cetate, dup

pecca de la 1739, irriprcbra cu cele dona forturi
dupa tarmuri.
Dupa luarea Belgradului (Septenavrie 1789)
Marealul Laudon detaa un Corp care facu

blocada Orovei-Noi (Ada-Kaleh), sub ordinele Colonelului Conte Carol Auschferg.
Conte le Auschferg repartiza cateva trupe
pe inaltimi pentru a impiedeca pe uscat convoiurile i secondat de o flotiM, care o bloca
pe apa, o forth' &a se predea pe iarna 6).
In ultimele zile a lui Noemvrie 1789, locuitorii peninsulei Kraina revoltandu-se, co-
municatia pe apa, cat i pe uscat a fost

interceptat atat la Ada-Kaleh cat i la
Orova L).
Catre finele lui Februarie 1807 un num'r

de 120 cavaleriti, plecati dela Orova au
urmat coastele muntilor 0 au impins o re-
cunoatere Oa la Olt, de unde au gonit

30 Rui
Greci 6).
1) Docum. Academ. Supl. I, vol. I, pag. 542.

DCCLX XXVIII.
2) Este un titlu de nagtere, rezervat principilor

otomani, nscuti pe trcn. Are poate ca originA etimologicA vorba Sudan, care in Egipt se substitue
adesea cuvntului rege. In Turcia cuvntul Sultan
nu antreneaz nicio idee de autoritate suveranA.
Se tie c cuvntul .ah la Persani (Kan sau Han
la T Atari) InseamnA rege, de unde cuvntul, la Turci,
Padi-Sah, Mare rege *).
Daponts, op. cit., pag. 426.
Langeron, op. cit., pag. 91.
Docum. Academic, CX XVII, vol. II. Supl. I,
pag. 72.
) Docum. Acad., Supl. I, vol. II, pag. 398.

*) De Tott,
1, pag. 52.
85
www.digibuc.ro
Unuia din guvernatorii acestei cetti Regebpaa se datorete gratierea lui Vladimirescu,
misiunile ce Melia lui Regeb paa, s o
condamnat la moarte, sub Vod Ipsilant,
In Ianuarie 1.815 garnizoana turcA din

aceast cetate, sub pretextul c. nu i se d
pentru omor i destinuirea unui amor dintre

Caimacamul Craiovei i o mare doamn din
localitate 1).
La 4 Aprilie (st. n.) 1808 aceast cetate nu
avea dect 300 oameni ca garnizoan5, sub

comanda unui Rigab-Ada, corn devotat cu
totul intereselor austriace. Fortificatiile sale
erau in ruine dar reparate prin o incint de
inalte palisade 2).
Comandantul acestei cetti primi la 6/18

Martie 1808, din partea sultanului un firman
predea, nu-1 induplecar 1).
i ei ea celei a Vidinului, provizii, ei .1 ocup
judetele Mehedinti i Gorj, schimband autorittile, punnd prefecti i subprefecti, adunnd provizii i ducndu-le in cetate. Aveau
intentiunea s mearg s prade chiar Craiova.
Domnul Trii-Romnesti, Ion Caragea, scrise
Pailor dela Jiu i Rahova cari trimiserii

trupe contra lor. Mai in toti anii Oltenia ca
i cei dp pe ambele maluri ale Duniirii sufereau mult din cauza acestei nedisciplinate
al crui continut era urmtorul:
garnizoane pe care nici armata tdrii nici
Curtea din Viena i Sub lima Poart, convenind Intr'un mod formal c' Orova Nou,
fortreat a Ungariei, n'a apartinut niciodat
Munteniei, dar din toate timpurile a apartinut
Serbiei i cum importante schimbtiri sunt pe
Turcia nu o putea Infrna 2).

In ajunul revolutiei din 1821, G. Olimpie,
punctul de a avea loc in Turcia european,

se recomand Paei s predea aceast fortreat5. in mainile generalului Duka, coman-
dant austriac in Banat, In momentul terminrii armistitiului Incheiat cu Srbii .

Paa Presceb-Aga 3), pentru a arta devotamentul su Curtii imperiale austriace, a
trimis conform obiceiurilor natiun sale, ge-
neralului Duka, un dar compus dinteo c6ma6 de mtase i alte piese de imbrcminte.
In acest moment cetatea avea o garnizoan
de 200 de oameni 4).
La 2 Iu lie 1.808 aceast cetate era in ruine,
dar pozitia sa era foarte important. Se fa"-
cuse cteva luceri de aprare, anturi

palisade. Avea o garnizoan de 300 de
oameni 6).
La 1810 ruii au incercat prin toate chipurile s ia aceast cetate, dar cu toate pro1) C. D. Aricescu, op. cit.
Docum. Acad., Supl. I, vol. II, pag. 505.
3) Rigab, Recep, Presceb-Aga, cred cd sunt aceeasi
persoank Regeb-pasa.
4) Docum. Acad. Supl. I, vol. II, pag. 507.

6) Ibid., pag. 515.
patriot grec, promitea lui Ipsilante eful eteriei,

luarea cu inlesnire a acestei cetti 3). Dar im-
prejurrile probar c' aceast cetate era prea
tare, spre a nu zice de neinvins, chiar dac

Grecii ar fi dispus de puteri insemnate spre
a o ataca.
La 1846 murdria in care se Oa inspira
desgust. Zidurile de jos ale fortretei !neepuser inc6 de pe atunci s cadit prin roaderea apei 4).
Mai trziu intririle sale au fost cu totul p-
rsite i ruina kr era evident 5).

Zidul crenelat era jos ; el este cu totul
dominat de ambele tarmuri i nu poatn tine
contra artikriei deckt prin mijlocul cazematelor, cari rezista bombelor i de cari era
dotat. Dona' turnuri masive i elegantul
minaret al moscheei, Inconjurat de un buchet
de pruni, o surmonta 6).
La 1848 aceast insul a servit timp de trei
zile ca inchisoare celor 17 romni, elita patriotilor cari facuser revolulia in Muntenia
1) Dion. Fotino, vol. II, pag. 249.
3) Dionisie Eclisiarhul, op. cit., pag. 233.
3) C. D. Aricescu, Istoria .Recrol. din 1821, pag. 87.
4) A. Tr. Laurian, Mag. Ist.

6) Fllek, Das Frstenthum Serbien, pag. 46.
6) Emil Isambert (Itinraire de L'Orient, pag.
512-513.
86
www.digibuc.ro
pe cari guvernul turc, contra dreptului de

parlamentare, punand maim In laggrul dela
le-a dat nicio atentiune, dar apoi silit sg se

declare, le rgspunse ea nu poate dispune de
trimisese,
li
prin
Giurgiu
pe
nite drepturi apartinand guvernului impeCotroceni,
Dunare cu un vas de rgzboiu cu panze, spre riului otoman.
a fi internati la Belgrad, dar carora este

adevrat li s'a Inlesnit mai trziu fuga pe
teritoriul austriac 1).
La inceputul rgzboiului 1877-78 aceasta

cetate blocata de beligeranti, abandonata de
neutri, a fost, cu umanitate, aprovizionata cu
de ale mancarii de guvernul roman 2).
La 8/20 Mai 1877 locuitorii din Severin,
temandu-se de incursiunile turcilor din Ada-
Kaleh, intervenira care Domnitor, care le

trimise o companie din Regimentul 8 Dorobanti, bateria 5 din Regimentul al II-lea de
artilerie i jumatate escadron din Regimentul
4 Cillgra0 8).
La 28 Iunie (10 Iu lie) 1876 ministrul afa-
cerior strgine al Romaniei fu Intiintat de

reprezentantul sau dela Constantinopole, ca
*guvernul otoman se invoise la neutralitatea
Dunrii, dela gura Timocului pang la Vat.ciorova. Pentru a Inlesni aceasta guvernul
roman primi Inca Insarcinarea de a indestula
Suspendarea navigatiei pe Dundre

in rzboiul 1877-1878
Dungrea, ca urmare a regimului sgu particular, a pozitiei sale geografice, cari -fac din
ea, In acelai timp, o cale de comunicatie

prea frecventata de marina comerciala i o
linie de frontierg, naturalmente expusg, In
timp de rzboi, vicisitudinelor atacului
apargrei, trebuia ca i istmul de Suez, din
alt punct de vedere, s dea loc la dificultti
diplomatice. In adevgr suspendarea fgra veste
a navigatiei pe acest fluviu, din cauza opera-
tiunilor militare, provoc vii protestari din

partea Germaniei i Austriei, natiuni riverane,
al cror comert fu deodata atins in unul din

cele mai mari debueuri ale sale. Cum che-
stiunea de neutralitate a Dui-aril ridica o

interesanta problema de drept international,
credem folositor a pune sub ochii cititorului
importantele piese ale acestei chestiuni:
cu de ale hranei populatia din insula AdaLibera navigatie a Dunarii sanctionata

Kaleh precum i garnizoana ei, care nu se prin tratatele dela 1856 0 1871, fusese intremai putea retrage, dar care s fie obligata ruptg, la 27 Aprilie, din ordinul Marelui Duce
&A nu mai ia parte la razboi.
Nicolae pentru a evita comerfului orice preUltimul aliniat al art. 3 din tratatul dela udiciu posibil. De alta parte ComandantulSan.tefano, prescria ca aceasta cetate sg fie
evacuata de Turcia i daramata dar trupele
austriace au ocupat-o, in Mai 1878, pe motivul, spun unii, de a nu fi ocupata de trupele
ruseti.
ef al armatei turceti pe Dunare, primise dela
Poarta, ordinul de a lua msuri exceptionale
relativ la proprietatea neutrilor, pe acest

fluviu, In timpul rzboiului. I se delega
dreptul de a opri navigatia, de a retine
In Februarie 1883 administratia acestei rechizitiona vasele neutrilor, cu drept de ininsule se facea, In numele sultanului, de un demnitate. El putea sg le oblige sa parseasca
muftiu. Populatia se urca la 500 suflete.
oarecari porturi sau s rgrnan pe loc,
Amploiatii austriaci, ramai In insulg, pro- sub pedeapsa de confiscare a navei i Incarpuser muftiului sa permita stabilirea aci a caturei i chiar de va fi necesar sa le supuna
unei statiuni militare austriace, care fgra In- regulamentului relativ la spionaj. El avea,
doiala, ar fi consacrat, de fapt, posesiunea In fine dreptul de a lua toate mgsurile impuse
acestei insule de Austro-Ungaria. Muftiul nu prin necesitatile militare. Numai navele retinute in fluviu inaintea promulgarii firma9 Bolintineanu, Suveniri de caltorie pe Dundre etc. nului nu erau susceptibile de a fi luate, fie
9 T. C. VAd.rescu, pag. 10 Luptele Romcinilor.
L.M.M.O., (lucrarea mai multor of iferi), pag. 97. ele neutre sau inamice.
87
www.digibuc.ro
In niciun caz, Guvernul nu se recunoqtea

responsabil vis--vis de proprietari qi. armatori de pierderile i daunele rezultand din
aceste msuri sau din pericolele la cari navele
Inainte ca interpelarea sii fi fost fctit,

Austria se adresase la Petersburg i la Constantinopole pentru a cere explicatii. Rusia
erau expuse, nesupunandu-se. Contrabanda de

rzboi i nava care o purta, puteau fi luate,
austriac, in ceea ce privete necesitatea de a
rAspunse a ea aderi vederilor guvernului
dac'd faptul ar fi fost probat inaintea
nu intrerupe naviggia pe Dungre cleat pe

timpul cat operatiile militare ar cere-o in-
Reclamatiile contra deciziilor acestei din urm
tr'un mod absolut. Rspunsul Turciei n'a fost
trebuiau adresate Curtii de Casatie din Constantinopole.

Aceast stare de lucruri provoc6 o inter-
prima data favorabil ; el specifica : bazandu-se pe experiente fcute, Poarta era
pelare in parlamentul ungar. In rspunsul
liberi, dela i. in sus,. de Harova mai in-
ail, Tisza, ministrul president, declar'd c nu

era exact c4 Dunrea ar fi fost vreodafg.
vocand cii un bastiment austriac fusese vandut
adevr congresul dela Viena aplicase acestui

fluviu principiile generale ale dreptului gin-
Edu Austriei asigurAri tot atat de limurite

ca i Rusia. Iat conditiunile la cari, totui fu
subordonat ridicarea interdictiei navigatiei:
1.. Toate bastimentele sosind la Ada-Kaleh
afar din stare de a putea face navigatia
Rusiei in Romania. Dar dup struintele

In stare neutra dupg. cum s'a pretins. In contelui Zichy, Poarta terming.' prin a ceda,
tilor proclamanci libertatea navigatiei. Dar
aceste declaratii nu aveau in vedere cleat
pacea i nu era admisibil c in caz de rzboi
declarat, ele (declaratiile) ar fi putut antrena
interdigia oricrei operatii militare. Astfel
ministrul ungar avea tot dreptul s spun
oricand dou puteri aduc rsboiul pe
murile acestui fluviu, niciun stat neutru nu
trebuie s se amestece in dispozitiunile luate
de beligeranti, atat timp cat aceste dispo-
ziii
vor trebui s se supun unei vizite.

2. Ele nu vor depi gura Timocului.
3. Navigatia este oprit bastimentelor purVaud pavilionul rus sau pavilionul roman.
4. In cazul In care s'ar produce abuzuri
sau dac razboiul s'ar intinde in sus de gura
Timocului, prezenta autorizatie ar inceta de
drept 1).
fi conforme dreptului public european.
La 1877 in cursul ostiitior, comandantul
In cazul de faVd, zice Tisza, actiunea guvernului este fortamente restrns i trebuie
s se mrgineascti s impiedice ca obsta-
cettii Ada-Kaleh punand embargo pe un

bastiment austriac care transporta 50.000
chintale roti de cale ferat cu destinatia
colele suferite de navigatie s se intind Varciorova, contele Zichy adres guvernului

dincolo de limitele cari le sunt trase, in prezent, prin necesittile rzboiului. El consi-
turc un protest contra acestei msuri. Dup

o lunga anchet, Poart decise cii ra(ite de
del% ca fiind de datoria sa de a dobandi

ferma asigurare c6 indat dup incetarea
toate obstacolele ce navigatia
intalnqte pe Dunre, vor fi ridicate fr
intarziere ; el recunoa0e, intre altele, ca
apartine atributiunilor sale esentiale de a
veghea la aceea ca nimic s nu se produca
cale feratd gata a fi puse, trebuesc considerate
din ceea ce ar putea prejudicia pentru viitor
libera naivgatie pe acest fluviu sau chiar

ceea ce ar putea, dup incetarea conflictului
s restrang libertatea navigatiei contrar regulei sau uzului .
drept contraband de rkboiu i astfel s fie

retinute pan la finele operatiunilor militare.
Poarta fusese informat, in adevr, cii rotilo
in chestiune erau destinate la construe-0.a

drumului de fier militar dela Bender la
Galati 2).
In virtutea unui articol al tratatului dela

Berlin, care o cedase Austriei, cu conditia
Dup5. L'anne maritimme, 1878.
2) Principii de drept international maritim, trad.

de Mill. Drghicescu, pag. 75, Galati 1882.
88
www.digibuc.ro
de a fi distrus5.1), c1auz6 care probabil nu du0 la Belgrad (800 oameni) desarmati, p."va fi nicioclat6 executed', aceast5. cetate fu ziti i inMntuiti. Cea mai mare parte au murit
ocupar provizoriu de austriaci.
de foame iar cei tineri, pentru a se salva,
Ungurii o a1ipir. comitatului Krasso-Szoe- au fost siliti s'd imbrtieze mahometanismul.
rny.
In 1691 husarii luar insula Orova, dar
In fine, in Oct. 1883, aceasta insul era o pierdur iar60.
Dup cklerea Timiparei, la 1716, armata
ocupat 5. definitiv de trupele austriace.
Turcii avuser6 aceastA cetate izolat, dela imperial a venit s ocupe acest loc, cum
pacea dela *itov (4 August 1791), pta la ocupase Panciova Ujpalanca dar energica
tratatul dela Berlin (1/13 Julie 1878), ca o rezistent' a Turcilor i lipsa artileriei o Mcur
santinel6 Inaintat a imperiului 0 care dup s amne atacurile.
retragerea trupelor otomane din Serbia, rao alth plan5. (alturat lng6 aceea0 Carte
m4sese ca o oaz musulman in mijlocul a lui Ureche), cam din aceasta epoc5, In
acestor teritorii civilizate.
limba italian6 arat cetatea compusil din
trei p4i, ba pune chiar un pod intre insul
fortul Elisabetha.
In ultima fascicol a publicatiei Ureche 2)
La
1.690 flot a turceasc dup Dunre, apru
(Iunie 1892) Osesc un plan al cetAtii Orpva,
mai
numeroas6
ca anul precedent 0 mai in
din care extrag urnfRoarele:
Pe la 1688 cetatea Orovei se compunea ordine.
Se Mcu un consiliu de rzboiu.
din trei p4rti: una pe 1,5rmul stng al DuContele Marsigli propuse, pentru a se opune
alta pe trmul drept 0 in fine o a treia,
inainfrii
sale, a se lua pozitie la cataractele
in o insul, in mijlocul Dunrtrii, numit Carolina. Aceasta inseamn4 c cetatea Ada- Durarii, in mica insul (numit la urm
Ka leh,
Ada-Kaleh) pe care imperialii dup acest con-
s'a numit 0 Carolina.
Ceea ce m intereseaz mult, este expresia
siliu, puser de o fortificar j pe care ei o

numir Carolina in onoarea arhiducelui Carol
urmgoare, ce Osesc In aceasta hartii veche

germand: Orova este o cetate lng6 Du- (in urm impratul Carol IV). Turcii ar fi
nre, situat in josul Belgradului, la frontiera atacat-o, dar Belgradul predndu-se in urma
ungar, romn i transilvana, ceea ce in- milli accident (explozia pulbefriei), insula fu
seamns ea' Transilvania se intindea ptind la prsit dup ce inchisese mult timp trecerea
Dungrii, in timpul asediului Belgradului
Orfova i era deosebit de Ungaria.
La 1.691. flota turc4 apru 0 mai tare 0
Pe la 1688 inaintea invingerii Belgradului
crea i ei o
oblig
pe imperiali
de oastea cre0in6, Ratii (
Romnii,
In
anii
urmtori
flota
se
intri din ce in ce
intrau In Orova i deteriorau tot ce &eau.
mai
mult
prin
vase
(cu
rame).
Oastea imperial prgssind acest loc, in anul
Vasele erau imp'rtite in trei categorii:
viitor (1689) Teleky 11 lu in primire. Armata
Cele dinti erau la fel cu demi-galerele ;
imperia,16, nu mult in urm6 il ocup din nou
aveau
18-20 de bnci pentru a pune 2 sau
iar atacurile seraschierilor au rmas infruc3
oameni
pe fiecare.
tuoase.
La 1694 turcii aveau 8 vase de aceast
atre finele anului 1690 acest loc a fost
form,
cnd au plecat la asediul Micului Vadin nou luat de Turci i cu toat promisiunea
radin.
Mcut comandantului regimentului Sausich
Al doilea tel (berghend) cu 14-16 rame,
trupei sale, &A vor fi liberi a pleca, ei au fost
mai upare, cu doi oameni pe fiecare bane.
1) Geographie militaire, vol. V, pag. 38.
2) 1st. Romemilor, Cursul Universitar.
Marsigli, op. cit., vol. II, pag. 117.

89
www.digibuc.ro
Al treilea fel consta in vase dela 8 la 10

rame de fiecare parte si cari nu aveau nevoie
Orsova veche si-1 va cuprinde (apuca), f5r4

a intelege teritoriul su, devenind continuarea
dect de atti oameni (ate rame). Turcii limbei de pgmnt, mai sus aratat, va fi
au avut o infinitate de aceste vase la asediul
mentionat mai sus.
Aceste bastimente erau foarte usoare,
pentru miscare, proprii pentru a face o debarcare, pentruc velele i parmele erau
va apartine Portii Otomane, Mx% ca cu toate

acestea Turcii sa poat5. vreodat 8'6 fortifice
aceasta localitate. Se acord Portii Otomane,
pentru a deturna rAul Cerna termenul de un
mnuite de oameni de meserie, experimentati.
orice drept si va rmne impkatului 1).

Tratatul dela istov, mentine dispoziiile
tratatului dela Belgrad si declar prin o conventie special, adugata la tratat, de neutr
aceeasi lung6 cmpie ce se afl in marginea
Dunkii de care vorbigm.
Ajutati de curent ei coborau fluviul cu mare

iirteal; cnd inamicul nu-i impiedeca, ei urc
fluviul cu oameni care-1 trag la edek. Vase le
cele mai mari aveau in f at ( ?) dou tunuri
de calibru de 6-8 livre ; altele numai de
an, dup care ea va perde asupra Orsovei
livre 1). Erau servite de toate

angafati. la Constantinopole ; iarna
se inapoiau pentru a se reangaja in prim5var.
4. FORTUL ELISABETA *2).
Acest fort a fost zidit in 1736 din ordinul
Cum se vede ele erau servite de oameni generalului austriac Hamilton i numit, in
foarte indemanatici din Bosfor, Marea Neagr
si Archipelag.
3. CAMPIA ORySOVEI.
Art. 5 din preliminkile pkei din Septemvrie 1739 (Belgrad) prescrie:

Insula i fortkeata Orsovei si fortul Sf.
Elisaveta vor rmne in intregime imperiului
Otoman. Banatul Timisoarei va ramne de
asemenea in intregul sail Maj. Sale Imper.
Catol. Ong la frontiera Valachiei Austriace (1)
(Olteniei) cu excep(ia micei cdmpii sau limbi
onoarea imp5r6tesei (de atunci), fortul Elisabeta 3).
Unii, probabil mai str'ini de istoria locacred c acest fort fusese numit astfel
dela o regna a Ungariei care, prins in raz-.
boi fusese detinut5 aci ca prizonier 4).
In August 1738 acest fort a fost luat, de
Turci, foarte usor 6). DArmat de SArbi, in
urma unui tratat (1768) 6), astki nu se mai
1) .Docum. Acad., vol. I, S. I, pag. 543.
5) Ada-Kaleh. Fortul Elisabeta impreunA cu perechea sa, de pe tArmul stang si ale arui urme nici
de p5mnt, care este vis--vis de insula nu mai exist, St. Carol, formau cele trei sale ce
Orsova si care se g5seste inchis6 de 11111 Cerna
inchideau Dun6rea n aceast localitate.
care vine dela Mehadia, de Dunke, de un

rattle; care serv de granit6 Valachiei i in
fine prin cele dinti ingltimi ale muntilor
Topografia fortului Elisabeta era cam urmtoarea,

dup cat se vedea In timpurile din urna, dupa ruinele
zisului Banat, care sunt vis--vis, de insul,
Apropierea sa- nu era posibila dect in directia
sale: cdtre sud era addpostit de stancile ce 11 invecinau iar catre nord era scIldat de undele DunArii.
trgnd o linie dela un rau la altul si tot- E. W. adica numai din doua pri. Drumurile ce
deauna la o aceeasi distantd, ca acea care duceau la fort erau foarte strmte i inchise intro
este intre piciorul spuselor inltimi i Dunke,
vis--vis de zisa insul, care cmpie si limbrt
de pmnt va frnne imperiului Otoman 9 ;
totusi rmnnd convenit ca dac6 Turcii vor
Dunm i stnci, altfel spus, numai in lungul Dunarii.
putea parveni s abat intregul ru Cerna,
5) Heinrich Fiillek von Wittinghausen k. k. Major,

Das Frstenthum Serbien, Wien, 1869, pag. 46.
A) Gabriel, Danube, Nil et Jourdain,
5) Enghel, cit. de Sincai, vol. III, pag. 280.
astfel, ca s poat trece pe dup orasul

1) Marsigli, op. cit., vol. II, pag. 172.
5) Un teritoriu propriu al insulei Ada-Kaleh.
Ele erau foarte bine batute de focurile fortului.

De ambele prti fortul avea bastioane, despArtite,
deasupra lor un turn pentru santinele i trei porti,
dou in laturi i una spre fluviu.
5) A. F. Heksch, op. cit., pag. 667.
90
www.digibuc.ro
6. V ARCIOROVA.
vede pe locul ce odinioara 11 ocupa cleat o
gramada de pietre.
Vdrciorova statie de cale ferat si altadata
Perechea acestui fort pe Ormul stng se oficiu vamal spre Austria. Este de remarcat
numea, zice un geograf contimporan (Dilthey
1771), St. Carol. Aceste trei intariri, Carol,
In apropiere ruinele unei mndstiri din secolul
XIV iar In vecinatate, de Ormurile Bahnei,
Ada-Kaleh, Elisabeta erau asezate spre a morminte vechi si mine de arbuni 1).
alara Orsova si a inchide in acest punct
trecerea din Dunarea de jos in basinul Un 7. CETATEA OREAVA.
gariei.
In tratatul de pace dela Belgrad, 5/17 Oct.

1739 acest fort era denumit fortul 8-tei Elisabeta i cedat Turciei.
E posibil ca fortul Elisabeta sa
fi fost
restaurat, cad Marga (Geogr. Milit.) 11 arata

ca evacuat in 1862.
In primele mele voiaje In localitate, catre
1869, ruinele se vedeau foarte bine iar zidaria
avea aerul sa arate c distrugerea se Meuse
de curand.
Atat Ada-Kaleh cat si fortul Elisabeta, au
fost dela 1736 la 4789, teatrul mai multor

lupte Intre Turci i Austriaci 1). Astfel patrunzand In fort (18 Mai 1738) Toz pava
ridica uvrage de rdzboi i cu 20 tunuri,
pe care le instald, atac si batu In bresa
i de aci (de cinci p'arti) cetatea AdaKaleh 2).
Trei km la vale de Varciorova, cam In

dreptul punctului unde incep Portile de Fer,
se deschide, de Yana lnaltul farm stng al
Dunarii, valea Sltinicului mare. Partea
dreapt a acestei v'ai este formata de un

munte, In forma aproape piramidala, in vrful
caruia se afla un platou de o suprafata cam

de 2000 stnjeni.
Pe acest loc, brzdat in mai multe sensuri
de santuri si urme de zidarii in piatra, se

vede s fi fost odinioara un castel. In localitate, printre locuitori, are diferite nume: unii
II spun cetatea Oreava; alii, cei mai btrani,
cetatea lui Chorbat ; in fine al%ii, cetatea lui
loan Corvin. Din cauza anevointei strabaterii,
In aceasta localitate, ea este foarte putin cu-
noscuta, chiar In vecinatate. Muntele din

punctul unde se 016 ruinele castelului, domina' in sus si in jos valea Dundrii, la o de-
prtare mai mare de zece km; el mai domina si valea Slatinicului. Zidirea acestui
La 25 Noemvrie 1.887 s'a sanctionat con- castel este atribuita lui loan Corvin 2) in
5. FRONTIERA ROMANA. (Cea veche).
ventia de delimitare intre Ungaria si Romania,
acelasi timp cu primele Infariri din Ada-Kaleh.
prin care se stabilea c frontiera incepea la

unirea liniilor de cale ferat romane si ungare,
In apropiere, in aceeasi vale a Slatinicului

i pe stnga, se deschide o padina cu o pozitie
la 132 m. dela N. W. de podul roman de pe

13ahna 8) drept la Dunare, punct insemnat
printr'un stlp 4).
destul de hating i buna pentru stabilirea

unui lag6r. Aceasta pozitie s'a numit Taberile i servea de lag6r, pe vremea cnd
castelul se afla in floare 8).
2) Fllek, op. cit., pag. 46.

3LPAraul Bahna, in judelul Mehedinti, izyorste
din muntele mosiei Gornesti. Primeste afluent pe
prul Cerova si forma altdat, hotarul trii din
1) Geogr. Mehed. de V. Dim. Sev.
2) Ioan Corvin de Hunyade era fiul lui Voicu

Botea, boier din familia Ddnestilor (I. Heliade, Dacia
gi Romania, pag. 14).
spre Temisana. Se vars in Dunre, lngd Vrciorova,
3) V. Dirnitrescu Severeanu, Note asupra monu-
poste care se afl un mic pod.

Afluentii si sunt de prea mic importanta spre a-i
mai enumera.
mentelor, ruinelor i locurilor insemnate istorice din

judeful Mehedinfi. (Revista de Istorie, Arheologie
2} Monitorul Oficial din 1887.
Filologie, intocmit de Gr. Tocilescu, vol I. fasc. I,

pag. 165).
91
www.digibuc.ro
8. PORTILE DE FIER1).
Port& de Fer, Cataracte la Romani.

Eiserne-Thor la Germani.
Porte (barrire) de fer la Francezi.
Don-Gate la Englezi.
Demir-Rapu la Turci.
Taskap-floz la Unguri.
Gherdapuri la Sarbi, etc. etc.
In timpurile primitive regiunea Portilor de
fer era locuita' de asa numitii Hiperborei,

cari adorau soarele si luna si cari trimiteau
anual templului dela Delos (Marea Egee) pri1) Scurtd descriere fizicit a Porlilor de Fier.
Suinca..Primul obstacol ce intAlnim, intrnd

la Columbaria, in partea superioarA (Gornia-Klissura)
a defileului Portilor de Fier, la vale cam la 20 km.

mai jos de oraul Moldova Veche (189 km. dela gura
Tisei) este o stncl de granit, in cursul fluviului,

dela care qi localitatea s'a numit la Stnca.
Ea se OA la 1,26 m. sub suprafata celor mai
mici ape.
Lungimea (k axa noilor lucrAri proiectate) este

de 1.094 m. ; cota deasupra MArii Adriatice, in capul
de sus fikd de 59 213 m. aceea a capului de jos fiind
de 58,822 m. cAderea sa (panta) pe distanta de

1094 m. este 0,391 m. adicA 0,000035 pe metru.
Vitesa curentului pe acest rapid, nu este relativ
mare, cam 1,85 m. pe secundA. Ceea ce este curios
este a prin mdrirea apelor, vitesa se micoreaz&
din cauza inghesuelei, apa neavAnd kc sA treacA. Ea
trecea peste 43 vArfuri situate in sfertul stng superior.
Va necesita escavatiunea a .... metri cubi pentru

a avea pe aceia0 lungime de 60 m., o adAncime con-
stant& la cele mai mici ape, cel putin de 2 metri.

Pentru a putea trece pe drumul cunoscut, peste
aceastA stncd, trebue ca scara Pegel dela OIsova
sA arate cel putin trei picioare, peste 0.
mele roade ale pgmntului. Oracolul acestui

templu proorocea numai vara 1).
Pe timpul Romanilor Portile de Fer se
numiau Pons Augusti (Puntea lui August).
1) Erodot, IV, 33.
constitue cataracta Kozla si ingusteaza, prin aceasta
o mare parte a patului fluviului iar ceva mai la

vale, bancul de stnci dela Doika, formeazA un nou
rapid.
Lungimea in a.xa- lucrrilor, peste ambele rapide,
cari se gAsese unul dup6 altul este de 2841 m. Cota
deasupra Adriaticei, in capul de sus fiind de 57,217 m.
aceea din capul de jos fiind de 54,800 m. ; panta sa
(cAdere) pe distanta de 2841 metri este de 2,417 m.
adicA 0,000082 m. pe metru.

Dupl terminarea luerArei, solul (fundul) canalului va fi de (prof. I) 55 m. deasupra nivelului
Adriaticei. LAtimea rAmne aceeai, 60 m.
Bancul dela Doika este format de un fel de quartz
(Guarziger Glimmer Schieffer) mar la cea de a doua
(Doika) din un fel de calc (bergangs Kalk); vArfurile stAncilor lor se gAsese in linia de navigatie
(acelor mai mari, in acelasi moment, ape din localitate) i sub linia celor mai jos nivele la 1,26 m.
iar la Doika Oa. la 0,60 m. i chiar 0,30 m. sub apA.
Vitesa curentului nu este uniformA la cele doll&
tArmuri:
Accidental la tArmul stng, vitesa cursului este

mediu 2,10 m. pe secundA; la tArmul drept, din
cauza grmdirei apei, el este mai tare, apa dobAndind prin gramAdire o pantd mai mare.
Pentru a trece cu vasele trebuia ca la Doika sA
fie 7 picioare de al:4, adicA scara Pegel sA arAte, la
Ogova 6 picioare, cel putin.
Ca date la aceste douA rapide, mai avem de inregistrat :
Din masivul bancului Kosla apar mai multe vArfuri:
1 pe tannul drept, 3 la mijloc i trei la tArmul drept

(propria Kozla).
Ceva mai la vale de stncl este apa Sirenei sau

gura stdncilor Sirene. Sunt douA stnci de mai mult
de 800 m. lungime in curmeziul fluviului. Pe dreapta
kr este Berniza (cu urmele unui castel roman).

*
Un al treilea obstacol al navigatiei, la vale de

Drencova i mai sus de Islaz este grupul bivolilor
numit astfel pentrua stncile seamanA unor bivoli
cari Mot In apA si cari ridic capul kr in aer ; ele
sunt considerate ca i cele ce urmeazI, ca f Acnd
parte din grupul Tachtaliei ; apoi yin:
Din masivul bancului Doika, 8 vrfuri principale

la malul stng, 90 vArfuri secundare In curmezi.
La mijlocul rapidului lAtimea 550 m.; la deal, se
ingusteazA ; la vale, se larggte.
Observaliile de mai sus privesc punctele cele mai
de sus ale acestor vrfuri.
Izlaz,
Tachtalia mare, mica si Greben. Dupl
marea Poctra de Fier, aceea romneascA, aceste trei

rapide, sunt cele mai importante din aceastA regiune:
Izlaz, este cam la 9 km. la vale dela Doika si cam
214 dela gura Tisei; el se inlrquqte aproape imediat
cu acel al Tachtaliei mari.
Koala si Doika. La 201 km. la vale de gura
Acest rapid este constituit din 4 vArfuri, care stint
Tisei i la 14,8 km, dela Stnca, un banc de stnci
gezate pe un bane transversal ; in dreptul sAu pe
92
www.digibuc.ro
Marealul Moltke, care vizitase aceste locuri
altdat, crede c6 Romanii se ocupaser deja

cu regularea navigatiei Dunrii In aceast
parte, constatnd pn la evident c odinioar un canal, ce se afla pe trmul sarbesc,

dreapta, ln lungul trmului, este de remarcat o
insul de nisip. Cota apelor mici deasupra Adriei
pe vArfurile rapidului Izlaz este de 54 m. iar ltimea
fluviului este de 600 m.

La vale de Izlaz, este rapidul Tachtalia mare ; este
format din 16 mici bancuri, pietroase cu 113 vArfuri,
din cari 6 principale.
Cota medie a apei sale este de 52 m. deasupra

Adriaticei iar ltimea medie a fluviului este de
1950 m.
Tachtalia mic, numit in ungureste i Vlasch,

este constituitA din 5 bancuri cu 65 vArfuri, din
cari 2-3 mai mari.

Inltimea ei medie deasupra Adriaticei este de
50,880 m., iar ltimea medie a Dularei in localitate
este cam 900 metri.
Grebenul (vorla slava, InsemnAnd peptene) , este
cataractul cel mai impozant. Arhipelagul Vrany, care
este pe tarmul stng, in dreptul i ceva mai la vale,
inchide patul fluviului. El este format din 4 bancuri
cu 86 vArfuri, din cari 2-3 principale.
numai In ruine, urma fluviul In tot lungul

rapidului; acest canal era separat de Dunre
prin o limba de pmnt strmt, acoperit
de bAlrii i arbori, care este conservat pe o
lungime de 5 la 600 pa0. Rdcinile acestei
ment produce stncile Tachtaliei. La Greben curentul este mai mare (1-1,15 m. pe secund), dar
la vale se micsoreaz.
Pentru a se ridica apa la vale de Greben, s'a indiguit fluviul, fcndu-se un parapet lung, de 5600 m.
fluviul care natural are 1500-2000 m., latime,

se va reduce la 400 m. latimea canalului navigabil cuprins intre trmul stng si parapetul artificial.
Cataractul dela Iutzi. Cam la 233 km. dela gura

Tisei si cam la 3 km. la vale de Greben este cataractul dela Iutzi, cauzat printr'un bane de stAnci
de un fel de piatra verde (Floetzgruenstein), din
vrfurile areia unele stau numai la un metru, ba
chiar 60 cm. mai jos de nivelul linistit a celor mai
de jos ape:
Lungimea noii lucrri este de 650 m; cota la capul
de sus (I), este 47,584 m. deasupra Adriaticei; la

(pr. 8), 46,026. Pentru sugrumarea apei, la vale de
j cu trmul stng, s'a facut un parapet

lung de 4 km, partea navigabil rmnnd spre
lucrare
Peptenele (seamnd cu coltml unui peptene de os)

este o masA a prmului drept care inainteazA in spre
pat si 11 ingusteaz cu Vrany pe stnga si Ursa minor
trmul stng.
la mijloc, inteun mod uimitor.
Cu apele mici iuteala este 2,80 m.-3,50 m. pe

secundd, iuteal care la apele mari se reduce la
1,25 m.-1,60 m.
Explicatia micsordfii vitesei cu apele mari st
Ltimea fluviului este mica, dar cu saderea apelor,

Vrany se quasi uneste cu trmul stng i trecdtoarea
se reduce foarte mult.

Cota la Vrany este de 68 m. Lungimea lucrarii
a se efectua, In lungul Varmului drept, pe cte trei
rapide, este de 3600 m. la vale, pAn aproape de
coltul Greben.
Cota apei la captul de jos al parapetului (E)

este 44,662 in. deasupra Adriaticei.
In: vitesa ce se petrece cu esirea, pe o poart, dintr'un
circ sau teatru a unui public putin numeros (apele

mici) si a unui public numeros (apele mari).
Cum parapetele sunt legate cu malurile prin ra-
La coltul Greben, 68 m. deasupra mrii, in fata
corduri curbe, se crede cA se va dobndi numeroase
muntelui Kukuvaia 768 m. deasupra mrii, Dui-area,
terenuri in trmul vechi al fluviului.

La Iutzi incepe partea de jos a defileului (numit
din cauza stncilor, se ingusteaza la 425 m. iar

cAnd apele ins sunt prea mici, stncile ies afard
treciltoarea se reduce la 210 m.
AtAt la Izlaz ct si la Tachtalia vArfurile stncilor
se gsesc la 1 m. NIA la 0,60 m. sub nivelul celor
sArbeste Dolnia Klissura).
mai mici ape. Numai la Greben einan afar Jana

la 1,20 m. deasupra aceluias nivel al apelor.
Cazanele numitei fi Mica Poo-nil de Fier.

In trectoarea Kazan si mai sus de aceast trectoare apa se afl in mare mask adnck un fel de
colosal Kazan (anafor) in patul fluviului cu cel mai
grandios spectacol. Panta fiind mare, chiar i cu
La vale de Greben pe o lungime de 5-6 km.
apele medii se observ bine cascadele ce face curentul
fundul este tare si ridicat; cu apele cele mai mici

abia se gAseste 0,70 m. ap.
Panta, pe tot acest rapid, variaz dela 0,0013 la
0,0009 m. pe metru. Curentul este variabil; in sus
de Greben este linistit, din cauza sriturei apelor
printre stnci; o mic4 perturbatie, putin deranja-
in aceast pant a fluviului.

Unii spun c gtul Kazanului are o ltime de
350 pasi iar adncimea de 152 picioare de Viena;
o geografie militar 1i dd 165 m. iar adncimea 4 m.
(probabil pe stand). Intre Plavisevita i Dunrea,
altii li dau o ltime de 140 stnjeni pe o lungime de
93
www.digibuc.ro
Acest canal este, probabil, o operi a lui

vegetatii au intrat att de mult In dig, ch.
Dungrea nu le-a putut rupe decat in doua Traian, ca orice lucrare mare gi sublimA in
locuri.
aceste regiuni.
3300 stnjeni si de remarcat In un colosal vrtej,
putin cultivati i cari marginesc valea prin abruptiuni stncoase. La picioarele celor de pe stdnga
cu o adncime de 60 m.
In aceastd regiune a fluviului, cea mai pitoreascd
a defileului, trmurile sunt ca doi pereti, de calcar,
stancosi i foarte inalfi. Uitndu-ne de jos in sus,
spre vdrfurile lor, ni se par cd nu se mai termind.
fluviului, Intre Vrciorova i Gura VAIL abia rdmane
In mijlocul curentului dupd anafor, se gaseste
cAteodatd, cu apele mari, chiar vertiginos. Albia*

sa este and un abis, gaud un sorb, cnd o cingtoare
stdnca Iiikriff, ascutitd, peste care numai atunci
trec vasele mari and la Ogova (scara Pegel) se

arld cinci picioare deasupra lui O.
Pe o lungime de 500 stdnjeni, cascada are o Inclinare de 7% picioare iar curentul o vitesk de H
picioare pe secunde.*).
rand in tarm, o zond de pdmnt strict necesard

pentru trecerea unei sosele i cdii ferate.
Cursul fluviului, pe Poarta de Fier, este repede
de stnci ascutite, cari li &spilt trecerea in toatd

lAtimea lui. Repeziciunea curentului izbindu-se de
stnci este asa de mare, cd la apele mari, auzul vocei
ordinare este impiedecat, la mare distantd, de zgomotul a 23 anafoare, din care unul cel mai mare este
Inteadevdr superb.
Cel mai ingust foe este in dreptul Dubovei, pe

tdrmul stng. Aci se pot vedea: pe dreapta, ruinele
In general sirurile de stnci sunt bine vizibile
soselei romane: pe stnga; drumul lui Szechenji. ,numai and apele sunt mici, ele afundndu-se and
Marea Poartet de Fier sau acea Romneasa nu este deasupra, and dedesubtul, and In nivelul ordinar
alteeva decAt unul, cel din urmd i poate cel mai al apelor, dupd starea bor. Aruncate de naturd In
important, cel mai grandios, din diferitele defileuri curmezisul fluviului, las in el o trecere destul de
de stAnci, rapide, care brAzdeazd Dunrea In patul sinuoasti i singurd accesibild pe o ldtime numai
ce geologiceste gi-a format singurd, In drumul dela de vreo 50 pasi, desi lAtimea acoperitd de apd e
castelul Columbaria, pdnd la schelcs Cladovei, trade 260 pasi. In apropiere de tdrmul stng patul
versAnd lantul de gresie a muntelui carpato-balcanic. fluviului este plin, sub apd, de stnci i anafoare.
.Acest nume, traditia spune, ar fi venit dela obi- Drumul vaselor, care cu apele mici era intercepceiul ce aveau Turcii a inchide Dundrea printr'un gros tat, cu apele medii i mari, greu i periculos, era
lant de figr, asezat pe lemne ce pluteau (un fel de practicat cu sigurant numai cu apele mai mari de
estacadd), sau dela o Poara de fer, care acum numai media.
existd si care Inchidea pe uscat cArarea din dreapta
In orice caz, dificultatea ce se Smeared., trecnd
stdncilor, sub muchia dealului din stnga; sau poate cataractele cu vapoare, s'a exagerat mult.
acest mime este un figurativ, aluzie la inchiderea
Aci e Bosforul Dundrii: o Were in care numai
patului fluviului de stnci i pe tarmuri de prd- zgomotul surd al valurilor fluviului dd viatd deserpastille muntilor Balcani pe dreapta si ale Carpa- tului celei mai delicioase naturi. PAduri dese de
tiler pe stnga fluviului.
frasini i stejar, gigantice, unele peste altele, sub
Acest prag de unire, intre zidurile sfrmate cari verdeata frunzelor, pline de crpturi dArdingituri
formau altddat digul basinului unguresc, incepe
lun& formele cele mai capricioase, ruinele luerdputin mai la vale de Vdrciorova. Se prezint pe o rilor, de add, strAbune, noua cale ferat tdiatd In
distantd cam.de 2.400 m. In albia Dundrii, sub forma plated* la trmul stAng, vArfuri de stnci, colturate,
unor stnci plate, cu o adncime medie de un metru iesind din talazurile apei, vAjAitul inspdimnttoasub nivelul apelor mici.
refer cataracte, sunt attea scene, sdlbatice i magDula aceastd distanta Incepe adevrata Poartd nifice, cari produc o impresie In sufletul cdlatorului,
de Fier, Intre satele Slostica, pe tArmul stng
cu greu de exprimat.
pe trmul drept, adied pe o lungime de aproape
Ceva mai departe, de acest teatru, atAt de variat
1800 m.
strAlucitor, al naturei sAlbatice, zace In sAnul
Latimea Dundrii, In aceast localitate este va- maiestosilor munti asociatia confuzd a atator nariabil; In general de 600-700 m.; iar valea atinge turale tezaure... *) *
cAteodatd maximum 1300 m. Nu departe de tarmuri,
Cu Incepere dela Virciorova, pand In dreptul
malurile se prezint, de ambele piirti, sub forma unor captului de jos a cataractului, tdrmul stng prezintd
munti de inAltimi prodigioase (dela 500-600 m), o serie de stnci calcare i sisturi cretacee iar de aci
de o frumusete inantAtoare, pdurosi, impracticabili,
*) Heksch, op. cit.
) M. Draghteeanu Ingtner, Studit asupm boottlittor minerale ate judetului Mehedinti. Analele Societitti Geografice.
94
www.digibuc.ro
Pe acest canal Romanii facea s treac viului, Ora In timpurile din urma,
vasele lor peste Poarta de Fer, apoi le remorca
In lungul Ormului drept al Dungrii i In
acest scop ei construiser tin drum de edec,

ale c5rui urme s'a conservat, In lungul flula Gura Vii stncile sunt formate din gneis i micavist.
Tot la vale de Varciorova, ca vi la deal la Gura

aceste terenuri, de cari vorbiram sunt panavate,
pe mici suprafete, cu roci eruptive, metalifere, conValid minereuri de fier, manganez, ararna, bismuth,
etc.
In urma nivelmentului facut, de oameni competenti, iata care ar fi panta nivelului apelor naturale
pe. Poarta de Fier: cu fncepere dela capatul su de
sus (9 km dela Orvova pe o distant de una suta
stanjeni panta este de 3 elio picioare pe o aceeavi
distanta la vale, ea este numai de 2/10 din un picior.
In fine pe o intindere de 900 stnjeni vi mai la vale
se afl enorma panta de 14 picioare.
Panta nivelului dar este foarte mare vi neegala,
aceasta singur explica pentru ce mai cu seam
timpul apelor scazute navigatia devine aci foarte
periculoas sau chiar dupa caz, cu totul imposibila.
Oricum ar fi, cand navigatia este posibila pe aceast
zona, .ea nu se poate face dect sub directia unui
pilot din localitate i trebue observat ca vasul sa
aib o putere suficienta pentru a Invinge curentul
vi a avea mai cu seama hi momentul fri care trebuie
sa se angajeze, In trecere, fn contra curentului, focurile curtate, putnd produce maximum de putere
mecanica.
Ceea ce este mai curios in acest celebru defileu,

este ca la vale de dansul, fn punctul unde apa izbevte,
dupa ce a trecut cascada, fundul are o adncime de
50-60 m. adica 20-30 m, dedesubtul nivelului

Marii Negre,
fundul fluviului, aproape fn aceeavi
linie cu fundul Marii Negre, intre Sulina vi Insula

*erpilor cad in mediu, aceste bancuri se aflu la
35,60 m. deasupra nivelului
Inainte de 1855 un observator da yitesa Curentului fn aceast localitate liana la 8 km. pe ora In
sus de stand, adica pe platoul pietros, de sub al:4,
ce le preceda. La vale de Poarta de Fier, curentul
variaza,
secunda.
dup timp cu o medie de 1,65 m. pe
Este de remarcat cd pe Poarta de Fier curentul

mediu, zice Reclus, fntrece pe al tuturor rurilor
reunite ale Europei occidentale, dela Rhn la Rhin
(6-8 km. pe ora).

Cele mai importante stand in lantul Portei de
Fier sunt: P1oa, Breaza i Prigrada ; aceasta din
urma este cea raai mare, cea mai periculoas i avAnd
de0
ulterior era pe alocurea Intrerupt.

In evul mediu Porte Vaczile (Poarta Vacilor). Unii autori 3) pretind c numele de fer
1) Larousse, p. 1456, Tom. XII, P.
o lungime de aproape 500 stnjeni vi la 35,88 m.
deasupra nivelului Mash Negre.
Din punct de vedere militar Portile de Fier sunt

un obstacol de mare consideratie.
lat acum Inca cdteva detalii asupra Poriii de Fier
care ne-ar putea mule interesa :
Cam la 263 km. dela gura Tisei i la 39 dela Iutzi,
directia generall a axului fluyiului face cu Enia

N. S. un unghiu de 39 grade spre west, adica este
N. 38 grade W. Lungimea trecand prin collul Petrei
(Cifutski Kamen) din Prigrada, cuprinsa Intre doul
perpendiculare axului, una sus trecnd prin stnca
.Floarea mare si alta jos, trecnd prin cel mai dela
vale varf al -Archipelagului micei Porg de Fier,

putin la deal de coada primei insule dela vale de
satul ipul, pe trmul drept este de 3125 metri.
Latimea fluviului este variabil:
1. Prin Floarea mare, perpend. axului
950 m.
2. Prin varful de sus al marei insule

Prigrada
1085 m.
3. Prin varful de jos al marei insule

Prigrada
'750 m.
4. Prin capul de jos al digului din afar& 575 m.
5. Prin marele insule ale micei Porti de Fer 790 m.
Insula Prigrada, simtitor dirijata dela N. la S.

face dou trecatori: una la nord, WA de 75 m. fn
dreptul Stanca Petrei; alta la sud, lata de 25 m.
cu 0,25 m. adncime fn apa, nepracticabilit
Intre perpendiculare pe maluri numaram pe stanga
vase deschideri de torente (care se pot lua ca puncte
de reper), iar pe dreapta trei (neinsemnate).
Enumararea stncilor arhipelagului marei Porti

de Fer, dupa important:
1. Prigrada numita de Romani Prigradina, Pirogradina lungime 1000 metri. Maxima latime, pe
perpend. axei trecand prin Stnca Petrei 295 m;
35,88 m. deasupra Adriaticei. La deal mult mai
accidentata (0,60 m-2,60 m. peste apele mici).
mai fnalt ca la vale. Cu apele mari, parte se
acopera i raman doul insule (colturi) una la mijloc
directia N. 20 W. lung. 530 m. ltime 310 m.
alta o insul mai mica langa tarmul drept (160 m.
vi 60 m.) vi care va fi taiata de lucrare, In parte.
2. 0 insull mare care determina un golf la vale
de Stamm Petrei.
3. 0 alt insulk care fnchide golful Craioyitzei.
95
www.digibuc.ro
le-ar veni de acolo ca Turcii interceptau, In

acest punct trecerea printr'un Ian; de fer, de
aci i numele de Porgle de Fer.
4. Reschivatul
5. Rzboinicul
6. Piatra cu miere
7. Piatra Calugarul
8. Golubasca mica
9. Golubasca mare
10. Piatra (cu arhipelagul)

neagra.
11. Floarea mare

12. Floarea mica
13. Carabaldak
14. Crivanachi.
Zona stancilor mici nu se depaReaza de trmul

stang mai mult de 200-250 metri i un numar infinit de varfuri imprstiate.
Insula Prigrada se termin prin o intinsura, la
partea superioara, care se arunca departe (ca la
650 m. lungime i laTime 280 m.) In forma de bane
conturat de varfuri sub apa, dar peste care, la apele
mari, exceptandu-se varfurile, se poate trece cu
PArerea mea este ca numele este figurativ,
insernnnd prin poarta de fer, un obstacol

de netrecut, de neinvins, pentru ambarcatiunile
Inltimea parapetului sus 4,426 m., la profilul 2,
peste nivelul 41,451 (deasupra Adriei).
Inaltimea parapetului jos 6,40 m.) peste 35, 882 m.
deasupra Adriaticei).
Inclinrile taluzelor. 1: 2 In dug; 2: 3 Inauntru.

Grosimea parapetului, sus variaza 4-6 m. 0.
Vitesa curentului Intre Prigrada i tarmul stang
In trecaloarea actuala, la apele cele mai mici este
de 440 m.-4,7 m.; la apele medii 2,85 m.-3,15 m.
si la cele mai mari ape 3,50 m. pe secundd.
Ramane dar stabilit, ca pe Poarta de Fer romdneascd,
cel mai mare curent este cu apele mici i cel mai

mic cu apele
Dela satul sarb *ip la satul roman Gura Veiii

este o distal-45. de 2,200 km., iar de aci la satul sarb
vase e.
Kladosnitza 6,6 km. Dela Kladosnitza la Kladova
In dreptul Stetnca Petrei, o peninsula numita 41a

Rece i, Inainteaza In fluviu cu 130 in. n cursul apei
si J1 sugruma cu Prigrada pana la 75 m. lime cu
apele mici i 50 m. adancime.
Pe tarmul drept dela satul *ipul In sus se observa
ramsitele lucrarilor antice, astazi dilitruse i aco-
700 m.
perite cu ierburi, de cari am vorbit.

Archipelagul Micei Porsi de Fer este ca despartit
de Marea Poartd de Fer, fiind cu mult mai la vale,
In dreptul canalului ce desparte dou insule pe trmul
drept.
Drumurile sunt variabile dupa. timp, ele se vad
trase pe orke harta a Porei, dar nu trebuie sa se

incredinteze carma cleat unui pilot local si de band
credinlet, Encercat, mai ales In timp de rzboi (sa
fie roman).
Lucrarea. Pentru a se putea trece Poarta de Fer
pe orice timp, s'a cdutat mecaniceste a mari apa,
adunand-o din fluviu printr'o indiguire In forma de
palnie i apoi dirijand-o Intre cloud diguri paralele.
Lungimea lucrarii este cam de 2800 m.; incepe la
vale de Sararie (Kerhana?) In dreptul unui mare

torent pe dreapta (Imi pare gura Sltidicului pe
tarmul stang) si se termina la capul de sus al *ipului,
dupa ce se taie coada insulei Prigrada. Lungeste

malul sarbese (din consideratiuni strategice). Latimea intre diguri 80 m.
Lungimea zonei studiate este 3096 .m. O.
Cota apelor mici ale Dunarii, deasupra Adriaticei:
la capul de sus (prof. 1), 41,566 m.;
La capul de jos (prof. 40) 35,928 m. (distanta

2745 m.).
Adancirnea apei (la prof. 40) 25-30 metri.

Panta fundul canalului 0,002888 pe metru.
Adancimea canalului la apele cele mai mid 2 m.
La vale de Poarta de Fer, pe o lungime de 6 km.

pe tarmul drept, se afl o nenumarata multime de
insule stancoase, bancuri, etc. unele paduroase, altele
sterpe, earl nu Intrec mijlocul Dunarii catre tarmul

stang.
o observatie asupra noilor lucritri la Porfile de Fer.
Am vazut ca atat Tisa cat i Timesul, sunt renumite
prin baltile i curbele ce fac, mai cu seama la gurile
lor si am vorbit de lucrarile Intreprinse pentru a
seca pe cele dintai cat si a scurta pe cele din urmd.

Tisa mai cu seam, se poate considera ca tipul de
ru ratacit i sinuos, serpuitor. Astazi apele sale au
fost Indiguite, dar, contrar asteptarii tuturor, nu

s'a putut opri, prin lucrari, inundatiile campiilor,
catre gull; poate chiar prin marirea pantei, s'a
marit strangerea apelor In partea inferioar a basinului peste aceea ce era inainte de lucrari. Indigui-
rile nu au asigurat culturile Incercate In campii,

la adapostul lor. Apele se strecor prin pamant, prin
canaluri subterane i inund pamanturile la mari
distante. Numai forma patului Dunarii este cauza
principald a acestor submersiuni; In adevar, defileurile Inguste i sugrumate ale stancilor Portilor
de Fer, pe care Dunarea trebuie sa le treac iesind
din campia ungara, nu las sa se scurga cu o vitesd
multumitoare cresterile provenite din topirea zapezilor si a ploilor: apele se urc In campiile superioare
toate smrcurile de langa tarmuri sunt schimbate
in lacuri, ceea ce constitue reaparitia vechei mari
unguresti. In timpul inundatiilor, joasele campii ale
Panciovei sunt acoperite de 2 m. de apa, pe o suprafaVi aproape de 51.000 hectare; paturile,
Timesului si a Tisei se schimb in golfuri i primesc
prisosurile apelor Dunrii. Curentii duc patul destul
96
www.digibuc.ro
cu rame sau pnze iar and apele sunt mici,
de Fer. Navigatia era taiat in dou: ea nu

chiar pentru unele vase cu miscare mecanic6. avea oarecare activitate cleat in portiunea
Portile de fer se mai numesc Cataracte la meridional a Durarii ; dar nimeni nu se
elini; Haoci calpol la bizantini, dela care se gndea sa trag un profit convenabil din cel
crede c le-ar fi venit prima oar numele. mai mare fluviu al Europei. Cezar, Carol cel
S'a tradus acest din urinh" nume In toate Mare si Napoleon concepuser, fr a putea
limbele: de exemplu Slavii )1(eirbaxa BpaTa, executa, vastul proiect de a uni Rhinul cu
la Turci Demir-kapi sau Demir-kapu, etc. Dun6rea, Oceanul cu Marea Neagr. Cezar
voia s' deschid un canal dela Constanta la
Srbii le numesc Ghier-dap 1).
Suidas 2), d dup un autor grec necu- Ulm. Carol cel Mare avu ideea de a efectua
noscut o admirabila si poetic descriere a unirea celor dou mari fluvii prin Main.
cataractelor Dundrii. El crede c6 Dun6rea Napoleon incepu lucrrile unui canal care
In aceast regiune nu se deosebeste mult de dela Anvers ar fi esit la Colonia si dela CostrAmtoarea Siciliei.
Ionia la Neuburg, pe Dunre. Evenimentele
Notila asupra navigagei la Porlile de Fer8)
inainte de 1840.
Dun6rea, acest fluviu magnific... sem6na

protejat prin monstri fabulosi, cu cari vechii
poeti impodobiser imaginatia. Cteva brci,
un fel de butuci de arbori scobiti, se hazardau,
singurele, a-i lungi trmurile, dar toate se

opreau la aceasta linie de stnci att de pitoresc aratatA, In Ord, sub numele de Poarta
1) Vezi A. P. Calimach In Dar:Area, etc., pag. 3.
2) Tom. I, pag. 1398. Ed. Coloniae 1619.
') La Hongrie et la Valachie. Ed. Thouvenel,
pag. 30.
din 1814 impiedecar realizarea unei att de

mari idei.
Mai multi francezi, intre cari trebue citat
generalul Pajol, au voit s' intoarc'd ctre indu-
strie, activitatea pe care nu o mai puteau

desfsura care rbboi ; dar guvernul austriac
prin neincrederea sa adaug noi obstacole
acelora cari, proscrisi, Intlneau deja destule
pe pmntul exilului si ei trebuir sa renunte
la speranta de a le invinge.
Onoarea succesului era rezervat unui .
ungur Contele Istvan Szchnyi ; liberal in-
focat, dar luminat. Cu totul convins, dup

ce vizit Franta si Anglia de influenta civilizatoare a comertului, contele chem din
de departe, gratie slabei pante a acestor cursuri de nou atentia Ungariei, care
pe o Intindere
apa, cand cresterea Dunrii precede pe a raurilor.
S'a vazut cursul Tisei reurcand raul pana la 150 km,
adica pn mai sus de Seghedin. Singurul mijloc

de a garanta campia joasa de aceste inundatii, cari
constrang pe cultivatori sa fuga la cea mai mica
ploaie, ar fi de a rectifica Dunarea, In acest scop la
Portile de Fer ; defileurile trebuesc largite, basinurile
prea largi, restranse si mai cu seama a tia pragurile,
pentru a permite lacurilor temporare, cari se formeaza Inaintea defileului de a se scurge cu repeziciune si la timp.
In acest scop s'a propus sa se sape la piciorul
de 170 leghe, dela Est la West i. de 130 dela
Nord la Sud, posednd cele mai frumoase

cmpii ale Europei (vechea refedin(ei a pasto-
rilor Romani), era grac6 in mijlocul avutiei sale. Proprietarii se mrgineau a-si vinde
la Viena recoltele acestor cmpii, pe cari o
bun cultur le fkea att de productive,
ba inc trebuiau s achite drepturi de varn,

foarte grele, asupra vinului, tutunurilor, grnelor si vitelor. Daca li s'ar fi vorbit despre
muntilor Transilvaniei, un canal care ar urma vechiul Durare ca de artera cea mai vie a tgrii Mr,
curs al Tisei si care dupa ce va strange toate rauletele
dela est: Somesul, Krspul, Muresul, ar merge ei obiectau vorbele urmtoare, fr replic:
sa Se verse In Dunam prin Karasul, Intre dunele Dar Poarta de Fer ? # Szchnyi se ins6rdela Deljblat si Intre defileul Baziasului ; dar aceasta cin6 de a le rdspunde. El construi pe cheiul
a doua lucrare ar fi prea costisitoare *).
dela Pesta, o barc usoar anuntnd compatriotilor si c'' el voia cu aceast barc6 FA
*) La panda Encyclopedia, Vol. XIII, pag. 911-912.
7
97
www.digibuc.ro
treac cataractele. Plec. Putin timp in urm,
Ungaria intreag6 aplauda la triumful sau.

Fu atunci o schimbare complet in spirite.
Noutatea trecerii Capului de Buna Sperant
nu produsese poate atata impresie in Europa,
cat produse in Ungaria aceea a sosirei contelui de Szchnyi dincolo de cataracte. In
Pasagerii cari ar dori s stea la Galati

vor fi supni la caranting.
Aceeaqi companie pentru a completa sistemul su de navigatie mai stabilise i pache-
boturile urmtoare:
Nu me
Fort
Destinatie
mandra lor betie, ungurii vAzur deja capitala lor devenind port de mare. 0 gravur Ferdinand, 100 cai, dela Galati la
Constantinopol
(prohibit de cenzura austriac) reprezinta
Libano,
vas
cu
vele,
dela Galati la
pe Szchnyi planand deasupra unui mare
Odesa (Carant).
nor, scpat din courile vapoarelor engleze,
Meternich,
140
cai,
dela Cospole la
ruse i franceze, etc. wzate in btaie inaintea
Trebizonda
cheiului Pestei.
Stambul, 160 cai, dela Cospole la
A urma lucrrile lui Szchnyi, dela
Smirna
aceast epoch', a povesti obstacolele ce el a
trebuit s inving4, a atribui, cu drept, fiecruia Maria Dorothea, 70 cai, in corespondega cu precedentul, din
partea sa de glorie ar fi s intrec limitele
Dardanele la Salonic
ce mi-am propus scriind aceste randuri. Voi
adAuga numai ea' impratul Francisc, convins,
in fine, de avantajele pe care regatele le va

putea dobandi, din navigatia danubiang concesion lui Andrews un privilegiu exclusiv pen-
tru stabilirea unui serviciu de vase cu vapori.

Dup ce organizase acest serviciu, cu o
inteligent i o activitate demn de laud,

Andrews, in 1834, abandon drepturile sale
companiei ce lua lucrrile asupra sa.
apte vase se incruciau in fiecare lung,
dela Linz la Galati. lath' tabloul:
No. voiajelor
Nume
Forta
Destinatie
pa luna (due
i intors)
Mariana, 76 cai, dela Linz la Viena

Nador,
60 cai, dela Viena la Pesta
Arpad, 80 cai, dela Viena la Pesta
Franz,
60 cai, dela Pesta la
Zrinyi,
Drenkova
id em
80 cai,
Obs. Traseul dela Drenkova
la schela Cladovei se rcea
9
10
qi Intors)
2
1.
In toate lunile, zilele de plecare ale diferitelor statiuni erau fixate la Viena
Cat
ddspre numele 4 la Bella dat brcei care facea
drumul dela Drenkova la Orova era o rea

epigram (pe atunci 1834).
La 1837 vasele Dunrii, erau frumoase,
dar in amenajarea lor, confortabilul pasage-
rilor era sacrificat locului de marf. Puntea

era ancombrat i baloturile invadan adesea
primul loc.
S'ar fi putut pune mai mult activitate in

serviciu i reduce la zece, cele 13 zile dela
Viena la Constantinopole. Intreprinderea intotdeauna supraveghiat de Szchnyi, mergea bine i succesul su nu mai era 1ndoios.
Comertul Ungariei era in plin progres i
aceasta era seopul ce se voia a atinge
a Europa intreag6 scria, in 1840 Thouvenel,
i cum ar fi actualitate) se interesa de

marile lucrri al cror scop era de a aplana
dificulttile cari impiedec navigatia Dunrii.
Proiectul unui canal de reunirea Dunrii cu
Rhinul a dobandit o importanta mai mare
in brci sau trsuri.

Panonia, 36 cai, dela Schela Cladovei
la Galati
(in lungul trmului stang)
50 cai, dela Cladova la Galati

(in lungul trmului turcesc).
Argo,
No. volajelor
pa lima (clus
(ea
ca niciodat Oameni civilzai ai occidentului,
noi trebuim s rspundem la apelul acelora

pe cari Francezii se obinuiser a-i considera
ea barbari. In 1825 regele Bavariei, hotri
98
www.digibuc.ro
executarea cugetului lui Carol cel Mare, de

a opera unirea Dungrii cu Rhinul, prin Main.
Luerrile, incepute cu putin energie, aunt
astAzi (1840) impulse cu activitatea funest
pentru Franta. Prea absorbiti prin luptele

noastre politice... 1).
Iata starea actual a lucreirilor necesare
pentru a asigura trecerea vaselor, pe orke
timp, prin cataracte, in a c6ror detalii nu
putem intra, aci ne-ar antrena departe:
(.1 Proiectate de mai mult de un secol, ele
au fost succesiv studiate:

La 1778 de cpitanul austriac Lauterer.
Antrepriza cuprinde:
1. Retezarea vtirfurilor stancilor Stnca,
Cozla, Doika, Izlaz, celor dou6 Tachtalii 0

Iutzi.
2. Strtimptorarea fluviului pria un dig de

7 km lungime (in scop de a ridica nivelul apei),
dela Greben la Milanovatz (malul sarbesc).

3. Crearea unui canal de 2200 metri lun-
gime, pe 80 metri llirne, gpat chiar in

sAnul Portei celei mari de Fer 0 prevkut
cu dou porsi de diguri de piatr.
Cheltuelile toate vor fi de aproape 20 mil.
franci, din care jumaate pentru punctul 3.
Pe la 1830 de inginerii unguri Beszds si
Aceast sum6 ar putea fi cu mult intrecut,
Vasdrhely, sub patronajul contelui stefan
fr vreo mare jignire pentru antreprenori,
Szchnyi.
caci in realitate guvernul execut lucrArile In

regie ; contractele nu mentioneaz deal, pre-
La 1847 de compania de navigatie cu vapoare pe Dunblre (D. D. S. G.).

La 1854 de ingineri austriaci Mensburger
0 Wex.
La 1871. de hidrograful american Mac
Alpin pentru mai sus numit6 companie.
La 1856 Congresul dela Paris a decretat
libertatea absoluta a Dunrii. Totu0, in
1871 tratatul din Londra a admis o restrictie
autoriztind statele Vrmurene s stabi1easc6
taxe pentru a acopeH cheltuelile de regularea
navigatiei.
turile pe unitti de lucru 0 borderourile de

cantitAi sunt controlate de functionarii statului, sub ordinele unui consilier ministerial.
Lucerile s'au inceput in mai multe puncte
deodat, in deosebi la Iutzi, la Greben 0 la

Orova ; se lucreag servindu-se de explosive.
Masini franceze 0 americane fac sub ap

in stnci gauri de mine 0 cartuple de dinamit isprvesc lucrarea.
Un vas prevkut cu o ma0n special

(bateau dragueur) de o putere 0 de dimen-
La 1.874 s'a intocmit un deviz in comun siuni colosale, construit in Scotia, este destinat
acord intre Austro-Ungaria 0. Turcia 0 in a curti fundul fluviului de fragmentele arunfine la 1878 Ungaria a primit misiunea de a
executa lucrarea, cu dreptul de a scoate cheltuelile ce se vor face prin mijlocul unei taxe
percepute asupra navigatiei.
Mai multi ani au trecut hag intrebuintati
in studii preparatorii si in 1889 ministerul
cate de explozie.
La Greben, se arunca in fluviu imense can-
si lucedrile s'au inceput in luna Septemvrie.

Conform conventiei ele trebuia s'a" fie silvArsite la finele anuhii 1.S95.
sec, distrugerea stncilor in albia canalului,

care, cnd apele vor fi joase, vor prezenta o
alncime de minimum 2 metri.
1) Vezi cartea Les intrts materiels en France

Michel Chevalier, pag. 154 seqq.
numai de accidente neprevraute, lucerile
titti de pietre pentru construirea digului.

La Orsova sau mai bine la ip (pe malul
sArbesc mai in jos de Orova), lucrArile sunt
mai inaintate, canalul se deseneaz4 deja in

din Budapesta s'a decis ssg. Inceap lucrul. mod perfect. Antreprenorii au avut fericita
S'a incheiat un tratat cu un inginer ungur idee de a-1 inchide, in susul apei, printr'un
Hajdu, care era sprijinit de antreprenori 0 de zid provizoriu 0 de a aseza acolo o turbina
capitaliti germani (Hugo Lutter, din Brun- puternicg, pentru manevrarea pompelor de
swich, 0 Comptuarul de Scompt din BPrlin) secare, cu scopul de a executa pe uscatp in
Cu
felul
cum merg lucrurile 0 afar

99
7*
www.digibuc.ro
Portei celei mai mari de Fer vor fi terminate

in termenii stipulati poate chiar mai curnd ;
este insa de temut c lucrarile nu vor merge
tot astfel la Greben i la primele cataracte.
Doua. greutati neasteptate s'au ivit:

1. Masinile de gaurit se rup asupra quartzului si a serpentinei care se afla sub stncile
de distrus ; 2. Pietrele care se arunc in apa
pentru construirea digului de 7 km, la locu-
rile foarte adnci, se risipesc, in loc de a
- 9. SATUL
In fata ostrovului Banului, Marsigli descoperi la satul ipul, un mare numar de ruine ro-
mane pe cari le-a crezut a fi fost in legatura

cu acele din ostrov i cari formam in timpul
Romanilor, o parte din ceea ce ei numeau
Portile de Fer 1).
Se crede ca pe localitatea ocupata de satul
Sipul, legiunile romane dupa parasirea Daciei,
sub Aurelian, ar fi fundat o cetate pe care

descinde vertical, astfel ca va fi nevoie sa.* au numit-o, dup alt cetate din Dacia, pe
se arunce o cantitate mai mare dect aceea care o parasisera, Caput-Bovis 2).
ce se credea, cu toate cA deja se numra
600.000 metri cubi de piatra, aruncati.

In aceste puncte adncimea apei intrece
50 metri.
Cu toate aceste greutati, antreprenorii au
incredere mare ; toate problemele technice
eari s'au ivit, sunt rezolvate si 30 de ingineri
lucreaza cu 3.000 la 4.000 de lucrtori. Fondurile nu vor lipsi, deoarece capitalurile sunt
furnizate, cum am spus, de Comptuarul de
Scompt din Berlin,
Zgomote pesimiste au circulat, in deosebi
10. BABELEI CRUCEASFINTULUI PETRU.
cA lucrarea completa va avea un bun sfrsit,
unde se deschide o mica. cmpie ; aci se afla
Putin mai sus de ostrovul Banului, aproape

de cataracte, in marginea Dui-161'H se inalta
din muntele de aici un spic de stnca, pe care
privindu-1 cineva din departare, i se pare ca
vede doubi chipuri de cm, ca niste statui de
piatra, infipte in stanca: unul este mai mio

altul mai mare. Numai privit de aproape
se poate cineva convinge ca aceasta nu este
produsul unei mini omenesti, ci un joc al
din cauza nereusitei unui sub antreprenor care intamplarii, al naturii. Aceasta stanca se
intreprinsese cu ridicata o parte din lucrari, numeste Babele i baba Dochia.
In apropiere se and alt spic rie munte,
pe cari a fost silit s le lase ; sunt insa convins
far% mare int Arziere.
O alta chestiune, este de a se sti daca regu-
larea cataractelor va da rezultatul asteptat.

Parerile sunt diferite:
o cruce de piatra, inalta de aproape doi

metri, care se nurnea Crucea S fntului Petru.
Ambele aceste locuri au traditiile si legendele lor 3).
Persoane foarte cornpetinte asigur, de pilda,
11. OSTROVUL BANULUI.
cA odata ce canalul va fi terminat, el va da
curentului o scurgere asa de repede incat
La vale de satul
cam la 2 km. mai
niciun vas nu-1 va putea urea. Va fi nevoie
jos de cataracte, se OA pe Dunare, un ostrov
BA se stabileasca un sistem de edec cu lanturi,
plin de ruine. IAA cum descrie Marsigli,
care va fi foarte costisitor si va necesita un

drept de taxe foarte ridicat.
Viitorul ne va arata ce se va putea justifica
din aceste aprecieri.
acest ostrov:
Nu departe mai sus de podul lui Traian,
Am rezumat pe cat de scurt am putut,
numit ostrovul Banului, care se poate numi
antecedentele i starea actuala a chestiunii 1).
celebru prin lucrarile de arta, retransarnentele
1) Raportul I. Duckerts, consul general al Belgiei
1) V. Dimitrescu-Severeanu, op. cit.

I) A. T. Laurian, Mag. Istoric, vol. IL pag. 114.
S) Revista Tocilescu, pag. 164, vol. I.
la Pesta, ctre guvernul

Din jurnalul Timpul 25 Decemvrie 1891.
aproape de cataractele Dunarii, intre alte

ostroave mici, se afla unul i cel mai mare,
100
www.digibuc.ro
cum si. ruinele de care este plin peste tot.

Ridicturi de pmnt foarte Mahe, santuri
adnci, cari comunic6 intre dnsele, taie si
incing partea superioar si cea mai larg a
acestui ostrov inat par a fi fost aci patru
afl Turnul-Severin si care pe atunci era o

frumoas cmpie, ptat, ici colea, cu eke
o mic6 lunc6 de mrcini.
Aceast lupt a fost povestit de printele
cartiere cari luate impreun au un perimetru
parte la actiune:
doctorului Dumitrescu-Severeanu, care a luat
de 30 stnjeni lungime 0 tot atat ltime.
Se stia c6 Turcii aveau s treac din Cladova
In partea de nord se afl cinci unghiuri, cari
sunt apilrate de cinci feluri de redute. In

partea opus de sud, peste tot terenul cuprins Intre santari, este un retransament,
si &A va avea loc o lupt. Intr'o miercuri, de

dimineat, in zori de ziu5., pandurii s'au gsit
cu toti si coborir sub dealurile dela Schela
Cladovei, din care Turcii esisera, spre cmpia
care corespunde cu centrul si are 36 stnjeni

(austriaci) ltime. Cdtre marginea ostrovului
de jos a satului. Cnd soarele era ca de o
tot spre sud se afl un retransament foarte

ridicat in jurul unui turn cu multe resturi
de zidrii 1).
Acest ostrov se numeste si Golul. Se crede
sd fi fost oarecand locul de distractie al Banului Severinului ; cu toate c se admite, c

si. la Ada-Kaleh ar fi avut aceast onoare 2).
Se mai numea 0 Insula Cladovei, in aceleasi
conditiuni. C' a fost loeuit nu mai rmne
nicio Indoial: 40 familii, ce mai avea pe la
1.834, o prsir cu ocazia punerii In aplicare
a faimosului Regulament organic. Mai trziu
era cultivat de locuitorii din Gura Viiii,

care plteau statului arenda cuvenit.
11161-time de orn, tunurile incepur a bubui ;

Turcii dau din Cladova si Rusii de pe dealurile
de deasupra satului. Putin in urm incepu

si. pocnetele pustilor. Turcii strigau Alah!
Alah!, Rusii, nazat! nazat!. Romnii, cari
nu stiau ruseste, creznd e le strig s
mearg la sat, se reped si dau nvald in oastea
turceasa, care era spre satul Schela Cladovei,
unde Rornnii Piccindu-se Duniire (infuriindu-se), incepur o lupt crncend. Turcii Incep
a fugi spre fluviu, iar Romnii rmaser a

buldu.Fi In btaie pe cei czuti. Ajungnd la
Dunre, Turcii incep a se imbulzi, dnd naval, 8'6 intre in luntrele si seicele cu cari
trecusera fluviul. Spaima fu asa de mare, cA
ei se luptar Intre dnsii, spre a scpa. Cei ce
12. SCHELA CLADOVEI.
In fata Cladovei, pe malul stng, se afl

satul romnesc Schela Cladovei. Vadul Cladovei (in un hrisov a lui Radu Vod 1667).
El este important prin luptele ce pandurii

romni (corp militar organizat la Inceputul
acestui secol, de domnul Grigorie Ghica) au
nu aveau loc in vase se agbitau de brci 0

seici, iar cei dinuntru ii impingeau in ap,
ca s nu se cufunde cu totii ; ba la unii, cari
tineau mnile inclestate se zice c le tia
degetele, cu iataganele si. asa multime s'a
innecat. Ambele trmuri ale fluviului prezinta
un aspect curios: pe trmul stng, oltenii
priveau cum Turcii se inecau si cealmalele ce,

avut cu Turcii in rzboaiele din 1809 si detasndu-se de pe capetele celor ce se afun1828.
dau, pluteau pe Dunre, in scursul apei ; pe

Printre luptele acestea cea mai principal
frmul drept, la Cladova, femeile si. copiii
a fost in 1828:
lipau smulgndu-si prul si plngnd pe acei
Pandurii erau ca la 1500 cu trei cpitani: ce dispreau. In acest moment o ceata de
Mihai Ciupagea, Nicolae Verbiceanu si Ioan clri Turci, numiti Delii, tree in fug spre
Solomon. Rusii aveau si ei cloud compnii. Ada-Kaleh, fr a se msura cu InvinEle se aflau in lagr, in locul unde astzi se
gtorii.
1) Dupa V. Dimitrescu-Severeanu, op. cit.

1) Cezar Bolliac.
apitanul Ciupagea avu in aceast lupta
calul ornorlt sub el. Pierderile Romnilor au

101
www.digibuc.ro
Acest oras nu acoper deat o parte din

fost: 20 morti si un mare numr de filniti
iar acelea ale Turcilor, ca la 100 oameni 1). locul pe care se afla fortgreata romanil care
In 1851 se stamut de aci la Turnu Se- proteja faimosul 'pod a lui Traian (1). Fort-
reata romana primi, se zice, In cursul evului

mediu numele de Svetislav, astfel a Turcii
la venire, i-a dat un nume care se apropie de
cel vechiu, Feth Islam. (tezaurul credintei),
nume care astfel poata fi considerat va avnd
verin agentia vapoarelor.

13. CLADOVA9.
Ansbach crede a aci a fost Egeta.

Cu toate a se pretinde 3) c aceast cetate _o etimologie popular 1).
ar fi fost fundat de impratul roman Claudiu,
In 1502 romnul Iosef de Som, comitele
se poate prea bine Ina a fi fost de Glaudiu Temipnei, Impreuna cu San George, domnul
sau Glad, ducele Romnilor si al Bulgarilor, Transilvaniei, iau orapl si forareata ; prind
care a stalucit mai mult In aceast regiune 4), si ucid garnizoana turceasa dinguntrul au ;
de uncle or fi fost numit la Inceput Gladova pe locuitorii turci, ii vnd, iar pe crestini
si apoi In urm Cladova.
li tree Dun'Area si li stabilesc in Temisana.
Mai amintim a vorba slav Kladovaia In- Mai tArziu, reaznd in mainile Turcilor, Mi-
seamng intrepozit, ceea ce a si fost Intot- hai o ia dela ei, dup stalucita campanie
deauna, aci, imi pare, de sare.
din 1595.
Fgr Indoialk a neincetnd de a avea un
Pe cnd domnea In Muntenia erban,
scop oarecare, la gura de jos a difileului aceast cetate fu atacatk luat cu asalt, apoi
Portilor de Fer, importanta acestei pozitii nu dArdmata de faimosul general austriac Vea fost nicioda-a mai mare ea aceea a unui terani.
punct strategic de al 2-lea ordin. Urme de
Pe timpul and se afla in mAinile turcilor ea
Un
ziduri romane se &eau aci, dar putine.
purta numele de Feth-Islam, Victoria (azilul,
scriitor german, marcheaa aci Egeta, ceea ce
este imposibil de crezut. Un alt scriitor, al
II-lea Zanes arat a putinele ruine stint ale
unui mic post militar, ce Romanii asezaser in
acest punct, spre a proteja lucarile de mai

sus, de pe cataracte, In contra barbarilor.
Era un timp and un detapment, din a
XIII-a legiune romank ddea garda acestui

mic castru. Trecutul au Inaintea secolului
al XVI-lea sau este acoperit cu valul uiarii,
sau c6 nimic important n'a avut loc in6untrul
zidurilor sau In Imprejurimele sale.
sprijinul, protectoarea) Credinfei.

In 1689 Constantin Brncoveanu, domnul
Munteniei, aflnclu-se cu armata sa la Cerneti,
in 'ajutorul Turcilor (comandali de seraschierul Husein Pap, care era acompaniat de

contele imgur Tkly, competitor la tronul
Transilvaniei) primi ordin s" incea-p dregerea
cettilor Cladova 0 Rusiava. Nu se apucase

de lucru and sosirea unei armate germane,
comandata deIlarele Duce de Baden, oblignd
pe seraschier a se retrag dinaintea sa,
Brancoveanul plea si el la Cerneti si se

indrept cu armata spre Craiova.
9 V. Dimitrescu-Severeanu, op. cit.
Marele Duce de Baden, Inaintnd, lu
4) Cetatea Cladovei, Clevona (la Hellert 2) se afla
pe o inAltime ce se Willa treptat dela Dun 6re. Nipl, Cladova 0 Vidinul ; apoi treand in
Era hit 6rit dupa sistemul vechi, cu turnuri
(lnalte cam de 6 stnjeni) si curtine de zid (Ina lte
3 stnjeni), cu santuri 4 m. lrgime, cu contra escarpe
zidite si comunicand cu exteriorul prin poduri ;
constructia generala In stilul Semendriei, dar cu dimensiuni mai mari.
4) Scriitorut anonim al Istoriei Teirei Romrtefti,
Mag. 1st., vol. V, pag. 138.

4) Veil istoricul Orsovei.
Romnia, unde petrecu iarna s'a retras spre

Brapv. Era insotit de generalii Veterani si
Heissler. Murind Sultanul Achmet, succesorul au Mustafa, pregni o mare expeditie
contra Germanilor, cari erau sapni pe Bel1) Daponts, Ephent., Daces, pag. 90.
102
www.digibuc.ro
grad ; Brncoveanului, care venise in ajutor

la Cerneti, i se notificA din nou (Martie 1695)
zideasca cetatea Cladova.
Cu toate greutatile sezonului ci. cu toate
protestarile sale pe lnga Poarta (cari nu

fuser6 luate in seam6) el trebui in fine sa se
resemneze ci s inceapa Iucrul. Veni in persoma BA supravegheze constructia intririlor,
cari se Mceau de piatra. i indata a poruncit
domnul de s'a facut rnduiata. in Ora s

aduc5 bolovani ; cari aducndu-se, s'a inceput
La' 22 Iunie 1738 marele vizir parasi Niul

merse la Cladova, unde stabili un pod peste
Dunare 1).
Care finele secolului al XVIII-lea aceasta

cetate rezidit de Turci, in aceasta lunga" perioada de pace cade in mAinile marecalului
austriac Laudon la 20 Noemvrie. 1787, apoi
in acele ale lui Paswan-Oglu. Sultanul trimite
pe Valiul Belgradului, Chiosea Mustafa spre
a o lua. Moruz, domnul Munteniei, trimite

pe Caminarul Sava, cu 500 arnAuti. Acectia
unindu-se la Cerneti, cu oastea Valiului in
a se lucra la cetate, prin dou rnduri de

bolovani unul inalt i altul scurt iar intre Martie 1802 ci trecnd inteo noapte Dunrea,
bolovani punea pmnt pe care-1 scotea din
cant
Brncoveanul hind silit a pleca, spre
a apara, in contra neratiIor ci ungurilor, trecatoarele muntilor, unde se comiteau brigandaje teribile, lasA la Cerneti cAtiva boieri,
cu oti1e necesare i cu cele trebuincioase cu
cari sa continue zidirea cetAtii. Aceti boieri
din cari vom cita doi, cei mai de frunte, Radu
Stolnicul Isvoranu, fiul lui Tudor etrarul
din Grecia i Radul Clucerul, fiul vistierului
Crizea din Popeti, cgrora prefectura Cernetilor le da toate cele necesare, terminarA ceta-
tea. Nu mult frig dupa aceea, Neratii
Me veste, atacd Feth Islamul (Cladova) ci il
ocuparA. Tot Caminarul Sava, puse mai

trziu maim i pe Negotin 2).
In Ianuarie 1807 Capegi-Paca, Kara-FiiziAga aian (guvernator) in capul a 4000 oameni
este numit comandantul Feth-Islamului (Cladovei) sub ascultarea Mutehafizului Vidinului,
cu ordinul de a inchide o parte a Serbiei,
de a trece la trebuint Dunarea, de a

respinge pe Rui, dac' s'ar prezenta pe
drumul Cernetilor 0. de a le taia drumul
Serbiei
tnd-o apAra, i-a dat ei singuri foc, o arsera

apoi se retraserA.
In Martie 1807 Cladova are o garnizoan

de 800 oameni, sub ordinele lui KurstangliAli, a carei misiune principala era de a pastra
comunicatia cu Orcova 5).
La 1718 dupa pacea dela Passarovitz,
La inceputul rAzboiului din 1809, tarul
Orcova (Adai-Kepir in turcete in acel timp)
Alexandru at Rusiei propuse SArbilor a-1 alege
ramase Nemtilor, impreund cu Belgradul,

Timicoara, cele cinci judete ale Olteniei
suveran, ca pret al protectiei sale. Kara-
cu armat mare ci Turcii cari o ocupau, nepu-
Cladova (Fetislamul).
Vizirul pentru a apAra Serbia 0 Bulgaria

din spre Nemt,i, puse a se intri Niul, Vidinul,
Nicopoli ci Sofia 2).
La 28 Aprilie 1738 seraschierul, impreunA
cu Memi Paca, ajunse la Cladova, In capul

unei armate cam de 30.000 oameni ci puse
mna pe aceasta cetate, care era in puterea
Germanilor.
Cronica anonina a domniei lui C-tin Bretncoveanu. Mag. 1st., vol. V, pag. 139.
2) A. Comnen Jpsilant (Calimah. 46(i).
Gheorghe, indignat faspunse : Ne-am debarasat de jugul turcesc, fArA ajutorul tarului,
vom ti sa ne apram ci Ma el . La acest

patriotic rspuns, Rusia depunnd mndria,
Srbii schimbara limbajul, acceptara propunerile impratului i Ruii, in numar de 3000
trec Dunarea 5).
s) C. D. Aricescu, 1st. Revol. din 1821, pag. 65.
") Docum. Acad. Supl. I, vol. II, pag. 380. DXXV.
4) Mriage care Valleyrand. Doc. Acad., vol. II,
S. 1, pag. 408.
a) Les Slaves de la Turquie, par Cyprien Robert,
Paris, 1844 vol. I, pag. 230.
1.03
www.digibuc.ro
La 1809 izbucnind rgzboiul Intre Rusia vi

Turcia, generalul Issaiew efectug trecerea Du-
ngrii In apropiere de aceastg cetate.

In acest timp ea avea o importantg capitalg. Pozitia sa asigura Ruvi lor o comunicatie
cu Sarbii cu mult mai bung decal acea prin

Insula (Ostrovul) Mare.
Ea avea In acest timp patru bastioane palisadate, un castel zidit In piatrg, In interiorul
sgu vi un vant bun. Ea nu putea rezista la
un asediu In regul, dar era foarte greu de
luat cu asalt vi cu toate acestea Ruvii Incercarg.
La 2/14 Iu lie Issaew trecu Dunrea cu

toate fortele sale, pe cari le putu aduna, fgr
a expune celelalte pgrti ale Olteniei. El avea
vase batalioane, 300 panduri vi cativa cazaci.
La 4/16 el blocg Cladova vi se uni cu 1000
Sarbi, cari pentru a observa aceastg cetate,
se avezaserg Inteun camp intgrit,pe o 1111-time,
la doug verste de orav. La 5/17 el construi

trei baterii din cari una, de patru piese, bgtea
fortgreata de pe tgrmul stng al Dungrii.

Prezenta principelui Vasile Trubetzkoi, ad-
jutant al Impgratului, decise pe Issaiew sg

dea asalt Cladovei.
La 9/21 Iu lie asaltul avu loc ; el nu reuvi.
La 1810 August, Cladova era punctul cel

mai important din peninsula Kraina, unde
pare eg momentan se transportase toiul focului. Dupg luarea Dudului (vezi acest pullet),
contele Tzukato blocg Cladova, prin Petru

Dobrinitz, cu 3.000 Sarbi.
Pentru a-i asigura reuvita, el singur lug
pozitie la Negotin. Bolnav, Tzukato, a fost
silit sii trimit pe maiorul Yharry Inaintea
Cladovei, cu ordinul de a-i activa asediul.
La Cladova, comanda un Ibrahim Aga,
unchiul lui Rgib-Aga, comandantul dela
Ada-Kaleh ; el era sub ordinele nepotului
sgu.
Yharry trebui sa trag profit din interesul

ce Regib purta unchiului sgu, Ibrahim. I se
permitea acestui din uring s meargg unde
va voi, el vi garnizoana, cu arme vi bagaje,
destul numai ca Rgib s retragg garnizoana
dela Tekje, din fata Orvovei, BA concedieze
pe euvntul de onoare al Ruvilor &A Ii va
ierta pe toti pandurii cari se refugiaserg la
el vi. cari dezolau partea de apus a Olteniei.
Rgib trebuia sg se mai angajeze BA nu mai
aibg de-aface cu ei vi de a da ostatici, ca

garantie a promisiunilor sale. Prin acest mijloc
ruvii deveneau stgpani pe Tekje vi pe Clade pe tiirmul stang al Dungrei, avezatg In dova. Dupg 8 zile, prin mijlocul tunurilor vi.
bateria din acea parte, o abandong noaptea vi al negociatiunilor, lucrurile au fost conduse
atacnd fortgreata in lungul fluviului, fu sin- aproape de punctul dofit. Pentru a termina
Issaiew formase cinci coloane ; a cincea acea
gurg cari intr putin in orav vi ajunse la castel.

Pandurii cari erau Romani, erau comandati
trebuia s se garanteze garnizoanei cg predarea
nu se face de cgtre arbi, in cari Turcii nu
de un anume Kurtu (d sigur Scurtu), tgran aveau nicio incredere, aci cei 27 tunari ruvi
roman dela Focvani, care ajunsese, In armata ce se aflau Inteo baterie nu i-ar fi putut
rusg, pang la gradul de colonel.
apgra de implacabilii lor inamici.
Issaiew fu obligat sg se retragg cu o pierdere
Dupil moartea lui Tzukato vi Issaiew, unul
de 7 ofiteri vi 350 soldati morti vi de 20 ofiteri la Gogovi, la 25 August (6 Septemvrie) vi
vi 600 soldati rgniti. Garnizoana cetgtii se altul a doua zi, la Izvoare, Colonelul Tzvilurcg dela 6-700 Turci ; mai multi decht niew, care luase comanda, ca cel mai vechi,
trebuiau pentru a o apgra. Aceastg pierdere veni Inaintea Cladovei cu un batalion.
era enormg pentru generalul rus, care avea
Fortgreata s'a predat la 1/13 Septemvrie.
atat de puling armatg. El trecu Dundrea Ruvii ggsirg: 21 tunuri, 6 drapele vi multe
lgsand pe SArbi, cari nu participaserg la

asalt, in aintea cetgtii ').
2) Doc. Acad. Supl. I. Vol. III, fasc. I, pag. 164,
jurnalul generalului rus conte de Langeron.
provizii.
Srbii o ocuparg. imediat 1).
1) Doc. Acad. Supl. I, vol. III, pag. 311 si 312.
104
www.digibuc.ro
In analele razboiaelor dintre Turci i Sarbi,
Cladova era o cetate de foarte mare importantA.
La inceputul revolutiei din 1.821 1), Emisarul Eteriei a), Papa. Aristide, prins de &Are
Turci, ca sa scape de torture, se arunca in

Dunare, dupa o stanca a acestei cetati.
Prin articolul 29 al tratatului dela Paris,
Turcia pastra dreptul de a avea garnizoana
aci, dupa cum era stabilit i mai inainte.
Aceasta stare fu modificata In 1.867, prin
renuntarea voluntara. a Sublimei Porti la
dreptul ce ea avea, sa in garnizoana in
cetatea Belgradului i in un oarecare numar
de forturi, imprastiate pe teritoriu sarbesc
Intre cari era 0 Cladova. Firmanul era de
acord cu puterile garante. Acestei concesii,

urma obligatia ca, alaturi cu drapelul sat.besc sa fluture pe zidurile cetatii, in acela0
timp, i acel otoman.
Aceasta formalitate incet cu Inceputul

penultimului razboiu. Cu toate marile sale
calitati o nelmblanzita mandrie, o mare
iubire de patrie 0 de glorie, un avant care
nu deprteaz rabdarea 1) aceasta brava
natiune [pe ai carei locuitori un autor turc
Ii nume0e arabii Europei, acest nobil popor
1) Cyprien Robert, op. cit., pag. 220.
Viena principele Ipsilante se gasea In aceasta ca-
Scopul &au cu totul politic, era de a libera Grecia

de sub jugul tiranilor si i de a-i da legi. Animata
de spiritul proselitismului, prin natura institutiei
sale, ea se recruta, In ace1a0 timp, din toate clasele
Grecilor i oriunde s'ar fi gsit oamenii acestei katiuni, fie la Viena, la Triest, la Livorno sau aiurea.
Ea supunea membrii sal la o retributiune proportio-
pitald; el se lega aci cu Archiepiscopul Ignatiu, care
nald cu mijloacele lor. Emisari sub numele de apostoli,
1) C. D. Aricescu, op. cit., pag. 153.
2) Eteria. In prima epodi a congresului dela

trecea drept agent secret al cabinetului din St.
Petersburg. In mijlocul unei conversatii, acesta exprima regrete asupra soartei ain acel timp a Greciei
i oarecari idei asupra posibilitatii de a i se da independenta sa. e Acest proiect, zicea el, conceput
de marea Ecaterina i existand chiar de o epoca

destul de veche In cabinetul din St. Petersburg, nu
ar fi, far% Indoiala, desaprobat de Imparat (Alexandru
I) &La i-ar fi prezentat

and Archiepiscopul Ignatiu vorbea astfel, el era
deja cu totul asigurat de dispozitiile Imparatului In
erau Insarcinati cu aceste initiative; ea avea drapelul sau, statutele, jurdmintele, inelele, hyeroglyfele,
forme exterioare analoage cu ale atator alte societati
secrete.
Exista dar o diferenta Intre cele doua asociatii:

filantropia din cea dintai, se gasea Inlocuita In cea
de a doua prin esenta patriotismului eteriei.

Iata care este juramantul initiatilor In eterie:
Jur In numele tau, patrie nenorocita, jur In
aceastd privint. Curand societatea Philomuselor
numele lungilor tale suferinte ; jur In numele lacrimilor amare pe cari fiii tag le vars de atatea secole;
jur In numele viitoarei libertati a compatriotilor mei:
natere i Archiepiscopul Ignatiu fu Insarcinat de

Imparatul Alexandru s conduca lucrrile acestei
societati In unire cu contele Capo-d'Istria.
c ma devotez cu totul tie ; cd de acum Inainte

tu vei fi principiul i sfarOtul cugetarilor mele;
c numele tau va fi regula actiunilor mele i ca
Societatea Philomuselor
propusese ca principal
fericirea
ta sd fie demna rasplata a lucrdrilor
scop crearea unui fond pentru Intretinerea, In cele

mai bune universitati ale Europei pe tinerii profesori
cari se destinasera s meargd sa caute tiinIa, pentru
a o propaga apoi la dnii, prin mijlocul Invatamantului public, In coli, pe cari, de mai mult de o jumatate secol, o suprimare de surveghiere geloasa, a
mele
guvernului turc, le lasase sa se formeze. Astfel, rolul,

yederile i planurile societatei Philomuselor se marginea In eforturi pentru rspandirea instructiei aban-
prezentantul natiunii grece.

El fixase reedinta sa In Basarabia i din fundul
misterioasei sale retrageri, el trimitea de catva timp
ordinele emisarilor cari trebuiau sa prepare revolutia
donand restul mersului fecund al timpului i fortei
lucrurilor, care nu putea lipsi de a schimba, mai

curand sau mai tarziu, destinele natiunii greceti.
0 a doua societate sub nume de Eteria fost
constituita, ceva mai tarziu, la umbra celei dintai
i tot sub influenta persoanelor pe cari Ie numiram.
Eter4tii instituira un fel de guvernamant invizibil

erijasera un simulacru de tron, pe care ei pusera
pe Alexandru Ipsilante cu titlul de comisar general
al guvernului. Acesta, atwt serviciului Rusiei, pdrea
cel putin pe atat organul acestei puteri, pe cat re-
i sa asigure omagile Greciei, In favoarea puterii

liberatoare... *).
*) Alph. Robbe, Histoire & Alexandre I-er. Tom. it, pag.
289-292.
105
www.digibuc.ro
(mi smo svi blagorodni, to ti suntem nobili,

cum raspund ei) cu toate eforturile ce ea,
Turciei, un mare numar de Bulgari intrasera

In acest principat pentru a lua parte la lupta.
cea mai democratia natiune din peninsula Aproape la 2000 din ei, veniti din Rusia ei
balcania, a desfaurat] este batuta 0 silita Romania sau provinciile turceti, se reunira
a implora, prin intermediul Rusiei, armistitiu. la Zaicar sau la Cladova, avand printre ei
Primete ca gratie, concursul acelora prin in- pe patriotii deja cunoscuti ca Panaiot Hitov,
demnul arora intrase In foc, dupe.' ce ne- Markov Ilie, Flip Totiu etc. Intentiunea lor
voind a se retrage la timp ajunge la doua a fost de a rscula populatiile. Guvernul sardegete de prapastie. Turcia in memorandul besc, neadmitand vederile Bulgarilor, corsail din 8 Septemvrie 1876, exprima dorinta purile de voluntari a trebuit sa fie inglobate
de a reocupa fortaretele, ce parsise, In puin formatiunile armatei arbe 1).
terea firmanelor din 1867; puterile insa nu
tolerara aceasta.
14. CAMPUL DIN SUS DE SEVERIN.
In virtutea unuia din articolele tratatului

dela Berlin, se atepta sa se vad daraman-
(CASTRAMENTIIL).
du-se ei aceastd cetate, ca toate cele aflate mai
La jumatate mild (austriaa) mai sus de

podul lui Traian, la marginea Dunarii, se
afla un mare patrat, incins de un retranament, ale arui laturi avea fiecare ate 173
jos de Poarta de Fer, and, in Ianuarie 1887,
se raspandi vestea a Sarbii o fortifia,

spre a nu cadea in mainile Romanilor...
(na I).
Aci ar fi locul sa. vorbim putin de peninsula
stnjeni.
arba, frontierd. Teritoriul este foarte fertil.

Era administrat de un om al sultanului, care
loc 2).
lua numele de Principe de Kraina ; veniturile

erau destinate fetelor sultanului. Principele
de Kraina facea singur politia i-i luase
prerogative ca domnii tarilor romne. -Niciun
gasit, la o adancime de un metru, o bola
turc nu putea edea pe acest teritoriu, al

carui numar de locuitori era destul de In-
aternut cu prund de Dunare. Acest loc unde
Latura din spre Dunare avea dou porti:
Kraina. Vorba Kraina, Inseamn In limba celelalte nu aveau deat una pe la mij-
semnat i. cultura excelenta.
Aceasta tinu pana and Passwan Oglu, In

timpul revoltei, puse mane pe loc ei gonind
agentii sultanelor i ai Principelui de Kraina,
lua veniturile pe seama sa. In zadar Poarta
incera sa reia veniturile acestei OH, ele
Intre alte urme, In aceasta localitate, s'a

de piatrii ziditii, al ariui pla fon era aproape
orizontal. Inaltimea aceste bolte era ea de
un stanjen dela vatra, care avea un strat

strabun nqtri aveau. o santinel in contra
barbarior dela nord, merit a nu fi dat
uitarii, mai cu seama a pe aci, in 1827,

a avut loc o batalie Intre pandurii notri 0
Turci o 8).
2) Lon Lamouche, Capitaine de 011ie, La Bul-
ramase continuu apanajul pgei din Vidin. garie dans le pass et le prsent, pag. 355.
In August 1807 culture acestui tinut se pierduse mai cu totul i exprincipele de Kraina,
Migo, se afla in lagarul lui Melenco inaintea
Negotinului 1).
La inceputul razboiului din 1876, pe care
Serbia il angajase atat de curajos contra
2) Contele Marsigli, In cartea sa intitulat Studii

asupra Duneirii, fAcut din punctul de vedere strategic pe la 1689, cu ocazia trecerii armatei marelui
Duce de Baden. Vezi descrierea acestui loc, sub nu-
mele de Castramentatio. El este reprezentat prin

figara XXX. (Dup Revista de Istorie, Arheologie gi
Filologie, dirijath de Tocilescu. Vol. I, fasc. X, pag.
171. Articolul lui V. Dimitrescu Severeanu: Note

1) Doc. Acad. S. I, vol. II, pag. 454 Mriage atre
Talleyrand, DCIII.
asupra monumentelor, ruinelor gi locurilor Insernnate

istorice din judeful Mehedinfi).
a) Din acel* articol al lui Severeanu.
106
www.digibuc.ro
15. TURATUL SEVERINULUI1).
In antichitate acest ora se numea Drup-
topoare de piatr; harburi, monete de ale

regilor Traciei i o mare cantitate de ale
hegis 2), Pontes 2), Drubetis 4), A kmonia 5).
ceatilor pontine i orarlor din Asia Mic6 1).
In locul i Imprejmuirile actualului ora

al Turnului-Severin, s'au Osit urmele unei
epoce pre-romane, precum: pietre rotunde
topografic6 a localiatii, reese c acest punct

a avut oarecare importanta Inaintea venirei
pentru prt ; fragmente de custure de silex ;
Romanilor ; este posibil chiar 6'6 fi fost ocupat
1) Turnul Severinului este unul din cele mai frumoase orae ale Romniei, fie prin pozitie, fie prin
curgtenia sa.
Se aflg pe malul stng al Dungrii. Incgperile ce
se vgd, de pe fluviu, pe panta dealului, sunt acelea
numite ale Carantinei; cele dint:Ai ziduri ale noului
ora, au fost transformate in cazgrmi.
Grdina publicg, una din cele mai frumoase ale
grii, hi mijlocul cgreia se inalt vestitele ruine ale
Turnului lui Sever, este cuprins tntre Dunre 0

oseaua Bulevardului. Ea se afl jurngtate pe deal,
jumtate pe vale. Ambele pg.*, unite prin pitore0i
psele, constituesc prin plcutul aspect al btrnior
sgi arbori, un adevgrat codru, unul din acele romantice colturi, unde natura incnt fgptura 0 indeamn sufletele la adevgrata poezie.
De pe platou sau din turnul ce se inalt4 in mijlocul
ruinelor, acoperite de mai mult de cincisprezece

secole cu protectoarea mantie a trnei, se putea con-
Din acestea, nu mai putin i din pozitia
1) Escurs. Arheologice, cit. de Gr. Tocilescu in
Dacia inainte de Romani, pag. 537.
grading, partea cea mai frumoas1 a portului care

este unul din cele mai sigure ; chiar in contra inghetului, fluviul oferg destulg sigurantg.
Ca punct comercial acest ora, pe lnga care tree
principalele artere, este unul din cele mai importante
ale tgrii.
Dealul, care incepe sg se ridice dela tgrm 0 pe care
este apzat orapl, doming nu numai fluviul, dar

chiar malul opus pe care se aflg, la un nivel mult
mai jos, satul sarbese Kostol.
Geo1ogice0e, orgul este apzat pe o teras formath din un teren diluvian, ce ocupg o portiune a
suprafetei pmntului, ln forma de craiu, intoarsg
spre N. W.
Terenul prezintg un punct favorabil de trecere a
Dungrii, pentru o armatg.
templa, mai cu seamg cu apele mici, pitore0ile

vestigii ale picioarelor podului roman.
Linia feratg ce une0e Bucure0ii cu occidentul,
trece tn localitate la marginea grgdinii.
Aerul sgu este sever 0 plcut: iarna la adgpostul
muntior, vara este ImbAlsgmat de o rdcoroas

atmosferg curata; pitore0ile costume nationale ale
locuitorilor ;
naturala lor mandrie 0 alte multe
calitti, fac din orqul Severinului o plticut g. miniaturg a unui paradis de Apenini.
*
Prima imperialg i regala, austro-ungarg, socie-
tate de vapoare pe Dungre 0-a construit un mic

dar frumos arsenal pentru reparatiile bastimentelor
sale. El era aezat hi partea superioarg a portului
0 intretinea un considerabil numar de lucrgtori.

Terenul necesar acestui antier la care se lipesc cldirile agentiei, inspectoratului, etc. constituia dupg
9 Ptolomei, geogr. alexandrin.
') Dione Cassiu.
4) Tabla Peutinger.
5) Dionisie Fotino, vol. I, pag. 50, trad. G. Sion.
Tot acest autor pretinde cg la Vidin s'ar fi gsit,

in timpul Om, la o biserick o piatr de marmorg in
care se mentioneazA cuvintele IMSER (Im. per.
Se ve I.?)
Lgtimea Dungrii in dreptul marginei de sus a

agentiei vapoarelor austriace este de 818,95 m. la
apele cele mari 0 de 670,88 m. la apele cele mici;
lIn dreptul cazrmei dorobantilor, aceste lgtimi se
reduc respectiv la 788,94 0 602,61.
Adncimile maxime 0 minime, pe profilele indicate
mai sus, sunt respectiv de 13,65 0 6,15 pentru eel

dint:Ai 0 de 13,50 0 6,00 m, pentru cel de al doilea.
Etiajul, la Turnu-Severin, este socotit de 33,107 m.
Iuteala, mdsurat pe finil apei a fost de 1,567 m;

iuteala medie, dat prin formula lui Prony 1,3077 m.
0 prin urmare iuteal pe fund este de 1,0484 m.

Mediile suprafetelor sectiunilor transversale, In
dreptul celor doug puncte indicate mai sus sunt
respectiv de 7883 mp. pentru apele mari i 2587 mp.
pentru apele mici; prin urmare sectiunea medie ar

fi 5233 mp.
Volumul de apd ce Dungrea debiteazd la TurnuSeverin se deduce foarte lesne din cele spuse aci i
se gse0e cg, la apele cele mai mici, debitul total
nu este decat 3388 m. c, iar la apele cele mai mari
10.307 metri cubi pe secund *).
Aceste clfre au fost comunicate serviclulul central hldraulic de mult regretatul Al. Basilescu, inglnerul dirlginte
al lucrarilor dIn porturIle Judetulul Mehedintl. Buletinta
Societdiii Geogralice, Anul III, 1882, pag. 79.
1.07
www.digibuc.ro
de Gali dup predarea Macedoniei si a Gre-
i Inainte de plecarea lor 1n spre Asia

iar prin prezenta monetelor Asiei, parte din
ei, poate, chiar se Intoarseril pe aci.
Relativ la popoarele autohtone, scrierile
bizantine afirm c Inert din timpurile cele
ciei
mai vechi, locuitorii ce au vie(uit prin aceste

locuri au fost Gqii. Teritoriul lor se Intindea
la vest pan6 la Tisa ; la est pn. la malurile
chel 1) cumpar dela Daei o pace umilitoare,

platindu-le el Insusi tribut, ceea ce nu-1
Impiedec de a ordona s i se confere titlul
de Dacicus si de a intra triumMtor In Roma,
luat, bineInteles, In ras de toti oamenii cu

minte, cari numeau triumful su seirheitoarea
celor morii 2).
Marcu Ulpiu Traian, ngscut la 1.8

Septemvrie 53 (an. Romei 806), In al XII-lea
an al domniei lui Claudiu, ajuns in etate

46 ani la demnitatea imperial (cel dinti
de origine provincial5), pe care o tine dela
98-11.7 d. dir. prin adoptiunea lui Nerva 8),
predecesorul su (ca cel mai mare, cel mai
iubit i cel mai fericit cgpitan roman In timpul
su) deschide perioada istoriei romane, pe
Dacii, filcura cunostinta Romanilor, 168 ani cari Hageviscb, nu se sfieste a o numi epoca
Inainte de Chr., cu ocazia ajutorului ce 1-au cea mai fericitei a geniului omenesc btnd
dat lui Perseu, regele Macedoniei In contra lor ; prima data pe Diurpaneu Decebal 4), omul
cum Perseu rAmase invins, s'au retras i ei. cel mai curagios i eel mai experimentat In
Primul general roman ce se btu contra arta rzboiului, dintre Daci i Ii impune
MArii Negre. Mai trziu acest popor se Imprti
In doua ramuri principale: Daci sau Dapi

Traci. Dacii posedau pmntul pe unde se
016 astzi Transilvania, Muntenia, Moldova
teritoriul din Carpati i Tisa. Tracii pe
acel aflat pe marginea Occidental6 a Pontului
Euxin, pnil &Are Bizant.
Dacilor fu Didie ; mai trziu, Drusu Ii opreste

s treacA Dun6rea ; Curio se opri s mearga
contra lor. Luculus Ing (64 In. de Chr.) mi

btu i merse pn la Don 1).
Tracii lnvinsi, se contopird In elementul
roman ; Dacii rAmaser de sine stattori. Ei
fceau dese nvliri in Moesia i bteau de
multe ori legiunile romane.
Romanii pare s fi ocupat sesul Severinului,
cu mult Inainte de ocuparea Daciei de Traian,
spre ali constitui, 1x1 lata acestui vad, un

cap de pod asa precum fceau ei de obicei
pe unde Dungrea le servea de frontier (tot
conditiuni grele. Nemultumit,
Decebal 6),
1) Juvenal (IV, 37).

2) Tocilescu, Istoria Romanilor, pag. 20.
a) Nerva, zice Montesquieu (Considrations etc.
Cap. XV), adopt pe Traian, principele cel mai

complet de care pomene0e istoria. Era o fericire de
a fi ngscut sub domnia sa ; nicio domnie n'a fost

aa de fericit, nici aqa de glorioas, pentru poporul
roman, ca a sa. Mare orn de stat, mare apitan,

avnd o inimA bung care II ducea la bine, un spirit
luminat, care li arna mai bunul, un suflet mare,

nobil i frumos ; dotat cu toate virtutile, nefiind
In niciuna In extrem ; In fine, omul cel mai demn a
onora natura uman 0 a reprezenta pe aceea
4) Se pretinde de unii c regii Dacilor s'ar fi numit
Decebali. Duras, predecesorul lui Decebal, fiind prea
tnr i nesimtindu-se destul de tare de a comanda
armata In ni0e vremuri aa de grele, se cobori de
bunA voie de pe tron i dete coroana lui Diurpaneu *).
9 Ager a intelege ale razboiului, ager a le executa,
inteligent In alegerea momentului, a navali asupra
inamicului, oportun In retragere, me0er la curse,
asa cum Turcii Mcurii mai titrziu cu Turnul,

Giurgiul, Brila. Hotinul, Benderul etc.). Dela
August la Traian putini din Imprati au meritat gloria de a domni peste lumea romanti.
Viata publicd i privata, a celor mai multi
dintre ei, este o probg, care dispenseaz6 de
altele, pentru a arta decadenta de necrezut, viteaz in lupte, 0iind sA profite cu dibAcie de o
In care se zvrcoleau domnii lumii cunoscute victorie 0 a scApa bine din o invingere, fu mult
timp pentru Romani un adversar redutabil **).
pe atunci.
Avuta acest nume vreo legaturl cu zicerea sarmatic
Unul din acesti impgrati, vestitul ucigiltor pan*)earl
Inseamn. domn, Diurpaneu (diort patru, pan domn,
de mufte, Dominitian (90 d. Chr.) Neron rel al patrulea domn7)
') Florian Aaron, op. cit.
**) Dione Cassiu, Cartea LXVII

A Demetrescu, pag. 97.
1.08
www.digibuc.ro
6, edit. Acad. trad.
a luat din nou armele contra Romanilor.
nat din jos de cataracte, Intre Tierna
Traian rAspunse preg5.tinduli fortele pentru

a extermina pe Daci i a transforma tam lor
In provincie romana.
DeclaFatia Senatului se fAcu In anul 104;
expeditia nu putu incepe Inainte de anul 105.
Egeta 1).
Pentru con structi e, Trai an utilizase timpul ce
a separat ambele sale expeditii contra Dacilor.
Apolodor 2) Incepu constructia acestui pod,
a opta minune a lumii, in anul dela fundarea
Spre a putea comunica mai cu Inlesnire, a Romei 857 (104 d. Chr.), sub al cincilea contransporta, dela inceput, cu mai mult6 sign- sulat al marelui ImpArat.
rant6 armata i proviziile pe teritoriul inamic,
marele Imp 'drat se decise s construiasc un
pod de piatr peste Dun Are.
Calculele Meute chiar Inainte de incepere
li arAtar imensa sum de bani ce avea sA
Podul a fost construit pe 20 3) de stlpi de
piatri necioplit si limitati de toate pArtile

prin pereti de dirmid5 ars.
Dup cele mai exacte studii 4), distanta
intro douA axe consecutive a doi stAlpi, era
de 170 picioare; iar intre peretii laterali de
108 picioare, ceea ce hisa Intre stAlpi 60 de
dar ca bun general, el prevAzuse curgerea sloiurilor pe timp de iarnA,

un inghet necomplet, etc., ar putea lipsi picioare sau aproape 20 metri. Forma lor era
ajutorul necesar Romanilor, de pe malul
1) Pe nedrept, Sultzer pune acest pod la Celei ;
stng, atacati fr veste de barbari ;
Keen, la Cerneti (loan Ghica, op. cit. mai sus 168).
cheltuiascA ;
nirea comunicatiilor i cAtigul timpului, in

tot timpul rzboiului, ideea de a fi stpan pe
o poart a Daciei i a dispune la necesitate
de dansa ; toate aceste II lilt:dried mai mult
In determinarea sa, oricare ar fi fost suma

ce ar fi necesitat .o asemenea lucrare colosal.
mai construi: Forul, Gimnaziul lui Traian, Basilica

Odeonul etc. El fu disgratiat, apoi omorlt,
la 130 d. Chr., din ordinul lui Adrian pe care-1 insultase Inteo zi In fata lui Traian, caci Ii permisese
a se amestece In niste lucruri pe cari le critica,

Ma a avea cea mai mica idee de ele. Chiar oamenii
Incerarile lui Decebal de a arde cele dou

poduri 1)
2) Epoca nasterii acestui important personaj nu
e bine precizata. Afara de podul lui Traian el
de lemn ce Traian construise la
prima trecere a Romanilor in Dacia, a fost

ele un motiv destul de puternic spre a-1 determina sii fac un pod de piatrA 2). Ideile
sale, asupra ceea ce providenta II chemase
s execute, erau aa de precise, cA juramntul
sAu cel mai mare era: S n'am parte de a

vedea Dacia redusei in provincie romanii ci de
a trece pe poduri Duneirea i Eufratul 3).
Decizndu-se, executarea podului fu Mere-
dintat5. faimosului (din acel timp) architect

Apolodor din Damasc. Loon! ii fu desem1) In prima expeditiune contra Dacilor, Traian
Meuse pentru trecerea armatei si a necesarelor sale,
doua poduri de lemn: unul la Carasu Inga Biserica
Alba (unde Ardaric omori, mai In urma, lui Attila
30.000 ostasi) i altul la gura Cernei.
2) Ioan Ghica, in Revista Romdnit art. Dacia

veche, pag. 397, vol. I.
Ammian Marcelinul lib. XXIV, 3 (cit. de A.
Odobescu In Istoria Arheologiei, pag. 356).
mari au imaginat sau inventat crime, pe bazele

carora perdeau pe acei cari le Intunecau gloria...
prin stralucirea Mr. Stirmanul destin.
3) Dione Cassiu, op. cit.
4) Resturile actuale ale Podului lui Traian. Directia axului podului lui Traian se confunda simtitor
cu linia N. S. adevarata, Inclinnd vreo 3 spre E.

De o parte si de alta, la coasta, terenul era Mat spre
ajunge la nivelul podului pe doua vaduri: acel de pe
tarmul stng corespundea la dreapta stalpului intaiu,
iar cel de pe tarmul drept iesea la stanga stalpului.

Drumul de urcus, de pe tarmul stng avea forma
unui unghiu drept
adnc cam de vreo 6 stnjeni;
a era de 55 stanjeni spre nord; b de vreo 45 stnjeni
spre vest, unde se i pierde...

Numarul stalpilor ce se distingeau, la 15 Ianuarie
1858, cu acei de pe maluri, era de 18.
Un bane departat dela piciorul de pe tarmul

stng de 166 st. de Viena si de acel drept de 300 st.
avnd o Itime de 119 st.... cu varful in susul

podului la aproape 330 m., acoperia resturile (Nr.
7 si 8 st.) celorlalti (2) stalpi.
In timpul celei mai mari scaderi, apele s'au retras
dela piciorul de pe trmul stang 20 st. si dela acel
de pe dreapta de 68 st. vienezi.
109
www.digibuc.ro
exagonala iar unghiunle ascutite, erau diri- Intrebuintati la constructie erau i trei cojate In lungtil apei 1).
horte auxiliare din a XIII-a Legiune Gemenii1).
Constructia stalpilor a fost Intreprins6 cu
Aceasta descoperire a fost Matt la 15 lanuarie
ajutorul unor mari cutii de flpoae '), lute- 1858, cu ocazia celui mai jos nivel al apelor la pod
penite pe dina untru cu barne incruciate In (4" mai jos de nivelul 0 al scarei Pegel dela Rusiava),
cari s'a turnat bolovani de piatra i ciment dupl semnele ce purtau caramizele cari captuseau
nedestructibil, pe cari Romanii singuri tiau stlpii si din cari cArAmizi (M. Odobescu) s'au dus
si la muzeul national din Bucuresti.
aa de bine si-1 plmildeasc 3).
Aceste cutii (dup6 a1ii luntrii) au fost ae- spre nord, un alt cant de o adancime ca la 6 stanjeni,
zate In apa i se Incepu lucrarea. Printre oameni
1) Geograful rus Dilthey (1771) erede ca lungirnea
podului trebue s fi fost 443 stnjeni ; a avea 23

stalpi, de 18 % stnjeni, op. cit.
3) Odobescu, op. cit., pag. 365.
Aceste cunostinte sunt indirect luate chiar dela
Apolodor. Fabretti le-a luat din cronicarul bizantin
Tzetzes (in opera Chiliadele) ; acesta le-a luat dela
patriciul Theofil, vestit mecanic si constructor hydraulic, grec, din al XII-lea secol; el le luase din
chiar descrierea facut de Apolodor din Damasc,
descriere despre care aminteste i Procopius din
Cezarea, istoricul Imparatului Justinian, In opera
de Aedificii. (Al. Odobescu, op. cit.).
Latimea totala a fluviului, cuprinse i picioarele
extreme, este 596 st.
Forma stalpilor era exagonala, cu un dreptunghiu
lung de 60- picioare i doua unghiuri, fiecare cu o
inaltime de 30 picioare.
Ruina piciorului de pe 1,armul stng se preienta,
in marginea apei, pe o temelie lata si groasa care
continea multa piatra cioplit. In partea despre deal,
piciorul se ridica In forma unui prete de o grosime
cam de % stnjen, cu o lungime cam de 4 stanjeni,
iar Inaltimea de 212 stnjeni.
Rascolirea suprafetei pamntului la ambele extremitati ale podului arat Inca, la prima vedere, c
mai multe castele au lost ridicate, Impreuna sau pe
rand, In localitate.
In culmea dealului, sapandu-se la 1864 un sant
de lmprejmuire pentru un poligon tir, s'a gasit o
piatra, cu o inscrippe, In care vorbeste de Traian.
perzandu-se i acesta pe la 50 stanjeni.
Ca la 80 stnjeni, mai sus dela acesta din urma,

incepea o vale, care avea mare asemanare cu acea
dela rAsdrit, din care incepea pupa eetafii. Aceast
vale cuprinde o multime de izvoare, cari dau multa
apa i cari se scurg in Dunare.
Intre aceste doul vai, acea dela rgarit, din care
incepea ganful cettifii i aceasta din urma se vad urmele
unui ora i multe ziduri acoperite cu pAmnt. La 1865

doi arheologi francezi, Boisier si Baudry, descoperira
fundatiile unei biserici, In piatra cioplita precum i urnele unei alte biserici unde se crede s fi fost episcopia,
care mai in urma s'a strmutat la Ramnicul-Valcea.

Ca la 280 stanjeni mai de piciorul podului inluntrul
gradinei publice se aila ruinele unui eastel, !neon-
jurat de un gant adano de vreo 6 stanjeni si tot

asemenea de lat.
Laturile sale (santului) ceIe mai scurte, paralele cu
Dungrea, sunt ca de 30 stanjeni. Din cele perpendiculare pe acest curs, cea mai lunga este ca de 90 stanjeni.
Zidul despre Dunre este gros ea de 3/4 de stanjen. Temelia este pe taraci de stejar din cari multi se mai vd
astazi. Se pare O. fi avut spre Dunare niste ambrazure. Printre ruinele sale se vede un turn Walt de vreo
6 stanjeni, lung pan& la 5 si gros ca de 3/4 de stanjen.
Dupa ferestrele ce se vad, pare s5. fi avut trei etaje.
Este zidit din piatra necioplit si pare a nu fi din

timpul Romanior. El se macina din an In an. El este
care a dat numele orasului Turnul i cum se pretinde
fi fost zidit de Severin, s'a adaogat i Severinului.
Nu se cunoaste cari s5. fi fost numirile primitive
ale castelelor din fiecare pozitie, In un spatiu atat

de restrAns.
Dela podul lui Traian, pe trmul stang, pleca un
La 110 stnjeni la vale de piciorul podului, incepea
drum roman, In o directie N. E. si dupa o lungime de
din marginea Dunarei o vale adnca, cam de 14 st.

mergea in linie dreapta la miazanoapte, pierzandu-se
Incetul cu Incetul, In distanta pan la HO stanjeni ;
de aci Incepea un sant, cari s'a numit in vechime
chiar mai trziu ganful eeedfii, pe marginea cruia
circa 8 km. la Topolnita, se despartea in doul alte

sosele: una apuca triteo directie aproape spre est,
putin Inclinata spre nord si se unea cu drumu ce
se vedea sa fi fost zid, ridicat ca de un stanjen ;

acesta mergea spre miaz6noapte In distanta ca la
450 stnjeni si se pierdea.
Ca la 200 stnjeni, spre apus, mai sus de piciorul
podului, Incepea din malul Dunarii, indreptndu-se
lungea Oltul i pleca dela Celeiu cu care apoi continua
Ora la T.-Rosu. A doua continua spre N. E. pana

intra In valea Jiului, o lungea o mica distantl, se
departa de ea spre a trece muntii hi pasul dela Vulcan
apoi se Indrepta spre N. V. catre Sarmisegetuza.
Era drumul urmat de un al doilea general al lui

Traian, In timpul ultimului razboiu dacic.
1.10
www.digibuc.ro
Deasupra spatiului ce despArtea stAlpii s'au

desvoltat bolti (fornices) construite de grinzi
dispuse in intreite arcuri teite. Dovada
acestui fapt se gAsete nu numai in posibilitatea ra(ionala a unei asemenea constructii;
nu numai In desemnul foarte l'Amurit al hasde pe columna lui Traian; dar Inc6
. reliefului
pe o medalie a lui Traian, ce se vAzuse oare-
cnd In colectia reginei Christiana a Suediei 0 care medalie se gAsea 0 in muzeul

nostru').
PArerile sunt imprtite dac fluviul, in
total sau In parte, a fost abtut:
Unii spun cA s'a lucrat de-a-dreptul, fArri
a-I mai abate ; In o scrisoare Ins a lui Pliniu
cel Pinar 9, &Are poetul Caniniu, li aduce
aminte, aprobAndu-1 In proiectul su de a
scri azboaiele dace
c va vorbi despre rAuri
streimutate de curAnd prin tarine fl i despre

poduri aruncate peste ruri 2).
pentru a ocupa acest ora duman 0 a indepArta otile dace 1).
In fine podul fu terminat la 105. Traian,

cel mai bun suveran al Romei, In capul legiunilor I-a Minerva
numitA i. Pia Fidelis
a V-a Macedonica 0 a XIII-a Gemedi,

cari precedau armata romana,trecu In Dacia.
Drumul ce ducea cAtre capitat, dup ce
trecea pe la Drubetis, apuca sau pe la Vulcan
sau spre Turnul Rop de astAzi.

AceastA a doua cale a fost urmat5 de Traian:
a) Tia linia de retragere a Dacilor cAtre

interiorul 1 nii ;
b) Ateptndu-se fgrii indoial, a fi loviti

tot prin partea de mai Inainte, Dacii, grmA-
diser inteacolo toate intAririle lor. Pentru

acest din urmA cuvnt, mai cu seamA, Traian
era sigur Ca' va gsi drumul pe la Turnu Rou
cu totul liber atre Capital. RAzboiul nu
Traian plecA, in anul 104, a doua oar
putea fi dect pe viatA 0 pe moarte, desndAjduit, disperat.
contra Dacilor. Anul intAiu al campaniei hied
Dup mai multe lupte (date dup ce se
petrece In Moesia, priveghind sfArirea

constructiei podului, care nu se putea incepe
mntuiser legionarii inconjurati de daci, in

lagArele fcute in timpul primului rAzboiu),
inainte de a se ocupa mai IntAi cu armata

rApa nordia a fluviului, aci altf el Daci s'ar
fi opus la alipirea lui de malul tArii lor. El
se coborl din Panonia cu vase, pe DunAre,
ptua la Egeta, unde ajungnd, toatA populatia acestui ora roman ii ese inainte 0 Il
Decebal, invins, se retrase in capitala sa

Sarmisegetuza unde asaltat din toate
11
primete cu dragoste 2).

Pe eicele cari aduseser6 armata roman
pAn aci, el trece o parte din ea la Drubetis,
1) In frumoasa colectie de 255 buati aur, argint
i bronz, cumparata la 1870 dela Cesar Bolliak (Odobescu, op. cit.).
pArtile de Romani, preferi (dup6 ce dAdu

singur foc oraplui) la sfAritul unui ospAt, in
fundul unei peteri, EA se otrAveascA, primind
cupa fatal din mAinile frumoasei sale fiice

Andrada 9, sau cum spun altii 2), strApungAndu-i pieptul cu fierul, prefernd o moarte
liber decat BA cad, viu, In mAinile Romanilor.
Astfel pieri odatti ca libertatea sa 0 a poporului seiu, dup 26 ani de o glorioas6 domnie,
Decebal, cea mai mare figurA, eel mai extra-
ordinar geniu militar al acestei regiuni; cel

9 Pliniu, Epistole, VIII, 4.
din urm rege al Daciei. Capul siiu, tiat de
marirea
furiei
la
contribuira
9 Doll& laitati
armatei romane: atentatul, prin nite fugafi, asupra un legionar, a fost trimis spre a fi prezentat
vietii Cezarului si infama cursii, Intinsa amicului Senatului, la Roma 0 purtat in vArful unei
lui Traian, Generalul Cassiu Longin. Se vede ca la
Inci, pe pietele acelea, ale urbei eterne, pe
daci, cnd era vorba de patrie, rnijloacele nu inobilau
scopul... Ca bun strateg Decebal bate mai intai
pe lasygi, aliatii credinciosi ai Romanilor, apoi se
prepar s primeasa pe Traian. (Dione Cassiu,

LXVII, 10).
9 Frner, tab. 108-112.
I) Frner, tab. 117-118.

9 Crede Carmen Sylva. L'Ind. Roum., 27 Septemvrie 1887.
8) Heliade.
111
www.digibuc.ro
cari, 155 ani mai tArziu, un descedent al sgu,
va purta purpura imperialg.

Traian prefku tam In provincie romana,
lgsnd in fruntea ei un legat1). (Legatus Aupad pro proetore trium Daciarum), mai trziu
consul, ti dete nurnele de Romania 2) i se
Intoarse la Roma 3) In 107 d. Chr.

Intrci In acest orq In triumf 4); lug numele
de Dacicus i urbea eternei, deja, destul de
bogat In monumente de tot felul, vgzu
Ingltndu-se, Inteo zi, pe una din piqele

sale, Forum 5), faimoasa column a lui Traian,
Primul administr. al Daciei, fu M. Scaurianul
numit de Traian (Aaron Florian, Man. de Ist. Princ.
Ronuiniei. Bucuresti 1837, pag. 1'7).
2) Filip Henri Dilthey, Geografia (In ruseste) pentru
clasele primare. Moscova 1771. Tip. Univ. Imperiala.
Trad. de Jacov Livescu i pub1icat
n urnalul
Vocea Covurluiului No. 2491, 2492, 2492 si 2494

(arml 1884) de Mihailescu profesor la Galati.
2,) Acesta era Celtul (cci militase, militarizase in
Galia), suitor de munti, mergnd spre .pucerirea
Orientului, pe care Sybila SI profetizase cu 1981 ani
Mainte de Christos.
4) A fost unul din cele mai frumoase spectacole
din cele ce vzuse Roma. Nici etatea, nici sexul,
nici saratatea nu fu, pentru nimeni, piedeca de
satura ochii cu asemenea priveliste. Copiii cei mici
voiau sa te cunoasca, tinerii se grneau
pronunta
numele, iar batrnii te admirau...* scrie Pliniu cel
tan& (61-115 d. Chr.) lui Traian catava vreme dupa
triumf, spre a-i descrie In cteva cuvinte, bucuria
Romei...
5) Oare and Forul fusese centrul
politice;
In el partidele Ii dadeau
disputau directia guvernamntului. Imperiul venit, tribuna public suprimata, forul nu Inceta de a fi frequentat;
mirarea afacerior, cari se desfsurara In el, Inca din
timpul republicei, deveni mai Intins $1 trndavii,
al caror numr se mrea la Roma zilnic Ii dadura
loc de intalnire. Inghesuiala a fost att de mare

att Iuliu Cezar cat si August crezur folositor
sa construiasca noi pide, cari Mara numele lor:

Dominitian, mai trziu deschise un Forum, cari nu
Intarzia s fie insuficient; and Traian, la rndul

sail, a creat Forul seiu, se supuse necesittii, mai
niult cleat dorintei, de a infrumuseta orasul.
In valea care separa Palatinul de Eschilin
Quirinal, se ridica un mare numar de edificii publice.
In cmpul lui Marte, despre care Strabon ne-a lsat

o stralucita descriere, se admira teatrele, circul
Flaminius, Odeomil, Stadiul. Porticul lui Octaviu,
mommient neperitor i nepretuit pentru istoria

gloria romang ').
blle lui Agrippa. A lega aceste doua grupe de mo-
nurnente, acesta a fost maretul plan conceput de

Traian i executat de arhitectul su Apolodor. Barbarii i timpul Mug s dispara aceasta minune...
0 aruncatura de ochi asupra acestui impunator

ansamblu:
Esind din forul lui August se trecea sub un arc

de triumf, care lasa intrarea in o piata spatioasa de
forma cadrangulara, de colonade deschise
four)
ornata, in mijlocul sail, de statuia ecuestra a lui
Traian *). Pe laturile acestei pield s'a sapat la vest
Capitolinul, la est Quirinalul, astfel ca sa formeze
dou hemicicle, cari adposteau prvlii si din cari
fiecare, precedata de un portic rectiliniu, se gasea
desprtita de piatti. Aceasta constituia Atrium sau
Forum propriu zis. Latur opusa arcului de triumf
prezenta o magnifica scara de giallo antico (marmord
galben scoasa din Numidia), pe care se urca Ia

Basilica Ulpiana. Acest monument, care Inchidea
cu totul piata, o deborda prin doua rotonde, puse la
extremitatile sale si cari ca cele doua hemicicle ale
Forului, fusesera luate In masa celor doll& colMe.
In spatele basilicei, una greacti, cealalta romana,
erau separate prin un spatiu pe cari se ridica Coloana
Traiand. De acolo, In fine se vedea templul pe care
Traian nu-I termina si care, terminat de Adrian,

succesorul sAu Ii fu Inchinat. Acest anSamblu smulse
un strigt de admiratie grecului Pauzania, un cunoscator greu de satisfacut.

Romanii erau foarte mndri de Forul bor. Ammian
zice ca era o opera unica pa lume (singularem sub

coelo structuram), iar Cassiodoror spunea c. este o
minune totdeauna nou (Traiani forum vel sub

assiduitate videre miraculum est) **).
2) Columna lui Traian.Acest monument triumfal

fu ridicat, Sn stil cleric, imitatie, se crede, a coloanei
Panium, din Mexandria, In anul Romei 865 (112

d. Chr.), In onoarea lui Traian, prin senat i popor,
pe locul ocupat de un munte, Malt de 144 picioare
si care, munte, fu ras cu totul i redus la nivelul
ordinar al painntului, Era asezat la extremitatea
Forului, cari purta numele Impardului.
Coloana era de marmora alba, de Carara sau de
Faros ; formata din 34 bucati, asezate una paste alta
*) Impratul Constantin, gsi aceasta statue atat de frumoasa ca se gandi sa 0 reproduca In aceeasi atitudlne la Constantinopole. Fie, li zise persanul Hormidas, dar va trebui
sa Nei calului un grajd similar si ti art Forul. Constantin
renunta la proiectul situ, sa lack o asemenea opera, din

cauza ca lipsea Apolodor. Mai pupil scrupulos, unul din
succesorii sit, scoase statuia din Roma, o duse la Constantinopole, o qua Ing Miliarul de aur, de uncle disparu, la
o elm& necunoseuta (Pellisson, op. cit., pag. 270).
**) Pellisson, Rome SOUS Trajan, pag. 262.
112
www.digibuc.ro
Un ora, la marginile Dull:aril, altii zie

la picioarele Baleanilor, In fata Oltului,
pe care se transportase proviziile In munV,
legate in bronz ; in aceste bucati, adevarate colosale
trunchiuri cilindrice, era sapata scara interioara
si fusul. Era Malta de 42,40 m; diametrul cel mic

interior era de 3,21 m, iar cel exterior 3,41 m.
Ea era surmontata de statuia lui Traian, Malta de
3,54 m, in bronz sau (cum zic altii) de aram poleita
cu aur. Coloana era in forma cilindrica, asezata pe
o baza, in patru colturi, compusa din opt bucati,

sub care mai tarziu se wed urna de aur, care continea cenuot lui Traian. Coloana purta In spirala,
despartite prin un bill', cari fcea 23 invartituri
si cari devenea cu atat mai lat cu cat se ridica mai
sus, in scopul ca, vazute mai jos figurile sa pal%
de aceeasi mrime, pe suprafat, un baso relief,
care reprezenta toate fazele razboiului contra Dacilor, cu 2500 figuri inane, fiecare de doua picioare
(65 cm.) opera mai multor artisti.
Acest monument era pe timpul ski, cel mai Malt
din ate poseda Roma. Mai In urnia intrecea cu 048 m.
pe acela a lui Marcu Aureliu. Varful sau era la nivelul Quirinalului.
Scara era sapata in aceeasi marmora, in spirala,
cu 185 trepte, lungi de 70 cm, cu 43 deschideri ducea
la un balcon, garnisit cu balustrade de fier, de pe
care se vedea intreaga Roma si muntii vecini.
Ca aspect exterior, coloana a dela baza la varful
monumentului se gaseste, pentru a zice astfel, im-
primata de geniul politic si administrativ al Romanilor *.
Coloana este asezata pe un soclu patrat, ale cani
cele patru fete sunt acoperite cu reliefuri plate,

reprezentand gramezi de arme, cucerite dela popoa-
rele invinse. In acest soclu se deschide o poarta,

avAnd deasupra o inscriptie, suportata de doua
victorii inaripate; ea conduce la scara...
In unghiurile soclului, pe cornize, patru vulturi
%in in ghiarele Mr, coroane de lauri. 0 larga coroana
inconjura coloana la baza sa.

Fata exterioar a ciindrului era acoperit de o
colosall panglia care se urea Ora aproape de varf.
Catre mijloc se afla o victorie care scria pe o pal/AA
explorarile cuceritorului. De aci in jos sunt figurate
luptele primului rzboi dacic, pe 124 table in
sus, acelea ale razboiului al doilea.
Profilul capitelului se apropie de doric i este

impodobit de ove (ornament arhitectural tiat in
forma de oua). Un piedestal coroneaza tot. Pe el
se OA statuia imparatului de bronz aurita; el este
fu cldit i lu numele de .Nicopolis (Nicopolis orapil victoriei).

intinsa inainte, tinea dupa toate probabilitatile, o
victoria asezat pe un glob.
A stat mult timp aruncata, in buati in piata

muntelui Citorio sau al judeatii. Barbarii au respectat-o (Brictie, Cronic. Univers. cit. de $incai) caci
n'a fost atacata ca celelalte raritati ale Romei, fie

din cauza iscusintei cu care era lucrat, fie pentru
respectul ce chiar ei II aveau de amintirea virtutilor
marelui Traian.
In evul mediu statuia a fost dramata; se crede

a fusese scoasa din Roma, Impreuna cu alte statui
de bronz, de atre imparatul Constante al II-lea,

pe la anul 663; sau a la 24 August 410, Vizigotii
lacomi de tezaure, violand camera mortuara, de sub
coloan, in care se afla urna de aur cu cenusa im-
paratului, au daramat coloana si statuia cazand,

ea ar fi putut s fie instrainata cu usurinta.
Camera unde fusese urna, s'a zidit cu precautiune
spre a consolida coloana, la baza, contra cutremurelor.
Intre 1534-1549 sub Papa Paul al III-lea Farnese s'au desgropat sframaturile basei coloanei
traiane.
La 1588 Sixtu-Quintu, Papa Romei, o repar

prin Domenico Fontana, mare inginer al timpului
si statuia lui Traian, care nu se mai gsise fusese
inlocuita cu aceea a Sf. Petru, confectionat din
arama. poleita.
Muzeul din Louvres poseda un splendid facsimil

in gips.
La 1812 cu ocazia ocuparii Italiei de Francezi,

din ordinul lui Napoleon, desgroparile au fost atat
de adanc practicate c apclru (s'a dat la lumina)
pavagiul antic.
Un lucru este de regretat la aceasta column:

ea nu artd, nu sapa decat victoriile invingatorului, caci de ar vorbi si de faptele Dacilor, fr
indoiala, figura lui Decebal ni s'ar arata mult mai
mare si geniul sau militar mult mai extraordinar.
Aceasta coloana a servit de model coloanei Ven(Mine, din Paris, ridicata in onoarea bataliilor castigate de Napoleon I (Bouillet) ; asemenea, coloanei
Alexandrine, la Petersburg, coloanei congresului la
Bruxelles ; coloanei Juillet, pe piata Bastiliei, la
Paris, etc. etc.
Ca si podul, columna a fost ridicata tot de Apolodor, architectul favorit al Cesarului si al armatei,
al Senatului si al Poporului. Din nenorocire ea fusese
figurat, in picioare, in haina militara, rezemndu-si
lucrata in timpul and Traian lipsea din Roma,

in Orient; moartea il Impiedea O. vada aceast
bratul stang pe un gen de lance ; mana dreapta,
mare opera de arta.
113
www.digibuc.ro
Traian a scos din Dacia 1):
5.000.000 litri de aur si 1.0.000.000 litri

de argint 2).
AfarA de acestea mari bogtii si ustensile

de mare pret, multe arme si cirezi, pe Ing
500.000 brbati foarte rzboinici.
i s'au fcut vntori, in cari au czut 11.000

de fiare slbatece 1).
Dui:4 terminarea rzboiului, Traian public
un Edictum in care da seam de operatiile 2)
sale i expunea cheltuelile ; se pretinde chiar
c ar fi Kris o carte, Dacica, care din neno-
# Rzboaiele dacice 3) ni se inftiaz4 pline

de mretie. Din partea Dacilor admirgm des-
rocire s'a pierdut iar tare se popul cu
ndjduirea vitejeasc care inmulteste piedecele inaintea dusmanilor si apr . pas cu

pas fiecare sat, fiecare pdure, fiecare ru.
Pentru a-i invinge a trebuit o stiint militar
perfectionata neincetat timp de opt veacuri.
Prin activitate, prin dilacie, prin impotri-
din Italia.
Aprarea acestui pod necesita, la extremittile sale, stabilirea de posturi intilrite, numite capete de poduri. Ele au fost executate,
eel dintiu primi numele de Pordes 3)
de prima garnizoan a Daciei, compus inc6
din anul 110. din legiunea XIII Gemen cu
virea cea mai indrtnicd, prin frica ce insufla,

Decebal se pune tare dusmanii cei mai vestiti
ai Romei, alturi cu Mitridate si Anibal .

Putin timp in urm Dacia deveni cea mai
infloritoare provincie a imperiului ; mari i
mici cetti legate cu frumoase clrumuri, aternute cu piatr: i( legiuni, cohorte si trupe de
cavalerie, lagre intrite si castele, fortrete,
coloni adusi din tot imperiul i mai cu seeing
zece cohorte auxiliare de infanterie i de dou
statiuni de flotile i valuri uriase, asigurau

traiul linistit al locuitorilor si impuneau
aripi de cavalerie.
Punctul unde fusese asezat podul isi cpilt
o important deosebit. fie prin commucatia
Romanilor cu Dacia, -- fie aflndu-se la gura
trecgtoarei din basinul de jos al Dunrii, In
eel din mijloc, fie mai trziu, ca punct central
al domniei Severinului, fie, in fine, in diverse
epoce, ca punct apropiat de diferitele fron-
respectul barbarilor .
tiere ce se incrucisar in vecintate.
Patru autori: Mariu Maxim, Fabiu Mar-
Podul ing n'a durat mult timp in bund
celin, Aureliu Veru si Statiu Valinte, au scris

pe larg viata si faptele impratului Traian 4).
Aceste scrieri s'au pierdut cu totul ; ei descriau
fdr indoial, cu amilnunte, o expeditie att
de mare, att de imbucurtoare pentru Roma,
stare. Eliu Adrian 4), fiul Cezarului, prin
apeisatei de Daci fi tributarcl Dacilor. Romanii
3) Si acest Edictum s'a pierdut.

3) Sincai zice: Theodora (dup urme, cu perimetru ptrat) fu pe stnga si Pontes (form lunga-
nuli &eau loc de bucurie, srbtorind biruinta lui Traian ; in curs de 123 zile s'au
jertfit, in lupte de gladiatori, 11.000 de sclavi
1) Criton, scriitor grec, contemporan lui Traian
care 11 urmase In toate rAzboaiele sale, citat de Lydus
(511 d. Chr.) si acesta de Hasdeu, Columna lui

Traian. Vol. VI, pag. 178, note.
2) In fata unei asemenea bogtii, un distins scriitor
contimporan nu se poate opri s5. nu adauge:
4 Iata o adevdrat expeditie de Argonauti In

Colchida .
3) loan Nddejde In Contimporanul, jurnal literar,

In Iasi.
4) Citati de Eliu Spartianu si Eliu Lampridiu,

istorici latini, din secolul al IV-lea (vezi Columna
lui Traian, anul al IV-lea, 1873, Nr. 6, pag. 91.
1) Impratul batu multi ani dearndul bani, cari

prin chipurile pe dnsii spate, aminteau tuturor
din imperiul sail, chiar celor ce nu stiau s citeascg,
strlucitele sale expeditii.
reap, ovoid, dup reparatia justinianA) pe dreapta;

el se bazeazti pe Dione Cassiu. Tot asemenea zice si
Procopiu. Si unul si altul par a se Insela: Numele
Theodora, nu era In uz pe vremea lui Traian (acest
nume fu dat, precum vom vedea, de Iustinian orasului rezidit) niciun autor nu pomeneste a Pontes
ar fi fost pe malul drept, afar de cei dintaiu doi.
Ptolomei, geogr. Alexandrin, 11 tine tot pe stnga
si 11 traduce cu Zed)yvcc, care Inseamna tot pod
(Pontes din Pons).
Dup Laurian, Pontes i Zernes ar fi fost fondate
de colonistii lui Aurelian.
4) Fiul lui Adrian Afer, vrul primar a lui Traian
(dup I. J. Bumbac, profesor la liceul c. r. In Cernauti, Aurora Romcinii anul III, Nr. 1 si 2.
114
www.digibuc.ro
adoptiune (ndscut 24 Ian. 76), urmndu-i in

imperiu, chiar in anul mortii lui Traian (11
August 117) i nainte de a ajunge la Roma,
ordond s i se ridice boltile i podeaua de
lemn o lsnd in largul fluviului 1) numai
stlpii de ziddrie expusi la vnturi, la valuri
si la ploi, condamnati sd se surpe, cu timpul,
din indltimea lor 2).
Este foarte greu sd se explice aeest fapt:
Eliu Adrian, prineipe In adevr moderat 8)
in toate (afard de superstitie), acel ce ajutase
personal pe Traian in aceastd luerare, trebue
s fi avut un motiv destul de puternic pentru
a putea face o asemenea faptd. Istoricii 1-au
supund circumstantelor. Se poate cd iubirea

de patrie, cea mai mare virtute la Romani,
cum credem sri fie si la strnepotii lor, sa-i
fi comandat s comit o eroare voluntard sau
explicat in mai multe feluri:
invingtor, pentru a popula aceste provincii
Unii au spus cd, podul putnd inlesm barbarilur trecerea fluviului, sprP a devasta provincirle romane vecine, ar fi fost cel mai mare
abandonate. Moldova, Muntenia si

udate
de Nistru, 1Vipru i Bug 1) au fost repopulate
motiv. Barbariipretind a fi zis Adrian

surprinznd pdzitorii podului, omorndu-i si
fcndu-se stdpdnitori pe trecere, o vor utiliza
spre a trece in Mesia i devasta imperiul, prin
aceleasi mijloaee cu cari noi ne-am servit In
contra lor .
Alti scriitori
si cea mai mare parte au
spus, c aceastd parere era un pretext, cu
mdestrie azcuns Iii realitate, rnsura era
dictatd de o ordinal% gelozie.
Este oare posibil ca pasiunea sd orbeascd
pand in att, un imptirat af:a de bun, un general atat, de distins ? Credea el oare c va
suplini serviciul podului cu acel al cdldrimii
sale cari ajunsese la perfectiunea de a trece
fluviul innot si a opri, pe tdrmul opus,

infesteirile inamicului ? Ne indoim.
Toate aceste afirmdri pot fi numai presupuse. E posibil ca timpul i imprejurrile sd'i
fi ccmandat aceasta. Chiar August prevzuse
recomandase aceasta 4). Nu Adrian, dar
oricare Imprat In locul sdu ar fi trebuit sd se
1) Dilthey spune c Adrian a dardmat chiar
stlpii pnd la apd.
') S. Al. Odobescu, Istoria Archeologiei, p. 368.
Forrnaleoni, op. cit., Vol. II, pag. 59.
4) Vezi testamentul lui August In Marmurele de
Ancyre.
chiar o crim, pentru a salva un imperiu.

Istoricii nu ar fi lipsit s. Ned cunoscut lumii
aceste motive, dac Cesarul, ca bun diplomat,
nu ar fi cdutat s ascundd planurile sale.

Adrian, cunoscnd arta de a domni, a trebuit
sd se prefacd asa de mult, cd in excesul sdu,
a luat, in mormnt, cu el ideile cari Pau

decis sd strice podul. Formaleoni cdut a
le ghici Popoare intregi luate Italiei au
fost, in mod imprudent, transportate, de
cu, colonii romane... Dar care a fost fructul

acestor victorii, att de Insemnate ? 0 mdrire
in numrul legiunilor si o micsorare de forte.
Garnizoane imense, Imprstiate in vasta intindere a attor noi posesiuni, au devenit oneroase pentru stat. Tezaurul public mrit,
putin lucru sau nimic, cu toate aceste ctks,tiguri, incepu de atunci a se deranja ; din toate
cuceririle lui Traian, Romanii n'au cules alt

fruct dect cunostinta de tdri i natiuni,
despre eari mainte auzise numai vorbindu-se...
Aelin Adrian, observnd goliciunea acestei

niriri aparente, se grAbi sd restrngd din
nou marginile domniei romane. Planul su
era de a abandona tot ceea ce Traian cucerise.
In Asia, el ced Persilor, tot ceea ce ei pierteritoriul de dincolo de Eufrat ;
duserd,
medita sd facd, in Europa, din Dundre, limita
de nord a imperiului. Deranjarea tezaurului
era att de mare cd el nu ar
fi
ezitat s
sacrifice numeroasele colonii fundate de predecesorul su, dincolo de acest fluviu, pentru
a se usura de greutatea armatei ce trebuia

s intretind pentru apdrarea lor ; i le-ar r
abandonat, fdrd mild, la discretia inamicilor
inplacabili, cari le inconjura, dacd amicii ski
1) Cartea lui Formaleoni, din care extragem aceste
linii, a fost dedicat ImprAtesei Ecaterina cea Mare
a Rusiei i fArd Indoiald acceptatd..., cu ideile sale!
8*
115
www.digibuc.ro
nu l'ar
fi 'lib:vs dela o asemenea hotar'ire,

care le prea irnprudcnt i periculoasd. . .
Nesturata Roma, nu putea s. aplaude o
Spre a compensa ormul, Adrian i-a dat

numele de Municipiu.
Sub Adrian, Dacia se administra de M.
asemenea politic6 i pe cnd Adrian, pe Trubo '). Sub Antoninu Piu, ctre 140, ce-
tatea era In floare i atunci Dacii, cari eqisera

explorator, gsea imperiul prea mare, Roma din tara, reintrarA cu Incetul i conspirar
gsi pe imprat prea mic ; acesta Ins 1), fiird a rest abili vecbiul regat ; dar au fost biltuti
sei se Ingrijeascei de discursurile unui popor, Imprtiati de Prefectul legiunilor din Dacia,
umilit sub iugul monarchilor std., termina re- Caiu Clodiu (150-156 d. Chr.).
ducerea stabilit abandonnd provinciile inntile i costisitoare 9.
1) Florian, op. cit. 20, pag. 18.
care Tertulian II numete Curiositaturn omnium
Astfel, neabandonnd Dacia, Adrian se
multumi s strice poduI ce o unea cu imperiul,
lsnd ea legtura s se fad' cu luntrea sau

alte vase. Daca acestea au fost motivele, fr
indoiala oh' Adrian a fcut ceea ce trebuia s
fac orice roman cu bun simt.

o Cnd gloria principilor se va msura dup
fericirea ce au dat popoarelor lor, Adrian va

fi primul dintre Impratii Romei . Aceste
cuvinte sunt Indestulatoare pentru ca fapta
lui Adrian s fie uitat. Un secol i jumtate
mai trziu, Aurelian, pornit poate de acela0
cuvnt, fcu ceea ce nu Meuse Adrian.

Timpul nu este o piedec la Indeplinirea decretelor providentei.
Urmele podului huh' ca i meirirea celui mai
mare imprat al Romei, marele Traian, nu

se vor sterge decat odat cu lumea 3).
1) Dupa obiceiul Suveranilor mari...
2) Formaleoni, op, cit., Vol. II, pag. 55-59.
3) Traian, zice Tocilescu, era Malt de statura,
oachev la fata, cu ochii mari, buzele strnse i barba
deas vi de timpuriu caruntit. Privirea lui, totdeauna blnd i hotarIta, impunea respect orivicui.
Dormea putin, mnca mai cumpatat dect bea,

umbla mult pe jos, li placea vanatoarea, dar mai ales
rzboiul care nu-1 obosea nictodata. Devi WA Invatatura, dar avea mintea ager i judecata sntoas. Era bun, bland vi lnzestrat cu toate virtutile
de orn si de Imprat.
In adevr, Traian a fost cel mai mare din Impratii
Romei. A fost ales de gase ori consul; primi de doua-
sprezece ori titlul de Imparat, a ocupat de douzeci

de ori puterea tribunitiei; sub Nerva a prirnit calificativul de Germanicus ; In anul 103, acel de Dacicus ;
In anul 110, acel de Particus ; In 104, primi primul,

dela Senat i Popor, i pe cari nimeni nu 1-a meritat
mai bine, titlul onorific de Optimus Princeps (cel

mai bun dintre principi): Toate aceste onoruri i-au
fost decernate In scurta domnie de 19 ani. Impratii
care 11 urmara, erau salutati, In scumpa lui memorie,
cu fraza: Scl fii mai fericit dealt August i mai bun
dealt Traian In fine, pentru marile lui fapte, i s'a

dat ultima onoare i singurului imparat al ttomei,
permitndu-se ingroparea in incinta Romei, in Forum ;
cenuva sa inchisa in un vas de aur, a fost avezata

sub Coloana Sd. A fost singurul imparat caruia i se
purta triumf chiar dup moartea sa (Cronica Sincai
117) ;
Sf. Grigorie Dialogul pretinde c, devi pagan,
el ar fi primit Sf. Cumunicatura.

Cand se vorbea de un orn bun, se zicea: e bun ca
imparatul Traian.
Dante (Cantul al XX) pune pe Traian in al vase1ea
cer al paradisului salt i dupa o legenda, in biserica
catolica, Traian este singurul necrevtin (pagan) in
Paradis pus de Dumnezeu, dupa rugaciunile unui
papa (Sf. Grigore cel Mare, al VI-lea secol). Cat

pentru noi descendentii oamenilor cari au servit pe
rnarele imprat, numele su se irnortaliza Intrebuin-
tndu-se a arata tot ce este mare vi grandios in

natura ; e Troianu , muntele de zapada, ridicat de
viforul iernei; Troianu valul de pamant ce In-
trerupe monotonia vesului, Calea Traiand, pe cer,

braul de stele infipt pe bolta cereasca, acea pasta
nemrginita a carei fiecare molecula lurninoasa este
un infinit sistem solar; Calea Traiand, pe pmant,
urmele voselelor fcute, de El, In Transilvania
Muntenia; Pratul lui Traian, o cmpie In Transilvania, etc. etc.
Slavii au lost atat de uimiti de gloria i faptele
minunate ale acestui imparat, cA socoteau timpul
dela epoca lui Traian*).
Nu mai e nimic mare in Univers, in al carui nume
sa. nu fie arnestecat acel al marelui (D)-zeu al Romanilor.
*) Karamzin L pag. 19.
1.16
www.digibuc.ro
Cel dintai Municipiu, dar, in apropierea

podului, a fost Drobeta, caruia Ii urma CoIonia Drobe( al).
Sub Marcu Aureliu Filosoful, 166 d. Chr.,

Dacia se administra de Caiu Rutiliu Codes ;
acesta apara tara contra barbarilor eu atata
glorie, cii i se decerna cununa mura1 i un
monuinent in Ulpia Traiana.
Sub dansul venir Goii, cari au fost batuti.

La 235 Imparatul Maxim, Tracul, batand pe
Sarmati i pe Daci, lua un nume ndoit. Un
monument descoperit In vecinatatea Severinului, atesta ea, intre anii 238--244, in
timpul imparatului Gordian, Goticul (caci
batuse pe Goti), aci se afla prima cohorta
Putin In urma, In iarna anului 171 spre
militaril de sagetasi, numita Cordiana.

Calm 255 Dacia s'a pierdut, scriu istoricii
172, Marcu Claudiu Fronto, guvernatorul Da-
timpului; un popor barbar, Marcomanii o
ciei 0. al Moesiei, dupa mai multe vietorii,

moare inteo crunt5 batalie contra Marcomanilor i Iasygiloi. 0 piatra comemorativa, in
Sarmisegetuza i o statue de bronz, in forul
lui Traian, in Roma cu inscriptia pentru c.
a murit luptandu-se cu curaj pentru patrie ,
cople0Qe .
Sunt autori cari cred ca. In timpul imparatului Aurelian, Vandalii i Sarmatii venind
cu forte foarte mari, el se vazu silit sa Oraseasca Dacia romana i sti. se retraga cu legiurile i o particica de coloni pe malul drept
este recompensa acestui sublim deVotament. al Dunarii.
Corneliu Clemens, succesorul sail, nu ramane
Se zice ea' el a fost acela care ordona strimai pe jos 0 arata aceeasi bravura in apararea carea podului lui Traian. Goii, Gepizii, Vandalii, Sarmalii, etc., devastara oraple, mopatriei.
Ahl ce ar fi devenit Ina de atunci imperiul numentele artei i culturei romane, nerespecdaca sanatoasa organizare romana, nu ar fi tad foarte adeseaori, nici chiar mormintele.
Mai aunt autori cari pretind c acesta ar fi
facut din Dacia, un hotar impenetrabil intre
barbarii, cari se gramadiau din toate partile podul lui Constantin 0 c Traian ar fi facut
In aceste regiuni ale Europei. Pozitia sa in- pe acel dela Celeiu ; In aceasta eroare pare a
arita, de oameni i natura, valurile i an- aluneca i un distins istoric national in o
turile dela frontiera, cetatile Inconjurate cu opera.' a sa, scrisa in limba franceza.
antairi i ziduri inalte, castelele i turnurile
Nu este astfel:
sale, opri caderea acelui colos, abatut de
Studiile Coloneluhii de geniu austriac, con-
ciuma, foamete, seceta i fth niciun ban In

visterie. Dacia scapa imperiul lumii, a carui
sublim i de imitat cap, ajunsese s scoata
tele italian de Marsieli insarcinat, in 1689,

cu facerea unui pod pentru trecerea, de pe
la licitatie tezaurele pretioase ale palatului

pentru salvarea patriei...
Sub Albin 0 Niger, generali lui Comod,
180 d. Chr., barbarii, navalind spre a cuprinde Dacia, au fost batuti. Pe la 192 administrator al Daciei era, inainte de a se face
imparat, Elviu Pertinace ; administratia sa
a armatei germane, comandata de Marele
uman, 'mina
blanda, o pastra acestei
provincii i dupa ce se facu imparat. Sub

Sever, 193, provincia a fost in pace. Caracala,
la 201, venind in Daeia, funda Caracalul,

numit Antina, prescurtarea din Antonina.
1) Gr. Tocilescu, op. cit.
malul drept pe acel stang aproape de Cerneti,
Duce de Baden, spre a opera in Romania,

sunt destul de serioase spre a mai Vasa o indoiala. El a fost primul care a facut chiar in
localitate, cercetarile cele mai minutioase.
La 1.858 profesorul din Viena, Aschbach,
public o monografie foarte interesant, In
limba germana, asupra podului, pe temeiul
observatiilor unui inginer militar dirf Orova
0 al unui conductor de cladiri, observatii

Mute, la 15 Ianuarie 1858, and apele fiind
foarte mici, au lasat sa se vada urmele (cramdoi lipseau,
peele) a optsprezece stalpi ;
caci erau probabil, innisipati In o insuld ce

117
www.digibuc.ro
Romanii ar fi fcut, cu ocazia facerei podului

0 care probabil pare a fi acea vgzuta la 1.858.
Dup cum am spus, felul constructiei acestor
stalpi, 0 sub ap, se constat, cu aceast

ocazie c'd era ca acelor de pe maluri: pietroaie
Worms, acompaniat, i ea, de strlucita sa

mute, de vitejii cei mai renumrti i de cele
mai frumoase femei ale Burgundiei 1).
Duji invazia de la 538, barbarii, retegandu-se, din imperiul roman, ditre trile lot,
Incareati de przi i ducnd cu dfIn0i 120.000
prizonieri romani, dezasperar pe Iusti-
cu ciment roman In interior 0 cptuOte, in

exterior, cu crmid, ptrate mari1).
Astfel, cteva secole In urrn, dou c- nian.
pAtie, pe maluri opuse, alte 18 crmpee, de
El relu atunci marea lucrare de aprare,
multr surpate- in adnc i ascunse sub unde, la care cooperase sub domnia unchiului su
au rmas nerturii netnleiturate ai mririi lui
pe care alte necesitti o fcuser s se
Traian i chezi4ii legmntului etern ce leag suspende. Relu, zic, aceast lucrare cu o
prnntul Daciei cu colonitii Romei 2).
activitate pe care nimic nu o mai micor.
Ct despre turnul ce se afl in ruine, In Aceasta a fost o oper prodigioas, care
gr4lina public, autorii li dau diferite origini: imbrti6 nu numai trmul drept al Dunrii
Unii spun c, In anul 340, pe timpul impratului Filip (Arabul), Severin, guvernatorul
Moesiei (ginerele Cesarului) 'zidi la intrarea
podului, turnul ce poart numele su i pe

care barbarii Il d'grmar mai In urrn.
Altii spun c in timpul lui Alexandru Sever,
dup intoarcerea sa din Asia, se fund aci o

cetate, care se numi Severinopolis 3). Noile
castre Severiane (pe urmele celor stricate de
Goti, pe la 200 ?): din care nume rmase

apoi, oraplui, acel de Severin.
Un roman, ducele Severinului, lu parte, cu
700 cavaleri, la nunta lui Attila. La aceast

solemnitate el purta titlul de Ramunc Duce
de Vlachenland Roman duce din Tara Vlahilor,
unii autori Il dau de Duce al Severinului. Impreun cu voinicii si, frumo0
impodobiti, au mers, pe cai mndri i iuti,
ca pskile In zbor... s fac6 parte din multimea de domni, slviti i viteji, vorbind diferite limbi i reprezentnd diferite neamuri,
cretini i pggni, cari veniser In escorta
regelui Hunnor, s srbtoreasa la Tulna,
pe marginile Dunrii unde pn mai dunzi Archiducii austriaci aveau obiceiul a e0
intru intmpinarea logodnicelor lor nunta
regelui Attila (Etzel), marele i slbaticul cuceritor, cu Kriemhilt, frumoasa viiduv dela
interiorul provinciilor Scitiei, Mesiei, Dardaniei i Traciei, dar dincolo de fluviu, toate
punctele importante ale trmului stng, cari

fuseser abandonate de dou seeole. Singidunul, Viminatiu, Bononia, Raliaria, Novele,
in un cuvnt, toate marile cetti ale Mesielor,
de sus 0 de jos au e0t din ruine ; toate au fost
reparate, multe au fost marite: din simple castele, au devenit orae ; turnurile se transformail In citadele, dup necesittile situatiei.
Pe trmul stng, forturile lui Constantin 0 ale
lui Maxentiu au fost reocupate i Turnul care
altdat servea de cap de pod puntei lui

Traian, despre partea barbarilor, ridicat sub
numele de Turnul Theodora, nu dup al

surorei sale, ci dup numele sotiei sale,
fiind prefectul Moesiei Mundus, domin din
nou trecdtoarele fluviului. Mica Scitie, drumul
ordinar al incursiunilor nomade, primi numeroase uvraje Intrite, att de partea fluviului ct i despre acea a mrii. Pe aci se
gseau vechi castele drmate, din cari Slavii
Ii fcuser cuihurile lor ; se gonir aceLi
tlhari pentru a repune garnizoane romane.
In fine in interiorul tarii, intre Durare

Hmul, puse s se fortifice tot ce a fost suscep-
tibil de a fi. Pe ici pe colo, el construi mari

1) Les Niebelungen, trad. Laveleye, XX, XXI,
1) Comentat dup AI. Odobescu, op. cit.

2) Ibid.
2) Heliade, Istoria Romdnilor sau Dacia gi Romdnia.
XXII, pag. 194-209 Paris 1866, cit. de Al. Papadopol

Calimachi, In Dundrea En literaturd gi tradilii, pag.
60/368 public. Academiei.
118
www.digibuc.ro
incinte crenelate, proprii a primi, In caz de

invazie, pe rani, cu familiile lor 1).
Iustinian I, InfiinteazA in anul 547, In
Severin, prima episcopie, originea celei dela
moare pe cmpul de btaie
Rmnicul-Vlcea 2).
mite s' domneasc in conditiunile fratelui ssau

la Targoviste.
Se mai spune dup alti scriitori, ch. aci a

fost o mnsstire zidit sub patronajul Sf.
Severin, apostolul .Duneirii, care in -Vremurile
i fratele s'au,
Brbat, prins, este dat pe mna regelui ungur,
un copil, care Ii da viata, in schimbul unor

mari sume, Ii primeste jurmntul si-1 tri-
In al XIII-lea secol, zice cronica lui Hurul ( ?) Romnii din Galicea (denumirea Tarii
vechi, ar fi propovkluit crestinismul prin munteneVi pe atunci) si dela Olt (Severin)

aceste locuri
).
La anul 800 d. Chr., castelul Severinului

era In bun6 stare si era capitala Banatului
Olteniei 4).
Al IX-lea secol, al erei crestine, vdzu

ngscndu-se in ph.rtile Severinului, cei doi
frati Metodiu si Constantin (Chiril), inventator alfabetului chirilic, din litere latine
grece 9.
Pretentia unora din autorii unguri c'6, din

latino-manie, Romnii ar fi fcut din vorba
ungureasc6 Zrni numele de Severin, este
imi pare, prea trasa de par.
In evul mediu Romnii au intgrit acest loc
cu zid i sustinur6 aci multe lupte cu barbar, mai ales cu Ungurii. Banatul Severinului cuprindea in sine Oltenia, Hategul
partea oriental6 a Temisanei. Intre 1160-1170
&Are Severin se al'aturd ducatul transilvan al
Fgrasului i apoi ambele se naresc treptat
puser dup imitarea organiz5rii Moldovei

un cap mai mare, peste toate scaunele
si-1 numir Ban, ca in vechirne, capul legiunii de Severin.

La 1260 Bulgar prad cu foc i sabie Ba-
natul Severinului, de unde Magistrul Laurentiu Ii respinge, lundu-le praile i Mandu-le multi prizonieri.
La 1315 ( ?) Carol Robert, regele Ungariei,
din dinastia Angevinelor, de origira francez6
si civilizatie italian Ii alese Timisoara ca

resedint, imbundatind i fortificatiile Lip ovei .
La 1330 luna Septemvrie, el cari mai venise

si in 1323, trecu in Tara-Romneasc', In capul
unei armate puternice
inconjurat de cei
mai mari demnitari ai si, clerici i mireni
contra Jai Alexandru Basarab, ca s se ilzboiascA cu el ; cu aceast ocazie, el lu Severinu11) Kira via 2) ; dar fnd btut se
prin tot malul nordic al Dungrii Odd la intoarse cu rusine in Timisoara, travestit
Ctre 1240 Mongolii, cari r6spndiser6
groaza pn In inima Bulgariei, se intlnesc
in Oltenia cu un Basarab-ban, care rmnnd
invins, se retrage In munti. Catre 1272, un

Litean Vod, cu fratii si, cuprind Banatul
Severinului si se declar neatrnati de orice
legAtur. Se bate
bate, in mai multe
rnduri, pe Srbi ; apoi cu Ungurii, comandati de magistrul Gheorghe. Litean (Latin)
1) Hist. d'Attila, I, pag. 326-327.
9 Andrei aguna mitropolitul, Ist. Bisericeascit.
') Aaron Florian, Manualul de Istoria Principatului Romdniei, pag. 35.
4) Hasdeu, op. cit.
') Mrescu, Ist. Romnilor.
prost, de unde plec la Vissegrad 8).

Care 1365 Ludovic (cel Mare) regele Ungariei incepand luptele contra lui Stratimir i Bulgariei cuprinde i restaureaz6
castelul Severinului fkut, cum se credea
atunci, de Septimiu Sever 4).

La 1370 se mai adaug6 la Severin ducatul
Amlasului i astfel, Incetul cu Incetul, din
cuibul primitiv aruncat de Romani in Severin,
1) Turoczius (cit. de Sincai, I, 307, op. cit.).
9 Constantin Cpitanul, Istoria Pirei Rottulnegi
(Mag. Ist. I, 9).
Turoczius, Hungaria suis cum Regibus, Tyrnaviae 1768, pag. 368. (Cit. Baron de Hurmuzaki,
vol. I, pag. 233).
4) Bonfinius, Lib. I, Dec. 1 ; Lib. X, Dec. II,
An. 1726. Vol. 6, pag. 396, etc.
11.9
www.digibuc.ro
ia natere Tara-Romneascg, care ajunge la

suprema expresie de vitalitate, cuprinznd
cate o bucat din Moldova, alta din Transil-
sustinuti, penttu domniatrii, de Than Corvin
vania, alta din Timisana, etc. 1).
vultur negru cu crucea In gur) ridicA armele

asupra Cdlrilor Teutoni, cari ocupaserii Severinul, ce li se druise, pe la 1247, de Bella
IV-lea, i dup5.' ce-i goni, intr in Transil-
In timpul domniei Marelui Mircea, avu loc

la Severin, intlnirea sa cu Sigismund, regele
Ungariei, spre a conferi impreun contra
Turcilor 2).
In toamna anului 1394 teribilul Baiazid I
de Hunyaae (ca unul ce era din aceeai fa-
milie, avnd aproape, acelai blazon: un
vania 1).
Dorinta de a nu lsa pe aceti
Caldri de lerusalim de a se imbuiba la Se-
trece Dun4rea, la Severin 1 nvglete in verin, a fost, zice printele literaturii romne
Oltenia. Mircea se vede in alternativ5: sau (nemuritorul Hehade), o cauz cari grbi
s lupte i s cad cu glorie sau s5. se supun6 unirea Olteniei cu Romnia mare 2).
cu ruine.
La 1479 Turcii, sub Mahomet II, comanB5t5lia se d la Rovine, lng6 Craiova, la dati de Vizirul Alibeg, Wand o expeditie
18 Octomvrie, in niste locuri Mltoase. Ce contra Ungurilor, au luat Severinul i i-a dcarnagiu trebuie s fi fost In lupt, deoarece rmat zidurile. Capitala Banatului se mut,
ploaia sgetilor intuneca lumina soarelui ? Inai la Strehaia, apoi la Craiova.
Baiazid se sperie, fuge peste Dudre i un
La 1493 Baiazid al II-lea inconjur Setratat de pace, termin campania 2).
verinul. Comitele Timioarei, care comanda
In 1430 Vlad III, supranumit Draconele cetatea (ceea ce probeaz c5. Ungurii, profisau Dracul (dup o decoratie, avnd aceast tnd de incurctura Romnilor cu Turcii,
figur, ce-i plcea s'o poarte), spre a-i asigura
domnia contra pretentiei boierilor Dneti,

I) Hasdeu, Istoria Critia a Romanilor, vol. I
ed. II.
2) Heliade, Dacia i Romdnia, op. cit., pag. 98.
Catre 1355 sub domnia lui Alexandru Basarab,
In urma unui sobor compus din sfetnicii clerului
roman si alpi, straini, ca patriarhul Constantinopolei,
mitropolitul Tarnovei, mitropolitul Vidinului, al DoSeverinului, al Albei Iuliei, al Prislavei-,
brodiciei,
al Belgradului si multi alp arhierei i cuviosi arhi-
mandrip ai Wei
se hotrl sa se ridice titlul de
Mitropolie a Riturilor, pe care II purta pan atunci

Episcopia Severinului i s se dea episcopiei Argesuhii,
careia i s'a mai dat i jurisdictia asupra Ungariei iar
Episcopului de Arges dreptul de a se numi Mitropolit
al Ungro-Valachiei.
Episcopia Severinului, din cauza deselor invaziuni
ale barbarilor de apus, dupa staruinta Mitropolitului

Anthimios (altii spun Atanasie) se muta la Rarnnicul
Valcei, sub numele de Archi-Episcopia noului Severin.
La 1497 Radu al V-lea, cel Mare,dup Indemnul

fericitului Niphon, mitropolitul Wei i fost patriarh
al Constantinopolului, ti ridica arbitrar titlul de Archi,
recunoscandu-i-se Insa dreptul de precdere sau In-
taietate, la vacanta de Mitropolit sau In mice obteasca adunare *).
ocupaser Severinul i. Il reintrise), prinse

1) Marescu, Ist. Rom., pag. 199.
1) Chestiunea stabilirii calarilor Teutoni, Ordinului
Teutonic, In Dunarea de jos, a fost de mai multe

ori pusa pe tapet, WI, din fericire s se poat realiza.
La 1247 (*incai I, 269 si 270) Bella IV regale

Ungariei d prin o diploma, tinutul Severinului cavalerilor Ionip, pentruca Il ajutase s goleasca Wile
de Ttari.
La 1358 cand Principatul Moldovei nu se urzise
pe deplin, Lituanii, pagani, dar cari voiau sa treaca
la crestinism au cerut Imparatului german pamantul
Moldovei.
La 1391 se propuse a li se da Serbia.

La 1427 Imparatul Sigismund ceru ca ordimd
Teutonic sa fundeze la Dunare o colonie care sa
lupte contra Turcilor.
La 1437 acelasi Imparat, strui la Papa si la Consiliul dela Basel, sa se ia Intregul ordin, din Prusia
sa se aseze la frontiera Turciei.
La 1458 1463 si 1464 Casimir al IV-lea, regele
Poloniei oferi acestor clari Intreaga Polonie.
La 1494 In Conferinta dela Leutschau (In comitetul
Zips, In Ungaria) regele Albert, al Poloniei, concepu,
tainic, cu fratii sai, Vladislav, regele Ungariei

Idexandru ducele Lituaniei, perfidul plan sa goneasca
sau sa piarda pe stefan cel Mare i sa dea Moldova ordinului Cldrilor Teutoni *).
Tocilescu, Ist. Rom., pag. 62.

'9 Veit jurn. Voinla National4 din 30 ai 31 Ianuarie 1885.
Revista lui Tocilescu. An. II, vol. IV, pag. 482
120
www.digibuc.ro
multi Turci, pe cari puse
-i ucida cu o perite cu tufi a celor dintai zidiri, acele

nespusa tiranie: pe unii i-au legat de pietre ale carantinei (pe culmea dealului din stnga
de moara, pe altii i-au cusut in saci i aa gradinii privita de pe Durare), cam pe la 1.825.
i-a aruncat in apa, pe altii i-au dat porcilor
Progresul merge, se vede, incet caci sub
mai flamnzi de i-au mncat, etc. 1).
Kisellef, Severinul era o mahala, Banovita,
In anul 1500 regele Ladislav al II-lea, cu 17-18 case. Acest general decreta, la 22
ordona sa se intareasca cetatea Severinului, Aprilie 1833, cumpararea moiei Severinului,
BA se adune provizii iar banului s se trimita
caraui, taietori de pietre, zidari, etc. 2).
La 1667 dela Schelea Cladovei la gura Topolnitei, campul forma o moie, cu numele
de cmpul Severinului i apartinea familiei
cu banii Statului, din enalul Dunarii, pentru

aezarea pe dnsa a locuitorilor din Cerneti.
Mai la urm le trimise chiar bani.
Dupa Kissellef, domnii Alexandru Ghica
i Barbu firbei au intervenit i au ridicat
Buzetilor, descendentii lui Preda (Ora la
acest nou i frumos ora.

La 1841 s'au stramutat aci autoritatile judetene, cari erau pana atunci la Cerneti.
anul 1843).
Pe la 1689 dupa cum reese din cartea Contelui de Marsigli, acest camp era pustiu i nu
se afla pe el dect ruine.
La 1851 s'a stramutat in Severin i. agentia
La 1726 Impratul Carol VI da baronului
Societatii vapoarelor pe Dunre, luand terenul pe 40 de ani 1).
Undler ordine relativ la administratia Olteniei.
Oraul ia din zi in zi o desvoltare mai mare
gratie comunicatiilor lesnicioase, prin mij1739) Austria inapoi ambele Orove precum locul aburului, atat pe apa cat i pe uscat.
Gaud apele scad, de pe platoul gradinei
i. Banatul Craiovei, Turcilor.
La 1739 Imparatul Carol al VI-lea da lui publice, una din cele mai frumoase din RoLobkovitz instructiuni relative la evacuarea mania, se vad largile picioare ale singurului
pod principal ce a fost vreodata construit in
Olteniei.
La primirea Olteniei (1739) dela Nemti, cursul inferior al Dunrii. (exceptie cel dela
Turcii voesc sa desparta Muntenia de cele cinci Cernavoda-Feteti). Ele au fost examinate,
judge ale Olteniei i s faca sub dragomanul cu scaderea apei din 1858, de Academia RoPortei, Alexandru Ghica, carp se oferea s ma.* in aceleai circumstante, in 1882, gaplateasca 219 pungi de bani un exarhat ; sindu-se in aceeai stare ca 24 ani inainte i
dar Const. Mavrocordat nu se supune, prode care am vorbit. Romnii veneau in peletesteaza i izbutete sa ia inapoi cele cinci iinaj, pentru a vizita aceste pretioase urine
judete, pe cari le alipete la tail 8) ; nu scapa ale glorioaselor opere ale strabunilor lor.
La pacea dela Belgrad (la 1.8 Septemvrie
insa fail a plati banii.

Dupa un timp indelungat de uitare, Prin-
Ceva mai la vale de piciorul podului, se afla
o vale in care se pretinde ca Romanii au
cipele Alexandru Ghica restabilete din nou

Severinul, incepnd cladirea, pentru a patra
aruncat multe inscriptii i pietre, spre a nu
oara, pe ruinele unui vechiu, intins si in-
Ceea ce este surprinzator, zice un scriitor,

este de a vedea cum aceasta, atat de folositoare i atat de importanta comunicatie
semnat ora
movile de ruine i pietre acol
1) Engel, Hist. Valachie, vol. I, pag. 183. Ce contrast In acele fapte si acele petrecute cu ocaziunea
darului sabiei, de studentii unguri lui Abdul-Keriml
De bunl seam, Dumnezeu a inventat lumea ea sa
distreze cerurile...
2) Idem.
3) A. Comnen Ipsilanti, pag. 345 (trad. Calimachi,
edit. Academiei, pag. 471. Engel (incai, III, 294).
fi luate de Turci i duse la Cladova sau Vidin.
(podul), disparuta de 17 secole, nu a fost,
in tot acest timp, ridicata, reparata sau

inlocuita.
Dui:A' ruine, Turnul, un fel de coloana

(11. m. inalt, 9 m. lungime, 21/2 m. gros),
1) Frunzescu, op. cit.
121
www.digibuc.ro
se vede a fi zidit din piatr necioplit i nu

pare a fi din timpul facerei podului ; el se
macina din an in an.
Se vorbea despre Osirea unui amfiteatru,
prin intrebuintarea, aceleia ce s'a putut, cu

inlesnire scoate, la refacerea i repararea, de
csrui scut era locul i izvoarele minerale din

vecinUate 1).
Alexandru Sever, cum se tie, fundase, in
anul 220 d. Chr., pe ruinele Pontelui Severinean o cetate. In timpul imperiului RomnoBulgar, aceast cetate a fost numit de Slavi
Cernigrad (Cetatea Cernei, chiar orapd negru) ;
drmndu-se, numele s'u trecu acestui nou
Turci a cettilor Cladova i. Vidin, pe vremea

lui Constantin Brncoveanu.
Persoane pioase, iubitoare de conservarea
putinelor i importantelor monumente ce ne
ora (Cerneti), fundat, dup devastarea Severinului, de soldatii lui Mahomed al II-lea,
pe la 1479, in trecerea vizirului Ali-Bey Pap,
la fzboi contra Ungurilor 2).
mai iimn dela strauni, au ingrijit de intretinerea lor. Vom cita urmbltoarele fapte, cari
vorbesc dela sine: pe la anul 1836, fposatul
toate c6" se pretinde c51 acest nume ar deriva
In grdina Maioresei.
Pietrria, spune traditia, a fost imputinat
Din Cerni-grad Romnii au Mcut Cerneri. (cu
din romanul Cernetius, ce se crede c6 a fi

purtat oraul primei colonii 8), nume ce-i
din Cerneti, i-a Mcut dou proptele de zid, rmase pan' astai.
In toamna anului 1689 Margravul de
i pe la anul 1869, Dimitrie Caluda, din Severin, asemenea 1-a mai intrit, fcnd lng6 Baden trecu Durfrea, de pe malul drept
pe cel stng, la Cerneti, in capul armatelor
dnsul i un balcon de stejar 2).
Acest zid s'a numit i. se numete Turnul imperiale, dup ce luase Niul, Cladova, Vilui Sever, dela care s'a addugat la numele dinul, etc. El anuntA prin Colonelul conte
de Schlik pe Domnul Constantin Brncooraului, expresiunea Turnul.
Ct despre pod, din toat splendoarea lui, veanu, cd va ierna in Romnia, invitndu-1
nu mai rAmn deck, urmele capetelor i s4 fac6 armatei provizii in valoare de 700
Grigorie Plepianu 1), fiind profesor la coala
picioarelor sale, pe cari oricine le putea contempla de pe inltimile dimprejur, cu ocazia

apelor mici 3).
In ziva de 22 Noemvrie 1869 se vzu cea mai
pungi de bani 4).

Cu aceast ocazie Colonelul de geniu austriae, contele italian de Marsigli 5) a fcut
nite studii foarte importante asupra Du-
splendida parad ce a avut loc pn in acel
n6rii, din aceast regiune, pe care le public6
timp la Turnul-Severin. Principele Carol prezint populatiei severinene pe consoarta sa,

Principesa Elisabeta de Wied, viitoarea, prim6
(in latinete) sub titlul de care vorbir6m
i scump regina a Romniei.
JidoVita, invocnd, poate pentru a salva
16. CERNETII.
Ansbach crede eh' aci era Trans Dierna.
La Cerneti, lnga Topolnita, era in vechime scaunul legiunii a V-a roman6, sub al
(in note).
El a fost care a sMtuit facerea podului la

2) Frunzescu, Dictionar Topografic, p. 431, col. I.
3) Se vorbeste, in unii autori, chiar de un Jupiter
Cernensium.
4) Sincai, op. cit., vol. III, pag. 150.
2) Credem c5. facem bine c amintim de un primar,
5) Marsigli (L. Ferdinand, conte de) geograf si

naturalist ; ndscut In Bolonia la 1658, mort la 1730.
care In inocenta iubirii de conservarea resturilor

de ziduri, rAmase dela strauni, cu ocazia trecerii
Suveranului pe acolo, a atruit Turnul lui Sever
Militar austriac, prizonier la turci, liberat. In 1703

lAsand sl se ia cetatea Brisach, de ducele de Burgundia, fu condamnat la degradare.
1) Frunzescu, Dictionar Topografic, p. 434.
Scrise, intre altele, Descriptia geograficcl f i istoricii
(istoric).
3) Cu nivelul corespunzator 6' 6" Pegel (scara la

Orsova) navigatia este sigur pretutindeni.
a Duntirii in latineste hi 1726. In frantuzeste Starea

militarti a imperiului otoman, In 1732.
1.22
www.digibuc.ro
ruinele podului lui Traian, ea' acea locaA gratiat viala celorlalti sapte, batandu-i
litate nu se mai preteaza la facerea unui mns foarte cumplit ').
pod.
La inceputul miscarii nationale, in FeIn 1695 Sultanul Mustafa al II-lea, dupa bruarie 1820, Domnul Tudor puse mana pe
ce batuse i risipise armata generalului au- acest oras.
Intre Cerneti i Dunare, se AA un platou,
striae Veterani, trecu spre a se intoarce in
capitala sa pe la Poarta de Fer, la Cerneli, imprejurul caruia a avut loc mai multe MUHL
Septemvrie), Maglavit, Rast,
Pe acest platou se vad mai multe urme de
Maces, Bechet si se indreapta spre Turnu.

La Or lea, imbraca pe Brancoveanu i pe
12 boieri, cari Il insoteau, cu caftane noi ;
apoi ajungnd la Turnu, se imbarca in caic
fortificatii, al caror nume, cum se stie, in

vechea limba romana, era Metereze 2) qi
Cusmir (27
trecu, CL
toata curtea sa, la
Nicopoli.
Acesta fu unul din rarii sultani care a trecut

ca amic pe teritoriul romanesc. Brancoveanu
dupa ce mai ramase pe mal vreo trei zile,

spre a regula cu visteria imparateasca oarecari chestiuni, se duse apoi la resedinta sa 1).
In Octomvrie 1800 trupele lui PasswanOglu au trecut Dunrea la Cerneti. Boierii

din Craiova fug mai told ; au ramas, numai
care si ramase localittii. Acest platou, care

domina, de o parte cmpia Severinului, de
alta Dunrea, pare s fi avut pe dansul

intariri Ina din timpurile cele mai vechi.
Ele se prezint, astzi, ca resturi de lucrari ori
redute, inconjurate de mai multe santuri

adnci. Acele ale caror urme se disting mai
bine sunt fcute de Rusi bine inteles cu
ajutorul locuitorior dimprejur, in timpul
rzboiului din 1807 si 1828.
In acest punct a avut loc lupta contra
Locotenentul domnesc i Naztrul dela Brailai
oardelor nedisciplinate ale lui Passwan-Oglu,
care era trimis pentru a comanda Turcii ce
de care vorbiram mai sus.

Ocuparea acestui platou era recomandata
de generalul Langeron spre a tine in respect.
for-W*1e Cladova i Orsova 3).
In luna August 1809 Turcii, in numar de
6-700, au trecut Dunarea, intre Cladova
Orsova si au ocupat Cernelii. Colonelul Ieltukin, care comanda acest post important,
se aflau in Craiova 2).

La 7 Decemvrie 1.800 are loc la Cerneti o
mare batalie, intre Romani
i Turcii lui
Passwan-Oglu, cari au fost respinsi 2), pentru
moment, cad in urm6 Romanii sunt invinsi

de acestia, Turcii primind ajutoare. KaraMustafa, generalul lui Passwan, cuprinde
Craiova 4).
La Cerneti a locuit mult timp Tudor Vladimirescu, inaintea revolutiei sale. El ii avea
aci proprietatile in cari petrecea, oricand alte
imprejurri nu-1 impiedecau (cu fuga peste
frontiera sau functia de vataf al plaiului

Closani).
dar care nu avea nici curaj, nici hotarire,

nici cunostinte militare, indata ce zri pe
Turci, abandona intr'un mod las, postul sau
fugi spre Craiova.
Pierderea Cernetiului punea in mare greutate apararea Olteniei de Rusi. Generalul, din
Oltenia, Issaiew, intelese aceasta: el trimise
La 1809 el a taiat, aci cu propria sa meta,
pe bravul Lt-Colonel Acht, din regimentul
sapte din 1.4 srbi pe cari i prinsese spionand
Malo-Rusia, cu batalionul au de 100 (1)
pe Rusi ; era decis sa-i taie pe toti, daca nu

s'ar fi rugat de el un boier, anume Colun-
oameni. I s'a mai dat un batalion de rezerv,
acel din Siberia, tot de 100 oameni, un
beanu.
1) C. D. Aricescu, Istoria revoluliei romdne din
1) Radu Greceanu (Mag. Ist.), Cap. 37.

3) Aaron Florian, op. cit.
1821, pag. 29.
3) Frunzescu, Dicrionar Topografic, p. 106, col. II.
tificatia permanent:a.
3) Docum. Acad. Supl. I, vol. III, lase. La, p. 67.
4) A. Florian, op. cit.
2) Meteriz, turcqte, inseamn6: paralele, din for-
123
www.digibuc.ro
se urear pe dealul Cernetilor 0 imianului

0 acolo s'au fortificat.
pe Ieltukin sub ordinele lui Acht.
Intr'o dimineat pe un timp intunecat, ei
La 19/31 August Acht inconjurg. 0 ataca au fost atacati de Turci 0 dup o lupt de
Cernetii ; Turcii se intdriser in o casa minat ; mai mult de trei ore, Ruii au dat sema fost nevoie s se dea asalt casei, precum 0 nalul de retragere. Ei se infundar, cu
retranamentelor, in adevr, ridicate in grabg. totii, in tufanurile dela Orgutova 0 Pietrele
0 putin perfectionate.
Roii.
Acht le bombard mai inti 0 Turcii,
In aceast lupt au murit vreo 30 rui 0
imitnd exemplul lui Ieltukin, au fugit, cu vreo 5-6 panduri.
toate c vedeau un ajutor ce le venea din
In timpul taptamanii ce urna, pandurii 0
Cladova 0 la care ei se reunir. Acht ar fi Ruii aeandu-se la Bistrita, Turcii au dat
putut impiedeca aceast reunire 0 a luat foc Cernetailui, care arse mai tot. Aceast
tot ce se afla in cas, dar nici el nu se atepta ardere s'a intmplat in ziva de 6 August ;
la o fug4 aa de urgent a inamicului.
ea a fost cea din urm 0 de aci comuna nu
Turcii au fost urnariti ; li s'a omorit vreo s'a mai ridicat. Dula ce Ruilor le veni
60 de oameni. Cernetii fu reluat 0 forti- ajutoare, ei' s'au ldsat la vale 0 s'au infrit
ficat 1).
la *ftianul ; apoi parte din ei au plecat contra
In Decemvrie 1.812 o band de vreo suta lagrului turcesc, ce se afla pe cmpul Sebatalion de panduri, dou companii de cazaci
de Ural i regimentul de Penza ; Issaiew puse
de Srbi, cu un ef nuriiit Khayta Velik,
verinului.
trecu Dui-area la Cerneti, unde omori cteva

persoane si jefui cteva case 2).
La 1828 tot in acest punct s'a V4zut ciocniri
Lupta incepu din nou, Ruii se prefeicurd

c fug 0 s'au oprit la imianul ; Turcii ii urm-
printele doctorului Dimitrescu-Severeanu

povestea aceste lupte:
in urm6, Turcii, cea mai mare parte cavalerie,
Dup btglia dela Schela Cladovei, Ruii

0 Romnii se retraser spre Cerneti, care se
afla pustiu. Pandurii, dup vechiul obiceiu
romnesc, petreceau zilele in jocuri 0 cantece, and primir ordinul A' fie gata de lupt.
Ei se adunard pe cmpul Severinului, unde
au fost lsati de gard iar Ruii incepur a
lucra fortificatiile dela i.mianul. Romnii se
aflau in ambele tabere inamice: unii urnd
barbaria turceasc6, se aflau in lagrul rusesc ;
altii dispretuind jafurile 0 cnutul musalesc,
merser in ordia musulman, sub numele de
panduri. Solomon 0 ctiva cazaci 0 doi panduri au trecut in insula imianului 0 au pus
foc fermei unui turc bogat ; acesta, spre a-i
rdzbuna, trimise vorb eh' va veni cu puteri
mai intaiu in cmp iar in urm (Ruii retrgndu-se) inapoia fortificatiilor. Lupta a
rir pan6 la Topolnita, apoi s'au inapoiat

intre Rui 0 Turci ; Ruii aveau in ajutor iar50 in lagrul dela Severin. Cnd Romnii
cetele de panduri mehedinteni. Iat. cum 'i Ruii, s'au intArit acolo, ca vreo trei zile
mari i va arde Cernetii. Romnii 0 Ruii
Deliiieir ca din pmnt 0 i-a atacat

fost inegal: Turcii trAgeau din cmp 0 Ruii
de dinapoia intriturilor. In aceast lupt,

Turcii neavnd niciun succes, s'au retras ; dar,
peste o saptamnk apar din nou. De astdat
s'au luptat mai mult. In cele din urmg, Turcii
s'au retras la Cladova 0 Ada-Kaleh. Biruinta
a fost a Ruilor
biruiau,
o cki aa ziceau ei, cnd
iar cnd erau luati pe goan,
spuneau ea' aceasta li se intmpla din cauza

pandurilor cci sunt progi (1)1) adaog6 mar-
torul ocular. 0 parte din Turci s'au int6rit in

satul Cire, din plaiul Cloani, unde le veniau
ajutoare dela Ada-Kaleh 2).
1) Nu vorbi tot asa dup5. Plevna.
1) Docum. Acad. Supl. I, vol. III, fasc. I-a, p. 196.
2) Dui:4 V. Dimitrescu-Severeanu, op. cit. Revista

Lit. Archeologie f i Fdologie de Gr. Tocilescu, pag.
9 Docum. Acad. Supl. I, vol. II, pag. 701.
175-177.
124
www.digibuc.ro
Cernetii a fost mult timp reedinta jude- cari, invingndu-i, au spulberat cetatea. Le-tului. In epoca de marire a Romnilor, sub genda mai spune cum cavaleria ungureasca,
Mihail cel Bray, la Cerneti se afla cea mai ca s scape, avuse grij s potcoveasc6 caii
insemnata capitenie a Banatului Craiovei: invers.
Ceipitenia cea mare a Cernetului de margine.
Tot pe valea TopoInitei, mai jos ca doi
Rmita acestei capitenii a tinut pan la kilometri, intre Baloteti i Scanteeti, se
18301). In vechea organizare a armatei noastre gasesc in pmnt arm de zideirii vechi
aceste capitenii erau intrebuintate, in timp mai multe morminte, de ambele parti ale
de pace pe Ing garnizonarea oraelor i a raului. Localitatea se numete, de locuitori,
trgurilor s' pgzeasca, pe rand i frontiera Martalogi ; la rdsarit de Scnteeti se aflau
care In vechime se fcea cu mare severitate. o multime de morminte romane numite de
Dela mutarea capitalei districtului la Se- locuitori ale uriaelor sau ale jidovilor (in
verin, aceasta comun a pierdut neincetat din acea localitate prin expresia: jidovegi se
valoarea sa ; a zidire important mai ramnea intelege uriai).
In picioare, din antica sa splendoare: biserica
In 1869 Bolliak descoperi urmele unui
Sf. Treime, zidit de loan Ghica, pe la 1690. templu roman iar traditia spune c aci era
biserica i un targ, precum i un pustnic,
care dup ce sttuse vreo 20 ani, a disparut,
17. VALEA TOPOLNITEL
dup ce-i stricase singur coliba. Printre mor-
Aceast vale ca i localittile dimprejur, minte, se gsesc i multe unguresti 1).

este destul de interesant, prin nenumgratele
resturi. de zidiri romane: Intre Topolnita i
18. sS'IMIANUL.
comuna Balotesti, pe marginea drumului ce
imianul este renumit pentruca aci s'au
suie muntele Godeanul, aproape de poalele
lui i la o inltime dela nivelul mrii, cam gusit cociuge de piatra i pietre romane cu
la 100 m, se vedeau urmele unei fortificatii de
piatr, al carui perimetru pare s fi fost
in forma de elipilt. In multe parti zidul este

In flint:6: in unele locuri, chiar acum are o
inaltime de doi stnjeni. Spatiul ce ea cuprinde i pozitia locului dimprejur, spun in
destul c' aceasta fortreatA a servit numai In
timp de fzboi sau poate i in timp de pace,
dar, in acest din urm caz, numai ca punct
militar de paza. Vechimea sa nu s'a putut

preciza pn acum, nefiind cercetata de
oameni specialiti. Regretatul Bolliac (Mon.
Oficial Nr. 223 din 1869) a vizitat-o i ar fi
aflat dela locuitori c6 se numea Didina Dachilor. D. Severeanu (V) ar fi auzit in locaMate numai Didina i Cetatea romanei. Muntele se numete Godeanul iar locul unde sunt
ruinele, Greidetul. Locuitorii o mai numesc
Cetatea lui Mateia. Romnii uniti cu Ungurii,
ar fi sustinut aci o lupt contra Ttarilor

1) N. Balcescu, Arta militard la Romai.
fara inscriptii.
19. BATOTI.
Ca la doi kilometri mai jos, de comuna Batoti, pe malul Dunarii, se af1 un loc ina1tat,
pe care era pus un pichet de granit, numit

Ceteitua. In partea din spre apus, are un
ant foarte adanc, lat de vreo 10 metri,

numit Hunia, care coboard spre fluviu. Aci
s'au gasit cramizi romane, cioburi de vase
si chiar monete antice.
20. OSTROVUL CORBULUI.
Ostrovul Corbului sau Corbova (cum o nu-
mesc slavii) Ouprinde inteinsa, in pmnt,

multe urme de zidrii, felurite cioburi de
vase vechi precum i o multime de nrmizi
romane 2).
1) V. Dimitrescu-Severeanu, In interesanta descriere
citata mai sus.

125
www.digibuc.ro
21. BRZA-PALANCA.
si cari dominau pe cel de al treilea. Se putea
Brza-Palanca, se afla pe locul ocupat

oarecand de cetatea roman Aegeta (mai
prea bine lua acel de la Dunre dar nu se
in urrn Vetislau 1). Ea a servit de lagr

legiunii a XIII-a romank in timpul sederii
sale in Moesia superioarg. In apropiere de
douil 1). Predarea acestui punct inlesni unirea

Rusilor cu Srbii.
putea tine in el fr a avea pe celelalte
acest oras se vd si urmele fortretei romane2).
22. ISVO.RUL FRUMOS.
Ruine se mai gsesc la satul Corbova, in
In hotarul numit Izvorul Frumos, in marginea Dunrii, se gsesc in pmnt urme de

zidrii romane ; traditia spune c' aci ar fi
fost o mare schele.
dreptul mahalalei, din Batoti, Cetei(uia. Ele

sunt descrise in studiul contelui de Marsigli 3)
sub numele Corvingrad (Orasul lui Corvin) si
prezintate in figura XXXIII 4).

Ruinele dela Brza-Palanca au fost descrise
de Marsigli, sub titlul de Peileincuta 5). La
vale de Brza-Palanca, intre Aquas i Dorticum,
pare s fi fost 6) Novoburgum, insemnat prin

aceea ea' aci se afla, oarecnd, sediul legiunii
a XIII-a 7).
In luna August 1809 &Arbil, indat dup6
luarea Deligradului de Turci, evacuark fr
a distruge, Brza-Palanca, cu toate ea' transportul de arme si munitiuni ce le era destinat
Un drum roman, pleca din hcest punct

si apuca prin hotarul comunei Burila, peste
Devesl, la Batoti ; continua peste hotarul
comunei Rogova, peste locul numit Cetatea
Latinilor, din hotarul Orevitei, etc. Acest
drum avea pe marginea sa, din distant in
distantk cte o mgur artificial de pmnt.
Una din ele se numeste Ruja sau Mgura
lui Rujan. Din acest drum se desprtea,

spre satele Bucura i Vtirful mare, un altul
numit 4 Drumul lui Rujan , care trecea prin
de Rusi, ajunsese pe marginea Dunrii 8). comuna Corldtelu 2).

La 19 Iunie (1 Iulie) 1810 Rush inaintar
23. DUDUL.
&Are Brza-Palanca cu un batalion din regiDudul era pe trmul drept al Dunriil in
mentul Noa Ingrie, comandat de Maiorul
dreptul
mijlocului Ostrovului Mare o foarte
Iukov, 4 piese de 12 si ativa Srbi.
La 23 Iunie (5 Julie) Brza-Palanca capi- tare redut turceasck asezat pe un platou
turd. S'a gsit in interior: 4 tunuri, 3 drapele foarte greu de apropiat.
La 4/16 Martie 1810 Issaiew trecuse Dusi multe provizii de tot felul. Garnizoana
nrea,
mai sus de vrful de sus al Ostrovului
s'a retras la Vidin.
Aceast. fortreat, Brza-Palanca, era un Mare (Olmar), cu sapte batalioane. Principele
cmp retransat format din trei forturi sau Bagration ordon ca aceast insuld sd fie
redute, ale diror zidiri erau enorme palissade ocupat cu orice pret, chiar dela inceputul
sau, altfel spus, garduri de grinzi plantate campaniei, ceea ce era foarte cuminte. Se
stia c ea fusese pierdut in 1809. Issaiew
drept.
Unul din aceste forturi era in lungul Du- o lu si Coloneful Tzvilniew puse mna fie
nrii, celelalte pc cloud inltimi mai mari mica fortreat sau mai bine zis reduta
Dudu. Ea se apr ru. Rusii luar un tun.
2) D'Anville, pag. 438 i 457.
Ceva mai jos de aci era un cmp intrit pe
2) Maria Zaharescu, Tezii pentru liceng En litere, etc.
care Turcii II abandonar. Acei din insulk
pag. 169.
2) Marsigli, Descrierea Duncirei, In latine0e.
II) Ibid.
6) Procopius, De aedificii, IV, 6.
2) Maria Zaharescu, op. cit., pag. 169.
2) Doc. Acad. Supl. I, vol. III, fasc. I, pag. 196.
vzndu-se tiati dela uscat, au capitulat dup
ce au schimbat cteva lovituri de tun, cari

au omorit doi apitani si ctiva soldati.
1) Doc. Acad. Supl. I, vol. III, fasc. I, pag. 306.
126
www.digibuc.ro
cAtre Praova, dar fu chemat inapoi de Ka-
au pierdut putinA lume, dar in ea se gAsea

Lt.-Colonel Baron Gugelberg si Locot. de
mensky ; el se hatoarse in Oltenia, dup ce
artilerie Davidow 1).
Dup6 luarea Olmarului, Issaiew se indrept6
distruse Dudul1).
In Mai 1810 Turcii aveau in aceast reflicutei redutA
Zimma-Dudu
150 oameni,
300 la Brza-Palanca si 800 la Cladova.

La 4/16 Iunie Srbii, in numAr ca la 6000,
au apArut pe tArmul drept al fluviului, in
dreptul vArfului de sus al Ostrovului Mare.
Turcii au fost surprinsi de aceast miscare:
Recluta Dudu a fault multe semnale. Conte le
Tzukato, cari comand pe Rusi, merse cu

trupele sale, in dreptul captului Ostrovului
inapoia cAruia se aflau vasele flotilei sale.
Profitnd de Intunecimea noptii, la 5/17 Iunie,
trecu Dun Area.
Rusii s'au unit cu SArbii, s'a cntat glorie
celui etern, se sfintir drapelele ... Entuziasmul era la culme.

La 6/18 se recunoscu Zimma-Dudu, de
unde ,in ajun plecase 700 cavaleri, pentru
lagArul IntArit dela Praova.
Contele Tzukato, desi voia s inceap6 campania prin o actiune strAlucit, nu indrAzni, de
friCA. sa nu piard6 trup mult asaltnd Dudul,
dar deschise transeea la 8 20 Iunie.

La 11/23 Colonelul Tzvilniew, cu dou'
batalioane si 500 cazaci, ocupd o mare 11161-
24. OSTROVUL MARE.
Prin acest Joe, putin renumit, toate iruptiunile nordului au trecut fluviul, pentru a
pAtrunde in Dalmatia si Italia sau s se aseze
pe valea Savei 2).
Acest ostrov era recomandat de generalul
Langeron ca neapArat sAl fie ocupat si intArit
chiar dela inceputul unui rdzboiu al Rusilor
cu Turcii. Era de cea mai mare importantA:
tinea in esec trupele turce dela Nis si din

Bosnia ; impiedeca trecerea DunArii, foarte
lesnicioas in aceast regiune ; in fine avea

cea mai mare importan0 pentru cazul dacAl
ar fi fost necesar unirea cu SArbii 9.
Din Ostroyul (sau Insula) Mare Rusii au
Mcut Olmar, prin scurtare si intelegeau prin
aceast expresie acea din insulele cele mari
ale Dui-141.E, care
Incepe ceva mai jos de
Brza-Palanca.
La Inceputul veacului, aceasta insuld a avut
o importanfd capitald In rzboaiele din Dunarea de Jos, mai cu seam4 pentru Rusii, cari
au luptat cu mare ardoare, spre a putea s

o ocupe, pentru dou'd motive: IntAiul, trecerea
Dunkii In dreptuI eau era prea lesnicioas

time Intre Dudu si Praova.
si al doilea, In acest punct se putea lega fortele
In noaptea de 14/26 si 15/27 garnizoana
ruse cu cele srbesti si Intinde teatru de
Dudului IncercA o iesire,
combinat, prin
semnale, cu acea a Raovei, dar a fost resping,
lsAnd pe teren cAtiva morti si rAniti.

In aceeasi zi garnizoana din Praova ataca
pe Tzukato. Lupta a fost vie si a tinut pn
la 5 seara. Turcii au fost respinsi cu pierderi.
operatiuni.
In luna Aprilie 1807 aceastd insuld a fost

ocupat de 400 SArbi sub conducerea imuia
din sefii lor, Melenes ; dar nu mult ba urra,
2000 Turci, sub comanda lui Hidris Pasa,

din Vidin, au venit s-i alunge. Turcii au
La stnga, Issaiew Indur mari pericole ; la
fAcut mai multi prizonieri, printre cari un
dreapta, Skapsky, cu 2 batalioane, tinu foarte
bine. In fine Turcii au fost respinsi ; ei au austriac si un grec 4). Pe Melenes (co) 11
alungar In munti si 1-au inchis In Stubik.
pierdut un drapel si 150 oameni.
Rezultatul acestei hipte a lost c garni9 Docum. Acad. Supl. I. vol. III. Fascic. I.
zoana turc4 a Dudului s'a predat. Ea numai Pag. 305.
9 Docum. Acad. vol. II, pag. 590 Baron de Menumara dect 150 oameni. Restul au fost
omoriti, in iesiri, asediu sau dezertare. Rusii
1) Dorton. Acad. Supl. I, vol, III, fasc. I, p. 303.
riage.
a) Ibid., vol. II, pag. 67.

') Ibid., vol. II, pag. 417.
127
www.digibuc.ro
In acelasi an coloana rusa, ee ocupase

Romania micg, se Indrepta spre Dunre. Ea
era tare de 3500 oameni si 6 tunuri. Efectivul
Hidris Pap trimise 2000 oameni in partea

inferioar a ostrovului si o avantgard5. de 2
salupe canoniere pentru a-i sustine. Ostrovul
ei era jumtate rus, jumaate roman (pan- are trei leghe lungime si un sfert de leghe
duri). Comandantul rus era insotit de doi lAtime.
La 10 Iunie sosesc, Turcilor, Ina. 1500
boieri romani, Cernica si Ardeleanu. Ajungand
aci ea incearc4, de cloud ori s treac4 fluviul oameni si mai astepta 4000, sub fiul lui
si s' pun nana pe insul. Dar nu reusi: Ismail Bey. Toate aceste trupe n'au fost In
bateriile asezate in localitate si canonierele,
trimise din Vidin, au Impiedecat reusita acestei
msur5 s-1 ajute si. Intreasc, spre a putea

goni pe rusi din ostrov 1).
intreprinderi. CApitanul adjutant Bigot, tri-
Am artat c ostirea ce venise s ia Olmarul
mis de generalul Marmont, prin Bosnia, pentru
era jumtate compus de Romani, panduri.

Iatil acurn prerea generalului Langeron
a indrepta pe Turci, desvolt o mare activitate si second5 toate rrasurile luate pentru a
impiedeca unirea Rusilor cu Sarbii si a men-
tine comunicatia Europei cu Turcia prin

Orsova 1).
asupra pandurilor :
Pandurii era o armat care putea foarte

bine fi Intrebuirgat In redute sau retransamente inchise. Siguranta ce aveau, c Turcii
La 15/27 Mai Rusii au atacat satul Izvoa- nu le va face nicio gratie, ii obliga s se apere
rele, unde se aflau 600 arnirti. Inaintea unor cu IncAptnare. In campie trig ei aveau
forte atat de superioare, arraign, distrusi, mai nevoie de a fi sustinuti si supraveghiati de
cu seam4 de focul tunurilor, au pierdut 200 din trupe regulate. Aceast militie avea ofiterii
ai lor pe campul de lupt si s'au retras la si particulari, nscuti In tara, desi dela inCalafat. Hidris se multumi apoi s instaleze ceput erau comandati de un ofiter rus, cgami pe Ormul fluviului si nu se mai misca pitanul Curt (ran roman nAscut Iang
dela Stubik. El ceru Pasei din Vidin ajutor Focsani). Dar acesta flind inlturat, s'a dat
de 6000 oameni si Infrirea Orsovei turcesti. comanda pandurilor Maiorului Bogasew, din
Putin In urna rusii au ocupat ostrovul2). regimentul Olonetz, ofiter foarte brav, care
La 5/17 lunie o coloand rus a czut, fr se distinsese de mai multe ori.
veste peste Ostrovul Mare si-1 suprinse. In el
Pandurii aveau o neinvins incptanare
nu se aflau cleat vreo 50 de Turci, ceilalti de a servi afard din tam lor: chiar In Roplecaser cu pasa, dupd retragerea primei mania Mare. Pentru a servi de leg4tur unui
coloane rusesti. Rusii fcur un lagar la corp de Bulgari, generalul Langeron primi
extremitatea de sus a ostrovului In dreptul ordinul sa formeze un batalion de panduri, pe
Palancei. Ei erau comandati de un ofiter su- trmul drept al Oltului. A fost imposibil de
perior sau un generral care se numea Izartz. a-i face sa treac pe trmul stang al Oltului.
Acesta era insolit de un boier, Samurcas, Cu mare greutate putini panduri, au trecut
Caimacanul lui Ipsilante. In acest timp Cla- Durarea In Bulgaria si Serbia 2).
dova si Orsova au riscat mult s'a fie luate.
In noaptea care preced 1. Iulie 1807 (st. n.)
Din dreptul Praovei para la munti, erau Rusii iesir din Ostrov, In numr de 3000,
numeroase detasamente de observatie pentru
Impreun cu 15.000 Sarbi, comandati de Cerni-
a acoperi miscrile corpului ce urma s se
Gheorghe si au atacat lagrul pasei din

Vidin, aproape de Stubik. Lupta Incepu cu
uneaschi cu &Arlan.
1) .Docum. Acad. Supl. I, vol. III, fase. I, pag. 50.
XXXVII, Scrisoarea Adj. Mriage catre Minist.

Afacerior striline al Frantei.
s) Ibid., vol. II, pag. 324.
iuteald. Hidris Pasa nu avea atunci, in aceasta

pozitie decat 2000 oameni ; 500 voluntari au
1) .Docum. Acad. Rom. Supl. I, vol. II, pag. 434.
2) Ibid. Supl. I, vol. III, fasc. I, pag. 194-195.
128
www.digibuc.ro
trecut la inamic. Aceastg defectiune fu semnabil fugei Albanezilor i. a altor soldati

strgini; laggrul a Lost luat de inamic. Hidris,
neavand pe langa el cleat trei sau patru
pentru preggtirea mijloacelor de rezistenta ;

Turcii erau stpani pe teritoriu pang la Timoc
ci afarg de regiunea Ostrovului Mare, aveau
posturi palisadate pang la Orova. Vidinul
era bine apgrat pentru a fi atacat, desi agentii
oameni, s'a retras la Negotin, unde adung

pe fugari. Ruii i Sarbii 1i dirijarg atunci rui colportau fel de fel de intrigi, discordii i
toate fortele lor contra celui de-al doilea rgsvfatiri 1).
In urma armistiiului, generalul Issaiew
laggr a lui Kurstangli Ali, format din 2000
oameni, trupe din Vidin. Acesta insa rezistg.
i respinse trei atacuri consecutive, ale Mamicului. Atunci Ruii s'au decis sg-1 blocheze
sperAnd a-1 reduce prin foamete. Kurstangli
Ali ggsi mijlocul de a trimite Paei un bilet
a cgrui cuprins era: Sunt In laggrul meu,

inamicii m'au atacat ; ei au gasit moartea.
and Ira va sosi acest bilet, trageti 5 tunuri
rugati-vg pentru mine . Trupele de sub
ordinele lui Delli Cadri i Iusuf Aga n'au luat
parte la aceastg operatie ; ele sosiau in acea
abandong Ostrovul Mare la 31 August (1.2 Sep-
temvrie) 1808, pe care trupele lui Hidris s'au

grgbit sg-1 ocupe 2).
La 24 Martie (5 Aprilie) 1809 Issaiew adung
doug batalioane, cinci tunuri i cativa cazaci,
la Gogoi in fata Ostrovului Mare, langg Du-
rare. La 25/6 el trecu in Ostrov. Nu era decat

cativa Turci, cari pgzeau retranamentele
aparau satul din mijlocul Ostrovului. Ei n'au
voit BA se predea. Issaiew Ii 1nconjurg i Ii
bombardg. Focul artileriei sale departa vasele,
zi, In Vidin, din o expeditie in Oltenia, uncle
cari aduceau ajutoare. La 26/7 Turcii s'au
au pus pe fugal pe Cazaci. Hidris Paa le

reuni la Negotin, apoi in noaptea de 4-5
predat.
Issaiew ocupg ostrovul, mri retranamentele i preveni pe Sarbi, de acest succes, sg
se apropie i s deschidd cu el o comunicatie
sigur i lesnicioasg.
Posesiunea acestui ostrov era indispensabilg pentru a asigura comunicatia intre ambele maluri. Acest ostrov era un post excelent i intgrinclu-1 cum trebue sg fie, el nu
putea fi uor luat 3).
Iulie st. n., a plecat asupra inamicutui, 11 .Im-
pinse indargt, pe cAnd Kurstangli-Aga, eea

din laggrul sgu, facandu-i drum, cu sabia In
mAng.. Reuind unirea lor au luat pozitie
la Negotin. Cu tot numgrul lor, cel mare,

Ruii i Sarb au suferit atat de mult ea nu
au indrgznit sa uringreascg avantaje. Ei au
avut mai mult de 1000 morti i
La 1809, ca i astgzi, bratul ce separa

Turcii au manifestat o mare bravura in
Ostrovul
Mare de Oltenia era foarte Ingust, ba
felul lor de a lupta. Ei au avut 600 morti i
rgniti iar 10 din garda paei, au murit laugh'
el. 0 parte din rui s'au retras In ostrov, cu

Ei ateptar intgririle, cari le erau
anuntate dela Craiova. Doug convoiuri, pe
cari Turcii nu le putuserg duce, din cauza
drumurilor rele, au cazut in mainile Ruilor.
afarg de 15.000 ai lui Cerni-Gheorghe,
aveau de aceasta parte toate fortele lor, cgci
populatia creting era rasculata pang aproape
de Oreava. Hidris-Paa, a plecat la 6 Iulie

(st. n.) la Vidin (lgsand comandamentul lui
Kurstangli-Aga, care se afla cu 5000 la Negotin In fata tuturor fortelor reunite ale ina4
micului) pang la sosirea trupelor otomane,
chiar trecearea era posibila pe vaduri, cand

apele erau mici.
In mijlocul Ostrovului, pe coasta de vest,
era un sat mare, atunci ruinat i o veche

IntArire turceasca ; catre sud o mare pgdure,
destul de deasg. Un maior, Troeff, din statul
major, prezentase In 1809, un proiect de

aparare a acestui ostrov prin un sistem de
13 forturi. Executarea acestui plan ar fi cerut
1) Doc. Acad. Ist. Supl. I, vol. IL pag. 439 si
440, DXCII.
9 Ibid., pag. 462.

9 Docum. Acad. Supl. I, vol. III, fasc. I, pag.
162. Jurnalul generabilui rus conte de Langeron.
129
www.digibuc.ro
mult de 3000 oameni ; tot attia erau pe

trupe mai numeroase dect acelea pe cari
aveau Rusii In Oltenia. Langeron, vizitnci trmul drept. Prin pierderea acestui ostrov,
ostrovul, ordon incetarea lucrrilor i comise comunicatia cu Serbia flind intrerupt, acest
abandonat propriei
eroarea a lsa pe cele deja executate in fiint, popor rmase, absolut
ceea ce contribui la pierderea ostrovului 1). sale soarte
La 19/31 August 1809 Turcii au trecut Du 25. PRAOVA SAU PRAHOVA.
nrea mai jos de ostrov si au venit s atace
din
reduta, ocupat de un slab detasament,
La inceputul acestui secol, pe malul drept
al 6-lea de vantori, comandat de maiorul al Dui-1614i, ceva mai sus de capul de jos al
Glbov. Atacul lor se prelungi toat ziva Ostrovului sau Insulei Mari, se afla o fortdar fr succes. Seara, 20 August (1. Sep- reat. turceasca i Ufl lagr intrit, pe Inltimi,
temvrie) Glbov primind ajutoare, l atac cari dominau Dunrea.
el singur si Ii respinse din ostrov. Ei au fugit
Aceast fortreat purta numele slay de
atat de repede Inct isi prsir . mortii, pe Praova sau Prahova.
cari de obiceiu Ii lua cu ei 0 au retrecut DuLagiirul intrit dela Praova, consta din cinci
nrea 2).
La 23 August (4 Septemvrie) 1809 noaptea,

Turcii debarcarli In Ostrov. Maiorul Kirilow
care ocupa retransamentele dela capul de sud
al Ostrovului, observ aceasta operatiune si
trimise succesiv detasamente pentru a-i goni ;
dar e se intrir si au fcut o nou debarcare,
mai sus, aproape de sat. Lt.-Colonelul Rib-
redute tari, peste malurile cari mrginesc

Dunrea, vis-k-vis de capul de jos al Insulei
(Ostrovul) mari ; el imbrtisa o mare intindere de teren.
Din lips de mijloace, Ruii n'au putut s."
faca altfel dect s trimit pe generalul

Issaiew, cu patru batalioane si 100 Sarbi
s se retranseze pe flancul drept al inamicului.
nikow care comanda in ostrov, veni singur

La 1/13 August 1.810 Issaiew inaint, noapsa-i recunoasc. si vzu c5. erau prea multi tea, dire Praova i Incepu lucrrile sale. Ele
pentru a-i goni.
au fost Intrerupte de o iesire a Turcilor, cari
Daca n'ar fi fost in ostrov dect una sau atacar viu pe Issaiew. Turcii au fost respini
dou. redute, cel mult, trupele ar fi putut s cu mari pierderi 0 au fugit In desordine in
le apere. Dar imprstiate prin pduri si voind retranamentele lor. Ibrahim Pala a fost
s ajute pretutindeni, ele au fost impinse peste omorit. Momentul era frumos, dar Issaiew,
tot. Lt.-Colonelul Ribnikow a fost omorit i o aa de Indrznet in alte ocazii, a rost de astpies de tun a batalionului su ai crei toti dat prea prudent. Contele Ururk, venit din
caii si artileritii fuseser omorIti a fost luat lagrul dela Rusciuk, cu Regimentul de Lade Turci. Rusii respinsi din toate prtile se doga, 5 escadroane de ulani de Wolhymnia
retrasera In desordine catre reduta ostrovului,
cu 300 alreti Srbi, au infrit corpul
construit in spre partea Olteniei si unde lui Issaiew.
Lt.-Colonelul Andreowsky, din regimentul
La 11/23 August Ururk, fcu o recunoaOrel, care o ocupase cu batalionul su, ii adun tere a Praovei. Turcii au iesit contra kr, res0-i tinu In loc. Turcii nu indrznir s-i atace. pinser pe Srbi si Cazaci si n'au fost opriti
Rusii au pierdut trei ofiteri si 200 oameni, dect de artileria de Don ; Turcii s'au luptat
morli
ca disperati 0 au pierdut mult trup ; Rush
Dup primirea acestei triste noutti, Issaiew au pierdut i ei, intre ai4i pe eful 866,
veni la Balta Verde. Rusii prsind reduta Cearapatki. Trei zile In urm, contele Tzudin ostrov, Turcii o ocupar imediat, cu mai kato, comandantul-sef rus, al acelei regiuni,
1) Doc. Acad. ht. pag. 194.
2) Ibid., pag. 197.
1) Docutn. Acad. pag. 201.
130
www.digibuc.ro
trirnise contelui Ururk un ajutor de Srbi

Este posibil ca altklat Timocul s se fi
si veni In persoan6 In fata Praovei.
Vrsat In Dunre In apropiere de acest caGarnizoana Praovei a mai racut cteva iesiri, dar descurajat prin moartea lui Ibrahim
Pap 0 nefiind ajutat de Molla, pasa din

Vidin, care sta In inactiune cu cei 800 oameni
ai s'ai si tot atati locuitori armati, abandon

laggral intkit la 6/18 Septemvrie. Nici Tzucato, nici Issaiew nu mai erau. Locot.-General
Zass, care ii inlocuia, distruse laggrul intsrit
dela Praova, curn Meuse si din Brza si din

Dudu. Rusii n'au fost destul de tari pentru
a p6stra toate aceste intriri 1).
strum ; In zilele noastre, Ins, el ia o directie

mai septentrional formnd, Intre Racovita
si gura sa o delta' de o lungime considerabil.
Azis-Pasa, unul din cei din urm guverna-
tori turci ai Vidinului, recunoscnd importanta strategica a acestui punct, a fcut din
el un solid avant-post contra Serbiei: o cazarm6 mare, ce adApostea Oa. la 100 soldati.
Aceast cazarm6, in form de blokhaus, avea
o indoit misiune: de a tine in respect raialele
si s observe trecerea Timocului 1).
26. NEGOTINUL.
28. BREGOVA.
Indat ce Praova fu abandonat, Colonelul

Icapsky rnerse asupra Negotinului, mic6 for-
La 1810 Bregova ca si Cladova avea un

castel destul de tare si orasul inconjurat de
int6riri. Turcii aveau aci ca la 1000 oameni.
tareap.., care era la opt verste mai departe,

si o ocup. Dup cAteva focuri de tun, Turcii
o abandonar, lsnd In ea artileria 0 muni-
tiunile. Tot astfel abandonar si Bakil, tot

In cursul fluviului, mai aproape de Vidin 2).
In Mai 1.807 comunicatiile Turciei cu Eu-
ropa, prin 0/rya, erau deschise si sigure,

gratie unei armate de 4000 oameni stabilit
la Negotin, sub comanda papi din Vidin,

ale carei avantposturi se aflau in fata pozitiilor sarbesti, intrite, sub comanda lui Melenco, aprate cu 6000 oameni 3).
27. RACOVITA ( BAIU I ).
Pe capul de pmnt, care domin6 Dun6rea
si Timocul, in locul unde d'Anville pune

Dorticum, restaurat de Justinian, se afl
urmele unui castrum roman. Acest castrum
pare ss fi fost de o prea mare important,
pentrudi el nartsura 168 metri in lungime
pe 35 metri in latime ; unghiurile sale frig
n'au p6strat deckt urmele imperceptibile ale
turnurilor rotunde, de cari trebue s'd fi fost
acompaniat.
9 .Doc. Ist. Acad. Supl. I, vol. III, fasc. I, p.
306-307.
2) Ibid.
3) Ibid., Supl. I, vol. II, pag. 418.
La 23 Septemvrie (5 Octomvrie) Zass ordon6

Lt.-Colonelului Glebow A' atace retransamen-
tele ; el se stabili In ele, Mr osteneal sau

pierderi. Turcii s'au retras In castel, unde
Zass ii blocd.
La 2618 noaptea, Turcii au trecut Timocul
si scpark abandonnd fortAreata. Ei nu

stiau cA aveau s4 dea peste Colonelul Turtsa-
ninow, cu regimentul gu, care noaptea se

apropia si in zori se depArta de cetate. Ei
au fost primiti cu gloante si. mitralii ; multi
perira si mai multi au scApat cu fuga. Zass
ocup orasul.
Turcii abandonnd si Florentinul, Zass puse
s' distrug6 ambele cetti 2).
29. ViIRF.
In vecingatea acestui sat, chiar pe marginea Dun.drii, se &eau ruinele unui vast
uvraj defensiv; acestea Bunt 0 ele resturi
din cele nenumArate citadele ce formau intriturile liniei romano-byzantine.
Gea mai mare parte din pietre au fost Intrebuintate la constructia satului, ai crui locuitori cultiv interiorul ramparturior antice 3).
1) F. Kanitz, La Bulgarie Danubienne.
9 Doc. let. Acad. Supl. I, vol. III, fasc. I, pag. 312.
3) Kanitz, La Bulgarie Danubienne.
9*
131
www.digibuc.ro
30. NOVOSELO (NOVIGRAD1).
In Iu lie 1689 Novigradul era un castel

cu un relief de putin important, in apropiere
de Vidin, cu garnizoang (pressidiato) de
Rasciani (un fel de trupe) nu trig destul de

uor spre a fi ajutat. Dacg ceda, comunicatia
cretinilor pe Dunre ar fi fost foarte grea.

Tkli persista
atace 1).
31.
Gar la Mare, unde se afla infanteria i artileria. Cavaleria a fost repartizat la Pristol 1),
Intre Gk. la-Mare i Gruia. Cand operatiunile
s'au apropiat de Vidin, vntorii au fost adui
dela Severin, la Gruia ; efectivele au fost

mrite cu oameni adui din rezerva, mai
concentrndu-se un al 3-lea escadron de ea"-
lrai (Olt i Romanati). Astfel corpul de

observatie cuprindea : 4 batalioane de infanterie, 3 escadroane de cbTdrai i o baterie de
GRUJA.
artilerie. Total 3750 oameni, 503 cai i 6

La 9 Julie 1877 s'a trimis din personalul tunuri de camp.
bateriilor dela Calafat, Maiorul Demetrescu,
Acest corp de observatie a impiedecat treUpitanul Urseanu, Sublocot. Irimescu i cerea peste Dungre a mai multor sute de
Mavrodi cu 50 oameni i 10 civili, mecanici voluntari i a unui mare nun& de ItIzi cu
i pi1oi, pentru a lua in primire: 2 vapoare, arme i munitiuni ; a recules aproape 15.000
6 lepuri i o alup cu aburi, destinat pentru de refugiati, cArora le dkluse locuinte In
o eventual trecere a trupelor In aceasta satele mrginae i in oraul Turnu-Severin.

regiune. Din cauza pierderilor ruseti din
In Octomvrie, operatiunile armatelor beliBulgaria, armata romng mergnd in ajutorul gerante deprtndu-se de Vidin, guvernul
i trecerea urmnd a se face la Corabia,

bastimentele au fost lnapoiate proprietarilor
cari le inchiriaser.
ei
desconcentr alraii i dorobantii, libera

rezervele, retrase regimentul, lband numai
dou com-panii din al 4-lea de linie i dou
tunuri la Grla Mare.
32. GARLA MARE.
Cu toat atitudinea corect a autoriatilor
Cu ocazia rdzboiului sarbo-ture din 1876, romne, Turcia nu incet de a-i educe, pe
guvernul romn, spre a asigura comertul pe calea diplomatic, cele mai mari acuzatii de
Dunre i a face s" se respecte frontiera, nerespectul neutralittii, ba chiar In o not
trimise un corp de observatie pe Dunre, In din 8/20 Septemvrie o amenint cd va triOltenia, care avea s." observe mai cu searnal
zona Dunrii cupring intre Gruia i Calafat.
La inceput, acest corp se compunea numai
mite dou canoniere de rzboiu
In acea
regiune 2).
La 9/21 Sept. 1877 Romnii au talcut o recu-
din Reg. 4 de Linie, care avea garnizoana noatere pe malul drept al Dunilrii ; aceasta
la Craiova, cu done: escadroane, din I-inl provoca focul infanteriei turceti din FlorenRegiment de Clrai (Do lj i Mehedinti) i
o baterie de 8 cm. din I-iul de artilerie. Piecate la 21 Iunie (3 Iu lie) au ajuns la Gruia
la 25 Iunie (7 Iu lie). Batalionul al 4-lea de
tin. Trupele romne au rgspuns i ele omorind

ctiva Turci, rspndindu-i In toate prtiles).
33.
Vntori a fost trimis cu calea ferat la

Severin. Se mai ordon4 concentrarea doro-
FWRElYTINUL, FlORENTINUL
SAU FLEURTINUL.
bantilor din Do lj.
Numele acestei localitti urmele incontestabile ale unei entice colonii militare, arat
In 25 lunie Comandantul acestui corp,

Colonelul Cerchez, sosi la Gruia. Trei zile in
c acest. punct este acel ocupat altdat de
urinf, el strAmut cartierul sau general la

1) Vol. V, partea 2, pag. 172. Doc. Acad. relativ
la Istoria Romnilor, CCLXV.
1) LangA acest sat se afl urmele unui pod vechi.

2) Lucrarea mai multor of iteri (L. M. M. Of.),
vol. I.
3) Idem, pag. 150, I.
132
www.digibuc.ro
Lt.-Colonel DrAghicescu.
Note asupra Dunrii i MArii Negre.
Pl. b.
.1:
10
ao Horn .
www.digibuc.ro
Florentiniana romand, cdreia pozitia sa, la

marginile imperiului i pe marele drum al
Ratiariei, la Imbucdtura Timocului, ti dddea
oarecare important.
Mai trziu, in evul mediu, un castel bizantin
inlocui castrul roman, pe capul ce terasa

Bulgariei septentrionale inainteazd n acest
loc cdtre Dungre.
Fundamentele s'au observat mult timp,

dar materialele pdrtilor superioare au disparut cu totul.
Locuitorii bdtrni turci, ii amintesc sii fi
uni cu Srbii. Ruvii, din parte-le, vdzuserd cu

neodihnd aceastd pozitie in mainile Turcilor.
Ei, hotdrindu-se sii o atace i lua, ocupard satele Mottei, Iedul, Dobrul, Chlcemarul, Muzii, Bdilevti i Cetate.
Fiecare din aceste sate, au fost prevzute
cu ate cloud batalioane de infanterie, cu
cavaleria i artileria necesard.
Turcii din Calafat, se emotionard de aceastd
mivcare Inconjurdtoare a Ruvilor 0 se deciserd
sd-i atace lnainte de a o termina. In acest scop,
ei trimit, sub comanda lui
capul
vdzut vechile materiale transportate, la Vidin,

pentru constructia forturilor Kumbair
statului major al armatei din localitate, trei

coloane formate fiecare din ate trei arme:
Ghazibair.
prima coloand, comandatd de Ismail In perAceast comund pare sd fi avut, altddatd, soand, era compuid din cinci batalioane de
o intindere mai mare ca a Vidinului 1).
infanterie, cloud companii de carabineri, 11
La 23 August (4 Septemvrie) 1811. Contele tunuri i un regiment de cavalerie ; a doua
Ururk se apropie de Florentin, pe care 11 gdsi coloand, comandatd de Mustafa-Tfik-Pava,
abandonat. Fratele su, Colonelul regimen- nepotul lui Omer-Pava, era compus din:
tului Contelui, gdsi aproape de satul Hrvova, acelavi numdr de batalioane de infanterie,
1000 fugari Turci, pe cari li imprdstid cu 3 companii de carabineri, 11 timuri i un reuvurint 2).
giment de cavalerie ; a treia coloand sub comanda lui Osman-Pava, era compusd din:
34. SATUL CETATEA.
trei batalioane de infanterie, vase tunuri mici,
un regiment de cavalerie i 300 huzari.

Intia coloand trebuia sd atace satele Doinsemnat prin lupta ce a avut loc aci, cu- brul i Iedul ; a doua, satul Muzii ; In fine, a
noscutd sub numele de: Bdteilia dela Cetate. treia, satul Cetatea. In ziva de 5 Ianuarie
La 1853 Calafatul fusese, precum vom 1854 seara ovtile otomane ajunser la Mavedea, ocupat de Turci i fortificat In scopul glavit.
Stirile ce primird, dupd aceea, despre mivcdde a tia Ruvilor orice posibilitate de a se
In apropiere de acest sat se vedeau urme de
ziduri romane, de oarecare important:6 ; este
1) F. Kanitz, op. cit.

.Doc. Ist. Acad. Supl. I, vol. III, lase. I, pag. 362.
IatA principalele forturi turcesti Intre Barra Palanca i Vidin, In 1809.

Brgova;
Negotin ;
Baku (nu se stie In ce anume punct era acest fort;
posibil a este .Racovild sau Varf);

Florentinul.
Mai la vale de Vidin, erau:

Orum (unde era de temut o trecere pe Virmul
stng, favorizat de prezenta unui ostrov, Iii cursul
fluviului; nu se Ole In ce anume punct era acest fort,
Intre Vidin
Cibru;
Oreava.
rile Ruvilor, fdcurd pe cei trei comandanti sii

schimbe planul ce proiectaserd ; ei se determinard sii atace, cu toate trupele, satul
Cetatea.
A doua zi de dimineatd, 6 Ianuarie, Turcii,

dupd ce au lsat In satele Maglavit i Ovnia
un batalion de infanterie, (loud tunuri, un

escadron de cavalerie i cdtiva huzari,
au plecat spre Cetate, unde au ajuns a doua
zi, 7 Ianuarie, dimineata.
Ismail Pava lud vase batalioane de infanterie, cteva compdnii de carabineri, cloud
regimente de cavalerie, 280 huzari, 12 tunuri
inaintd.
133
www.digibuc.ro
Cella lti comandanti, cu restul armatei, formau rezerva ; ei au rmas mai departe de sat,
ce s'ar fi tras din ocuparea pozitiilor ; el se

multumi s le bombardeze timp de vase ore.
Un carnaj oribil tinu in sat trei ore si. se
pretinde cbl, in timpul luptei multi ofiteri
rusi s'au aruncat in baionetele turce pentru a
in scop de a opri ostirile turcesti ce ar veni

in ajutorul garnizoanei din Cetate care era
mai mare dect in celelalte sate si care
dup raportul lui Achmet Pasa, se urca la: nu cdea prizonieri ( ?).
patru batalioane de infanterie, o companie
Zgomotul luptei se auzise in satele vede cavalerie, dou escadroane de huzari 0 cine.
dou de cazaci clri.
Rusii dela agilesti, Mottei si. alte sate,
Turcii ajungnd pe drumul Ovniei au au venit in ajutorul celor dela Cetate. Ctre
atacat satul.
amiaz, aceste trupe se aflau in apropierea
DiMineata era frumoas si cerul senin ; toat punctului ocupat de rezerva otomad. Pulunca Dunrii era luminat si linistit. Ar- terea Rusilor se ured la nou batalioane
mata ce incepu lupta, format in dou co- infanterie, un regiment de ulani, unul de
loane, atac din dou prti: intia coloan huzari 1Paskevici), cu 16 tunuri ; patru baavea vase tunuri ; a doua patru ; dar aceasta talioane veneau in linie de btaie ; trei altele,
din uring prea mai nurneroas in oameni. urmau in coloane pe cele dinti ; in fine, dou
Rusii din parte-le au asezat vase tunuri pe erau in rezervil ; cavaleria cu artileria se
calea satului si o parte din infanterie In aflau distribuite pe lturi.
Aceste trupe erau comandate de generalul
locuri favorabile. Turcii formndu-se in cokane de asalt 0 indreptnd tunurile, trimi- maior Bellegarde.
A.chmet Pasa, cu cinci batalioane, se hoseri inainte pe carabineri, cari au atacat repede
pe Rusi ; acestia ii primesc cu o ploaie de tri sh sprijine ap6rarea. Trupele otomane
gloante. Dar cu toat groaza sa, acest foc s'au imprstiat 'in lungul unui sant, ; trei banu opri pe Ismail Pasa, ce urma cu bata- talioane in linie de Mtaie si don in rezerv ;
lioanele 0 tunurile sale. Un detasament din a patru din tunuri au fost asezate la dreapta
doua coloan turc, ajunge petai la umbra liniei de btaie ; sase, la stnga ; cavaleria a
Rusilor. Acestia, luptndu-se neincetat, se fost insrcinat. s apere artileria.
Rusii inaintar ; artileria kr incepe focul ;
retrag. Pmntul se stropeste de sngele
bravilor ambelor armate. Garnizoana rusa acea turceasc6 ii respinse.
Infanteria ruseascA, cu toate a suferea

comandat de colonelul, dupa aceea generalul
Baumgarten, se indreapt spre piata bisericii, teribil de kcul artileriei turce,ti, inaint, cu
ducand cu ea artileria ce fusese asezata pe mare curaj, scotnd niste strigle inspimncalea satului. Piata bisericii, catre care acum ttoare ; ea sustine cu brbtie focul timp
se repliau rusii, era s devie teatrul de lupt, de cteva ore, dup care capul coloanei tercnd acestia retrgandu-se de dou prti
despre nord si. despre west, de sat
min prin a se replia definitiv.
in-
Un istoriograf francez, crede ins ea' fortele
trar in niste transee fcute mai dinainte si. in

cari se aprar brbteste. La iesirea din sat,
ruse, in loc A' se interpun intre Calafat si

Cetate si a tia retragerea Turcilor, acestia
au preferat s se retrag.
Dup buletinul turcesc pierderile au fost
cavaleria otomang, sarjndu-i, le-a cauzat

mare ru.
Se rspandise vorba c Ismail Pap murise,
cu toate c' era numai rnit ; altul ii lu locul.
Insemnate: ale Rusilor se urc. la 1500 morti

si 2000 rniti, evacuati spre Craiova ; acele
ale Turcilor, 338 morti 0 700 rniti 1).
Incurajati de succes, Turc voiesc s ia intririle cu asalt, dar noul comandant gsi ea'
1) Guerin, L'Histoire de la Campagne d'Orient,
paguba ce ar incerca, n'ar compensa folosul vol. L
134
www.digibuc.ro
Ruii, cari ocupau intririle, le-a p6rgsit

peste noapte i cu totii satul 1).
Dup6 luptg, Turcii s'au retras In Calafat,
de unde ieiser. Colonelul austriac Ftillek
pretinde c6 Turcii ar fi fost btui 2) j s'au
retras in dezordine spre Calafat ; el (16 ca
lt6dat, In al XII-lea 0 al XII/-lea secol,
acest ora era centrul unei mari activitti

comerciale.
Numele de Calafat Orea a-i fi gmas dela

acela al materiei intrebuintate, in toate timpurile, de navigatori pentru a face impeneperderi: la Rusi 2025 oameni, la Turci 2973 ; trabile, la actiunea apei, unirile bordajetor
Dar 3), Turcii au mai avut ca trofee: 500 de lenm ale corbiilor.
In timpul cnd Genovezii se aflau pe Duputi, 500 cai, trei furgoane One cu munitiuni bagaje, 60 s6bii de ofiteri 0 mai multe nare, Calafatul era punctul unde aceti coloni0i ti ceildfdtuiau si smoleau vasele lor.
Crud Sf. Gheorghe.
In campania din 1877 Turcii au executat Terenul acestui port mult timp s'a pretat
mai multe ad6posturi, peste Dun6re, in acestor operatiuni primitive.
Cu retragerea Genovezilor, dui:A Dunke,
dreptul acestui or4e1 precum 0 la Florentin.
Dar toat6 forta Turcilor abia se urea la o siiti de progresul crescnd al puterii otomane precum i de convulsiunie de tot felul,
companie.
O bombardare, la 12 Mai, asupra Floren- in mijlocul carora se producea acest progres,
tinului, de pe inltimea dela Vrata, r6spn- Calafatul a inceput s-i piard6 din valoarea sa;
deste aceast6 companie cu Inlesnire. In noap- abia in timpurile noastre, dup6 multe secole
tea de 12 la 13 Mai o incercare din partea de uitare, oraul a inceput s6 dea semne de
Turcilor, de recunoatere, cu o barc6, a OrC6tre 1355 Stefan Duan, regele Srbilor,
mului stng, rmne de natur6 glumeat6,
dup ce pierde omul dela crm. Trupele ce trece Dunrea i ocup6 Oltenia cu Craiova.
ocupau in acest timp regiunea dintre Salcia Alexandru, domnul Trii Romne0i, l'alung6
Pristol erau: Baal. I de Vntori, Bateria pra la Dunre; dar, pentruc6 interesul am4-a din Regimentul I de Artilerie i Esca- belor popoare cerea unire, au incheiat pace
prin o incuscrire: Fiul lui Duan, Uro, bu
dronul Buz6u.
In c6s6torie pe fata lui Alexandru, acest
35. CALAFAT.
Christian al IX-lea al Romniei, Ileana,
dup6 ce infiinteaz6 aci un oral, c6ruia i-a dat
Uro, refuznd pe Ileana, a pierdut dreptul

ce avea asupra Banatului Olteniei.
La 1462 Calafatul era unul din punctele
dndu-i drept zestre Craiova cu intreaga

In 1239 zice Cronica Contemporan6 (a Oltenia, dela DunAre la muntii Banatului.
acelui timp) a abatelui Alberic, Cumanii, Srbii n'au stpnit mult Oltenia, pentruc6
numele lor (Curnanii), tree Dunrea spre a
da ajutor unei armate franceze care venise
s6 sustin6 pe Baudouin de Courtenay, tmp6rat latin al Constantinopolei, atacat de
Grecii din Asia, sub impratul Batace, din
Nicea 4).
1) BoIintineanu, Milord pe Duniire Si in Bulgaria,
Bucuresti 1839, pag. 43-47.

3) Fllek v. Witinghausen, Das Ffirstenthum Rumiinien, pag. 65. Idem, Das Knigreich Rumiinien.
3) Guerin, op. cit.
3) A. Xenopol, Ist. Romdnilor, vol. I, p. 521 si
524. Prin aceasta se confirm prerea multor istorici
c acest oras exista cu mult Inainte de descalicatoare.
ce servea de baz6 aprovizion6rii lui Mahomed

al II-lea, in rblzboiul ce intreprinse in contra
lui Vlad Tepq.

La inceputul secolului al XVI-lea deja
oraul nu mai avea nicio important:6, cblei
prin un decret, din 12 Mai 1529, Moise Vod6
tut:61.We ca venitul vmilor sale, cu acele

ale unora din blti, s6serveasc6 la intretinerea
mnitstirii Tismana 1).
1) Arhiva istoria a Romniei. A.nul I, pag. 30.
135
www.digibuc.ro
Pe la 1593 Mihai, Banul Craiovei, fugind

de urgia lui Alexandru al III-lea, Bogdan,
a fost prins lngd Calafat 0 dus la Bucureti,
unde condamnat la moarte, scdp prin frica
ce inspird cldului sdu.
La 1695 luna Iulie, o oardd ttreascd, sub
conducerea Hanului Selim-Gherei, trecu Du-
ndrea, de la Calafat la Vidin in ajutorul

Turcilor spre a merge contra Nemtilor. In
luna August, acela0 an, ii urrnd Hanul
aipaz-Gherei, cu o noud oardd.
In toamna anului 1789 D. de Clairfait,
secundul Principelui de Coburg, primi ordinul
sd inainteze cdtre Vidin. In momentul insd

de a trece Dundrea 0 a asedia cetatea primi
ordinul de a se opri, pe malul stng al Dundrii. Turcii incurajati de inactiunea imperialilor, au trecut fluviul. Clairfait ii las sd se
aeze la Calafat, li atacd 0 distruse complec-
tamente Wirea lor 1). Alte detalii:

La 15 Ianuarie 1790 Nicolae Mavrogbeni,
domnul Munteniei, silit de Ru0 0 Austriaci,
dupa btdlia dela Rmnic, sd pdrdseascd Ora,
readund sfdriimaturile qtirei sale, in fata

Calafatului 0 le completd cu Turci. Pe un
mare ger, Romnii 0 Turcii trec Dundrea
0 ocup Calafatul, unde se intdresc. Luati in
zeflemea de bucure0ence, Nemtii pornesc
de incredere a lui Mavrogheni, care a scris

un memoriu, zice 1) la 14 August). A inceput
dimineata cu artileria, apoi a avansat infanteria, care a asaltat anturile (intririle) Turcilor. Turcii s'au luptat cu mare bravurd dar
apoi au fost bdtuti 0 aruncati in Dundre.

S'au pierdut ca la 1500 Turci (800 morti, 700
prizonieri), lundu-li-se i frumoase eici,
cteva tunuri 0 cteva steaguri. Nerntii au

pierdut un ofiter ; 1 major i 8 ofiteri au fost
rdniti 0 vreo 80 soldati mold 0 rdniti. Turcii
cdutnd a veni, de peste Dundre, in ajutorul
celor din Calafat, Nemtii cu un viu foc de

artilerie, i-au silit sd se inapoieze 2).
La 1775 sub Alex. Ipsilante, un firman
imperial hotdr4te ca prin Calafat i cu Mehemet, Pw. Vidinului, s se trimitd toate
proviziile celor 5 judete de peste Olt, care
Sublima Poartd.
La 1797 Sultanul Selim trimise o formidabila armatd pe uscat i o numeroasd flotild
contra lui Paswan-Oglu, care se inchisese in
Vidin. Flotila de pe Dundre era numeroasd.
alupele canoniere, conduse de bdrbati exercitati in luptele navale, avnd intre ei bornbardieri i ingineri europeni, erau puse sub
comanda Vice-Amiralului Intern-Bey. Asediul
acesta 3) a fost mernorabil. Paswan hid pre-
cautiunile cele mai minutioase, astfel cd,
contra lui Mavrogheni 2).
La 20 Iunie 1790 Generalul-feld-maresal

locotenent Baron de Enteberg, cu locotenenta
domneascil compusd din : Filaret al Rmnicului, Banul Dimitrie, Manolache Grdditeanu,
Dimitrie Logofritul 0 Marchelie (probabil

secretar sau translator), dau o proclamare
anuntnd poporului victoria Nemtilor, comandati de generalul conte de Clairfait
(in realitate, de unul mai mic, Brugglach),
asupra Turcilor la Calafat:
lumea fiind aezatd in casematele Zidurilor,

stradele fiind acoperite cu ldzi de apd, fiecare
bombh ce cddea era imediat sting cu piei

ude. Abia o casd 0 o geamie arse. Inconjurd-
torii au aezat baterii chiar in Ostrovul din

fatd i pe inatimele din Calafat tablou
asemenea celui din 1877-1878. Dupd cinci
luni asediatorii cedard ; paza a fost mai slabd
0 astfel Passwan, atacndu-i cu mare vigoare
li puse pe fugd. Protejatul lui Selim, comandantul-cap, Hussein-Cuciuk, Cdpitan-Paa,
Turcii erau 8000; Nemtii aveau 9 batal.

infanterie, 5 divizioane cavalerie ; lupta a
avut Mc in ziva de 15/26 Iunie (Selim, omul
care comanda impresurarea, abia scdpd cu
1) Doc. Acad. Ist. Supl. I, vol. III, fasc. I, pag. 99,
1) Istoria Ronulnilor de V. A. Ureche.

3) V. A. Ureche, Tom. 1, pag. 304 Ist. Romdnilor
(Curs Universitar).
din memoriile generalului Conte de Langeron.

2) Isl. Romdnilor (Cursul Universitar) de V. A.
Ureche, Tomul I (1786-1792), pag. 293-294.
a) De care vorbete Fotino, trad, Sion, vol. II,

pag. 186.
136
www.digibuc.ro
fuga la Rahova, de unde mijloci la Sultan,

gratierea (1) lui Pasvan, precum vom vedea.
La 1.798 Ussein-Paa observa in Calafat
acoperea Muntenia contra lui PasswanOg lu, In urma esecului suferit de seraschier
In Aprilie 1809 armata rush' din Oltenia

se urea la cinci batalioane infanterie rush',
dou regimente Cazaci, 500 Croati, 300 Albanezi si cam la 2000 panduri sau militie
romdneascli. In Martie, a sosit dela Bucuresti
In fata Vidinului, dupa a carei retragere, pasa
zece tunuri de campanie de cel mai mare
nu jefui judetele romnesti, cum se credea
dului
calibru. La Craiova s'au fAcut mari depozite

venise ordinul s se transforme tot grul
in Ming.
Generalul Issaiew, care comanda aceast
regiune, hotrl s inceap asediul Vidinului,
s-I ia i s asigure comunicatia cu Serbia,
Wand in urrn6 pe Srbi, singuri, s lucreze,
de vreme ce In acel timp planul Rusilor era
Bucuresti, unde se intelese cu domnul asupra
perb si imens oras, lngs care, In 1790, contele
mijloaclor de a impiedeca pe Passwan 86

mai intre In trile romne.
Molla-Aga, guvernatorul Vidinului, care
de Clairfait, comandantul unui corp austriac,
1) Doc. Acad. Ist. Supl. I, vol. II, pag. 395, DXLIV.
regimenteIe 43-lea, 27-lea (de varatoci) i cu
9 Ibid., vol. II, pag. 414.
cavaleria. Ajungnd la satul Ciuperceni, pe
la Bucuresti, ci numai le ceru s aprovizioneze
cetatea prin contributii.
apitan-Pasa adunand ctiva fugari, pe

cari i-a reunit la un alt corp, comandat de un
alt pava, trecu Dunrea i Inaint ctre Vidin.
Cu aceast. ocazie pasii Aibaniei, Belgra-
i Bosniei s'au retras dela lupt.

expeditia lui apitan-Pasa asupra Vidinului de a lua cetatile de jos si apoi s treac fri
a fost considerat ea o curs ce-i Intinser Bulgaria unde vor incepe osti1itji1e 1).
inamicii francezilor.
La 1811 Calafatul nu exista. Se pstrase
ideea
de existent, In acest punct, a unui suLa 7 Ianuarie 1799 Cpitan-Pap intrd In
btu o armata turceasca, cum am vzut.
Cnd la 19/31 Iulie Ismail-Bey (de Srs)
urm, lui Passwan-Oglu, comanda, In Martie trecu Dunrea, Ia Calafat gsi numai un
1807, un corp de 20.000 cu care intr in batalion rus, din al 17-lea vntori.
Generalul Sbiesky, care se afla pe larmul
Oltenia si combin6 misciirile sale cu ale lui
Mustafa-Bairactar, care inainta, dela Giurgiu stng cu un excelent regiment, in dreptul
spre Bucuresti, In capul a 40-60.000 oa- orasului Lom-Palanca, se deplas. Indat ce
auzi de trecerea lui Ismail si lu pozitie in
meni 1).
Rusli armaserg, Intre alti, care finele lui fata bltilor cari brazdez trmul stng, la
Martie 1807 si 2000 de Romni sub titlu de vale de Calafat, In fata Vidinului.
Generalul Zass adura si el toate fortele sale
pandari. Acest mic corp fu trimis cgtre Dunre unde a fost Imprstiat de care Turcii la Craiova, punct central de plecare, la dilui Kurstangli-Ali, guvernatorul Cladovei 2). stante egale, in orice directie, dela Dunre.
La 22 Iulie (3 August) Turcii traversar
La 5/17 Iunie 1809 niste cazaci rusi se
bltile
prin trei mici drumuri practicabile
arAtar la Calafat, dar au fost imediat goniti
atacar
pe Zbiesky cari sosea. Acest gede Turci 3).
In 1808 Noemvrie, se organiz In Oltenia neral si regimentul s.0 s'au acoperit de glorie,
In aceast imprejurare. El opri pe Turci,
un regiment regulat de Panduri 4).
La inceput scopul era de a arma 5000 rezistndu-le mult timp cu toate eh' acestia
oameni, dar mai In urm6 rdmaser cam la erau de vase ori mai numerosi.
La urm Ins *ar fi fost zdrobit dac Zass
2000, divizati In patru batalioane 3).
nu ar fi venit, cu generalul Repninsky, cu
5) Ibid., DLXXXV, pag. 432.
9 Ibid., pag. 527.
6) Ibid., pag. 530.
2) Anal. 1st. Acad. Supl. I, vol. III, lase, I, pag.

52, 53 qi 54.
137
www.digibuc.ro
dreapta Turcilor, el recunoscu pozitia kr,
Stat-Major, s construiasa don redute tari
hid dispozitiile ce le crezu de cuviinta i atac5
s4 repare altele trei vechi, ridicate in lungul

mlatinilor. Aceste redute au fost construite
mai intai pe acei cari ieiser deja din brilti

cari se &eau pe un punet ridieat, pozitie
care le-ar fi dat mari avantaje, dac ar fi fost
prea repede 0 exact puse in eichier. S'a

instalat in ele panduri. Ei erau foarte buni
lsati aeolo. El li goni. Cavaleria rus5. nu la retranamente, did tiau bine c' Turcii nu
putu s'd luereze mult. Turcii debuar5 din le fceau nicio gratie. Li se al6turar cteva
toate prtile ; un eseadron de dragoni, se trupe regulate.
servi contra lor de arme de foc i fort una
Prima linie a acestor redute era departe de
din coloane s5 se retrag6. Lupta a fost lung5. intririle turceti, la jumtatea btii tunuindarjit5. Turcii au fost obligati s. treac5. rilor, prin urmare, cu retranamentele turbltile i. s'A reintre in retranamentele pe cari
deja le construise, pe malurile fluviului

astfel proiectul lui Ismail-Bey se g6si con-
ceti, s'au bombardat reciproc. Focul Ruilor

dominnd, pe acel al Turcilor, le cauz6 mai
mult rsdu cleat ei ar fi putut face Ruilor.
ti ariat, dela inceput, prin bravura lui Zbiesky

i prin activitatea i inteleptele dispozitiuni
ale generalului Zass.
Acest general nu avea sub arme cleat 3500
oameni, dar Ismail-Bey, crezndu-1 cu mult
mai tare, pierdu un timp pretios sti. se int6reascri. Inactiunea sa a dat timp lui Zass s5.
cheme din Serbia pe Contele Ururk cu dourt
batalioane i cu ulanii si, cari sosir In
A doua luptd la Calafat.

La 3/15 August
Ismail-Bey execut un atac indrznet 0 bine
dirijat care dreapta generalului Zass, pe care
voia a-1 intoarce. Cum el nu se putea stabili
in marele ostrov din fata Vidinului, pentruc6
Molla Paa nu i-o ceda, furi5. trupele sale,
In lungul Dunrii, spre Calafat, pe care Zass
nu-I putea ocupa de team' s nu se intindri
maruri fortate. Mai primi dela Giurgiii un

regiment 0 cinci escadroane de ulani, sub
Ruilor. Vntorii regimentului 43 s'au luptat

toat ziva in tiraliori; dragonii i cazacii au
fost i ei angajati. Luptele au costat mult
colonelii Reren i I3enkendorff, amndoi ofi-
teri excelenti.
Contele Worontzow, printeun mar fortat,
veni s se uneasc cu ei, cu trei batalioane
ceea ce era 0 mai folositor,. flotila stationat
la gura Jiului i o parte din aceea care era

inaintea Turnului, au venit s' asigure flancul
stng a lui Zass i s6 impiedece ca Turcii ad'
nu poat, coborind fluviul, efectua, mai jos,
noi debarc6ri, cari ar fi devenit sup6rAtoare.
Atunci Turcii au fost blocati In propriile lor
retranamente. Dar greutate exist tot att

de mare, pentru ei spre a ei din retranamente, cu speranta de succes, cAt pentru
Zass de a-i ataca In locul unde ei se aflau.
Retranamentele kr erau tari; nu se putea
ajunge la ele cleat cu mare greutate i se
tia ea' Turcii le apsra bine.
Pentru a-i prinde mai bine, a asigura po-
prea mult
czu cu putere pe dreapta
triip de ambele prti. Atunci contele Worontzow nu sosise inc6 ; redutele nu erau inch'
cu totul terminate 0 dac6 Turcii ar fi reuit

s." le atace i s resping6 pe Zass, care nu
putea avea multe rezerve, acest general ar fi
fost obligat s se retrag6 la Cioroiu.
Krassowsky, un excelent i curajos ofiter,
termin aceast lupt printr'o indrzneat
manevr strglucit i care-i face onoare.
Observnd c nu se poate ajunge la retranamentele Turcior dect pe o c6rare lesne
de mascat, dar c biile uscate la dreapta
permitea s' se furieze 0 a lua pe Turci pe la
spate, fr6sa indura acelai risc pentru ai
el lu cu sine 70 oameni determinati din regimentul de Mingrelia i c5zu in flancul
spatele Turcilor. Acetia, la moment, aban-
donar atacul kr 0 se aruntar asupra lui

Krassowsky, care se apAr In blti 0 se
pune pe Colonelul Michau, din corpul de mentinu in ele pra in momentul In care
zilda sa. 0 a nu obosi trupele, generalul Zass
138
www.digibuc.ro
succes. Proiectul sail era sa mearga spre

Craiova dupa ce ar fi respins pe Zass, dac
Flotila nu a putut tine mult timp pozitia acesta s'ar fi retras spre Olt ; i drept la Olt,
sa, din cauza bombelor i. s'a retras vis-a-vis spre flancul drept al pozitiei Ruilor dela
de Lom, la adapostul Ostrovului.
Slobozia, daca Zass s'ar fi retras la Craiova.
In ziva de 28 August (9 Sptemvrie) Vi- Acest plan, frumos alcatuit, face c noare lui
zirul trecea In Romania, la Slobozia ; trei zile Ismail, dar succesul nu-I ajuta: patru slabe
In uring. Ibraim primi ordin de a iei, cu orice regimente de infanterie compunea atunci tot
chip, din inactiunea In care-1 tinea Zass i. corpul lui Zass. El merse spre dreapta, de
sa inainteze spre Craiova.
1ndat ce observa micarea inamicului i cand
Molla-Paa, Inspaimntat de trecerea feri- vazu ca toate vechile lui Intriri erau abancita a marelui vizir i. temndu-se ca nu cumva donate. Aceste patru regimente s'au luptat
sa. aiba succese al caror rezultate sa-1 conduca cu un curaj eroic, mai cu seama acel de Minla pierderea capului, incepu a oscila, a ter- grelia. Dota chesoane explodara In mijlocul
giversa i. a se apropia de compatriutii sal. careului acestui regiment, comandat atunci
El predg, In fine lui Ismail-Bey marea insulg de Locot.-Colonel Kolotnitzky. Cu tot acest
fortificatg. i-i mai (Mu i. 4000 din oamenii accident, care ocaziona o mare pierdere de
trupelor sale. Dar, credincios principiior sale lume i. cu toate atacurile furioase ale TurTurcii reintrara In retranamentele lor. Pentru
aceasta fapta fu inaintat Locot.-colonel 1).
negustoreti, ii vandu aceast favoare cu
4000 galbeni, pe cari ii primi foarte exact.

Zass era departe s se gndeasca la o ase-
cilor, cari se precipitara atunci asupra acestui

bray regiment, el nu-i pierdu nici locul, nici
desordona rndurile. Noaptea puse starit
menea negustorie. Asigurandu-i pozitia prin

redute i. crezand ca nu avea nimic de temut
de Ismail-Bey, care ramasese mai mult de o
lung in inactiune, trimise lui Kutuzoff cinci
luptei. Trupele au cantonat unele In fata altora.
escadroane de dragoni i. 3 batalioane, pe

cari eful sau comise eroarea de a i le cere,
caci in adevgr ca nu avea trebuinta i
avantajul pozildei. Trebui multa fermitate i

decizie pentru a se mentine i. acest general
pe cari Zass comise greeala de a i le da.
mang ordinul lui Kutuzoff de a se retrage,
Mai facu Inca' una i. aceste dou sunt singu-
cnd va crede de cuviint4. Kutuzoff, in primul
Situatia generaluIui era din cele mai penibile i din cele mai critice. Inamicii erau
de 6 ori mai multi ca Ruii. Ei aveau

avu cu ata mai mult merit cu cat avea In
rele greeli ce i se pot imputa in aceasta moment al surprizei sale de trecerea Turcilor,
campanie att de furtunoasa unde conduita
sa a fost un model de curaj, de fermitate i
de activitate ; el a trimis pe Contele Ururk,
cu detaanlentul sau in Serbia. El il desting.
sii Meg' o diversiune care ar fi fost foarte
bine vazuta daca i el singur ar fi fost destul
de tare in fata Vidinului.
A treia luptii la Calafat. La 7/1.9 Sep-
la Slobozia, ii trimisese acest neinteles ordin,

pe care tot anturajul au nu-1 cunoscu. Nici
Kutuzoff nu-1 comunica la nimeni ; nici Zass,
corpului sail. El nu fu cunoscut cleat trei

luni in urmg. Aceast determinare face cea
mai mare onoare lui Zass. Fara indoiala, el
risca mari pericole ramanand i avea scuza
In mana (ordinul de reiragere) ; dar retra-
temvrie 1811 Ismail-Bey se hotart sa dea o

lovitura decisivg In Oltenia. Dupa ce adunase 15.000 oameni, ocupa marele Ostrov i
debua aproape de Calafat, la patru verste,
gndu-se el pierde tara i armata. El nu ovai.
la dreapta lui Zass. El se credea sigur de
Slobozia.
9 .Docum. Acad. Ise. Supl. I, vol. III, fasc. I,

pag. 358-360.
.A. fost nevoit insa s faca o schimbare de

pozitie In urm. El n'abandon redutele sale,
Putini generali sunt capabili de o asemenea

fermitate i aceasta fermitate scapa Oltenia
de Turci i poate chiar armata ruseasca dela
139
www.digibuc.ro
din contra sprijini stanga sa pe ele. Chema

pe Ururk, 1n maruri fortate i din fericire
Ismail-Bey Ii lag destul timp s soseascg.
Forta trupelor ruse, dupg unirea generalilor,
era atunci 5-6000 oameni. li era destul lui
Zass, In pozitia in care se afla, mai eu seam
curaj de neclintit. Dar Ururk fgcu sa inainteze

careul Regimentului de Ohotzk i tiraliorii
ai acelui de Mingrelia. Inamicii au fost taiati
i obligati sa se zetrag cu mari pierderi. Cele
dougzeci de tunuri, cari erau puse in diferite
redute, au tras neincetat i le-a distrus multd
cu generalii de cari era secondat. Dar nu-
mrul se micpra zilnic de boale ordinare, In

lunile Iu lie i August, pe marginile Dunrii.
Multi ofiteri buni, ca generalul Zbiewsky,
Colonelul Zass etc., au cazut bolnavi i au lost
transportati la Craiova.
ofiter foarte bray o dar mai incorect cleat era

permis a fi, chiar unui cazac , zice generalul
rus Langeron.
Ismail-Bey, vazand imposibilitatea trium-
RuOi pierdurg pe Locot-Colonel Melentiew,
La 8/20 Septemvrie Zass se ateapta ca fului su, trecu cavaleria sa la Vidin iar
Turcii s reinceapg atacul din ajun sau ca retranamentele le tinu numai cu infanteria 1).
In fine nemai putnd tine i temandu-se
sg trimita detaamentele de cavalerie In interiorul tarii ; dar se vede ea' ei erau sau prea
osteniti sau prea inspgimantati de rezistenta
Incarnata ce intempinaser In ajun, egei ei

n'au facut niciuna, nici alta. Ei se intrirg
la Calafat, pe o parte din ingltimile cari II
doming.
ca Ii vor fi tgiate comunicatiile, trecu Dungrea
noaptea de 13/25 Noemvrie, mai intai

In Insula Mare i apoi, s'a retras cu totul,
In
pe solul ferm 2).

La inceputul campaniei din 1828, Generalul
baron Geismar, In capul a doug divizii (a 4-a
Zass Ii inconjurg din nou in pozitiile lor,

prin trei mici laggre intgrite i prin o linie
de &Ili de lup, cari au fost construite prea
de dragoni i a 17-a de infanterie) tari de

10.000 oameni, ramgsese pe malul stang al
iute, astfel c Inca dela 13/25 Turcii au vgzut
cu putine forte, o provincie de o mare intin-
Dungrii. El avea greaua misiune de a mentine,
cal nu sacrificaser atata lume decal ca dere, facnd s profite de toate resursele tgrii
s schimbe de inchisoare, mai cu seamg numai armata rug, mai trebuia insg, ca el
ca fcuserg greala, la 10122, de a fi abandonat
vechile lor retransamente, mai jos de Vidin,

pe cari Zass puse s le ocupe imediat, ceea ce
scurt cu patru verste unja ce avea sa
In toate zilele Turcii hgrtuiau ; dar erau

strani din ce in ce prin noi redute i erau
sa observe frontiera turca, pe o intindere de

226 km. dela Rusciuk pang la Vidin precum
garnizoanele cetgtilor Nicopoli i Rahova,
cari se ggseau pe aceastg linie. Mai cu seamg
prin capetele de pod Giurgiu i Calafat, fostele
garnizoane ale Rusciukului i ale Vidinului
A patra luptei la Calafat. La 17/29 Septemvrie Ismail-l3ey voind sa incerce Inca'
puteau sg se arunce in orice moment pe o

ar farg aparare i s o pustiasc.
Pap, dela Vidin, avea sub ordinele sale
odatg s indeplineasca ordinele marelui vizir,
trupe numeroase: ele nu erau, este adevgrA,
Impiedecati sg sarjeze.
facu un nou atac general de tiraliori. El a o armata ; dar, pentru a face o invaziune
pierdut farg succes 3-400 din cei mai buni- pentru a jefui i a pustii o taxi, el dispunea
de 10 la 15.000 oameni, din cari cateva baoameni ai sai.
trupe, voi sg Incerce un nou efort. El fgcu
talioane regulate.
Generalul Geismar, avansase pang la Golentz, aproape de Calafat, spre a supraveghia
un atac prea viu dirijat mai ales pe dreapta

Ruilor, unde se afla generalul Conte Ururk.
Turcii au atacat una din redutele sale, cu un
pag. 358-364.
2) Ibid., pag. 365.
La 30 Septemvrie (12 Octomvrie) IsmailBey tiind ca lui Zass avea

soseasca noi
1) .Docum. 1st. Acad. Supl. I, vol. III, fasc. I,
140
www.digibuc.ro
de acolo intreprinderile inamicului. La 18

La 26 Octomvrie 1828 Turcii, lira a fi ataAprilie, el a fost atacat de forte superioare cati, au evacuat campul Intarit dela Calafat.
care il silir sa se retraga In campul sau
intarit dela Cioroiu, situat la jurnatatea dru- s'a pomenit deodata ca-1 ia pasa dela Dii, cu vestitul
mului dela Craiova. Atacat din nou, In aceasta
pozitie, generalul rus, se rnentinu Inapoia

redutelor sale, --dar n'a putut opri inamicul
de a pustii Romania mica. Aprovizionari de
tot, felul, stranse cu mare greutate de Rui,
In lagroul dela Golentz, au cazut In puterea
Turcilor, care dusera astfel la Vidin o mare
cantitate de vite i jafuri, luate dela nenorocitii locuitori. La 27 ale aceleai luni, pava
reapru i respingand pe generalul Geismar
Oat la Craiova, intinse expeditiile sale pe
toata partea nordica a micei-Romnii. Turcii
dusera cu ei sau distrusera, toate proviziile
cazute In mainile lor, fat% ca Rusii s pue
vr'un obstacol la aceasta. In fine generalul
Geismar, dupa ce concentra toate trupele
sale, trecu Jiul, In doua locuri i forla pe
Turci sal se retrag, cu jafurile lor, In campul
Intarit al Calafatului, unde ei se repauzasera
timp de 4 saptilmani. Cu toate acestea, la 24
Septemvrie, seraschierul dela Vidin, numit

mai 1nainte pas,a micei Romanii, prasi lagarul Eau, cu 26.000 cavaleri i 30 piese de
artilerie ci se duse asupra satului Bailesti
situat pe flancul drept al lagarului rus

ocupat atunci numai de 4506
oameni ki 14 piese...
Inferioritatea nurnarului ridica bravura ci
dela Cioroiu
elanul
; Turcii au fost complectamente
batuti, fugira spre Calafat, unde omorha

cbiar din ofiterii lor cari 1ncercau sa-i Impiedece sa treaca Dunarea 1).
1) La aceste lupte a luat parte si corpul de panduri-
Olteni sub comanda lui Maghieru si Solomon. Iata

cum unul din acesti panduri, martor ocular al evenimentelor, povestea, aproape o jumatate secol mai
trziu, aceste lupte:
a Ne-am batut cu Turcii patrusprezece luni mereu,
ziva i noaptea, sub comanda lui Geismar si Roth ;
vedeam In toate zilele moartea cu ochii, c ne gonea
muscalii tot inainte, la aoantposturi. Geismar indat,
cum a trecut Oltul, a trimis pe generalul Roth s
cuprinda Calafatul si el s'a instalat la Cioroiu. Cand
Ciapan Oglu, pe la spate cu 15.000 Suvarii i cu 30
de tunuri, care dupa, ce Muse pe Roth langti Maglavit, se aruncase asupra lui Geismar, Si taiase
drumul si spre Cioroiu si spre Calafat, Ii luase toate
vitele c -toate proviziile din magaziile dela Galicia
si le trecuse la Vidin. Muscalii speriati, cnd ii razbise
Turcii la Bailesti, fugeau In toate partile, strignd

cat puteau: Nazat Nazatl Turephi duhl Cnd Capitanul Ciupagea, care nu stia ca pe muscaleste
nazat insemna Enapoi, Endrt, alerga printre Oragurile noastre strignd: Auziti baieti, generalul po-
runceste sa mergem /a sat. Alt sat nu era cleat

Bailestii, de unde Turcii bateau cu tunurile In muscali
de-i prpadia; noi am dat navala in sat, ne-am repezit la deal si am pus mna pe tunurile turcesti ;
atunci Ciapan-Oglu, crezand ea' suntem numerosi si
ca fuga muscalilor era numai o stratagena, s'a speriat
si a luat-o la fuga. spre Calafat, lsnd toate proviziile si munitiunile. Le-am luat in ziva aceea 24
care cu pulbere si 400 care cu provizii. Roth, vazand
ca Turcii fug din fata noastra, a prins curaj, s'a

Mors c s'a pus si ei pe goana Turcilor. Astfel s'a
clstigat cea mai vestita batalie din toat campania.
Lupta a tinut trei zile si trei nopti; am alergat dupa
Turci pana i-am bagat in Dunre; basibuzucii omora
pe agalele care voiau sa-i retie sa nu treaca Dunarea
s-i intoarc la btlie spre Calafat.
Pagnii de Turci pe unde treceau era foc si parjol.
Cnd te uitai dui:4 o movila te lua jalea. Vedeai
numai focuri In toate prtile; ardeau cpitele de
fn, clile si sirile de grau, ca era tocmai la stransul
bucatelor. Dup ce am ispravit cu Turcii In Islaz,
la Calafat, la Cioroiu si la Bailesti, ne-a trimis generalul Gavrilenco de am maturat cati Turci mai
ramaseserd la Cires si la Cerneti de n'am lsat picior
de Turc in Mehedinti si In Dolj. La Cires, a doua zi
dupa batalie, am craut de ciuma; In armata rusa
se incinsese boala c mureau Cate dou trei sute de
soldati pe zi. Arn zcut 40 de zile... Mid am esit
din lazaret se Meuse pacea. Muscalii ne-a mai luat
o bucata de pamnt la gurile Dunrei; lui Solomon
si lui Maghieru le venise dela Imparatul Nicolae
S-ta Ana; la unu de gt si celuilalt sabia cu cruce.
*).
Iar noua ne-a dat drumu pe
Se potriveste grozav cu vorbele printului Gor-
ceakoff, in congresul dela Berlin (Protoc. al IX) cnd

Alteta sa zicea ea: i voeste, pe lane( aceasta, sa reaminteasca c In realitate, toate drepturile sit privilegiile
Romniei, i-au fost asigurate cu pretul sngelui rus*.
*) Din scrisorile tut /on Ghica cdtre Vasile Alecsancirt.
1,41
www.digibuc.ro
Ruii 11 luar Indat In primire, inchizAndu-1

prin uvraje stabilite In partea din spre Vidin 1).
La 1853 Rusia declarnd rzboiu Turciei,

strnse 150.000 oameni pe Prut, sub ordinele
principelui Gorciacoff ; Turcia le opuse1.35.000,
dar, din acetia, abia 60.000 erau in stare sA
intre in campanie. In Julie Ru0i au ocupat

principatele ; Turcii garnisesc trmul Dunrii
adun rezerve la Sofia, .5um1a 0 Varna.
Cetatea, coloanele aripei drepte ruseti, cari

erau comandate de generalul-major Bellegarde
0 de colonelul Baumgarten 1).
Am vAzut rezultatul acestei lupte.

Principele Gorciakoff Intari posturile Cetatea, Maglavit i Poiana i d comanda
trupelor de Inconjurare generalului Liprandi.
Dela 23-29 Ianuarie, lnga Calafat, au avut
loc mai multe lupte mici ; atacul adevrat al
La Inceputul rzboiului, la 27 Octomvrie acestui punct a fost amnat din partea RuOlor 0 cum se 0ie nici n'a avut loc.
cu SArbii au trecut Dunrea, dela Vidin
La 27 Martie Achmet-Pap ie0 din Caau ocupat Calafatul. Acest punct era foarte lafat cu corpul sAu i cutA s treacA prin
apt pentru un cap de pod. Ei se Infresc in cercul Inconjurtor, Ins nu reu0. Din contra,
grab i armara fortificatiile lor cu tunuri Rti0i Inaintar, luar o redut, dup ce o
1.853 Turcii, spre a Impiedeca unirea Ru01or
mari.
In Ianuarie 1854 intrirea acestui punct,

prin un lant de redute Inaintate, era terminat. Aceste redute ce se flancau una pe alta,
au fost armate cu 48 tunuri mari 0 57 de

amp. Ele erau legate prin anturi pasagere
prin obstacole artificiale, spre a Impiedeca
apropierea. Centrul acestor infriri era punctul
Calafat, Inconjurat 0 el de antari. El era
distruserg, se retraser 2) inapoia Oltului, sub

motivul cA sezonul cel rAu ii Impiedeed s
opereze.
In timpul concentrrilor din 1866 Cpitanul Stroe Leurdeanu, fiind comandant de

grniceri la Calafat, se face autorul 0 conducAtorul unei revolte ; dupA aceea a dezertat
In Turcia, delapidnd suma de lei 19.092
aprat la deal de baterii mari, ce plecau dela
parale 37.
Consiliul de rzboiu il condamn la seche-
Ormul Dunrii iar la vale prin intritura

capului de pod, care era apzat imediat
strarea averei 0 la impucare. Domnul, In

Malta sa element Ii reduce pedeapsa de
Inaintea intrrii podului de vase 0 al crui

cellalt cap era In Vidin. O insul era astfel,
legata cu ambele trmuri prin acest pod de
Impucare i ordon A* fie Inchis pe viat la
pontoane.
guvernul romAn trimise la Dunre un corp

de observare, de 4000 oameni, pentru a pzi
frontiera dela Severin la Calafat. Dar cum,
Satele Dessa, Poiana, Comana, Golentul,

Purcrea, Fntna 0 mai ales Cetatea, cari
Inaintau Inteun cerc mare, erau nite posturi
exterioare can. Ingreuiau mult apropierea inamicului.
La 1 Ianuarie 1854 al IV-lea corp rusesc,

Inaint pentru a Inconjura Calafatul ; Achmet
Pala ( ?) Ins iqind la 5 Ianuarie, de Ing"

capul podului, cu 11.000 oameni i 20 tunuri,
Mrgineni (Sentinta din 12 Octomvrie 1866).

In timpul penultimului rzboi SArbo-Turc,
dup pace acest corp nu fu Iicentiat, din cauza

complicatiilor politice i sub pretextul c4
timpul marilor manevre de toamn, anuale,

se apropia, guvernul concentr 111(4 o parte
din armat cu cartierul general la Calafat.
Importanta strategie a Calafatului fiind
nediscutabil, cAei fAzboaiele anterioare au
demonstrat-o suficient, fortificarea sa era de
bivuac peste noapte Mug satul Maglavit

atacA la 6 Ianuarie, Mug 0 in satul o necesitate imperioas, In fata evenimentelor
cari aveau loc In prinavara anului 1877.
Analizat dupa Colonelul Baron de Moltke,
Campagnes des Russes dans la Turquie d'Europe
en 1828-1829. Traduction Demmler, Paris 1854.

P. I, pag. 229-237.
1) Fllek, op. cit., pag. 63. Nu se potriveste cu

reIalia dat6 de Bolintineanu, mai sus.
2) Ibid., pag. 65. Aceiasi nepotrivire.
142
www.digibuc.ro
Ofiterii trimisi la timp, au luat toate precau-
dela etiagiul Dunarii si la 800 m. dela Orm.
-tiunile pentru a pune pozitia la inltimea Frontul acestei baterii era opus unui alt front,
evenimentelor.
Iatei principalele lucreiri executate la Calafat
in reizboiul 1877-78 :
Bateria Nr. 1 Carol situata la 45 m. mai sus
al unei baterii, construite in 1854, de Turci,

care incheia linia de incint. Flancurile ei se
unesc aproape cu acela al uvrajului vechi,
debarcaderului obisnuit, cu vederea deschisa
Don Carlos, pretendentul la tronul Spaniei la
formand astfel o piat patrata. In interior

de etiaj, pe extrema dreaptil a fetei despre avea un blokhaus, in forma de cruce. Era
fluviu, pe promontoriul dela nord, din fata unita cu Mircea prin o transee. A avut pe
asupra bateriilor dela nord ale cetatii Vidi- unul din bombardamentele de noapte. Conului, pe cari avea s6 le contrabat. La inceput mandant, intre altii, Locot. Caman. Dup
a fost armata cu 6 tunuri de 8,7, apoi ( ?) cu plecarea artileriei armatei, avea tunuri franpatru de bronz de 1.5. Servita de artileria de ceze de 12, servite de pompieri.
uscat. A schimbat mai multi comandanti.
Bateria Nr. 5 Mihai Bravul. Armata cu
Bateria Nr. 2 Elisaveta. Ridicata lang5 15 tunuri de camp. Ar fi ararat pozitia in
grAdina publica, sub malul pe care se afla cazul unui atac dela sud, din spre Ciubateria Carol si la sud de aceast baterie. perceni.
Era armata cu 4 tunuri de 15. Ea putea bate
Reduta Nr. 6 ridicat pe extrema stang
cetatea. Pozitia ei insa era favorabild pentru
putand adgposti un batalion de infanterie,
a bate razant Dularea in fata Vidinului
cu 4 tunuri, era destinat s acopere aprarea
s5 impiedece o trecere din cetate in insula zonei din spre sud. Aceasta redut5., cu piturceasch' din fata Vidinului, unde asezand chetul Nr. 9 si bateriile 3 si 4 erau unite cu
posturi de infanterie, putea din cauza apro- santuri de addpost pentru infanterie.
pierii tarmului stting, produce pierderi mari
Bateria Nr. 6 Renagere,a. Era pe marginea
trupelor de ap6rare din Calafat. A avut mai Dunrii, in linia solului natural, lunca nemulti comandanti intre cari pe Cpitanul permitand saparea, in fata insulei IndepenStati i in bombardarea finala pe Capitanul denta la 20 m. departe de Vrm. Pe parte din
Dr5ghicescu.
ea se afla pichetul Nr. 31. Era armat cu 13
Bateria Nr. 3 Mircea. La sud i inapoia mortiere de 15 cm. destinate s opreasc5. trecelei precedente, la vestul orasului. Lang& cerea Turcilor in Ostrov i debarcarea pe taraceasta baterie era telegraful care se unea cu mul roman. Comandant: Cgpitan V. Urseanu.
Din ea n'a mai r6mas decat partea stang6 ;
toate bateriile i postul de observare. Se afla
pe o ridicatura de teren, in punctul pe care se 4 ambrazuri, 3 traverse, un parados, precum
&eau ruinele unei fabrici de bere. Era armat si mai multe ad6posturi pentru munitiuni.
cu 5 tunuri de asediu de bronz de 15 cm.
Baterie Nr. 7 Independenta. La stanga celei
zise rusesti. Era cea mai apropiata de Vidin, precedente, departe de 50 m. dela tarm. Era
de aceea a si suferit cea mai mult. A fost co- impartita in dou : Independenta cu tunuri i.
mandat mai tot timpul dela inceput, de Independenta cu mortiere (6 de 15 cm). LANA
Ciipitanul de marina Mih. Drghicescu.
Alaturi de aceast baterie, peste ulit, se
construise Luneta Nr. 5 numita Cuza. Post
de infanterie, de observatie. Era amenajat5,
la urrra s primeasca un tun, spre a bate

Durarea.
Bateria Nr. 4 .tefan cel _Mare. In afara
orasului care sud, pe o iraltime ca la 60 m.
soseaua Calafat-Ciuperceni. C6pitanii Orezeanu i Perticari.

Mai era o ultima baterie, pe cea mai inalta
pozitie a Calafatului, numita Mclgura Evreilor,
destinata sa contrabat Dui-area spre Ciuperceni i bateriile din Vidin.

Depozitele cu munitiuni erau amenajate
chiar in parapetele bateriilor.
143
www.digibuc.ro
Pirotechnia se stabili in lagr, in afara

btii tunurilor ordinare ale inamicului. Aci
era locul unde se inarcau obuzele i unde se
executau toate operatiunile pirotechnice. Impreun cu depozitele de munitiuni i cu tunurile de bronz de 1.5 cm. ruseti, ea forma
Parcul de asediu 1).
Deosebit de lucrrile de mai sus, din spre

nord, s'au mai Mcut cloud linii de apetrare ale
lageirului inteirit al Calafatului : prima linie
era aceea cu redutele: Transilvania, Bucovina,
Constantin, Belgia, Libertatea i bateria 26
Aprilie.
In rzboaiele precedente, Turcii totdeauna
au ocupat oraul Calafat i prin aceasta

inchietau serios flancul adversarilor i le amenintau retragerea. Nu se poate pricepe pentru
ce comandantullef turc n'a ocupat Calafatul, cnd guvernul romn retrgnd armata
sa, la 1.2 Aprilie, din aceast pozilde, Meuse
cunoscut aceast dispozitie Turcilor.
Este tiut a la revenire, 16 Aprilie, armata
gsi Calafatul cum II lsase la plecare.
In acea zi, pe and
Ziva de 26 Aprilie.
oamenii lucrau pe la diferite baterii, pe la

2 h. 30 m. d. a. Turcii din Vidin, traser
A doua linie se formi prin destuparea pentru prima oara asupra lucrrilor. Generalul
vechilor mntriri, Mcute in 1.854.
Aceste din urm lucrri au fost incredintate
generalului Gheorghiu (Zamfir).
Toate bateriile erau legate intre ele i cu

cartierul general, prin fire telegrafice.
La inceput erau numai piese de camp :
Krupp, cercuite ; mai in urm, dup 1. Mai
1.877 s'au adus i tunuri ruseti de 15 cm.
culat de bronz i de acelea franceze de 12 cm.
In insula Calafatului, punct inaintat al

pozitiei, se Mcuser adposturi pentru in-
Lupu, telegrafie imediat la Bucureti i primi
ordinul s rspund acestei provocatiuni.

Primul tun a fost tras dup al 7-lea foc
turcesc, spre a se constata clar c6 Turcii prode bateria ,Pefan cel Mare.
vocaser,
0 schimbare de proiectile a avut loc intro
bateriile, ambelor trmuri. Obuzele turceti,
de 9 si 15 cm. n'au fcut din fericire ru

nimnui.
Numele zilei 26 Aprilie s'a dat unei baterii
ce se construia atunci.
fanterie.
Lucrrile bateriilor aveau la inceput ca-
La 15127 Mai 1877. Pentru a constata

lucrrile de aprare executate in Calafat,
racterul pasager. Ele au fost executate de

regim. 1 dorobanti, batalionul IV vntori
i un batalion din al IV-lea regim. de linie.
Ele s'au terminat atre Ianuarie 1877. Mai
trziu s'au ridicat baterle din spre Ciuper-
Suveranul veni in ziva de 15 Mai, care 41/2
ceni : Renagerea, Independenta, precum i pe

vale o incint continu, intre Mircea i sStefan.
Constructia primitiv a acestor baterii a fost
incredintat distinsului ofiter superior de
artilerie Mihai Popescu. Ctre fine, comple-
ore seara. Trecu bateriile In inspectie. In

Mircea a pus marinarii s fac exereitii cu
tunurile de asediu, inspect5. tabra din afara
oraplui i reintorandu-se in ora ctre 71/2,
a dat semnalul bombardrii Vidinului.
Canonada a tinut o or ; in bateria Carol,
unde se afla statul major al armatei, au azut
cinci obuze, din cari trei au explodat. Consiliul de Minitri rug pe Suveran s primeasa
i s poarte medalia militara pentru pericolele
ce a indurat in acest bombarclament 1). In
tarea acestor lucrri a fost opera armatei intregi, artileria dirija lucrrile, dorobantii le
executau iar marinarii le armar in parte si aceast imprejurare domnitorul era insotit
le completar detaliile.
pe lngA somittile militare ale trii, de
bravul Colonel francez Gaillard, de Colonelul
9 Un ofiter rus, bravul Cpitan Iv. Iudovici

Ivanov, de un caracter distins i foarte instruit Imi
pare, a murit mai tArziu la asediul Rusciukului a
Insolit materialul de artilerie i a pus pe oamenii
din flotil la curent cu mAnuirea lui.
Rus Dokhturoff i de o multime de corespondenti de jurnale, cari veniser spre a se

9 L. M. M. O., vol. I, pag. 144-145.
144
www.digibuc.ro
convinge e pe marginile Dunrii, un mic

popor reinvia virtutile antice.
In aceastd. luptd, cea dintai in care marinarii primir botezul focului, una din bateriile armate de ei, Mircea, cea mai inaintat
acea parte, dar fiind intAmpinate de cteva
in fata Vidinului, comandat de mine, suferi

cea mai mult, cdci Turcii concentraserd focu-
se ordond un bombardament general, pe toatd.
rile asupra acestei baterii. In o or, terenul

pdrea a fi lucrat cu plugul din cauza ricopurilor 0 ale exploziilor.
ziva de 14/26 Iunie bateriile din Calafat
22 Mai (3 Iunie) 1877. Incepndu-se

construirea bateriei Independenta, Turcii, cdtre
din
6 ore dimineala au tras asupra lucrdrilor.

Bateriile romne au rdspuns. Focul tinu o
ord..; 5 obuze inamice au lovit bateriile, cele-
posturi ie0te din Vidin, s'au retras, dupd

schimbarea unui numr de focuri cu inamicul 1).
Pentru acoperirea trecerii Dundrii de ru0,
IMia fluviului, asupra pozitiilor turceti. In

deschid focul asupra edificiilor celor mai insemnate din Vidin, asupra portului, vaselor
el 0 asupra fortului de nord al ce-
ttei :
Incepu bateria Renasterea, apoi urrnd Independenta
i au continuat toate celelalte.
vdtdmat bateria de sub Castelul bulgar, a
In ziva de 14/26 Iunie focul a tinut pnd la

51/2 ore seara ; a doua zi pnd la 71/2 ore.
In aceastd zi (15/27) s'a tras mai cu seamd
asupra unor care ce iepau din Vidin i cari
atins mai multe corbii din port 0 a pus foc

In mai multe puncte ale orawlui.
Dela 15 Mai populatia Calafatului pdrdsise
pdreau c insoteau armata ce pdrdsia cetatea.

Coloana inamicd este pusd in desordine. Turcii
rdspund cu violentd i Romnii au avut In
orawl 1).
acea zi cativa tunari rdniti 9.

La 1.9 Iunie (1 Iulie) 1.877 infanteria ro-
lalte au trecut peste ora. Din contrd, Romn au filcut In Vidin, mari strickiuni, au
9/21. Iunie, ora 1. p. m. Turcii lucrau la

fortul de nord (Kerembek);-bateriile romne
Elisaveta au deschis focul asupra
Carol
lucrdrilor ;, a omorit multi din ei, iar pe
i
ji impr4tie. Bateriile Vidinului rdspunznd,

canonada se intinse pe toat 1Mia. Carol lud
ca obiectiv moara cu abur, qtefan, oraul ; iar
Independena, portul. Bombardarea incet la
6 ore seara. Rdul fu mare de ambele pdrti :
oraele au fost ciuruite, bateriile rdu ruinate.
Repararea lor a dat natere la noi bombardri,
In ziva de 11/22 Iunie i urmdtoarele
focurile n'au incetat iar reparatiile se fceau

numai noaptea.
Bateriile romne, de reguld, sufereau-putin
pentrucd erau construite aa fel ea' fara lor
se perdea n vedere, astfel c Turcii nu puteau
ochi deceit in directie.
12/24 Iunie. Romnii au fdcut spre nord

de Vidin o recunoatere pe teritoriul turcesc
0 4n acea regiune n'au gdsit de loc trupe.
Recunoa0erea se repet a doua zi cu trupe
mai numeroase cari distruse pichetele din
1) L. M. M. O., pag. 147.
mnd ocupd ostrovul din fata pichetului Nr. 9,
cu doud companii din regimentul 4 de linie

o companie din regiinentul 2 dorobanti
precum i ostrovul din fata pichetului Nr. 10,
Chichinetul. La 21 0 23 1unie (3 0 5 Iulie)
bombardarea dintre Calafat i Vidin a fost
din cele mai vii 0 la 26 Iunie (8 Julie) ora 12,
ea reincepu. In aceasta din urmd zi a fost

rnit greu, cdpitanul de geniu Ioan Botez
(Diculescu) la picior, un sergent omort iar
un soldat contusionat 3).
Bombarddrile au avut loc dupd aceea,

numai in zilele in cari trebuia s se execute
vreo micare important 4).
1) L. M. M. O., pag. 150, 1.
2) Ibid. pag. 171, I.
3) Ibid., pag. 210-211, I.
4) In timpul liber dintre aceste lupte, flotila nu
rilmnea in simplul rol al armrii bateriilor de coast
din contra se ocupii i cu altele operatiuni importante :
Trei tunuri de 15 trimise la Canapa pentru a ataca
un monitor, ce se afla ascuns in dosul ostrovului

Chiftelele ; dup 20 zile, se Intoarsera la Calafat,
145
10
www.digibuc.ro
In luna Septemvrie 1877 canonada, care numai pompierii i flotila. In urm5 s'a format
In ultimele zile se Jnicorase mult, intre Ca- aci un mic corp de rezerv i sustinere al
lafat i Vidin, incepu din nou cu mare inten- bateriilor de coast. Turcii pgrsiseril i ei
sitate. Romnii instalar baterii chiar In Vidinul Indreptndu-se spre a Int4H Plevna,
insula din fata Calafatului; atinse de mai contra Ruilor, unde Osman Pap, 1i bluse
multe ori, din vasele de rzboiu din port, dar de trei ori pe rnd.
nu Innec6 cleat bastimente particulare.
Focul de artilerie continug, de mai multe
Armata Romara chemat In ajutor, Je ori, Intre ambele cetAti.
cea ruseasc sub zidurile Plevnei, pArgsi laDup luarea Plevnei, armata romn pleca
g4rul ce ea il ocupase la rgsarit de ora;
s." asedieze Vidinul
locul sAu a fost ocupat de un regiment numit

mixt, pn la strngerea rezervelor de prin-
Inconjurat cu desvrire, dup btglia dela

Smardan, s'a lnceput bombardarea general,
i cnd cetatea a fost
prejur. .A,rtileria de linie plecat, a r6mas care a tinut aproape apte zile continu. In
efectul lor gsindu-se neeficace contra cuirasei, din
cauza distantei.
Corpul flotilei furnizd detqamentele pentru avezarea podului i formd echipajele plupelor: Rdn-
sfrmate de un obuz ; a fost abandonat de echipajul sau i apoi incendiat i distrus de cerchezii
din Rahova.
dunica, reluatd dela RIO, Sligeata, cumparatd

oferit de Gr. Cantacuzino i Bucur. inchiriatd din
scop pentru a forta trecerea dela Timoc la Rahova
comert.
Era o alupd, purtnd pavilion roman, comandatd

de un sublocotenent din Flotild i armat cu oameni
din ace1a0 corp. Aceastd alupd ajunsd la Timoc,
a fost primitd i conch's& de un foc de arme pAnd la
Calafat. Micul echipaj indur tot timpul acestui
La 9 Iunie 1877 din personalul bateriilor de

coastd, se trimise dela Calafat: 1 ofiter superior,
3 ofiteri inferiori i 50 oameni pentru a primi 2 vapoare, 6 0epuri i o Flupd cu aburi, destinatd trecerei trupelor. Ele au fost ofganizate i instalate In
acest scop. Din cauza Insd a marelor pierderi ale
Bucur. Bucur plecase din Severin, in acela0

i sd meargd la Mgurele, unde se afla podul roman.
armatei ruse, la Plevna, plantil operatiilor a fost
drum, o adevratd ploaie de gloante. Ajuns la

Calafat, dupd putin repaus, plec din nou spre a
continua drumul. Dela gura canalului de Ingd
schimbat ; trecerea urind sd se efectueze la Islaz, Corabia i in urm la Mg-ureic ; expeditia de mai sus,
al cdrui centru se afl la Gruia devenind astfel inutild,
mutt timp, de bombardamentul unei baterii de camp

ce o acoperise, literalmente, cu obuze i 0apne1e.
vasele au fost desarmate.

Adeseaori bombardarea era provocatd pentru a,
asigura trecerile unor vase militare, al cdror scop
era de a forta blocarea: astfel au fost Ada, Bucur,
etc.
Ada. Ada era un bastiment destinat s forteze

trecerea dela Timoc pand la Zimnicea, In scopul
urmdrit atAt de mult de diplomatia ruseasca de a
demonstra Europei neeficacitatea blocusului anuntat
cu atAta pompa de Imperiul Otoman, prin flot

cetdtile sale. El trecu la Calafat in seara de 12 Iunie
1877. In ajun ajunsese
aneorase in sus de acest
port, In afard de btaia tunurilor turce0i, In dreptul
unei insule. Afard de personalul rus, se mai afla
pe bord: pilotul lui Stefan cel Mare si alti 3-4 mateloti romni, de diferite grade. Turcii au inteles cd
el trebue s coboare, de aceea i-a preparat o primire
cu salveIe tuturor bateriilor din Vidin; Romanii
spre a distra pe Turci, au inceput focul In momentul
cand vasul ajunse In fata Vidinului. La 11 ore i
jumdtate Ada era departe. Din nenorocire, el este
obligat sa se pun& pe un banc, din cauza unei roti
Schelea veche, mica alup fu luat sub foc i condusd
In fine, ea scdpd, trecu la Bogdan, dar In dreptul

Canapei, un numdr de bdrci plMe cu Tdtari, anuntati
prin telegraf din Vidin, Ii Ward drumul. Pericolul

a fost mare, nu mai era chip de a0 continua calea.
Atunci ofiterul puse alupa pe uscat, la un cap de
insula i Impreund cu oamenii sdi au pdrdsit-o trecnd Mot pe trmul roman. Grzile, puse In curent
de cele ce se Intamplase o aprard de pe trm cu focurile lor Incrhciate, contra Turcilor. Turcii Wand
la fel la apropierea Romnilor, plupa era pdzitd de
ambele parti. Deosebirea era cd malul drept fiind
foarte Malt, Turcii trgeau ca In groapd. In fine, un
ofiter, cdpitan Drghicescu, trimis de la Calafat cu cele
necesare, o scoase pe uscat, cu toatd Inltimea mahilui i jena Turcilor, cari trgeau ploi de gloante
la cel mai mic sgomot, de aceea se lucra numai
cand bdtea vantul dela Turci, o demontd in corp
ma0nd, iar piesele care ziva erau acoperite cu

frunze, peste noapte, erau puse In care i trimise la
Corabia pe uscat.
Un alt vas, Ciotilda, pavilion rus, a plecat i s'a
pierdut In Jiu, avnd soarta Adei.
146
www.digibuc.ro
acest bombardament, bateriile din Calafat au

adus foloase reale. Armistitiu sosi In ajunul
pregtirii asaltului general.
Dupa catva timp, complicatii politice au

impus trecerea armatei de la Vidin la Calafat:
ea s'a executat 1ntre aceste dou6 puncte de

vasele corpului flotilei.
In timpul cnd ruperea relatiunilor cu

Rusia era aproape s" devina un fapt, Ca la-
Iustinian 11 intri si-i dadu o garnizoana

romand.
Autorii greci din evul mediu I-au numit:

Bev8o3vt
Bepvmxm
06Y+maxtou (prin confundare cu Viminatiul din Serbia).

Vidinul urm orasului roman Bononia.
Bizantinii il mai numia:
fatul era ocupat de f1otil5, care 10 strAmutase
BuSvoc
cu totul resedinta aci.

Dup desconcentrarea armatei locuitorii
s'au 1napoiat iar bateriile au fost distruse.
Baba
Calafatul, gratie pozitiei sale si-a reluat iarsi
vechea sa cale spre prosperitate.
BuStvv si &Hy's] 1) .
piesa pe care Phil a consacrat-o exploatkilor lui Michail Glabas 2), se citesc
uringtoarele dou versuri:
Kai no'chw ocrriv ?at/Um. Il peaMccv
36. VIDINUL.
Acocinv Tl/v
Vidinul a purtat diferite nume:

Bononia 1), Vendemis 2) la Romani ; Bidyttum 8), Bdyn 4) pe timpul tarului Asan
(1186); Vadin 5), intr'un document al ace; Bodon la unguri ; Budim la

sarbi i bulgari ; Dliii sau Dii la romni
turci 4). Acestia din urna ii ziceau adesea
luiai
Bodun.
Sunt autori cari sustin c tot aci ar fi

fost Viminatiul roman (Viminiacum) 7) Viminiatium 8).
1) A. T. Laurian, Dacia veche. Harta. Ace4 nume
indica o creatiune gala. A. Thierry, Histoire d' Attila,
I, pag. 239.
2) Bouillet, op. cit.
3) Theofilactos de la Ochrida, 1071.
6) Tocilescu, op. cit.
Bouillet, op. cit.
Niegher, cit. de Bruzen in Dictionario Geogra-
fico, citati i sustinuti de incai, Vol. I pag. 108,

editia moldava, Iai 1852. Aceasta parere ar putea
fi admisa in oarecari conditiuni.
Topografia Vidinului se apropie de acea a locului ln care cea mai mare parte din autori pun
Viminatium roman: Smarcurile in mijlocul carora
se ail.). Vidinul, nu pot fi cleat resturile unui trait
al fluviului din aceasta parte, ce apuca ye sub dea-
luri, dar care astazi este astupat
TCepevtiv xocL Buawriv 3).
Iar a luat Inapoi Prislava.
i reprezentat
abia prin cateva rigole, cari chiar de n'ar exista, con-
Lovcea, Impreung, Cernavoda i Vidinul 4).
0 legenda" bulgarA, atribuie fundarea a

trei orase, destul de importante, pe DunAre,
de &are trei fete ale unui principe bulgar:

Vidinul a fost de Vida ; Vidbolul i o cetate,
pe locul c6reia mai In urm6 a fost Corvingradul, de alte cloud printese, surorile sale 5).
Tot Vida ar fi zidit, la Vidin i o biserica

Inchinat sfintei Petca, ale csrei urme nu
se desper de a se auzi c s'au gasit.

Orasul a fost zidit, pe trmul drept al
Dunrii In mijlocul unui teren Mhos, pe
un platou (artificial, poate) pe care se mai
afl chiar astzi, dupd attea secole, antica
zidire ce poart numele de Castelul Bulgar
1) Ephimerides Daces, pag. 14. Vol. II, francez.
2) Manuelis Phil e, Carmina, ed. Miler, II, p. 251.
3) Dapontes, pag. 14 In note.
4) Trad. de Panaghi.
6) F. Kanitz, Donau-Bulgarien, Vol. L
figuratia terenului admite, tAPA comentarii, o stare
de acest fel Principalul ora roman, cu acest nume,
a fost pe locul ocupat astazi de satul srb Costolatz, cam la 20 kilometri mai sus de Bazia, pe
tarmul drept al fluviului, la gura rauletului Mlava..
Este posibil sA fi fost doua orae cu acelai nume:
acel dela Vidin fiind poate cel mic (minor). Nu cu
multa greutate s'ar deduce expresia Vidin din

Viminatium.
10*
147
www.digibuc.ro
i care cu un mic perimetru de zid, ce-1

inconjoar, a purtat de secole numele de
citadelei.
E posibil ea pretentiei de mai sus s i se

dea numai importanta unei legende bulgare
caci Castelul are fundatii romane ; cu
drept cuvnt, se spune c: Intregul su formeaz o -constructie creia din timpul Rotoate
cari i-a pus fundafid
manilor
popoarele, ce le-a urmat in domnia teritoriului, au contribuit la terminarea, adeiugirea
qi infrumuse(area edificiului.
Oraul apare in istorie cu mult inainte
de venirea Bulgarilor.
In anul 586 d. Chr. Kha-Kan-ul sau
Kanul Avarilor pune maina pe cetate i o
stria pn in temelie.
Aceast drmare a avut loc in urmtoarele imprejurri: barbarul se prefcea amicul
Romanilor pentru a putea fr. veste, prin

trdare, s. cad asupra Romanilor de rsrit.
Un fugar dela curtea Kaganului, denunf

impratului Mauriciu toate planurile barbarului, cari vzndu-se trdat, transform
toat valea Dunrii, prin incendiu, in ruine
i lacuri de snge, fcnd s se cread c'd
natorul Bulgarilor), dup ce reia pas cu

pas terenul pierdut, inconjur Vidinul i
batndu-1 opt luni, Il ia cu forta, apoi
pune s-1 infreasc din nou.
Intorcndu-se spre Congtantinopole a baut
i supus, In dimm, toate cettile 1).
La 1014 Samuel moare de innie i oroarea
ce-i cauz6 spectacolul a ctorva mii de prizonieri bulgari, pe cari Vasile Ii trimisese cu
ochii scoi. In zadar fiul i succesorul su
a cerut incetarea luptei. Vasile rspunse cu
noi succese i nenorocitul principe este
omorit, la vntoare, de propriul su vr,

cruia altdat Ii scpase viata. La 1019
autoritatea bizantin era recunoscut pn
la Sava i energicul principe grec zdrobi
confederatia bulgar de pe dreapta Dunrii.
Provinciile au fost guvernate de Strategi;
autonomia trii disp6ru cu totul ; nici chiar
autocefalitatea bisericei bulgare n'a fost,respectat; patriarchatul desfiintat, biserica a
fost pus sub mitropolitul grec dela Ochrida.
Toate incercrile de a se scutura jugul Bizantiului n'au reuit i mai mult de un secol
jumtate Bulgaria a fost o provincie
greceasca 2).
La 1114 Cumanii au trecut Dunrea spre
la Vidin, ca la Ratiaria, Durostorul, Marcianopole, etc. trecuser toate flagelele naturei.

Am vzut cum, in anul 389 Ducele Clau-
Bidena (Vidin) dar auzind de venirea,

asupra lor, in grab, a impratului Alexiu
diu, eind din Vidin, merge i cucerete

teritoriul dela Cerna.
Comnen, retrec fluviul; impratul pune i-i

urmrease i dup trei zile trei nopti,
In anul 978 Samuel, al patrulea fiu al
acetia au trecut un rau (probabil Jiu) in

nite brci ce le purtau cu ei, chiar sub
ochii acelora ce-i urmreau i cari astfel,
tarului isman, pune mna pe tronul Bulgariei occidentale. Dup ce-i asigur tronul
prin fel de fel de crime, deschide o vie cam-
panie in contra Bizantiului: oraele, intre

cari Vidinul, cad uriul dupd altul in drumul
su. Armatele sale triumftoare merg dela
Belgrad la Tessalonica. Ia titlul de Imprat
al tuturor Slavilor iar Prispa i Ochrida,
reedintele sale, se impodobesc cu splendide
constructii 1).
In anul 1001 Impratul Constantinopolei,
Vasile, supranumit Bulgaroctonul (extermi1) F. Kanitz, Bulgarie-Danubiene.
se intoarser fr niciun folos 3).

Vechiul monument al oraplui, Castelul
bulgar, situat in vechea citadel, ou numeroasele sale turnuri patrate i poligonale,

a servit mult timp de reedint 5imanizilor
dinastiei lui Siman
i tarului Stra-
timir ; el reprezint astzi pe o suprafat
') Kedren, ad. an. 26 Impe. Basil. II. Bulger,

citat de incai I, 190.
2) Du-Kange, Anna Komnena; cit. de *Meal. I.
pag. 213.
148
www.digibuc.ro
tinu cAtdva vreme; apoi 11 trimite

din nou la Vidin, spre a cArmui -Ora in
La 1235 Bela al IV-lea, regele Ungariei, numele Majesttei Sale. In aceast noua
conferi magistrului Theodosie mosia To- pozitie, Stratimir purta titlul de Ban,
mic6 un adevrat model de fortificatie din

evul mediu 1).
policanii din Ungaria ea recompens5 pentru
serviciile sale In luptele ce au avut loc cu

Bulgarii la Vidin 2).
Intre 1258-1.277 Ungurii au pus mAna

pe Vidin si au Inaintat pAn la portile
TArnovei.
Sub domnia
Alexandru Basarab
(1342-1365) Jacint, mitropolitul Vidinului,
a fost numit In 1.359, cu ingduirea Patriarchiei din Constantinopole 3), mitropolit al
Munteniei.
Imprejurrile si mai cu seam slbiciunea
lui
bAtrnetea prelatului n'au permis s. satisfac sarcinele sale de Arhipstor. Biseri-
demnitate de vice-rege, ce monarhii unguri

ddeau acelora ce-i Inlocuiau si care demnitate de ban al Vidinului, a purtat-o (spune
un hrisov) i Dionisie voevodul Ardealului,
in anul 1366 1). Acest Stratimir era romAn 2).
In acelasi an, 1366, s'a intlnit la Vidin,

Ludovic I cel Mare, regale Ungariei, cu
Ioan Paleologul, impAratul Constantinopolei.
Dup aceast intrevedere, Papa Urban al

V-lea a permis regelui maghiar nu numai s
atace pe Turci al:4'4nd astfel pe Grecii
strAmtorati i greinzeiditi de ei
dar chiar
s provoace o cruciad in contra acestor

infideli 3).
caste, tam era imprtit in dou: hi una
In aceasta Imprejurare Ludovic incearca

a uni pe Romni i Bulgari cu biserica roman, pentru care Papa Urban al V-lea
li aduse cele mai mari laude.
episcop de Melitini 4).
Stratimir nu putea vedea cu ochi buni
La 1.364 Turcii au ptruns pentru prima
oar pnti. la Vidin i s'au Mcut stdpAni pe strAjile unguresti din jurul su. La 1369
el, dar fiind siliti a-1 prsi, s'au retras cumnatul sau, Ladislav al II-lea Basarab,
inaintea armatei ungare, comandat de Lu- domnul Munteniei, unchiul marelui Mircea,
dovic I, pe care istoricii unguri, 11 numesc trecu Dunarea, debaraseaz6 Vidinul de soldatii unguri ai lui Ludovic i restabileste
cel Mare.
Dela 1365 Incep pentru Vidin, oarecari sub scutul su domnia lui Stratimir. Toti
frmntri foarte importante in istorie. In cari au fost prinsi propovaduind catolicismul
acest an Ludovie d'Anjou, regele Ungariei, au lost dati imediat pe mnile calugrilor
profitnd de desbinarea Bulgarior, reusi s spre a-i judeca i omori.
Ladislau cuprinde, cu aceast ocazie, mai
pun mAna, In primvarg, pe Vidin i pe
Stratimir, stpAnul orasului si al teritoriului toat partea occidental a Bulgariei si se
dimprejur.
sill sa puna mAna i pe partea oriental,
In aceast intreprindere el a lost ajut at In care strlucea efemerul imperiu al Thrnovei 4). Timpul i imprejurrile ins 1-au
si de Ladislau al Munteniei 5).
Acest Stratimir se intitula Imprat. Lu- impiedicat.
Restabilirea lui Stratimir era pentru redovic 11 trimise In Ungaria unde sub paili
gale ungur un legitim motiv de rzboi. Neput And suferi mult timp aceast rusine, el
9 Kanitz, op cit.
9 Nr. 106, pag. 113. Doc. Hurmuz., Vol. I a trimis un corp de armata care cuprinse
rmase Jacint iar In cealalt era instalat un

Antim (Daniel Kristopulo) hirotonisit Arhi-
(1199-1345).
3) Eudoxia, Baron de Hurmuzaki, Fragmente din
Istoria Romdnilor, Vol. I, pag. 255.
4) Idem, pag. 256.
6) Ibid. Vol. I, pag. 235.
*incai, op. cit., Vol. I, 332-634.

2) Heliad, op. cit.
3) Hurmuza' i, op. cit., pag. 249-250.
4) Hasdeu, op. cit., pag. 30.
149
www.digibuc.ro
din nou, in 1370, Vidinul ; apoi intoarce

armele sale in contra lui Vladislav Basarab.
In acest scop combina un atac indoit.

Pe cand el va ataca la Durfare, Nicolae,
Voevodul Transilvaniei, cu Secui, va ataca
la munte. Vldislav, ocupa malul Dunarii
la Calafat,
zice Tocilescu
spre a impiedica trecerea lui Ludovic ; cu toate acestea,
armata ungureasca sub ploaia sagetilor mun-
data de Sigismund, regele Ungariei ; acesta ii

instala o garnizoana cretina de 300 oameni1).
Dupa batalia dela Nicopoli, turcii 11 reocup ara.
La 1.398 ei prefacur in pustiuri provincii
intregi 0 au ars pretutindeni mnastirile

0 bisericile. Locuitori dela esuri au fugit
in munti unde au infiintat noi orae. Mult
popor, ins cu boierii 0. cu cler, au emigrat
i condusa de priceputul In ale

rdzboiului, Nicola Gara, trece Dunarea
In Muntenia i Serbia. Foarte multi din
rezemeindu-se pe fanturi, cu plan f i clzibzuint fcute pe brci sau plute 2) ; respin-
mismul 2).
teneti 1)
gaud corabiile romneti, ocupa apoi 0 intrete indata Severinul 3), punndu-i o
garnizoana corespunzatoare 0 inzestrnd-o
cu prftii, cari ajungeau departe 4). In partea
muntelui, Locotenentul lui Ladislav, Dragomir Castelanul (bugrabul sau burgraml)
de Dmbovita 2), intrete potecile, lnga
izvoarele acelui ru, prin fanturi fi intdri-
turi de taraci. Armata ungara frig batu 0

puse pe fug% oastea lui Dragomir, dar Inaintan d fara precautiune, a nemerit intre paduri,
rapi 0. surprinsa pe neateptate, a fost inconjurata 0 btuta complect. Nicolae 1'4mase pe cmpul de lupta 0 abia cu mare
greutate i s'a luat cadavrul i dus In Ardeal.
Multe sub-capetenii au ramas morti 0 multe
altele abia scapara cu fuga.
Aceasta pierdere, taia curajul lui Ludovic
0. 11 opri de a inainta 0 continua lupta cu

Vlad 8).
La 1396 Vidinul se gsea ocupat de Turci.
El se preda lesne armatei cre0ine, coman1) Turoczius.
2) E. baron de Hurmuzaki, op. cit., Vol. 0, p. 335.

5) Idem, pag. 236.
9 Idem, pag. 237.

5) Tocilescu tntelege (Ist. Rom., pag. 52) prin
pAralabul cetAtii Dmbovita pe comandantul
Bucurestilor.
9 Hurmuzaki I, pag. 236. Acest Vlad se ImpAcA
bulgari, mai ales bogomilii, au primit Isla-
La 1443 Turcii 1-a atacat fr a-1 putea

lua ca 0 in 1565 3). La 9 Noemvrie 1444
armata aliata, ce mergea contra lui Amurat,
ajunse la Vidin.
La 1453 dupa luarea Constarftinopolului,
Mahomed cuceri Serbia, veni la Vidin, facu
50.000 prizonieri, pe cari ii intzbuinta la

colonizarea tarmurilor Bosforului, in vecintatea Constantinopolului i a anticei OH
a Bithynienile4).
La 1.454 Ioan Corvin, dup ce distruse o
armata de 30.000 de Turci la Crusolati (Krusovatz) ocupa Vidinul 9.
La 1492 in ajunul Sf. Silvestru, Vlad,
Domnul Munteniei anunta, prin o scrisoare,
trimisa prin Sibieni, pe stefan Batori, ca

Sultanul a dat voevodatul Vidinului unui
oarecare Malcoci 0 ca se facea pregatiri
A' cad cu toate fortele asupra Transilvaniei.
La 1502 Iosef comitele Timioarei, ocupa.
fortareata Vidinului, dar in mod trecator, eaci
sosind trupe numeroase inamice, se retrase.
Care sfar0tul campaniei romne de iarna
din 1595, o trista intmplare arunca vlul

doliului peste attea stralucite biruinte, cu
2) Hammer, pag. 103 Schiltberger ; cit. de Bolintineanu In Mircea, pag. 84.
5) Const. Ios. Jirecek, 1st. Bulgariei, edit. ruseascti. Odesa 1878, pag. 461.
3) Pierre Larousse, op. cit.
din 15 Iulie
dat la Arges El se intituleag, pe Ing4
9 Mry, Constantinople et la Mer Noire, pag. 144.
altele si Voevod al Ardealului, Ban de Severin si

duce al coloniei FAgArasului (Dux plantationis
terrae Fogaras) ; ibid. pag. 237.
asupra acelei ce urmA (tot a lui Corvin) o lucrare

special, insotit de hdrti, intitulata Hunyade Ianos
utalso hadjarata. Pesi, 1857.
apoi cu Ludovic si lin un hrisov

1372
9 Kiss a compus asupra acestei campanii si
150
www.digibuc.ro
atat_ mai frumoase cu cat ele au fost efectuate In ;in timp asa de- scurt: Albert Kiraly,
arsese Nicopoli; Farcas comanda In Oltenia
recunoscura de cap al lor si de mntuitor al

crestinattii
un corp de 3.000 Romani si Unguri; la Vidin

se aflau 30.000 Turci. Doi custozi, cumparati
de Turci, cu 300 aspri, Instiinteaz pe Farcas
ca vreo suta de turci prad locuitorii din jurul
Vidinului i c acei locuitori Il roaga sa vin
in manile Turcilor ; de aceea In luna Iulie,

Farcas trecu Dunarea, la Sdegla 2) si incercand s atace aceasta cetate, este respins
cu mari pierderi 8).
La 1599 Mihai brecu Dunrea, in sus de
in ajutorul lor. Farcas se Increde si merge

in ajutorul crestinilor ; el cade astfel in mijlocul acelui Insemnat numr de inamici.
Inconjurati din toate partile, Romanii In
disperare, se lupta ca niste lei si mor cea
mai mare parte ; Farcas cu doliul In inima,
Inconjurat de putini din ai si, cei mai
rmsese, abia a putut scpa. Dar luarea
Brallei, Ip acelasi timp, de banul Mihalcea,
unit cu gloria attor alte biruinte, compensar cu mult rezultatul unei asernenea
negre trdri
In Martie 1595 Mihai dupa ce a darmat
Silistra si a pradat alte tinuturi din dreapta
Dunarii plec4 dela Nicopoli i aruncandu-se
Nicopoli i batu pe Hadam, pasa Vidinului; in
asupra Vidinului, prsit de oamenii lui

Assan, Il ocupa. Spaima Turcilor creste ; la
Constantinopole, unde acest razboi aducea
foamete, se iau masuri pentru o nou campanie dar enicerii destinati la aceasta, lutelegand conditiunile nefavorabile ale raz-
boiului, pretind a li se arnana plecarea 2).

In toamna aceluiasi an, dupa batalia dela
Calugareni, Mihai hotrit s termine Intr'un
mod glorios cea mai stralucit campanie ce
armata roman a facut vreodata i spre a
asigura linistea trei, din aceasta regiune,
se decise sa ocupe Nicopolul i Vidinul.
In acest scop, el a trimis din nou asupra
Vidinului pe Popa Stoica Farcas, nefericitul
general de care vorbiram; orasul care se afla
Inca' sub impresia victoriei dela Calugreni,
Ii deschise portile. Mihai, care arsese i luase
Nicopolul, sosi si el. Bulgarii 1-au prima ca
pe un trimis al cerului, i se Inchinara, Il
La Inceputul lui 1597 Vidinul se afla iarsi
aceasta Imprejurare Turcii au pierdut multi

oameni, tunuri i bagaje. Continuandu-si
drumul spre Vidin, el mai bate, pe cmpul
acestei cetati o nou armata, pe care sangiacul a trimisese contra lui; parte din ea
s'a Imprstiat jar parte s'a adpostit sub
zidurile cetatii. Mihai inconjura apoi ce-
tatea, o btu timp de zece zile dar n'a

putut-o lua ; pustii si arse tot tinutul de
prinprejur, apoi se dirija c6tre Ruiava 4),
unde a trecut Dunrea, dupa cum am vazut.
A trecut aproape un secol pana ca Vidinul
fa mai vada o garnizoana crestin.
In campania din 1687-4689 Margravul
de Baden, la 14 Octomvrie 1689, forta ce-
tatea sa capituleze 9 in urma unei lupte

sangeroase in care au perit multi turci ).
Acestia insa n'au Intarziat sa reia cetatea,
In 1690, la apropierea cgrora Wile germane
s'au retras imediat.
La 1689 dup batlia dela Nis, armata germana se Imparti In dou' parti, una intra in
Albania si alta se Indrepta &Are Vidin.

Aceasta din urm comandata de Ludovic de
Bavaria, lua lungul Dunarii i merse sa

asedieze Vidinul. In jurul acestei cetti se
afla o armat comandata de un seraschier
Vistierul Stavrinos ; Const. Cdpitanul ; ambii
cit. de Billcescu, In Campania din 1595 (Mag. Istor).
9 La 10 km. la vale de Calafat, lng pichetul

}Mosul.
Cronica Istoriei Teirei Romdnevi (Mag. Istoric),
Vol. IV, pag. 283.

6) Al. Odobescu In Molii i Curcanii crede cI prin
aceastk Rusiava s'ar tutelage Rahova iar nu

2) N. Balcescu, Istoria Romdnilor sub Mihai
Braoul. Edit. Odobescu, pag. 76.
2) Public. Exarcu, Docum. Venet., Nr. 245 si 246.
Orsova.
Gebhudi. Hist. Hungariae, cit. de $:nca*.

6) Radn Greceanul Cap. 6.
151
www.digibuc.ro
particular. Acest general, vazand sosirea imperialilor, iei In desordine din lagar i veni
Inaintea lor. Dela prima izbire, cavaleria,

respinsa prin Maya salve de tunuri, fugi
spre ora, unde se ralia, pentru a ataca
Munteniei a fost invitat s. trimita acolo

patru sute care 0 800 oameni. De alta parte
domnul Moldovei a fost solicitat sa trimita
i el dota sute care 0 patru Bute oameni.

Toti oeila1i comandanti de cetati de pe
un corp de germani, pe care-1 vzusera la Dunare ca : Silistra, Nicopoli, etc. trebuiau

coada lagarului pentru a-1 prada.
furnizeze i ei ajutor in aceea0 proportie,
Principe le Ludovic i generalul Veterani astfel c pentru terminarea cetatii a fost
sosira intre acestea i ajutara pe imperiali nevoie de 8000 oameni 1).
cari, fara ei, ar fi fost taiati in bucati

cavaleria turceasca se retrase pentru a doua
oara in spre Nicopole lasand: arme, bagaje,
artilerie, corturi i chiar orawl In mainile
imperialilor. Cei o mie oameni, garnizoana
citadelei s'au predat a doua zi 1).
N41.11 capituland inaintea imperialilor, la

10 Iulie 1737, acetia, sub conducera ginerelui Imparatului, au venit s. asedieze Vi-
dinul. Ei au trimis un parlamentar lui

Mehmet-Paa, comandantul fortaretei, pro-
punandu-i ea' dac va preda cetatea, Ii va
La 1689 flota Turcilor a fost batuta de
permite s. place cu arme bagaje. Daca va

imperiali in apropiere de Vidin. Ea era corn- refuza se va ei, caci va fi prea tarziu. and
pusa din trei demigalere, ase mici brigan- a cunoscut pretentiile germanilor i gandind
tine 0 Maya alte bastimente mai mici, la slabiciunea i mandria lor, paa, nu numai
comandata de Ali-Pma, capitanul-cornan- c. n'a tinut nicio socoteala de amenintarea
dant al Dunarii. Aceasta flota n'a fault lor dar, dui:a ce a batut pe parlamentar, 1-a
mari progrese caci s'a oprit i s'a inspaimantat de dezastrul armatei turce 2).
In August 1.690 Turcii apropiiindu-se de
Vidin aveau o flotila de 40 bard mari

(barconi) i patru mici galere comandate de
Mezzomorte 3).
In iarna anului 1.690 contele ungur Tkly 4) (dupa ce cu ajutorul lui Brancoveanu,
batuse pe imperiali, se Meuse domn al
gonit cu ru0ne, satul de insulte i inteo

stare de min'. 2).
In anul 1.730 Topal Osman, paa Diiului
era atat de influent ca a indemnat Poarta sa

instaleze domn in Muntenia pe Alexandru,
fiul lui Nicolae Mavrocordat 3).
La 12/23 Noemvrie 1737 se pretinde
pap. Vidinului, Ayvasea, propune sa Inainteze pana la Semendria i s o asedieze
i fusese nevoit, dinaintea iar pe de alta parte Murtaza-Paa s. puarmatei ducelui de Baden sa. paraseasca stiiasca Valachia Imperiald (Oltenia) cu un
aceasta tara), se afla la Vidin ; resturile corp de Tatari ce trebuia sa. fie comandati
Transilvaniei
armatei sale cari ramasesera in Romania s'au
de Sultanul Islam-Gueray 4).
dedat la hotii. i jafuri. Spre a scapa de

aceasta napaste, Brancoveanu a fost silit
s trimita slujitori, cari oriunde le Intalnea
La 9 August se raspandi vestea e Germanii cari asediau Vidinul au fost ba-
le omora ; numai cu acest mijloc liniti tam.

In Martie 1729 Sultanul a dat ordin ca
cetatea Vidin, care se lucra atunci, sa fie

terminata In acel an. In acest scop domnul
1) Marsigh, op. cit., II, pag. 129.
2) Ibid, Vol. II, pag. 171.
3) Docum 1st. Romanilor. Vol. V, partea II, 205.
4) Care ajunse, la urma urmelor, crciumar tn
Constantinopole.
tu i 5).
Mehmet-Paa seraschier de Vidin, trimise
in Decemvrie (9) 1737 din Vidin la Craiova,
1) Docum. Acad. Supl. I, Vol. I (Odobescu
Tocilescu), pag. 468, DCLXXXIX.
2) Ephemerides Daces, Vol. II, pag. 14.
9 Athanasie Comnen Ipsilante, op. cit.
4) Docum. Acad., Vol. I, Supl. I, pag. 512.
DCCXLVIII.
5) Dapontes, Ephemeriades Daces, pag. 28.
152
www.digibuc.ro
pe Toz-Paa pentru a goni pe Germani

Catane 1).
In Aprilie 1738 Or lic, vechiul secretar a
lui Mazeppa a fost chemat, prin firman, la

Vidin, dela Hotin, pentru a avea o intrevedere cu Rakoczi in scopul de a provoca
o rasculare 2).
Vizirul lui Suleiman al II-lea, Intari Vidinul astfel, ca' el a rezistat foarte bine and
niai tarziu (1737) Austriacii, comandati de
generalul Veterani 1-a Inconjurat. Acesta
avnd oaste putina i neputndu-1 lua, trimise ordin generalului Vradni dela Braov
sa. vina. 0 el cu armata sa. Vizirul care se
afla la Cartal, pe Dunare, auzind aceasta,
Insemnatatea militara a cettii Vidinului

asupra operatiilor turceti contra Olteniei trimise 0 el pe Menis-Paa, cu 20.000 oameni
era determinata prin titlul de Paga al

Olteniei ce se da de Turci, pa0lor din Vidin.
La 25 Mai 1738 cele 12 companii, cari mai
raimaseia din 40, destinate de Turci sa apere
Muntenia plecara din Bucure0i 0 au intrat

la Vidin 8).
La 16 Martie 1.739 a fost numit pava la
cu ce va mai strange din garnizoanele cetatilor dupa marginea Dunarii. Acestea ajungnd, au silit pe Austriaci la retragere 1).
La 1770 Tara Munteneasca nu avea domn;
Grigore Ghica, surprins in noaptea de 17
Noemvrie 1769,
aiii zic, ca s'a lasat sa
fie surprins
de Ru0 sau mai bine o ceat
de cazaci, marita cu mai multi voluntari

romni i arnautii Spatarului Parvu Cannumit seraschier al Vidinului 5) unde a tacuzino, ce au fost trimi0 contra kr, in
primit ordin sa plece la 29 Martie spre pivnita unei pravalii, unde intrase scapnd
Vidin Husein, ginerele Vizirului 6).
La 22 Martie Toz Meemet Pala a fost
Ru0ava i s5. a0epte acolo noi dispozitii 6).
pe o fereastra a palatului; a fost prins2), zic,
La 2 Aprilie 1739 domnul Munteniei a la Bucureti i expediat in Rusia. In lipsa

trimis pe Ionnakis, vataf de aprozi, in cali- sa, o seama de boieri nu de acei cari fug
tate de Kapu Kehaia pe lnga seraschierul in timp de dureri pe lnga cautarea p5.mntului, ingrijiau 0 de afacerile publice.din Vidin 7).
In Decemvrie 1739 Hussein Pap., guver- Dela o margine la alta a -Wei, poporul era
natorul Vidinului, prime0e din partea sul- jefuit de cazac sau de catand. Oltenia metanului un firman in care Ii face cunoscut, dicul rei, cnd e bolnava 8) : leagn de
c in urma anexarei banatului Craiovei la bravi i Paladiul virtutilor strabune
Valachia, acest principat trebuie sa p15.- scoase la iveala, in fata imprejurarilor, un
teasca. anual 150.000 piW,ri mai mult ca orn. La inceput, postelnic ; caimacan, in
In trecut ; ca tot acest tinut estepus sub zilele lui Grigore Ghica, Manole Geani 4),
autoritatea domnului Munteniei care va ajunsese la demnitatea de Ban i ca atare,
strange toate impozitele i veniturile. Prin guverna cele cinci judge ale Olteniei.
Cand Turcii au fost oameni 0 au lost
acest firman se mai poruncqte papi s
de
mai multe ori cleat unii din vecini au
scoata din tara pe musselimul Mustafa, care
guverna pe nedrept, jefuete i pustiete trait bine cu romnii; cnd $i-au arcitat
bunurile saracilor raiale, ceea ce cauza arama, pe scara miC, romanii i-au despresuit ; pe scara mare, i-au razboit.
mare prejudiciu tezaurului 8).
Emacii Vidinului erau nelipsiti dela
, pag. 57.
9D
curtea Craiovei: la fiecare pas nobletea si
2) Ibid., pag. 88.
demnitatea olteneasca le era manifestata
3 lb e. ,
.

5) Ibid., pag. 193.
8) Ibid., pag. 19 '.
2) Ibid., pag. V.5.
8) Ibid., pag. 2 .
9 Ion Niculcea, Letop. Moldovei, pag. 365-369.

2) Aron Florian, op. cit., pag. 156.
2) Zice, oareunde Hasdeu.
4) Dup familia mamei sale li spunea i Rosetti.
153
www.digibuc.ro
prin mii de concesii. Nu voi zice, ca Enache
136 viziteze Bucurestii. De indat ce curtea
Coglniceanul, de fericit memorie, a se

temea de dnsii, pentru un motiv simplu,
pe care-1 cunoastem cu totii: olteanul nu
este Instiintat, Pala pleaa la Rusciuk;
cunoaste frica. Generozitatea romng. si

In special cea olteara n'a avut niciodat
nevoie de resort.
de generalul Hudovici au intrat in Bucu-
orientali sluga credincioasei pare a fi sinonim
Septemvrie 1771.
In Transilvania.
apoi domnul la Craiova si astfel, ambii

au dispgrut. La 25 Noemvrie Rusii comandati
resti 1). Desi mai departe, dar drumul fiind

mai btut spre Craiova, Rusii se iau dupal
Geani trecea printre turci drept un orn mare domn, spre a-1 prinde. Bietul vodd, btut
si ca o credincioas slug a impgrAtiei. La de Rusi mai trziu la Ramnicul-Vlcei, 1.
.
cu omul arnabil neimpus, sau poate chiar,

cu ceea ce popoarele civilizate ar numi bine
crescut. Guvernatorul Vidinului, 11 privea
cu ochi buni ; el primea mai tot ce dorea.
La andul sdu turcul este si el destul de rrari-
nimos. Porniti de vreun inovator sau din

propriu instinct, mrginasii petitionez ridicarea lui Geani pe tron. Ca In multe timpuri
ale existentei Romnilor si pe acea vrerne se
uitase proverbul schimbeirii domnilor (bucuria
abia scp cu sufletul
De acolo intr in corespondent cu Pap.

Vidinului, Mosun-Olu, care diindu-i voie, s.
vin6 In Tara Turceasa, el se asei. la Nicopole, asteptnd

saracii competitorii de
tron ca exilat, In 'mahalale turcesti, evenimentele (Ora la 30 Decemvrie 1.773).
Mai tarziu intrnd In tar, dup pacea

dela Kuciuk-Kainargi, boierii 1-a propus
impreun6 cu stefan Prscoveanul, lui Ro-
mantzoff, drept candidat la tron. Acesta

merse lesne: 11 aduc la ordie, 11 imbrac cu Indrept deputatia la sultan, care fr a
caftan 0... iat pe Manole Geani dup mai tine socoteal de dorintele tarii numi
moda sau apuaturile timpului domn al pe Alexandru Ipsilante (24 Septernvrie 1774).
nebunilor). Turcul fiind multumit, lucrul
Prei-Muntenesti, in laggrul turcesc, ca multi

altii In alte vremi. Vechiul valiu al Rurneliei,
Meemet-Pasa, primeste insrcinarea ca, cu
Qaste turceascA, 86-1 dua la Bucuresti s5.-1
instaleze pe tron si ceva mai mult, 86-1 si
pzeasa. Muscalii, pe atunci, se vede &A nu
erau puternici, peirtrua in Aprilie, p6r6siser6
Bucurestii, Meemet primise tot ce trebuia

pentru instalarea noului domn: tuiuri, sangiac si cua, ba chiar si de cheltuial. Mid
arozii fac ate ceva, uit esentialul... Mil

de care n'ar trebui s inceap; ei uitaser a
nu sunt puternici. Au intrat in Bucuresti cum
intru toti domnii, intAmpinat de popor si

boieri (ce mai fmdseser6); in curtile dornnesti, li se citesc firmanul, prin care se
ordon, cu strafnicie, s6-1 recunoasa de
domn
domnia impus6 de strAin, de na
tur treatoare supunndu-se cu tot.' deciziilikr imprtesti. Dar vorba strmosilor,
sic transit gloria mundi. Rusii aptnd putere conform politicei traditionale vin
La 1797 Paswan-Oglu se declar, in ce-
tatea Vidinului, aproape independent. Acest
pas6 a domnit numai peste oras, 0116 la

moartea sa, ca 0 un suveran 2-).
Istoria sa ofera ceva miraculos. Abia se
poate pricepe cum toate fortele unui imperiu, care Meuse oareand sa tremure cresti-
ngtatea, au rmas rr efect contra acestui

rebel ; cu toate acestea, mirarea Inceteag
and cantarim circumstantele in care el s'a
pregatit contra suveranului sAu. Guvernmntul lui Paswan nu era prea mare ; dar
Vidinul capitala sa, avea fortificatii, pe cari
el le inmulti. Se gitsi vecinul Ungurilor, Germanilor, Polonilor, Rusilor, etc. toate popoare
de obicei in rzboi cu musulmanii. Imperiul
prea slbit, prin defectiunile mai multor

9 Aron Florian, op. cit., pag. 157.
9 Dm aci cfiteva notite asupra acestui mu
dup I. R. Durdent, scriitor francez, contimporan
cu evenimentele. Beautes de l'histoire de la Turquie,
pag. 354-360.
154
www.digibuc.ro
pasi, avu sa lupte deodat cu Paswan-Oglu,

cu Sarbi, cu Rusi si cu Francezi debarcali In
incerca o surprindere asupra cet5t Belgradului, pe care Turcii il reluasera de curand,

Egipt. Dezertorii din toate natiunile au dela Sarbi. Reusi in adev5.r ssa ia orasul ;
mgrit adesea fortele pasei rebel si a avut
partizani Ora In armatele destinate
a-I
dar fortreata ii rezista si a fost cu totul

zdrobit sub zidurile sale.
combate, pan5. In Constantinopole si chiar
Acest esec a avut loc la finele lui DeOa. la Divan. Paswan-Oglu era deja de o cemvrie. Paswan-Oglu deschise campania
oarecare etate, &And se hot5ri sa se faca urm5toare, nu mai putin stralucita. Armaindependent. Inceputurile revoltei sale se tele sale au supus Romania mica 1), apoi
suprapun cu epoca cand Sarbii au incercat A Silistra, istovul, Varna si Sofia au fost
scuture jugul turcesc. Mai politic si mai constranse sa-i deschida portile ; Sarikioi ii
tolerat cleat surit, de obicei, Turcii, Paswan- rezist5 ; el o prefacu In cent*.
Og lu nu v5zu in aceste popoare si In alti
Teroarea era in Constantinopole. Mai multi
crestini, decat aliatii sai folositori. Nu s'a pasi au reunit fortele lor contra lui si au
legat prin nichm tratat formal cu ei dar a venit In capul a mai mult de sase zeci mii
stiut &a profite de circumstante cu dibacie1). oameni a-1 bate. Paswan-Oglu a facut tot
Se intelege ca ar fi imposibil sa urmeze pas ce a putut pentru a recruta trupele sale,
cu pas un razboinic, care a avut timp de pe cari abia le ridica la a treia parte a for15-16 ani armele in man. Ne vom multumi telor adverse ; aceasta nu-1 impiedica sa
dar de a expune numai cateva din cele mai mearga contra inamicilor sai. 0 lupt a avut
importante circumstante ale rebeliunei sale.
Mid a Inceput s ridice stindardul revoltei, Poarta ii trimise ordine amenint5.toare. Paswan-Oglu nu era din acei pasi
cari tind usor gtul sub fatalul cutit, and
il trimite stpanul lor ; el puse din contra
s5 sugrume pe acei cari ii fura trimisi ;
rase chiar si de fetvele muftiului care-1 declarau trid5tor si de ordinele sultanului.
Dela inceput, pgru patruns de aceasta cu-
getare, ades repetat de Cromwel:
loc langa Nis ; ea a fost cea mai sangeroasa

si cea mai glorioasa din ate Meuse vreodata:
a tinut trei zile consecutiv si s'a terminat,
In fine, cu totul in avantajul rebelului.
1) In Octomvrie 1800 trupele lui Paswan-Oglu
au trecut Dunarea la Cerneti. Boierii, cum am vazut,
au fugit mai toti ; au ramas aci numai locotenentul
eomnului si nazlrul dela Braila, cire comanda Turcit
ce se aflau aci. La 7 Decemvrie, Fornanii, uniti cu
T urcii, bat pe Paswantliii dar In urma ei sunt
Invinsi de catre acestia, cad capatasera ajutoare.
<4 aind cineva a tras sabia contra dornnului

sau trebuie sei arunce teaca.
Craiova. Mai In acelasi timp
Mai multe armate, trimise contra lui, au

fost b5tute ; nemai crezand convenabil sa
se mrgineasca' la defensiv, cand iesi din
In Oltenia, strange trupele de cari dispunea si
Kara Mustafa, generalul lui Paswan-Oglu cuprinde

31 Decemvrie
alte cete oc,ipa Giurgiul. Moruzi domnul Munteniei,
auzind de pustiirile si jafurile ce Paswantliiii fac
Vidin, la finele lui 1798, fortele sale nu erau
porneste spre Craiova. Pe drum se uneste cu Aidin

pasa Nicopolei, ce-i veni cu trupe In ajutor. Cernand
prea marl ; acestea nu se compuneau dect

cam din 8.000 oameni si circa 50 bastimente
mici, pe Dun5re. Dup ce a ars Nicopoli,
pe Pastvantkiii la Craiova, dupa o lupta teribila

5 Ianuarie 1801 reuseste a-i bate, a-i scoate
din oras si a-i arunca peste Dunare dar si orasul
a fost, In mare parte, consumat de flcari. In Februarie 1802, Hassan-Pasa soseste la Bucuresti cu o
1) Hangiarlau, domnul Munteniei, acuzat a se

afla In relatiuni cu Paswan-Oglu, fu decapitat, la
Bucuresti, de un trimis expres al Portii iar capul
a lost trimis la Constantinopole.
Abia se poate crede existenta unei asemenea
slabiciuni.
noua armata. Cu ajutorul sosit dela Belgrad, cu

acel al Caminarului Sava, etc. aceste trupe atac
si iau Cladova. Domnul Munteniei, Alexandru
Moruzi, cu trupele sale, marite cu cateva alte din
Moldova, bate pe generalii lui Paswan-Oglu la
Segarcia si la Cioroiu, cari stramtorati din toate
155
www.digibuc.ro
Fortificat, prin o parte chiar din trupele
hamet, ceremonie ce nu are loc niciodat
care-1 combatuse, Paswan-Oglu se indrepta
decat in momentele de pericol extrem pentru

imperiu.
cgtre inima imperiului otoman. Trebui ca

trufia imperiala sa cedeze necesitatii. Sultanul ii oferi pacea, o intreaga amnistie 0
Paswan-Oglu merse asupra Adrianopolului, in capul armatei sale victorioase, in
chiar o existenta aproape independenta. Redutabilul pa0 raspunse ea nu va trata decal
care se ggsea 0 un mare nunaar de polonezi.

El anunta, sus, Grecilor Ca venea pentru a-i
chiar pe ruinele Constantinopolului 0 atat

a fost de mare frica ce inspira incat sultanul
a facut s se desfrare stindardul lui Mo-
libera 0 mri astfel numgrul partizanilor
pdrtile, prsesc solul Olteniei. Cu aceast ocazie,
mai multi olteni, bdnuiti cd sunt in relatiuni cu

trupele rebelului, sunt decapitati din ordinul lui
Hassan-Pasa. In Mai 1802, se rdspandete din nou
vestea cd Paswantldii au trecut Dundrea. Groaza
se impr4tie in toatd tara. Boierii. i comerciantii
din Craiova trec 141 Transilvania. Sultanul odd ordin
pasilor dela Dunre sd treacd In Muntenia, cu

trupele lor sd o apere contra devastrilor lui
Paswan. Dar boierii, intelegnd cd trupele sultanului nu se vor bate contra acelora ale rebelului,
fug In Transilvania. Aproape la 5800 dintre ei,

consulii austriac i rusesc, asteptau la Brapv si
In satele dinprejur, ce turnurd vor lua evenimentele. In acest timp a avut loc, in Bucureti, faimoasa
Comedie a Crailor dela Curtea veche. Hassan Pap
i Hussein-Aga, venind cu trupe otomane, ocup

Bucuretii si introduc linitea, pedepsind cum meritau, pe aceti eroi in jafuri si carnaje. Administratia Transilvaniei, creznd cd ostile lui PaswanOglu vor intra i acolo, poftird pe pribegii munteni
55. intre mai Induntru trei. Rebelii Ins& dupd ce
arserd, prddard i jefuird Oltenia, au luat dela

ocne ca la 2000 care cu sare si s'au retras la Vidin.
Alexandru *utu, din Moldova numit domn peste
ambele principate, pdru a asigura linistea Wei,

pldtind bani lui Paswan-Oglu; aceasta Ina n'a
tinut mult timp cad a fost retrimes In domnia

Moldovei. Cdtre 1803 Manaf-Ibraim, generalul lui
Paswan, ameninta din nou Romnia cu invazie.
Boierii qi poporul incep sd tremure de fricd.
Constantin (Ipsilante) domnul Munteniei Incepu
pe de o parte negociatiunile cu daruri O. bani iar
pe de alta incepu ali pregAti armata.

Aceste msuri inteligente au liniOit din nou tam.
In Septemvrie 1800, Muntenia aflndu-se frd
domn, Paswan-Oglu trimese din Vidin o ceatd de
turci, cari au jefuit iardsi Craiova, au luat prizonier
pe marele logofat Bibescu, prddd cele cinci districte
ale Banatului, stoarserd vreo cloud mii de pungi de
bani i apoi trecu Dundrea. (Analizatd dupd Aron
Florian, op. cit., pag. 169-18).
sai. Norocul imperiului Otoman permise ca

certuri sa se ridice printre trupele rebelului ;
mai multi pa0, a cgror fidelitate era bgnuita,
planuira in contra lui o urg. 0 gelozie cari
au fost prea folositoare suverariului lor ;

abia astfel Hussein, pava Rumeliei, avu
gloria sa.-1 bata complect.
Paswan-Oglu avea la Vidin o retragere

asigurata. S'a refugiat din nou in cetate, unde
fiind inconjurat, termin prin a incheia 'Lin
fel de amnistie prin care dicta aproape, suveranului, conditiunile sale.
Putin timp in urma, Paswan-Oglu, pre-
tinse c mini0rii otomani au voit sa se

desfaca de dansul, in secret ; aceast asertiune, care de altfel nu era lipsita de temei,
ii servi de pretext pentru a se revolta din

nou. Numai atunci s'a vazut starea de slabiciune inspaimntatoare, in care cazuse
Turcia. Ali, pw. dela Ianina, care sub raportul bravurei i al indraznelei, nu ar fi
fost mai prejos decat pap dela Vidin, trimise
sa-i spuie &a: daca va intra in guvernamantul
sail il va bate cu toate fortele sale. Paswan-
Oglu raspunse 0 el cu un ton tot atat de

mandru ; au avut loc chiar incaerari, dar,
in fine, cei doi antagoni0i au incetat sa

se mai lupte. Ali 0 Paswan-Oglu au tratat
impreuna ca doi suverani independenti 0
Poarta a fost obligata sa inchida ochii
asupra intregei iregularitati a acestor procedee atat de insultatoare pentru ea. Daca
Divanul ar fi luat un alt partid, Ali Ma

indoiala s'ar fi declarat independent.
Circumstantele au devenit in urma putin
mai favorabile suveranului otoman ; Paswan-
Oglu era crud atat prin caracter cat 0 prin

sistem. Dezertorii 1-a facut sa piarda o parte
1.56
www.digibuc.ro
din trupele sale si el se vzu pentru a cincea
La 1805 toti locuitorii din Copceni, sat

sau a sasea oar, Inchis Intre zidurile Vi- la 6 ore de Bucuresti, au abandonat tot si
dinului. El brava aci din nou fortele suve- au fugit s se stabileasc6 In Vidin 1).
ranului su care In fine se crezu fericit s
La inceputul anului 1807 Napoleon cel
le acorde o noua amnistie.
Mare era pe punct s trimit Care Vidin
Paswan-Oglu nu tratase dect cu armele pe Marmont, care comanda In Iliria, cu
in mn. Avu mult. grij a nu le depune. 250.000 de francezi spre a sustine o armat
Paru foarte supus sultanului dar de fapt turceasc de 60.000 oameni si a sili astfel
el rdmase independent. Cu toate acestea, Rusia s lase, pe Dunre, in Principate nu
dup ce turburase att de mult imperiul Si numai 30.000 oameni, dar s." trimit o fort
&Ouse periculosul exemplu al revoltei, trecu
In o liniste aproape complect cele din urmd
indoit, diversiune care, formnd aripa
momente ale existentei sale si moartea sa

scuti guvernul turc de lungile terori ce-i
favorizat In destul operatiunile marelui Im-
cauzase.
La 1.798 o tartan expediat. de apitanpap 14 Constantinopole, aduse noutatea cd

acest amiral luase cu asalt satul Intrit din
apropierea Vidinului (probabil Kerembek) si
care comunica cu el si c a luat prizonier

pe Emindjik-Aga, comandantul acestui post
si unul din generalii cei mai renumiti ai lui
dreapt in sistemul marei armate, ar
fi
prat 2).
In Ianuarie 1807 la Vidin pe lng6 10.000
oameni, sub ordinele muhtehafizului acelei

cetti se ordona ridicarea In vecintate incA
a 10.000 oameni. El avea ordin s vegheze
asupra bunei paze a castelului, a frontierei
si a tdrilor vecine, de a trece trupele sale la
Craiova, pentru a rezista inamicului, pentru
a impiedica orice comunicatie intre Rusi si
Paswan-Oglu.
Aceast fapt speriase In att pe locuitorii
Srbi si de a se grai s taie toate trecerile
din Vidin, c6 ei inchisera portul, ceea ce

nu facusera niciodata pn atunci si. cd
femeile si copiii lor se suiser pe ziduri
In Februarie 1807 Paswan muri la Vidin

de o durere de piept 4). Nu se poate descrie
cernd gratie.
si cumunicatiile 3).
multumirea ce cuprinse toat lumea. Fortreata a Minas prada partidelor. Locuitorii
Cpitan-pasa somndu-i s se predea si turci erau disperati de apropierea armatei

srbesti, care a primit ordin s se raspns inceap asediul cettii in regul 1).
deasc6 In sangiacul Vidinului si s someze
La 1.802 un general german, urmat de fortreala s se predea. Putinele trupe din
un ofiter de geniu, se prezentase In ostrovul serviciul lui Paswan, mai cu searn delii,
nedobandind niciun rspuns, el avea de gnd
din fata Vidinului, pentru a trece, spre

Brkla, dar In loc s se indrepte acolo, el
s'au desprtit si au luat serviciu la Mustafa-
trecu la Vidin, unde examin toate uvrajele

de fortificatie, schimb6 mai multe din ele
si art modul de a apAra pe celelalte 2).
putini dispusi s sustin cu vigoare aprarea
Acest fapt evidentiaz n, /And la un

oarecare punct, Paswan-Oglu era sustinut
si de Austria, pe lng ajutoarele si incurajrile primite dela Rusi.
Bairactar dela Rusciuk. Locuitorii au fost

9 Docum nt. Academ. Supl. I, Vol. II, 318,
CDXXXV. RI.
9 Din o scrisoare a lui Napoleon care Marmont,
cite% in Histoire des Cabinets d'Europe pendant
le Consulat et l'Empire par Armand Lefevre, Paris,
Pagnrre 1847, Vol. III, pag. 60.
9 Docum. Acad. Supl. I, Vol. II, pag. 380 DXXV.
1) Docum. Acad., CCLXIV. Supl. I, Vol. II,

pag. 189. (R).
2) Docum. Aacad. Supl. I, Vol. II, CCCXI,
pag. 221.
4) Adj. Comand. Mriage secretar de ambasada

aflat la Vidin, zice in Supl. I, Vol. II, DXXXVI,
p. 389 c6 a murit de o rara ce o avea la manI de
xnult timp.
157
.-
www.digibuc.ro
In aceeasi lun. Molla, urmasul luiPaswan,

iortaretei, ceea ce va lnlesni operatiile SarInca
nu primise confirmarea sa ca -guverbilor. Dup moartea pasei, comanda cettei
nator
al Vidinului. El oferea In schimbul
trecu la mamele lui Rusten-Aga, amic al
numirei sale sd plateasd. Sublimei Porti un
rebelului i vechi locuitor al cetalei 1).
Moartea lui Paswan-Oglu n'a lost urmat milion, de a pune 6000 oameni, trupe bune,
pe picior de a merge unde li se va ordona,
de nicio turburare sangeroasa.
o miscare era pe punctul sa izbucneasca s achite tributurile i sa serveasd ci perla 4 Martie (st. n.) 1807. Memis-Aga, seful ar- soana sa.
El mai dispunea de 180 companii de ieninutilor, a dorit s pun maim pe comand
pe vlduva lui Paswan dar Molla-Aga, secon- ceri, dar din acestia numai 12.000, cel mult,
dat de ieniceri, sili pe Memis sa fuga El s'a puteau purta armele. Mai avea 1500 arnauti
da toate ostenelele s colt
dus cu VITO 50 cavaleri s. prade Oltenia 2). sau straini
La 7 Martie (st. n.) un capegibasa sosi tinue fortificarea si armarea Vidinului, a
din partea Portei pentru a lua cunostinta drei artilerie era numeroas, dar ale carei
de succesiunea lui Paswan-Oglu. Mo Ila drept zidiri erau foarte stricate 1).
condescendent5. &Are Poarta, trimise mainCare finele lui Martie, Cerni-Gheorghe,
tea lui 1.200 de cavaleri i o trasur cu patru se Indrepta cu 25.000 soldati asupra Vidicai ; dar i capegiul nu fcu, ca caima- nului, pentru ca Impreuna cu Ruii, s-1
canul decat de a aparea. Ca si pap de
asedieze 3).
Rusciuk, In o asemenea Imprejurare, relativ

la moartea predecesorului &au, Molla arata
cele mai bune intentiuni, numai sa fie numit
In Martie 1807 F,lase sute calreti convinsi

ca pasa din Rusciuk este vandut Rusilor, fug
din Rusciuk i merg la Vidin 3) condusi de
comandant al Vidinului. El dispunea de
Labsali-Munis-Aga, un vechi ofiter al lui
20.000 oameni, cari se credeau cei mai buni
Paswan.
soldati ai Turciei, banditi cari jefuisera cu

Paswan, armati cu iatagane, pistoale i pusti
lungi. In acest timp Napoleon promise, dad
va cere, sultanului Selim trilniterea unui
corp de 25.000 francezi la Vidin. Sultanul
insula din fat se armar: se mai construiau

aci mai multe salupe canoniere 4).
La 1.807 Napoleon cugeta sa trimit din
La Iunie 1807 atat aceasta cetate cat si
Dalmatia pe Dunare 25.000 soldati, dac

s'ar putea asigura de subsistente si dad In
vedea aceasta armata mergand spre Nistru, aceasta localitate s'ar gsi o bun armata
urmand opiniei publice, arat ea nu ar turceasca ; dar aceasta operatie nu s'ar fi
frig, tot aratnd c ar fi incantat, de a
putea-o singur cere. El promite france'zilor,
putut face decat dupa cererea Portii i dupa
in caz de ar intra, destule provizii, dar nu

ar putea s le dea munitiuni de cari i el
singur este cu totul lipsit 3).
ce s'ar fi Incheiat un tratat formal 6).
In Martie 1807 vase mii oameni lucrau la

repararea fortificatiilor Vidinului cari erau
foarte ruinate 4).
lunga aparare a Belgradului i in acest din

urma tirnp (Sept. 1807), prin rezistenta ce
opusese Ruiloi uniti cu Sarbii. Pentru a-1
Sertemvrie 1807. 0 recompensd rnilitarci

turceascei. Kurstangli-Ali ei a cunoscut pentru
2) Adj. Comaud. Waage secretar de ambasad5.

aflat la Vidin, zice in Supl. I, Vol. II, p. 383 DXXVI,
c5, a murit de o ran ce o avea la ri-an5. de mutt timp.
2) R., pag. 397, DXLVII. Scrisoarea din Vidin

(9 Martie 1807) a lui Mriage care Talleyrand.
3) R., pag. 399.
4) R. 402. Mriage catre Talleyrand. 3/15 Martie
1807.
9 R., pag. 403, DLIII. Scrisoarea lui Mriage

c5tre Talleyrand, din Vidin, dela 3/15 Martie 1807.
2) R., pag. 409.
31 R., pag. 419.
4) S. (Supl. I, Vol. III. Fasc. I) XXXVI, pag. 50.
6) Docum. Acad. Supl. I, Vol. II, pag. 382.
D XXVI.
158
www.digibuc.ro
recompensa de serviciile sale Hidris-Pava
Issaiew hotri s o atace cu 7-8000
(Molla) 11 cheam la Vidin ; 11 numevte locotenentul &Au (Kehaia-Bey) ; Ii fcu o primire

splendid ; i-a dat de nevast pe movteni-
oameni la cari ar mai adduga i un mare
toarea celei mai frumoase averi din localitate ; srbtoarea a tinut vase zile: exercitii
militare, duF sistemul arabior, lupte de
valupe canoniere pe Dunre vi curse de cai.
Invingatorii primeau ca recompens fete
exercitau pentru cazul and razboiul s'ar

reinoi. Insurgentii au mrit posturile kr
tinere sclave sau alte daruri ale
pavei.
Acelavi lucru s'a fcut FO. pentru alti ofiteri,
numr de Sarbi 2).

In Aprilie 1809 &Arbil se preparau vi se
despre partea Vidinului. El ocup districtul

Kraina (frontiersa), in munti, paralel cu Dunrea, foarte aproape, intre Orvova vi Vidin.
Ei erau comandati de doi vefi: unul numit
Petrovici, era opus Nivului; altul se numea
a cror recompense erau proportionale cu
Melenco, era opus Vidinului. Acesta din
serviciile pe cari le fceau 1).

In Aprilie 1808 (st. n.) pava care comanda
cetatea Vidinului i in acelavi timp teritoriul
urm era insrcinat s tin legtura cu
dela Orvova Oda' la vale de Lom, nu dispunea, pe toat aceast intindere, cleat de
3.000 oameni. Atacat, el ar fi trebuit s se
mrgineasa la paza imprejurimilor cettii
indure tierea comunicatiei cu Orvova 2).
corpul rus din Muntenia. Ruvii nu fceau

mare caz de Kara-Gheolghe.
Din contra, acest din urrn vef nu era
bine vgzut de ei.
Insurectiunea era in Serbia astfel organizat: Serbia era imprtit In zece comandamente principale. Fiecare ef de district,
pe 16'110 bandele particulare, dispimea de
La 1809 Vidinul era renumit prin tria

lui ; el n'a fost atacat de generalul Issaiew, ridicrile in mas a tuturor oamenilor in stare
cu Arbil lui Kara-Gheorghe, ci numai ase- s lupte, a cror metod, obiceiuri, manier
diat. Turcii 1ncercand s impedice investirea, de a lupta, era intocmai ca ale Turcilor ;
au eit vi dat o mare btlie, dar, fiind neputand insd A. le reziste in camp, ei
respinvi, reintrar in cetate. Ruvii au des- apucard sistemul de partizani in munti. Ei
brAcat cu aceast ocazie mortii vi i-a se &eau s asedieze Vidinul i Ruii trearuncat in Dunre
cyser deja in lagrul lui Melenko 14 tunuri
In aceasta lupt a luat parte vi multi de asediu, cu munitiunile kr, in luna lui
panduri imbrcati czcevte i instruiti ca ei.
Acevtia erau ornduiti la Tatargik, ca s

impiedice pe karjalii lui Mola-Aga spre a
nu ei din Vidin, in timpul inpresurgrii 4).
Decernvrie 1808. Poarta, domoal sub alte

pretentii, tinea mult pentru a ierta pe sarbi;
ea avea o garnizoan turceasc in Belgrad 2).
In Aprilie 1.809 pava din Vidin a fost
Ziva erau atacati de arabi vi noaptea de numit guvernator general al Bulgariei ; pe

manafi. ordinul lui Miloradovici era de a Lang acesta se alturar toti partizanii lui
Bairactar. Acest pav avea la dispozitia sa
nu ceda cu niciun chip terenul.
La 1809 Vidinul era cea mai tare cetate
a turcilor. Populatia sa era mare vi avea
5000 oameni; Achmet Effendi Ii opunea tot

atati. Bekir-Aga, guvernatorul 5umlei, era
0 el din partidul pavei de Vidin.

Cetatea Vidinului se afla in foarte rea
18-20.000 aprtori.
stare cu toate lucrrile ce i se Meuse de
1) Docum. Acad. Supl. I, Vol. II, pag. 462.
totdeauna o garnizoara numeroasil. Ea avea
D XXVI.
2) Ibid., pag. 505.

3) Din Cronograful lui Dionisie Eclisiarhul (vezi
Tesaur de monumente istorice al regretgului AI.
P. Ilarian, 1863, Tom. 2, pag. 221 .
4) I. Ghica, Scrisori cdtre Vasile Alecsandri.
1) I. Ghica, Scrisori tare

Vol. III, Fasc. I, pag. 162.
Vasile Alecsandri.
3) Documente privitoare la Ist. Romnilor,

urmare la colectia Hurmuzache. Supl. I, Vol. III.
Faso. I, pag. 51, 52, 53, 54.
159
www.digibuc.ro
curand ; dar ca si celelalte cetsti era foarte

bine aprovizionat 1).
In anul 1.811. Vidinul era intrepozitul comertului Bulgariei, Serbiei, Munteniei si
Ungariei. Era un oras mare, foarte populat,
fi pus maim. Dar and se pregalea s6 Inceap

acest manej Ismail-Bey, pasa cu trei tuiuri,
seraschier si pasa de Seres, ajunse cu 1.5-20
mii oameni In fata Vidinului. Acesta era

unul din personajele cele mai remarcabile
cu mare trafic, foarte bine fortificat, chiar ale imperiului. Desi b'atran el era de un
din spre Dun 6re.
caracter viu si intreprinzgor. El comandase

Dou ostroave, din, cari unul destul de hi. 1.810 contra Sarbilor.
mare, se aflau 1naintea orasului. Cel mai
Mulha-Pasa nu permise nici lui, nici trumare era vis-a-vis ; al doilea putin mai la pelor sale, intrarea in Vidin. Numai cativa
vale. In primul, Molla pusese sa se constru-
iasc redute, cari aparau apropierea din

partea frmului stang al fluviului, de care
ostrov era despa'rtit prin un canal foarte
Ingust si care adesea seca, cum se intampl
chiar In 1.811 2).
La 19/31. Julie si 20 Julie (1 August) 1.81.1
Ismail-Bey trecu cu trupele sale compuse

din Albanezi si Anatolieni in micul ostrov. de
vis-a-vis de Vidin. Execut Intgriri si redute,
apoi trecand pe vad micul brat ce-1 despa'rtea
de tarmul stang se stabili pe acest farm 3).
dezarmati au venit s'a cumpere de ale manca'rei, pe care acei din Vidin le vindeau In.
greutatea aurului.
El nu putea permite lui Ismail sa se aseze
In cel mai mare ostrov, care ap6r5. orasul,
dar nu Indrzni s-i refuze flotila si i-o
linprumuta cu conditia de a o Inapoia la

finele razboiului, conditiune care nu se stie
dac ar fi fost Indeplinita, dac' ar fi Ilispus
de vreun loc bun unde s'a pung aceasta
flotit ; dar ei o deprtase de Vidin, fr a

risca sit o vad czand in mainele rusilor.
La 1.811 la Vidin giverna sau mai bine
La 6/18 Noemvrie 1812 Molla era tot
zis domnea, Mola (Mulha)-Pasa, succesorul Inchis la Vidin. Padisahul nu-i cerea mai
lui Paswan-Oglu pe care Poarta neputandu-1 putin cleat capul 1).
supune a fost silit sa-1 recunoasca." ca pas6
In Aprilie 1813, Hafi-Ali-Pasa, seraschier
al Vidinului. Portul era in acel timp sin- contra Vidinului, ceru domnului Munteniei
gurul punct pe unde Turcii puteau trece ou 4000 Romani .i- tot felul de munitiuni. El
Inlesnire, dac li s'ar fi imprumutat flotila avea pretentia s pun6 mine, pentru a putea
lui Molla. Ea era format din 18-20 basti- deschide o trecere in cetate. Hidris (Mollamente armate cu tunuri si o mare cantitate Pap) rezista Inca', desi Poarta si domnul
de bgrci de transport (150-200). Incerc6rile Munteniei anuntase Europei ca Vidinui cageneralului rus Zass, care comanda in Ol- pitulase. Domnul Trii-Romanesti refuza s'a
tenia, n'au reusit, cu toate ca Rusii Mcusera dea ajutorul cerut 2).
propuneri lui Mulha de a-i da 20.000 galbeni
si mai mult. Avid si interesat, cum sunt

toti briganzii, el s'ar fi pretat foarte bine,
s6 puna mana pe aceasta surn. Se angajase
s urce fluviul succesiv si sub diferite pretexte cu cateva bastimente, pe cari generalul
rus Zass, ca din intampfrile rzboiului, ar
1) Documente privitoare la Ist. Romnilor, urmare la colectia Hurmuzache. Supl. I, Vol. III.
Fasc. I, pag. 51, 52, 53 0 54.
2) Ibid., pag. 358.
2) Ibid., pag. 359.
In timpul primulai razboi de independentd

al Sarbilor, Vidinul si Nisul (Naissus) erau
principalele sprijine ale trupelor marelui sultan, cari trebuiau A reprime revolta raialelor.
Pentru pacificarea revolutiei din 1821
turcii invadara Muntenia. A treia armata

pleca din Vidin, trecu Dunrea prin AdaKaleh, Lom i Rahova. Avantgarda acestei
1) Documente privitoare la Ist. Romnilor, ur-
mare la colectia Hurmuzache. Supl. I, Vol. II.

pag. 699.
2) Ibid., pag. 746.
160
www.digibuc.ro
armate, In numr de 200 trecu pe brci.
la cea mai mare din cele 32 moscbee

Gsind la Calafat opt panduri, de gard, li
macelari pe toti. Turcii aveau In lagrul lor palatului Portii si locuintei private a agalei kr,
pe I. Samurca i conductor pe un boier atraser6 cu dAnsii corpul armurierilor (dgerbegiilor)
ptimntean I. Poroineartu ; ei au continuat s6

treac si s se 1ntind peste cele cinci judete
de peste Olt, ocupand si Craiova, capitala

Banatului 1).
erau cu totul devotati.

Trupele asiatice, campate aproape de Scutari si
si seik-ul-islam, cari ii
La 24 Septemvrie 1828 un corp de Turci,

de 26.000 oameni, reusete s tread Dunlirea,
dela Vidin i 86 ocupe Calafatul.
In acelasi an desi Rusii au pus mna pe

Calafat, n'au reuit Irish' s intre In Vidin.
Hussein Pasa exterminatorul enicerilor 2), muri aci (In 1853) si a fost Ingropat
2) Cronica lui Ilie Photino.
2) Enirerii a fost o institutie fundat, In 1350,
de Sultanul Orkhan.
it OdinioarA principala fella a armatei otomane,
ei deveniserA un izvor de nemultumiri. BAtuti pretutindeni, oriune dddeau ochii cu inamicii din earl,
ei se arAtau in interior provocatori infantigabili de
miscAri periodice, ale aror fiecare din represiuni
devenea pentru ei ocazie sa pretind dela guvernul
lor noi sacrificii.
e Sultanul Selim ctiutase sl opunA acestei militii
desordonate, trupa regulat5. (nizam-dgdid), dar
aceast incercare a provocat o revoltA teribilA. Enicerii luaser cu asalt cazArmile noilor trupe, le masa-
erase sau le imprAstiase apoi au sugrumat chiar pe

sultan. Acest precedent nu era de naturAsii incurajeze
pe succesorul lui Slim. Cu toate acestea sultanul
Mahmud reluA planul unchiului sAu cu o prudent
si perseverent de o astfel de naturA, cA o termin.
bine. Sub felurite pretexte si sub diverse denumiri,
el adun, in imensele cazrmi trupe antrenate si

imbrAcate europeneste si cari primeau regulat o
soldA foarte mare. Aga enicerilor a fost numit pas&
si primi comanda trupei lui Mohamed (askeri Muhamdgi) ;
si adunAndu-se pe Etmeidan, locul obisnuit al reuniunei kr, bivuacarA (aci) rAsturnAnd cazanele,
dupd obiceiul kr, ca semn de revoltd.
Intre timp sultanul convocase in serai ulemalele
el era seful ales al enicerior cu toate
acestea devotat sultanului el era nu mai putin
ea euveranul sAu, hotArit a sfArsi cu tirania minfranata a acestei militii nesusceptibilA s primeascA
o disciplinA.
i Ocazia se prezint indatd; dupA cAteva turburAri
partiale, o formidabilA si general revoltA izbucni,

in noaptea de 13 spre 14 Iunie 1826 printre eniceri.
IndArjirea kr a fost IndreptatA mai IntAI contra

agalei lor, ale cArei dispozitiii erau bnuite ; dar
Hussein se refugiase lAngA sultan, la adApostul
Inaltelor ziduri ale Seraiului. Insurgentii au pus foc
comandate de Mohomed-Pasa, au fat transportate

in grabA la Constantinopole si reunite corpului de
observatie, cari sub ordinele lui Hussein, stationau
pe tromul european. Dar trupele pe cari sultanul
compta mai mult, erau tunarii (topcii) i bombardieri (kumbracii) in numAr de 8000 oameni avAnd
si tunuri ; ei erau reuniti la Top-han si la HassKioi si ar fi fost primele victime ale enicerilor
dacA acestia ar fi rAmas victoriosi.
o Aceast forth' armat4 mai era sustinut de

puterea moralA datA sultanului de fetva (seik-ulislamului) care blestema si revoca institutia enicerilor.
DesfsurAnd stindardul profetului, marele turc

se puse In capul trupelor sale si declarA, sus si tare,
cA vointa sa nestrAmutat era de a distruge enicerii
pAna la cel din urma. Locuitorii capitalei, cArora
ca ingrijire, li se ImpArtise arme cu scopul de a-si
putea proteja viata si bunurile kr contra acestor

tirani militari, se adunarA In masl in jurul suvera-
nului kr si astfel revoltatii se gAsir izolati In

mijlocul unei populatii credincioase.
a Sultanul inaint cu trupele sale contra Etmeidan-ului, puse tunurile sale In haterie si arse cazarma enicerilor. Acei din revoltati cari n'au profitat
de mijloacele de retragere cari li se menajaserti si
au tinut rezistent, au fost mitraliati fArA milA
sau executati dupA luptl.
a Sefii corporatiilor cari luaserA partea enicerilor
au plAtit cu viata indrAzneala kr ; corporatii intregi
ca hamralii i tulumbaga (pompierii) In fine mai mult
de 16.000 indivizi au fost exilati In Asia. S'a desfsurat aceeasi severitate la Adrianopole, la Smyrna,
la Brussa si in principalele orase.

a Nenumrate si teribile Incendii atestarA setea de
rzbunare a enicerilor invinsi din cari Inch' un mare
numar au mai rmtis rAspAnditi In capitalA si
in restul imperiului.
Cu toate acestea ei 'feu mai indrAznit sA ridice
capul; corpul era sfrsit si orice rezistenta sflrAmat.
6 Astfel, o singurA loviturA de autoritate distruse
militia care, timp de secole, a sustinut reputatia

militara a Turcilor... (B-on de Moltke, Campagnes
de 1828-29. yol. I, pag. 2-5).
11
161
www.digibuc.ro
ale orasului numit giamia lui AchmetPasa 1).

In rAzboiul dela 1853 si 1.854 cu toate efor-
tunuri austriace, din timpul lui Carol VI 9.

Arsenalul mai poseda o bogat colectie de
arme, costume si alte obiecte militare
turile lcute de Rusli, aceast cetate n'a mdite fr nicio ordine cronologia.
putut fi luat, scopul Mr era s'd dea mna,
in acest punct, cu Srbii, dispusi la rzboi
sau revolt cki pe la sfrsitul anului
1853
Omer-Pasa nu lipsise, pe cnd in
persoara atrgea atentiunea lui Gorceacoff
pit"-
hale-
barde, buzdugane, archebuze germane, sail,
steaguri austriace si slave, chivere ruse si

ungare, tot felul de uniforme pra
cciulele celor din urm insurgenti ; In fine
un bogat material de studii, pentru cunoa-
la Oltenita, s treac6 Dunrea din Vidin sterea armelor din trecutele vremuri 2).
la Calafat la 27 Octomvrie, la o parte din
Printre aceste arme se mai semnalau
fortele sale, 10.000 oameni sub comanda altklat 4 tunuri romnesti avnd marca
lui
Aceast operatie a fost fatala Rusilor, cari

numai in ziva btliei dela Cetate au pierdut
aproape 3500 oameni, cum am v6zut.
Din cele de mai sus se vede, c6 acest ores,
mai in toate timpurile, a fost centrul operatiilor armatelor turcesti in aceast regiune
a imperiului ; de aci plecau,
mai cu seam'
in timpul rAzboaielor cu Rusii acele incursiuni atat de fatale operatiunilor armatei
inamice, prin Ingrijirea ce arunca asupra

flancului br drept.
Scopul militar al bonstructiei cetii Vidinului era s" opreasa orice nvAlire ce s'ar
face in aceast localitate, pe drumul Vidin-
trei pe ele. Aceste tunuri fuseser rechizitionate la Bucuiesti de &Are Ipsilante, la

1821, si in urma batliei ce a pierdut-o la
Dr6g6sani, contra Turcilor, ele au fost luate,
de ctre acestia din urmA, dela Batalionul
grec ce se numea
cel Sfdnt (1) i duse
la Vidin.
Se pretinde eh' acest bogat arsenal a fost
ridicat de Turci la evacuarea cettii ; el ins6
dup toate probabilittile, fusese sechestrat
de autorittile ce au venit, dup fzboi, in
localitate.
Vidinul a fost mult timp locul de exil al
principalilor sefi cari se revoltaser contra
Vom cita printre acestia pe Ischender-
Sofia, care permitea, mergnd spre Constantinopole, s ocolease mijlocul Balcanilor, o mare mobilitate trupelor i aprovi-
Bey curdul, principele de Aslom, pe care

englezii, francezii i turcii, in urma revoltei
sale, II trimiseser ad In exil si care (lucru
zion6rilor, etc.
posibil numai la turci) in timp se bucura
Sub dominatia musulman, acest celebru de titlul onorific de presedinte al tribunaoras, era capitala a 6 districte, cari formau lului criminal.
pasalaul Vidinului.
De notat au fost sefii Drussi, cari se reSami-Pasa, succesorul lui Hussein-Pap, voltaser contra Portii i cari la pgrsirea
in guvernmntul Vidinului, fundase un Belgradului, unde erau internati, fiind
arsenal-museu in citadela acestui eras. In el transportati la Vidin ocupar palatul lui
se vedeau, pe afete puternice, frumoase Paswan-Oglu

1) F. Kanitz, La Bulgarie Danubienne. Aceast
giarnie a fost distrus, odat cu mormntul, de bornbele romne In cel din unn raboi, era renurnit prin
nenumdratii ei lustri decorati i cu ou . de strut ;
mormantul pasei, fnconjurat oarecnd de o splendid verdeat, semna cu acel a lui Paswan-Oglu,
dar era mai bogat si mai bine conservat. Fesul

ref orniei, cu care era Incoronat, spunea fn limbajul
concis al plasticei musulmane, opozipe ce a existat
renumit oarecnd pentru
fntre eforturile, atat de diferite ale acestor doi

oameni.
Chiar astzi fesul i turbanul sunt simbolele

caracteristice ale luptei fntre vechii turci i partizanii reformei (ibid.).
)
Idem, op. cit.
2) Gr. Tocilescu, Raport &lire Ministerul Cultelor
asupra unei exploratii In Bulgaria, 1878.
162
www.digibuc.ro
vastele lui grdini. Aerul umed al forthetei sale, o intri cu uvraje inaintate si respinse
danubiene, frigul iernelor, regretul solului corpul setrb al Timocului, care fAcea innatal 0 al familiilor, au contribuit s trimit cursiuni repetate, pn in apropierea forth' unul cte unul, &are o viat mai fericit 1). retii. Uvrajele de piatr exterioare terminate
La Vidin emigratii unguri, avnd in fruntea de Hussein, in 1839, construite cu materiale
lor pe Kossuth, dup 1848, au locuit inainte din castrele romane si bizantine ale Florende a pleca spre .Sumla, care li se desemnase, tinului, Kulei, Lomului si Arcerului au fost
din nou, cu ocazia pregtirii rzboiului
deocamdat, ca loc al internrei lor 2).
din 1877 apiovizionate, reparate 0 arCei mai distinsi emigrati unguri erau :
Civili: Kossuth, Contele Casimir Batthyani,
Balog cu lid su, Gabriel Egressy, etc. etc.
mate.
Pacea incheiatd cu &Arbil, Osman strnse
Militari : generalii Mszaros, Perczel, Bem,

Dembinsky, Guyon, Kmetty, Stein, Visocky
Bulharm ; 3 coloneli, 8 lt-coloneli, 14
f3i
imprejurul acestei cetti o armat formi-
italianei 700 oameni 3).
ca dispozitiunile Romnilor ar fi fost cu totul
Pe vremea Turcilor patru alupe cum-.

niere stationau inaintea Vidinului. Navele
cu pescaj mare, venind din Marea Neagr
puteau urca fluviul Ora la acest punct
dar numai in timpul apelor mari.
altele ca si, fr indoiald, rezultatele rAz-
In timp de pace Turcii tineau o garni-
ar fi putut avea cuvintele sale in alte cir-
zoan de 3000 oameni.

La 1867 strAlucea aci Mitropolitul Antim
al Prislavei 0 Vidinului, care deveni primul
exarch al autocefalei biserici bulgare 4).
Dei principalele fortificatii ale acestei
cumstante, dar care atunci devenea ridicul,

in urma scrisorei viziriale si a modului pri-
dabila ; o antren, disciplin 0 atept evenimentele, in fata Romnilor, cari se conmaiori, 67 cpitani, 49 locot., 128 sublo- centrau 0 se preparau 0. ei la Calafat.
cotenenti, total 270 ofiteri 0 de stat major.
Daca in ultimul rzboi, Osman-Paa ar
Grade inferioare: 56 sergenti majori, 121. fi profitat de scurtul timp ct armata rocaporali si 2894 soldati. Mai adugm 114 mn prsise Calafatul, retrgndu-se din
cauza politicei, l'ar fi ocupat si s'ar fi infemei si copii ; total 3606 emigranti.
Legiunea polonezei avea 1200 iar aceea stalat in aceste don puncte, este probabil
cetti grau zidite Inca din al XVIII-lea

secol 0 desi celebrul mare vizir Hussein-Pala
ajutorul lui Mahrnud al II-lea in reformele sale, destructorul enicerilor degenerail numit in urm, guvernator al Vidi-
boiului.
Dar inactiunei din 1877, i se atribuie cauza
convingerei Turcilor, c" Romemil nu vor lua
niciodatcl armele aleituri cu Rusii, idee care
mirei propunerilor trimisului Romaniei la

Sublima Poart si inaintea conferintei din
Constantinopole.
La 1877 prin progresul crescnd al armelor
de calibru mare, Vidinul deveni dominat de-
pe toate inltimile care-1 inconjur, dei la
mare distant de pe ambele trmuri ale

fluviului.
nului, li complet infririle (impingnd ener-
In acel an, la inceputul rgzboiuhii, acest
gia pn a inchide trgul, spre a scoate poporul la lucrul fortificatiior) totui, in 1876,
ores care jucase un rol destul de insemnat in
Osman-Pasa, viitorul erou dela Plevna, luand
campania Serbiei, despre uscat, avea dou

incinte de fortificatie, simtitor concen-
aceast cetate drept baz6 a operatiunilor trice :

9 Gabriel, Le Danube, le Nil et le Jourdain.
9 A. de Heksch, op. cit.
9 Grande Encyclopdie, III, 181.
Prima care cuprindea orasul si noile mahalale, se reducea la un simplu parapet de

pmnt, de 3 m. inltime si de 4 m. grosime,
precedat de un ant de 3 m. adncime.

1.63
11*
www.digibuc.ro
Aceasta incinta ei a flancata de 11 redute,

departate unele de altele de 500-600 metri.
Redutele extreme (forturile Yeldis si Adjab)
cari constita iau punctele de sprijin ale in-
cintei, pe Dunare, aveau mai multa eonsistenta ca celelalte si posedau escarpele

captusite.
A doua incintei (aceea interioar) se desfsura in o circumferinta, carei tarraul drept
al Dunarii ii servea de diametru. Ea se

compunea din spre uscat, de sapte fronturi
bastionate iar din spre partea fluviului, in
lungul larmului, incinta era constituit prin
dou ziduri, apropiate, paralel stabilite,
urmnd un traseu numit de obicei cu crernalier I. Fronturile bastionate erau precedate
de un sant a carei latime, inaintea bastioanelor, era cam de 1.7,50 m. iar adncime
de 5,60 m. Zidurile escarpei si contra escarpei
aveau respectiv 8 m. inaltime si 4-5 m

grosime. antul era precedat de un drum
acoperit, cu piele de arme si lunete, inaintea
celor patru porti: Stambul, Londza, Bazar

si Florentinul.
Zidul de incinta din spre partea Dunarii
era descoperit, pe toata initimea sa (5-6
comanda fericului Izzet-Pasa si el plecil,

inaintea lor, la Plevna.
Armata lui Osman-Pasa la 1877 Inainte
de trecerea Rusilor in Bulgaria, avea ca misiune ordinea si. linistea in tara; de a supraveghia frontiera sarbeasca si linia Dunarei;
de a observe mai de aproape pozitia dela
Cetatea, care jucase un rol atat de important
la 1854; asemenea sa observe Florentinul,
punct bun de trecerea Dunarii. Coloane

volante, pentru a se opune incursiuniloi
inamicului, erau trimise pa.na la gura Iskerului.
Dela mijlocul lunei Iunie, Osman-Pasa

propuse sa treaca Dunarea si. sii intreprinda
operatiuni ofensive contra Rusilor in Romania. Proiectul sau n'a lost agreat .
La 9 Iulie st. n. &Are 11 ore dimineata,
Osman primi, la Vidin, dela Hamdy-Bey,
comandantul Rahovei, o telegrama care-1
anunta ca detasamentele lasate la Plevna
si bolnavii in cautaie din acest ores, venisera sa se ralieze cu el la Rahova In urma
intrarei cavaleriei ruse la Plevna. Ei respectara bunurile locuitorilor, se multumira de a
lua cu ei cativa notabili, pentru a conduce,
metri) si avea 3-4 m. grosime. Zidul in-
zicea ei, precednd capul armatei ruse 1).

terior, crenelat la partea sa superioara, avea
Viu miscat de a vedea pe Rusi patrunzind
7-8 m. inaltime. Poterne conduceau la cele repede si mai fara. lupta Our in inima Bulcinci porti, amenajate la piciorul intaririlor gariei, Osman relnoi propunerile pe cari le
pentru serviciul vaselor.
fcuse cu 15 zile inainte. Care sfarsitul
Castelul bulgar. Independent de aceste lunei Iunie, el ofera generalismului (Serdar-
dou incinte, cetatea mai avea un vechiu

castel, de care am mai vorbit deja, care
jucase altdata rolul de reduit interior, dar
care in razboiul din 1877 servea ca muzeu
de arme vechi si ca depozit cu munitiuni 1).
In fata Vidinului pe Dunre, mai aproape
de tarmul stng, se afla un ostrov, lung

cam de doi kilometri, care se urca pand
aproape de Calafat si care avea o important
extrema, din punctul de vedere al construe-
Ekrem) Abdul-Krim de a lam vreo 12

bgalioane la Vidin, pentru a-1 apara, de a
reuni restul fortelor sale disponibile, adica
19 batalioane, pentru a forma un corp de
armata, in capul caruia va parasi cetatea.
El voi sa mai ia, pe drum, cteva batalioane
din garnizoana dela Rahova, 84 se dirijeze
catre Plevna si sa se uneasca acolo cu divizia lui Hassan-Hairi Pasa, care trebuia
sa paraseasca Nicopoli, UM% a astepta atacul
tiei eventuale a unui pod.
inamicului ; apoi prin Loffcea sa mearga la
Cnd s'a primit la Vidin, stirea despre trecerea Dunarii de Rusi la istov, Osman las
Trnova, unde ar fi operat unirea sa cu
1) Amde la Faure, op. cit., pag. 105-106.
armata de est, venita din timla, prin Eschi1) La Dfence de Plevna, pag. 4.
164
www.digibuc.ro
Djuma si in capul acestor dou armate, irnportant, pentruca trupele cari erau in
reunite, sa intmpine inamicul in directia ores nu se mai puteau opune miscrilor ofenistovului.
Daca un caz de forth' major ar fi putut

impiedica aceasta unire, Osman ar fi putut
ocupa Loffcea, care prezinta avantaje cu
sive ale inamicului in interiorul tarei ; ceva

mai mult era sigur ca aceasta cetate nu va
putea rezista unui viguros atac si ca prin
mult mai superioare aceleia a Plevnei

pentru apararea trecerilor Balcanilor, etc.
urmare, el, maresalul, avea tot avantajul sa

retraga trupele garnizoanei, decat sa le vada
cazand in rnainile inamicului.
Maresalul nu numai c'd nu dobandi auto-
Observatiile si propunerile lui Osman-Pasa
rizatia de a lucra dar i se ordona chiar sa au fost bine primite de sultan, care dadu ordin
nu faca nicio preparativa necesara pentru Ministrului de Razboi si Serdarului Ekrern,
executarea acestui proiect.
In noaptea de 7 la 8 Iu lie st. n. Osman a
&a trimita lui Osman-Pasa autorizatia de a

lucre in sensul ideilor sale, care-i si sosi
fost invitat la biroul telegrafic pentru a la 10 Iulie st. n.

primi direct ordinele sultanului. WA un
A doua zi maresalul a chemat pe generalii
extras din corespondenta urmatal
de divizie Izzet si Adil, pe seful sau de stat

Majestatea Sa intreba mai intai pe ma- major general de brigada Tahir, pe colonelul
resal informatiuni asupra pozitiilor si rnisca- Ahmet-Bey comandantul artileriei precum
rilor inamicului precum si aprecierile sale si cativa ofiteri superiori si le dadu ordinele
personale. Musirul raspunse c armata rusa, sale asupra pozitiilor de ocupat si de dispocare trecuse Durarea, inainta, prin centrul zitiile de luat, pentru ofensiva proiectat.
Bulgariei, catre defileurile Balcanilor urmand
Douai batalioane au fost lasate la Lommai multe directiuni ; ca fortele inamice Palanca, trei la Rahova, unul la Belgragik,
strngeau tare cetatea Nicopolei si ca el era unul pe frontiera sarbeasca la Adlieh si in
de prere SA faca, fara a pierde timp, toate posturile de frontier% la Bregova si la Raeforturile posibile pentru a se opune mar- covita, in total, sapte batalioane de infansului Rusilor. El expuse suveranului &au terie, 12 batalioane si 1 escadron de cavplanul campaniei, deja supus lui Abdul- lerie, au fost afectate cetatii Vidinului ; in
Krim Pap si termina zicnd ea' el nu fine o baterie de artilerie de campanie,
--primise nicio stire relativ la trecerea Du- armata cu tunuri Krupp, a fost lsata la
narii de catre Romani la Florentin si nimic dispozitia lui Izzet-Pasa, cornandantul Vidinului, pentru a fi intrebuintata cu armata
din aceea ce privea pe Sarbi.
Sultanul intreba atunci pe Osman-Pasa, de sub comanda sa.
de cte trupe dispune, Cate ar rasa la Vidin,
Trupele ramase disponibile se compuneau
cu ce efectiv credea el intreprinde miscarea din 19 batalioane de infanterie, nou baterii
care proiecta si care ar fi directia dru- de artilerie de camp, cinci escadroane de
mului sari ?
Maresalul dupa ce raspunse la toate aceste
cavalerie permanenta, cu cativa cavaleri
chestiuni adduga ea' el voia sa ocupe Balcanii dela Teteven, trecatoarea lui Trajan
si Orkhanieh ; din momentul ce linia de
aparare constituita prin Dunare fusese for-
150 la sosirea lui Osman-Pasa la Plevna.

Efectivul acestor trupe se urea la mai
tata, se putea chema o parte din trupele

aflate in garnizoana la Rahova si la Nicopoli
auxiliari cerchezi, al caror numar se ridica la
mult de 11.000 oameni, din cari 400 &OA-
reti, cu 54 tunuri Krupp de 6,4 si 3 livre.

Osman-Pasa facu cunoscut, telegrafic lui
Hassan-Hairi, comandantul Nicopolei, mis-
si a le reuni la corpul sail de armata. Ni- carea proiectata, recomandandu-i s facal

copoli, mai cu seama nu mai avea nicio toate eforturile pentru a rezista cteva zile
165
www.digibuc.ro
Inca atacurilor inamicului, oricat de vii 0

Incarnate ar fi ele, adaogandu-i c el nu va
Intarzia sa villa' in ajutorul lui. Osman-Pap
mai dadu ordin ca din 6 batalioane cari se
gaseau la Rah-ova precum i in lungul Dunarii, in directia Nicopolei, trei sa raman
la Rahova sub ordinele generalului de brigada Sadik-Paa, pe cand celelalte trei trebuiau sa se uneasca cu corpul central, comandat de Mareal. In fine, Akif-Efendi
dela Bercovita a fost prevenit sa prepare

peste 50.000 kg. galeti destinati corpului
de armata care trebuia s paraseasca Vidinul la 1/13 Iulie ; o aceeali cantitate de
galeti trebuia adusa. la Orkanieh.
Aceste masuri confirmau intentiunea lui
Osman Paa de a pleca catre Balcanii dela
Teteven.
Ordinul de mar a fost dat la 12 Iulie st. n.
la 9 ore seara. Dupa parerea oamenilor cari
Mersul cor pului de armatd al lui Osman

dela V idin lct Plema.
Vineri 1/1,3 Iulie 1877 catre 5 ore dimi-
neata corpul de armata se puse in mar;

traversi campia care inconjura Vidinul,
trecu prin satele Vidbol 0 Nazir Mahala 0
ajunse seara, In prima etapa, la Arcer.
In dreptul satului Vidbol, el primi Maya
projectile venite de la bateriile stabilite de
Mamie pe tarmul roman dar coloana nu

Incerca nicio pierdere, distanta de tragere
fiind prea mare. A doua zi dis de dimineata,
trupele se pusera din nou in mar care

Krividol. Drumul era prea accidentat ; Turcii
au Incercat mari dificultati la transportarea

artileriei-; soldatii erau obligati s se inhame
la piese pentru a le trece paste obstacole

0 s ridice dealurile. Coloana ajunse la
ora patru d. a. la satul Krividol. In acest
cunoteau terenul 0 aceea a adjutantului

lui Osman-Pala, Talaat-Efendi, care stu-
punct marealul primi, din Constantinopole,
La 1/13 Iulie 1877 la Vidin se afla un corp

de armata comandat de Marealul (Muirul)
dela Abdul-Kerim o depea in care i se spunea
dou telegrame cari ii semnalau trista sidiase aceast regiune, s'a ales un drum tre- tuatie a armatelor otomane.
cand prin Vidbol, Nazir-Mahala, Arcer 0
Osman-Pap comunica aceste depe0 lui
Krividol, pentru ca aceasta coloana sa nu Abdul-Kerim la umla 0 indata ce primi
fie expusa In timpul marului la focul ba- raspunsul, Mu ordin sa. grabeasca mersul.
teriilor inamice stabilite pe tarmul stng al In timpul noptii Turcii au continuat marul
Dunarii 0 pentru ca In acelai timp mica- 0 a doua zi catre amiaza trupele ajunsera la
rile sale sa fie, pe cat se putea, ascunse 1). satul Velcidrano, unde Osman-Paa primi
ca cetatea Nicopolei se gasea in o situatie
din cele inai. critice 0 ca trebuia sa ocupe
cat mai nerntarziat posibil Plevna.
Osman-Nuri Paga compus din 2 divizii, 6

baterii i trei escadroane.
Trupele garnizoanei erau comandante de
In consecinta, Osman-Paa a dispus A' place
Mehmed-Izzet-Paa compuse din 13 bata- Inainte, catre miezul noptii, trei batalioane
lioane, o baterie de 4 i un escadron de ca- sub comanda colonelului Emin-Bey, cu ordin
valerie. La Belgragik un batalion de redifi de a se duce la Plevna, ea' se puna la dispozitia lui Atuf Pap 0 de a lua masurile
4 iimla . La Adakale 4 companii detaate
din batal. Castamuni, din Vidin. La Rahova necesare pentru a putea rezista unui atac
0 la Lompalanca se aflau cate doua bata- eventual al inamicului.
lioane 2).
Din acest moment obiectivul operatiunior
Intre Nicopoli 0 Rahova, in Iulie 1877, a fost modificat ; Osman-Paa trebuia gi
se aflau 4 batalioane.
renunte sa ocupe direct Balcanii dela Te1) La Dfence de Plevna, pag. 1-1.
2) La Dfenee de Plevna par Osman-Pap, Ghazi,
pag. 258-259.
teven.
A doua zi, a patra dela plecare din Vidin,
corpul de armat a ajuns la satul Altimir
166
www.digibuc.ro
petrecu noaptea acolo. In timpul acestor aceste din urm n'ar fi fost fdcute prizoniere.
Impreund cu ele s'ar fi fdcut o armatd de
In vecindtatea Dundrii, platouri uncle, din 40 batalioane, ar fi utilizat puternica artilerie
cauza lipsei de apd in timpul verei, chiar a cettii precum 0 tot felul de provizii i
voiajorii izolati, sufer de sete. Trupele mer- muniii cari se gdseau acolo.
geau noaptea i li se pregtea mai inainte,
in anume locuri, vase pline cu apd, pentru
Planul n'a fast primit, cdci se credea cd
ca soldatii ad se poatd rdcori i apro- Romnii vor trece Dundrea la Florentin iar
viziona.
Srbii se vor rescula, etc.
patru zile de mar corpul de armatd parcurse,
Ctiva oameni au cdzut de oboseal ;

Cnd corpul se prezintd la Isker, el incerca
era imposibil sa continue aceste marquri oarecare dificultti la traversarea acestui
foliate 0. de altd parte, se putea crede cd ru ; reu0 cu toate acestea aruncnd un pod
trimitndu-se trei batalioane de intdrire la fcut cu trdsuri. Trupele au fAcut o haltd
Plevna se pusese aceastd pozitie la addpostul la Mahaleta, pe tdrmul drept. Catre ora 4
unei surprize a inamicului. Corpul de armatd
se repauzd a cincea zi la Altimir, pn cdtre
ora 4 p. m. apoi, punndu-se in mar, ajunse
seara ctre 9 ore la fnt-na lui Ismail
Bussar, unde bivuacard. Acolo s'a intlnit

cu Colonelul Hamdy-Bey, care aducea cu
dnsul dela Rahova un batalion intact si
sfrmdtfirile altor (loud batalioane, cari
gdsindu-se din spre partea Nicopolei, fuseserd puse pe fugd de trupele ruse dirijate
contra acestei cetti. Chiar in aceastd localitate coloana intalni ctiva soldati de cavalerie i an dela ei, tristd noutate, cd
Lofcea czuse in mnile inamicului. Aceastd
tire a fost cunoscutd de trupe cu o profund
emotie ; edderea Loffcei modified planul mu-
irului. Era nevoie insd sa ajungd ct se

poate mai repede la Plevna ; Turcii au continuat marul In timpul noptii 0 a doua zi,
la rdsdritul soarelui, adicd a 6-a zi dela ple-
carea din Vidin, corpul de armatd ajunse
d. a. ele se puserd din nou in mar 0 au ajuns

la apusul soarelui NetropoluI de jos (Dolni)
unde se gdsea compania push' ca gard
mare de Atuf-Paqa. Cu toate c Netropolul
de jos se gdsete la 2 % or; de mar de Plevna,
cum acest ora
i vecindtatea sa se gdsea
in raza de operatiuni a inamicului, ar fi fost
periculos de a continua drumul In timpul

noptii. Osman dddu ordin de oprire aci i
anunt,d pe generali cd inamicul fiind in apropiere, ar putea sd-1 intlneasc a doua zi i le
ordond
concentreze trupele i A' se
pregdteascd de luptd 1) .
Calafatul i lucrrile ce se fcuser, urma
sd-i piardd caracterul ce-1 avea mai inainte.
Rolul bateriilor de ambele pdrti, se mrgini atunci sd se opund, in limitele cmpului

de tir, fie la trecerea trupelor, fie la aceea a
vaselor, fie a impiedica constructia de noi

baterii.
In acest scop i pentru a distra garnizoana
Vidinului, tinndu-1 in continu nelinite,

Inainte insd de a ajunge in acel loc, se aceste baterii ajutate dela inceput 0 de ale
and un eveniment 0 mai supArdtor. Cetatea corpului de armatd, au executat in zilele
Nicopolei cdzuse in mnile Ru0lor iar gar- de 15 i 22 Mai, 9, 11, 14, 15 0 16 Iunie,
nizoana era prizonierd. Dacd propunerile 20 0 25 Iulie, 12 0 28 August, 18 Septemvrie,
fdcute In Iunie de Osman-Paa ar fi fost 7 0 24 Octomvrie, bombardamente partiale,
aprobate i dacd la aceastd epoch' l ar fi care au fcut mare rdu oraplui.
Dela 15 la 23 Ianuarie a tinut bombarprimit autorizatie de a pdrdsi Vidinul, cu
darea
generald.
cele 19 batalioane, neldsand dect slabe
detaamente la Lom-Palanca 0 la Rahova,
ar fi ajuns la timp trupele din Nicopoli
2) Le Defence de Plevna, pag. 11-16.
la Vrmurile Iskerului.
167
www.digibuc.ro
Dar s nu anticip6m asupra evenimen

telor.
Ruii btuti la Plevna au cerut ajutorul

armatei romne. Ea plec lsnd, cum vzurm, pe malul stng In fata Vidinului un
corp numit de observatie.
Izzet-Paa, general de divizie (frik), gu-
vernatorul cettei, era un orn brav i cu

mult talent. Partidele sale de ah, in timpul
celor mai viguroase bombardamente pro-
beag increderea in msurile ce lua. Dei

garnizoana acestei cetti fusese redus la
strictul necesar, totui a tiut, cu ea, s neliniteasc armata de pe malul stng i. des-
larda, cu rezerva la Bucovita i cartierul

general la Vidbol.
.Divizia II-a (general Chr. Cerchez) ocup
centrul cu dreapta sprijinit la Musulmana
i intinzndu-se pn la Smardan ; avea
Inapoia aripelor ate un escadron de cavalerie ; a II-a brigad, &glare pe drumul atre
Belgragik ; cartierul general la Gaita.
Din aceast divizie, o brigad (colonelul
Cantilli) rmsese la Belgragik.
Divizia I-a (colonelul Leca) ocup aripa
stng4, intre Smrdan i. Florentin ; In acest
din urm pullet se gsea un detagament

de roiori.
furnd o mare activitate a reuit prin
Pe trmul stng al Dunrii, In fata ce-
procedeele sale, s inspire, mult timp inamicului serioase ingrijiri.

Plevna azut, romnii reconstituiesc,
ttei, se aflau: divizia de rezerv Slniceanu,
Inainte de plecare, armata in patru divizii:

una, compus din trupele cari au suferit mai
de dorobanti i militiile 1).
mult In timpul asediului Plevnei, a fost insrcinat s escorteze prizonierii de rzboi turci
Smrdan ; Smrdanul era o intrire insernnat, ridicat in scopul de a apra Vidinul
la Bucureti, atandu-i-se dou regimente

de cavalerie i. patru baterii de artilerie ;
celelalte trei divizii au fost de,stinate s faa
investirea Vidinului.
La 29 Decemvrie, trupele ocupar Gaitanita, Vrtob i Seglita ; la 30 ele se apropiar de Nazir-Mahala i de Vidbol (Han).
Dup un schimb de cteva focuri de arm,
din spre uscat, pe drumul ce merge la
garnizoana tura a acestor sate se retrase
groas, cele trei lunete au fost luate cu asalt ;

lupta a fost sngeroas i a durat dela orele
la Vidin. Dela 31. Decemvrie la 2 Ianuarie,

trupele romne ocupar Trnic, Bucovita i.
Sinacovti, iar la 3, cavaleria dela Bellarada
intreprinse o recunoa0ere spre Tatargik.
Dela 3-12 Ianuarie, cavaleria celor dou
divizii inconjur complectamente Vidinul,
ocupnd succesiv Musulmana, Gaita, Cioracalina, Halvadji pn la Florentin, la nord
format din bateriile de asediu, pe cari le

cunoatem deja, flotila, chteva batalioane
La 12 Ianuarie a avut loc btlia dela
Belgragik i Niq. Localitatea era aprat

de trei lunete, legate intre ele prin transyee
addposturi i avand o garnizoan de 1500
oameni. Ea a fost atacat de trupele generalului Cerchez, compuse din 6 batalioane,

din corpul de west (comandant-cap generalul
N. Haralamb). Profitndu-se de o ceata
3 pn la 6 seara. Se vedeau pe amp peste

300 cadavre, numai Turci ; romnii au luat
4 tunuri de 9 cm. Krupp, unele chiar Inarcate ; afar de aceasta: 480 nizami prizonieri ; mai multe Bute de puti PeabodyMartini. Restul trupelor turces,ti, puse pe
goan s'au oprit in Vidin. Pierderile Rornde Vidin. Pe tot acest drum inamicul s'a nilor au fost: 2 ofiteri morti i aproape 100
rniti 2). A doua zi Turcii incercar In dou5.
retras inaintea sa.
Pentru investirea cettii, trupele romne
1) La Guerre d'Orient, par Un Tacticien.
au ocupat in jurul Vidinului, urmtoarele
pozitii:
Divizia IV-a (generalul G. Anghelescu)

ocup aripa dreapt, intre Vidbol i Bel-
2) Autorul crxriei La Guerre d'Orient de 1877-1878

(Un tacticien), In fascicola a 9-a, pag. 599 spune ca
pierderile totale ale Romnilor au lost, 15 ofileri

si 700 oameni mold si rniti.
168
www.digibuc.ro
rnduri, reluarea pozitiilor romne dar au
S'au &Ida sa deschida imediat lucriirile

de sapti contra cetatii, dar a trebuit sa se
pe romni : 3 ofiteri raniti, 40 solduti morti renunte la aceasta din cauza baltilor ; nu se
0 150 raniti.
putea sapa anturi la adncimi mai mari
Prin aceste lupte Romnii au terminat la de 0,60 m., MA' ca sa nu apara apa. In aceasta
14 Ianuarie Investirea Vidinului punnd situatie nu ma,i ramnea deck, sa ridice
astfel cetatea sub dominarea tunurilor noa- baterii imprejurul cetatii si sa se margineasca
stre 1).
la o bombardare viguroasa i continua. In
Cu o populatie normaM de 25.000 oameni, acest scop avant-posturile au fost impinse
acest ora in momentul Investirei sale de cat s'a putut mai mult ; efe erau cel putin
armata romna cuprindea un numar Indoit la 2 kiometri dela incinta 1).
de suflete, sporindu-se cu familiile musulCetatea din parte-i, gratie activittii i
mane din localitatile dimprejur 0 chiar de- dispozitiunilor lui Osman-Paa, bine execupartate, cari la Inaintarea trupelor se refu- tate de succesorul sau Izzet-Paa, se gasea
giasera sub protectia cetatei.
pug In stare serioasa de aprare prin
Cetatea Vidinului era constituita, cum munitiile 0 hrana sa 0 destul de forte
am vzut, din doua incinte : una alcatuita pentru a sustine un asediu, destul de lung 2),
din lucrari permanente cu fronturi bastio- multumita activitatii generalului Tahir-Paa,
nate 0 anturi alimentate cu apa din &la supraveghetorul lucrarilor de fortificatie.
Perm care se vars In Dunare la vestul
Bombardarea generala a inceput in dimioraplui ; a doua incinta era formata din neata zilei de 15/27 Ianuarie 0 a tinut 9 zile.
lucrari pasagere, sprijinite pe redute, in- Bateriile romne, de pe ambele maluri, ale
conjura suburbiile.
caror piese se urea la 148 au continuat focul
Inaintea acestor incinte se afla de toate zi 0 noaptea. Cetatea, cu toate ea' era btuta
fost respini. Aceste noi atacuri au mai costat
partile un teren mlatinos care Ingreuia
din toate prtile, raspunse cu energie. Adesea
apropierea. Singurul punct de unde atacul
ori bombardarea Inceta pentru Cava timp
putea porni mai bine, era din spre nord, spre a Incepe mai cu furie.
unde locul se inalta mai mult. Din spre
In seara zilei de 22 Ianuarie bateriile au
Dlingre cetatea era aparatd de un zid cu inceput sa se serveasca de obuze apringtoare. 0 canonada violenta se angajeaza,
cremaliera.
Turcii aveau 12.000 oameni ca garnizoana
trupe solide 0 aprovizionati, cu hrana
de ambele parti, pe toata linia. Care ora 2
dimineata oraul era in flcari. Ordine tele0 munitiuni, pentru a sustine un asediu , grafice au fost comunicate bateriilor, de pe
mai indelungat. Ei erau comandati de un ambele tarmuri, sa concentreze focurile in
general cunoscut de energic 0 inteligent, punctele unde incendiul fcea cele mai mari
fericul (general de divizie) Izzet-Paa.
ravagii ; un vnt violent, care a durat toata
Situatia Romnilor in ziva de 11 Ianuarie noaptea, contribui la propagarea sa. Pe o
rag de 6 km. pozitiile erau luminate.
era:
Dezertorii 0 locuitorii primiti la avant15.435 baionete (infanterie),
p osturile romneti, declarau ca garnizoana
2.149 calareti i
era descurajata, ca oraul suferea aa de
84 tunuri,
toate trupe otelite, cari terminasera cam- mult in cat notabilii, musulmani 0 cretini,
pania Plevnei, afara de Divizia Slniceanu s'au prezentat guvernatorului civil 0 la co-
de pc malul stang i bateriile de coasta

ale flotilei.
mandantul cetatii spre a-i ruga sa nu mai

1) P. St. Vasiliou, op. cit.
1) VAcarescu, op. cit. al. I, pag. 365-379. Vol. III.
2) La Guerre d'Orient, par LTn Officier superieur.
169
www.digibuc.ro
urmeze o luptg zadarnic
i a-i conjura in
numele umanitgtii sg inceteze . . . . S'a crezut
un moment chiar cg populatia s'ar fi mentinut pe stradg prin arme

Timpul era intunecat i furtunos ; de pe
parapetele bateriilor, mai cu searng de pe
acel al Elisabetei, pe care o comandam dela
inceputul ultimei bombardgri, se observa
incendiul i devi la aproape 3000 metri
departe de ziduri, se auzeau tipetele de disperare ale multimei, pe care armata gonind
inaintea ei din satele dimprejur lmpinsese,
grgmgdind-o la Vidin. Tirul inamicului In-
In urma recunoavterei, de ambele pgrtl,

a acestei Agri, Romnii intrarg In Vidin.
Colonelul .Fglcoianu (Stefan), veful statului-major al armatei romne, in numele
Comandantului ei i Izzet-Pava comandantul cetatii Vidinului, conform instructiunilor primite, au Incheiat o conventie care
determina In baza armistitiului, modul ocu-
pgrii cetgtii de armata romang precum

acel al evacugrii sale de armata turceascg 1).
Duminecg 12 Februarie 1878, care ora 4

p. m. armata romng intra In orav, sub comanda generalului G. Manu. Armata tur-
cepu sg. scadi pe mgsurg. ce incendiul oravului

progresa In partea din spre mijlocul portului ;
locuitorii grgmgditi a-1 stinge saU a-1 localiza,
ceascg evacuase deja cetatea, pe poarta
una din cele mai tari cetti ale Turciei.
in stgpnirea oravului i drapelul lor flfgi pa

zidurile cetgtii.
opusg, la orele 12 vi apoi merse sg campeze
la est de Viclbol, timp de trei zile, inainte

ggseau moarte sigurg sub ploaia de obuze de a se retrage spre Sofia sau Constantice se sprgea deasupra flacgrilor. Chiar nopole. Onorurile militare i defilgrile s'au
natura era In doliu
fgcut reciproc. Avu loc un Te-Deum; s'au
Doug ore in uring sosi ordinul sg Inceteze primit deputatiuni bulgare, care-vi exprifocul. Aliata, ajunsg la portile Constanti- marg. recunovtinta lor ; au urmat mese, etc.
nopolei (Islam-bol, oravul Islamului iar nu Un batalion turc, ce rarnasese In orav, pred
Stambul), incheiase armistiiu1, smulgnd toate posturile militare la vase batalioane
astfel Romnilor gloria de a lua prin asalt romne. In fine Romnii au intrat definitiv
Armistitiul incheiat, cu toat demonstrarea
flotei engleze care intra in Dardanele, Incepea la 19/31 Ianuarie 1878. Protocoalele
ce-1 precedg (intre ducele Nicolae, Server vi
Namyk) stipulau, intre altele, evacuarea
Vidinului i ocuparea lui de trupele romne.
Ele mai prevedeau evacuarea Belgragicului,
asediat de brigada Cantilli 1).
Nu mult ins dupg. aceea, un guvernator

civil rus, Tuholca, se instalg ; un detavament
din ovtirea ruseascg. 11 urna iar Romnii au
primit ordinul sg evacueze nu numai Vidinul
dar chiar toate oravele pe cari le ocupau in

Bulgaria.
Armata romn a ocupat Vidinul

alte localitgti pe marginea Dungrii, nu
2) Belgragicul. Aceastd citadeld, la 45 km. la pentru a face cuceriri, ci numai In scopul
sud-vest de Vidin, se afla la 532 m. deasupra nivelului mrei, asezat pe niste stnci, de o naturd
foarte tare, un adevdrat cuib de vultur. Inclestat
in trei grupe puternice de stnci, are forma unui
dreptunghiu. Laturile mici sunt formate de ziduri
In piatr cioplit. Orasul e la poalele stncilor. Nu
se putea intra in cetate deck yrin o scar& repede
ce pleca din piata bazarului.
0 parte din cetiltuie era formatd de unul din

acele castele romane, de care Moesia era att' de
bogatd (fortul central) *).
Intrirea mai cuprindea la 1877 trei redute.
Larousse, Supl. II, pag. 522, coloana I.
de a asigura frontierele noastre, pe cat

Turcii aveau s mai stea in Bulgaria ; indatg
ce ins aceast provincie a fost evacuatg.

de Turci, ocupatia noastra nu mai avea nicio
1) Vcdrescu, op. cit., pag. 381, Vol. II.
In ziva de 30 Decemvrie s'a fcut asupra acestei
intdriri o recunoastere, urmatd de o bombardare
(1-2 si 3/15 Ianuarie 1878) constatnd c. garnizoaria avea 200 oameni si 12 tunuri, s'a crezut de
cuviint a-i Riga o brigadd, Cantilli, care sd o supravegheze.
170
www.digibuc.ro
ratiune de a fi si guvernul, conformndu-se

dorintei camerelor, a -rechemat armata ro'rang dincoace de Dung( e 1).
0 nemultumire crescndg se manifest. in
toat tara ; un nou comunicat a fost necesar
pentru a calma spiritele ; Intre altele, el mai
adgoga &A aceastg rechemare ar fi bine
marital bravilor cgzuti la 12
Prima divizie a fost trimisg la TurnuSeverin ; a 2-a rgmase la Calafat ; a 3-a
evita un razboi european?, recherng pe ofiterii
dupg ce conduse prizonierii, intr la Piteti

0 In fine a 4-a la Craiova. Rosiorii au fost
Unul din corpurile sarbesti se indrept

care Vidin. In ziva de 3 Noemvrie acest
Ianuarie.
Domnul recomand cu pietate, preotilor

prezenti, ingrijirea acelor sfinte moiminte,
cari trebuiesc s cimenteze prietenia popoarelor recunoscgtoare.
La inceputul lui Septemvrie 1878 Rusii,
conform tratatului dela Berlin, au Inceput

vgzutg 0 de cercurile diploinatice dinViena 2). sg dgrme aceastg cetate, devenitg, dela
La intrarea armatei in Vidin, aspectul ce pgrgsirea Belgradului, o adevrat Bastilie
acest ora prezintase, era dureros: mizerie, turceascg.
necurtenie, lips de orice confort ; pietele
Aceastg lucrare, ling, s'a executat cam In
orasului pline de bglti si de miazme, case sensul ordinului ce oarecnd Petru cel Mare
si minarete dgrmate, crpate sau arse, prin a dat Amiralului Aspraxin, cu ocazia dgrgtunurile dela Calafat si Ciuperceni. Fortg- mgrei Taganrokului, dup pacea dela Prut:
reata, mai cu seamg, locuit exclusiv de Dgriimnd, nu pierde din vedere c acest
populatia turceascg, a suferit mult de con- stabiliment ne-ar putea fi bun Inteo zi la
secintele bombardgrei 3). and trupele ro- ceva .
mne iesirg, se vedea ea' o suflare de ordine
La 1.885 In urma declargrei spontane a
si civilizatie trecuse de curand peste cetate, unirei Rumeliei Orientale cu Bulgaria, 6
care cu cteva zile mai Inainte prezenta Septemvrie, alegnd acelasi suveran, pe
tipul fidel al dominatiei orientale.
principele Bulgariei Alexandru I, Serbia,
Bastimentele flotilei au trecut armata In creznd echiibrul balcanic distrus, declarg
raboi Bulgariei. Rusia, din contra, spre a
targ.
sgi, din serviciul Bulgariei.
dirijati la Slatina, etc. Flotila a ramas la corp lug Adlieh ; dupg aceea se apropie de
Calafat.
Bolnavii din spitalele Rahovei si Lomului
au fost transpoitati cu vapoarele la Severin

0 de acolo prin calea feratg, in spitale sau
in snul familiilor
Dupg linistirea lucrurilor, Domnul romnilor nu uit pe bravii cari cgzuserg imprejurul acestui oras. Smbgtg 6 Mai 1878 la
orele 2 p. rn. El debarcg aci, inconjurat de
un strglucit stat-major. Vizit cetatea in
Vidin, prin partea din spre Vidbol. Bulgarii

aveau la Vidin 7000 oameni. La 12 Noemvrie
ora 1 p. m. s'a dat o luptg inaintea Vidinului
In care Bulgarii au pierdut 1000 oameni si

doug tunuri violenta luptei judecat dupg
impuscgturi si salvele de artilerie, auzite
dela Calafat, a fost cgtre ora 3 dupg prnz.
Incetul cu incetul, Srbii prevgznd probabil
un eec, au fgcut turul cetatii. cAci focurile
se auzirg in spre Smardan, apoi se concen-
spre a trece
mijlqcul unora din cele mai sincere si mai

demne ovatiuni din partea populatiei. Dup
ce a studiat In detalii cmpul de bgtaie
al Smfirdanului, petrecu o org Ingg mor-
trail spre Capitanowcea,
1) Monitorul Oficial al Ronaniei, 1878, p. 2308.

2) Ibid., pag. 2449.
8) Gr. Tocilescu, Raportul asupra unei exploratiuni stiintifice In Bulgaria. M. Of., 1878.
Impiedicg sh se disting6 ceia ce se petrecea in
din spre partea Serbiei, caci ei cari bgnuiserg

cg. taie Vidinul de restul Bulgariei, au crezut
un moment a fi singuri tgiati, de garnizoana
Vidinului, din spre Serbia. 0 ceat groasg
jurul orasului. Bombardara a tinut toat

ziva si toat noaptea. In ziva de 13 Noem171
www.digibuc.ro
vrie, Sarbii veniti In mase mari, din spre
Principele Alexandru consimti la un armi-
Smardan si Tatargik, au dat asalt, cdtre 6 ore

dimineata, dar sunt respinsi cu mari pierderi.
Corpul de Timok (al sarbilor), comandat de
stitiu care s'a Incheiat la 9 Decemvrie si

a durat pnd la 17 Februarie, dar care se
mai prelungi pnd la 19 Februarie, ziva
generalul Lesjanin nu se descurajd. In ziva

de 14 Noemvrie ei au tdiat garnizoanei orice
sperant de a se ajuta din afard. Srbii voiau
sd pund mna pe aceastd cetate pand la
regularea definitivd a chestiunei rumeliote.
Ei revenird la Vidin, incepurd a-1 bombarda
Incheierei pdcei la Bucuresti.

Fiecare natiune bdtutd are cte un rapemisar, pe care se descared nesansele rzboiului sau dobitociile acelor cari o guverneazd ; Serbia a avut pe generalul Ivanovici,
Franta pe Bazaine, Austria pe Benedeck,
Turcia pe Abdul-Kerim si Suleiman, etc.
WA' acum dupd corespondentul jurna-
din nou, desi foarte Incet, In ziva de 1.5

Noemvrie, pe la orele 2 p. m. In ziva de 16
bombardarea urrn mai viguros.
In acest timp, Romnii au trimis pe Dundrea de sus o parte din flotila de rdzboi,
sub comanda Colonelului Urseanu compusd
din: Mircea, Fulgerul, Grivita, Rahova, Opanes, Smiirdan f i trei f al upe de politie: Pote-
raful, Gritnicerul fi Sentinela, pentru a pro-
teja libertatea navigatiei. In dreptul Vidinului, Sarbii traser asupra lui Mircea, care
purta flamura Comandantului-sef. 0 bared
trimisd, cu un ofiter, spre a cere explicatii
fost primit cu gloante ; totusi barca
inaintd la mal. In urma explicatillor date se

vdzu Ca Sarbii nu stiau sd distingd pavilionul
roman de acel bulgar 1
Sarbii btuti la Sliwnitza, Alexandru, In
capul armatei bulgare, intrd In Serbia, care
se vdzu nevoit a cere pace ; campania
a durat tocmai 15 zile. Ea poate fi exprimatd
In cteva cuvinte. La Inceput sarbii repurtard cteva lupte de avantposturi, au
lului Wiener Allgemeine Zeitung completarea
descrierei operatiilor sarbo-bulgare la si in

jurul Vidinului.
In rdzboiul srbo-bulgar Vidinul a jucat
un rol destul de important:

Coloana sarbeascd care trebuia sd opereze
contra Vidinului era pug sub ocmanda
directd a generalului Lesjanin.
Marsul concentric al coloanei principale
si al aripei stngi contra Vidinului, incepu
la 8/20 Noemvrie. Cea dinti se subdiviza
din nou in acest scop in cloud detasamente.
Generalul Lesjanin conduse In persoan pe
cel mai mare pe drumul dela Osmanlij

si Vidbol, cdci se prepara s abordeze fortdreata pe la sud. Detasamentul cel mai mic,
mergnd sub ordinele colonelului Djukniz,
mergea dela sud-west, cu Adlih, ca punct
de plecare, spre Bellarada, trecand prin

Lipak Karaula. Locot-colonel Diniz, venind
dela Gamzova, Inaintd dela nord-west asupra
Vidinului cu trei coloane mai putin impor-
luat defileul dela Dragoman, wand apoi

la atacul Sliwnitzei, au fost obligati EA tante. Pentru a acoperi flancul &du drept,
bath' In retragere si ln fine urmdriti pe Lesjanin detasase din coloana principald un
propriul lor teritoriu. La 1.5 Noemvrie Bul-
garii au intrat in Pirot dupd ce au dat o

ultim luptd inversunatd. La 16 Noemvrie
puterile Europei trimiserd lui Alexandru I
o notd colectivd invitndu-1 sd opreased
cursul succeselor sale. Austria amenint
chiar sd mergd in ajutorul Srbilor ( !) 1).

I) Alexandru I a lost ulterior general In armata
anstriacA.
Ce este si diplomatia I
detasament asupra Arcerului-Palanka. Avant
posturile au fost impinse pang la CiubanCiupri (la nordul Vidbolului). Capul coloanei
din centru atingea Tatargikul. Coloana
aripei stngi ocupa Kapitanovcea, Smardan
si cu rezerva sa Neganovcea. Avant-posturile
fortificard pe toate pdrtile pozitiunile ocupate.

La 9/21 Noernvrie S'arbii s'au multumit
sd asigure comunicatiile Intre diversele
172
www.digibuc.ro
coloane. La 10/22
11/23 Noemvrie au
avut loc recunoateri contra fortretei pentru

a Incerca terenurile din fa-ta i. a-vi da
seam6 de modul cum erau ocupate de

inamic, uvrajele Inaintate ale cetlii bulgare.
In momentul rzboiului srbo-bulgar,

forareata era situat pe un platou Incon-
jurat de MAL ta avea o Indoita incint:

acea exterioar era Intrit de bastioane 0
se lntindea pn la Dunre ; incinta interioar avea 8 bastioane, demilune i. un aat
cptuit cu zid6rie. Acest ant ca i cel al

incintei exterioare, putea fi umplut cu ap
din Dunre. Mica flotil bulgar, de pe

Dunare, adusese la Vidin, Inainte de sosirea
Srbilor, o parte din materialul de artilerie
din depozitele dela Rusciuk i. o companie
de artilerie de fortreat. Imprejurul cettei
un mare num6r de uvraje inaintate, datnd
din timpuri mai mult sau mai putin vechi,

cdeau, In parte, In ruine. In sectia cupring
Intre marea balt de sud i rauletul Topolovita, se Intalnea la fiecare sut de pai ate
o Intritur. Acestea fceau fatA cnd &are
exterior, cnd unele In contra altora, and
care interiorul fortretei. Era un adevrat
haos, motenire a rzboaielor din trecut.
Generalul Lesjanin lu dar dispozitiunile

sale pentru o asemenea operatiune.
La 12/24 Noemvrie el concentr principalele sale forte la Bellarada In lungul
drumului dela Adlij la Vidin. Trecnd prin
Tatargik, el le arunc contra uvrajelor Inaintate. Cu tot focul violent al aprAtorilor,
aceste uvraje au fost luate i Bulgarii aruncati
inapoia incintei exterioare. Acest atac fusese
sprijinit de o demonstratie a aripei stngi,

sub ordinele Locot-colonel Diniz. Lupta a
durat dela 9 ore dimineata pn la 6 ore
seara ; prin urmare 0116 In noapte. Pretutindeni &Arbil puser mna pe uvrajele
Inaintate. In unele locuri nu erau mai deprtati de 500 metri de incinta exterioar.
In timpul noptii Srbii s'au lntrit In aceste
uvraje ; unele din ele au fost chiar preparate
pentru a primi piese de pozitie.
Abia incepuse astfel Investirea cetAtei
In partea din spre uscat,
c generalul
Lesjanin primea, la 13/25 Noemvrie, la 8

ore dimineata, de la cartierul general srbesc
dela Pirot, ordinul telegrafic de a suspenda
ostilittile, regele lund aceast deciziune

In urma intervenirei puterilor. Lesjanin ddu
imediat ordinele necesare, dar focul apArrei
era In acest moment att de violent, a'
Dar avea avantajul de a oferi, astklat, trebuia fcute adevrate eforturi pentru a
aprtorilor din Vidin, o multime de ad- nu se rspunde din partea Srbilor. Acest
posturi. Dup cum am vzut, garnizoana scop n'a lost atins dect ctre miezul zilei.
comandat de cpitanul Uzunoff era cam S'a trimis atunci un parlamentar la Vidin
de 7000 oameni, cea mai mare parte oa-meni pentru a se Intelege cu Bulgarii asupra Incetrei ostilittilor.
din militii sau voluntari.
Cpitanul Uzunoff a cerut evacuarea uvraDin ceea ce precede, rezult evident c

generalul Lesjanin nu se putea gndi s" jelor Inaintate i nu consimti la o suspendare
intyeprind un asediu serios al cettei cu a focului dect pn la ora 3. Parlamentarul
singura divizie a Timokului. El nu putea Ins nu aduse rspunsul la bateria de unde
proceda nici chiar la o blocare eficace, pentru plecase cleat la acea or, astfel c, dup
aceasta i-ar fi trebuit o flotilet superioarei intoarcerea sa, focul fortaretei reincepu cu
acelei a bulgarilor. Fr aceast flotil, nu violent4 pe toat. linia. Srbii au fost conputea Impiedica aprovizionarea Vidinului strni sh rspund.
In timpul noptii Srbii au cutat sa comprin Calafat. Numai o singur surpriz
plecteze
lucrrile de investire. La 14/26 Noemputea avea oarecare ans de reuit contra
unei cetti rAu Intretinut i neIndestultor vrie liniile sarbeti au fost armate cu tunuri de
armat. Dar trebuia lucrat prin surprindere ;
calibru mare, ceea ce nu s'a putut face cleat,

173
www.digibuc.ro
cu o dificultate extrema ; trebuia 20-30 comisiune internationala sa decida asupra

boi pentru a trage o piesa.
conditiunilor armistitiului.
La 15/27 Noemvrie la ora 6 dimineata
La 4/16 Decemvrie, seara, comisiunea miBulgarii au facut o ieire lu partea din spre Mara parasi Viena i, prin Belgrad i Ni,
S.-W. Dupa o lupta crncena in care un ba- ajungea la Pirot, unde trebuia A. aiba loc
talion a trebuit sa villa In ajutorul Sarbilor, negocierile.
atacul a fost respins.
Colonelii Topalovici i Milovanovici au
In acea zi detaamentul din Arcer-Palanca fost ataati din partea Srbilor iar din
sustinu o lupt victorioasa contra trupelor partea Bulgarilor capitanii Panoff i Virumeliote, cari, se spune, II atacasera.
naro ff.
A doua zi la 16/28 Noemvrie Vidinul a
La 9/21 Decemvrie au cazut de acord.
fost bombardat de bateriile de pozitie sar- Deciziile comisiei militare, la cari beligerantii
beti dela ora 8 dimineata p.na la 6 seara. declarasera dinainte ca voiesc sa se supuna,
Aparatorii n'a Incetat un moment de a erau stabilite precuni urmeaza, la un proraspunde.
tocol final:
In noaptea de 16/28 la 17/19 Noemvrie
4 Armistitiu dureaza pana la 1. Martie 1886.
&Are ora 10, Bulgarii au facut o nou ieire
El are de scop A' permita negocieri pentru

incheierea pacei. El va fi prorogat de drept,
daca. la 1 Martie pacea nu va fi incheiata.
Daca ostilitatile trebuiesc a fi reluate dupa
pe toata linia, cu importante mase de infanterie. Rezultatul a fost contestat, fiecare
parte atribuinduli victoria.

La ora 3 dimineata, generalul Lejanin 1 Martie, armistitiul trebuie denuntat cu
primi dela cartierul general din Ponor, or- zece zile hminte. Evacuarea Bulgariei de
dinul telegrafic de a suspenda ostilittile. sarbi va fi terminata la 13/25 Decemvrie ;
El trimise, din nou, un parlamentar, la
aceea a Serbiei de bulgari la 15/27 Decemvrie.
Vidin, pentru a se intelege cu Bulgarii, cari

La cinci zile dupa aceea, teritoriile evacuate
zicea depea, trebuiau FA fie la curent cu d e- vor fi reocupate de trupele nationale. Autociziile luate la Pirot.
ritatile administrative vor reintra in funcCapitanul Uzunoff hotarI pentru a-1 re - tiune chiar in ziva evacuarei. Frontiera celor
prezenta pe primul locotenent Zlatanoff.

Au convenit, simplu la aceasta : trupele !nee teaza focul, ele pastreaza pozitiile lor i abandoneaza orice lucru (de aparare bine inteles).
Negocierile pentru incheierea armistitiului
au inceput, dar ele au mers foarte Incet.

Bulgarii cereau evacuarea completa a teritoriului lor de trupele sarbeti. &Arbil voiau
din contra, ca cele dou armate sa pastreze
pozitiile lor respective pana la incheierea
dou state formeaza linia de demarcatie.

De ambele parti ale frontierei se va stabili
o zona neutra de trei kilometri latime.
Chestiunile relative la schimbarea prizonierilor i a ranitilor vor fi tranate de delegati
srbi i bulgari. Imediat se vor numi delegati
pentru incheierea pacei .
La 8/20 Ianuarie 1886 depeile oficiale
din Belgrad i Sofia anuntau ca ambele

curti au ales capitala Romaniei ca sediul
negocierilor pentru incheierea pacei.
pacei.
Negocierile directe neputand ajunge la o
Dupa 1.6 zile, delegatii Serbiei i ai Turciei,
intelegere, cele dou state au solicitat la

29 Noemvrie (11 Decemvrie) interventia
aceasta din urma reprezentand Bulgaria, se

reunir la Bucureti.
marilor puteri.
Dupa cteva schimbari de idei cu cei doi
Cu toate ca dela inceput ambele puteri

voiau, cu aceasta ocazie, sa tranez toate
beligeranti, se conveni ca ataatii militari
chestiunile pendinte intre Serbia i Bulgaria,
ai marilor puteri dela Vidin, reuniti In totui puterile au cerut ca sa se scoot& din
174
www.digibuc.ro
discutie mice ar fi fost de natura s ridice prmului drept, monitorul turc Pogdorita,
dificultti.
ascuns in dosul acestor ostroave.
Tratatul a fost incheiat la 3 Martie stil
b) Cu aceast ocazie s'au mailnecat laugh'
nou i el a fost scurt: 4 Pacea este restabilitii monitor, multe vase mai mici 0 din cari
intre Serbia f i Bulgaria. Cum se vede, el dup incheierea pcei, flotila scoase un 0ep
nu reglementeaza nimic. Nu s'a consolidat, 0 vaporul turc Socrat, cari, reparate, au fost
nimic 0 totul rmne ca Inainte de rzboi: vndute apoi in folosul corpului.
echilibrul In Balcani rupt prin unirea Ruc) La ostrovul Canapa, In dreptul satuThi
meliei cu Bulgaria, Serbia ea 0 Grecia n'a Dessa, alupa Bucur, de care am mai vorbit,
dolandit nicio compensatie.
a fost quat 0 prsit sub protectia avantLa 27 August 1886 atre orele 5 seara posturilor romne ; in urm a fost scoas
vaporul austriac Scawa, urmat de yachtul pe uscat, trimis la Corabia 0 apoi la Turnul.
bulgar Alexandru, avnd la bord pe prind) Tot in timpul ultimului rzboi, pe
cipele Alexandru acost la Vidin. Acest aceast zon a Dunrii, au fost mai multe
principe
dupa o glorioas domnie de apte lupte mici de artilerie, intre avantposturile
ani, dup ce unise ambele Bulgarii, de nord romne 0 turce cari ocupau trmurile
0 de sud, dup. ce btuse in cteva zile respective. Au fost foarte putine pierderi,
armata Serbiei 0 se indrepta spre Belgrad, in morti sau rniti.
drum din care nu s'a oprit cleat In urma ultie) La 20 Decemvrie (1 Ianuarie) Turcii
matumului Austriei, depus de o conspi- pornesc din Vidbol un batalion de infanterie
ratie militar 0 trimis. in Rusia, se intoarse in 0 dou escadroane de cavalerie spre a repatrie, unde dup ce domni din nou ateva cunoa0e pozitia Romnilor, cari se apropiau
zile in un adevrat 0 continuu triumf, de Vidin. Intalnind o companie de infanterie
abdic6 din nou, de bun voie, pentru ca nu

prezenta sa pe tronul Bulgariei, neplcut
Rusiei, 66 serveasa de pretext pentru ocuparea, de trupele ruse, a patriei sale adoptive.
Cincisprezece mii de spectatori, cari se
aflau numai pe trmul bulgar al Dunrii, afar
de acel roman, au venit s salute pe iubitul

suveran, care pleca, poate pentru totdeauna
atre patria sa natural:a.

In Aprilie 1888 Vidinul a fost mai totul
inundat de apele Dunrei.
0 un pluton de cavalerie romne 0 schimband cu ei cteva focuri, se retrag la Vidbol.

Divizia I-a, colonelul Leca, recunoscnd
pozitia turceasa dela Nazir-Mahala 0 Vidbol
care avea circa 2000 oameni 0 4 tunuri, a luat,
conform ordinelor ce primise, dispozitiuni

s" o atace. La 29 Decemvrie, 10 ore dim.
brigada I-a ataa in fat iar brigada II-a

ataa flancul drept al inamicului, care temndu-se s nu fie tiat de Vidin s'a retras, lasnd in mnele Romnilor un insemnat material. Punctul luat in stpanire
37. INTRE VIDIN '51. ZIB.RU-PALANCA.
Pe portiunea Dunrii dintre aceste dou
orap au avut loc mai multe importante

fapte militare :
a) In dreptul ostrovului Chettelele, la 7

Noemvrie 1877 o baterie de 3 mortiere,
Perseverenla, construit 0 dirijat de Maiorul Nicolae Dumitrescu-Maican, cu ofiteri
0 soldati din flotil, inea dup o lupt vie
cu o baterie tura, aezat pe inltimile
de romni, generalul Haralamb, comandantul
corpului de west 10 instal aci cartierul general, unde avea s primeasc6 ordinele de
investirea cettei.
f) La 10/22 Iunie 1877 peste 100 Turci,
au trecut noaptea In ostrovul din fata satului
Dessa 0 au oinorit ni0e ciobani ce se aflau
acolo. Avantposturile romne, auzind tipetele victimelor, alergar in ajutor, au trecut
in ostrov, cu brcile pichetelor 0 au pus pe
goand pe prdtori, omoand mai multi din
175
www.digibuc.ro
ei 0 urmarind cu gloante vasele cu cari pe care dupa abandonarea Daciei propriu

zise, Imparatul Aurelian o separase de Mesidle de sus i. de jos i. care, sub numele de
fugeau 1).
g) La 18/30 Mai 1877 o ceata de turci au

venit asemenea in ostrovul din dreptul sa- Dacia Ripensis, se intindea dela Portile de
tului Rast spre a rapi vite. Ei au fost
Fer i imbucatura Vidului, Ora la Sofia
descoperiti de anteposturi, cari se adunar,

au trecut In ostrov i-i gag sa se retraga,
parasind prada lor.
li) Inaintea razboiului Turcii concentra-
In mrire 0 splendoare. Ruina adusa, prin

invazia hunilor, acestei nenorocite cetati, a
0 Ni. Arcerul a trebuit, pro-babil sa ctige

fost atat de completa (la 433) c reconstruirea
sera la Lom-Palanca o mare cantitate de partilor darmate, ordonata de Justinian,

material pentru constructia unui debarcader. nu reui sa-i dea vechea ei importanta 1).
Dui:a moartea lui Attila, teritoriul din
Acest material la ocuparea Lomului, caznd
in mnile Romnilor, l-a evacuat la Rast, dreapta Dunarii, dintre Vidin 0 Nicopoli,
era stapnit de fiii sai Emnadzur i Atindur.
de unde a fost transportat aiurea.
38. ARCER-PALANCA (AKCEAR).
Aci a fost scaunul coloniei Ulpia Ratiaria

sau Ratiaria, capitala Daciei Ripene (Ri-
pensis). Ea trebuie sa fi fost stabilita la

gull 0 pe ambele maluri ale raului Arcer.
Aci a fost exilat pe at se tie marele
barbat al Romei Sila. Femeia unuia din
In anul 811 Bulgaria a fost oribil devastata

de byzantini ; locuitorii ei au cerut in zadar
pacea. Disperati, ei iau armale 0 extermina
pe imparatul Nicefor Foca 0 armata sa 2).

La 812 Mihail Curopalat, face pace cu
bulgarii dar in anul urmator reincepnd
razboiul cu Bulgarii, este batut 0 abdica. 5).
Sub tarii Bulgariei n'a rnai fost chestiune
de Ratiaria ; ea a fost detronata de Vidin

descendentii lui a fost robit, cu copiii ei, vecina sa. Dou table de piatra, gsite Inde Attila, care lua acest ora cu asalt 2) 0 castrate de Kanitz, in zidul vechiului castel
rscumparata cu 500 bard aur 3) iar copiii bulgar, din Vidin, purtau gravura de Raau fost trimi0 numai de onoare lui Theo- tiaria. Acestea sunt singurele inscriptii cud ossiu 4).
noscute, cari fac rnentiune de aceasta imEste greu s se constate o decadenta att portanta cetate, care se intindea pe ambele
de completa ca acea a puternicei 0 celebrei larmuri ale Arcerului. Pe o colina a tar-cetati, de care vorbim. Din resturile gsite mului stng a rului, foarte aproape de
in aceasta regiune, rezulta ca. teritoriul Dunare, se vedeau resturile unui castrum,
acestei prti a Dunarii, trebuie sa fi fost ingropate sub vegetatii parasite. Un mizealtadata centrul cel mai activ al industriei rabil pichet ii ocupa oarecnd incinta abanromane.
donata. In timp de razboi, populatia muAcest ora era cartierul general al unei sulmana a micului ora era chemat la apalegiuni, a XIII-a 5) (Xenopol spune ea ar fi a rarea zidurilor, cam trei patrimi darmate,
XIV-a gemina), statiunea flotilei romane cari purtau mandrul nume de Kaleh; in
pc Dunare i capitala partei din Moesia, timp de pace frig era suficient pentru aceasta
un pichet de zapcii, comandati de un ca1) L. M. M. O., pag. 15, I.
9 Hist. d'Attila I. pag. 57.
9 *incai, ad. an., 449.
4) Priscu Retorul, In Libro de Legationibas (cit.
de *Mcai).
9 Itinerar. Antonin (Edit. Parthey, pag. 103 si

Notit. Orient. (pag. 109); ambele citate de Zaharescu, tn tesa sa de licent, pg. 168.
poral.
In timpul romanilor Arcerul era, ca 0 sub

Turci, statiunea unei diviziuni a flotilei du2) F. Kanitz, La Bulgarie Danubienne.
2) Bouillet.
a) Bouillet.
1.76
www.digibuc.ro
ndrene de rdzboi ; avea i o fabricd de
39. LOM PALANCA.
arme 1). Situatia sa o fdeea un excelent post

de observatie, pentru regiunea ce se intinde
Palanca vine dela vorba latin palum, par ;

era un nume ce se da mn vechime cmpuiilor
Intre Lom i Vidin.

Din castrul roman se vdd, cu ochiul liber,
minaretele din Vidin.
o cale strategicd romand pleca, altddatd,
unea cu Nigul ( Rutiaria cu
din Arcer
Naissus) ; aceast cale, fusese urmatd de
Slavi, In secolul al VI-lea, cnd s'au Indreptat
din Dacia, spre a se stabili In peninsula

Balcanicd.
Dupd pdrerea lui Kanitz, dela care finprumutdm multe in ce privesc Arcerul,
aceastd cale nu putea trece dect pe valea
ce urmeazd. 14111 cu acest nume.
Intrite, apdrate prin ingrdmddiri de pari,

pa/i-sadate (pari-sdditi).
Se afld pe urmele cetii romane Almus,
din care se mai vdd, In partea nordied, lngd
Dundre, net5g5duite urme: o uriad zidire
romand, latd de mai multi metri ; un fel de
Kaleh sau castel odinioard locuit numai
de Turci Inconjurat de un pnt ptrat,
cu bastioane rotunde la colturi 0 ale cdrei

laturi mdsoard aproximativ 190 metri.
Fosta reedintd pe timpul domniei tur-
cilor (care pe la 1739 o mai numeau

Lomifta) a unui caimacan.
Colonelul rus Yeltukin a luat aceast citadeld la 1840 dar o pdrsi pentru motive
In expeditia sa 0iintifica din 1878 inteligentul profesor Tocilescu a gdsit aci mai
multe antichitdti, a cror desvoltare se vede necunoscute.
In raportul fdcut curnd dupd aceea. NeoboIn fata acestui ora, la 1811, se afla un
situl explorator, Old la nord de sat, acelea0 mic ostrov fortificat, cu ajutorul cruia,
urme din vechea Intdrire, pe Inltimea de Turcii, dispunnd de 60-70 bdrei mici,
pe stanga rului Arcer, la aa. numitul totdeauna gata pe ruletul Lom, ar fi putut
Kaleh, Inconjurat de anturi. Din anticele oricnd, trece Dundrea I).
zidiri, di strdlucirea i viata Infloritd a fruIn Noemvrie 1811 Generalul Kutuzow,
moasei Ratiaria, n'a rmas dect numele
nu se -tie pentru ce, pretinznd eh' armistitiu
acesta hied cu totul denaturat ; multime nu se intindea 0 la aripa dreaptd, notified
de antice, fragmente de piatrd, columne, generalului Zass, de a ordona unuia din
capitele sarcofage, etc. erau aruncate pe corpurile sale s treac Dundrea. Generalul
ulite (1878) sau erau Intrebuintate ca ma-tefan Repninsky, care trebuia sd ia de sotie
terial la constructii i cimitire. Nicio mnd o nepoat a lui Zass i cdruia voia sd-i furpioas nu s'a, gdsit ca EA' le strng4 i sd le nizeze ocazia de a se distinge, a fost Insdrscape, de trista soartd ce le-o pdstra o cinat sd ocupe Lom-Palanca. El n'a reu0t ;
arse foburgurile, dar n'a putut sd atace
populatie incultd i nepdstoare 2).
La 1739 Turcii o numeau Alizar-Pa- fortdreata i detaamentul suferi de focul
trupelor turceti puse prin sate, cdrora li
lanca 3).
In ultimul rdzboi Turcii aveau aci baterii se Meuse gre0te recunoWeri.
O ie0re a fortdretei la 4/16 Noemvrie, a
Ea a fost luatd de trupele romne, In iarna
1877-78, sub comanda generalului N. Haralamb, la ivirea cdrora cei 1800 Turci, cu
artileria lor, s'au retras.
1) Am. Thierry, Histoire d'Attila I, pag. 240.
2) Vezi Monit. Of., pag. 2541, din 1878.
111 Daponts, op.
cit., pag. 193.
omorit multd lume din batalionul 43 de

Vndtori 2).
Cu tot armistitiul, Worontzow a stat

pe frmul drept pnd. la 2/14 Decemvrie
1) Docum. Ist. Acad. Supl. I, Vol. III. Fasc. I,
pag. 359.
9 Idem, pag. 364.

177
12
www.digibuc.ro
cnd s 'a retras din cauza asprimei tim- lonel Krassowsky mergeau pe dreapta ; un
pului 1).
Cum am spus, la 1811, in dreptul orasului

Lom era un ostrov care era ocupat de Turci
i unde ei fcuser dou redute.

Focul fortretei impreun cu a celor dou
redute, a obligat flotila ruseasca, care gsise
momentan adpost la spatele acestui ostrov,
s se retrag6 noaptea, la 3 verste mai la vale.
Kutuzow s'a suprat de aceast micime
batalion pe stnga.
Krassowsky lua o mic sgeat, fr s
aib pierderi ; el omori patru turci ; restul
au fugit in retranamente. Coloana, urmrind pe fugari, s'a gsit intre dou redute ;
Krassowsky, trimise indat pe cpitanul
Ojarowsky, voluntar, pentru a ataca pe acea
dela dreapta iar el se instal pe marginea
fluviului pentru a-i tia drumul, a impie-
de suflet a btrnului Akimow ; 11 chem la

Giurgiu si trimise in locul lui, perrtru a comanda flotila, pe Locot-Colonel Engelhart.
dica inamicul s treac. Dunrea si in acelasi
Acest ofiter care pierduse un picior in rzboiul cu Prusia avea si inteligent 0 bra-
Ojarowsky lu reduta, dup o vie rezistent ; 46 turci au fost omoriti iar restul
vur, dar foarte bnuitor si de o violent
s'au inecat in Dunre. A doua coloan, care
timp s-i dea ajutor acolo unde va fi nevoie.
mergea spre stnga, inaint pentru a lua

a ostrovul Lomului era ocupat de Turci 0 cu asalt reduta care era la vArful ostrovului
intrit, ordora lui Engelhart s se instaleze i in care se gsea un tun. Aprtorii dup
acolo cu un batalion. Acest batalion Bra ce au tras cateva lovituri au cerut s cacomandat de Colonelul Vtorow, ofiter ex- pituleze. Li s'a permis s se dug cu armele
celent, inteligent, dar pe care Kutuzow, nein fortreata Lomului si au lsat in mnele
cunoscndu-1, fall a se informa de capaci- Rusilor ostrovul cu fortificatiile si 2 bastiexcesiva si desgusttoare. Kutuzow, nestiind
tatea sa, ii lu comanda pentru a o da altuia.
Engelhart nu putea lua acest ostrov fortificat cu trei companii. Zass ii trimise pe
Locot-colonel Krassowsky cu un batalion
de Mingrelia, unul din al 43 de Vntori,
altul din al 27-lea si dou escadroane de
dragoni de Derpt.
La 28 August (9 Septemvrie), la miezul
noptii Engelhart a dat ordin s se deschid
cu cele 8 piese ale sale, un foc viu, contra
prtii pduroase a ostrovului, in care se

gseau Turcii, cu scop de a-i face s se
retrag6 in retransamente si a Inlesni debarcarea. Turcii cari nu se asteptau la un
mente.
Restul bastimentelor se gseau aproape de
fortareat. Engelhart puse cele 8 piese in

baterie, in fata lor 0 le sfrm dup o
bombardare de trei zile.
Rusii au avut vase oameni morti sau rniti.
Fiul generalului Obrescow, adj. lui Kutuzow
a fost omorit; Krassowsky, Ojarowsky si alti
3 ofiteri rniti.
Generalul Zass a dispus s se construiascg,
prin Locot.-colonel Louis de Rochec'houart,
in ostrov, o baterie foarte tare 0 prin
aceasta el fcu inutile pentru restul campaniei, bastimentele pe cari Turcii le-ar fi
atac, au crezut a acest bombardament avea putut construi pe rauletul Lom 1).
de scop inlesnirea trecerei flotilei. Ei s'au
La 1.877 Lom-Palanca avea un castel, inretras pentru a-1 evita i debarcarea avu conjurat de un parapet de pmnt cu un
loc fr opunere din parte-le.
relief destul de tare. Acest uvraj avea forma
Trupele au mers la redute pe dou co- unui patrat de 190 m. de latur 0 era comloane : dou batalioane sub ordinele Lt-co- pletat prin rondele, stabilite la fiecare din
cele patru unghiuri ; afar de aceast redut,
11 Docum. Ist. Acad. Supl. I, Vol. III. Fasc. I,
pag. 365.
1) Docum. Ist. Acad. Supl. I, Vol. III. Fasc. I,

pag. 361.
1.78
www.digibuc.ro
care corespundea cu oraul prin doua porti
In timpul ultimului rAzboi, dup ce In
(la sud i la west), Turcii ridicaser, la stanga
ziva de 11/23 Noemvrie 1877 a fost cu mare

vioiciune bombardata de trupele romane de
i la duapta oraplui, epolemente de baterii

pentru a apara trecerea Dunarii, etc.
pe Vrmul stang, a fost ocupata de armata
Aceste baterii puteau, la trebuint, sa romank la 18 Noemvrie 1.877, in mersul

protejeze trecerea pe Ormul stang a unei sail victorios dela Rahova la Vidin ; ea a
coloane turceti, destinata sa atace et revers pozitia Calafatului 1).
Bnuindu-se c'd Turcii adunti. trupe la
Lom-Palanca spre a incerca o trecere In

Romania, comandantul diviziei a III-a,
Colonelul G. Anghelescu, a dat ordin Ea se
aduc'd la Rast inc4 un batalion din regimentul 10 dorobanti i Intreg regimentul

5 cgla'rai iar la 21 Iunie (3 Iulie) 1877 s6
se mai aduca acolo Inca' bateriile 2 i 6 din
regimentul 3 artilerie precum i batalionul
3 van6tori.
La 25 Iunie (7 Iulie) comandantul corpului,
generalul Radovici, venind acolo, a dat ordin
Colonelului Herkt, comandantul artileriei,
fig deschid6 focul asupra lui Lom-Palanca,

spre a demonta bateriile turceti de pe mal
i Ea distrug talAra inamica, concentrat
acolo. Focul Incepu ; putin dupa aceea, trei
tunuri turceti au fost demontate, astfel ca"
Intreaga baterie turceasc6 'Arai pozitia iar
tab6ra sa imprtiat, ridicanduli corturile.
A doua zi la ora 4 dimineata focul reincepu ;
avut guvernator pe Generalul Radovici.

La gura Lomului, ceva mai jos de ora,
Laurian btranul, a constatat (1845) urmele
unor pilastri de pod, ce se vedeau, se spune,
foarte bine, cand apele scad.
Expresia Palanca, la Turci, insemna de
obicei altceva : o fortareata inconjurat de
un ant dupa moda turceasck captuit cu
Cara' mizi.
Cand mai era o cetate i un castel,

Palanca insemna spatiul cuprins intre palisade i forma o suburbie, care cuprindea
mai multi locuitori cleat toata cetatea cu
castelul- Impreuna 1).
Tocilescu a descoperit aci la 1878 destule
ram6ite de monumente antice.

(i0. CIBRU SAU CIBRITA.
In timpul Romanilor acest pullet se cherna

Ciabrus, Crebro 2), din care astAzi au fcut
Cibra, Cibar sau Zibru; Turcii i-au mai

adugat Palanca. In apropiere de el se vedeau
ruine- vechi sub pamant 3).
bateriile turceti au fost demontate din nou
Pe timpul Turcilor, era locuit exclusiv

i trupele de infanterie s'au retras ascun- nurnai de ei i forma un fel de oaz, Intre
zandu-se inapoia oraplui. Unele vase din locuitorii Romani dup malul drept al Duport au fost Inecate iar altele au fugit in n'arii i Bulgarii din interior.
dosul ostrovului. In aceste dou'd zile oraul
Rauletul i-a conservat numele oraplu,
i portul Lom-Palanca au suferit stricAciuni avand aceeai origine ca i el, din Ciabrus
insemnate 2).
roman. Cebrus 4) forma limita celor doted
La 1.8 Mai 1877 Turcii din Lom i Arcer
Mesii.
devasteag comunele romane de pe malul
La gura acestui rau, in anul 29 a. Chr.,
Dungrii: Carna, Plosca, Burduanii, Bistretul

i Fl6manda ; la Rast sunt respini de ro-
Bastarnii au fost batuti de proconsulul Ma-
iorii romani ; acelai lucru li s'a intamplat
zedoniei, Marcu Liciniu Crasu, trimis de

Octaviu, dup Walla. dela Actium. In
i In ziva de 22 Mai.
1) Annde le Faure, op. cit., pag. 106-107.
') L. M. M. O. (Lucrarea mai multor ofrieri),
pag. 210, I.
1) Magas. Istortc, Tgom. V, pag. 319.

2) Notit. Orient. (edit.) Bcking. Nota. CXXXIX,
Nr. 6.
3) A. Tr. Laurian, Mag. Ist., I, pag. 91.

4)
Kifilpo, Ktceflpo (Tocilescu, op. cit., pag. 239).
12*
179
www.digibuc.ro
aceastd luptd a murit i regele bastarn Deldo prdtiate in vecindtate dovedesc marea
(Dedo ?) Cu aceastd ocazie Romanii au terla care parvenise aceastd regiune ;
minat supunerea intregului -tdrm drept al din descoperirile fdcule, reese cd zeita Diana
fluviului pnd la guri.
se bucura de un mare cult, in aceastd locaTribul Myserilor a fost una din primele litate In imprejurimi.
colonii ce a venit aci ; dupd ridicarea oraplui
Principalele pietre, cari au mai ran-as
punctul capdtd o mare importantd.
ar fi putut furniza oarecari informatiuni,
August a dat ca hotar imperiului roman au fost Intrebuintate la constructia unei
trmul drept al Dundrii, adicd a constituit in biserici la 1857.
mijlocul lumei romane i In centrul sdu de
41. NEDEIA.
echilibru o provincie latind, bogatd, romand
cu totul, un fel de gigantia colonie. Prin
Se crede c pe locul ocupat astdzi de satul
cucerirea Retiei, Noricului, Panoniei 0 Me- Nedeia sau in apropiere s'ar fi aflat caresiei, August sudd, cimentd, legd cele cloud' and o cetate ce ar fi purtat acest nume 1).
pdrti ale Imperiului, Occidentul latin cu Oriunde in lumea slavd s'ar gdsi un centru
Orientul grec, pdrti ce tindeau fiecare la o locuit cu aced flume, trebuie sd fie un imviat izolat i cari trebuia s fie, cum au portant punct comercial. Actualul nume se
i fost la urm, un mijloc de disolvare a justified prin pozitia la o trecdtoare a Duputerei romane.
nrii 2).
August considernd c imperiul ajunsese
La inceputul rdzboiului dela 1877, aci, ea
la plina i intreaga sa desvoltare avnd pe tot thmul stng al Dundrii, unde nu se
proportiile necesare existentei sale normale, aflau trupe, bande de cerchezi veneau
a ldsat motenitorului sdu ca un sfat suprem noaptea in barci, omorau pe panicii sdteni
41e a considera In aceastd regiune, Dui-area i pstori, le furau vitele, dadeau foe ca(de jos) ca hotar natural i-1 indemna s. selor i bucatelor, fdand incursiuni in intenu o treacd niciodatd 1).
riorul 01.'6 pnd la 6 km. Bande din armata
Cdtre anul 274 Dacia era pierdut pentru turceased, debarcau noaptea. printre picheRomani ; Aurelian pentru a ascunde aceasta tele singuratice precum: Soimul, Gurateli,
masei poporului su i spre a popula Mesia, Socarici, Veraca, etc. mdceldreau soldatii
cea pustiit de attia barbari, a format o noud romni din serviciul vdmilor i apoi dAdeau
provincie, care avea la apus drept limitd foc. Toate _acestea fArd o prealabild declacursul Cibrului (Cebrus) iar la rdsdrit pe ratie de rdzboi 3).
acel al Vidului (Utus) 0 a numit-o din nou
Dacia.
Sub domnia Turcilor acest ora a scdzut

complect, rmnnd numai cu vreo 100 de
case i datorind existenta lor numai agriculturei i micului comert.
La 1877 baibuzucii fdceau mari excese
in aceste regiuni; cavaleria romnd ocupnd
oraul la 14 Noemvrie, reu0 s distrugd

cuiburile acestor sdlbatici. Cdldraii au ocupat-o Ia 15/27 Noemvrie, la apropierea cdrora
Turcii s'au retras. Fragmente antice, im1) Grande Eneyel., Auguste.
1) B. P. Hasdeu, Originea Craiovei, pag. 53. In

timpul ederei noastre la barajul de mine, am
vizitat, In fata Copanitei (ostrov pe Dundre) pe
malul drept, pe o mare Intinsurd, urme de ruine.
Locuitorii li zic la Cetatuie iar dupd parerea ce-mi
formasem atunci, pare cd acolo s fi fost .Negrana
roman&
2) Lumea slavd are cuvntul .Nedelea pentru

Duminica noastrd latind. Vorba romand Nedeia,
nu are niciun raport de genezd cu ziva Domnutui.
Vorba srbd Nedelia reprezintd. pur i simplu o
zi de trg, frd. nicio afiIiaiune, Inteles religios sau
raport cu ziva Domnului *).
) L. M. M. O.
*) Manna, Anafele Academice, Seria II, Tom. V, Seetia
V, pag 52-316.
180
www.digibuc.ro
La 20 Septemvrie 1877 din ordinul Ma-
Romani, s'a primit cele mai calduroase mul-
relui Cartier General, s'a constituit la Calafat
din marinarii bateriilor de coast, o cornpanie de elit. Ea num6ra 1.50 oameni

doi ofiteri, Aceasta companie (comandata
Lucrarea technied a acestui baraj de mine

a fost condusa de Sublocot. Koslinski, unul
din primii i inte1igenii ofiteri torpilori ai
de alpitanul Mih. Dr5ghicescu), a plecat din
fuotilei romne.
Calafat la Orsani, pe mahrl Jiului, In fata
Dup luarea Rahovei, compania pontonierilor de marina lsa un detasament la
Rahovei. Destinatia sa era de a arma 40

pontoane venite pe Jiu, In cari s'ar fi am-
Nedeia iar restul merse de lua serviciul
barcat un batalion de dorobanti, ce trebuia trecerii proviziilor armatei, Intre Bechets apara din rau, in momentul cnd s'ar fi Rahova, operatie cu att mai deficil cu cat
dat asaltul Rahovei, pe uscat, de corpul de ea se fcea iarna, adesea printre sloi.
pe Ischer. Aceasta operatiune cu toate preCapitanul Dr'ghicescu a fost numit cofkute, ramase deocamdata In astep- mandant militar al portului Rahova
tare. Intre timp s'a ordonat Maiorului Bechet. Nu mult dupa aceea, compania a
Murgescu s stabileasca un baraj de mine fost chemat in mars fortat, s' intreasca bain susul Rahovei, servindu-se de aceast teriile de coast dela Calafat, de unde plecase.
companie. Toate preparativele au fost luate In ziva de Boboteazg 1878, aceast companie,
si in noaptea de Sf. Dumitru, doua pontoane dup ce cu mari dificult5ti a trecut fluviul
pline cu mateloti au ocupat in cea mai mare printre sloi, lu drumul spre Calafat, pe un
trmul drept, cu un detasament de viscol din cele mai grozave. Ajuns la desti20 dorobanti, dela 10 seara pana la 4 natie, intra in baterii, de unde n'a iesit deal
dimineata Inaintea redutei din fata plind Ia 23 Ianuarie odata cu armistitiul.
Armistitiul terminat i pacea incheiatg,
cu 'Mari. Sub protect,ia acestui detaament
precum si a unei cete groase, s'a asezat prima compania a fost din nou Imprtit: la flunia,
linie de mine. Zilele urmatoare s'a ancorat Calafat, Bogdan, Chiftele, Zibru-Palanca,
alte dou i astfel barajul a fost terminat. Arcer-Palanca, Lom-Palanca, Nedeia, RaFirele sale a fost introduse In reduitul unui hova, Corabia i Mgurele.
Putin In urma fortul a fost abandonat cu
fort, aprat de patru tunuri de 12,4 si de
un detasament de 200 rezervisti dorobanti. totul iar lucrarile sale de apgrare distruse.
Fortul era inchis ; in fata principal, din Ulterior abia se mai zgrea urmele uneia din
-spre malul Dunarii i numai in aceasta cele mai colosale lucrri de fortificatie paparte, avea un profil ce ar fi putut rezista, sager ale Rornanilor din campania 1877/87S..
de aproape, tunurilor de 15; a fost amenajat,
42. RUINELE DELA RAHOVA..
ca toate forturile, cu apArgri accesorii i i
In fata gurei de altadatd a raului fia 1), la
s'a dat numele de Sf. Maria (dela Nedea).
In ziva luArei Rahovei, acest fort, bombard,
lng Codoslui sau Cozlodui
sat pIM
de crestini, o redut turceasc, ap5rat

de tatari i cerchezi (al cgror nume national
este Adighi); iar In timpul noptii, spre a-i
impiedica sa intre in sat si a face r'u locuitorilor, i se bombarda marginele, punand
astfel un foc continuu Intro locuitori

acesti basibuzuci, ce voiau a-i prada. Pentru
aceasta bombardare, dupa luarea satului de
vestul oraului Rahova, se afl pe o inltime,

dominnd Dun5rea i gura acestui ru, niste
1) Jiul. Actuala gur iese la capul de jos al oslrovului Copanita, lng pichetul Nr.
Jighiera..
Forma popularA a numelui acestui rdu este Jim

sau Jii; forma strAinA, trecutil In celelalte limbi,
prin Germani, Shyl sau Schyl. Forma roinnA vecbe
Inregistrat In urice, prin secolul al XIV-lea este

Jil sau Jul.
In cea mai departata epoc4 a istoriei, se numea
Sil i Insemna la Sciti: apti sau fluviu. Acest nume
181_
www.digibuc.ro
ruine. Aceast ing4ime este desprtit de creia un frumos drum coboar fa Vrmul
ora prin o mare vale, pe coasta stnga a fluviului.
insd pare sg fi fost atribait numai regiunei superioare. Regiunea inferioarg, acea a gurei, purta
numele (Ptolomeu III, VIII, 2) 'Pap,/ ; Arab sau
Rab ; Arhabon, In Kymr araf, Inseamng linistit.
;
Din forma dacicg sil a fames romnilor jil,
jilt, parau, etc. Dela nurnele acestui ru, fntreaga
Oltenia, In hrisoave, se numea cateodatg: Banat
al Giiului (Analizat dupg Hasdeu, din op. cit.).
I. Waillant (La Roumanie, 3 vol., In 8, 1844) II
derivg din Gilius sau Gilles roman, dnd astfel
numelui o origing contimporang ocupatiei tgrei
de romani, din care vorbg romnii au fgeut In

urmg Jiu sau Jii.
Jiul este cel mai de apus rail al Romniei de o
importanta oarecare.
Albia sa cuprinde terenul dintre Dungre, muntii
Vulcanului i muntii Novacilor sau Pgrngului ;
izsoarele tuturor acestor munti, Intrunindu se, In
parae mai mari i grle, se varsg de amndoug
pgrtile In Jiu.
Jiul izvorgste, fn Transilvania, din piscul Sturului
(dupg altii varful Negoaia) si din coastele a trei

munti *) : Osle, *orbele i Scorota (acest din urmg
era frontiera tgrei pe la 1520). In partea lui supehoar% este format din doug rulete: Jiul Transilvan
Jiul Muntean; acest din urrng falc,ea un mic ocol
prin Transilvania i apoi, dupg ce se reuneste cu
Jiul transilvan, la Petrosani (mina de
cArbuni),
pgtrunde fn Oltenia la rsrit i aproape de pasul

Vulcan (1624 m.) **) prin un defileu slbatee, romantic, nepracticabil, pe la picioarele muntilor
ce i-a fcut singur prin
Chindetu i Ardicu
transilvani.
Aceast strmtoare seamng cu acea a Oltului ;
este frig mai sabaticg, mai abrupt:a, cu pereti
oblici i stncosi. Pe dnsa se vede o mare boggtie

de lemne, var i diferite pietre. In aceasta trecere
exista numai o singurd potecg ; cu toate acestea se

studiazg o cale ferat prin ea. In aceasta strmtoare
raid este foarte repede; In albia sa se aflg, ici colea
bucA(i mari de stnci ; pe unele locuri, Impiedicat
de obstacole, curge lin i formeaik rezervoare
naturale.
De aci, el se repede aproape perpendicular pe
linia Dunrii, urmnd In cursul su general o
linie nord-sud.
In tot drumul sgu, pang la Porceni, curge pe

langa pgduri foarte dese.
s) Frunzescu.
0) Margo..
Aceste ruine, ce se recunosc din deprtare,

sunt ale unui mic post roman i observat
Trece pe dinainte4 orasului Targu-Jiului, capitala
judetului Gor-Jiu.
La satul Rosie, la vale de Targul-Jiu, primete pe
dreapta apele ruletului Tismana, (pang In dreptul
cgruia Ii pgstreazg caracterul torential) ce izvorgste
din Carpati, aproape de Mngstirea Cioclovina. La
sud de Trgu-Jiului, valea se deschide si are o

Ritime cam de 2 kilometri. Malurile stint plate.
Din distantg In distantg, de ex. la Tntgireni, este
Insolit de oarecari frigltimi. La Tintgreni primeste, pe stanga, Gilortul (gura 93 nr. 775 deasupra
mgrii), care izvorgste din muntele Coasta PetroasIt
(judetul Gorj), dupg ce adung
apele a patru
phaie.
Ceva mai la vale, la satul Gura Motrului, primeste
pe dreapta apele raului Motru, care izvorgste din

dealul Bou.
Gilortul Motrul sunt cele mai Inserrnate returi
laterale ale Jiului, numai fn privinta Igtimei, nu

Insg i In privinta apei; Tismana, Bistrita 0 Sohodolul curgand pe un pgmant tare, au mai mult
apg ca cele inti, cari curg pe niste vgi nisipoase
0 de lut, susceptibile de a le absoarbe apa.
Aproape de Craiova, de0 Jiul intr In campie,
colinele nu-1 pgrdsesc pang la Dui-16re.
Inainte de a ajunge t capitala Olteniei, rang&
satul 1alnita, pe stanga primeste raid Amaradia,

care-i aduce tributul apelor sale, dupg ce-i mai
strnge pe acele ale altor .ase pgrae.
Intre malurile vgii sale 0 raul Jiu, se observg
multe pgduri.
Valea Jiului este una din cele mai frumoase ale
Romniei, avnd Craiova 0 44 sate pe stanga,

Targu-Jiul si 38 pe tgrmul drept.
Malurile raului sunt, In cea mai mare parte,
cu deosebire In cotiturile concave, peste tot piezise

spglate, terse i mancate cg.tre bu pe cand In
coturile convexe sunt joase, plane 0 nisipoase ori
pgduroase. Directia liniei care ar indica drumul

marelor curente este aa de schimbtoare c nici
nu-si poate cineva imagina; ea se schimbg mai la
fiecare ploaie sau apg mare, secet sau apg micg.
Malurile imediate au o lnu1ime variabilg, avnd
peste tot dela 4-5 metri peste fundul alhiei. Calitatea parnnturilor se poate bine studia In malurile
perpendicuIare i oblice. Ca la un rnetru dela su-
prafald este humg; apoi urmeazg ea la ly2 m,
un fel de pgmnt care cu cat e mai adnc, cu atat e
mai amestecat cu pietri i nisip.
1.82
www.digibuc.ro
mai de aproape se vede 8'6 fi fost restaurat

de Byzantini i de succesorii lor Slavi.
Nu se esesc in ele nici sculpturi, nici inscriptii ; pamntul singur prezint6 de jur
jahova1); Orahva; Oreava la Olteni ; Rahova

la Munteni ; Orchava, la finele secolului
trecut 2).
Romnii sub Mircea, a stpnit-o ; a fost
imprejur semne de spturi, cari arht, su- rpit de Baiazet, impreuna cu alte cetti
ficient, trecerea pe aci a faimoilor cAutgori
de comori 1). In vederea acestor ruine se

afl un monument ridicat de romni, soldatilor czuti la Rahova,
43. RAHOVA.
Acest or4e1 a purtat, ca mai toate dupa

malurile DunArii, diverse nume:
Regianum 2); Regova, sinonim cu Crai-iova,
cetatea regald 3); Regiana, de asemenea ; Ori1) F. Kanitz, op. cit.
9 Ptolomeu.
s) A. T. Laurian.
Catre gura adncimea descreste jar latimea se
mamte, astfel pe cnd adncimea va-riaza dela
1 m. 10 la 3 m. 10 latimea sa este:
Dupa Frunzescu, albia:

In partea superioara dela
Dela Nituesci-Gasca la Comosteni .
Comosteni-Listeava (Ruptura) . . .
Listeava 200 m.; Biserica Alba . .
La gull
Dupa Fllek: cursul
La Porceni
La Targu-Jiului
La Craiova
Catre gur la
90-120 m.
200 m.
100 m.
100 m.
50 6 m.
50 pasi
80
150
250
t
*
Jiul se varsa, perpendicular pe directia sa, In

Dunare, In sus si lnga Bechet si mai sus de fata
Rahovei, la coada Ostrovului Copanita.
Din punct de vedere militar el nu poate fi considerat ca o linie de aparare de o valoare oarecare.
S'ar putea ling utiliza ca linie de avantposturi sau
pentru a pune o Intarziere in mersul coloanelor

inamice.
La 1874 lucrari au fost fncepute In scopul de

a face Jiul navigabil; din nenorocire dificultati
dup5. malul drept al Dun'rii, ceea ce a fost

un motiv pentru Mircea, de a intra in coalitia
crgtinA de la 1396.
Turcii ocupnd-o, au schimbat in citadel:6
lucr6rile de aprare gsite aci. Din cauza
cruzimelor lor, la 1877 s'a dat cetatei numele de Cuib de Wiwi.

Nu se vorbete mai nimic despre Rahova in
istorie, dect in dot& trei imprejurdri izolate.
In luna Mai 1697 o ceat6 de hoti, ce tineau de teritoriul Austriei, din spre partea
Hategului, au venit s loveasc fr veste
aceastd comma, unde au fcut mari stricaciuni i peddnd-o, au luat pe cadiu i
alti Turci ducndu-i cu dnii.
Brncoveanu, domnul Munteniei, primind
ordin sa-i urmreascd, li ajunse i prinznd
ativa ii trimise la impgralie 3).

La 6/18 Septemvrie 1810 Colonelul Yeltukin, care comanda in Oltenia, avea sub
ordinele sale mai multi panduri.
Acetia vznd mari mic6ri pe Ormul
drept al Dunarii, in micile fortrete, au
trecut fluviu qi Turcii, izbiti de groaz, dup
bnAlia dela Battin i luarea Rusciukului,
au abandonat Lomul, Zibru i Rahova. In
aceast din urrn6 fortareat, el a luat 13 tunuri pe cari le-a i distrus. El a dus in Oltenia
ca la 2000 familii de bulgari 4).
In anul 1829
Generalul rus Geismar

care comanda in Romnia mic6 si observa
fiind informat
cettile Giurgiul i Vidinul,
&A enorme convoiuri de grne i hranA au

fost trimise pe Dunare la Giurgiu i
Rusciuk, de unde apoi erau expediate pe

uscat la iimla, spre a tia drumul acestor
ivite au facut mice continuare imposibila; de atunci
lucrarile au stat pe loc. Ulterior au relnceput.

Lungimea cursului sau, dela gura -Gilortului pana
la Dunare este 207 km. Distanta liniara fare

aceste 2 puncte fiind 103 km. rmne 104 km de
arc si curbe.
1) Tocilescu.
2) Dapontes, op.. cit., pag. 194.

'I Radu Greceanu, cap. 39.
4) Docum. Ist. Acad. Supl. 1, Vol. III, Fasc. 1.
pag. 299.
183
www.digibuc.ro
convoiuri se hoMr1 s'A ocupe Rahova, pe 0 47 oameni morti, 1.1. ofiteri 0 1.75 oarneni
care lurcii o fortificaser5. 0 s se instaleze rniti ; in nunfrul rAnitilor se afla
astfel pe ambele tarmuri ale fluviului.
Colonelii Grabbe 0 Tolstoi ; 6 drapele 0 5
In acest scop el intri batalionul 34 vnb.'- tunuri au fost luate, un pa a fost Mcut
tori ce se afla, cu dou'a" tunuri, la Ostro- prizonier ; acestea au fost trofeele victoriei.
veni pe Jiu, cu doua batalioane din re- Pierderea total a Turcilor se ridia la circa
gimentul Tomsk, un batalion din regimentul
Tobolsk, un batalion din regimentul Kolwan
0 opt piese de artilerie ; In fine, prin regimentul de Moscova, un escadron de pionieri
cglAri, ctiva cazaci 0 opt piese de campanie.
Dup ce generalul rus intr In cetate i

pe cnd se plimba cu adjutantul Mu, pe
ordinele lui Tolstoi, adjutant al lmpAratului,
populatia cretin6 pgrAsi oraul cu ei 0 a fost
1500 oameni 1).
str'zi, o cadn5. trase in el, dup o fereastr,
cu o armg de foc ; In locul lui Geismar, ea

Optzeci luntre 0 1.0 b6rci construite la nimeri pe adjutant, care muri pe loc 2).
Craiova au lost conduse pe Jiu pari la
Inaintea plec6rei lor, dup tratatul dela
gura lui In DunAre 0 detaamentul, sub Adrianopole, Ruii au distrus toate uvrajele ;
a fost dirijat &Are acest punct in noaptea instalat In guverramntul Kazanului 3),
de 28 Mai. Turcii au stabilit aci trei redute, unde i s'a dat pmnturi.
din cari dou pe inatimi 0 a treia pe trmul
La Inceputul rizboiului de la 1.877, din Rafluviului. Aceasta din urm'a era inzestrat hova plecau oardele nedisciplinate de cercu trei piese 0 sprijinit de cteva brci chezi 4) neregulati, cari au prklat Bechetul
armate cu tunuri mici comanda gura i satele din jurul s6u. Ea a fost Intarit
diului. In revgrsatul zorior Ruii au deschis
In mod treeator 0 avea o garnizoanii de
un foc sustinut cu cele 22 piese ale lor. In vreo 2000 osta0 permanenti.
acelai moment 200 oameni de bun5. voie
0 batalionul 34 vntori au traversat fluviul
Luarea Rahovei de Roindni.
0 au debarcat pe trmul opus, cu tot focul
(1877)
foarte viu de muschetrie ce pleca din casele
oraplui. Colonelul Grabbe sdri primul
Primele succese ale lui Gurko probase

pe mal 0 Inaintd cu caliva oameni contra necesitatea de a se lucra nu numai pe drumul
Sofiei dar Ina.' 0 pe acel al Rahovei. Deja,
uneia din redutele situate pe ingltimi.
In
cursul lui Septemvrie, generalul Kryloff
Dei ranit 0 Mr a atepta restul unittii
dirijase
in partea aceasta., o recunoatere.
sale, el conduse aceti oameni la asalt 0
Mai
trziu,
In Octomvrie, generalul Arnoldi,
lu6 uvrajul dupa patru ore de luptbi apriga.
Dou companii au ocupat apoi inAltimile urmA pe colegul sau. Dup 21 Octomvrie
cari domin orapil 0 au tgiat astfel apgrato- (st. v.) Gurko, sub ordinele cruia se afla
rilor bateriei dup Vrm, retragerea spre trupele opernd la vestul Plevnei, ordon6
mai multe recunoateri, al cgror scop era
Rahova.
Regimentul de Tobolsk, debarcase sub mai mult a feri investirea de surprize dect
aceast baterie, asupra c6reia se aruna sa aib vreo intentie de cuceriri deprtate.
imediat. Turcii, se apgrar cu un curaj In una din ele, generalul Etez cu un regidisperat ; ei nu s'au predat 0. au fost pn la
unul trecuti prin ascutiul sbiei. Dup ce
mai multe case din ora au fost luate, paa
a predat in cele din urna citadela.

In aceast operatie coildus de Generalul
Geismar in persoang, Ruii au avut 3 ofiteri
1) Colonel Baron de Moltke, op. cit. Part. II,

pag. 113-115.
2) Papasoglu.

4) Cuvant compus din vorbele persane Ser, cap
i Kesmek, a tdia ; tdietori de capete ; dir aceasta s'a
fficut serkesieni (circasieni), cerkezi.
184
www.digibuc.ro
ment de ulani din gard, a ajuns pe la 23

Octomvrie aproape de Rahova. In urma unei
intelegeri intre comandantullef al armatei

ruse 0 Principe le Carol al Romniei s'a
decis s' se ridice inamicului aceast linie
de operatie, acest punct de sprijin pentru
Osman, in cazul unei retrageri spre Vidin.
Se lagea astfel baza de operatiuni a armatelor de dincolo de Durare ; se retrggea, In
infanterie, 1.800 cavalerie 0 34 tunuri) oameni, afara de regimentul de ulani i bateria

rug de care s'a vorbit.
Turcii, 3000 oameni infanterie, trupe bune
de nizami, mai multe cete de mercenari,

cavaIeri i pede0ri, cerchezi, In total cam
3400 oameni 0 4 tunuri 1).
Redutele de pmnt erau ca acelea dela
Plevna, Gorny-Dubnic, dela Teli, al cror
fine, Turcilor o pozitie de unde ei amenintau
atac, se stie, au Mcut s'd curg6 atta snge 2).
neincetat malul stng al Dunaii 0 de unde

dirijaser i puteau nc. indrepta, agresiuni
Cele dou detaamente stabilind legaura
Intre ele, cei doi efi dup o prealabil

armate.
intelegere au hagrit atacul la 7/19 NoemAtacul acestei loca1iti importante urma vrie. Rahova era unul din acele mizerabile
O. fie efectuat de armata romna, cu alte trgulete turce ce se ridicau pe tArmurile
trupe dect acelea ce trebuiau BA' completeze Dunkii. El nu prezinta cleat o lung linie
investirea Plevnei 1).
de dArmaturi, pierdute intre buchete de
In consecint un detapment din armata arbori, pe cari se detaau albele turnuri a
romn din jurul Plevnei, compus din 6 doua minarete.
batalioane de infanterie 2), 10 escadroane
Trupele colonelului Sfniceanu trebuia s
de c6lArasi 0 4 baterii de artilerie, cu 22 execute atacul la est, un atac real al pozitiei
tunuri, toate acestea sub comanda colo- inamice ; acelea ale generalului Meyendorf,
S16niceanu, second at de un de- cu cavaleria sa i cu putin6 infanterie de
nelului
taament, compus din brigada de ro0ori, care dispunea, trebuia A' execute diversiuni
comandat de Colonelul Victor Creteanu, amenintaoare la vestul Rahovei, pentru a
din 2 baterii de artilerie (una romn sub atrage In aceast parte fortele turce 0 a
comanda Cpitanului Hepites) i un regi- inlesni astfel atacul principal.
ment de ulani rui din corpul generalului
In ziva determinat, mirarea a inceput
Gurko, care opera dincolo de Vid, a primit din ambele prti ale pozitiei turce, pe dreapta
ordinul de a lua Rahova.
si pe stnga Rahovei, sustinut de focul
Sositi In fata intairilor generalul Meyen- bateriilor romne (de pe malul stng al
"dorf ceru i primi, ca trupg de sustinere, un Dunaii) dela Bechet. Trupele colonelului
batalion din I-iul de dorobanti. Efectivul total Sfniceanu au manifestat o mare bravur.
al trupelor romne era de circa 5500 (3600 Care unu dup amiag Meyendorf care
11 Amde Le Faure, Guerre d'Orient, pag. 70,
Vol. II.
2) Printre aceste trupe erau:
2. Batal. din Reg. I Dorobanti
*
X Dorobanti
2
s
IV Dorobanti
1
o
s
*
XV Dorobanti
1
*
1 comp. din Reg. VI Dorobanti

10 escadroane de cd1dra0 (din Reg. 2 i 8 0 2
escadr. din al IX-lea).
3 baterii din Reg. 2 art., 4 tunuri servite de pom(G-ral St. Fdlcoianu,
Ist. Rasboiului din 187711878. Rom. Milit. 1894
p. 631).
pieri i brigada de ro0ori.
incepuse diversiunile sale ofensive, pentru

a clistruge inamicul In aceast parte, cu
mult inaintea atacului colonelului

a fost avizat ca atacul acestuia
la est era oprit de rezistenta incarnat a
Turcilor i a. Slniceanu Ii cerea s imping6
mai viguros atacul din partea sa, pentru a-i

inlesni operatia 3).
1) Scrisoarea colonelului Vadirescu cdtre Revista
Armatei 1877, 28 Februarie Nr. 4, pag. 102.

2) Ibid, pag. 103.
2) Amde le Faure, op. cit., pag. 71.
185
www.digibuc.ro
Atunci generalul trimise dou compnii
din batalionul de dorobanti, ce avea cu

dnsul, sub comanda maiorului Mateescu,
pentru a asalta reduta turc6 ce avea In

fata 9.
Cu o iuteal i o hotrire mai presus de
orice lauda, scrie generalul Meyendorf In
raportul su: aceste doua companii inain-
Rosiorii
ulanii au Inceput in grabii
uringrirea inamicului dar Turcii luaser un

drum intre coline i fluviu, prin vii i au
ales un teren pe care cavaleria n'a putut

opera ; ei parvenir sa disimuleze fuga br
&Are Lom-Palanca : cavaleria a lost constrng s abandoneze urmrirea.
Batalionul de dorobanti, retransat In capul
tar sub focul des al redutei turce aprat podului, care avea ordinul de a-I apra
de o garnizoan mai numeroasa i au luat la disperare, pentru a permite cavaleriei
transeea. Comandantul lor, maiorul Ma- generalului Meyendorf i trupelor din deteescu a fost rnit greu de dou gloante, In tasamentul colonelului Slniceanu sg ajunga
capul trupelor sale ; c6pitanul Merisescu
distrug6 inamicul primi pe Turci
comanda si a continuat lupta cu bravurg. cu vii Impuscturi.
Aproape jumtate din efectivul acestor brave
o lupt crncen6 a Inceput Indatg intre
compnii a fost scos din lupt . Artileria erdicul batalion i toate fortele turcesti din
prin focul sgu, rosiorii i ulanii, luptnd ca Rahova, mai mult de 2000 oameni, cari
infanterie, au sus tinut cu eficacitate atacul pe
Incepuser cu disperare s treac podul, sin-
coasta de vest a Rahovei. Noaptea venind,
gurul punct, cum am spus, pe unde ele
lupta a fost suspendat de ambele

puteau fugi, caci Ogostul nu avea alt pod
Trupele romne cstigase poziii inaintate, iar nivelul ridicat al apelor i malurile sale
dar Turcii n'au putut fi goniti din Rahova. repezi nu permiteau trecerea prin niciun alt
In ziva 8/20 Noemvrie trupele s'a repau- punct.
zat. In noaptea dela 8/20 la 9/21. NoemGeneralul Meyendorf, neavnd sub covrie, generalul Meyendorf trimise tot batalionul de dorobanti la podul de peste Ogost,
singurul punct prin care ar fi putut trece

artileria i coloanele kr de bagaje, cu ordinul
de a se retransa la ambele capete ale podului
si a se opune energic la trecerea inamicului.
Chiar In aceast noapte, Turcii vgznd
miscarea inconjur6toare ce trupele romne
incepea sh" execute, pentru a-i lmpresura
a le tgia retragerea ; intelegand, de alt
parte, preparativele de atac -ce se faceau

pe trmul drept ct i pe cel stng, unde
generalul Lupu, comandantul trupelor de
observatie lua msuri s treacA Dunrea
pe pontoane (conduse de flotil) un batalion
de dorobanti pentru a lua garnizoana Rahovei prin spate neavnd curajul de a

astepta lupta, Incepur miscarea lor de retragere si au esit din Rahova dirijindu-se
cstre podul dela Bidet.
manda alte trupe de infanterie, tpre a Infri

acest batalion, trimise bateria romn, escortat de dou escadroane de rosiori, pentru
a sui Inlimile cari domin podul si a lua

drumul de retragere al Turcilor i pdurea
de dincolo de ruletul Schit, unde acestia
se repliaserg i unde Incercau s-si facg.
drum &are pod, prin focul artileriei lor.

Tirul bateriei comandat de capitanul Hepites a fost de mare ajutor pentru rezistenta
dorobantilor si a oprit un moment pe Turci.
Generalul Meyendorf a trimis atunci ba-
teria rus6 s Intareasc pe cea romn.

Totusi, Turcii n'au renuntat la incercarea lor
si au inceput atacul cu un nou avnt contra
podului 1). Atunci apitanul Merisescu, prin
o indrzneag inspiratie, schimbnd imediat
de tactick din pozitia critic6 de asalt, in care
se gsea, deveni la rndul su asaltator.

Sare cu batalionul sdu din transee i bravii
1) Arnde le Faure, op. cit., pag. 71.
1) Amde Le Faure, op. cit.
1.86
www.digibuc.ro
dorobanti se reped la baioneta asupra Turcilor. Acetia surprin0 prin indrzneala i

impetuositatea atacului, vAzAnd ea' Je este
Pentru a ne face o idee mai exacta' asupra

celor Intmplate la Rahova, reproducem
imposibil sa treaa podul, rstorn carele,
Serri-Effendi, despre evacuarea Rahovei 1):
darea de smug a mutesarifului din Vidin,
Incrcate de sacii cu Minh' 0 orez precum 0
corturile, In Ogost i construesc astfel un

12/24 Noemvrie 1877.
fel de dig.
Duminica trecut, o zi inaintea sosirei
Desham, de alt parte tunurile, aban- curierului care aducea ordinul relativ la redonnd chesoanele 0 punnd atelajele la tragerea la Lom a trupelor imperiale concenafete traverseaz6 111.11 pe uimitorul pod ce
au improvizat sub gloantele inamicului.
Multi ins6 s'au inecat 0 cavaleria lui

Meyendorf, sosind in timpul trecerii, ataca
coada coloanei, facu 59 prizonieri i puse
trate la Rahova, retragere care a fost decis6

pentru motive strategice, un corp de trupe
inamice, compus din 7 batalioane de infan-
mna pe 147 care incrcate cu bagaje i
terie, 1 regiment de cavalerie i 18 piese

de artilerie, ataca fortificatiile noastre dela
Rahova. In lupta ce s'a angajat i care a
munitiuni.
Pe cnd lupta se urmgrea pentru stApAnirea
durat pari la ora 2 din noapte, Ruii (1) n'au

putut tine piept inaintea rezistentei viguroase
podului, un detaament de roiori, urmat

de un batalion de infanterie, fusese trimis
in recunoatere in directia oraului care,
g6sindu-se evacuat, a fost indat ocupat.
Curajoasa rezistent a dorobantilor la
podul de Hirlet durase dela orele 4-6
a trupelor otomane 0 a trebuit s" abandoneze o sut de morti la picioarele redutelor

noastre fiind obligate s'd se retrag luaudu-i rdnitii, al cAror num6r trebuia s' fie
proportional cu al mortilor lor.
Inamicul ocupnd toate drumurile, tru-
dimineata.
pele imperiale, cu arme 0 bagaje, au executat

chiar noaptea, in spre dimineatd, retragerea
Turcii in fug au luat un drum pe care

cavaleria nu-i putu urmri ; toate trupele
colonelului Slniceanu au intrat In ora, unde
au gsit un tun de 9, aprovizionamente 0
lor din Rahova spre Lom.

El mai ocupase 0 podul de pe ruletul
Ogost, situat la o distant de o or 0 ju-
un material considerabil.
Ele pierduser5 din efectivul lor, de 5500
oameni, dela 7/19 Noemvrie, 2 ofiteri
mtate, la deal, de Rahova. Trupele noastre

au atacat viu acest pod ; cu toate eforturile
superiori 0 2 inferiori morti, 2 ofiteri su-
pasaj. Ele a trebuit atunci s treac ruletul
periori 0 3 inferiori edniti ; 129 oameni morti

i 178 rniti. Pierderile garnizoanei Rahova
au fost cu mult mai mari ; numai imprejurul
pe un alt pod.
Dar cum vadul ales era inconjurat de
podului dela flirlet, zkeau peste 200 de cadavre, afard de rAniti i s'a mai Osit acelai
numar, lmprejurul fortificatiilor Rahovei.
Luarea Rahovei a fost rAspunsul calomniilor ce, inc6 dela inceputul rzboiului,
armata romAn4 a indurat din partea inamicilor deglizati ai trei sale. Intrepiditatea cu
care soldatii romni au abordat inamicul, va
teriale pentru a inlesni trecerea artileriei,

munitiunilor si a bolnavilor. Intre acestea,
putea servi de model celor mai bune armate2).

1) Amede Le Faure Vol. II pag. 72.
lor, a fost sing imposibil de a forta acest
MO, s'a intrebuintat corturi 0 alte mainamicul ameninta flancul i spatele corpului
nostru de retragere.
Trupele noastre cari traversaser cele
dinti balta, au dispus artileria, spre a proteja trecerea restului 0 cu care apoi au continuat micarea lor. Cg toate acestea i cu
toate dispozitiunile luate nu s'a putut scoate
1) Arncle Le Faure, op. cit. Vol. II, pag. 74.
187
www.digibuc.ro
din nmol 24 cdru-te purtnd semnele Craiului (Semi lunei) ro$ (al ambulantei turce)
si Incdrcate cu bolnavi ; ceva mai mult, 2
chesoane cu munitiuni si ldzile continnd
arhivele autoritdtilor locale, a trebuit sd fie
pgrAsite spre a nu compromite retragerea.
Trupele noastre cu artileria lor si cu toti
functionarii civili, au ajnns astfel la Lom,
frd alt obstacol, la 10/22 crt.

Dup avizul colonehilui Hamdy-Bey si a
locot-colonel Saib-Effendi, fortele inamice
cari au asaltat Rahova erau de trei ori mai
numeroase dect trupele otomane. Ele aveau
Mtn altele, 18 tunuri, pe cnd ai nostri
tmpinat de colonelul Mavrichi, comandantul
romn al cettii, de lt.-colonel Lischin, administratorul rus al arondismentului precum

si de primarul orasului, inconjurat de toti
locuitorii.
Dupd ovatiunile obisnuite, domnitorul

Impreund cu ministrul de rdzboi, un strAlucit
stat major si escortat de un detasament de

cdfdrasi si unul de cazaci a traversat cea
mai mare parte a orasului, care era pavoazat
cu drapele romne, bulgare si ruse, spre a

merge la bisericd unde s'a celebrat un TeDeum si s'au fdcut rugdciuni pentru odihna
sufletelor bravilor maiori Giurescu si Ene
nu posedau dect trei.

precum si ale companionilor lor, .cdzuti
Gratie lui Dumnezeu, n'am avut In gloriosi la atacul edutelor.
Domnitorul examind apoi in detaliu poaceastd luptd cleat, 26 morti si 49 rniti.
In cursul retragerei, in timpul noptii,
zitiile ce ocupase ambele armate si a urrndrit
soldatii nostri s'au izbit de mai multe am- .pu multd atentiune explicatiile pe cari mabuscade inamice. In luptele cari urmarg, ai iorul Merisescu (viteazul apdrdtor al podului
nostri au pierdut 46 oameni printre cari dupd Schit, acel care in capul companiei
pe adj. maior Sadik-Effendi precum si 47 sale a sustinut o luptd de 7 ore, in contra
rniti ; aceste pierderi, cu toate cd prea unui inamic de 5 ori mai numeros) a fost
importantd, comparativ cu cele ale inami-
insdrcinat FA le dea. Cnd augusta persoan

ajunse la locul unde odihnesc maiorii Giu-
cului.
rescu, Ene si eroii soldati, domnitorul a
Ocuparea Rahovei, complet investirea

Plevnei si lua orice sang de succes unei
tentative de iesire din partea lui Osman-
depus cu propria-i 'nand o frumoas cunun

de flori pe acel mormnt si spre a nu pierde
regretabile, aunt cu toate acestea de minimd
Pala 1).
Dupd luarea citadelei si a orasului,1 s'a

ridicat planul ; fortificatiile au fost drese si
ocupate de parte din garnizoand ; s'a organizat un serviciu militar al portului.
La cderea Plevnei, trei salupe cu aburi,
cu portierele lor, au trecut dela Bechet la
Rahova, trupe proaspete, destinate sd II-It'd-
reasc armata corpului de vest. Cu ocazia

trecerei corpului spre Vidin, s'a distribuit
trupelor, proviziile gdsite ,In oras, abandonate de armata turceascrla plecare.
Dupd incheierea pdcii deIa San-tefano,
Duminicd 7 Mai 1878, ora 2 post-meridian
Domnitorul debarcd la Rahova si a fost In1) Arad& Le Faure, op. cit., pag. 74.
niciunul din detaliile si fazele prin cari a

trecut luptele dela 7 si 9 Noemvrie 1877,
parcurse intregul cmp de lupt, care prezinta o circumferint de vreo 30 km 1).
44. BECHETUL.
Acest oras purta oarecnd numele de

Ciobanul i a fost vizitat de sultanul Mustafa
al II-lea, In trecerea sa din Austria spre

Constantinopole 2).
Lngd acest oras a fost la 1.828 o mare

luptd intre Rusi si Turci, dupd care, cum am
vzut, generalul Geismar ocup Rahova.

La 29 Mai 1877 Turcii trecuserd la Bechet,
atunci cnd nu se afld nicio urmd de armatd
9 Monitorul Oficial, Mai 1878.
2) Radu Greceanu, cap. 37.
188
www.digibuc.ro
In el si intrand, In barci, pe gura Jiului au sa lipseasc de painea de toate zilele pe nedat foc ambarcatiunilor ce se aflar aci
norocitii lor proprietari.
au devastat depozitele din oras. Dar odat
cu apropierea armatei .romane, aceste cu 46. OSTROVUL.
rajoase fapte turcesti, In contra pasnicilor
Punct insemnat numai prin aceea ca Rusii
locuitori au incetat cu desavarsire.
au
trecut aci Dunarea la 1810.
Langa Bechet, in satele de pe Jiu, erau
concentrate trupele cari trebuiau sa ajute,
47. VADINUL.
prin o debarcare debusata pe pontoane din
Jiu, asaltul Rahovei dat de trupele corpului
In acest punct se crede sa fi fost Variana,
de pe Vid.
care 1) fusese prefectura legiunei a 5-a MaTot ad s'au rcut mai multe bater, pe cedonica ; Variana, mai numita i Moesiaca
malul Dunarii, pentru a bombarda Rahova. din cauza multului timp ce a stationat In
Una din ele era comandata de locot. de Moesia. E posibil musk ca Variana sa fi fost
artilerie Hepites S., doctor in stiinte, care pe locul ocupat astazi de satul Ostrov, caci
prin abilitatea tirului au a Mcut mult rau atat itinerariu Antonin 2), Tabla PeutinTurcilor.
Dupa armistitiu, aci au fost trecute toate

proviziile armatei turcesti, gasite la Rahova iar acelea cari mai ramaseser nelm-
partite trupelor, au fost vandute la
lici-
tatie.
geriana cat i Mannert 3) 11 arat la vale

de Rahova lr a-1 preciza 4). Abandonata
dela primele sernne ale invaziunilor bar-
bare, aceasta cetate a fost din acelea de

cari nu se mai vorbeste nimic timp de 16
secole.
Atat dupa luarea Rahovei cat si dupa
La 19/31 Octomvrie 1877 colonelul G.

capitularea Plevnei precum i cu ocazia Slaniceanu, comandantul diviziei a 4-a rotrecerei trupelor romane care Lom, Arcer mana din jurul Plevnei, ce opera intre Vid
Vidin, compania pontonierilor de marina,
Isker, s'a gash In necesitate de a largi
a instalat aci o trecatoare pentru trupe, pro- zona de furaj a trupelor sale. In acest scop
vizii i alte necesitali ale armatei. Aceast5. el impinse o recunoastere 'And inaintea retrecatoare, sub protectia barajului de mine dutei Vadin, .ocupata de trupe turcesti,
dela Nedeia, asezat de aceeasi companie, compuse in mare parte de nizami. Acolo,
a functionat toat iarna ; cele mai adeseaori deschise asupra ei un foc de artilerie. Tunutrecerile, pe pontoane, se executau printre rile au fost asa de bine ochite ca dupa un
sloiuri de ghiata.
scurt bombardament, cazarma a luat foc ;
45. -SELANOVCRA.
Dupa luarea Rahovei, inteun mic brat

ce Dunarea formeaz. lng armul drept,
ceva mai la vale de acest oras in dreptul

Selanovcei, Romanii au gasit mai multe
caice turcesti, pe cari la 1nceput autorittile
militare le declarar de blind prizeic Imediat
dupa razboi, ele au fost duse la Calafat ;

in urma guvernul a dispus sa fie inapoiate
proprietarilor legitimi nevoind sa profite de
un drept destul de legitim prin starea de

razboi, dar care nu avea alt rezultat decal
chiar in acelasi timp depozitul cu munitiuni al Turcilor sari In aer. Romanii profitand de panica si de Incurcatura cauzat
de aceasta explozie, s'au aruncat la asaltul
redutei si au luat-o.
Colonelul a tras din acest prim succes un
profit excelent. Odata stapan pe aceste po-
se servi de ele, ca de un punct de

sprijin, pentru a merge inainte.
Notitia Orientis CXXXIX.
2) Pag. 103, edit. Partehy si Pinder.
3) VII, 90.
189
www.digibuc.ro
Dela 19/31 Octomvrie la 3/15 Noemvrie aceea care exista astzi Intre acest din urm4
a hrtuit pe Turci prin o multime de recu- punct i satul Ghighiului.
Dupd itinerariul Antonin, a 5-a legiune
noateri si lupte de avantposturi, cari se
terminau cu avantagii pentru el. De Indat6 era stabilit la Oescus (dupa par6sirea Dace devenia stapnul unui punct important, ciei de Romani i revenirea ei in Moesia).
se fortifica indat, gratie excelentului obicei Kanitz a &it singur In aceast localitate cce au trupele romne de a manui trn6copul rmizi de ale legiunei Macedonice (L. V.
Moes) alturi de altele stampilate: Leg. I.
i lopata.
Putin in urm4 el ajunse pn4 la Rahova 1). Ital.
Constantin construise, se spune, aproape de
Oescus, un pod pentru trecerea trupelor

aduse contra Gotilor din Dacia. Oamenii
In acest punct, cam la un miliar mai sus din localitate i pilotii de vase, cu ocazia
de Celeiul, sat aflat pe malul Dunrii, In apelor mici, au observat In patul DunArii
dreptul satului Vadin, de pe dreapta, s'au la 5 km. nord de Ghighiul, aproape de
48. GROSDIBOD (GROS DE POD, PODUL
MARE).
gash in mijlocul unor ruine, in nite santuri,

dou' table de arama, cari mArturisesc aducerea si stabilirea in aceste locuri de colonii
romane 2).
Celeiu, pe lArmul romn, stlpi de piatr,

cari in timpul apelor odor mai mici, intrec
cu 1 sau 2 m. suprafata fluviului.

Conturul in patru colturi al vechiului
Oescus este prea greu s' fi construit, &dei
49. GHIGHIUL.
In apropiere de Ghighiul, Ghighen (bulg-
dou mici lacuri separ incinta sa in trei

grupuri distincte. Resturile cele mai im-
reste), se pot vizita maestoasele resturi ale

oraplui, zidit de Traian, Ulpia Oescus la
portante zac In unghiul format de Dun're

i imbuctura Iskerului. Acolo, intre zidu-
gura Iskerului 3).

Ulpia Oescus 4) era, se tie, una din acele
rile garnisite de brese si acoperite cu o groasa
vechi cetati autohtone, care era deja inflorit cnd Romanii au cucerit pmntul
Moesiei. Ptolomeu o numeste Oescus al Dibalilor, insemnnd prin aceasta origina tracobarbard a cetAtei 5).
Invingtorii li conferir dreptul de cetate,
de unde cele dou' turnuri ce o inseamn pe
Tabla lui Peutinger (Escus). Distanta de

31 km., indicat de aceast tabl, intre
Oescus i Augusta, la Imbuctura Ogostulul,
corespunde exact pe harta lui Kanitz, cu

1) Amdee Le Faure, pag. 70, Vol. II.
2) Vezi descrierea lor In Mag. Ist. Vol. I, p. 24.
$) Acest rau a purtat In vechime diferite ume:
Oescus (Plinius), Oskios (Thukydide), Skios (Herodot) ; Iskos.
6) Oescum, la Pliniu. Mannert (VII, 89) este de
prere ca nu ar fi niciun ora In locul unde era

oarecnd Oescum; M. Zaharescu spune ca Reichard
a aezat acest Oescum in locul actualului Qreszovilz.
5) P. Kanitz, op. cit., 273-274.
vegetatie p6r6sit, sunt grmdite capete

de coloane, capitele, architrave sau dale
ornamentale, aproape cu totul necunoscute.
In mijlocul acestui haos de pietre, un sarcofag colosal, jumtate distrus, lsa oarecand
sd se vada geniurile de doliu, linnd coroane 1).
De 15 secole, Ghighiul pare s' fi exercitat o atractiune magnetic asupra tuturor

cautAtorilor de comori, amatorilor de pietre
i tuturor popoarelor, cari s'au perindat in
aceast localitate. 0 indescriptibil distrugere a redus in pulbere aceast frumoas6
cetate. Nici chiar ceea ce mantaua protectoare a pmntului acoperise, nu a putut
scpa, decAt In parte, distrugerei, cci escavatiunile ce se intlnesc la fiecare pas, vor-
besc Indestul de ce intentii erau animati

cuttorii de comori.
1) P. Kanitz, op. cit., pag. 271.
190
www.digibuc.ro
Cat despre locuitorii din localitate sau

dimprejur, fiecare aduna si pstra ascuns,
sute de pietre romane, monete, poate chiar
bronzuri. Pe cti a-i intreba, ins niciunul
nu pare 84 fi auzit de ruine antice ( 1) si
rspund In general cltorului prin vorbe
evasive sau informatiuni false 1).
Nu de mult Kanitz, dela care imprumutAm
aceste detalii, gsise la cimitirul acestui sat,
Se spune ca lang6 aceasta localitate Constantin cel Mare ar fi fAcut marele su pod
(de lemn dup unii) la capul cruia, pe

malul stng, ar fi zidit cetatea Sucibida
sau Sicibida 1).
Mai trziu, dup trecerea hunilor, aceast
cetate a fost rezidit de impAratul Iustinian. Cetatea, de pe malul drept, la celalt

cap al podului era Palatiolum.
incastrat inteun zid, o statue de marmor

In fata Celeiului, intre Osmol si Isker,
reprez8ntand o femeie si o piatr votiv. afar de aceasta din urma cetate, Iustinian
Prin curtile fermelor se intlnesc o mul- zidise mai multe castele ; cele mai principale
time de dale, crmizi, resturi de mozaicuri ;
pe la locuitori, fel de fel de monete, -pietre
cu sgpturi antice, etc.

50. CELE1UL.
Numele acestei comune ar putea proveni

din al muntelui, din Roma, Coelius sau din
acela al buturei romane Celia 2).
PArerile sunt Imprtite asupra adevratului fundator al Celeiului:
Unii, pretind a fi zidit de Aurelian 3), altii 4)
cred a fi ridicat In epoca Antoninilor dela

Adrian Ora la Comod si c' dup Apdturile
Mute aci ar fi lucrat la inltarea sa si legiunea V-a Macedonica.
Intr'un timp aceast cetate era foarte
erau: Lucernaici, Lapidalia i Eryma (numit

si Utum).
A fost un timp, pe la 1846 and ruinele Sicibidei se puteau distinge prea bine, pentru a se
incerca, cu succes, intocmirea planului cettei.
AVM, fundamentele zidurilor cat si urmele
santului ce inconjura cetatea, se cunosteau

foarte bine. Totul forma un ptrat, lung de
600 pasi 0 lat de 500. In unghiul &Are S. E.
se vedea Inca ruinele cettuei, ce se aflau pe
o mic intltime. Cimentul, mrimea si tria
cgrmizilor, toate mrturiseau lucru roman.
Biserica zidit cam In acel timp (1845)
era cldit din asemenea cgrmizi si pietre,
din cari multe purtau Inca inscriptiuni romane, dar stint asa tel incrustate In zid ca
1nfloritoare ; aceast desvoltare era datorit
nu se poate citi nimic. Pe jos In biseric
sau consideratiunei c primii coIonisti romani, ce fuseser asezati aci, erau chiar
din Roma, nscuti in Roma, Roma-nati 5)
sau, se presupune c aceast inflorire a fost
datorit sederei aci a NI Constantin, fiul
marelui Constantin, cruia Dacii li cAzuse
localitate s'au gsit o multime de morminte

antice precum 0 un mare numr de monete
cu efigia Cezarilor dela Traian pn la
la imprtire 5).
1) P. Kanitz pag. 272.
2) Un lei de bere. Era natural, spunea Waillant
(op. cit., p. 89) ca Traian nscut in Spania, sa intro-
duct aceasta bautura, din tara sa, intr'una care nu

producea Inc5 vin. Imensele olarii, dispuse in con
ducte cari s'au descoperit aci, par a veni In sprijinul
acestei pareri. Waillant credea ca acest punct a fost
zidit de Traian.
5) i 5) Frunzescu, op. cit.
erau asternute cArAmizi romane 2).
In urma spturilor fAcute in aceast
Eraclie
si din cari cele mai multe sunt :
Constantini, Juliani si Joviani ; asemenea

si altele dela mai multi regi goti si vandali,
mai toate de aram si foarte putine de argint.
Urmele drumurilor, cettilor, pod urilor,
etc. probeaz6 mrirea In care se afla aceast
regiune.
Astfel dela Celeiu se dii:ija calre N. E.

calea cea asternut cu piatr
Intalnindu-se
la Recica cu aceea dela Islaz, numit calea
6) Bolliak.
1) Procopius.
5) Waillant, op. cit.
2) A. Laurian In Mag. 1st., Tom. II, pag. 90.

191
www.digibuc.ro
Troianului
ce duce la Caracal, in vecin6-
tatea cgruia se afla cetatea, cea plin de

r6m4ite romane, Atina sau Anfma (nume
prescurtat din Ant-on-ina sau poate chiar
In care i se arta c armata ruseasc fusese

silit sa se replieze, in mai multe rnduri,
la Plevna avea nevoie, pana la ajungerea
ajutoarelor din Rusia de concursul armatei
din Const-antina).
romne.
Dup traditie, chiar Aurelian ar fi locuit

In urma acesteia, armata noastr se inctva timp in localitate, mai inainte de a drept spre Corabia unde s'a oprit In ziva
se determina s treac5. legiunile In Moesia. de 12 August 1.877.
In legendele poporului El se nume0e
Divizia 3-a int6rit cu o brigad de cava Domnul de Rou 1), din cauza slbiciunei lerie 0 de a doua companie de geniu, incepu
ce a avut de a pgrAsi acest pmnt, pe chiar in acea searg, la 6 ore 30 minute, a
care bravele legiuni ale lui Traian 0 ale efectua trecerea Dunrii pe pontoane iar
urrratorilor ssi 11 infrumusetase cu attea brigada Iptescu a fost prima care puse
osteneli i sacrificii.
piciorul pe pmntul turcesc.
Oricum ar fi, Celeiul se afl pe urmele
Aceastd divizie a fost ingreinat s ocupe
vechilor cetti romane Sicibida i Celeum. pozitiile in scop de a proteja contra oric6rui
atac constructia podului care trebuia s

inceap a doua zi. In dimineata zilei de
51. CORABIA.
Cam pe la 1852 pe vremea domniei lui

Alexandru Ioan Cuza Dumnezeu s-i binecuvinteze memoria pentru mretile lui fapte
judetenii din Romanati au cerut voie s

infiinteze pe mo0a satului Corabia, un port
si
s-i dea numele su. Domnul refuz
aceasta, declarnd ea' nu Meuse inc destul
pentru a merita o asemenea onoare, dar

Incuraj facerea portului pe care ar fi dorit
13/25 August restul &du a continuat trecerea

fluviului.
Pontonierii au inceput constructia podului,
la vale de Corabia, la locul numit Silistioara.
In acest punct fluviul este mai putin lat

prezint lntre altele avantajul de a avea,
pe acea vreme, un ostrov. Se preferi aceast
pozitie 0 se profit de bancul de nisip (care
0 el a disprut de atunci) pentru a da
podului un punct de sprijin.

s-1 numeasc6 Mircea.
Locul unde podul atingea tarmul drept
Evenimentele inss sau cauze cari hick nu
se cunosc, au impiedicat reu0rea fundrei se numea Mgura. Lungimea total a liniei
imediate a acestui port, de care judetul dela Silistioara la Mgura era 1400 m. Acest.
pod a fost construit de pontonieri sub comanda Cpt. Vasiliu, cu concursul ctorva
alupe i detaamente compuse din o cornpanie
de geniu i dou compnii da doroNecesitatea comertului lns51 aduse, putin
banti,
acetia
din urm6." fiMd inssrcinati cu
ete putin, formarea portului, care lu mudestul de grac pe atunci in drumuri de tot
felul, pentru exportul bogtiilor sale, era
att de lipsit.
mele de Corabia.
transportul materialului. Cu toate c in noap-
In apropiere de acest punct armata romna a trecut Dun'Area, in ajutorul acelei

ruse0i, la Plevna.
lath' oarecari not* asupra acestui important fapt:
tea de 14 spre 15 August o furtuna deranjk

podul, care nu era ine stabilit, totu0 el a
Cartierul general al armatei romne primi

din partea Statului Major Rus, o telegram6
1) Vezi aceasta legend/ In Frunzescu, Diction. Topogr., pag. 403.
fost terminat definitiv in ziva de 16 August1).

1) Incepand dela tarmul roman (Silitioara) Ora
la ostrov se Intrebuintase 52 pontoane plus doua
fundatiuni. Distanta intre axele corpurilor de suport era de 8 m., ceea ce da 53 intervale sau 424 m.
S'au Intrebuintat 47 pontoane dela bancul de nisip
pand la Magura (ttirmul drept) plus doua fundatiuni, adica 376 m. In apropiere de ostov, precum
192
www.digibuc.ro
Turcii n'au impiedecat aceste lucrri.
de important din punct de vedere al reOsman Pasa In marsul sau dela Vidin spre surselor ; ceva mai mult, el se gsea aproape
Pkvna, a luat cu sine toate garnizoanele cari de linia dreaptd Intre Bucuresti si Plevna
au fost gsite imprstiate la: Arcer-Palanca, si mai era protejat si de cetatea Nicopole,
Lom-Palanca, Cibru-Palanca si Rahova ; care era si ea Inconjurata de o centur de
pe Dunre n'a mai rmas alte trupe cleat lucrdri din spre partea Bulgariei 1). Pentru
a proteja acest pod contra atacurilor monigarda frontierei.
Principele Carol urmat de statul su major, toarelor turcesti venind de sus, s'a ancorat
a sosit in dimineata de 16, pentru a asista mai la deal de Corabia la o distant cam
la trecere, care a avut loc la 17 August. In de 3 km., un baraj de mine. In dreptul
aceast zi la ora 10 dimineata toate trupele acestui baraj, pe trmul romn s'a instalat
cari se gseau la Corabia au asistat la Te- o baterie armat cu tunuri de 150 mm.
Deum, pentru sfintirea podului si pentru Dou din aceste tunuri au fost transportate
cu ocazia bombardrei Rahovei la Bechet.
succesul armatelor aliate.
Comandantul Suprem, a trecut trupele In
52. ISLAZUL.
revist dupa care asezndu-se In capul lor,
le-a condus pn la pod, unde s'a oprit spre
In apropiere de satul Islaz, in fata gurei
a asista la trecerea armatei peste Dunre. rului Vidul 9 care pe trmul drept se vars.
La miezul zilei primele trupe au trecut in Dunre, se afla niste ruine antice conpodul iar la ora 9 seara bateria Vasiliu a stand mai cu seam din dou cetti de psosit cea din urm pe pmntul Bulgariei. mnt pre-romane ( ?) : una In mahalaua
Trupele de infanterie au continuat marsuI Rahovitei si alta In Vedea ; ele erau imprejlor inainte, artileria se opri la Mgura, muite cu trei anturi paralele, lungi de
pentru a repauza caii si a le da de mncare. 72 m. si adnci ca de dou palme 8).
La miezul nopti coloana s'a pus In
Pe lng6 aceast comuna, chiar In malul
miscare, pe un drum destul de penibil, din Dunrii, incepea un al doilea drum roman,
cauza nisipului. Care orele 2 dimineata luna de piatr, care mergea paralel cu malul drept
rsrind favoriz marsuI &Are Plevna.
al Oltului, trecnd pe la satul Resca, un miliar
Dup trecerea armatei, podul a fost dela N. E. de Caracal, lngd rauletul Tesluiu,
montat 0 refcut la Turnu-Mgurele In care se vars in Olt, lng care punct se uneste
punctul de jonctiune al liniei de operatiuni cu un alt drum ce venea, pe la vechiul
ruse cu Dunrea.
Amutrium i Celeiul, la Sud tocmai dela Se-
Aceast stramutare a fost fcutil dup verin si trgul Drigsani, In sus spre Rmnic
struintele Marelui Duce Nicolae.
De alt parte, era chiar in interesul armatei SA se transporte podul aci; aceasta,
din cauz. cs Turnul era o localitate destul
si de tarmul drept, podul era construit pe capre
ordinare cu 4 picioare. Tablierul era la o fraltime
de 1,25 m. dela sol ; caprele erau infundate fn paniAnt. LungimPa podului pe capre era de 216 m.
Ostrovul nu avea mai mult de 130 m. ltime. Lungimea total& a podului era de 1016 m. la care trebuie
Inc sa se adauge lungimea celor dou rampe de

apropiere sau 14 m. Podul era lat de 3,90 in. Lungimea unui ponton era de 10,50 m.; Inltime dinainte
142 m. si dinapoi 1,20 m.; la mijloc 1,04 in. Volumul unui ponton era circa 10 mc.
unde trecea pe stnga Oltului, pn la Turnul
Rosu si in care punct iar apuc pe dreapta

Oltului, urmnd astfel in Transilvania.
1) P. Vassiliou, Guerre d'Orient etc. Journal d'un
officier, p. 57. Paris 1880 Dumaine.
2) Vidul sau Vitul este raul care In timpurile
vechi se numea Artanes i aruia Herodot fi zicea
Tibisis ; mai trziu pe vremea Romanilor purta numele Utus sau Vtus ; sub Aurelian forma limita Intre
Dacia Ripean5. si Moesia inferioara. Abondentele
antichittii gsite lng el li art marea important
de care s'a bucurat in toate timpurile.

sj Raportul unui frivAttor din Islaz ditre A.
Odobescu citat de Tocilescu.
193
18
www.digibuc.ro
Se spune c' in urma unei telegrame, dinumit a lui Traian, a pornit la 1848 prima su- vizia IV-a comandat de generalul Manu
flare de libertate in contra sistemei ce tinea a primit ordinul s treac cat se poste
'raffle Romane in umilire. Aci s'a desfsurat mai repede Dunrea i s ocupe Nicopoli
primul stindard al regenerdrei romane i pe pe care Rusii voiau s-1 abandoneze.
acest sfant pmant s'a citit pentru prima oar
Dup prima lupt. la Plevna, Marele Duce
acea constitutie a anului 1848, ale crei mari ordonand generalilor rusi de a se pune in
principii trebuiau inteo zi s salveze Romania mars inteacolo, invitase i pe generalul
si care va rmane documentul cel mai me- Manu s treac5. Dunrea cu divizia sa.
morabil si mai important al Romanilor, prin
Generalul roman, n'a luat in consideratie
principiile democratice i umanitare inscrise aceast invitatie care nu venea dela seful
inteinsul si la care Europa nu va ajunge cleat sau suprem si se crede e, numai in urma
De lang aceast comura, de pe campul
dup mult timp i cu mult vrsare de sange1).
acestui refuz, Marele Duce a telegrafiat dom-
De aci poporul inarmat al Olteniei sub nitorului Carol I.

conducerea lui Magheru i altii au pornit spre
Oricum ar fi, divizia IV-a,
mrit cu un
Capitald 2).
regiment de cavalerie si a III-a companie
In anul 1877 la inceputul rgzboiului, Rusii

nu voiau ea Romanii s5 . ia parte la actiune,
fr ca cel putin s fie inregimentati in
armatele lor ; principele Gorceakoff, mai cu
de geniu sub comanda lui Alexandru Anghelescu, mai tarziu comandant al Corpului
III (care inlocuise pe generalul Manu, numit
comandant superior al artileriei) conform
ordinului domnitorului, a trecut Dunrea
seam, refuzase net concursul armatei noastre.
El nu voia ca armata roman s. Ora- in noaptea de 25 la 26 Iulie, la ora 2 dimiseasc teritoriul ski si s. detaseze chiar un neat iar al VI-lea regiment de linie, biorn dincolo de Dunre.
vuacat la Islaz, a fost primul care a luat
M. S. Domnul Romanilor nu voi s accepte
aceste conditiuni i lucrrile au fames astfel
in primire cetatea Nicopolei.
Trecerea fluviului s'a efectuat pe vasele

pan in momentul in care Rusii opriti in
pontoanele rusesti sub conducerea coloAsia inaintea Karsului, in Europa inaintea nelului Novosinsky din marina rush%
Plevnei s'au crezut pierduti, cu vivacitatea
de impresiune a raselor slave ; ei s'au grbit
s implore ajutorul Romanilor pe care-I nesocoteau in ajun 3).
1) Frunzanescu, Dictionar topografic.
2) Ajungand aci, au Insrcinat pe Heliade cu In-
tocmirea noului program de reforme. In ziva de

11 lunie, capii revolutiei insotiti de strigtele frenetice ale populatiei capitalei, au prezentat prin-
tului Bibescu o constitutie elaborata cu multa

abilitate. Bibescu la Inceput o semnase ; cateva zile
In urma, intimidat de influenta strain abdica de

buna voie i s'a retras In Transilvania. Se numi un
guvern provizoriu. Turcii intrara cu forta in Bucure0i. Pompierii au filcut minuni de bravura dar
numrul decise. Locotenenta domneasca a fugit In
Transilvania iar Magheru disolva corpul cu care
venise de peste Olt.
8) Marele Duce Nicolae a scris, se spune, In limba
franceza printului Carol urmtoarea telegram:
Rolul acestei divizii la inceput, a fost sa

supravegheze valea dela Nicopole la Plevna,
pe care trupele neregulate otomane, basibuzucii i cerchezii, fceau continue incursiuni.
Ea a luat pozitie la Breslanitza, inaintand

avant-posturile Oa, la Kalisovata, la 1.2
kilometri de Plevna.
Cavaleria acestei divizii fcea recunoasteri
pe Inlimile cari se intind fare Kalisovata
Riben, pe raul Vid pe malul slang al
cruia opera cavaleria rus a lui Laskarev.
Venez notre secours. Passez le Danube ou
vous voulez, sous quelles conditions que vous voulez,
mais venez A notre secours au plus vite. Les Turcs

nons abiment ; la cauze crthienne est perdue *.
(Veniti in ajutorul nostru. Treceti Dunareapeunde
dar veniti-ne cat mai repede In ajutor. Turi
ne prpadesc, cauza cre$ina este pierduta).
194
www.digibuc.ro
39
39
NI
I
HERMANNSTADT
EBENB
AO.
F
SEN
Rolherrhurmpass
Ells r
.....
,,-
seme rhor''grm'ie.9.0,,,sal...
Volcan\Pass
(Lb,scum)
ert va FI.
k...
(t
Oe
-A
B
5
..0
\II
t$
'''t
0.
t t ti`
-%
ingidenum)
______/-
*)
ad Novas)
'N
(14
(Leclerato;
Belgrad '/ _
45
.....
q'
Mehadisk ad Mediarn )
ill-Palanka
I,
5Iner h.
ostolaz
DON U 57,904,
Seme;dria
sern ,
urnuSs -4..24 TschernetzUrensdi
Ogredina
.anisteinerne8rOcke
Glade
Wirers rasse
liseta
4,..
Cs.)
CoIum4ina
(Wafts)
<
-,,
.4,
Ne
_
81 aska
(Dort/con)"
.<0.
KARTE
p
o
Widin
(Bo/Ionia)
zur, Orientiepung
ber die
Amer Palanka
e._
( Naltiaria)
Loge der steinernen Briicke

Trajans
,
Massstab
l 3_4f_f_z_f
41.`
%
...
---
.o .
Deiiii
deutsche Meilen
39
.Turnul
vi,
o'''
41
, '4 0
38
40
41
www.digibuc.ro
'
k.
.0
..
c(4".
\SI't.
4
42
copoll
CAPITOLUL III.
DELA GURA OLTULUI LA GURA ARGESULUI.

a cercurilor Nicopolei i Plevnei, a fost
rechizitionath timp de luni 1ntregi ; 20.000
La sudul Nicopolei, trechtorul traversa trani, au adus, fr retributie munca braoarecand terasamentele in ruine ale unei telor lor. Arborii lipsind in localitate, s-a
linii de cale ferath, ce Midhad-Paa in- adus din Balcani lemnele necesare concepuse, pentru a lega Dunhrea cu faimosul, structiilor i deja rambleurile drumului de
duph aceea, ore* al Plevnei, deprtat de fier se ridicau pe o distanf de mai multi
36 kilometri i centrul unui district agricol kilometri, child Midhad a lost inlocuit in
foarte productiv ce se prelungete la sud, postul &au de guvernator i chemat la Conpra la Lovcea. Dar, cum malurile escarpate stantinopole.
ale Nicopolei opuneau mari dificultAi la
Succesorul shu imediat, nu pricepea nimic
stabilirea acestei ci, Midhad-Pqa, medita In prolectele cari aveau numai phcatul de
fundarea unui nou centru comercial la imbu- a fi plnuite de un altul, dect de el. Omer&Aura Osmei 1). Inginerii polonezi au schitat Fevzi devenind mai In urm guvernator al
1. SULTANIEH.
prolectul acestor conceptii grandioase. Dui:4

crochiul avut de Kanitz, dela care imprumutm aceasta, acest traseu traversa Meka,
Kuyulovcea i Grivita. Stabilimentul administrativ Sultanieh, imprejurul chruia trebuia
grupate debarcaderele vaselor cu vapori,

gara i intrepozitele,_ au fost construite cu
repeziciune. Intreaga populatie masculinh,
provinciei, ajutat de un inginer german,

relu cu tragere de inimh planul lui Midhad .
Era aproape sh se invoiasch cu antreprenorii
cnd Sultanul 1ncredintnd carma
statului unui alt nou mare-vizir, guvernatorii din provincii au fost destituiti ; cu el a
disphrut i drumul de fier i oraul Sultanieh,
imprumute thrmul
chruia Osma avea
1) Osma. Cel mai vechi nume ce pare s fi avut
acest ru este Noes*); in timpul lui Herodot se

numia Auras"); In timpul lui Pliniu ***) Asimus
sau Escamus; servia In timpul lui Constantin cel
Mare s despart Iliricum de Thracia. Romnii
In toate timpurile vechi I-au numit Osmolul iar
(Ruinele)
In antichitate aceasth cetate se numea
Rornula i se pretinde sh fi fost fundath de
In urm Osma.
0) Tocilescu, op. cit., pag. 48, note.
0") Idem, P. Guiguet, Index, pag. 561, spune a fi Athris.
**) Hist. Nat., 3, 26.
2. TURNU-MAGURELE.
9 F. Kanitz, La Bulgarie Danubienne.

195
18*
www.digibuc.ro
Traian 1) in scop de a pune in miscare proviziile ce trimitea pe Olt armatei, ce opera

in munti contra dacilor ; mai tarziu a fost
Intdritd si prevdzutd cu un turn de supra-
veghere, ca toate orasele de pe marginea

Dundrii dela care 10 lud mai trziu numele ;
In anul 546 Justinian oferd acest oras sclavinilor ; altdi spun cd este vechiul ora Turris
(turn) amintit de Procopiu tocmai in aceastd
regiune (Xenopol I. 294. Procopius de Bello
dig valurilor otomane, cari se urcau mereu

dupd care luptd Amurat fusese omorit
de un militar (Milo Cobilovici, servul lui
Lazdr, dupd unii ; un roman Vitejescul, dupd
altii, ca ssa rdsplAteasc cdderea cneazului
mort in lupt sau dupd altii prins i tdiat

capul in urrnd 1). Baiazet, voind sd rdsbune
moartea printelui 2) sdu, ocupd toate cefatile
de pe malul drept al Dundrii, cari se aflau

sub stdpanirea domnului Trei Munteniei
Gothico II., pag. 336) ; iar dupd altii 2) se de and acesta bdtuse pe Sisman 0 le luase 3).
pare sd fi fost zidit de niste Evrei goniti Dupd aceea trecu Dundrea i incepu a
din Ungaria, sub Vlad I (Intre 1360 si 1373). pustii... Vom vedea In curnd, cu ocazia
Era tare si celebrd In analele Munteniei. povestirei bdtliei dela Nicopole, dureroasa
Imprejurul ei strdmosii nostri au avut multe stare ce prezinta Europa in aceast epoch'.
bdtlii cu turcii. Actualul nume Ii vine dela
un turn, ce se afla oarecnd la vale de gura
Oltului, peste ruinele vechei cetAti romane.
Dup Procopius aci pare sd fi fost Turis

Constantini 3), unde se zice ea' Justinian ar
fi asezat pe Anti.
Fundamentele ruinelor turnului forma
o figurd pdtratd cu un diametru de 35 pasi
i inconjurat cu un sant, lat de 5 pasi. In

o escursiune ce A. T. Laurian (bdtranul)
a fcut, in a V-a decenie a acestui secol, in
aceast localitate, a gsit mai multe pietre
cioplite de o mrime insemnatd, mai multe
bucdti de cArdmidd i un ciment care-i pdrea
Principele roman nu ezit; a mers drept
la cel tare, s'a lnclinat Inaintea lui

cenit ajutor i protectie.
i i-a
Baiazet se afla atunci in toatd strdlucirea

gloriei sale. El se &idea cu toate acestea,
CA
noul imperiu,
avea tot interesul s
creeze pe frontiera sa de nord un stat amic,
destul de tare pentru a inchide trecerea

vecinilor si, destul de slab pentru a nu
incerca nimic in contra aliatului sdu.
Prin o intuitie de geniu, el a ghicit avantajele acestui sistem de state neutre, ce
secolul nostru 1-a consacrat.
Intre Dar-ul-Islam, tam Islamismului
lucru ro man. El opinia cd turnul, ale cdrei Dar-ul-harb, tara rdzboiului, Baiazet a voit s
urme examinase, era de o constructie noud, creeze un stat neutru. Coranul 4) 11 autoriza.
ridicat pe ruinele unui turn roman. La dra- $eri-Kbi, in adevdr, spune: Dacd locuitorii
marea sa, dupd 1829, s'a gdsit in zidul portii unei tri harbi ne cere sd le acorddm pacea,
o piatrd de marmord foarte frumoasil, cu se angajeaz s ne facd un dar (peske) anual,
o interesantd inscriptie 4) 0 care nu se stie
1) Niox, Gographie militaire.
la ce epoch' fusese adusd aci dela Oeseus
2) Dupa cronicele bisericei, el a fost decapitat la
(Ghighiu). La 250 pasi dela turn se observa 15 Iunie 1389 ( ?) zi In care se i serbeazA marantul ce mrginea orasul In jurul Castelului.
Dupd btdlia dela ceunpul Mierlei (Cossovo-
Polge, 13 Octomvrie 1389), in care cneazul

Serbiei Lazdr incercd in zadar sd pund un
1) Sincai in Cronica Romnilor, la anul 106, o
fntelege sub numele de Nicopoiul Valachiei.
2) Florian Aaron, op. cit., pag. 44.
4) Ion Ghica. Dacia veche. op. cit.
4) Mag. Ist, Vol. II., pag. 83.
tirul acestui domnitor erou.

4) Mag. 1st., VoL V, pag. 246.
6) Vorba Koran sau Kur'an Inseamna lectura

(al este articolul care precede vorba: Al Koran,
lectur'a). Carte excelent. Se mai nume.te cdteodat:
el Kitab, carte-a ;
cartea lui Dumnezeu;
Kelimet-ullah, cuvntul lui Dumnezeu ; el tenzil,

el dihkr, admonestare ; el
forkan, diferentiere intre permis i nepermis; el
mos'haf, cartea (volumul), codul excelent. Le Koran
par M. Kasimirski, G. Charpentier 1884.
carte venit de sus ;
1.96
www.digibuc.ro
fixat mai inainte, cu conditia ca ei sa nu

fie supusi legilor musulmane, aceasta tara
nu face parte din Dar-ul-Islam ci va con-
tinua de a
fi
ca lnainte,
Dar-ul-harb,
pentru ca ceea ce face o tara Dar-ul-Islam
este numai s
fie
supusa legilor Isla-
mului
Baiazet n'a fcut gresala s anexeze

statul roman imperiului sat'. El a Incercat
din contra sa faca din el un zid contra

inamicilor si, cu att mai mult cu cat va
fi mai garantat In drepturile sale. S'a grabit
dal" sa ia Muntenia sub protectia sa i sa
incheie cu Mircea unul din acele tratate,
pe care toti publicistii sunt de acord sa le
numeasca, tratate de cilia* neegale i prin
care un stat mai slab, amenintat de vecini
Intreprinzatori, se pune sub protectia unui
stat. mai puternic, care li garanteaza suveranitatea drepturilor sale 0 integritatea teritoriului su I). Tratatul a fost semnat la
Nicopoli, In anul 1.393 (anul Egirei 795,
luna Rebiu-Evel). El cuprindea 2) cinci arti-
cole, al caror continut era: Statul (Memleketul, expresie din tratat) se guverneaza
dupa propriile sale legi ; domnul roman are
dreptul sa declare razboi, sa Incheie pace ;

acel de viata sau de moarte asupra supustilor sai. Crestinii cari vor Imbratia mahometanismul, din vreo cauza oarecare i reintorandu-se In Ora, vor reveni la cretinism,
nu pot fi nici reclamati, nici atacati. Romnii cari ar calatori prin imperiul Otoman
sa fie scutiti de haraci i de mice contributie. Domnii vor fi alesi de mitropolit,
ixiieri si natiune. Tara va plati pe fiecare

an 3000 bani roii (de ai sai) sau 500 bani
de argint In moneta turceasca.
Ramne bine Inteles ea, un asemenea
trataknu putea fi lipsit de stilul ornamental
al cancelariei sultanului, care nateodata
mergea Ora a trata pe regii crestinilor, cu
care erau in pace, drept supui ai lor.
1) Fr. Dam, L'tat Rountain, pag. 14 15.
Romnia dupil tratatul dela Paris de B. Boerescu, Paris, 1857. Dentu, pag. 17.
Astfel Muntenia era, chiar In urma tratatului, de buna seama independenta.

Daca poftele de cucerire sau ambitiile
nesocotite ale principilor unguri i poloni
ar fi tiut s profite de aceasta subtilitate
s'ar fi fortificat inapoia acestui teritoriu
neutru, trufia musulmana ar fi fost Inca de
atunci circumscrisa de acea parte a Dunarii
i s'ar fi putut economisi, dad, nu In total
cel putin In mare parte, iroaiele de ange
cari au stropit, dupa aceea, aceste regiuni.
Dar. ... Mircea a fost imediat acuzat de tradator al crestinatatii i romnii, cari, In
864, se fcusera apostolii lui Christ, crestinand pe bulgari, erau taxati de dezertori ai
cnd vedem din partea
cauzei cretine
acelora0 vecini lucruri ca acelea de astzi,
la ce ne mai miram de ceea ce ei ar fi putut
fi capabili cinci secole mai inainte!
In anul 1395 Sigismund Ingrijat de Inaintarile turcilor, a venit In Transilvania 0 la
7
Martie a Incheiat o intelegere cu trimiii lui
Mircea. In aceast intelegere, care pentru

domnul roman continea numai datorii
niciun drept, Mircea cu consimtamntul
regelui, se intitula Ban de Severin. Ea mai
stipula, ca El sa devina un aliat sincer al
coroanei ungare contra Turcilor, etc.
Turcii au schimbat directia atacului ; ei
au intrat In Muntenia, dupa care arznd-o
i pustiind-o, Intr'un mod Infiorator, s'au
retras.
Dupa aceasta Sigismund coborl Dui-area
pe vase 0 incepu atacul micului Nicopoli,
tare 0 Inconjurat de ziduri, a carei garnizoana s'a luptat cu bravura 0 a nelinistit pe

care
agresori prin dese iesiri; cci Mircea,
de cativa ani platea tribut Turcilor si care,
cu toata alianta sa secreta si serioasa cu

regale, nu credea sa fi venit timpul de a
o rupe pe fa-VA cu ei,
daduse oarecum ca
partinitor al lor, posesiunea acestei cetati

sultanului Baiazet, care asezase In ea o gar-
nizoana tare. In partea regelui luptau 5 la

600 bravi calareti francezi, sub comanda con-
telui d'Eu, conetabil al Frantei. Ungurii au

197
www.digibuc.ro
reugit, intrebuintand berbeci si alte instrumente de asediu s surpe inteun loc zidul
de inconjur, s ia oragul, sd mdceldreased
parte din garnizoan'd iar parte s'd o prindd
gi s-gi asigure posesiunea triei, punnd in
ea o garnizoan a lor proprie. Cu aceastd
ocazie, Banul Ioan de Maroth s'a distins
aga de mint, c s'a crezut destoinic de o particulard rdsplat. Regele a supus gi populatia oragului. Intimidat insd de sosirea
.principalei armate otomane gi rechemat de
mortala boala a sotiei sale Maria, care nu
mult dup aceea gi muri (1395), el a incheiat
aceast campanie, nu prea cu mult folos

gi s'a inapoiat acas, mai mult fericit dect
glorios 1).
Aceastd purtare a lui Sigismund, care lsa

Tara Romneascd expusd loviturilor Turcilor,
Intre 1546 .0 1547 sub domnia lui Radu,

nenorocitul fiu a lui Rada cel Mare, tot att
de mic pe cat Orintele sdu a fost de mare,
amator cu orice chip de domnie, Turcii, in
schimbul acestui favor pentru un an, au pus
din nou mna pe aceast cetate, au intarit-o
gi impreund cu teritoriul dimprejur, au declarat-o raja, utilizand-o ca un post inaintat
in aceast parte a imperiului. Romnii, din
acest moment, au botezat-o Nicopoiul sau
Nicopolul cel mic. Ea era comandatd de un
Beg sau Bey.
La 1593 cu putin inaintea ridierei tlrapelului de neatrnare, de Mihai cel Bray,
Sigismund Batori, principele Transilvaniei,
prin conduita sa at...60nd urgia Sultanului
Amurat al III-lea, acesta notified lui Mihai
s cuprind tara Ardealului .,si sit' fie sub el
toarcere, diferite piedici ; el n'a scpat cu fuga
de aci inainte 1). I-a dat in ajutor pentru

aceasta, pe enicerii din Vidin, pe acei din
cleat travestindu-se gi ajutat de inteligenta

xnilitar gi bravura Palatinului Nicolae de
Nicopolea cea mare, pe acei din Avizi, din

Silistra gi pe beiul din Nicopolea cea mica
dupd ce in apropierea muntelui

Gara,
Paseirea, pierdu elita bravilor s'd.i. Expeditia
cruciadei anului urmtor, ins'd stinse aceastd
(Turnul).
sup6rd. pe Mircea, care a pus regelui la in-
Aceast notificare dup'd cum se gtie n'a

avut nicio urmare.
La 1598 in apropiere de acest punct a

plar a lui Mircea, in fata imprejurdrilor fost o mare luptd intre Mihai gi Turai 2),
In Septemvrie 1599 Mihai a atacat chiar
grele, II fcu FA revind gi B incheie un
cetatea Turnul ; o bAtu gi o arse, dup care
tratat cu Sigismund, chiar in acel an.
La 1416 cnd Mircea nu inchisese inch' a trecut Dundrea la Nicopole 3).
proaspdt dugmdnie, cdci diplomatia exem-
ochii, Turcii au trecut Dunrea, prada gi de-
vasteazd tara, ocupd din nou Turnul unde

instaleazg armat pentru aprarea sa. Romnii fac eforturi neauzite spre a-i arunca
peste Dmare, dar nu reugesc. Atunci Mircea
se hordri din nou s'd pldtease tribut. Sul-
tanul Mahomed I, se arat destul de generos ; el a cerut 300 lei pe an iar ca ostatici
pe unul din fiii lui Mircea 2), impreund cu
altd trei fii de boieri, cu autoritate in Ord.
Romnii au reluat Turnul sub Tepeg.
1) Ioannes de Thurocz, Chronica Hungarorum,

Paris IV, Cap. 6. Diploma Sigismundi, Hungariae
regis, pro Bano Ioanne de Maroth, dd 1408, citat
de Hurmuzaki, pag. 267, op. cit.

2) Marescu, Istoria romdnilor, pag. 191.
Dupd moartea eroului, prin infamul asasinat dela Turda (August 1601), Turcii au
reocupat Turnul.
Abia dupsd un secol gi jumdtate s'a mai
pomenit de acea. st cetate.
La 20 Mai 1771 sultanul tdtar, in serviciul
turcilor, Mahut-Ghirai, se arund. contra Ru-
gilor aflati in tabdrd la Caleh (Cul) sau

castelul Turnului ; generalul rus Repnin, lug
1) Anonimus Heyenesianus, tom. 68, pag. 140,
seqq., cit. de *incai in Cronica Romdnilor, Vol. II,
pag. 251.
2) Frunzescu, Diclionar Topografic, pag. 276,
col. 2-a.
6) Istoria Prei Romdnesti, In Mag. Ist. Vol. IV,
pag. 288.
198
www.digibuc.ro
lsAnd la Rusciuk 0 Giurgiu 1000 oameni,

se repede la rndul su in ajutorul armatei
ruse contra acestui sultan. Repnin este btut
0 nevoit 55. plece in ajutorul Giurgiului, pe
care gsindu-1 luat In lips-i de Turci,
acum s'au repezit contra lui
cari
s'a Indreptat
teaz spre aceast cetate 2) iar la 22 Iunie

la rndul &du reuete s bath' cu degvrire pe turci 3).
spre Bucureti 1).
Ruii btuti rman Imprejurul acestui

oral. Potemkin Intrete aceast armat ;
trece apoi Dunrea, ia 14 lepuri 0 100
eici, arde 17 0 strraut peste fluvih, in
Muntenia, 2620 cretini, brbati 0 femei.
La 6 Iunie, acelai an, Ruii bat pe malul
Oltului 4000 Turci. Mor 300 din ei iar restul
fug ;
Opt luni mai trziu, In Ianuarie 1774,

Izzet-Achmet-Paa, reuete s bat pe Rui
la Turnul 1).
In Aprilie acela0 an un corp rusesc Inain-
din aceti din urm mare parte se
Ineac In Olt. Un Cantemir (probabil fiul

sau nepotul principelui Moldovei Demetru),
se distinge Intrecnd pe toti, prin minuni de
bravur.
Repnin primind ajutoare, s'a Indreptat
s bat din nou Turnul, unde se aflau 3000
Turci. Potemkin sosete 0 el. Impresurarea
cettii le pare Ins imposibil din cauza

pozitiei. Potemkin se multamete s bat
pe Turcii din Slobozia. Repnin nu izbutete la Sursa (Scursa, Seaca) care cade
Toate aceste lupte erau comandate de

importanta ce o avea cetatea Turnul, ln calitate de cap de pod al Nicopolei, In drumul
pasului balcanic al 5ipcei pe unde trecea

principalul drum &Are Constantinopol precum 0 In acel ctre Sofia, vechea Sardica,
prin care s'ar fi putut Entoarce Balcanii.
Cdtre sfritul lunei Ianuarie 1829 generalul
Malinofski atac cetatea Turnul ; a luat foburgurile fr a trage un foc 0 a trecut prin ascutiul sbiei pe toti locuitorii prini cu armele
In znn. Citadela Ins mai rezist cteva

zile. Aceast victorie a Ruilor, li costa' 60
ofiteri 0 300 soldati. La 11 Februarie citadela s'a predat ; garnizoana tare de 15.000
oameni, a obtinut o capitulare care ii permise
s prseascd, liber cetatea, cu arme 0

bagaje ; cu toate acestea Turcii au fost obli-
gati s lase In cetate Inch' 51 tunuri 0 3
In mnile Turcilor 2).

Turcii aflnd ch. Repnin a plecat din la-
drapele 4).
13.000 infanteriti 0 cAlreti. Dar Potemkin,

ieindu-le Inainte, ii bate cu desvarire 3).
La 15 Martie 1.773 generalul rus Bogdan
bate pe Turci la Turnul4) 0 cucerete intrirea ; la 18 Aprilie Turcii nvlind, spre a
relua castelul, sunt btuti complectamente
tatiile viilor oraului.
Dup tratatul dela Adrianopole (1829)

grul din fata Turnului, ca s dea ajutor cetatea a lost dramat 0 Impreun cu
Sursei (Seaca), pornesc dela Nicopole 0 teritoriul din jurul su, incorporat Muntrec la Turnul, In ziva de 16 Mai 1771, cu teniei. Ruinele au fost acoperite de plan-
0 pu0 pe fug. Multi din ei s'au Inecat
luptelor dintre Turci i Rui.

La 31 Martie 1877 divizia IV-a a trecut
Oltul i a ocupat: Islazul, Corabia, Dbuleni, Ostroveni 0 Bechet.
La 11 August brigada de cavalerie a

diviziei III a, Intrit cu regimentul 4 c-
In Dunre 5).
1) Athanasie Comnen Ipsilante, Dare de searn(
asupra operei sale, In Analele Academiei Rornne,
Vol. II, sect. JI, pag. 512 de Al. Papadopol-Calimach.
2) Athanasie Comnen Ipsilante, op. cit., pag. 512.
$) Idem.
6) Idem, pag. 517.

5) Idem, pag. 518.
La 1853 oraul suferi foarte mult din cauza

2) Idem 521.
5) Idem 523.
4) Colonel Baron de Moltke, Campagnes des
Russes dans la Turquie d'Europe en 1828-29 etc.

Traduction Demmler. Paris, 1854, 2 Vol. Premire
partie, pag. 238.
199
www.digibuc.ro
lgrasi a primit ordin sg se ggseascg la 1.2 la

Turnul.
Mare le Duce Alexis, comandantul servi-
aceeasi stare1). El era lucrat numai din

pgmant.
ciilor navale ale armatei imperiale de Du-
a unei foarte mari cetgti de pgmnt,
nre ducea mare lipsg de mijloacele necesare
o formg dreptunghiularg, lungg de 350 si

latg de 300 pasi, cetate care se afla la un
miliar i un sfert dela gura Oltului 2) si la
un miliar 2) dela Turnul.
Unii autori cred cg Troianul ar fi pe alocurea acoperit cu pietrif, dupg moda so-
pentru trecerea cavaleriei, cu toat graba

ce punea i cu toat necesitatea ce se simtea
in Bulgaria.
Regimentul 4 a fost indreptat pe uscat

la Corabia iar brigada (Reg. 5 si 6 de cglgrasi) i artileria abia pot trece Vidul la
Acest drum pleaca din latura de rgsgrit

avand
selelor romane.
1.3 si 14 August si se rgspandesc in evantai
in fata trecerei armatei dela Corabia.

Dupg struintele Marelui Duce Nicolae,
in timpul asediului Plevnei (Octomvrie
Noemvrie 1877), podul Romnilor dela Co-
rabia a fost mutat in dreptul acestui oras,

care deveni astfel un centru de mare activitate si unde se efectua foarte multe chestiuni privitoare operatiunilor rgzboiului.
Domnitorul Carol si Impgratul Rusilor au
4. NICOPOLE,
Nico-poli sau Nicopolid (oraful victoria),

bulggrescul Nebol, turcescul Nikup, Nike-
boli.., a fost fundat de cgtre impgratul

2) A. Tr. Laurian, Istriana, In Mag. Ist., pag. 73,
Vol. II.
2) Oltul in vechime avea doua nume Aluta i
Maris. Cel dintai, se crede sa fi fost dat rdului dela
vizitat acest oras cu ocazia trecerilor lor, izvor pan& In campie; cel de al doilea, din campie
pang la gura. Ptolomeu (III, VIII, 4) 11 numeste
in spre i dela Plevna.
acelasi nume sub care 11 prezinta

Dione Cassiu. Alutus in Tabla lui Peutinger; acest
nume pare sa fi fost gasit de legionarii romani la
'AXo6Tag,
3. TROEANUL.
Nu departe, la vale de Turnul, la estul

satului Flgmnda, chiar din trmul stng
al Dungrii, in dreptul mijlocului ostrovului
Porcul, incepea un vechi drum roman; este
atribuit i acesta Cesarului. S'ar putea crede
acest drum, de nu ar fi fost fgcut de
Traian, sg fi fost fAcut de Constantin
cel Mare, pe la anul 321, cnd a mers si a
bgtut pe Sarmati 1)
Goti i Copi 2),
pe
al cgror rege Rausimond, invingndu-I, 1-a
omorit in fug iar Sarmatior dgruindu-le

pace, s'a intors la Tesalonica.
Tgranii intrebati asupra a ce stiu despre
acest drum, spun c se numeste Troianul
cg este fgcut odat cu Troianul de pe cer
(Calea laptelui) adicg de un timp imemorabil i cg strgbunii lor l'a stiut tot in
2) Zossim, Cartea II-a, in Constatinum.
2) Bouillet.
venirea lor, pentru prima (mil In aceste regiuni

(cam 50 ani inainte de Chr.). El este dar ante roman,
chiar ante-trade rid se pretinde sa fi fost, la ineeput,
o vorba scitica sau agatirsica, care ar fi avut Insemnatatea de aur *).

Tocilescu **) 11 deriva din lutu-m latin i ar fi
insemnat o plantit galbend (poate chiar ceea ce
romanii inteleg astazi prin lut). Numele de Maris
ce se crede sd fi 1nsemnat la Sciti hotar, s'a pierdut.
Se numia astfel pentruca 1%111 forma hotarul de
sud-vest al Scitiei. Citnd pe Safaric, Tocilescu 11
deriva din tema mar, apa; comparnd sanscritul

mira, celtigoticul mrei, latinescul mare, slavonescul
more, liteanul mares, etc.
Cronologiceste, iata numele ce a purtat Oltul:

Maris In Herodot (450 a. Chr.) ; Aluta In Naevius
(250 a. Chr.) ; Aluta In Albinovan (10 ani In. de

Chr.) ; Maris In Strabon (10 ani a. Chr.);__Aluta in
Ptolomeu (140 d. Chr.); Aluta in Tabla Peutinger
(235 d. Chr.). E probabil ca forma actual& Oltul

deriva din Aluta *).
Miliarul (austriac) are 7586 metri.
*) B. P. Hajdeu, op. cit.
**) Gr. Tocilescu, op. cit.
200
www.digibuc.ro
Heraclius, In memoria dobAndirii unei vic-torii contra barbarilor 1).
Mi autori pretind c acest ora ar fi fost

fundat de Traian In timpul rAzboaielor sale
Care anul 250 Gotii au trecut Dunrea

devastnd Moesia au asediat acest ora
(Bouillet) sub regele Mr Cniva. Ei aunt
respini i barbarii continuand a da neincetat
n'vald asupra imperiului roman, Constantin
cu Dacii 2).
A mai purtat diferite nume:

Anassamum 3) Assimus 4); Assemus 4); Ossem-Kallsi6). Vechiul ora, a fost situat careand pe malul Durarii, la vestul ceftii
eel Mare veni contra lor i In anul 332 d.

Chr. Ii btu la Nicopole. Dup aceasta victorie, Dacia a trecut din nou In puterea Romanilor. Constantin zidi in ea mai multe
In care punct, se mai vedeau (1845) orae i un pod de piatra, peste Dungre, care
foarte multe resturi romane 7). A fost In servea 8'6 Intretind comunicatia cu impetiul
zadar inconjurat de Atila ; locuitorii lui
care purta numele de Podul lui Constantin.
Dup unii autori, acest pod ar fi fost la
au dat o teribil lectie hunilor, intr'un timp
and tot imperiul Bizantin tremura de aceti
barbari 8). Invaziunile ing au ters orice
urmA a cettii romane, de pe Dunre 2).
gura Oltului 1). Daa nu cumva el este acel

dela Brila 2), apoi de sigur nu a fost nici
p6rAsi
cel dela Severin, cu care unii autori glumeti,

probabil, 11 confund63).
Putin timp in urma Goii, ridicndu-se cu
pentru atva timp, lund acel de Anassamus,

spre a reveni, In evul mediu, la acel primitiv.
toat puterea lor, au Mint pe Romanii din

Dacia, cari au pierdut aceast provincie,
Este sigur a mai multe crap au purtat
de sub st4nirea lor, pentru totdeauna.
acest nume i cu cari, cteodat, chiar s'au
Cnd Cruciatii au traversat Bulgaria ei au

crezut c locuitorii erau idolatri i aveau
Se vede c acest orn dup ce la fundarea
lui apRase numele Nico-polis, il
confundat 10).
pentru ei o astfel de oroare c numele bulgar

1) F. Kanitz, op. cit., pag. 224.
9 Ammian Marcelinul ; cit. de Rsler In Rom.
Stud., pag. 44. Nicopolis quam indicium victoriae
contra Dacos Trajanos condidit imperator *.
Harta Peutingeriand.
4) Priscus.
I) In timpul lui Atila.

4) In epoca de mrire otomand.
1) A. Tr. Laurian, In Istriana.

9 Ibid.
9 F. Kanitz op. cit.
19 a) Nicopolis ad Istrum se arld lank turcescul ora de alai tArziu Nicup, pe malul RuMei,
afluent al lantrei. Epitett.1 care In general, se

aldturd numelui acestui ora (ad istrum) este motivat *) prin aceea cd vechiul ora fusese capitala
unei provincii limitatA la nord cu Dundrea (Istru).
El fusese zidit de marele impArat Traian, In

memoria victoriei sale, repurtatd aci, In contra
sailmatilor
care la rndul sdu, nu trebuie
confundat cu:
b) Nicopolis, zidit de Nestus (Kara-Su), de acelai
Imparat *);
c) Nicopolea veche (Eski-Galiboli), luat de Mahornet I, pe la 1421, fortareata Insemnatd pe tArmul
(boulgre)
deveni cea mai mare insult
(A. Lefvre cit. de Larousse). Turcii au pus

Griselini, cit. de Dr. Poptivici.
1) Vezi acest ora.
9 in dreptul satului Flmnda, In patul Dundrii,
cteva sutimi de metri mai la vale de Nicopole,
unde pe tdrmul stng incepe Troianul, prezenta
unor bancuri permanente, Intre ostrovul Porcul i
tArmul drept, ar putea sd aibl de cauza urmele
acestri pod, care s'ar gdsi, prinsdpturi sistematice,
dacd In adevdr podul ar fi existat in acest punct.
european al Dardanelelor. Nu i se mai vede nici

urma ; sau s'a pierdut sub un alt nume *);
d) Un ora al Pontului, Devriki, la sud, pe Lycus,
unde Mitridat a fost Invins de Pompei.

e) Un ora In Grecia, la intrarea golfului Ambracia, fondat sau mrit de August, In merroria
victoriei dela Actium ; ulterior Prevessa-veche;
f) Un cra In Palestina, ridicat de Vespasian,
pe locul vechiului Emmaus;
g) Un ora In Cilicia, acelai cu Issus sau Adjacium, Aiazzo *9.
4.) cantemir.
*) F. Kanitz.
*) Bouillet.
201
www.digibuc.ro
mna pe Nicopole la 1370 i 1-a pierdut la

1877, dup ce-1 stpnise 507 ani.
CAnd Turcii sub Baiazet au ocupat pentru
prima oar Nicopoli i Silistra, toti locui-
torii au fost trecuti prin sabie. (Hist. de

Turquie 1856, pag. 11).
Nu se mai vorbete nimic de acest ora,
1396 1), contra armatelor aliate ale cretinilor, comandate de Sigismund regele Ungariei.
Pozitia pe care a avut loc aceast memorabild hipt, a fost de multe ori contestat:
s'a pretins bunbar eh' ea nu ar fi
fost
pan6 la 1.389, cu putin Inainte de batAlia dela
lng6 acest Nicopol, ci lng acel supranumit ad-Istrum; unii scriitori au sus_tinut
Cossova-Polge (cmpul Mier lei), cnd Ro-
chiar c6 ea ar fi avut loc la satul Dikiitaci 2).
mnii au trecut Dunrea, pe luntrii, ca sbi

prade tinutul Nicopolei. Begii sau Beii,
dat la poalele Balkanilor i o descrie la fel
Mahomet i Isa s'au btut cu danii

i-a respins.
(pag. 64).
La S. E. actualului ora, de pe trmul drept
La 1395 Sigismund a trecut Dungrea i

a ars Nicopolul ; i-a stricat zidurile i se
crede c6 1-ar fi luat chiar cu totul 1), dac
nu i-ar fi venit trista veste c5. sotia sa este
bolnav5. i. pentru acest motiv el s'a grbit
sa se Inapoieze In tail.
In anul urmaor aci a avut loc faimoasa
bgt6lie asupra creia trebuie, prin interesul
ce prezintg, s ne oprim un moment mai mult.
In campania care precedd pe aceea a bh"tgliei celei mari dela Nicopole, Cruciatii (aa
numiti ca luptnd pentru cauza lui Christ),
In loc s" se indrepte c6tre Siria i Egipt, ei
au Inceput s scotoceasc6 muntii, cmpiile
nelocuite i deerturile Serbiei i ale ambelor
tri romne (Muntenia i Moldova). i nu
ar fi minune dac6 nu ar termina prin profunde Oreri de rAu .. . (Philippe de Mezires, De la chevalerie de la passion de
Jesus Christ. N. Iorga I, pag. 9.

Blitalia dela Nicopole (1396). Ceea ce a f6cut mai mult cunoscut lumei aueast cetate, a
fost teribila lupta ctigat, sub zidurile sale,
de &are impetuosul sultan, Baiazet I, supra-
numit, prin frica ce inspira de popoare,

Il-derim 2)
(Fulgerul), la 28
Septemvrie
1) Engel. Hist. Mold., p. 113, ad prea oestitul

(cum fl numqte Sincai) confundA cred Nicopole
cel mic (Turnul) cu adevAratul Nicopole, de peste
DunAre.
2) Acest InspAimAntAtor nume consacrat de posteritate a fost emblema frapantg. a vietei sale ; el
caracterizeazA strAlucirea prosperitAtilor sale i putina lor duratA (Histoire de l'empire Ottoman, 1817).
Tocilescu a fost de Orere c lupta s'a
al fluviului, cam la o distanta de o oil,

Intre Osma i Dun'a're, terenul prezint 0
creast joas5. i onduloas. Acolo pe coastele
sudice ale acestor coline, profundele mase

ale lui Baiazet, au ateptat i Mcut bucsti
pe cavalerii francezi, antrenati, pe aceast
creast, de betia primei victorii, la urnarirea Invinilor pentru un moment. Acolo

i numai acolo, s'a decis, spre nenorocirea
Bulgariei i a Europei cretine, marea lupt
ce poart numele de (ibeitlia dela Nicopole3).
Sultanul Baiazet, devenise spaima i neodihna Europei i a Asiei, fie prin ravajele,
fie prin triumfurile sale, La 1395 principii
cretini desteptati, poate prea tniu, din

nepAsarea Mr, s'au h6t6rIt s opreasc
cursul succeselor sale.
In acel timp Europa prezinta un tablou

din cele mai dureroase:
In Tara Romneasc, domnea marele

Mircea (Marcia din Marcian), o politic abil,
cpitan fericit, patriot Intreprinz6tor, el se

bucura de un mare renume 4). Niciun romAn
nu poate aminti acest mare nume Mil

respect i veneratie. Pe lng6 aceste calitti
vom mai aduga c6 era un domnitor vestit
I) m_me de Loussan,
temvrie.
Hamer, spune la 22 Sep.
1) Acest sat se gAsqte In sus de Rusciuk, pe

dreptul Paraipanului, de pe
malul DunArii, In
stfinga fluviului.

4) Frid. Dam, op. cit., pag. 13.
202
www.digibuc.ro
prin avutiile i nenumratele sale tezaure 1).
Numai un asernenea tablou de ambitii,

Intre valurile mereu crescnde ale puterii slAbiciuni i neputinte, justifica originala
otomane i. Intre nite principi, cari cu toate dorint a lui Baiazet: de a da calului edu
ea' erau cretini, aveau o conduit neexpli- grunte pe altarul Sfeintului Petra de la
cabil, pozitia sa devenea foarte delicat Roma 1).
.Astfel, sub pretextul c6 ducii FAgAraului
Marealul francez de Boucicault 2), Incari au fundat statul Munteniei, s'au relevat torcndu-se din Orient qi trecnd prin Unoarecnd prin coroana Sfntului stefan, re- garia, Imbrbt curajul lui Sigismund
gele Ungariei trata de vasal pe domnul contra Turcilor.
fdrei Romneti. Acel al Moldovei, nu era
Murindu-i sotia, Maria, Sigismund s'a gAsit
mai cuviincios tratat de regele Poloniei. Sub foarte Incurcat ; primejdii i furtuni de tot
un analog pretext, nu mai putin ridicol,
felul, din interior i din afar, au cAzut asuGA ducii de Maramure cari au muffin-tat uniunea moldavA, au lost vasalii predecesorilor slii
regele polon nu voia s rmAie mai prejos
de colegul su din Ungaria, de a avea i el un
vasal. Tout marquis veut avoir des pages! cum
zicea la Fontaine, chiar i cei mai jerpeliti.

Ambii regi Incoronati de Papa, cAutau in
orele de pericol, In domnii romni nite fidele
aliante ; cAnd Ins pericolele se depArtau, ei
nu desperau, In inima kr, s5. gAseasc5. momente favorabile pentru a aduga regatelor
lor teritoriale celor dou principate romne.
pra-i, din toate prtile. El ar fi dorit s'

tin pace cu Turcii. In acest scop, a trimis lui Baiazet soli, pentru
a-1
consilia
BA nu intre In Bulgaria, fiind o farei vasalii

a Ungariei! Baiazet IntArzie sA rAspund,
prt ce o cucerise toat ; apoi chernA pe
soli In o mare sal, ImbrAcat de sus On
jos cu arme i armuri, trofeele ultirnelor

campanii si le-a rAspuns cu urmAtoarele cuvinte: Intoarceti-vd la regele vostru i
spuneti-i c5. am suficiente drepturi asupra

acestei -tAri , i le arAt cu mndrie, pAretii
Ca mai In toate timpurile aceasta a fost IncArcati cu arme. Invocarea lui Martie
trista pozitie a Romnilor provocata de Inchise gura zeitii p5cei 3).
Sosit la Roma spre a primi coroana imbunii kr vecini.
In Franta un rege nepriceput punea tara perial, Sigismund IndemnA pe Papa s
sa la dou5. degete de prApastie, prin ororile predice o cruciad contra sultanului. Cu
unui rzboi civil ; .Anglia, sub un copil, era toate c5. timpul cruciadelor trecuse i cA
sbuciumat de turbufri interne ; Germania ardoarea i curajul cavalerilor ajunserA a fi
era sfiat de rzboaie interne, prin guver- bine rAcorite, acest disperat apel a fost auzit.
Suveranul pontif, acceptnd propunerea,

se adres regelui Frautei, Carol al VI-lea,
lui Filip cel Indrznet ducele Burgundiei,
Papalitatea, abia restabilit la Roma, era Irnp6ratul Constantinopolei, Venetiei, Ma-
nul unui suveran ce Incepea petrecerile odatli cu
rliseiritul soarelui; Venetia lupta cu Genua

i Florenta ; Neapolul, in completA anarhie.
neputincioas In afar i -MIA' nicio influent
relui Maestru de Rhodos i mai multor prin-
In acea Italie pe care ciuma o Incercase att

de crud i creia discordiile interne ii cornpletau pierderea ; imperiul grec rAmAsese ca
o umbrA, o ruinA ; regatul romno-bulgar
cipi din Italia.
nu mai exista ; In fine, Serbia, prin defectiunea sa, era dobort 2).
1) Episc. Melchisedec C., Vito Mitropolitului
Grig. Tamblac Revista Tocilescu.
1) Fr. Dam& op. cit., pag. 14.
1) Dua ist. do Venis, pag. 103 (cit. de Bolintineanu In Mircea, pag. 84).
9 Histoire de Boucicault, Paris, 1620.
9 Iohannes de Thuroczius, Chronica Hungarorunt.
Paris IV, cap. 8, pag. 221-222, cit. de regretatul

Eudoxiu Baron de Hurmuzaki In Fragmente din
istoria Romdnilor. Vol. I, pag. 269. Bucureti, 1879.
Editia Minist. Cultelor i Instructiei Publice, Libraria Socec.

203
www.digibuc.ro
Toate aceste puteri au format o lig, care

a avut de rezultat constituirea unei armate,
chiar patriarhul dispgruse. Imperiul devenise prada Turcilor iar biserica, aceea a
in rndurile dreia se aflau ramurile cele
Grecilor.
mai ilustre ale nobletei Europei occidentale

din acea epoc.
Nob letea francez6 era reprezentat prin:
Conte le Jean de Nevers, mai trziu supra-
numit Jean sans Peur (de 22 ani), bravul

fiu al Ducelui de Burgundia, Domnul Flandrei vi unchiul regelui Carol al VI-lea,
Bourbon ; Conte le de la M'ache, Enric vi Filip
de Bar, cte trei, verii regelui ;
Filip d'Artois ; Contele d'Eu, principe de snge, cobetabil ; Jean de Vienne, amiral ; marevalul
de -Boucicault ; btrnul Sir Ingelram de
Coucy ; Guy de la Tremouille ; Seniorii de

Roye, Saint-Paul, Monturel vi Sampi, etc.
etc. In total: o mie cavaleri, cu o mie de
scutieri vi vase mii mercenari 1).

Nobletea german6 era reprezentat6 prin
Marele prior Friederich de Hohenzollern, in
capul cavalerilor gi teutoni; Marele maestru
Filibert de Naillac veni, dela Rhodos, in

tabra lui Sigismund, cu mai multi cavaleri
din ordinul Sfeintului loan 2); mai multi

cavaleri bavarezi, comandati de principele
Elector-Palatin, contele de Monbliard, castelan de Niirenberg 3) ; armatele stiriene,
sub comanda lui Hermann al II-lea, Conte
de Cilli.
Ovtile romne erau comandate : acele

muntene, de Mircea 4); acele moldave de
t.efan 5); acele transilvane de stefan Laskovici 8).
Bulgaria nu mai exista, Yana dela Cossoya decisese de soarta ei. La 1393, Trnova,
vechea capital6 a tarilor, revedinta patriarhilor, fusese luat de Celebi, fiul lui Baiazet,
dupd trei luni de asediu. Un an mai trziu
1) Bolintineanu, Mircea, pag. 83.
2) Vertot, Histoire des Chevaliers Hospitaliers de
S. Jean, T. II, pag. 6.
In urma unui congres tinut la Viena, 70
vase mari, indrcate cu faing, vin
Baiazet afla planurile pe cari confederatia le fcea contra lui, prin bunul sgu
amic (cum II numevte Froissard) Galeas,
ducele Milanului.
Capii armatei aliate incrca veici cu tot

felul de mndri alese spre a le transporta
dup ea. (Histoire de Charles VI par un

auteur contemporain, religieux de l'abbaye
de St. Denis. Paris, 1663 cit. de Xenopol).
Armata francez4 a trecut prin Transilvania vi Muntenia 2) ; grosul armatei ungare,
cum am vzut, a trecut Dunrea in sus de

Portile de Fer, dupil ce ocupase Orvova ;
apoi, s'a indreptat prin Serbia, unde a lsat
urme de przi, despueri 3) precum vi de un
Insp6imnttor jaf 4). Au ocupat Vidinul
care s'a predat lesne odat cu Rahova
lsnd in el o garnizoan6 de 300 oameni 5).
Toate aceste armate s'au unit la Nicopoli.
Totalul lor se ridica la 60.000 6). In realitate
ea era de 130.000 7), dad s'ar
fi socotit
servitorii vi nelupttorii.
Punnd temei pe num4rul, tria vi avntul
armatei sale ; tras el insuvi in mare incredere
in biruinta francezilor, iuti de fire, Sigismund era atst de mndru, d a fost auzit
zicnd ca dad cerul ar
diclea, vrfurile
lncilor armatei sale erau destul de numeroase
pentru a-1 sustine 8).
Este adevrat eh' tabAra aliatilor dela

Nicopole, era un factor de curaj, putere vi
incredere ; dar se simtea lipsa unei orndueli
1) Engel, Hi.st. des Bulgares, pag. 468 (cit. Bolint.,
pag. 83).
e) Hammer.
e)
a) Shiltberger, Milnich, 1813.
4)
4) Engel Hamer 103.
s)
5) Hurmczaki, op. cit., pag. 270. Probabil fiul

lui Alexandru cel Bun.
6) Bolintineanu, Mircea, pag. 84.
etc.
au cohorit Dundrea 1).
6)
7)
e)
204
www.digibuc.ro
Hammer, 103, Schitberger.

Bolintineanu, Mircea pag. 84.
Hurmuzaki, op. cit., pag. 270.
Ibid.
Bonifinius, pag. 377.
Ibid.
generale, a unei unitti de comandament ;

in locul tuturor acestor caliati, cari caracterizeaz6 o adevrat armat, la Nicopoli
predomina, in un mod fatal, o neastmprat ambitie 0 o devertciune neinsemnat,
mai cu seam din partea francezilor cari
prin rang vi merit, se credeau In drept s
dea tonul 1). Spectacolul era poate chiar
mai dureros 2) ; siguri de victorie, aliatii se
dkleau la tot felul de excese, de petreceri
davia 0 declara sus 0 tare dorinta sa de a
cu concursul imoral al bandelor de curtesane

ce au luat dup ei. Viciile celor mari,
nttii, 28 Septemvrie 1.396.
aduceau desordine in lagr 0 indisciplina
crevtinilor ; echilibru se stabili cnd Turcii
intre gradele de jos. e Nu vorbeau de Baiazet,
cuceri 0 Occidentul.
Dup ce vi-a intrerupt ocupatiile sale, 40
concentra fortele la Adrianopole 0 a plecat
in intmpinarea armatelor aliate. Pe drum
a aflat de asediul Nicopolei ; aceast vtire
ii grbi marvul ski In ajutorul lui Togan,

care respinsese deja mai multe asalturi ale
armatei aliate 0 cu o tainic 0 uimitoare
iuteal 1), el a ajuns In vederea Nicopolei,
neruvinate, de orgii 0 de voluptti, procurate In revrsatul zorilor nefastei zile a crevti-
Armata sa era tot att de mare ca a
celui mai
au fost siguri c6 trupele bosniace 0 srbe, au

sosit in ajutorul sultanului.
and s'a trimis francezilor vtirea cd Baiazet
este aproape de dnvii 0 a armata otoman
mare, zicnd c6 el nu va indrzni niciodat
era la o leghe departe de lagrul crevtin,
BA treach Bosforul 3).
marevalul Boucicault amenin0 pe mesageri
zice Hammer celebrul istoric al Imperiului Otoman, cel mai convtiiiicios dintre
cronicari
cleat cu dispretul
PAn una alta ei au asediat cetatea Ni-
c le va tia urechile, pentru indrzneala
copolei, de pe uscat 0 ap. Au btut-o de a fi rspndit vtiri false 2) iar cavalerii

vase zile. Curagiosul Dogan-Bey 4), unul din
ofiterii lui Baiazet, care comanda cetatea,

a ap6rat-o cu bravur, sigur c' sultanul nu
va Intarzia s armed. Avantajoasa pozitie a
puternicei cetti, care comanda oravul, imprejmuirile, Dunrea, gurile Osmei, Vidului
0 Oltului ; avezat pe un promontoriu inalt,
al ultimelor ramifiari ale Balcanilor, ce
inainteaa in acest punct In valea Dunrii
ii permise s reziste cu Inlesnire.
Mid Baiazet a primit vtirea coalitiei

crevtinttii contra sa, el se afla, dup unii 6),
pustiind Egiptul ; dupd altii 6), inconjurase
Constantinopolul, pe care-1 tinea blocat de
zece ani 7), devastase Bosnia, Albania 0 Mol-
la randul lor, nu incetau s repete Ingnfata

farsd a neinteleptului Sigismund.
Cnd realitatea, In toata goliciunea ei,

aparu cu primii Asabi (cavaleria uvoar
a sultanului) pe valea Osmei, numai atunci
nenorocitii s'au gndit la stabilirea unui

plan de lupt.
S'a tinut o umbr de consiliu de rzboi:
S'a hotrit sd se pun -In frunte Muntenii 0 Moldovenii, ca ei s se lupte mai
inti cu Asabii ; apoi s se bat ungurii
0 francezii cu enicerii 0 spahii. Dar francezii n'au primit consiliul, pentru raffia
laudei 3)
Nevoind s se g6seasc6 in urma nimnui la

lupt, ei au respins sfatul generalilor unguri,
cari erau de Orere ca sprintenelor trupe ale
1) Hurmuzaki, op. cit., pag. 271.

2) Vezi Hammer, Istoria I mperiului otoman. Vol. I,
pag. 325.
2) Cit. de Fr. Dam inop. cit., pag. 17.

4) Sau Togan-Bey.
5) Durdent, Beautes de l'histoire de la Turquie.
2) Calvinsie (cit. de Sincai). Hurmuzaki, pag.
271, Vol. I, op. cit.
2) Larousse, op. cit.
avantgardelor turcevti s li se opue trupe

de acelavi fel (moldoveni vi munteni) iar
cu trupele grele 0 bine armate sil loveasc
1) Hurmuzaki, op. cit.
21 Vertot, op. cit.
2) loannes, Engel., Antiqu, Histo. Valach, Paris-,
I, pag. 190.
205
www.digibuc.ro
fruntea i mijlocul inamicului, adia pe

eniceri i pe spahii 1).
Sir-ele de Coucy i Amiralul Jean de

Vienne, au fost in consiliu, de Orerea lui
Sigismund ; dar conetabilul i marealul,
rniti in mndria lor c regele consultase
mai kW pe amiral ig pe de Coucy fli nu

pe ei, au imbrtiat cu energie opinia
contrar i au strigat c postul de onoare
in batizlie se cuvine, de drept, Francezilor.
Ei nu voiau s" inteleag, ch. a se bate cei
dinti in o armat de adunsciturd, nu era
Valea unde trebuia dat Mtglia era de

4 leghe lung6 i una lat 1).
Armata otoman6 num6ra la 200.000 oameni 9. Baiazet fr a se speria de laudele
dqarte ale inamicilor, recunoscu in persoan
pozitiile qi puterea armatei cu care avea sh"
lupte 3), apoi a luat urm6toarele dispozitiuni
pentru lupt:
Sprintena oaste a Asabilor forma avantgarda ; in centru erau cele mai bune trupe:
spahii i ienicerii ; la ambele aripi, se aezar
alia(li i. vasalii, mai cu seam6 cretinii,
lucru cel mai greu. Acestei Oreri, tinerimea

francez6 rAspunse prin aclam6ri i aceastA
ezaltare s'a schimbat indat in furie barbar,
ucigand chiar in tabr prizonierii turci,
cari se predaserg, de buna kr voie, pe
cuvntul de onoare 2).
In acest mod c6peteniile franceze au luat
intre cari se atepta, in curnd, despotul
Friederich de Hohenzollern, cu clrii teutoni,

Herman de Cilli, cu cavalerii Stirieni i
permis6 expresia
Serbiei cu 5000 de ai gi 4).

Forma apzsrei generale a fost aceea a
unei semi-luni ; aripile erau ascunse in pduri pe cari cretinii neglijaser s le recunoasc6 iar corpul de lupt era mascat prin
o prim6 linie de 8000 lupttori, fortificati
aproape cu asalt hotArirea consiliului de pe front i flancuri.
rzboi i regele, de voie de nevoie, s'a supus
Planul de lupt al oqtirei cretine era fr
i el 9 unor preteutii att de absurd e, in nicio socotealii ; pus la cale nepotrivit cu
nite momente att de solemne.
scopul, cki nu se socotise nici felul de a fi
Conetabikl impdrti pe francezi cari al dumanului i nici calitatea propriilor
luaser deja capul armatei i. setoi de lupt lupatori ; pe cnd din contra, conducerea
ateptau cu neribdare semnalul atacului in armatei turceti escela prin unitatea ideii
avangardil, sub ordinele contelui de Nevers,
de comandament, prin dispozitivul de trupe,
care desf6ur vechiul stindard al regilor potrivit cu scopul i priri incletarea sisteFrantei i ale Sir-elui de Coucy. 0 mie matic a deosebitelor mip6ri 5).
de pai in urma lor venea restul armatei 4).
Ca romni, nu vom pierde din ochi pe
Regele, cu Palatinul de Gara, se afla in Mircea: El vgzuse toate nebuniile ce s'au
centru 5) in fruntea otilor ungare: urmau: petrecut in aceast armat de fie-ne
Burggravul du Niirenberg, cu Bavarezi ; la
aripa dreapt, se aflau Transilvanii (arde-
lenii) sub stefan de Laskovici ; la aripa

stng, Muntenii i. Moldovenii, sub Mircea 6)
i. stefan. Armata cretin6 avea In spatele

ei Nicopolul, Dungrea i flotilele sale.
1) Hurmuzaki, op. cit., pag. 271.
2) Vertot, op. cit.
3) Hurmuzaki op. cit. p. 272.
4) Durdent, op. cit.
5) Engel., Geschichte des Ungarischen Reichs I,
II, pag. 196 (Bolint.).
) Hurmuzaki, pag. 272.
netoti; El, care luptase
oarecnd in rndurile armatei otomane i

avusese ocazie de a-i aprecia rarele sale
oalitAti militare, prev6zu cu inlesilire, dezastrul ce atepta armata creting, i care
care ea inainta cu atta voioie J. De asemenea nu-i fu greu s' prevad imposibilitatea victoriei inteo armat nedisciplinat,
1) Engel, p. 200. Kogalniceanu.
9 Engel., p. 198.
9 Durdent, op. cit.

Unii autorii pretind
a el a fost dela fInceput pe cmpul de lupt.
4) Hurmuzaki, op. cit.,
5) pag. 272.
) Fr. Dam, pag. 17.
206
www.digibuc.ro
demoralizata, condusa de vefi bravi, fra

indoiala, dar uvurei vi fara experienta El
vedea bine nebunia ce se comitea angajandu-se o batalie in asemenea conditiuni. Devi
aproape de cmpul de lupt, gndurile sale
11 dusera in tara ga ; el gndi la pozitia in
care o punea invingerea armatei crevtine ;

imaginatia sa i-o Infativ trantita la pmnt
fara niciun sprijin, MA' niciun drept de
sublima: era o vijelie impotriva careia nimic

nu putea rezista 1). Putine minute dup in-
ceputul scaparaturilor de arme cinci mii

cadavre ale cavaleriei otomane acoperise
pamntul. Ctva timp In urma, nu numai
avantgarda dar chiar o parte din eniceri erau
rasturnati.
Cadavrele a zece mii, din acevti din urma,
au acoperit campia vi ar fi fost vi mai multi
daca, restul, clae peste grmada, nu s'ar fi

adpostit la picioarele spahiilor. Ametiti
asiatice ale sultanului: interesul patriei, de avantajul cvtigat, fra nicio legatura
11 cvtiga a supra acelui al crevtinattii, pe cu corpurile lasate in urma, francezii, cu
care o consider, mai dinainte, sacrificata nebuneasca Indrazneala, s'au repezit fail
preget 2) inainte.
de catre proprii si aparatori # 1).
Luptand, centrul armatei otomane avea
Astfel judecnd rece soarta ce avtepta
Varivoara sa ; cunovtinta ce avea ca despotul ordin sa cedeze vi sa se retraga ; armata
Serbiei, devi crevtin, era cu Baiazet contra crevtina urmnd astfel, urma sa fie inconjucrevtinilor ; mai avnd, de alta parte, inima rat de ambele aripi otomane.
In zadar, btrnul Sir Ingelram de Coucy
rnita de pretentiunile absurde ale Unguconjura
in numele experientei sale, pe acevti
rilor asupra l'arei Romnevti ; convins mai
mult ca sigur, ca dacei creftinii ar fi invins, infatigabili &Mari sa-vi margineasca In acea zi
gratie, la picioarele Infuriatului sau inamic,
la discretia indrjitelor vi salbaticelor oarde
tara lui nu ar fi avut sit ceiftige mai mult eroismul la acea victorie 3) ; in zadar le arata
dela ei, deceit dela turcii invingettori2); ef
taberei crevtine 11 umilise ; mndria lui de
capitan vi de domn al Romnilor fusese

ranit. Mai rezuma Inca lodata cele de mai
sus vi vzu ca era de preferat sa 1ntrebuinteze
sngele bravilor sai, in infundaturile, codrii
vi strmtorile Carpatior, In apararea vetrelor poporului &au, decal, in ajutor acestor

neferi ai cre,Ftindtei(ii, desfrnati, trufavi de
dnvii vi pe marginea prapastiei
Ideea de a-i parasi, de Indata ce primele
simptome 11 vor asigura de realizarea preli veni in cap ; in acest scop
vederilor sale
necesitatea de a se odihni, de a pune rnduiala In escadroane vi a avtepta pedestrimea

ungureasc 4). Sigismund observa tactica
otomana ; el trimise sa anunte pe francezi
de ceea ce se petrecea. Ei au crezut acest

avertisment ca o micvorare de suflet. Daca
aceasta s'ar fi facut, MIA' indoiala, batalia
ar fi fost cvtigata. Turburarea lor de Invingatori s'a marit, cand au vazut vi pe
o parte din spahii, lund fuga ; i-au urmarit ; alungndu-i, ei au urcat un deal de
pe care spera sa ucida restul armatei otomane ...
dupa ce atinta paginele istoriei ce avea

sa se scrie 500 ani in urma, el, marele Mircea
invidiind soarta celui din urma -din bravii

ce comanda, hot:AA sa se lima In rezerva...
Lupta incepu ...
Cavaleria franceza ataca cea dinti, avantgarda otomana, formata din Asabi ; ea a fost
1) Fr. Dem op. cit. pag. 18.
2) Ah I Ce dureroas6 lectie recent a Inregistrat
istoria I...
1) Cuirassierii dela Reischoffenl... 474 ani In

urmA. Aceiai francezi I... In momentele decisive
francezii au recurs totdeauna la asemeni arje

eroice, cari din nenorocire au avut rezultate fatale.
Pdrintii celor dela Nicopoli la Crcy, copiii lor la
Azincourt.
2) Hurmuzaki, op. cit., pag. 272. Vol. I.

a) Lamartine, Bdtdlia dela Nicopole (vezi Antonin
Rocques. Leons et Modles de littrature. Bucarest
editia I).
207
www.digibuc.ro
Vedere neasteptat I sperante pierdute !
iluzii nebunesti 1 ... Ajun0 pe coam, ei au

observat cu spaim o pdure de 40.000 lnci
Cei doi capi
stefan Laskovici 0 Mircea
nemultumiti contra lui Sigismund, indreptndu-se spre Dunre, au descoperit
ale elitei armatei otomane, lucind la cele aripele ...

din urm raze ale soarelui 1). 0 frica groazflea Ii apuc6 pe toti ; curajul li s'a stins
MergAnd spre fluviu, Mircea mai privit-a
leriei otomane le tiase retragerea 2) ; putin
s6u l'ar fi atras In ajutorul aliatilor, amicilor

momentani, deghizati, i astfel ar fi comis
o crirra mai mare, acea de a pierde o 01.6,
incercnd s salveze o armat, poate pierdut.
el oare aceea ce se petrecea pe campul de

and au vAzut a o proaspt parte a cava- lupt6 ? Putem asigura ea' nu. Cavalerismul
in urni centrul a fost desfcut 0 clretii
au fost irnprstiati In toate prtile.
Amiralul Jean de Vienne, fcu involuntar
miscare de retragere ; dar, credincios
Armata din centru, comandat6 de Gara,
onoarei militare, el a revenit imediat si strig

celor 12 cavaleri cari IlInconjurau: sit nu ne
clrii Teutoni sub Friederich de Hohenzollern, Stirienii sub Herman de Cilli, Bavarezii
scplim via(a cu pierderea gloriei noastre!
sub Electorul Palatin, singurele trupe In

Aci, pe cmpul de onoare, s ne aprm numb. de 1.2.000, cari au mai rmas ataate
0116 ce vom muri 3).
Cu aceste cuvinte ei au nvlit asupra lancHor inarnicilor i au murit ca adevrati cavaleri francezi. Tragicul, dar eroicul lor
sfrit face s se uite o nebunie comis in

betia amorului de glorie.
Cei ce n'au czut, s'au luptat Ora la cel
din urm6 crrnpei din armele lor. Fiecare
cre0in, inainte de a c6dea mort, 10 ucidea
adversarul 4).
regelui dup ce acoperir retragerea ultimelor resturi ale disperatilor si fugitivilor c6lreti francezi s'au indreptat spre inamic...
Enicerii erau btuti iar spahiii oviau.

Dar ! (nu se poate aduga nimic I) deodat
despotul Serbiei stefan (fiul lui Lazr si al
Militzei) 1) fratele mamei lui Mahomed II,
apare cu cei 5000 ai s6i. 0 ajutnd pe Ba-
iazet, hot6rWe lupta, invingnd cu deslvarsire pe inamic 2).
Ducele si 24 din insotitorii si, inconjurati
de un numr Incincit, au c6zut prizonieri.

Printre ei se numrau: principele Enric de
Bar, Coucy si Tremouille. Abia 300 au scpat
din oribilul mcel.
Infrngerea, suferit de ace0i cavaleri minunati, a produs mare descurajare inn centrul
Osta0i cari urmau drapelul lui Sigismund

au fost vaiali in bucti ; la rndul lor cavalerii
Stirieni 0 Bavarezi I-au aprat cu bravur.
Hohenzollern, de care istoria nu mai adaug6
nimic, murise probabil pe cmpul de onoare
In capul clretilor s6i ; Ungurii 3), apucati
de o frie6 groaznic, dar nu fr exemplu

neatins a lui Sigismund si In acei asezati la aceast natiune si rtIciti, poate, de vr'un
in linie de Wain In urma bor. Deprimarea trdator, s'au precipitat ctre fluviu ; multi
ajunse la culme, cnd infanteria transilvara au fost omoriti ori s'au Inecat .
0 romn6 dup ce privise din deprtare
Herman de Cilli 0 burggravul de Nrentoat aceast6 lugubr i teribil6 scen,
berg, au Inconjurat pe rege, 1-a smuls din bs'a retras dup6 cmpul de lupt.
1) Lamartine, Biltdlia dela Nicopole (vezi Antonin
Rogues. Leons et Modeles de littrature. Bucarest
editia I).
') Vertct, op. cit.
4) I. Heliade Midulescu, Dacia
pag. 130.
1) Este de observat a pe acest despot, Stefan

fiul lui Lazr (ucis de turci la Kossova) si al Militzei,
biserica 11 trece Intro sfinti.
9 Engel, Hi.st. Hungariae, I, pag. 202. Cine poate
spune ate sute de mii de suflete, ale strnepotilor

acestor Srbi, victime ulterioare ale barbariei Tur-
cilor, au pltit cu abundent aceast crim?...

i
Ronuinia,
a) Eduard Sayous, Histoire gnrale des Hongrois.
Vol. 1, pag. 377, op. cit.
208
www.digibuc.ro
Vale, urcandu-1 inteo luntre, In care s'au mai
suit Archiepiscopul de Gran i fratele sau

Stefan de Kania ; Herman de Cilli i Nicolae
de Gara, 1-au urmat In alta luntre 2). Dupa

ce cu mare greutate au scapat de sage-tile
Turd lor, aproape morti de foame, dui de
curentul Dunarii, ei au ajuns, cu marele

maestru al caldretilor de Rhodos, la gurile
fluviului. Acolo au avut fericirea sa intalneasca flota unita de 44 galere a cruciatilor Venetieni i Rodieni, comandata de
amiralul venetian Thomas Mocenigo, care
ancorase in mare, la gurile fluviului, In scop
de pe cal, dar ajutat, la timp, de criminalul

Despot, el a despartit avantgarda cretina,
care a antrenat dup sine pe acea a restului
armatei.
In lupta, Turcii n'au facut gratie cleat

acelor prizonieri ale caror bogate armure Ii
facea spere scumpe rscumparari.
Cum am vazut, a fost un moment cnd

s'a crezut ca Francezii erau suficienti, pentru
a desface armata de 200.000 Turci ai sultanului ; dar yai acel moment a fost foarte
scurt i toti aceti oameni cari trebuiau s
sustde cerul pe vrful lancilor, le aruncaserei,
de a-i sustine, la necesitate, in intreprin- pentru a putea fugi mai repede ; In invalma.derile kr.
eala desfacerei avantgardei, foarte multi au
Aceasta flota i-a dus la Rhodos, de unde
abandonat, cum vazuram, cmpul de lupt

fra ai dea o lovitura 1).
a luat o suma de bani i apoi s'a inapoiat In
Dupa btlie, sultanul a instalat tabara
statele sale, care-1 credeau mort.
lnga Nicopole. Turcii au pierdut aa de
Astfel, orict de tare a fost armata cre- multa armata c Baiazet, vizitnd campul
tina, aceea a Turcilor era i ea destul de de lupta i vazand peste 60.000 morti din
numeroasa. Primirea neincetat de noi trupe ai shi, varsa lacrimi de durere ; el jut% sa-i
a fost, se crede, ratdunea care a facut pe gene- razbune In sngele ghiaurilor. Ordona sa se
ralul francez sa nu Intrzie Inceperea luptei. aduca inaintea sa told
zece mii
Rezumnd: la prima izbire, Turcii au cretini, legati, au fost prezentati la ua corpierdut multa armata ; dar in urma ei au co- tului su ; printre acetia se afia i junele
pleit cu multimea lor pe francezi, cari s'au scutier bavarez Schiltberger. Baiazet chem
aparat, este adevarat, cu o rara vitejie, dar pe ducele de Nevers, s fie martor ocular
cari, nu mai putin, au fost facuti In bucati. ingrozitoarei drame ce avea s inceapa.
Oriat de mare ar fi fost nebunia la care
1 se acordase viata, pentruca se spusese
cavaleria franceza impinsese eroismul i sultanului ca este principe de snge francez ;
iubirea de glorie, e un lucru stabilit, ca ei ba chiar i se mai darui, dupa cererea sa,
n'au fost secondati.
iertarea a 24 cavaleri din companionii si.
aproape pierdute se catig, adeseori, (Unii spun 6).
prin inteligenta efului de a pastra sngele
Apoi s'a dat semnalul de masacrare.
rece i s profite de oarecari circumstante
Uciderea incepu. Privelite dureroasa.
neprevazute ; batalii aproape ctigate se
crud 1 A muri cu snge rece, nu este
pierd, i mai adeseaori, prin efectul a oarecari ursita omului. A muri de board', in rzboi,
fapte partiale neconsiderate la timp.
In aprindere sau manie, aceasta este ceea ce
Turcii, este adevarat, au cumparat scump trebuie sa fie ; dar a muri sau a ucide cu
acest avantaj 2). Baiazet a fost rasturnat sange rece, este teribil natura compatimete , se revolta. Asasinatul este putin,
in raport cu aceasta moarte 2). Pentru
Bolintineanu, Mircea, pag. 86-87.
Sigismund, mergnd, debarca la Raguza unde
9 In atlasul lui Hellert, care Insoteste istoria lui

Flammer, se gaseste planul bataliei dela Nicopole,
precum i alte diferite planuri ca al Varnei, Belgradului, etc.

2) Bolintineanu, op. cit., peg. 89.
209
www.digibuc.ro
aceea legile umane pedepsesc mai sever
omorul cu precugetare.
Ei au fost liberati la Brusa, unde au fost

pziti cu mare severitate. Amiralul murise
Ofiterii francezi i burgunzi, triti far in btlie ; Conetabilul i de Coucy, la Brusa,

mil, au fost primele victime. Carnajul in inchisoare. Marealul Boucicault i Guy
continia. Cnd veni rndul lui Schiltberger, de la Tremouille, au fost in numrul celor
fiul lui Baiazet opti cteva cuvinte la urechia ce mai triau.
printelui eau. Sultanul fcu un Benin i
Baiazet a dat voie Contelui de Nevers s
fatalul ordin, suspendat pentru el, reincepu plece zicndu-i: te desleg de jurmntul
cu victima urmtoare. Cauza gratierei era tu, d'a nu te mai bate niciodat cu mine ;
c junele scutier, abia de 15 ani, nu avea dac eti orn onest, te rog, s vii sd te
etatea de a muri ; legile musulmane opresc
de a se pedepsi cu moartea prizonierii de
rzboi cari nu au Ina o etate oarecare. El
lupti cu mine ct mai curnd. Cea mai mare
a fost gratiat, este adevrat, dar a rmas
placere ce-mi poti face, este de a-mi da o

nou ocazie de a ctiga gloria 1).
Un acces de gut a impiedicat pe Baiazet
34 ani Belay 1).

Mai fericiti, alti cinci seniori bavarezi, au
A' urmeze proiectele cuceririlor sale.

Dup btlie, vestul Bulgariei, care pltea
fost ucii sub ochii lui ; dintre acetia unul
deja tribut Turcilor, a fost tratata ca o tail
de a muri, a strigat :
cucerit. Din cei 2 tari, ultimii, ai Bulgariei,

unul irnan a murit in captivitate ; cellalt
Greif
Inainte
Adio I vrsm sngele nostru pentru credinta cretin i chiar azi vom fi fiii cerului # 2).
Uciderea
a inceput odat cu rgsritul
soarelui 3).
Care ora patru seara gealatii au ostenit ;

capii Turcilor ptruni de durere, au cAzut la
picioarele sultanului rugndu-1 s dea ordin s
Inceteze aceast oribil mkelrire omeneasc.
Baiazet, a gratiat restul prizonierilor i i-a
dat celor ce-i prinsese, s-i aili'd robi, oprind
pentru sine a cincea parte, intre cari a czut
i Schiltberger ; acesta, ducele de Burgundia
moare, se crede, in 1422 la Belgrad.

Doi ani in urira, sultanul a trecut Dui-area
i s'a instalat la Rovine 2), hi Ialomita. Atunci
Mircea se simti fericit c' nu a condus
trupele sale la un mkel sigur. S'a retras

in pdurile i muntii -Wei sale atat de
bune pentru rezistent, desfdur o valoare extraordinar i in fine arunc pe
invadori de cealalt parte a Dunrii... 3).
Cu toate acestea, mai mndru ca niciodat,
Baiazet pustii imprejmuirile Constantinopolei ; dar el nici n'a putut ocupa acest ora,
nici n'a reuit s i se accepte de ctre imph-
i cei 24 cavaleri au fost..inchii in turnul

dela Galipoli, pe Dardanele. Cnd regele ratul Emanuel, strania propunere de a-1
Ungariei cu nenorrocoii Iui insotitori, tre- ceda.
ceau pe acolo, spre a merge la Rhodos, Turcii
Abia a ckatat dreptul 8'6 ail:a in ora o
nu aveau vase mari spre a-i urmri si prinde, mosehee si un cadiu (judector) (1397). Il
dar au scos sclavii pe mal i au strigat, cu bloc timp de aproape 2 ani. In fine, el
ironie, s'd vie regele s-i rescumpere 4).
insui a czut din atta glorie, in cel din urm
Franta a pltit 200.000 galbeni, liber- abis al nenorocirei, c'ci pe cnd petrecea
tatea acelor ce mai rmseser din falnicul in favorita sa locuint dela Brusa, auzi
sail contingent.
invazia teribilului Timur venind in contra
lui, doritor de a rzbuna moartea fiului su ;
1) Hammer.
2) Bunul Dumnezeu a fcut ca nenorocirile ce a fost prins In lupt de Tamerlan sau Timurcad asupra omului, sa fie proportionale cu puterea
sa de a le suporta.
1) Bolintineanu, op. cit., pag. 83-89,
a) Schiltberger, pag. 2, 13. (Bol.).

4) Bolintineanu, op. cit., pag. 83-89.
2) Vezi Silistra.
2) Fr. Dam, op. cit., pag. 18.
210
www.digibuc.ro
Lenk (Timur cel chiop) 1) in btAlia dela

Angora (20 Iu lie 1402 sau 19 Silhige 804) 2)
chci sultanul, bhnuind pe Vlad cA-1 am-
0 a murit, nu mult dupa aceea inteo capti-
vitate aspra. Europa nu datori scAparea

sa de acest din urmh, cleat neprevederei
Mai trziu sultanul Mahomet auzind de

crima lui Tepe 2)
aceea de a-i fi omorit
ambasadorul 3),
a chemat pe fratele aces-
sale de a avea o floth spre a trece cu imensa

sa armat, Bosforul.
tuia, care trAia ca ostatic la Constantinopole

dup ce i-a dat mna
prezinth o cumh
gete 1), s'a retras.
albastr, cu aur, li dAdu un steag my,

Baiazet murind (1402) a urmat timp de 11
mai multi bani i alte multe daruri, precum
ani mai multe lupte i in cele din urmh,

fiul shu Mahomet I se urch pe tronul sul-
se cuvine unui domn, 1-a expediat cu o

gardh de 4000 chlAreti care cetatea Nico-
tanilor la 1413. Cam In acest timp, un pole, unde 11 invith sA-1 atepte. Indath dup
Mustafa s'a dat de fiu a lui Baiazet ; s'a aceea, sultanul, adunnduli oastea, s'a inprezentat insotit de 300 Turci la Mircea, care
dreptat spre Nicopole. Ajungnd aci, ar-
avnd o tail mare 3) li ddu o armath. Gu-
mata sa n'a putut trece Dunhrea din cauza eh

tArmul stng era ocupat de armata lui Vlad.
Sultanul se adresh enicerilor : Dragii mei
mieluei ( 1), ce este al meu este 0 al vostru,
mai cu seamh tezaurele ; aa deci puneti-m6
vernatorul Nicopolei, Guineid 11 sustinu. Mahornet veni contra lor, cu mari forte
Mtu.
Mustafa 0 Guineid au fugit la Salonic, unde

Demetriu Lascaris le-a dat adhpost i protectie-. Mahomet Ii ceru, Irish Lascaris a refuzat
sh-i predea MI% ordinul Imphratului din

Constantinopole. Mahomet, pe care autorii
turci 11 numesc: Noe musultnan care a scApat
la cale, tiu ch dela voi atrna ca sh strbateti, la malul opus, contra dumanului .
Enicerii au rhspuns: Fericite stApAne 1 poruncete sh se preghteasch luntrele, cAci In
pivotul imperiului amenintat de potopul aceasth noapte noi voim s ne punem In

thtarilor, a incheiat cu acesta un tratat, a-i cumphnh vietile, trecnd DunArea . Sultine in buna paz, la Lemnos 0 el le plhti tanul le-a pus la dispozitie 70 luntre potrivite i alte lucruri de trebuinth precum i
intretinerea anual cu 900.000 aspri 4).
In anul 1436 Amurat venind la Nicopole,
Gheorghe Brancovici, despotul SArbilor 5) i
Dracula domnul Munteniei, II inampinarh,

s'a pus la dispozitia lui i cu totii au intrat
in Ungaria 8) ; aci n'au Mcut mare treabA,
1) Durdent, Beauts de l'Histoire de la Turquie.
Paris, 1816, pag. 134-138.
2) Baiazet avea o armata de 120.000 turd i sdrbi
sub Lazdr iar Timur 840.000 mongoli, 32 elefanti
indient si 2 regimente trupe Imbrcate in zale de
fier.
3) Chalcocondilas, pag. 77: e Tara munteneascd
se intindea din Transilvania pnd la Marea Neagr,
in dreapta avnd Dundrea pn la tarmul

iar in stnga Moldova (Xenopol TI, pag. 111),
lsnd numai Cetatea Alba, care era in afard stdpAnirei ei (Ibid.).
4) Bolint. in Mircea, pag. 104-105; J. de Hammer, op. cit., pag. 168.

5) Vezi Silistra.
') Sincai, pag. 304.
tunuri mici, mijlocii i mari. Cnd s'a Inoptat

s'au aezat in, luntre i MsAndu-se in scursul
fluvului, au debarcat pe malul opus ceva mai
sus de tabdra domnului. Acolo asezAnd im-
prejur tunurile, s'au Inconjurat cu un

pentru a nu fi suparati de cAlhrime ; apoi intorcndu-se inapoi la malul drept, au transportat pe ceilalti eniceri. Cnd toath pedes-
trimea a fost trecutA, s'au Incolon at 0 s'au

pus in micare incet Inainte, chtre armata lui
Vlad. Oprindu-se, au instalat tunurile ; insh
pAnA a ajunge la aceasta, romnii au masa1) Heliade, pag. 145.
2) Turcii Il numeau Kazikli Woevoda; (AI.
C..
Ipsil.) dela Kazik, teapd; acest nume a rdmas lit

limba noastr in marina' i inseamnd prig de care,
btut in pdmnt, se leagd parmele ; sau Dracul-oglu,
fiul Dracului ba chiar i Kapaluk, acel ce face tepi.
3) Vezi Braila.
14*
211
www.digibuc.ro
crat ca la 300 eniceri. Sultanul privea btlia

de pe Ormul opus i i se sfia inima c nu-i
aezminte, fiului s'an Theodosie. Acesta
avnd abia etatea de 7 ani, a fost pus sub

putea ajuta. Prin intrebuintarea a 120 tu- tutela fratelui lui Neagoe, Preda. Boierii,
nuri mici, ei au respins armata lui Vlad i nemultumiti s aib in capul lor un copil,
apoi s'au oprit A' se asigure. Dupa aceasta au instalat domn pe Radu al VI-lea ; acesta
sultanul a trecut Azapii (oaste pedestr, cam
ca drabantii cretinilor). Vlad vznd eh' nu
le poate opri trecerea, s'a retras. Sultanul a
trecut i el Dunrea i a dat enicerilor 30.000
zloti spre a-i imprti. Turcii au inaintat cu

fricA, intrindu-se in timpul noptii cu an-
turi. Intr'o noapte, Romnii i-a atacat cu

mare iuteal i au omorit aproape 100.000
din ei ( ?) ; cci, Turcii goniti de Romni, dnd
peste eniceri, acetia li respingeau i-i omorau
pentru a nu se pierde din cauza lor. Cteva

sute de Romni, prini, au fost despicai din
ordinul lui Mahon:wt. Romnii, mai trziu,
au prsit pe Vlad i Radu, fratele &du, care
se afla In lagrul turc, a fost instalat clomp 1).
mergnd contra lui Preda, la Targul-Vestei,

41. bate i-I omoar. Theodosie seal:4, cu fuga,
la Constantinopole, unde i moare. Beiul

Nicopolei, Meemet, un pretins romn turcit1),
prietenul lui Preda i Theodosie, intr. In

tara. Bate. pe Radu al VI-lea il prinde, 11
duce la Nicopole, unde-i taie capul 2), printr'un boier, Bnic, vr primar a lui Preda
.1 cere domnia trei pentru sine. Logorgul
conform tratatelor
pe lng4 Poart, anung pe boeri, cari au
Stoica, trimisul fdrei
inltat domn pe Radu dela Afumati. Acesta,

curt tara de oamenii lui Meemet i-1 bate
in dou rnduri: la Lumbavi i la Cljani ;
a treia oara este batut i el ; fuge in Transil-
La 1444 otirile ungare i polone s'au vania, vine cu ajutor i bate pe Meemet la
adunat din toate prtile la Nicopole i cu Girumali ; apoi, merge singur la Constantimare sgomot, declaratii, jurminte i cu nopole, unde Turcii 11 arunc in inchisoare.
preparatii i mai mari, abia s'au completat Therea lui Radu al VI-lea, trimiterea de
la 40.000 2) oameni.
La 1.480 o cium5." groasnic6 3) bntuia
Meemet, a lui Theodosie la Constantinopole,
moartea sa subit (nu fr bnuial), ati-
toat tara Brsei. In acest limp stefan tudinea paei dela Nicopole in
afacerile
Bathori intr in Tara MunteneascA, ca BA

bat Nicopolul. Dar isprvile sale au rmas
larei, probeaza pan la evident, intentiunea
ca &A se deprteze de cium6).

La 1502 romnul Iosif sau Iosa, Comitele
Temianei, a trecut Dunrea i impreun5. cu
S. Georgio, voevodul Transilvaniei, cuceresc
Nicopole, prind i ucid garnizoana turceasc.
La 1521 la moartea lui Neagoe, domn al
evenimentele de cari vorbirm, erau aproape
Portii de a profita de disputele, neigelegenecunoscute (se vede ea' nu au fost prea rile i luptele 1ntre munteni i 8'6 transforme
insemnate sau c expeditia a avut ca scop Ora in paalc. Inrauririle lui- Meemet, in
Munteniei, tronul Ord se cuvenea dup5.

1) Dupa relatiunile srbului Constantin Mihalovici (adevratul nume se spune a fi Mihail Constantinovici), din Ostrovitza, mahometan si enicer, sub
Mahomet al II-lea ; a servit apoi sub Ion Corvin.
Scrise Intro 1490 i 1516; scrierea sa primitivk spun
I. i H. Jirecek, a fost In limba polonk publicate
In Arhiva Istorica a Romniei. Vol. II, pag. 10-11.
2) Heliade, pag. 146.
1) Analele bisericei din Braov (ad. h. an).
de a cuna r-uina trei, din cauza nesocotitei dezbinri a celor mari. Leclie totdeauna
bunl Boierii au refuzat formal pe Meemet de
domn i. au ales pe Prvu, Banul Craiovei.

Un trimis al sultanului ii aduce insemnele
domniei i este primit cu mare pomp; in
momentul lus de a pune domnului cuca

pe cap, 11 izbete, cu buzduganul, aa de
tare in cap, c il d grmad. Turcii,
ce 1nconjur pe trimis, Incep s asasineze boierii din far, apoi incalec i fug
cu totii la Giurgiu
(1522).
Poarta nu-
1) MArescu-Heliade, op. cit., pag. 174.
2) Heliade, op. cit., pag. 178.
212
www.digibuc.ro
mete din nou domn pe Radu dela Alamari 1).
La 1538 Suleiman, face un pod la Nicopoli
cu sine pornind din Bucurevti, mai strangnd pe lng6 dnsul i pe toti ostaii romni i bulgari ce i-a IntAlnit in cale precum
i voete s' treaa armata sa de 150.000 i pe o seam de paznici din volintiri, trece
c616reti. Domnul Munteniei se opune cu Dunrea, in ziva mare, lng6 Nicopole, pe
35.000 calreti ; atunci Turcii fac un pod vase, in vederea otilor turceti, adunate
mai sus i tree cu armata. Romnii, au fugit
in munti unde se unesc cu trupele lui Za-
acolo pentru ocrotirea constructiei vaselor,

neceasre podului ce se pregRea s fie intins
polia
(Theodor Spandugnino .
Iorga,
peste fluviu. Cum au trecut ai notri, au
pag. 13, I).

La 1.546 Radu Paisie, alugr, gonit de
inamicii ei i armata ungar, fuge la Ni-
dat indat nval asupra Turcilor, li bat, li

pun pe goan vi-i silesc s caute scparea in
dosul anturilor, inchizAndu-se in tabra ce
copole ; dup dou luni, se intoarce cu Turcii
era aezat lng6 14111 Osma

ce isvorete
din Balcani i se varsh in Dunre aproape de
Nicopole
i 14110 care erau ingrmdite,
N.
din aceast cetate, bate la Fntna Tiganului, in Dmbovita, pe Laiot, ce se instalase domn i dup o domnie de cinci
ani a fost exilat de Poart, in Egipt, unde
i muri 2).
La 1573 Nicopoli, a dat garnizoana sa

(20.000 turci) in ajutorul a 40.000 Munteni,
pentru a sustine urcarea lui, Petru Schiopul
pe tronul Moldovei, in locul lui Ioan Vod
cel Cumplit ; toti stint btirti la Jilite i au
fugit.
In Aprflie 1591 Mihnea (Migno, la italienii
epocei) fostul domn al Munteniei, obtinnd
dela Turci sangiacul Nicopolei, acuz de

inelciune pe Banul (Craiovei) i de autor
al depunerei sale 8).
La inceputul lui Iunie 1595 pe cnd vizirul
Ferhat, fcea la Rusciuk preparative de

trecerea Dunrii, concentrAnduli fortele,
Mihai, cu un corp de oaste, alatuit din roMini, ardeleni i cazaci, primete s intni-
pine pe Ttari
cari conform ordinelor
Portii invadaser Romnia,
4 le (14 o sabie,
silete s se inapoieze imediat. Indat

dupii aceea Mihai impreura cu 60 clreti
ardeleni din unitatea lui Albert Kiraly, sub
comanda lui Gaspar Fdsi, cu o ceat de
clreti i pedestrai romni, pe care-i luase
i-i
1) *incai, op. cit., pag. 146 sqq.

2) 1. Heliade Radulescu, op. cit., pag. 187.
8) Scrisoarea judecgtorului venetian Gerol Lipomano din Constantinopol, atre Senat. (Doc. Venetian Nr. 182 din colectiunea C. Esarcu).
la un loc, ca la 1000 de luntre, cu toate cele

necesare pentru facerea podului. Numrul
Romnilor, se spune, se urea la 5000, In

vreme ce Turcii intreceau 12.000. Btlia
aceasta urm la 10 Iunie ; romnii au luat
tabra cu asalt, au robit i trecut sub ascutiul sbiei pe multi Turci, ca la 500; dup
altii, 1600 Turci au czut morti. Despre pa
nu se tie dac a scpat sau a rinas mort.
Toate luntrele au fost mistuite yrin foc,

afar de vreo zece ce erau aezate mai departe i de cari nu s'au putut apropia (probabil sub tunurile intrirei). Ele au servit
in urin, la ai notri spre a trece dincolo de
fluviu alimentele gsite acolo. Un turc distins,
ce purta grij de aceste lucrri ale podului,

zise ctre Fdsi: t( Dae oastea voastra ar
fi luat astzi prea puternicului padiah
patru cetati, n'ar fi fost nenorocirea mai
mare pentru el ca paguba cauzatA de arderea
acestor luntri . Romnii au luat, in aceast
izbAnd, vase steaguri i dou tunuri-fal-
conete ce Turcii catigaser, in anul precedent, sub Raab, dela otile impilteti ;
Mihai le trimise lui Bathori, impreun cu
asesprezece tunuri i multe pale, hangere
i alte arme, bogat impodobite, luate acolo
de ostaqii sAi.
Ei au mai gsit mult pulbere, munitii

i instrumente de fier ; dar pe acestea, neputndu-le duce cu dnii, le-a aruncat in
213
www.digibuc.ro
apa. Invingatorii au petrecut noaptea In

Tot cu aceasta ocazie mai bate Vidinul,
acel loc i in ziva urmatoare, 11 Iunie, Cladoira OM la Zarideal (probabil, Zaicar) 1).
apropiindu-se de Nicopole, au scos pe duman din interior, au cuprins oraful, 1-a stricat i I-a incendiat. Nemultumindu-se cu
atta izbnda i inflacarati de norocul ce-i
favoriza, ei s'au aruncat chiar asupra ceteitii
Se mai spune ca Mihai, cu aceasta ocazie,

a luat Plevna 2).
In _Septemvrie 1599 Mihai, dupa ce luase
i arsese Turnul, trecu Dui-area i a batut

pe paa Vidinului ce-i ieise Inainte, apoi
i izbutesc sa faca lnga poarta cea mica, inconjura Nicopolul.

La 10 Septemvrie 1.599 ii dal:1u asalt
o spartura ct poate trece doi oameni. Dar
cei dinauntru au inceput sa trag cu tunu- dar n'a reuit sa-1 ia, apoi temndu-se de
rile i armele lor i ai notri vaznd ea' Sultanul, ce se lntorcea din Ungaria, facu
au pierdut avreo 50 oameni au lsat cetatea pace cu paa primind daruri 3).
Cum am vzut, In timpul lui Mihai, Roi trecnd Durarea, s'au inapoiat In tara,
mnii au avut destule lupte in jurul acestui
veseli de norocoasa lor expeditie 1).
In toamna anului 1595, dup faimoasa ora.
Nicopoli, a dat IVIunteniei o doamna, in
batlie dela Calugreni, Mihai trimite contra
Nicopolei pe Hatmanul Udrea (Adrian), persoana sotiei lui Cantacuzino, fata sat.Acesta bate pe Hafiz-Paa, ce-I Intmpina, bului Ghenea, negustor de abale 4).
Din o dare de seama asupra Valachiei,
ii impratie otirea i asediaz cetatea. Mihai
trimis
Imparatului, la 1 Octombrie 1608,
II ajunge i ambele armate au asaltat cetatea,
generalul Veterani crede ca. cetatea Nicolund-o 2).
La 12 Noemvrie 1596 Mihai a trecut Du- polei este cheia Valachiei 5).
Catre 1612 Olandezii au &bandit dela
narea, cu 12.000) ostai, distruge oraful NiTurci
primele capitulatiuni comerciale sicopolei, taie pe Turcii dinteinsul i cnd era
sh bata i cetatea, sangiacul (prefectul) 11 milare cu ale Frantei f Angliei.. Cu aceasta
onoreaz, cu multe daruri i-1 roaga s faca ocazie ei au introdus Intrebuintarea tutupace. Mihai, care auzise ca sosete grosul nului care Impreuna cu opiul i vinul, cornarmatei otomane, care se Intorcea, cu sul- puneau dupa. ideea Turcilor profani cele 4
tanul dela luarea Agriei (Agram), primete elemente ale deliciului, cele 4 perne ale sodarurile i lund aerul de a ceda, se de- falei placerei pe cnd ulemalele i muftii le
nurneau: cele 4 coloane ale cortului volupprteaza.
La 1598 Mihai, care gatise mai dinainte Valli sau cei 4 minitri ai diavolului 5).
1500 luntre, trece Dunrea i ataca. Nicopole.
La 1689 Nicopolul era ocupat de Contele
Pe platoul dela estul oraului, bate pe paii

Hafiz-Achmet i Karaman ; cel dinti scapa
Tkly, competitor, sustinut de Turci, la

tronul Transilvaniei In contra Imparatului
Leopold, care se declarase succesoru/ lui
iar cel de al doilea cade in lupt. Dup

batalie a inconjurat cetatea, o bate trei zile,
a stricat-o, apoi, sfrind praful de pupa,
pleac de acolo ; jefuete tot teritoriul 'Ana
in Balcani, cale de zece zile i Incarcat de
prazi, de vite, de Bulgari i de Srbi, se

intoarse i le aeza In tara.
I) N. Blcescu, Istoria Romdnilor sub Mihai Vocld
Viteazul, pag. 97, 98 si
99.
2) Idem.
3) Valther, In Vita Michaelis, pag. 252.
3) Anonimul ungur dela Hevenesi (cit, de *incai,

Vol. II, pag. 270).
9 Blcescu, op. cit.
3) Istoria Tarsi Romdnqti In-Mag. Isl., Vol. IV,
pag. 270.
Aceast campanie poate este (probabil din cauza
asemnrii) acea raportat de *incai In 1596
4) Radu Greceanu Cap. V.
3) Columna lui Traian, anul al IV-lea (1873),
Nr. 10, pag. 197.
9 AI. Comn. Ipsil., op. cit., pag. 447.
214
www.digibuc.ro
Mihail Apafi, mort 1) frA copii. El a primit

ordine, dela Poart, ca ImpreunA cu Cerchez-
Ceapan-Oglu (fiul tigrului), apartinnd uneia

din cele dint:Ai familii ale Asiei. Acest ef
Achmet-Pap, seraschierul, cu oaste turceasc 0 cu Ghazi-Gherei sultanul cu tAtarii
era In capul a 12.000 cavaleri, sositi de

curnd din Asia. El trimisese generalului
0 cu alti ctiva pai, ca s vie prin Muntenia, Langeron un sac plin cu tutun 0 un cartel
sa treacA 1n Ardeal pe unde ar socoti mai In care-i anunta c5. Ii va goni din Prinbine. 0 invitare in acest sans primi 0 domnul cipate. Generalul rspunse dnd asalt forConstantin Brncoveanu. Toate aceste ar- tului Kaleh. Acest fort era inchis, prin turmate au trecut Dun Area la Nicopole. Bean- nuri 0 pnturi umplute cu ap ; dar aceste
coveanu le iei Inainte 0-0 pregAti 0 el anturi fiind atunci Inghetate, el a fost luat
fortele pentru a le uni cu ei. La aceste In ziva de 25 Ianuarie, In cteva ore. Turcii
armate s'a mai unit i oarda tAtArease. a au pierdut aci 250 morti, 350 prizonieri,
Sultanului Ka lga. Cu toti au trecut In Transilvania prin o veche trecdtoare necunoscut,
din muntii cei lnalti ai Munteniei. Au btut
pe nemti, au prins pe Heissler, generalul lor,
au masacrat ca la 4000 din ei 0 au Incoronat
pe Tkly, rege al Transilvaniei ; dar sosirea
unei mari armate germane, i-a obligat s5. se
retragA cu tosi In Muntenia. Aci au aeptat
32 tunuri i 5 drapele. Printre prizonieri se
gAsea Ibrahim-Pap, comandantul-cap cu

60 ofiteri 1).
La 1.8 Februarle 1829 un detapment de

voluntari din al 9-lea de vnAtori, traversAnd
Dun Area,
surprins flotila turceasc nu
departe de Nicopoli ; a ars 29 bastimente,
deciziile Portii, care trimise pe Tkly la
a luat un fort inamic aruncndu-i tunurile

In ap. Acest succes nu-i cost:6 dect doi
Vidin, cu toat plcerea ce o avea de a
oameni 2).
ierna In Bucureti.
Cu Incetul, Nicopole deveni un mare
centru militar, dei de la aceast epocA
pAnA la Inceputul acestui secol nu s'a mai
vorbit nimic de el.
La 18 Ianuarie 0 6 Februarie 1854 Turcii

au Incercat sA treacA Dundrea, la Nicopole,
dar au fost respini. In Martie InsA, trupele
ruseti retrAgndu-se Inapoia Oltului 0 astf el
ei nemai Intmpinnd obstacole, tree Du-
Miercuri 31 Mai 1738 Care orele 3 0 nrea 0 ocup Craiova 0 Romnia micA,
jumAtate, a fost un cutremur Inspimnttor
In -4impul ultimului rzboi, garnizoana
la Bucureti 0 In tot lungul Dunrii. El
Nicopolei a fost IntArit la timp prin o
s'a repetat mai multe zile, dar intensitatea
divizie detapt din corpul de Rusciuk, dar

nu s'a fAcut nimic pentru a desvolta fortifi-
n'a mai fost aceeai. A adus mari nenorociri.
Multe din cetAti au avut zidurile surpate.

La Nicopole 4 moschei au fost distruse.
In Ungaria, Muntenia 0 la Iai dezastrele
au fost lngrozitoare 2).
In Mai 1810 Ruqii Incercnd sa treacA

Dunrea lng6 Nicopoli simt respini.
catiile In mod rational, cauz pentru care

cetatea n'a opus Ruilor cleat o slab rezistenf, divizia ffind imobilizat prin desele
bombardamente ale Ruilor.
Hasan Hairi Pap comanda fortele turceti 0 Achmed-Pap era guvernatorul ce-
Cu toat importanta sa strategic, forti- tAtii.

Bombardarea a Inceput in seara de 13 Iulie
ficatiile acestui ora au fost abandonate la
1877.
Generalul Kriidner, care plecase din
1.811 0 ele cu Incetul au ajuns In cea mai
Sitov cu douA divizii, din al IX-lea corp,
rea stare.
In iarna anului 1828-1829 Ruii au luat
9 Colonel Baron de Moltke op. cit. pag. 237
capul de pod al Nicopolei, unde se 0:sea
2) Histoire de Turquie 1856, pag. 44, col. II.
9 Dapontes, op. cit., 103.
238. Vol. I.
9 Colonel Baron de Moltke, op. cit., pag. 238,
Vol. I.
215
www.digibuc.ro
11 1nvesti la 14 Julie ; patru baterii, compuse

din piese de calibru mare, au deschis foc viu
contra lucfrilor incintei, deja destul de tare
sf5r6mate prin bombele trimise, de pe malul
stng, de atre bateriile ruse din Flmnda

Tomne din Islaz.
Duelul de artilerie, inceput in seara de
13 Iu lie 0 la care aspundea 13 baterii turceti, a continuat in zilele de 15 0 16.
In ziva de 14, o Incercare fusese fcut6
pentru a trece fIuviul ; plute au fost puse
Trofeele au fost : 6 drapele, mai mult de

100 piese de artilerie, de campanie i asediu,
un mare numAr de arme 0 2 monitoare.

Generalul Kradner felicit pe generalul Manu
artileria sa de partea luat la succesul

operatiunilor imperiale 1).
In ziva capitulrii, spune Kanitz, dup

care imprumut6m ceiace urmeaz, Nicopoli
semAna unei mari grimezi de sfrmlituri.
In toate prile, arme sfArmate i muni-
tiuni zceau alturi cu obiectele, de tot
pe apa. Trupele erau concentrate 14110 Flmnda ; dar Turcii deschiznd un foc violent
asupra acestui punct, au sfrmat otirile concentrate pe un spatiu ala de mic 0 a trebuit
sa se renunte la operatie. S'a mascat eecul
felul, pe cari nenorocitii locuitori nu le-a

putut salva. Generalul Kriidner permise la
5000 Turci, cari erau fr azil, sa se mute
In citadel sau s." se retrag6 unde le va
arandu-se orapil Nicopoli, care era construit In un fund, Intre dou maluri 1).
mai mare parte a preferat s se indrepte

atre Vidin 0 Sofia.
Se crede c' In noaptea de 15 Iulie, Turcii

se preparau s abandoneze cetatea i ss se
Indrepte spre Vidin, cnd, aproape de ziu,
baterle dela Islaz, zgrindu-le micarile,
Incendiul sau bombardamentul a distrus

opt moschee, sinagoga, coala tura, coala
israelit, cea mai mare parte din foburgurile
turce i cartierul ovreesc. Cam 400 case
turceti foarte pfdpdite, 120 bulgare 0 5
locuinte ovreeti, mai ramh'sesera In pi-
au deschis asupra kr un foc violent 0 fortndu-i astfel s reintre In cetate. A doua zi

bateriile erau gata a reincepe focul, and
generalul Manu primi tirea c cetatea s'a
predat Ruilor, fth conditiuni 2).
conveni mai bine. Multi au Minas ; dar cea
cioare.
Cand, dup6 ateva eecuri, Ruii au fost
nevoiti s intAreasa armata kr din fata
Din partea Ruilor, Mara oraului era
Plevnei, garnizoana lor a fost Inlocuit cu

parte din armata rom&na, care, de altfel
In dimineata zilei de 15, Krdner a Incercat a contribuit 0 ea indestul, cu artileria_ sa,
asaltul contra ramparturilor de pmnt i la capitularea orasului i pentru care mai
asupra citadelei, situat la vest ; Turc au multi ofiteri au primit multumiri aldureuit la 1nceput s-i resping6 dar and roase i recompensati. Romnii au avut
proiectilele inamice au incendiat violent mai tot timpul fzboiului garnizoana in ea.
oraul i dou depozite cu pulbere au ex- Generalul Stollpin a fost numit guverastfel comentat:
plodat, fortul sud-vest a fost luat. Ruii campal% In pozitiile ocupate, aproape de ora,
care ardea In diferite locuri. Mid, la 16 Julie,
nator, ajutat de un Colonel din artileria
ei preparau cel din urra asalt, drapelul alb

a lost desfurat pe parapete. 4000 turci,
a predat cetatea unei garnizoane ruse 0

and pacea a fost cu totul restabilit, fa-
avnd In capul kr doi pai, au predat armele.

Ruii au pierdut 1.5 ofiteri 0 cam 1300 oa-
miliile turce au revenit, incetul cu incetul,

s reclame casele, grclinele, ampurile kr,
pierderile Turcilor nu erau cu mult

mai mari.
etc.
meni ;
Arnde Le Faure, Histoire de la Guerre d'Orient.
9 P. St. Vassiliou.
ronan.
La terminarea ostilittilor, armata romn
Ulterior Nicopoli Ii relua cu mare
greutate vechea sa important 2).

9 P. St. Vassilliou op. cit.
2) F. Kanitz, op. cit., pag. 224-225.
21.6
www.digibuc.ro
5. OLTI
guri de ap la tribord, a trebuit 0 ea s re-
Generalul-major rus Leonoff, care comanda la Olti, aproape de Flmnda, observ
nunte la actiune 1).
in dimineata zilei de 23 Iunie 1877 c un
Aceast lupt, foarte extraordinara nu

durase mai putin de o orb'. 2).
monitor turc se deplasa din Nicopoli pentru

a descinde fluviul. Indatd, el a dat torpiloa-
BELEM.
relor sale ordinul de a se ambusca dui:a

Belina nu are alt important dept ca
un ostrov i s. astepte aci trecerea navei aci se crede s fi fost in antichitate Microinamice. In numarul ambarcatiunilor de Bizantiul (?) 8).
serviciu 2), astfel comandate, se gseau qutka,
pus sub comanda Aspirantului Niloff
Minas) comandat de sublocotenentul
6. ZIMIVICEA.
Geograful alexandrin Ptolomeu o numeste
Arens.
Ealiwa. Ea era asezat pe meridianul de
Cand monitorul a voit BA tree* aceste

brci &au precipitat cu scondrul
pentru a-1 lovi In curmezis.
Din fericire, pentru ea, aceast nav era
pregtit pentru lupt. La primele incercari ale atacului, ea ls s cad plasele
mijloc al Istrianei (Tara Romneasc) 4).
destinate protectiei operelor sale vii ImpingAnd in afara flancurilor sale, lungi scondri
cu torpile. Ea deschise, In acelasi timp,
asupra asediatorului, un foc viu de arme

si mitralii.
Atunci s'a desfsurat peripetiile unei lupte
inspimanatoare, angajat intre un bastiment mare si cteva brci mici. Nava opunea
mine, minelor asediatorului i manevra,
pentru a se debarasa de adversarii si In

felul leului aprndu-se contra soarecilor .
Ea evita abordagele cu ajutorul miscrilor
sale repezi ; punea la fiecare moment, in
neputint periculoii si inamici, fie stop n d,
fie punnd mafina inainte sau
Mina, care atacase cea dinti, a fost

foarte gray avariat i, prin urrnare, obligate*.
s se retragg. yS'utka, ating de un proiectil

amenintat se.' se scufunde din cauza unei
1) De Sarrepont, op. a se citi pag. 218.
9 Nu aunt de parere asupra numarului alupelor
cu torpile cari au fost chemate s ia parte la operatiune. Sleeman (ofiter englez In serviciul turcilor,
In timpul razboiului), vorbe0e de patru barci ;

Marskoi-Sbornik nu arata cleat trei ; comandantul
Chardouneau (francez) nu mentioneaz5. decit pe
sSutka i Mina.
3) In ruse0e
In sus de acest pullet se afla pe rpa

Dunrii (1845) o cetate de pmnt, avand o
figur ptrata ; ea era lung de circa 200 si
lat. de 150 pasi, inconjurat de 2 imense
profunde santuri 0 de trei prti de un

1) Aspirantul Niloff primi, ca recompensa pentru
bravura sa, crucea Sf. Gheorghe cl. IV-a; sublocotenentul Arens a fost decorat cu insemnele Meritului militar.
1) Sleeman spune: a cloud ore i. El afirma: Coman-
dantul monitorului era turc, pe and Ruii sustin

s fi recunoscut un englez. Acesta era, zic ei, un
om Malt, cu o barba blonda, divizata In mijloc, In
dou parti distincte, stand nemi.rat In picioare

cu EnAinele In buzunare. Acest orn nu Inceta de
a evita alupele cu mine ; el tia sa ia ofensiva i
sa le manevreze In scop de a le strivi. Unii din ofiterii
ru0, trase, la o distanta de cel mult 12 metri, trei

lovituri de revolver asupra cpitanului monitorului,
care, scoase facet o mama din buzunarul su 0

ridica apca, se Inclina
rein& gray imobilitatea.
In fine comandantul a fost ranit... o i bastimentul
sau infra la Nicopoli.

$) Aceasta afirmare trebuie primita cu mare precautiune. In curtea splendidei biserice catolice se
mai vedeau Encd urme numeroase, ale timpurilor cla-
sice, cari abundau aci ca i In tot satul. Cte pietre

antice disparute In temelia i zidul acestei dal:1M?
Capitele, coloane de marmord, sodi, pietre votive
0erse, erau oarecand imprA0iate in curtea preo-
tului parohiei. Tarmul Dunarii pastreaza Inc o

importanta fractiune a bastioanelor romane 0 a zidului de sustinere, admirabil cimentat, care protejeaa. malul Belina ; Intr'un cuvant era un_ panct
destul de recomandabil arheologior. (Kanitz, pag.
221 ed. fr.).
4) Laonic Chalcochondila.
217
www.digibuc.ro
indoit val. La o sptur fcut de trani

au gsit mai multe pietre rupte 0 bucti
de vase. Locuitorii au spus c s'ar fi aflat
acolo 0 urme de cenu6 0 diverse alte vase
de pmnt. De bun seam, zice Laurian,
ca aci era : Contra-Dinum sau Quinto-Dinum,
cum Ilnume0e Procopiu 0 putem presupune
cu probabilitate c 0 numele Zimnicea nu

este altul dect Dimnicea. Tocilescu atribuie
cettii o origin pre-romand 1).
Moesia 0 nordul Greciei i de aceea Romanii
au construit, pe trmul clrept al fluviului,
intre Vidin 0 Silistra, qapte mari cetti,

corespunznd celor 7 defileuri, astfel c fiecare defileu al Balcanului era inchis la nord
prin o mare cetate pe Dunre. Multe cetti
au datorat existeata lor acestui principiu
de intriri. (Hist. d'Attila, I, pag. 240).
Era un timp cnd aceast cetate purta

numele de Novomont; pe timpul Romanilor,
La 1792 0 1828 aci au urmat btlii In secolul al II-lea 0 III-lea a fost sediul
insemnate Intre Ru0 0 Turci.
In rzboiul 1877-78 armata rush' pentru
a ajunge in inima Turciei avea s treac
cloud obstacole: Dunrea 0 Balcanii. Turcii
au neglijat s' protejeze prin capete de poduri,
cettile situate pe Dunre intre Vidin 0

Marea Neagr ; aceasta a fost o grefalii care
a ufurat in mod sigur trecerea Dundrii.
Statul major rusesc decisese s se treac

Balcanii pe la ipka. Alegerea acestui punct
trebuia natural sa exercite o mare influent
asupra determinrei locului unde s'ar trece
Dunrea.
S'a ales itovul, ca punct al Dunrii

cel mai aproape de ipka 2).
legiunei I. Italica 1), In parte 2),
aceast
legiune venise din Moesia, Inch' de pe timpul
lui Vespasian 3) ;
cealalt parte, a acestei
legiuni, stationa la Troesmis (Iglita de azi) 4)
0 plecase dela Novae in timpul lui Deochtian.
Inainte de Justinian fusese cetate In-
semnat In scripte cu un turn, adic cu

totul secundar.
La Novae Gotii au trecut pentru prima

oar Dull:Area pe la jumtatea secolului al
III-lea (238 sau 250) sub regele kr Cniva 0
au distrus Moesia (Bouillet). Dupd moartea
lui Attila, s'a vzut sosind in aceast localitate o considerabil emigratiune, condus
de fratii consangeni ai lui Hernakh, Emned-
zar 0 Uzindur. Ei au ocupat trmurile

7, ,S.1.35TOV.
Lift0Otil sau SviVov, numit de scriitorii

moderni bulgari Svygtov, trece drept unul
din oraele cornerciale cele mai active din
Dunrea de jos. Vechi zidiri romane se gseau
fried In viile dela Steklen (Staklen) la estul
Utului 0 Oescului devenind vecini Navelor

0 Nicopolei (id. ibid. 250).
In anul 487 5) Teodoric, regele Gotilor,
prsi aceast cetate, ce o locui In timpul
ederii sale in Moesia 0 a mers, arznd i
pustiind, pn la Melentiade ; de acolo apoi,
s'a Inapoiat iard0 la Novae.
mahalalelor sale 0 comparatia diferitelor

itinerare fac sd se recunoasc de sigur In
Orapl devastat de barbari, a fost reaceste resturi antice, ceea ce mai rmne construit de Justinian cu atta splendoare,
din vechea colonie romara Novae sau No- c nu MIA drept i se zicea celate 6).
vensis Moesiae civitas.
Aceasta a fost una din principalele cetti

romane din Bulgaria, cari au fost aezate pe
ratiunea c Emul (Balcanul) care se intinde
paralel cu Dunrea, era tiat (ca 0 acum)
prin 7 defileuri cari serveau de trecere intre
1) Dacia inainte de romani.
2) La guerre d'Orient par un Tacticien, Paris I,
Dumaine.
Unii pretind (citati de Laurian, btrnul),

c numele &du ar veni dela vorba german
Fischhoff ; este posibil, dar se pare mai mult
1) Dicjionarele lui Hofmann i Bruzen.
3) Tacit Hist., III, 14.

4) M. Zaharescu, op. cit., pag. 262.
5) Amian Marcelinul.
') *incai Vol. I, pag. 108.
218
www.digibuc.ro
sd. vind dela Sixto-Dinum, ce s'ar putea

admite eh' a existat, de vreme ce e sigur ch
a existat si un Quinto-Dinum.
In timpul lui Mircea, acest oras a fost foarte
tare; dar, in o fericith campanie, Baiazet

1-a ocupat, impreund cu Vidinul si aceasth
ocupatie a fost recunoscut prin actul de

vasalitate din 1391 1). Turcii la inceput,
n reduse In rndul satelor mizerabile.
In Decemvrie 1.593 Mihai a trimis 2) pe
generalul sdu Albert Kiraly s bath orasul
Ploti, ce era Intre Nicopoiu i. Vrusik (Nicopol si Rusciuk), cale de o zi departe de
ambele orase si neinconjurat cu zid. 3). Kiraly
a ars orasul, a masacrat pe toti locuitorii

sdi, pentruca prea mult au necdjit pe Romni.
La inceputul anului 1595, tot Albert Kiraly, generalul lui Mihai eu o iuteald neauzitd, cu foc si cu fier, prddnd si pustiind
isi roteste fulgernd armele prin toatd Bul-
Austria pdstreazd teritoriul Orsovei vechi.

Cu aceastd ocazie Turcia a fost mult ajutath
de Prusia, cu care incheiase un tratat ofensiv
defensiv, Incd dela inceputul secolului

XVIII. Congresul dela Reichenbach consacra aceast pace, pe baza Statului quo
ante bellum. istovul deveni atunci locul de
reuniune al plenipotentiarilor iar lui Mavrogheni, care se opunea la incheierea unei
pdci defavorabile in raport cu succesele
Turcilor, i s'a -WO, capul, in Iulie 17901
in lagrul turc de lng istov, la Belina,
din ordinul Vizirului.
Cu ocazia acestui tratat, s'a intdrit si
fatala conventie din 1775 prin care Poarta
si
ceda Austriei, Bucovina.
Pe indltimea Ciuca exista, cdtre finele

secolului al XVIII-lea, un cartier fortificat,
care amintea de bulgarii catolici-romani pe
surghiunul ii for-VA sd emigreze In
Ungaria. Traditia spune, cd pe aceasta indl-
cari
garia, .5istov, Cernavodd, Rasgrad, Babadag
time era o bisericd latind. Un tun instalat
si Oblucita. Dupd ce toate aceste orase au

fost trecute prin foc si sabie, el isi intinse
pustiirile phi-a la Marea Neagrd si gurile
Dundrii, ajungnd pnd la Varna ; apoi,
trecnd muntii, a inaintat 'And dincolo
de Adrianopol, apropiindu-se cam la 13
inaintea fortretei (Kaleh) anunta, In timpul

Ramazanului, musulmanior orasului, ora
att de neraddtor asteptatd a apusului

soarelui. Tot in acest loc
se executa si
drept credinciosii condamnati la moarte si
pe cari apoi tot aci ii si ingropa 1).
Devastarea larjaliilor lui Pasvan-Oglu,

Dela al XVI-lea secol, orasul s'a retras, arderea si jefuirea orasului, la 1.810, de
putin cte putin, spre est de Staklen, pnd generalul rus St. Priest, a fortat cea mai
in locul ce-1 ocupd astdzi si a ajuns la un mare parte din locuitori SA emigreze pe
grad insemnat de prosperitate.
tdrmul romn.
Iatd cum a avut loc devastarea:
Ruinat prin rdzboaie si redus in stare de
Dupd predarea Rusciukului In Septemvrie
sat, el s'a ridicat din nou la Inceputul se1810 Kamensky a trimis pe Contele de St.
colului al XVII-lea.
Priest cu 4 batalioane, 2 regimente de draistov,
Incheerea
La 1791 a avut loc la
unei pdci foarte defavorabild Austriei (cu goni si 3 de Cazaci la istov. In acest timp
toate avantajele dobndite de aceast pu- orasul era unul din cele mai bogate si mai
bine clddite din Bulgaria, pe coastele unor
tere in campania din 1789).
mari indltimi acoperite cu vii si gradini.
leghe de Constantinopole 4) .
1) Hammer, Vol. I, op. cit., pag. 224 de Hurmuzaki Vol. I, op. cit., pag. 263.
2) *incai, op. cit. Vol. II, pag. 251.
6) Acest oras nu putea fi decat *istovul, dupti
Contele St. Priest s'a instalat pe indltimile

cari dominau tot orasul. El bombardd orasul
cteva ore. Nici comandantul, nici locuitorii
datele pozitlei sale.
6) N. Blcescu, op. cit., pag. 63-64.
1) Kanitz, op. cit.

219
www.digibuc.ro
n'au voit s se apere. Intelegerea s'a fcut cu
armistitiu, locuitorii din Constantinopole le
ajutorul unui boier grec orb ce trlia in importase in tail.

Trei zile in urm fluviul a Inceput s se
acest ora de mai mult timp. Oraul s'a
predat la 30 August. S'a gsit in el cantitti desghete. Bulatoff temndu-se de acest
mari de alimente i munitiuni. S'a luat ase
drapele i un mare numr de brci i de
vase mici.
Detaamentul Contelui de St. Priest era
desghet, a ars brcile din itov iar pe locuitorii cari, bazati pe pace, se Intoarsera
acas i-a luat cu sine peste Dunre.
Expeditia Ruilor din 1812 contra ito-
prea slab pentru a pzi itovul la o aa vului a fost o pat pentru memoria lui
mare distant de armat i nu se intelege Kutuzoff, care a ordonat-o, a colonelului
pentru ce Kamensky li &Ouse aa de putini
Keissaroff care a propus-o i a lui Bulatoff
soldati, cnd in acelai timp fratele su care a executat-o.

comanda inutil 12.000 oameni lng B atin
(Boatin), unde se afla.
In adevr cteva zile dup predarea oraului, Bulgarii i btrnul orb au denuntat
un complot indreptat contra garnizoanei de
Cuvntul lui Kutuzoff, armistitiul, stabilirea unui punct de vain la Zimnicea, a fcut
pe Turci s grm" deasa mrfurile kr la

itov. Cu 3 zile inaintea atacului ele au sosit
cativa locuitori turci pe cari ii lsaser in

ora. St. Priest li arest i i-a prezentat
lui Kamensky, care i-a trimis in Rusia ca
din toate prtile.

Jing-Aga, vechi aian din Albin, fusese
trimis BA comande la itov. In Ianuarie el
plec6 sh jefuiasc6 Lovcea i Plevna. La
prizonieri de rzboi.
La un moment lug Kamensky rechemat
pe fratele su care inainta asupra Nicopolei
sub ordinele unui turc Wain, Ahmet.

La itov nu era cleat comercianti.
itov nu se aflau nici 20 oameni armati. Erau
i ordon lui St. Priest s distrug oraul
La 2/14 Aprilie, inaintea zorilor, generalul
i s-1 abandoneze. St. Priest ar fi voit s 5."
Bulatoff intr in itov cu 4 batalioane 'r
fie dispensat de executarea acestui ordin

barbar i inutil, dar era aa de precis i i
s'a dat att de putin timp pentru a-1
cazaci. El nu intmpin nicio rezistent. Locuitorii credeau cil ei vor merge mai departe.
Aceast armat a nvlit asupra locui-
torilor, i-a jefuit, le-a luat toate mrfurile,

maltratndu-i.
efii au fcut avere colosal iar soldatii
ore pentru a transporta unele din efectele
kr de cealalt parte a Dunrii, la Zimnicea vAnznd, au bdut a doua zi tot ce au jefuit.
i au pierdut pe toate celelalte cari au fost Bulatoff trase 3--4 lovituri de tun spre a
executa, incat bietii locuitori cari primiser
i hrniser pe Rui, n'au avut dect cateva
arse cu oraul. Foarte multi din aceti Deno-
arAta c intmpinase rezistent i 06' fusese
rociti au fost cu totul ruinati. In timpul silit s se lupte.

iernei au zidit un ora lng6 Zimnicea, pe
care 1-au numit 4 Noul qiftov.
La 2/1.4 Februarie 1.812 pe and plenipotentiarii discutau la Giurgiu conditiunile
pcii, generalul Bulatoff i colonelul Keissaroff, tree repede Dunrea, care era Inghetat
peste tot i pun patina fr de veste pe

i.tov. Fac prizonieri 800 oameni din ai lui
Guentz Aga care comanda aci, captureaz6
dou tunuri i se fac stpni pe mrfuri de
Kutuzoff a avut neruinarea s propun

nite asemenea banditi pentru recompense.
Lucrul lush' era cunoscut i lumea a fost
att de desgustatd c fiecare din cei ln drept
negau A fi luat parte la acest neruinat jaf.
In rzboiul din 1828 el suferi noi incercri,
dar se ridic, gratie excelentei sale pozilii.

Dup rzboiul turco-rus din 1828--1829,
locuitorii si au fundat, in Romnia, micul
ora al Alexandriei. Btrtinul Laurian a

mai multe milioane, pe cari, bazati pe vizitat pe la 1.845 In acest ora biserica Sf.
220
www.digibuc.ro
Dumitru zidit de Matei Basarab. In acel

timp ea avea duumea de arimizi romane,
locuite de populatii amestecate, circumstang
pe cari se descifra Leg. I. Ital.
secret &Are Balcani, unde domnia elementul
Cu toate acestea, situatia itovului, foarte

favorabil comertului, fi asigur o noua
prosperitate.
itovul a fost primul ora bulgar care a
care trebuia
sh"
fac6 imposibil un mar
bulgar 1).
In anul 1870 acest ora a c4zut prada unui

mare incendiu, care a prefAcut in cenu5., mai
cu searing, marele ir de locuinte de lemn
introdus in coal limba national, pe la dup marginile Dularii.
1833, impreun6 cu limbele slav i. greac.

Trecerea dela i'i,stov (15/27 Iunie 1877 ora
Midhad-Paa concepuse ideea executarii 2 h. 35 m. dimMeata).
unui drum de fier, care ar fi legat itovul
Armata rug ce ocupa Romnia se descu Philipopoli prin Balcani. Prin aceasta, f'dura pe linia Dun'drii cu o linite militaril
de o parte, prin compania austriac6 de navigatie pe DunAre, pe de alta, oraul ar fi

devenit un port de tranzit, a c6rei activitate
comerciala ar fi mers crescnd.
In vara anului 1868 o cohort de insurgerrti bulgari, tare de 1.50 oameni bine
armati, a debarcat, din Romnia, aproape de
itov, sub conducerea lui Hagi Dimitri.
Stindardul, impodobit cu leu i cruce, a trecut colinele Tarovetei ; dar nelinitea ce au
care probeaa ca ea executa micgrile ei

intocmai ca manevrele din timp de pace.
Acesta era un bun augur.
Turcii, din parte-le, determinati la o rezistent pasiv6 absolut, n'au luat nicio
ing.sur spre a-i deranja pe trmul stng.
in represiune ; legiunea uringrit de milildile
destul de serios pentru armata ce luase ofensiva ; punctele Int6rite intre gura Timocului
i Sulina, legate prin : un cordon de trupe i.
o bun cale de comunicatie pietruit, marea
puterea armatei in defensiva ; dar era aceasta
suficient ? Nicidecum. Evenimentele ulte-
Retranati inapoia Dunrii, pe care au constituit frontul lor de operatii, ei au pierdut

cel mai pretios timp in o culpabil inactiune
cAci, observarea adversarului, intermitenta
observat bulgarii a contrastat cu entuziasmul bombardare a oarecari puncte ale trmului
multe din ele neapgrate cutreejunilor legionari. Nimeni nu s'a micat, niciun stang
orn n'a verlit A nareasc6 rndurile, unde se rarea Durarii in toate sensurile de vasele
striga moarte sau libertate. Populatia mu- lor de razboi, fr" niciun obiectiv, etc. par
sulmara insp6imntat, autorittile turceti, mai mult dispozitiuni ale unui joc de copii
prea bine informate, singure s'au mirat, dect serioase pregtiri ale unei armate, fie
pentru a ineca in snge IndrAzneata intre- ea chiar in defensiv.
Durarea, este adev6rat, a fost un obstacol
prindere. Midhad-Paa se ailt nemilostiv
turce i de nizami, a ajuns, luptnd, Ora

in defileurile Iantrei, aproape de Gabrova i
aceste defileuri a fost mormntul insurgentilor.
Mult timp in urna amintirea eroismului

acestei legiuni, a rms inc6 viu la batrni
ca i la tineri, la cretini ca i la turci. In
rioare au probat ca dac4 s'ar fi ocupat qi

infrit cteva puncte pe malul stng sub
toate prtile se ruda curajul lor, musul- protectia flotilei chiurasate, rzboiul, dac6
manii pe fatA, cretinfi in secret. Dar orict nu altfel, s'ar fi prelungit i atunci s'ar fi
de mare le-a fost bravura, se putea reproa profitat, pe Ing6 c s'ar fi transportat
efilor lipsa de prevedere. Ei au ales rAu pe tdrmul stang, de timp spre a forma
terenul de insurectiune. Nu numai locul era
pretutindeni deschis i se preta putin
pentru o lupt de guerillas dar sate intregi
erau ocupate de musulmani sau cel putin
i instrui noi armate, noi forte. Daca Plevna,
ar fi fost la Galati ?...

9 F. Kanitz, op. cit.
221
www.digibuc.ro
Este greu sa se explice foarte multe stranii

fapte cari surprind pe examinatorii i criticii
ai acestui rzboi . .. Dar aceasta

se deprteaza de rezerva ce ne-am impus
in aceasta carte ..
Oricum, Ruii au profitat cu o rara inteligenta de neexplicabilele erori ale inamicilor
lor. A fost un moment in care ei trebuia

s fie multumiti c. Dunarea cu toate ca
prezenta pentru ei un obstacol greu de

abordat, implinind mai toate conditiunile
unei bune aparari pentru inamic s'a gAsit
intre ei i implacabilii lor adversari.
In noaptea de 8-9 Iunie o trecere secundar s'a executat In fata Galatilor, cu care
ocazie punandu-se mana pe inaltimile dela
Bugeak, s'a grabit retragerea Turcilor din
nordul Dobrogei, operatie prin care se garanta legaturile armatei principale cu Rusia.
Pe la 13 Iulie Ruii au concentrat fortele
lor principale pe Vedea, la Alexandria, Roiorii de Vede etc. Mai multe unii de mine,
ancorate in mod secret in diferite puncte ale
fluviului asigurau partea Dunarii in care
urma sa se efectueze trecerea, de redutabilul atac al monitoarelor, cari cu inteligenta
Fled ndoial, extraordinara inundatie a
manevrate, erau suficiente s intarzie tre-
anului 1877, inpenetrabilele noroaie, lacuri

i balti, formate la retragerea apelor, au fost
cerea Dunarii.
Alegerea celor ce dirijau flotila otoman
un adevarat dar a lui Dumnezeu ce corn-
pe Dunare a fost o crima care a inlesnit
pensa in destul erorile diplomatiei care prezentase armatei ruse pe Turci prin nesu-
Ruilor inteun mod sigur trecerea fluviului.

0 linie de mine a fost terminata la 8 Iulie,
la vale de punctul de trecere, la Malul de Jos.
La 12 Iunie o ac'eeai operatie a fost termi-
Numai
ficienta resurselor sale de apArare .
punand la toate aceste avantaje, pe langa

indiferenta Romanilor, trebuie sa adaugm nata la Corabia, la deal de punctul de treca tactul i intelepciunea btranului ef de cere. Imposibilitatea de a scoate din aceasta
stat major al armatei imperiale era un

pretios calmant caracterului foarte bray i
generos dar nerabdator i absolut al comandantului armatei de sud.
Lucrurile au mers ca la parada
Un
Moltke ar fi avut timpul sa imprime i

distribuie public, instructiunile sale fail, ca
prin aceasta s fi compromis cat de putin
cu asemenea inamici rezultatul cam-
regiune a fluviului, cele doua monitoare dela

Nicopole, a oprit de bura seam ca trecerea
sa se faca in ziva mare i trupele sa defileze
cu muzica in frunte.
Un material de pod fusese adus pe Olt,
pana aproape de Turnul.
Trupe dirijate pe malul stang in toate
sfanta, ca astazi, cu sange rece, s nu vedem
sensurile ; o canonada aproape continua intre

Timoc i Sulina, oriunde artileriile grele ale
celor 2 armate se aflau fata in fata, despArtite
prin Dunre, erau operatiuni, in adevar,
in toata aceast campanie mai la fiecare
cari ar
pas manifestandu-se degetul Dumnezeului
deprins cu ale razboiului.
timpului ?
Dora puncte, se crede, au fost alese de

statul major rus, pentru trecere: Magurele
paniei. Cauza aparata de Rusia era prea
Principalele dispozitiuni pentru asigurarea
fi
Incurcat un observator putin
trecerei fluviului au fost:

i Zimnicea ; nereuind inteun punct ceea ce
6 vase torpiloare trebuia sa reinoiasca s'a i intamplat, sa se incerce in'telalt loc.
In plus : clatoria imparatului, care pleatacul ce reuise atat de bine la A/Win
contra a 3 mari chiurasate in baia dela case spre Turn ; deplasarile ataatilor militari strini, cari umblau i ei aiurea ;
Sulina.
Pontonierii Rui au primit ordin sa inceapa,
voiajele, timp de 4 zile (8-12 Iunie) ale
in ziva mare, lucrarea unui pod la Braila
comandantului armatei Eli a efului su de
(7 Iunie).
stat major, cari cutreerau In secret (Intre
222
www.digibuc.ro
cele
dou'd puncte alese) trmul fluviului
pentru a-1 cunoate mai bine, etc., au indus

complect in eroare atentiunea efului armatei
otomane, care se g5sea, se spune, destul de
bine In Rusciuk la ad5posturile unor ziduri
att de tari, sub protectia a vreo 200 tunuri
i despArtit de inamic prin Dundre ! . . .
Comandantul-cap, eful ed'u de stat major,

comandantul corpului 8 i cel al diviziei 14
bravul general Draghimirov.
S'a pretins c inainte de aceast trecere
s'a incercat o alta la Nicopole ; arderea

acestui ora fr motiv pare ed fi fost o msura
de rdzbunare momentad sau un mijloc de
Este sigur a talentele militare ale lui a acoperi eecul. Legile omeneti admit Ca
Abdul-Kerim au fost paralizate i de preterrtia Portei de a conduce, gratie telegrafului, dup divan, operatiunile armatei pe
pentru a judeca un orn, trebuie, pe lng

altele, a-1 intreba i pe el. Ori, Ruii nu pomenesc nimic de acest act, pentru Nicopole ;
teatrul de lupt dar i de efectele etalei e posibil dar ca un avantaj atitat aiurea s6
inaintate asupra omului. Lsand la o parte fie gsit acolo unde nu 1-ai cutat.
actiunile cari au cerut calcul, calm i practica
Oricum, ar fi, pe and pe toat linia DuIndelungat a meseriei, toate rzboaiele i nrii si mai ales la Turnu, o canonada
btliile mari au fost intreprinse cu succes asurzea Ingrozitor auzul, la Zimnicea, pe
de generali ce n'au depit oarecare etate. stnga frontului rus, divizia Draghimirov,
Alexandru cel Mare, Scipione, Cezar, urmat de divizia principelui SviatopolskOctaviu, Traian, Carol al XII-lea, Napoleon, Mirsky, care a fcut in acest scop un mar
Principele Eugeniu etc. in momentul fap- de noapte, executa adevArata trecere.
telor lor cele mari, nu aveau niciunul etatea
La 26 Iunie ora 9 seara, a inceput s6 se
medie a generalilor de mai trziu ai b- dea la ap, la Zimnicea pontoanele ; 4 batranelor armate europene (1892).
talioane de pontonieri cu generalul Richter,
Studiind viata fiecrui general mare afar% dirijau preparativele.
de rare exceptii, faptele sale mari corespund
Infanteria se Oa masat in ordine de
cu floarea calitatilor morale i materiale,
lupt, ascuns inapoia elciilor.

Pe trmul turc nimic nu se mica ; se spera
cari, se tie, sunt in legtur strned cu

etatea.
Generalii bAtrni pot da sfaturi utile

pentru un camp de btlie sau pe un teatru
de operatii dar rareori pot intreprinde ceva
grandios ..., i din acest punct de vedere
temperamentul Marelui Duce putea ajuta
pfului de seat major tot att, cat al acestuia
din urm Marelui Duce.
Nu este permis s5 ne exprimm dupa

bunul plac, onoarea fiecrui ef urmand
a fi lmprtit cu ajutorul edu.
Trupele erau dispuse In jurul acestor 2
puncte an fel In cat s5. se poat Indrepta
cu inlesnire care unul sau celalt din aceste
2 puncte.
Secretul unei intreprinderi asigur cu 2/3
reuita.
Patru persoane cunoteau In armata rush'

punctele de trecere:
chiar ed surprind pe inamic. Noaptea era 11coroas i &are miezul noptii a inceput ploaia.
In ostrovul format de Ingustul brat al

Dunrii, generalul Draghimirov da ordine
ce erau repede executate.
In scop de a acoperi trecerea i a cornbate monitoarele turce a cror aparitie era de
ternut, cu toate precautiunile luate In zilele
precedente, s'au instalat cinci baterii de 9.
Aceste baterii erau sustinute de Reg. 35

Infanterie de Briansk, care.ocupase ostrovul
cu 2 batalioane i tiraliori.
Care miezul noptii trupele Diviziei 14

Infanterie se indreptau care locul trecerei.
Aceste trupe au fost impgrtite in ase

detanmente cuprinzand fiecare 12 cornpnii infanterie i 60 Cazaci. Primele 2 detaarnente aveau 8 tunuri de munte iar celelalte 4 aveau 6 piese de campanie.
223
www.digibuc.ro
Compania rug fiind de 250 oameni, trupa
se urca in total la 18.000 oameni cu 360

cai ; turcii n'au_ remarcat preparativele.
La ora 2 0 30 m. dimineata detaamentul
prsea Vrmul. El era comandat de generalul maior Iolcin 0 era compus din companii
ale Regimentului de Volhynia.
Trei sferturi de or a trecut In mijlocul

unei tceri profunde. In fine traseul a durat
aproape o ord ; cteva focuri de arma s'au
companiile regimentelor de Volhynia
Minsk, se indrepta la asaltul

Dup o lupt5. Incordat Turcii au abandonat crestele dela estul hnbucturei lui
Tekir-Dr.
La 6 dimineata Turcii se aflau Impini

departe de trm pentru ca debarcarea s se
fac fr pericol. In acest moment conform
ordinelor Generalului Iolcin s'a preetit o
auzit pe trmul bulgar. Ru0i au pus pi-
ramp pentru debarcare ceva mai sus de

gura Tekir-Dr-ului. S'a procedat astfel
ciorul pe uscat. Impuc6turile au fost auzite.
la o repartitie mai metodic a trupelor
Achmet Pap s'a deplasat indat din lagrul

dela Vardera (Vardin) ; lupta se angaj. La
ora 4 dimineata o divizie Intreag era pe
cari continuau s5. soseasca.
trmul opus iar brigada turc ce sosea
sax* turcii prin tirul lor dup inltimile vecine

nepermitnd 8 urce direct valea acestui
a intrat In actiune.
Deja Ru0i escaladau primele
Miparea inainte a primelor ealoane la

dreapta i la stnga lui Tekir-Dr era nece-
Generalul Draghimirov ingrcin6 o parte

din trupe cari au debarcat, s umple acest
sa se mentin.6, alteptnd
interval i 84 formeze o rezerv. O nou
In acel timp o baterie turc instalat pe baterie tuna n'a intrziat s" se instaleze
aproape de Siltov, deschidea focul pe Inltimi, In fata centrului rusesc i s
su asupra pontoanelor ; 3 baterii ruse de deschid6 o canonada violent. In acela0
timp Turcii au Incercat s taie in dou pe
9 rspundeau cu vigoare.
Cu toat5. canonada, Ru0i continuau debar- agresor. Dnduli un mutual sprijin, comcarea. Trmul prea escarpat prezenta imense paniile gardei, regirnentelor de Volhynia
dificultti la debarcare iar solul acoperit Minsk au trecut la asalt, asupra inamicului
cu vii inlesnea Turcior pstrarea pozitiilor. respingAndu-1.
atre 8 diraineata Cornandantullef opri
Terenul flind defavorabil, artileriei
ordonat s`d suspende transportul pieselor miparea pe toat linia ordonnd brigadei
generalului Iolcin s se rnrgineasc6 la
i 6'6 trimit fr intrerupere infanterie.
Tirul pieselor de 9 dup trmul romn era mentinerea pe creste.
Turcii Incetaser atacul lor .asupra cenindestultor s'6 tin In respect cele cAteva
tunuri inamice. Cu toatd inferioritatea sa, trului iar bateria lor dirija focul asupra unui
bateria ture6 aezat pe inltini, aproape vapor care Incepuse transportul trupelor ;
din acest moment lupta s'a lirnitat la o
de Si0ov, n'a incetat lupta.
1)&16 la 5 dimineata soldatii debarcati irnpurtur fr rezultat, care aci
erau, pe msur ce soseau pe detaamente, aci se intensifica.
Considernd trecerea ca asigurat din spre
indreptati in valea lui Tekir-Dr ; ei erau
est,
generalul Draghirnirov judec momentul
dirijati mai ales pe dreapta i spre stnga,
pentru a intAri primele trupe, cari formau sosit pentru a prepara principala operatie a
baza unui ordin de lupta Wand front zilei, ocuparea lantului de indltimi cari
domin Sitovul, intrebuintnd a 22-a brigad
Rusciukului i Si0ovului.
CAtre acel moment, toat aripa stng6 comandat de generalul maior Petruescky 1).
care fAcea fat spre Rusciuk 0 care era
1) Amde le Faure, Histoire de la Guerra d'Orient
compus din detaamente din gard 0 din de 187711878.
Generalul Iolcin se arunc6 Inainte i parveni
224
www.digibuc.ro
<I Trsura caracteristic a luptei dela 15
Trupele debarcate pe malul drept erau
a fost faptul ch primele trupe angajate expuse unui atac posibil. Dela
Nicopole,
nu formau batalioane Intregi, nici companii
chiar dela Rusciuk, inamicul putea, prin o

sau plutoane ; debarcnd, ele se constituiau In viguroas ofensiv, sa arunce pe Rusi in
grupe improvizate. Bravii soldati condusi de Dui-16re si s schimbe astfel In dezastru
sefi, cari adesea nu erau ai lor, au sustinut aceast victorie asa de fericit eastigata 1).
o lupt glorioas, fail cea mai mic sperant
Ea a fost executat In trei reprize diferite
de a fi ajutati ; fiecare grup observa cu In modul urmtor:
atentiune ceea ce fcea vecinii sai, fiecare
1. In noaptea de 14/15 Iunie cele 100
Isi regula miscrile sale dup celelalte, dn- pontoane conduse de Marele Duce Alexis
du-si sprijin mutual . Astfel termin gene- Alexandrovici, fiul Tarului, descind Oltul,
ralul Draghimirov raportul &au &are co- intrd pe Dunre si tree sub Nicopole, fdra
mandantul Corpului 7.
a destepta atentiunea garnizoanei ; In moSuccesul era complect ; trecerea fluviului,
aceast operatiune att de periculoas, de

att timp amnat, a fost executat si chiar
de o singur divizie.
Pentru sigurant, pe malul stng al Dunrii generalul Draghimirov Isi Imbara In
grab regimentele diviziei sale.
Noutatea victoriei fusese telegrafiat la
Turnu ; Marele Duce Nicolae s'a deplasat cu
mentul cnd coada convoiuluitrecea prin fata

orasului, s'a deschis un foc violent asupra lor
Mil a le produce pagube.

2. In noaptea de 15-16 Iunie al doilea
esalon (50 pontoane si 30 plute) a trecut
cu acelasi succes, abandonand cu toate
acestea 4 plute, pe cari se aflau 5 piloti, cari
iesiser Inotnd la mal, Inspimntati de

diderea proiectilelor.
seful su de stat major general. In acest

3. In fine In noaptea de 16-17 Iunie
timp trupele reunite In apropiere de F14- celelalte 30 pontoane au trecut fr greutate
mnda primeau ordinul s sprijine spre prin fata Nicopolei.
stnga si s. ajung la Zimnicea.
Succesul Rusilor nu fusese scump cumprat.
Constructia podului Incepuse la 1.5 Iunie.

La 1.7 cele 2 operatiuni au fust suspendate
Evocnd amintirile anterioare, din 1828

si 1854, pentru a nu pomeni cleat cele mai
recente, se astepta s fie pierderi mai mari.
Au avut frig 9 ofiteri si 290 trup morti ;
22 ofiteri si 450 trup rniti la cari se mai
adaug 55 oameni dispruti.
Brigada lui Achmet-Pasa s'a comportat cu
bravur si dac soldatii turci si-au fcut
etoria, n'a fost. tot astfel si cu comandantul
Inaintea aparitiei fr veste a unuia din
lor sef 1).

Turcii, se spune, recunosc cs adefrata kr
lucrul.
monitoarele dela Nicopole ce cobora fluviul.

Cuirasatul a trecut prin fata bateriilor rusesti
rspunznd focului kr si a venit sa ancoreze
pe bratul unde se fcea trecerea.

Acolo a asteptat majestos farbi s tragg ;
apoi dup 2 ore el s'a Indreptat spre Nicopole.
Dup plecarea vasului Rusii si-au reluat
Podul era format din
cinci elemente
succesive, ancorate pe diferite brate ale

fluviului. 0 companie de pontonieri si mausor spre a apra cu att de putine trupe einari erau special Insrcinati cu supravegherea si legarea lui. Dou linii de mine
un fluviu ca Dunrea.
Materialul necesar la stabilirea trecerei protejau, la deal si la vale, podul ; pe lnga
acestea, dou canoniere, ancorate In vecindfusese adunat pe Olt la Slatina.
linie de aprare Incepea la Balkani. Dar era

oare aceasta un motiv pentru a ceda asa de
1) Arncle le Faure, op. cit., pag. 244, Vol. I.
11 Amde le Faure, op. cit., pag. 244, Vol. I.
IS
225
www.digibuc.ro
tate, aveau ca misiune Impiedicarea oricarei

apropieri.
In fine acest pod a servit numai In cursul
lunei Iu lie la trecerea a 5 % corpuri de
armata.
Cu ocazia acestor treceri, Alexandru I

Principe de Batenberg, suveran In urm6 al
Bulgariei, a pus piciorul pentru prima oara,
In capul batalionului 1.3 de tiraliori rui, pe
pOmantul viitoarei sale patrii, al Bulgariei,
In sus de Iantral), In dreptul ruinelor romane ale castelului Vardin, nu departe de

itov, In un punct, unde un ostrov al Dunarii Impiedica trecerea de a fi vazut.
Pichetul turcesc a fos masacrat i aproape
de Tarovet, Filip Totiu a desfkurat vechiul
stindard bulgar. Expeditia n'a reuit din

cauza caracterului locuitorilor, cari, calculnd cu rOceala toate ansele, au ramas
al acestei OH care vzuse n'ascandu-se
Acest trist sfarit nu descuraja cleat
Alexandru cel Mare, care primise dela Imparatul Traian civiIizaia. romana, dela Bizant religia cretina i care fusese timp de
atatea secole supus6 Turcilor ).
pentru prea putin timp pe patriotii bulgari

cari, din Bucureti, cautau cu ajutorul
propriffor kr resurse s'a elibereze patria lor.
Emigratii, prejudecasera prea mult activi-
Imparatul Alexandru n-a Intarziat BO villa'

In mijlocul trupelor sale i aci lang faimoasa
tatea .1 zelul bulgarilor ramai la vetrele lor 2).
sa proclamatie, consiliind concordia intre

Bulgari i. inamicii ce nu mai puteau lupta i
care caracterizeaz6 tog mOrimea sufletului
acestui mare (i de toli oamenii buni regretat) Imparat al Rusiei.

Oraul schimbat dupa trecerea armatei
Ceva mai la vale de Vardin, pe coasta

malului drept al vaii Iantrei, se afla satul
Crivina, renumit prin aceea ca aci, la 7
Septemvrie 1810, armata turceasca a fost
cu desavrire bOtut de acea ruseascA.
9. MALUL DE JOS.
ruse i. caderea Nicopolei, In un lagar vesel,

a primit la 1 August, tirea pierderei din ajun
alupe
La 20 Iunie 1877, ora 3 dimineata, vise

cu un vas rusesc, ancorate la
a HUM dela Plevna ; s'a produs ad Indata Ilkdal de jos, s'au deplasat din acest mic
o adevarat panica. Deja se credea ca Turcii port In scop de a se opri, la 6 mile de acolo
sunt la portile oraului. Mii de bulgari, ce i sa." stabileascO un baraj de mine, In canalui
se temeau de rzbunarea Invingatorilor, s'au Dunarii. Pe tarmul roman operatia s'a
indreptat, impreuna cu soldatii Imprtiati efectuat far mare greutate, dar n'a fost tot
i cu speculatorii targului, spre podul de pe astfel i pe celalt tarm. Primite de o ploaie
Dunare, unde a fost, catva timp, o dezordine
de gloante, torpiloarele s'au vazut, mai mult,
teribila 2).
gonite de un vapor, ieit fOr veste din
La estul oraplui chiar pe tOrmul DunOrii,

s'a ridicat un monument pentru a aminti tre-
cerea armatei ruse din Iunie 1877 precum
Rusciuk. Luate Intre dou focuri, ele s'au

refugiat sub un ostrov al fluviului, tarmurit
de trestii i de salcii. Era 8 diniineata.
i. altul pe mormintele celor cazuti cu ocazia
Atunci It-colonel Novicoff dadu ordin
luptei ce a avut loc
in aceasta Impre-
jurare.
locot. Skrydloff, comandantul alupei torpiloare .,S'utka (glum6) sal opreasca, cu orice
pret, monitorul inamic.
8. VA.RDINUL.
In primOvara anului 1857 o legiune de

tineri bulgari, a trecut Dunarea, din Romania,
2) Kanitz, op. cit.
1) Astdzi acest rail este cunoscut sub numele

de antra, Yantra sau bulgdreste Jeter.
Cel mai vechi nume al WI pare sd fi fost: Athrys,
Yantrus i Iatus (Herodot IV, 49); Jeterus (Pliniu,
3, 29).
2) Kanitz, op. cit.
226
www.digibuc.ro
Skrydloff, cu toat vitesa s'a indreptat

i a lovit cu scondrul su flancul monitorului, dar nu s'a, produs nicio explozie ; s'a
constatat in urm cablurile rupte de focul
vasului atacat.
ciflicului; musulmanii li intampin cu curaj,
de un ciflic (un fel de micil fermA) cunoscut

sub numele de Slobuzia (Eslabuzi in limba
turc6). Yeyen-Aga a, executat cu succes insrcinarea sa ; el a evacuat inamicul din
manda la Slobozia. I se notific prin curier,
ii alung. i i-a urmrit pn sub zidurile

Giurgiului. Aci inving6torii primesc din
Rusciuk un ajutor de 2000 oameni. Acest
ajutor le mrete curajul.
Prova alupei ,'utica a fost ptruna de un_
Dup cinci ore de lupte crncene ei au
obuz i tot echipajul a trebuit s goleascA fortat pe Rui a fug in desordine i. a intre
apa. Locot. Skrydloff, greu rnit, a reuit, in fort. Uvrajele construite de Rui au servit
cu mult greutate 86 ajunga flotila 1).
atunci de aprare trupelor musulmane eari
au pus mna pe ele. Seraschierul aduse din
10. SLOBOZIA.
Rusciuk 4 tunuri cu cari a Mtut fr preget
La 1771 imprejurul Rusciukului nefiind zidurile fortretei. El se pregnea a dea un
iarb pentru caii cavaleriei, seraschierul asalt cand o ghiulea a rupt bratul care susIzet-Paa trimise ctiva soldati s coseasc6 tinea, pont-levisul castelului. Atunci mufn inteun ostrov situat intrv Rusciuk i sulmanii au inaintat s ptrunda in inteGiurgiu i. unit cu lrmul stng printr'un riorul intrirei. Ruii dup cteva momente
pod. Ruii vznd pe turci, au venit s-i de rezistentd au cerut s capituleze. Ei au
atace. Izet-Paa s'a deplasat personal in os- evacuat fortreata a 2-a zi si Izet-Paa
troy pentru a sustine oamenii i exemplul li Ma liberi a ia orice drum vor voi.
au excitnd ardoarea tropelor musulmane,
Giurgiu in aceast imprejurare a fost coele au traversat succesiv trupele pe vase. mandat de generalul rus Repnin. El a pierdut
In fine ele s'au reunit, intr'un numr atAt cu aceast ocazie toate bagajele sale, imense
de mare, c' generalul a detaat unul din bogatii pe cari le purta cu el, intre altele i
ofiterii si Yeyen-Aga pentru a face o des- o sabie garnisit cu diamante pe care i-o
cindere pe frmul Qiurgiului, la o jumtate druise Imprteasa.
leghe deprtare de aceast cetate, aproape
La 8-20 Februarie 1.807 Kamensky co-
atat lui, at i lui Mayendorff la Ismail,

precum i in toga Muntenia, Moldova,
parvenise s4 gonease pe Rui din ostrov i

acetia retrgndu-se au distrus podul lor.
Basarabia i Serbia csa operatiunile vor incepe pe toat linia.

In Mai 1807 Bairactar Mustafa Paga dela
Rusciuk a trecut Dunrea cu armat mare
i s'a indreptat spre Bucureti. Argeul
Izet-Paa a trecut trupele sale pe brci ;
flind mare i Turcii neavnd poduri sufi-
dar cum nu avea tunuri el n'a voit a incerce

asaltarea fortretei i 86 expun inutil sol-
ciente, capitala a fost salvat de ororile

rzboiului.
datii si la focul artileriei inamice. El s'a

unit cu Yeyen-Aga in ciflic ; in mai pulin
La 24 August 1.807 Ruii au incheiat cu

Turcii, in acest loc, un armistitiu in cuprinderea urmtoare 1):
Art. I. Dac pacea intre Rusia i Poart
ciflic i s'a stabilit cu oamenii si.

In acest timp (Iunie st. n.) seraschierul
de 2 ore el a pus a se sape anturi i 84- for-
meze in acest loc un legal. intrit.
A doua zi in revrsatul zorilor Ruii an- nu s'ar putea incheia indat, atunci armigajati in linie de btaie, au inaintat asupra stitiul s dureze cel putin pra la 21 Martie
1) La Major H. de Sarrepont, Art militaire
sousaquatique.
Les torpilles. Paris, 1880.1. Dumaine, pag. 217-218.
1808.
1) Al. Xenopol, Raboaiele dintre Rufi fi Turei

f i inrdurirea or asupra Tdrilor Ronulne. 2 volume.
15*
227
www.digibuc.ro
Art. II. AM, Rusii cat si Turcii s evacueze

Principatele in termen de 36 zile 0 unii s se
retrag peste Nistru iar ceilalti paste Dudre.
Art. IIL S se inapoieze atilt coraiile cu

echipajele lor cat si prizonierii ce s'au fAcut
de ambele pgrti.
Art. IV 0 V. Administratia trei pang.' la
incheierea pa.cii s fie data' unui divan
alctuit din boieri.
Beligerantii au numit si plenipotentiari
pentru incheierea pacei definitive. Ruii chiar
a doua zi au reocupat pozitiile, uji moment
pr5site desi turcii indepliniser obligatiu-
nile cuprinse in armistitiu adic: ostile lor
toate pozitiile pe cari ele le ocupaser, pe

trmul stang al Dunrii. Ostilittile impinse i de aurul Angliei au continuat.
La 1.809 Slobozia era un sat situat pe o
Inltime 0 pe trmul stng al bratului Du-
ndrii care trecea la Giurgiu, la 6 verste

mai sus de acest ora. In acest sat se afla
o vil a faimosului Mustafa Bairactar, ayanul
Rusciukului. Satul intreg era locuit de
oamenii si. 0 format de grajdurile, magaziile,
fabricile sale 0 de casele acelora cari ii erau
atasati. In casa lui Mustafa la 1.807 Meyen-
dorff subscrisese acea conventie care nu-i

reusi. deloc. Din acel moment Slobozia de-
venind important, a fost inconjurat de

Ismail, l3r6ila 0 Giurgiu numai garnizoane un imens retranament care avea dou
indestultoare ca s le pgzeasc6 ; au evacuat verste lungime. Ii trebuia 3000 oameni
au prsit Principatele ; au lsat Ina la
Serbia, trecand dincolo de Dun6re 0 Timoc,

retr5gandu-se chiar la 20 km. in interior de
aceste rauri. Domnii noi numiti, Sutzu 0.

Calimachi au primit ordin s atepte la
Rusciuk incheierea pcei pentru a intra
in tar.
Aceast schimbare in politica ruseasa. era
secretul slbiciunei in care Franta czuse

in Occident 0. mai ales in Spania 9.
Conventda a fost semnata in urma struintei Generalului Guilleminot, trimis spe-
cial la Bucuresti dela Tillsit unde se afla

Napoleon I si unde se incheiase faimosul
tratat. Ea atasa cu tot sufletul, imperiul
Otoman combinatiunilor lui Napoleon. Una
din mrturiile cele mai expresive de aceast
nou linie de conduita a fost aderarea Portii,
in public, la sistemul continental. Imperiul
Otoman dndu-si foarte bine seama asupra
adevratelor sale interese a executat, cu cea
mai scrupuloas fidelitate, obligatiunile ce-i
impuneau conventia dela Slobozia.
Impratul Alexandru I desaprob6 pe ge-
pentru a-1 apAra.
In momentul atacului Giurgiului aceste

intriri nu aveau pentru aprare mai mult
ca 250 oameni. Miloradovici deta un batalion din regimentul de Siberia sub ordinul
colonelului Lapukhin si a cpitanului Rousseau. A masacrat pe toti Turcii cti o aparau
afar de 1.4 prizonieri. Dou6 vase cari au

venit in ajutor din Rusciuk au fost inecate
de artileria rug.
S'a gbh in acest retransament 27 tunuri
iar in casa lui Mustafa 32 drapele 0. o mare
cantitate de arme 0 munitiuni. Era un

adevrat arsenal dar care fusese fu apgrat.
Poate ca Turcii credeau c nu va fi atacat.
Neputnd lua nimic, satele imprejur la 30
verste fiind arse, Lapukhin arunc6 in aer

casa lui Mustafa iar restul ars. Distruse re-
transamentul 0 a doua zi a raliat coryul au.

La finale anului 1809 Bagration a atacat i
a luat Slobozia care era bine intrit si comandat de Bosniak-Aga, ayanul Rusciukului. El a g6sit aci multe alimente, pe cari
neralul Michelson, refuz6 sa ratifice con- neputandu-le transporta in graba. i temn-
ventia si ordona trupelor sale, cari deja
du-se s nu cad in mnele Turcilor, le
incepuser miscarea lor de evacuare, s'a. reia
distruse prin foc. Aceasta, se crede, a fost

o greeala, considernd srcia regiunei 0.
care ii aduse rechemarea sa din coman-
9 N. D. Popescu, Calendarul pentru toti Rorn5.nii, 1895.
damEnt.
228
www.digibuc.ro
La 9 Septemvrie 1.811. Turcii, au incercat
sd treacd Dundrea in acest punct, dar sunt

respini.
La 2 Octomvrie, acelaqi an, Turcii de i
au avut un moment superioritate asupra

Ruilor totui marele-vizir, inconjurat la.
inceput i constructia depozitelor de pulbere

i munitiuni. Lucrdrile, acoperite de pduri,
n'au fost observate de Turci.

Aceste baterii terminate i lucrdrile de
armare necernd cleat patru ore, dimineata
acest armament era gata sd. Inceapd focul
Slobozia, este Mcut prizonier ; acestui fapt

militar urmeazd o suspendare de arme I).
La 11 Octomvrie 1811 o armatd de 8000
asupra Rusciukului, la o distantd. de 4500 m.

Vntul, ce bdtea din spre Rusciuk, impiedi-
Rui reuete sa treacd Dundrea la Petroani
aezdrii in baterie a pieselor, cari pnd atunci
case auzirea ultimelor preparatii, adic a
sub comanda generalului Marcoff.
fuseserd addpostite, Inca dela 9 Iunie, In

La 2 funie 1828 un mic corp turc, care pare, la o distantd de 4200 la 4300 pai
pdrdsise Rusciukul i inaintase pn la satul dela trmul stng, inapoia vechilor retranSlobozia, a fost ajuns aci de un mare numdr
de pedestrai i cavaleri rui ; a urmat o luptd
amente ridicate de turci la 1828.

Focul a inceput In ziva de 12/24 Iunie. Turcii
care a avut ca rezultat fortarea Turcilor sd au ripostat imediat, ceea ce a fost un indiciu
reintre in fortdreatd 2).
sigur cd" ei n-au avut nicio cunotintd de
In ziva de 2 Iulie 1828 garnizoana Rusciukului a Mcut o nou' tentativd pe malul stang,
cu 1.000 oameni de infanterie, 2000 de cavalerie i 7 tunuri ; rezultatul a fost i acesta

infructuos 3).
La 5 Noemvrie 1853 ruii au incercat aci

sd treacd Dundrea, dar sunt respini.
La 5 Februarie 1854 un numdr de 5000
Turci incerc sd treacd Dundrea dar, la rndul
constructia acestor baterii. Doudzeci minute
in urmd, ei au tras primul foc. Tirul lor

a fost cu vreo 200 metri mai lung; numai
cteva proiectile au Mcut explozie.
In acea zi, bateriile ruse 7, 6 i 5 au redus
la tdcere o baterie turceascd. Bateria Nr. 4

a fost putin avariatd la parapet i platforme.
Bateriile Nr. I., 2 i 3 cari erau armate
cu mortiere ghintuite au indreptat focul Mr
lor, i ei sunt respini.

numai contra oraplui fhnd i ele putin
La 7 Iulie 1854 un corp de 40.000 Turci atinse de bateriile turceti. Pulberdria basub comanda lui Hassan-Haki-Paa, ocupd teriei Nr. 7 a grit in aer. Focul a inceta,t la 8
ostrovul Kama, dupd o luptd. inverunatd ; spara. In timp de 5 ore (3-8) Ruii au tras
Ruii, ffind bdtuti, au cedat terenul i putin 520 lovituri (cam 2 pe minut) _i un foc de
piesd la fiecare 14 minute. Turcii au tras
In urmd Turcii au ocupat Giurgiul.
In timpul rdzboiului din 1877-78 Ruii 1000 proiectile ; ei aveau 35 piese de diferite
au instalat la Slobozia baterii de asediu,
sisteme i calibre 1).
cu cari s'au servit apoi sd bombardeze
Rusciukul.
La primul bombardament, Mcut cu ocazia
trecerei dela Zimnicea, materialul Ruilor
era compus din 28 piese (12 mortiere ghintuite i 16 tunuri lungi de 24) impArtit in
apte baterii, cari se aflau, pe o lungime de
5500 pai, la diferite intervale. Aceste baterii
cnd s'a
au fost terminate la 11/23 Iunie,
1) Boodle% op. cit.
2) Moltke, op. cit., I-re Partie, pag. 64.

*) Ibid.
11. .RUSCIUKUL.
In timpul Romanilor Rusciukul, forma sub
numele de Prisca, unul din punctele fortificate ale liniei de frontierd a Mesiei.
Aceastd Prised, era situat la imbucdtura
Lomului, unde numeroase resturi romane
gdsite, au artat vechea ei existent.
Distrus de barbari, oraul nu i-a gsit im-
portanta sa cleat, In ultimii ani, and Turcii

1) La Guerre d'Orient par un Tacticien, fasc. 9.
pag. 584-585.
229
www.digibuc.ro
0-au Mcut aci unul din principalele kr stabilimente dun6rene.
Romnii au numit acest ora Vrusik i.

Ong mai in urm6 Rugi (nume cu aceeai
origine ca Rui de Vede).
La 25 Ianuarie 1.595 Mihai in capul unei
armate de 10.000 oameni, a trecut Dungrea,
a dat ajutor lui Racovit contra Polonilor,

oprindu-se 17 zile la Rusciuk, a dat prin
aceasta timp Domnului 86 fugg. in Transilvania.
Mai titrziu Celebi, pap Rusciukului a fost
cel mai neimpcat ducman al domnului
pe la Marotin 0 a inaintat spre Rusciuk.
Munteniei N. Mavrogheni, amicul Turcilor.

La 25 Iunie 1738 Pap Ali, cu don tuiuri,
Mustafa-Pap avea 14.000 oameni. Inainte
care se afla la Rusciuk a fost chemat la
de inceputul bgfliei, Mihai amintete soldatilor sAi c se lupt pentru cauza lui Christ.
Lupta, incepAnd, tine p'n' in noapte. Turcii
Bucurecti spre a p4zi acest ora.
sunt cu totul btuti. Pap cade, nu departe

de locul luptei, impreun6 cu 7-8000 Turci;
restul au fugit.
In Decemvrie 1770 acest crag avea 2

castele deteriorate pe malurile Durarii 0
un mic cant, astfel c cetatea n'ar fi fost
in stare s reziste 24 ore. Era comandat de
Rumii Pap( Toti locuitorii erau Turci, abia
libbunarea Romnilor a fost tot atat de
numai 3000 erau Greci sau Armeni. Pap

avea 10.000 lupttori (tot cam atAt 0 in
mare ca 0 furia lor. Un martor ocular spunea:
Giurgiu).
Dupa aceasta Mihai (16 foc 0 prad oraul.
o Mu lt jale a fost in ziva aceea 0 pln-
In acest moment Donmul Munteniei co-
setele se inltau Ora la ceruri. Toti s'au manda un redutabil corp la Craiova; Maincrcat cu avutii indestule ; robi 0 roabe hornet Pap comanda Vidinul; Hassan la
s'au luat cu prisos ; nimic n'a snpat din Silistra ; Abdi Pap la Hrcova 0 Macin ;
mnele kr. Gingaele turcoaice, mult rsMtate ce stau in veci inchise, s le fi vkut
atunci goale, desculte, tvlindu-se prin
gpad, unele tarite de Or, altele de mn ;
nu era osta s nu aduc6 vreo turcoaic6 1).
Chemat la Bucureti, de alte treburi, mai
importante, domnul n'a avut timp s ia 0

cettuia. El a Msat pe Unguri, Cazaci, etc.
s' termine distrugerea
dikp moda lor
oracului 0 s'a inapoiat cu mare alai la Bucurecti.
Putin in urm'A. Romnii au inainta.t pan6

lng" Adrianopole. In Februarie 1597 se d
ordin enicerior s'd fac6 un pod peste Dungre
lng5. Russi (numele de atunci al oracului)
contra Muntenilor.
In Martie 1598 Turcii indoindu-se ch. T-
tarii vor merge cu ei contra Romnilor 0

Transilvnenilor,- se Otesc singuri contra lor
0 10 propun 85 recMdeasa fortretele Giur-
giu, Rusciik 0 altele distruse de Mihai.

La 1657 Fasli-Pap trimis s bath' pe
Constantin Basarab (zis 0 Crnul) pentruc
9 N. BLcescu, op. cit., pag. 62.
Daghistan-Ali se afla la Isaccea iar Vizirul

0 Hanul Ttarilor la Babdag. Mai niciunul
nu cunoctea armata ce comanda.
In Iulie 1785 Poarta Mcea mari preparative de rbboi. La Rusciuk se construiau 44
bastimente pentru a face un pod. Domnii
romni aveau ordin s trimit lemnAria

necesar la constructia kr 0 vita de vie
pentru legarea kr (in loc de frnghie).
Un pod similar trebuia Mcut la Mcin,
cki acel dela Silistra era rezervat la trecerea
trupelor in caz de ar fi fost Mtute.

Domnul Munteniei a expediat o mare can-
titate de gru la Rusciuk iar Domnul Moldovei avea ordin sk tinti gata grnele necesare
cetAilor Hotin 0 Bender.

Trupe veneau neintrerupt la Ismail iar
populatia din Bucurecti 0 Iaci era foarte
ingrijorat.
.
La 1792 att in Rusciuk cat 0 la Bucurecti
bantuia ciuma.
La inceputul iernei 1796 Passvan-Oglu

vznd a. Rusciukul sub comanda lui Ter-
senic-Oglu va deveni un centru puternic
230
www.digibuc.ro
pe care Poarta it va utiliza contra lui, plea,
situate pe coaste i s trimit5. la Varna

alegand timpul and cetatea nu va putea trupele necesare.
primi ajutoare 0 a asediat-o.
Dupa doua luni fiind silit s5. intrerup5."
asediul, Passvan-Oglu, pustii In retragerea
sa toate campiile inamicului sau.
La 6 Octomvrie 1798 sultanul a dat ceatilor dela Duare un firman prin care invita
pe locuitori, sub pedeapse foarte aspre, s
Rolul su general era de a mica trupele_
in at sa se opua inamicului, sa-I

distruga i inainte de toate s-1 goneasa
sale
din Muntenia.
In Ianuarie 1807 Aidin Paa cu un corp

de 6000 oameni sub ordinele lui Mahmud
Tirhanin 0 a lui Borvely, a atacat noaptea
trateze pe rui drept amici iar la 10 Octomvrie avantposturile ruseti intre Mkgura i Moconsulii francezi dela Iai i Bucureti au fost vila, la 1.6 leghe de Bucureti. Ruii au
adui la Constantinopole i aruncati in inchi- pierdut 450-500 oameni i un tun pe care
Warea apte Turnuri iar mai trziu urmnd Aidin Paa 11 trimise imediat la Rusciuk.
s fie transportati in castelele Mr Negre.
In Februarie 1807 Mustafa Bairactar, paa
In lulie 1805 Cerni-Oglu, ayanul Rusciu- Rusciukului a fost numit generalism al
kului, puternic prin bogtiile i num6rul armatei turceti, care avea s opereze contra
trupelor sale, s'a indreptat contra ayanului Ruilor. Numirea sa in capul armatei a
dela Bazargik, Hagi-Oglu ; a luat cu asalt mhnit pe toti ayanii (efii) i guvernatorii
'acest oraq, a capturat pe ayan, aduandu-1 din imprejurimi aa c s'a prevAzut lesne c
cu ei la Rusciuk. Poarta li trimise un capegiu va cdea victimg i prad factionarilor.
pentru a-i cere pe Hagi-Oglu. Nu numai c." o proclamatie dat5. din Rusciuk invita pe
prezenta capegiului nu i-a avut efectul
Romni s6 dea tot concursul pentru aprodar chiar fi produse atta mnie lui Cerni- vizionarea cetatilor turceti de pe malul
Oglu, in at a ordonat-decapitarea lui Hagiindemna s nu recunoasa pe
Oglu. Cu toate acestea. Poarta era nehot- Ipsilante de domn i 6 nu asculte dect
rit de a-i declara rbizboi.
de poruncile date dela Cartierul General.
In August 1807 Mustafa Bairactar a inarmat
In August 1.806 acest ayan a fost asasinat
de proprii lui soldati. Acest eveniment a pe Bulgari i Turci i a. plecat la Constantinofost fericit pentru Poart, aci el fiind amic pole s.' ajute pe Sultanul Selim, amicul &Au,
intim a lui Ipsilante i prin urmare agent care fusese depus voind s introdua reforme
al Rusiei, medita ca in fruntea a 80.000 in armata.
oameni s intre in Constantinopole, sa depue
pe sultan 0 &I asasineze pe minitrii.
In Ianuarie 1807 capegi-baa Mustafa-
Ajuns la Portile Seraiului gAsete pe

Selim sugrumat de &Are fratele su Mustafa,
Aga aruia i se incredintase comanda a
depus i inlocuit cu Mahomed. Cnd enicerii
40.000 oameni pe cari Rumelia li aruncase
au p6truns in Serai spre a remite pe Mustafa
care-1 urmase. Mustafa la rndul s4u este
pe marginele Duarii 0 la cari s'au unit pe tron, 1-a Osit repetnd soarta lui Selim.
i Timariotii cunoscuti sub numele de Eialetliii
a trecut la Giurgiu (Iergoghi
cum se numia pe atunci) 20.000 oameni,

dup5. ordinele ce primise Mcndu-i s. lucreze
contra vrjmaului. El a mai primit ordin s.

dispun 5. de trupele de pe marginea
dela gura Sulinei la Kili
dela
Rusciuk la Tulcea, afar de micile garniwane date la dispozitie de micele porturi
Nemai avnd altul din dinastie, se inchin cu

totdi lui Mahmud. Enicerii au dat foc
casei lui Bairactar, care se instalase singur
Mare Vizir. Neputand sapa din minele lor
d foc unui butoi cu pulbere din pivnitele

palatului s'Au i sare In aer.
In Decemvrie 1807 reprezentantii Rusiei
Turciei s'au Intalnit la Rusciuk spre a
incheia pacea, dar far5. rezultat.
231
www.digibuc.ro
La 1.810 Rusciukul era un oras imens. El
Bosniak-aga, care a avut cavalerie si 3 tunuri
avea 6-7 verste de inconjur si. era zidit a fost respins pierzand 50 prizonieri, multi
si situat cam ca si Silistra, in lungul Dunarii.
El se intindea in semicerc, chruia Dunarea

li servea de baza si era inconjurat de dealuri
paduroase, acoperite cu vii, gradini, etc.
Aceste dealuri dominau orasul la dreapta
privind dela farmul sang al Dunrii ; la
dreapta curgea rauletul Lomm, care facea
parte din intarire si li servea chiar de sant
pe o distanta de mai multe sute de metri.
Partea orasului din dreapta era joasa iar
cea din stanga ridicata.
morti si raniti.
Acest post, cu totul separat, a fost intarit
si incredintat Comitelui Ururk.
La 15 si 17 Iunie Bosniak a atacat pe Zass
pe drumul Cerna-Vodei. Lupta a fost lunga
si indarjit. Cavaleria n'a putut s actioneze
din cauza terenului. Zass isi asigura incet
pozitia prin redute si a ajuns la Lom.

Inconjurand cetatea, Zass a deschis transeia ; aceasta a fost o mare gresala de vreme
ce puterile ambelor parti erau foarte dispro-
aveau o reduta puternica, exista o campie intretaiata de cateva rape, dar complect descoperita si care parea a fi favorabila cavaleriei
portionate In afara ca cetatea era comandata de un om inteligent si intreprinzator.

S'ar fi putut margini numai sa o blocheze.
Lupte izolate au urmat zilnic.
La 27 Iunie o trupa de cavalerie turca ce
venea din spre Jantra si voia s intre in
daca mai aproape de Rusciuk, gaurile si

santurile pe cari armata marelui vizir le
Meuse in 1.809 si cateva cimitire n'ar fi
cetate a fost respinsa de ulanii de Volhynia.

La 2/14 Iulie Bosniak a facut o iesire generaid atacand redutele ruse. A fost o adevarata
prezentat pericole pentru cai.

La 1810 Rusciukul avea 17 moschee.
Strazile stramte si rau pavate. Zass aparu
in fata orasului la 1.3/25 Iunie. Avantgarda
sa intlni 3000 Turci cu cari s'a luptat timp
de 8 ore fara ca acestia s cedeze tereliul.
Turcii au facut iesiri repetate. Zass n'a reusit
batalie care a tinut 8 ore. Turcii au suferit

mult din cauza artileriei rusesti care le-a
produs oarecari pierderi. Zass a avut 300
morti si mai multi ranitd.
La 4/16 Iulie Zass a dispus ca o parte din
sa inconjure cetatea, care era prea lunga, MA

sa-si slabeasc armata. A trimis peste Lomm
sosirea ajutoarelor pe cari Bosniak le astepta

pe apal dela Nicopoli si istov.
Pe drumul Turtucaiei in apropiere de o inaltime care se afla la 7 verste de oras si pe care
se gasea un sat numit Marotin, unde turcii
flotila sa treaca prin fata cetatei, sa se oprea-
sea la deal, despre Lomm si sa impiedice
Aceasta actiune a fost indrazneat. Pe

mermann pentru a forma un mare post. lang bateriile orasului mai era una la jaiEl avea misiunea sa patruleze pe Dunare matatea inaltimilor, in grdini ; pe drurnuI
inainte, care Jantra etc. Zass dispunea de Marotinului si vis--vis de ostrovul Nazicavaleria sa sub ordinele lt.-colonel Zim-
28 batalioane (10-11.000 oameni) ; mai avea rului, pe tarmul bratului ce trecea la Giurgiu
15 escadroane, 2 regiment? de cazaci si flo- (cam in ostrovul Mocanului) era o intarire
tila ; in total avea sub arme 14.000 oameni. numita # fortul Brigantului . Acest fort avea
In orice caz el era asediator si inferior asedia- 8 tunuri mari.
tului care era un Mamie bray, activ si inteliFlotila trecand contra curentului era exgent. Afara de aceasta, ofiterii subordonati pusa timp mai mare unui foc incrucisat ;
comandantului-sef nu erau de vreo distinctie vantul era usor si bastimentele rusesti au
oarecare, afara de Contele Sievers, ofiter

de mare merit.
Zimmermann a fost primul atacat ; el a
avut ajutoare la timp si din toate partile.
avut mult de suferit din cauza loviturilor

inamicului. Cinci salupe canoniere s'au pus pe
uscat si au fost capturate. Bravul locotenent

Tentilovici, care comanda expeditia, a fost
232
www.digibuc.ro
atins de un proiectil. A fost o mare pierdere
pentru marina rus6 care nu mai avea alt

ofiter de valoarea lui.
14 bastimente au trecut si s'au asezat la

3 verste de oras, aproape de un mic ostrov
care se gbea In mijlocul Dungrii, ostrov
care mai tarziu In 1811, sub Kutuzoff a

jucat un mare rol.
Zass a construit succesiv 10-12 redute sau
baterii inchise _in jurul orasului si s'a apropiat
prin transee sau prin lucrdri de sap. Totusi

asediul mergea incet ; Kamenski era iritat.
La Petersburg, Zass era acuzat de slbiciune.
Graba lugrei Silistrei ii era neplkut. In
armat se spunea c6 Silistra s'a luat In 7 zile
iar Zass nu va putea lua Rusciukul nici In 8
a dou tunuri asezate pe mal, 2 din vase

au fost capturate iar celelalte au sc6pat
ramnd. Turcii au pierdut in aceast expeditie cam 100 oameni.
La Giurgiu nu se aflau mai mult ca 1000
oameni sub comanda lui Aidin Pasa, acelasi
care respinsese pe Miloradovici si care era
acolo de 1.0 ani.
Generalul rus Ermoloff observa Giurgiu.
Bosniak ar fi putut trece cavaleria in
Giurgiu si sa rAspandeasc6 teroarea prin Ora,
dar el credea &A Ermoloff era prea tare. Cnd
flotila rug a trecut In sus de Rusciuk si Turcii
au evacuat Slobozia, Ermoloff a ocupat-o im-
preun cu Zimnicea. Ermoloff leg6 dreapta

sa cu stnga lui Zass iar la vale de Giurgiu,
sptmni. Pozitia lui Zass nu era de in- lng6 Marotin, leg6 stnga sa cu dreapta
vidiat ; r'u secondat de generalii sn, r'u lui Zass pe podul transportat dela Turtucaia,
servit de corpul de geniu, el vedea trecnd la vale de Giurgiu. Astfel ambele cet4i,
timpul Tdra glorie si WA sperante de succes.
Afl c' in curnd va sosi contele Kamensky
spre a lua in persoan6 comanda asediului,

care mai aducea 2 locot. generali mai vechi
dect el: Essen si Uvarow. Voia s cucereasc orasul inainte de sosirea comandan-
Rusciuk si Giurgiu, erau strnse pe ambele

maluri inteun cerc rusesc.
Kamensky 1) a sosit in fata Rusciukului la
9/21 Iulie aducnd Inch' 2 generali, asa Ca'
Zass ramnea al 4-lea. El stabili cartierul

su general pe inAltimea care domina Ma-
tului-sef. La 16/28 Iulie el incerc6 s se rotinul.

In timpul acesta Uvarow ocup la 22
aseze pe rampart, cu toate c artileria sapei
volante nu reusise s doboare bastioanele Iulie faimosul ostrov dela Slobozia.
Kamenski, care nu Meuse nimic la iiinla
cari erau vis--vis de aceast sapd desi turnurile fuseser demontate. Detasamentele au
si cum asediul Rusciukului nu progresa,
atacat, dar au fost respinse cu o pierdere
hotdri s ia cetatea cu asalt. N'a recunoscut
de 700 oameni.
In lungul Lommului, la stnga, Zass a exe-
nici santurile cettei cari erau destul de
cutat mai multe atacuri false. Colonelul

Gringammer din Reg. 27 Vntori inaintnd
MA socoteal si Turcii fcnd o iesire, l-a

capturat cu vreo 30 vndtori.
La 7/19 un. num6r de 6 bastimente ar-
adnci.
Acest asalt care a fost o mare gresal,

o mare imprudent, a avut rezultatele cele
mai triste. Uringrile se puteau vedea : Rusii
aveau 16-17.000 oameni ; Turcii 14-15.000 ;
despre Dirrire, desi cetatea nu era intarit,
mate si pline cu trupe turcesti s'au arnat

pe Dungre la 15 verste mai sus de Rusciuk.
Zass a ordona.t s6 nu le lase s. treac6. La
8/20 apropiindu-se de oras si observnd flotila
rusg. In sus de oras, unde nu se astepta sa o

vad, s'au oprit. Au fost atacate de brcile
din Marea Neagr sub ordinele sefului lor
Matheew. La 9/21 atacndu-le, cu ajutorul
I) General pe care Rusii SI credeau capabil sa

tin piept lui Napoleon I. El avea acum 80 ani ;
se ilustrase, este adevrat, sub Ecaterina, dar la
etatea sa Ii lipsea energia necesar greuttii unui
asemenea comandament. Fortat sa se retrag In
fata lui Napoleon I, a fost Inlocuit prin Benigsen,
cel ce luase o parte att de crud la moartea lui
Paul I. (Lefebure, Vol. III, pag. 28).
233
www.digibuc.ro
nu se putea ataca nedispunnd de vase transportati in lagr unde confuzia rsi descurajarea erau extreme.
Dacg. Bosniak ar fi tiut 6 profite de
acest
moment, dac ar fi avut mai mult
adunat in fata laggrelor ; ele erau formate
din 3 coloane iar acea din centru din 2 hotgrire i. indrzneal, dac ar fi Incercat
coloane. In revrsatul zorilor ele au inaintat. o ieqire general', frg indoialg ea' ar fi
Toate coloanele au ajuns la ant cam in reuit. El ar fi putut captura cu inlesnire
acelai timp ; s'au coborIt in ant i au aezat intreaga artilerie rusg, pusg. in anturi,
chiar scgrile fgr ca Turcii EA fi avut aerul acoperit de rniti, lgsati fgr apArare i
de- a fi vgzut sau auzit ceva. Ei tiau ch" poate chiar ar fi pus maim pe cartierul geasaltul trebuia s* aibg loc dar aveau ordin neral. El n'a pierdut nici 1.00 oameni tili
0_ nu se arate cleat la timp. Ofiterii rui putea scoate 10.000. N'au mai rmas cleat
din cari 2/3 au murit gi cari In aceastg ocaziune 6000 rui valizi, cari se ocupau s ducg.
au argtat o valoare eroicg demn6 de o soart6 qi 86 Ingrijeaseal camarazii lor ; ei erau fail
mai fericitg, s'au suit primii pretutindeni i. arme. Cavaleria rus nu putea sg lucreze
ajutndu-se unii pe altii au ajuns On In vii i. prin grdini. Avantposturile erau
aproape de ramparturi cki scgrile erau cu ridicate ; bateriile deprte ; nu se putea
mult mai scurte ; dar ei n'au fost urmati de strnge nimeni pentru a intruni grzile.
indesturgtoare.
In noaptea de 25-26 Iu lie trupele s'au
soldati i numai cativa au secondat pe ofiterii

bor. Maiorul Cermarev a p6truns in cetate cu
50 oameni dar neurmgrit de nimeni, a fost

rgnit i prins impreung cu ceilalti.
La, celelalte coloane soldatii au cobortt in
Erau regimente In cari nu mai existau

ofiteri altele in cari nu se puteau strnge
80 soldati,
Bosniak nu s'a argtat damn de reputatia

i indrgzneala ce ctigase ; de alt parte
Kamensky a manifestat mult fermitate.

Cu toate c' era zdrobit de disperare i se
&ea. In pericolul cel mai mare, el nu s'a
gndit sg se retrag6 noaptea, ceea ce multi
p6mnt prin cari Turcii trggeau cu armele lor. generali ar fi fcut In locul lui. El a pus
Toti erau la posturile lor. Dar dacg soldatii s se garniseasc bateriile ; a apropiat i.
Ru0 s'ar fi urcat pe creasta rampartului, ei intrebuintat cavaleria, a aduna,t trupe din
s'ar fi aruncat pe banchete uncle Turcii n'ar toate prtile 4i Bosniak care scgpase mofi putut tine un moment ; dar ei nu s'au suit mentul favorabil n'a mai indrgsnit s6 facg.
i au lsat pe ofiterii kr s fie masacrati. nimic,
Cnd un atac nu a isbutit in primul
Generalii s'au comportat cu mult curaj
sfert de or al actiunei, el nu mai reuete. in aceste nenorocite Imprejurri.
Contele Kamensky trebuia s tie aceasta.
Dach" asaltul ar fi reuit, toti Turcii ar fi
Dar in loc sg retrag trupele, kainte de a fi fost exterminati. Dar aceast masacrare
pierdut atta trupg, el a trimis i toate re- ar fi costat i ea pe ruf}i cel putin tot atAta
anturi i au rgmas acolo neavand scgri.
Rampartul Rusciukului, ca al tuturor cetgtilor turce din acel timp, era foarte lat
i mgrginit de mici gabioane sau saci de
zervele i astfel pierderea a devenit enormA.
trupg ct au pierdut priR anturi, toate
Putin ate putin sarile s'au degarnisit ;

soldatii egdeau sau se aruncau In ant i
casele turcilor fiind inconjurate cu ziduri

ca adevrate forarete i locuitorii apgrndu-se la disperare; ei nu s'ar fi predat
nicioclatg. Exemplul Ismailului le era cu-
neputnd iei cu inlesnire, din cauza adn-
cimei, ei erau loviti de Turci din vArful

ramparturilor i. In urmg. masacrati.
La amiaz focul a incetat ; 6000 oameni
au rgmas in ant ; 2000 greu rgniti au fost
noscut. Femeile i copiii, inchii cu ei, s'ar fi
luptat ca
p6rintii; masacrul ar fi fost .

inspgimantator. Impratul a fost nemul-
234
www.digibuc.ro
10.
Omit and a auzit adevrul. Rgnitii, din

cari multi au murit pe drum, au fost transportati la Bucureti.
Generalul Langeron a lost Insgrcinat cu
directia lucrgrilor contra ambelor cetati cari
ramaseserg blocate, precum vom vedea.
La 1810 putin timp dupg deschiderea

campaniei, daca Kamensky ar fi profitat de
Imprejurgri si de consternatia generaM. ce
Rusciukul cu asalt ; prin urmare mai (leta

din armata sa un corp destul de mare pentru
a intgri pe cel ce asedia Rusciukul ; mergand
i. el In persoang, ordong in acelasi timp
armatei dela Dere-Kioi, situat laugh' 1.11n1a,
s mearga sa se retranseze in apropiere de
Silistra.
12 zile in uring s'a rgspandit vestea ca cei
trei pasi ce veneau sg. deblocheze Rusciukul
a urmat dupa lupta dela Bazargik, Meg au fost batuti. Vizirul Incercand si el, a fost
deasemenea bgtut, asa ea o armat de
indoial ca." toate cetgtile dupg Dungre i-ar
fi deschis portile. Cretinii erau revoltati

i gata sg-i Imbratiseze partidul sgu. Ar
fi ocupat fgra rezistentg defileurile dealuri-
69.000 oameni a. fost distrusa la 14/26 August. Dupg. aceasta Rush au trimis la Turci
pentru pace. Vizirul se adresg la Constanti-
lor. Neputand sau nestiind s. profite de nopole. Mahmud ordong Vizirului s inImprejurgri pe cari norocul i le oferea generalului Kamensky, a facut greseli capitale.
Lucrand cu bggare de seamg, temporizand,
el a scApat ocazia s pung mana In cateva
zile pe toatg. Bulgaria.
El a tmpgrtit armata sa In mai multe parti :
A trimis una spre Varna pentru a lua si

ocupa toate porturile dela guile Dungrii
pang la Varna.
Un corp 1-a trimis cgtre Silistra. Un alt
corp la Rusciuk, iar el singur cu restul
armatei n'a inceput asediul umlei decat
dupg multa vreme. In fine Rusciukul a fost
inconjurat. Comunicatiile sale atat pe apa
cat si pe uscat au fost tgiate. A fost bombardat
de -mai multe ori si multe din edificiile sale

au fost prefacute In cenusg. Prin doug parti
&And asaltul, inamicul a intrat in cetate.
actiune groaznicg. s'a Incins Intre behgeranti; Turcii au pierdut 2000 oameni ; Rusii
6000. Aceastg teribila pierdere a silit pe Rusi
sa se mgrgineascg numai la o blocare.
Cele ce am. vzut s'a intamplat Rusciukului inainte de venirea ajutoarelor. Kuran-
toarc imediat solul rus. istovul s'a predat

Rusilor, dar In Octomvrie, Rusciukul tinea
Inca bine desi nu era cleat o grgmad de

ruine. In Octomvrie st. vechi, Rusciukul s'a
predat. Dupg el urmg toate cetgtile afarg

de Vidin i Ada.
Blocarea Rusciukului a Inceput In ziva
de 6/18 August. Trupele i ofiterii au fost
schimbati la fiecare 7-8 zile. Toate uvrajele inutile au fost distruse precum i mai
toate cari au servit atacului. Redutele au
fost apropiate ; s'a strans anThele cetati
Inteun cerc de fier.

In ziva de 13/25 August, Turcii au incercat
o ieire generalg contra centrului. Ruii au
respins pe Turci urmgrindu-i pang aproape
de incinta Ins ei au pierdut 3 ofiteri
aproape 100 oameni morti si rgniti.

In timpul blocgrei, Turcii n'au ramas
inactivi. Cuceam-Ali seraschierul Dungrii
a adunat trupele ayanilor si garnizoanelor.
A format o armata de aproape 15.000 oameni
ins a pierdut un timp pretios.

Rusii s'au concentrat, au pornit contra
sali Kahl Pap a adus mai bine de 1000 lor si i-a bgtut la Batin, un sat la 33 verste
oameni; Muktar, fiul lui Ali Pap. dela dela Rusciuk.
Rusii au concentrat 22.000 oameni si 140
Janina, mai mult de 12.000 ; tot astfel si
Ipsalali-Achmet. Toate acestea reunite fa- tunuri. Turcii erau 8.000 cu 14 tunuri.
S'a distins prin bravura.' generalul Hoceau 30.000. Ei s'au dirijat sa degajeze Rusciukul, dac pang atunci Kamensky nu l'ar vaitzky care a platit cu viaa devotamenfi ocupat. Esuand la umla, el a voit sg. ia tul sgu.
235
www.digibuc.ro
Bosniak vAznd ea nu mai poate primi

ajutoare, cs nu se mai poate al:Cara mult
timp i c o rezistenf mai indelungat ar
inteo singur noapte precum i cea mai mare

parte din animalele jefuite de corpul Con-
fi fkut pe Rusi mai severi In conditiuni,

a inceput s vorbeasc6 da capitulare.
La inceput Kamensky Ii impuse niste
Podul de vase dela Rusciuk a fost sfrmat
cu turcii. Toti prizonierii rusi gsiti

la turci i cei rniti au fost recompensati iar
rioar ; a tinut mult timp piept celei otomane

dar la urm a trebuit s cedeze numgrului, entuziasmului soldatilor, experientei pasilor
s se retrag6 In interiorul Rusciukului. Putin
telui Worontzow cari le transporta cu el.
multe regimente si mai ales cavaleria,

s'au ggsit grmdite la Rusciuk, fr mnconditiuni aspre. Un eveniment neprevAzut care, fdr furaje i neavnd niciun mijloc
scapa pe Bosniak si garnizoana sa de pl- de a le procura. Noroaiele deveniser att de
cerea de a simti dulcele climat al Siberiei. mari c oamenii i cau i. se inecau In ele.
Doi favoriti, un diplomat si un ofiter, S'a adunat in grab. toate vasele cari s'au
cari au fost trimii cu oarecari afaceri la putut gsi la Rusciuk i cteva srrmturi
.1.unla, la marele vizir, anuntau c el dis- din ale podului i s'a trecut cum s'a putut,
punea de 30.000 oameni i c se pregtea nu fr pericol i cu mult greutate. Aceast
s atace pe Rusi. Realitatea era ca se tri- trecere a tinut 8 zile.
mitea 300 oameni i cteva tunuri din
Putin in urm6 s'au declarat multe boale,
Razgrad la Tarnova.
printre cei cari suferiser mult In timpul
Kamensky mr ezit un moment si plin si in urma uraganului i cari in 8 zile n'au
de groag a dat ordin lui Langeron s ter- mncat decAt foi de vit i acelea uscate.
mine actiunea in 24 ore.
Dac campania s'ar fi terminat cu o
Bosniak surprins de cerintele noi ale Ru- sptmn mai curand s'ar fi economisit
silor urc pretentiunile.
multe pierderi in oameni i cai, pierderi
Giurgiu a capitulat odat6 cu Rusciuk. Gar- cari au avut consecinte din cele mai triste.
La 1811 faimosul Kutuzoff urmeag la
nizoana i locuitorii au obtinut s se duc
unde vor voi. Rusii le-a acordat 4000 care. comanda armatei imperiale lui N. Kamensky,
Bosniak a schimbat cadouri cu ofiterii rusi. bolnav. Acest ofiter a trecut Dunrea la 1
In ziva de 15/27 Sept., trupele rusesti au Iulie cu 14.000 oameni si a ocupat solid Rusocupat portile ambelor cetti. Se afla in ciukul, apoi iese la cmp. Ostirea turceasca
interiorul kr 300 tunuri, suficient munitie de data aceasta 11 astepta. Ea se urea la
de rzboi la Giurgiu dar nimic de ale mn- aproape 40.000 oameni.
cArei ; contrar la Rusciuk. Prozonierii Rusi
Aceasta numra In rndurile sale pe cei mai
au fost ca la 200, un colonel, un maior, buni cpitani turci din acea epoc6: Ceapansubofiteri i soldati.
Oglu (fiul tigrului), pas cu 3 tuiuri ; Achmet,
Din 200 dezertori pe cari Rusii Ii aveau In Nazirul Brilei, devenit Mare Vizir ; fiii
ambele cet4i numai 19 au fost impuscati, lui Ali .Tepenleli, Muehtar, etc.
ceilalti au disprut ori au iesit imbrAcati ca
Armata lui Kutuzoff era mult mai infe-
ceilali au lost pedepsiti.
La 30 Oct. st. v. 1810 a bntuit prin
acest oras un uragan cum nu s'a mai po- In urma a observat cA nici In cetate nu va
menit In aceastd regiune.
putea rezista. Atunci a voit s o distrug
Unei ploi torentiale ii urnf imediat o z- dar n'a avut timp Cad Turcii Ii strngeau
pad abondent6 iar In urm6 10 grade frig. din toate prtile. L-a prsit In voia soartei
In lag`rul rus era imposibil 6'6 se mearg6 dela
inteo noapte a trecut Dunirea, aseznun cort la altul. Acest timp insp6imnttor
du-se si IntArindu-se lang6 Giurgiu, trimi-
a linut trei zile. Multi soldati au murit de frig
tnd ordine urgente tuturor corpurilor de
236
www.digibuc.ro
armat, 1mpr4tiate pe la celelalte cetti Ea

se unease cu el.
Vizirul intr la Rusciuk unde i-a instalat cartierul general. In cele ce urmeaza
vom da pe cat posibil detalii asupra acestor
actiuni militare:
&Italia dela Rusciuk (2213 Julie 1811).
Achmet, faimosul nazir al Brilei fiind
chemat in locul lui Kior-Iussuf Pap, in

demnitate de mare vizir, desvolta mari
calit4i dup necesitate: mijloace de persuasiune, entuziasm i de fermitate iar prin
teroarea i confienta ce inspira, a putut In
timp de mai putin de o lun s' still-10' cea
mai puternica armata pe care Turcii au putut sa opunh" in acel rzboi. El a chemat la
sine, la Sumla, toti vechii fideli ai sultanului
i in acelai timp pe toti briganzii renumiti.
Meemet Ceapan-Oglu (fiul tigrului), Kassly
Generalul Engelhart cu 4 batalioane fusese

instalat in vii aproape de Rusciuk. Credincios
vechilor obiceiuri ale Turcilor, marele vizir

n'a fAcut un pas inainte fAr s se retraneze ;
el a int6rit intre Razgrad i Pizantzy iraltimele cari domin defileul ce formeaz. raul
Lom, defileu inatacabil de Indat ce este
apgrat chiar numai de 1000 oameni. El se
afl la o deOrtare de 32 verste (a 1075 m)
de Rusciuk, pe marele drum al Sumlei: A
trecut acest defileu i l-a fortificat inainte
pra la poziVile dela Buzin i. Kadi Kioi,
cari sunt la 15 verste de Rusciuk, uncle s'a
consolidat din nou.
Gaud Kutuzoff nu s'a mai putut indoi de
intentiunile marelui vizir, el a venit la Giurgiu, hotni sa treac6 Dun6rea i &A dea Vi-
zirului o lupt in camp deschis, putin de

temut contra Turcilor i dac6 ar fi putut fi
decisivg, ar fi asigurat linitea restului cam-
Ali, Ismail Selim, Kalender Paa, Velis fiul

faimosului Ali-Paa dela Janina, au venit s
se uneasc6 sub steagurile lui Achmet. Briganzii Bosniak-aga, Djaur-Hassan i. alti
multi s'au reunit cu el. El a strns aproape
50.000 oameni din cari 35-40.000 comba-
p aniei.
posturi.
ceatA deas, 5000 oameni alei din cavaleria
Acest proiect a fost foarte bun i. mult

lume s'a mirat faznd atta hotgrire in nasurile lui Kutuzoff.
Dela 15-20 Iunie (2 Iulie) Voinov a
f5.cut mai multe recunoateri asupra lagtanti i 78 tunuri. Enicerii au fost i ei rului turc ; cu indrizneala sa obinuitA, el
mari-ti cu cteva formatiuni venite dela a luat mai multe posturi i in numdrul priConstantinop ole.
zonierilor ce a fkut, el a gdsit i un renegat
Ctre mijlocul lui Iunie, el a inaintat &Are polonez, bufon al marelui vizir.
Razgrad cu toat armata sa. Din Razgrad
Kutuzoff voia sA rgman mascat inapoia
a continuat marul su asupra Rusciukului. retranamentelor Giurgiului i n'a voit s-i
Kutuzoff intiintat de mersul sg.u, a dat descopere fortele sale cleat in momentul
ordin ca armata rug s'd inainteze cAtre luptei, proiect excelent cu atat mai mult cu
Giurgiu, unde s'a instalat in bivuac inapoia cat se tia de rui ea' marele vizir nu-i credea
vechilor retranamente i astfel spre a nu mai multi de 10.000 oameni sub arme, pe
putea fi vzuti de Turci.
cnd in realitate ei aveau 18.000.
Dar un incident a turburat combinatiile
Ruii erau 10-12.000 comandati de gegeneraluluilef rus.
neralul Conte Langeron.
In acest numgr intrau 10 escadroane huLa 19 (1 Iulie) Langeron a trecut Dur-area
sari din Rusia sub Voinov i 3 batalioane i s'a instalat in lungul fluviului, in cmpia
joas4 unde se aflau cu un an Inainte retrandin reg. 29 van'atori.
Mara' de aceste trupe, la Rusciuk se aflau: amentele ruseti. El nu putea fi vaut de
Essen cu 1.2 batalioane ; 10 escadroane de Turci.
La 20 Iunie In revArsatul zorilor i pe o
ulani i 2 regimente de cazaci toate in avant237
www.digibuc.ro
turc4 a cAzut asupra avantposturilor ruse,

le-a surprins cu totul vi au intrat in bivuacul
Ctre primele zile ale lui Iulie st. n. 1811
Vizirul a pierdut consecutiv 2 MOM la
ulanilor de Ciugonew cari abia au avut micg distant de orav, unde se aflau Ruvii ;
timp sa incalice. Cu toate c'd acest regiinent
nu avea o reputatie de voinici, s'a comportat
cu toate acestea de minune. Ei erau coman-
a trek lupt pe care a dat-o lng4 Pari-Bair

vi care a durat 6 ore, 1-a acoperit de glorie.
dati de colonelul Benkendorff, adjutant al
Ruvii cari aprau Rusciukul au pierdut

odat cu aceast cetate, casa lor militar,
imp6ratului vi voluntar al armatei ; in aceast6

important:a' ocazie el a probat cg. vi volun-
armele vi bagajele iar cea mai mare parte

au fost mcerriti.
tarii sunt cateodat buni.
Vizirul a exprimat cele mai mari elogii unui
Devi surprins, Benkendorff s'a reconstituit
pav' cu 2 tuiuri, Calender Pava. Acest vef

cu mare repeziciune vi a respins pe Turci. a avut 6 cai morti sub el vi a avut norocul
In ziva de 22 Iunie marele vizir a atacat s6 intre primul In Rusciuk. Vizirul dduse
pe Ruvi cu toate fortele sale.
ordin ss fit impuvcat orice soldat care ar fi
Vizirul voia s taie pe Ruvi in centru cu fugit. Acest ordin care s'a executat cu mare
infanteria vi artileria vi si-i inconjoare cu severitate a avut fericitul rezultat ca fiecare
numeroasa cavalerie, pe cnd o co1oan6 era s-vi pstreze postul vi s'a" se lupte cu disperare.
destinat sh" ptrund, pe drumul TurtuPavii cari comandau diferite corpuri s'au
caiei, Oa. la Rusciuk, unde credea c6 Ruvii v4zut siliti s roage pe vizir s nu se expun,
n'au lsat pe nimeni vi pe care credea caci ardta, in capul armatei, cea mai mare
astfel s" pun' mna. La 6 dimineat toti vi indrzneat valoare. Cele trei btglii au
cazacii avantposturilor, cari nu erau deal costat pe turci aproape 40.000 oameni.
la o versa vi jumlate de lagr, au venit in
Armata a fost imprtit in trei pArti:
goana cailor strigfind: Vin Turcii vi in
1. La centru Vizirul.
adev6r, aveau dreptate cci Turcii au sosit
2. Velly vi Muktar, pavi, acel din urm,
cu ei.
fratele Vizirului.
Ruvii erau bivuacati in careu vi armele
3. Kalender vi Karsli Pava.
Mute piramidd inaintea frontului ; abia
Lupta s'a dat la 3 ore distan0 de Rusciuk.
au avut timpul ea le ia iar Turcii, grbiti Kalender Pava a fcut cateva mivcgri inainte
s-i atace, au desdircat pistoalele lor In and Ruvii ievind din cetate au luat formatie
fata fronturilor ruse.
de lupt. S'au dat semnalele, lupta tinnd
Catre ora 8 centrul armatei turcevti,
format in mare parte din infanterie, s'a
desfvurat inaintea primei linii rusevti vi a

deschis un foc de artilerie foarte bine dirijat,
cu toate ea' artileria rug cu mult mai numeroas, n'a putut-o reduce la tcere vi a
fcut pe Ruvi s piard mult armat. Turcii,
au spus mai trziu -ea' au avut 60 tunuri.

Probabil c au. rsat multe la rezerv aci
generalul rus Langeron numrase 18 contra
lui vi 14 contra lui Essen ; dar aceste 32 piese
trgeau admirabil.
Dup o luptd din cele mai infuriate, Turdii
au fost respinvi iar armata marelui vizir

s'a retras.
pra In noapte. A doua zi acelavi lucru;

acelavi devotament. Turcii au pierdut multi
oameni. A 3-a zi a inceput lupta cu armele
albe.
Ruvii s'au retras. Un moment in
urmg, Ruvii amestecati cu Turcii, au intrat

in cetate iar Ruvii cari aveau un pod peste
Dungre au ggsit scparea in fugh" dui-a ce
au incendiat bazarul. Turcii au pus mana pe
depozite vi pe artilerie devi nu fr mari

pericole. La un moment o bomb6 a fcut
explozie In apropierea vizirului. Pierderile
s'au urcat la peste 15.000 oameni. Ruvii

foarte simplu afirmau c' intentionau 86 prAseasc de mult acest orav, singura cetate care
o mai p6strau pe Ormul drept vi c' fcnd
238
www.digibuc.ro
preparativele de evacuare, ei s'au retras, dare si violenta ceea ce denota gravitatea

ca i la Silistra si coada armatei a fost situatiei.
asaltata de Turci, cari intrau in acest moLa 26 Iunie ora 8 seara nu mai ramasese
ment si cari n'au gsit nici locuinte nici nimic in oras decat garnizoana. S'au baricalocuitori.
Luarea Rusciukului a ridicat moralul turcilor. Proviziile erau in abondenta ; cu toate

acestea vizirul n'a putut trece Dunarea Inca
dat portile si la zgomotul semnalului de re-
tragere toate trupele corpului Essen au

retrecut podul i;4i au venit sa se aeze in
ordine de lupta pe tarmul stang.
mult timp de vreme ce nu avea nici vase,
Nu s'a daramat de fel fortificatiile Rusciu-
nici pontoane iar Rusii aveau pe Dunre, in

dreptul Giurgiului, o flotila destul de bine
echipata. Neputnd profita de entuziasmul
kului ; ar fi trebuit o luna pentru a le nimici pe toate i ceea ce s'ar fi putut

distruge; s'ar fi reparat imediat de catre
Rusciukului spre a trece Dunarea, marele Turci. Pamntul fortificatiilor devenise prin
vizir, a dat astfel timp Rusilor sa. se filth"- vechime i prin felul cum fusese lucrat tot
reasca la Giurgiu si adfel trecerea a devenit aa de tare ca si cum ar fi fost de piatra.
problematic.
Focul nu trebuia pus orasului de toate
Abandonarea ci distrugerea Rusciukului de
Rugi la 1811.
La 24/6 Iunie orele 11 seara Kutuzoff a che-
mat la sine pe toti generalii, ordonand celui

mai vechi (Langeron) sa ia dispozitiuni sa
treaca imediat Dunarea cu corpul si cavaleria sa. A prescris generalului Essen sa ramama la Rusciuk, s ridice toata. artileria
i muniiuni1e, sa arda oraul s se uneasca,
pe malul stng, cu Langeron la 26/8 seara.
Totul a fost executat inteo ordine si

urgenta care a facut mare onoare generalului Essen. La ora 2 dimineata toate
trupele erau la locul Mr i in seara zilei de
25/7 toata artileria era evacuata. Existau

cu toate acestea mai mult de 150 tunuri
i munitiuni.
Nenorocilii locuitori bulgari din Rusciuk
si cativa negustori romani, cari nu se asteptau
partile dect atunci and trupele Il vor parasi ;

Generalul Harting a fost insarcinat cu aceasta
operatie. Dar cum el era ne.norocos sit stngaci in tot ce facea, n'a luat dispozitiuni po-
trivite si focul a isbucnit in zece locuri

inainte de retragerea trupelor ; Regimentul
7 vanatori care a iesit cel din urm din oras
a traversat o strada deja in flacari.
De asemenea Harting n'a reusit nici BA
distruga marile depozite ale cetatei, caci
minele n'au facut explozie de cat in parte.
Oraul a fost distrus aproape complect iar
armata rusa a avut ocazia sa vad in acelasi
timp acest frumos dar si oribil incendiu.
Dunarea reflecta flacarile a caror lumina
intuneca pe aceea a lunei care in acel moment era plina.
Esen a ramas cel din urma In ora i cnd
totul a fost trecut, el a traversat podul i la
moment s'au ridicat toate ancorele iar podul
s'a strns cu incetul care tarmul stng.
la o abandonare atat de rapida a orasului

Acest abandon al Rusciukului a fost foarte
si din cari multi aveau efecte pretioase criticat. S'a citit in presa franceza un
In mari cantitati i pravalii bine garnisite, articol in care Kutuzoff nu era menajat.
au pierdut mai tot ce aveau. Ei neputandu-si
procura trasuri, au fost siliti sa-si transporte
A fost In schimb aprobat de generalii rui.

Aceasta cetate necesita 12.000 oameni gar-
pe spate, ce aveau mai scump, facand pe nizoan, adica totalitatea infanteriei ce Rusii
o caldura ingrozitoare 3-4 drumuri dela aveau disponibil in localitate i dad Turcii
Rusciuk la Giurgiu. Kutuzoff a fost prezent ar fi riscat s treaca Dunarea mai sus sau
la trecere i &Idea semne de multa nerab- mai jos ceea ce au fault In adevar putin
239
www.digibuc.ro
mai in urm
Ruii n'ar fi avut pe nimeni
sa le opuna.
0 retragere definitiva a Ruilor ar fi dat
ocazie Turcilor sa inconjure ambele cetati
0 tot ce ar fi fost in ele ar fi fost pierdut.

Singura eroare facuta de Kutuzoff a fost
aceia de a nu urmri armata vizirului 0 85.
puna mna pe intaririle din defileurile dela
Pizantzy pe drumul intre Rusciuk-5umla.
Un moment generalii au crezut ea cetatea
a fost abandonata din ordinul Curtei, dar
ei
in curnd au captat certitudinea ca
faimosul Kutuzoff lucrase din propria-i inteleapta initiativa.
Pe cnd la Giurgiu se trata pacea,

marele vizir puse sa se lucreze la Rusciuk
o baterie cu 22 piese care era indreptata
surectiei, Midhad ordona BA pun mna pe

ei, cu toate pappoartele lor romne 0 sarbe
0 sa fie impucati. Un spirit de indignare

primi aceasta flagrant violare a dreptului
gintilor. Serbia reclama satisfactie pentru
insulta ce i se aduse ; Austria 0 ambasadorii
Puterilor au facut mustrari Portei, pentru

excesiva rigoare a lui Midhad.
Cum era 0 eau vazut la Constantinopol,
din cauza independentei 0 incoruptibilitatei
sale, el a fost rechemat in 1868 la Constantinopole, sub pretext de a aplica o reforma
asupra Consiliului de Stat ').
Forturile cetatei, detaate pe inaltimi au
fost construite in 1829 0 1.854.

Sa incercam A' expunem in cteva cuvinte
rolul 0 peripetiile cetatei Itusciukului in
&Are flotila rug.

razboiul din 1.877.
Aceasta lucrare se gasea mascata in nite
La 1.1. Mai 1877 Turcii proclama starea
magazii vechi cari se aflau pe tarmul flu- de asediu in Bulgaria de indat ce pacea
viului. Odata bateriile terminate, magaziile pierduse cu totul sortii; fortificatiile cetatei
au fost distruse 0 ele au ramas descoperite au fost reparate iar altele adaugate. Afara
in fata armatei ruse.
de 6 uvraje cari existau Inca' din 1.854 i s'a
Vizirul intrebat de Kutuzoff ce inseamn mai adaugat alte 15, raspndite pe inlaceasta lucrare, a raspuns ea este construita timile cari inconjur oraul 0 la distante
pentru propria sa siguranta 0 ca ea nu va 'Ana la 4 kilometri. Neavnd talazurile
putea impiedica incheierea pacei.
-captuite, aceste lucrari prezentau caracterul
La 1.2 Decemvrie 181.1. vizirul a prasit lucrarilor pasagere.
Adaposturi de rezerve gauri dreptughiuRusciukul pentru a-i ltta cartierul de iarnd
la 5um1a lasnd pe Bosniak-aga comandant lare sapate in pamant 0 acoperite cu un
al Rusciukului.
strat ca de 30 cm de pamnt ; retele teleUnul din personajele cele mai importante grafice ; pe alocurea, mine consigtnd in
care pe timpul dominatiei otomane guverna bombe i dinamita dela I. m. la 2 m.
vilaetul Rusciukului a fost valiul Midhad- sub sol etc., complectau apararea.
Paa. El concentra in sine calitatile unui

bun administrator. Din nenorocire era atat
Spre Dunare, cteva baterii 0 tranee
ridicate ; dominarea platoului asupra flu-
de bun patriot turc, ea pentru a mentine viului, rapiditatea aproape verticala a taautoritatea tarei sale la Dunare, nu se da luzului, cteva vase de razboi intre cari
inapoi chiar inaintea crimelor celor mai unele cuirasate, un intreg corp de pontoteribile ; astfel, intelegand ca influentei sarbe, nieri cu materialul necesar, o puneau la
se datora micarea insurectionala din 1.867
condusa de Panait Hitov 0 Totiu-Filip,

dui:4 ce a reprimat in graba aceasta revolta,
o pedepsi cu o severitate inexorabila. Doi

calatori, la bordul vasului austriac <t Germania ), fiind denuntati ca emisari ai in-
adapost de orice agresiune inamica.

Astfel cetatea cu regiunea inconjuratoare,
a fost transformata in un vast amp inteirit.
Nenumarate provizii de tot felul; o gar-
nizoana de 20.000 oameni; 260 piese de

240
www.digibuc.ro
din cari 70 incrcndu-se pe la

culata, pe afete de fier, ateva mortiere ;
artilerie
moftenitor; dar aceste au fost mai mult

o combinatie strategia deal interesul ce-
in fine, o mare cantitate de munitiuni o
ttii
puneau In stare s reziste mult timp, chiar

unui asediu in regul.
Generalul de divizie Tahir-Pasa, ajutat
de seful statului su major i comandant
Meemet-Ali.
al artileriei, Assim-Pasa, comanda, la Inceput

fortele acestui camp. Serdarul Ekrem, Abdul-
spre a secunda operatiile armatei lui
Fr fapte importante de rzboi, bornbardarea a durat mai multe luni, cu intermitente de calrn sau violent. Primul comandant al cetatii, Achmet-Pasa, a fost
inlocuit mai trziu cu Kaiserli, care a predat

Krim, generallef, care era asa de debil
cetatea la 8 Februarie 1878 conform ordinu se putea urca pe cal, a fcut din cetate nelor primite, predare care impreun cu
cartierul su general ; imprejurrile trig ale altora, intra ca o condiVe In primirea
l-au silit s o prseasch nu mult dup aceea,
armistiVului.
din cauza miscrilor trupelor ruse.

Populatia la inceput se ridica la 25.000
suflete dar din cauza intermitentelor born-
Rusii an ocupat cetatea indat dup evacuarea ei ; lucrdrile de aprare au rmas
bardri de pe trmul stng, de bateriile
intacte.
dela Giurgiu i Slobozia, mult fume a prsit
Garnizoana s'a retras la -Varna si *umla.
La bombardarea acestei cetti, artileria
orasul. Aceasta a fost un mare avantaj rus a. incercat faimosul su tun-mortier de

pentru garnizoan6, cci a beneficiat de proviziile pe cari le-ar fi putut consuma populatia
Din nenorocire hag, toata aceast frumoas aprare putea fi paralizat, In parte,
prin aceea c. forturile de pe nFimi erau
lipsite complect de ap ; In cazul unei
investir complete, ele nu comptau dect
pe apa de ploaie.
In rezumat singura actiune ce a avut loc
asupra acestei cetti a fost o bombardare
viguroas. Orasul n'a. suferit, este adevrat,
dect din partea bateriilor dela Giurgiu
Slobozia. Au fost cu totul distruse: palatul
guvernatorului, marele bazar, multe stabilimente, etc. Dintre locuintele private multe
au fost atinse, in total sau in parte dar

numai la extremitti, sau pe marginea
opt o1i, demontabil, ce arunca proiectile de
80 kgr., cu o Incrctur de 3 kgr. pulbere

si care pare s fi dat rezultate favorabile.
S'a constatat acum ca si in rzboaiele din
1810 si 1853 c'd cetatea, gratie pozitiei sale
dominante (vezi Topografia Dunarii), era
susceptibil de o mare rezistent 1).
Congresul dela Berlin a hotrit distrugerea
zidurilor sale.
Ulterior Rusciukul a fost resedirrta flotilei
princiare.
Una din cele mai frumoase serbri de

sear, la Rusciuk, a avut loc cu ocazia
vizitei ce domnitorul Carol a Ilcut-o principelui Bulgariei, in August 1.880, pe bordul
canonierei Grivita .
La 19 Februarie 1887 partizanii Rusiei

a incercat un pronunciament contra Regentei ;
Dunrii sau in partea opus lng6 incinte, revolutia n'a reusit ; poporul si parte din
armath rmas fidel, s'a luptat cu Inverdeparte de fluviu.
Aprarea cettii se executa dup un pro- sunare, contra revolutionarilor, formati mai
gram simplu ; s'au creat ori s'au ameliorat mult din geniu si artilerie. Strzile erau
uvraje exterioare i un tir continuu a con- plMe de cadavre i in disperare rebelii au
trabtut bateriile inamice de pe marginea tras cu tunurile, ce le-a fost reluate de popor
in lupta la baionet. Capii prinsi au fost
opus a DunArii. S'au executat cteva
mai cu seam acea din 23 August (4
1) Adunate din opera La guerre d'Orient, etc.,
Septemvrie) contra armatei marelui duce par un Tacticien.
le
241
www.digibuc.ro
executati WO mil pe soseaua Rasgradului.

Linistea s'a restabiit repede. i aci ca totdeauna, libertatea fdr cultura sufletului
este o p1ag6 fatal.
. 12. GIURGIUL.
Existat-a sau nu, sub vreun nume oarecare, orasul Giurgiul In timpul Romanilor ?
Este o chestiune la care nimeni nu ar putea
rdspunde cu Inlesnire.
S'a pretins ed aci ar fi fost vechiul Trimamius'). Aceast asertiune pare inadmisibild 2). Nu e mai putin Insd adevrat, ca
domnia, in toat, Tara-Munteneased, panA la

Dunre, mai Intdri castelul San-Georgio al).
Se mai spune 2), cd In vechime nu ar fi

existat dar ed a fost zidit de marele Mircea.
Dup regretatul I. Maiorescu, actualul
nume, al orasului, ar fi celtic sau galic;
el 8) pretinde sd-1 fi intalnit de cinci ori, in
opera lui Cesar De Bello Gallico*/
Din partea-mi, voi IndrOzni s adaug, c
numele Giurgiu, este posibil s fie forma
populark din vechia limb romaneasca, a
numelui propriu Gheorghe, oricari ar fi fost
Gheorghele, srant sau nu, care a dat numele
sOu orasului de care e vorba 4). Mai Intalnim,
In ostrovul Sf. Gheorghe s'au gash urme de astazi acest nume la doi munti: unul In
zid roman 3). E posibil dar sa fi existat judetul Putnei si altul In acel al Buzului;
numai un mic castrum, cdci In acest ostrov pe la niciunul din acesti munti nu credem sd
nu ar fi putut Incdpea un ora sau o cetate fi trecut nici cruciatii, nici Genovezii poate
mare.
chiar nici Celtii sau Galii. De asemenea pe
Un scriitor spune: distrus de huni, Impre- malul stang al Dundrii mai sus de Semendria.
unO cu un mare numr de cetti, acest caIstoricul su sigur se cunoaste cu Instrum a fost rezidit, din ordinul lui Justi- ceputut secolului al XV-lea.
nian 4), odatd cu celelalte, ca Severinul, etc.
Pe la 1414 5) Mahomet I, fiul lui Baiazet,
si s'a numit, ca si el, Theodorapolis, dupa dupd ce Meuse o iruptie in Asia, a trecut
numele gratioasei si cochetei sale soldi .
In Europa, a pustiit Muntenia, pentru ajuUnii, atribuie fundarea acestui oras cru- torul dat fratelui su Musa si a ocupat
ciatilor, altii spun cd, spre anul 1000, Geno- Severinul si Kalehul 6) (Drista 7). Spre a
vezii dominand pe Dundrea de jos, acest tine pe romani In frau, Mahomet fortifie6
punct a devenit o colonie a lor ; ei a numit-o (fund) eastelul Giurgiului ; Ii dddu numele
San-Giorgio, dupd numele patronului pu1) Blcescu, Ist. Romeinilor sub Mihai etc. pag. 163
ternicei lor republice.
2) Bolintineanu.
Pe la finele secolului al XIII-lea Radu
a) Cit. de Tocilescu in Dacia Inainte de Romani.
Negru, ducele Fdgdrasului, Intinzandu-si
VAzut aceast form, in un scriitor romn,
1) Cesar Boliak.
2) Se stie pozitiv c4 Trimamius era pe malul

drept al Dunrii (cam pe, intre sau lnga locurile,
'uncle se Old acum Megka sau Vardinul).
8) Pe la 1840-42 s'ar fi gsit in ruinele castelului
Sf. Gheorghe cdrmizi romane; aceasta a asigurat-o
d-rul Sebeni. Regretatul T. Laurian, in o escursiune
stiintifick ce a fcut in acel timp, vizitnd in per-
soan acele ruine, a gsit urrne de dou feluri de
ziduri: unul mai nou si mai slab, iar altul, mai

vechi de un ciment foarte tare, care zicea savantul
profesor, s'ar fi putut lua drept lucru roman *).
4) Frunzescu, .Dic(ionar Topografic, pag. 214.
*) A. Tr. Laurlan, Mag. 1st., Vol. II, pag. 67.
posterior epocei lui Mihal (vezi Mag. Ist., Vol. IV,

pag. 231).
6) Hurmuzaki, Vol. I, pag. 293.
4) Doglioni i Cantemir (cit. de
incai ad. an.
1414) inteleg sau adaug dup acest latch Issaccea.

2) Alti istorici il numesc simplu Kaleh. Dar care
din toate cetAtile (Kalehurile) dimprejur: acelasi
nume Il purta: Turnu-Severin, Turnu-MAgurele,
*istovul, etc. Sau poate a fost o cetate deosebit?
Fosta aceea care se gseste in ruine, sapat continuu
de uncle, in marginea dreapt a Dunrii, la vale de
Giurgiu? Fosta aceea ale crui urme se gsesc pe
localitatea satului Gostinul Hagiului, pe malul
Dundritzei (vechi canal, aproape astupat azi, al
Dundrii) sau poate acea cunoscut sub numele de
cetatea fetei, pe Neajlov? etc. nimic pozitiv.
242
www.digibuc.ro
de Yrkaki 1) (radacina pamantului) sau yer
kocki (ruine de pamant) si-i puse o garnizoana Insemnata.
Stramtorat, prin acest mod, Mircea a
Turnul 1). Atunci, ei 1-a prefacut in raia, i-a

adaogat o parte din teritoriul dimprejur i 1-a
hit:61'A. Dela aceasta epoch' Giurgiul a jucat
un rol foarte important In istoria %Arai si a
avut o influenta destul de funesta In eveni-
cerut si a primit dela, Turci sa relnoiasca

cu ei vechiul tratat Incheiat cu Baiazet ; mentele ce au urmat.
Vom cita doua din ultimele exempla :
se indatori sa plateasca un tribut anual de
3000 aspri rosii si a trimis intentionat Ca soli
La 1550 un Mircea, batut de boieri la Ma-
pe doi din fiii si precum i pe trei din ai

boierilor, ca ostafici. Alte mici state 1-au
imitat. Mahomet primi pe solii micilor
popoare crestine cu bland* i seducatoare
prietenie ; Ii invita la stralucite ospete ; le
inchina paharul de onoare i apoi i-a concediat, binevoitor cu urmatoarele cuvinte:
nesti fuge la Giurgiu, a adunat oaste turceasca, bate pe boieri, a omorat pe Radu
s'a instalat iar pe troni
<4 Spunefi domnilor vostri ca primesc dela

toti pacea i dau tuturor pace ; dar cine
va pune piedici pacei, Impotriva aceluia sa
se intoarca Dumnezeul pacei 2).
Nu mult dup
aceea romnii au luat
castelul Giurgiului, sub vestitul domn Dan

al III-lea, Dracula 3).
La 1.431 Imparatul Sigismund, regale
Ungariei, intari acest castel (al Giurgiului)
cu fortificatii i alte ziduri, cu ocazia tri-
La 25 Septemyrie 1559 moare Mircea al

III-lea, lasand ca succesor pe fiul su Petru
al III-lea, care fiind minor, a fost condus de
mama sa doamna Chiarina 2) sau Chiajna.
Boierii nemultumiti, vin cu oaste strina,
bat armata doamnei i o sileste sa fuga, cu
fiul sau, peste Dunare. Partizanii sai, iau

garnizoana turceascci dela Giurgiu, bat pe
rebeli la Serpanesti i doamna intorcandu-se
din nou in Ord cu fiul su Petru, supranumit
Petruta cel 9chiop, domneste 8 ani 3).
In Martie 1592 o ciuma groaznica a bantuit Muntenia 4).
miterii unui bray general, Ioan Marotin
1) N. BAlcescu, op. cit., pag. 164.
dela care a ramas numele Marotin, unei

localitati din vecinatate In ajutorul lui
Dracula Voda, impotriva lui Radu, poreclit
31 Analizat dupa *incai, Vol. II, pag. 206.

1) Arhivele Venetiei. Docum. Esarcu *) Nr. 194.
Prasna glava (cap sec) din cauza caracterului

sau, care intrase in tara cu ajutorul Turcilor
si care a fost primul domn stabilit de dnsii.
Castelul caznd dupa aceea iar In mainele
Turcilor, a fost cucerit, impreuna cu alte

cetati, de &Are Vlad Tepes. Dupa moartea
acestui domn de crudd, dar fericita memorie,
Turcii 1-a reluat, la 1.479, fiindu-le druit de un
Vlad, pe care ei Il numisera domn, fall de

alegerea 01'6 ; dar nu mult dupd aceea, ei
1-a pierdut i romnii 1-a stapanit pna la
1544 and Turcii 1-a reluat, cu Braila si

1) Hamer cel mai contiincios din cronicari
(Mery, op. cit., pag. 294).
2) Laonic Chalcocondylas (edit. Bonae), pag.
183 cit. Hurmuzaki, Vol. 1, pag. 294.
2) N. Blcescu.
2) Heliade.
*) Dupa documentele Venetiene (colectia Esarcu) sunt

de notat oarecari particularitAti omise de cea mai mare
parte din scriltori.
Incerand prima oarl sA IntindA un pod, Sinan este
Impiedicat (Doc. 257). Pe cand armata crestinA se retagea
spre Bucuresti, Moldovenii uniti cu Polonii, Cazad t altii
chem In capul lor pe contele Sdrin 1 prad a doua owl
Babadagul (258). Ajuns 1S.ng Bucuresti, Sinan n'a cutezat
sA atace armata inamicA i trimite la Constantinopol dupA
ajutor (259). Aliatii crestini din Valahia pArasesc Strigonitza (probabil TArgovistea) si o dAraml. Un cApitan a
lui
abatele (probabil popa) Farms loveste pe Turci
din o ascunzAtoare, aproape de Bucuresti si-i mAcellreste
cumpliL. Stuart rAnit scapa cu greu cu ajutorui begierbeiului Greciel (260).
Assan beglerbeiul Greciei plead. spre Moldova spre a

Irnpiedica niste trupe sa se unease& cu armata aliatilor
sl strAmtoreze pe Sinan din toate dlrectiile. Principele

Transilvaniel 1i bate joc de ambasadorii lui Sinan, cart cer
sa le predea pe Mihai (263). Se afirmA cA TAtarii au trecut
de partea Romanilor (264). In o scrisoare catre Nossangi
Pasa, Sinan aratA el se retrage la Bucuresti din cauza

timpului rAu; eS. avAnd trupe putine n'a atacat pe aliati,
superiori In numAr si de teaml 51 nu fie surprins se retrAsese
la Giurgiu dup5, ce dAduse foe Bucurestilor. Se plInge
n'a fost ajutat de Tatar( (266).
/6*
243
www.digibuc.ro
a La 15 Noemvrie 1594 Mihai a pornit in
grab cu armata sa si Transilvanii ce sosisera la Giurgiu ; si nvlind cu iuteal

asupra orasului, fr s intmpine vreo in"-
potrivire, i-a dat foc si a trecut prin sabie

tot ce le-a iesit inainte. Trei mii de suflete
aproape, brbati si femei, a fost ucisi sau
prinsi. Dintre toti Turcii din ora numai
doi au trecut Dunrea innot 1).
Dup arderea si predarea orasului, Mihai

a impresurat cetatea si a inceput s o bat cu
tunurile ; dar vznd c nu o poate cuceri,

cci li venea ajutor, in arme si bucate, dela
Rusciuk si silit Ina' i de asprimea iernei,
o npusti deocamdat si se intoarse in scaun
la Bucureti *2).
concentrat fortele lor si s'au intrit pe

trmul stng al Dunrii.
ritrnul mare-vizir, in capul unei armate
de 100.000 1) i urmat de 1000 lucrtori
a sosit la Rusciuk. Zece galere incrcate cu
munitiuni au intrat prin Marea Neagra, in
Dunre si au mers pn la Rusciuk. Trile
Romne au fost declarate papMcuri. Acesta a
fost inceputul uneia din cele mai strlucite

campanii pe care armata romn a purtat-o
vreodat. Crestingtatea a fost chemata In ajutor ; in Transilvania doi oameni armati, unul
Ware si altul pe jos, dupg vechiul obicei al
-Wei, tinnd In mn o sabie sngerat,

alerga prin toat tara, chemnd poporul la
pe la Marotin3) i a ars Rusciukul. Cuceririle

Romnilor au mers crescnd ; beglerbeiul
Greciei este invins ; Moldovenii iau Ossia si
impiedia pe Ttari s inainteze ; Brila
arme impotriva inamicului comun, In vreme

ce trimiii lui Sigismund cereal." lui Rudolf
si principilor crestini ajutor 2).
Orasul Giurgiu, afar de un zid slab ce-1
inconjura, era ocrotit de castelul San-Giorgio.
Acest castel avea o pozitie foarte puternica.
luat este indat fortificat. Turcii fznd

acestea incep s fac pregtiri mari 4).
Arta si natura au contribuit la intrirea.lui.

Era asezat pe un ostrov foarte frumos, numit
Mahomet 6) al III-lea a triMis contra ace-
Slobozia (pe atunci) si era format de un

mic brat al Dunrii, care desprtindu-se
putin mai la deal i inconjurand un spatiu
Nu mult dup aceea a trecut Dunrea,
-stui principe rebel pe vizirul su Ferhat ;

dar acesta nu apuc s fac vreo treab5. 6)
/36.6 a fost inlocuit prin napolitanul turcit 7)
faimosul de pn atunci in rzboaie, generahll Sinan-Pasa, supranumit adeseaori

Maria al Osmanliilor. Atunci romnii 0-au
ca dou jugre 3), se vrsa iarsi in matca

fluviului. Astfel castelul, acoperind oil totul
ostrovul, Oa in marginele lui, prea c

pluteste deasupra undelor* 6).
Pe vremea de care povestim, acest castel
era foarte tare prin pozitia sa, prin intririle
7) Acelasi lucru 11 sustine si docum. Nr. 238.
ce avea si prin ocrotirea ce primea dela
5) Balcescu, Istoria Ronuinilor sub Mihai etc.,

pag. 52-53.
5) Cronica Tdrei Romanesti Mag. Ist., Vol. IV,
tatia c nu putea fi luat. El era cldit,
pag. 279).
cetatea Rusciukului ineat dobandise repudup vechiul obicei, ou ziduri tari, dar fr
4) Doc. Venet., Nr. 252.
valuri de pmnt si Ma flancuri la zid,
5) Turceste numele Mahomet inseamn glorifiatul.
avnd numai turnulete imprejur si inuntru

un turn donjon 5).
') In acest timp Rcmanii uniti cu Polonii iau si

prad Babadagul (Doc. Ven. Nr. 253) ; constrang
pe Ferhat s se retraga cu armata la Adrianopole
si ei cantoneaza In Dobrogea (Dobrizza) ; dup
retragerea lui Ferhat, II omanii se fac stdpani pe
Nicopoli (Doc. 254). In urm, Ferhat incercnd sa
treaa Dunrea este respins de Romani (Doc. Nr.
256). Este acuzat a a intaritat pe Romani, numind
noi domni peste Trile Romane (ibid.) si scos.
7) I. Heliade Radulescu, op. cit., pag. 196.
7) Valthare ; Filstici, spune 200.000; ambii citati

de Blcescu, In op. cit.
2) N. Blcescu, Campania din 1595, in Mag.

1st. Vol. IV, pag. 10-11.
5) Arpents.
') Idem, IstoriaRomcinilor sub Mihai etc.,pag.163.
5) Ibid, Istoria Rom., pag. 164.
244
www.digibuc.ro
Sub proteclia acestui caste], pe care

La Giurgiu a avut loc una din cele mai
Blcescu, de bung seamg, Il credea zidit frumoase 0 mai variate lupte, ce s'a dat
de Romani 0 care dela acea epoch' 0 pang vreodatrt pe malul Dungrii 1).
mai in urrnti a fost de multe ori stricat 0 rezidit, 0 a flotilei otomane, bgtrnul vizir
Cnd a sosit Mihai la Giurgiu, Sinan cu
Mihai 11 Impiedicg aproape o lung, dar In
administrariei turcegi a intdrziat trecerea armatei. Fiindcg In acea varg se luase un mare
o parte din armata sa, apucase s treacg

cu o energie rarg la etatea sa, supraveghea atAt In ostrovul Sf. Gheorghe cat 0 In cel
In persoang facerea podului, necesar trece- mare iar cealalt parte se afla incg pe
rei armatei sale.
Sgrmul romnesc. 0 msurei financiard a
fine silit de sosirea hanului tgtgresc, prin
Moldova ; a unui corp turc, ce trecuse pe
numgr de care, animale 0 robi, frg ca
la Calafat ; a unui altul, ce se 0-tea s. treac
sg se fi pltit taxa dela cinci una, determi-
la Nicopoli 0 atacat In faIg de Turci, ce

treceau fluviul pe galere, in spre Giurgiu,
nat pentru robi (pentik), cum 0 dreptul

asupra animalelor, inspectorii 0 scriitoriis'au aezat la pod ca sg strangg, la cei ce
a abandonat malul Dungrii 0 s'a retras, Tsnd
In urmg-i, operand, marea armat inamica. trecea, acea taxg.

Sinan a inceput nesupgrat constructia poduIn vreme ce se facea aceastg operatie,
lui care de altfel pleca dela capul cel de lngg Mihai a cgzut ca un trgsnet asupra qtilor 0
orapl Giurgiului, loc unde se varsg. doug turmelor punand tot in invgImgeald. Taxa
rauleSe In Dungre 1), pang la apele caste- se ridicg atunci ; Turcii inspgimntali, s'au
lului, unde, trecnd o Intindere de pgmant ingrgingdit pe pod ca sg scape In ostrov dar
de zece pa0, se unea cu celalt bras al po- in neornduiala lor, carele i animalele ce
dului, cel mai lung care ducea la ostrovul erau inghesuite, ii oprea sd inainteze 0
cel mare i de acolo la malul Rusciukului 2). Mihai a. putut sg-i bombardeze cu artileria sa.
Podul terminat, Sinan a pus piciorul pe Noaptea a dat puting rgsuflare Turcilor 0
o parte dintr'in0i au apucat sg treacg de pe
pmntul l'grei-Romneti.
In defileul dela Cgluggreni, acoperit de malul romnesc, dincolo. Sinan insu0, in
pgduri 0 de bAlti, prin o strAlucit victorie, acea noapte, a lgsat ostrovul Sf. Gheorghe 0
Mihai, a oprit nenumgratele coloane ale a trecut pe malul drept al fluviului 2). A
doua zi Batori, care sosise pe loc, determing
Sinan.
Disproporlia cea mare insg, intre cele

doug armate, a permis Vizirului sg-0 reorganizeze pe a sa 0 sg Inainteze din nou contra
Romnilor. Ace0ia s'au retras ; Turcii au

mers la Bucureti 0 la Targul-Vestei. Purin
In urm Mihai, primind ajutor din partea

ctorva principi cre0ini, a luat din nou ofensiva. Impreung cu ei a cuprins Targovite ;
apoi au pornit dupg Turci, cari, dupg ce au
ars incinta de lemn a CaPitalei, s'au retras imediat spre Dunre.

2) Topografia de atunci, nu este aceeasi cu aceea
de astki, prin efectele naturalelor schimbdri temporale ale fluviului.
9 N. Balcescu, Istoria Romnilor sub Mihai, etc.,
pag. 164.
mai intai o ceat de pedestrime aleasg, sg

sfarme ingraditura de care, legate strns
unul langg altul, ce Sinan Meuse la caput
podului, ca sg opreascg ndvglirea cglgrimei 3).
Pe pod se aflau inghesuiti, in cea mai mare

neornduialg, Turcii, artileria lor, carele cu
bagaje 0 vitele. Spre a inlesni trecerea, ei

an Inceput BA arunce in apg tunurile 0
9 Varietatea ei facnd-o foarte instructivk o
vom pune In Intregul Om, astfel cum o gAsim in
Mag. Ist., Vol. IV si datorit penei nemuritorului
Nicolae Balcescu, cel mai mare scriitor militar at
Romanilor si pe care o moarte dureroas si prematur,
rezultatul unei exemplare iubiri de patrie ne-a fcut.
s4-1 pierdem fnainte de timp.

2) Hammer.
3) Arthur Thomas Sieur d'Ambry.

245-
www.digibuc.ro
bagajele ; in urm, s'au asvrlit si multi din

ei, ca s scape Inot ; dar nestiind s. inoate
s'au Inecat mai toti. Mihai, asezndu-si tu-
o parte din armata turceasc4 lang4 pod si

au mOcelOrit-o grozav 1).
In ziva urrnAtoare, crestinii cari cyprin-
seser primul pod au voit s ocupe i pe

il rupe In doua i fluviul a inghitit gloate de eel de al doilea. Dou detasamente de pevrOjmasi. DunOrea s'a acoperit de trupuri destri romni s'au repezit cu curaj asupra
moarte i undele ei s'a Inrosit de sngele acestui pod. Turcii, dela celglalt capa al
vrsat 1). Spun c' att se ingrOrrkdise tru- podului, vznd aceasta i temndu-se ca
purile mortilor, in acel brat al fluviului, toat armata s n'aiba acest giind, a inceput
Inat apa nu mai putea curge i cnd dupa s taie cu securi capul podului din partea Mr.
bOtglie, au voit s adape animalele, n'au Dar ceilalti ostasi crestini n'au indrOznit g
putut scoate apa de acolo, fr sa scoat insoteascA pe curajosii romni ca g nu g
totodat vr'un trup de orn sau de cal. Se expue intre armata lui Sinan de o parte
focul castelului 'de alta.
vedeau inc4 multi Turci plutind pe ap,
Ei nu stiau c acest castel nu-i poate sujumstate morti, plini de rani, tipnd
vOitndu-se cu jale 2). In acea zi s'a prOpOdit, Ora, lipsindu-i iarba de pusc ; cAci in
u totul vestita ceat a Akintiilor, cari au invAlrnAseala izbirii crestinilor, aflndu-se
fost dou veacuri groaza Ungariei
IncArcat, de Sinan, in care, ea luase foc
Nemtesti ; niciunul din Cali se aflau din
spulberase in vnt 2). Astfel acei Romani,
nurile in pozitie bung, a Inceput s bat podul ;
aceast ceat pe malul romnesc, n'a putut

scApa 3). Turcii cari trecuser in ostrovul cel
nevAzndu-se ajutati, au fost siliti s abandoneze operatiile lor iar principii aliati, de-
mare, cOutau s ajute pe nenorocitii lor
terminar s cuprind mai inti castelul.
frati, dnd cu tunurile In crestini ; dar, sau
Lupta aceasta pe Punare a tinut trei zile 3).

Turcii acurn se aflau: parte pe malul drept,
parte In ostrovul cel mare, afar numai de
din nestiinta tunarilor sau din reaua poartileria lor nu putea
vateme deloc.
n'au dat nicio impuseatur In sec. Prin acest
opt sute oameni cari au ramas s apere

castelul Sfntul Gheorghe 4). In noaptea
mijloc ei au putut prinde dou din cinci

coraii ce aveau Turcii pe Dunre, alte trei
aceea, armata crestin4 temndu-se ca Turcii,

folosindu-se de intunecirne, sd nu treadi din
scApand numai cu fug4 6). In aceast bOtAlie,
ostrov pe coraii i g vie g o izbeasc,
Turcii au pierdiit 17.000 oameni 5), artileria

lor, dou corbii, munitiile, steagurile, ha-
a stat sub arme, fr s doarm6 5). A doua zi

25 Octomvrie, principii aliai, vOznd eh'
gajele si sase mii care incOrcate cu jafuri 6).

Cinci mii Unguri, cari fuseser prizonieri la
Turci si-au reluat libertatea ; ei au luat
n'au dace se teme de inamici, au indreptat

asupra castelului chiar tunurile luate dela
dnsii, la Trgoviste 6). Loviturile artileriei
fAcnd o spOrtur nu prea mare In ziduri,
pedestrimea ungureasc, nergbdtoare sA
Dimpotriv4 crestinii, avnd tunuri bune,
armele mortilor si au ajutat sotilor kr ca s

prpOdeascA pe vrOjmasi 7). Soldalii moldo-
veni, ai lui ItAsvan se deosebird mutt (ea

totdeauna) in aceast batalie ; ei au oprit
1) Hammer, Sieur d'Ambry.
2) Sieur d'Ambry.
*) Hammer.
6) Sieur d'Ambry. de Thou.
6) Sagredo.
Sacy. Histoire d'Hongrie.
6) Valthere.
2) Sacy.
intre In castel, nOvAlit prin aceast spArtur

cu mult nebgare de seam6 i a'a vAzut
rasping, cu dou sute morti si multi rOniti 7).
') Miron Costin.
2) Sieur d'Ambry.
3) Idem.
4) Enghel.
5) Sieur d'Ambry.
6) Valthere. Sieur d'Ambry.
2) G. Tomasi.
246
www.digibuc.ro
Turcii s'au aparat voinicete, dei la inceput,
cealalt pe care au scapat vreo cativa ina-
lipsindu-le pulberea, au fost siliti s arunce

asupra asediatorilor numai bolovani de
piatra 1) ; dar primind apoi pulbere i alte
ajutoare, in tot minutul, dela cei din ostrovul
cel mare, cu ajutorul podului ce unea
ambele ostroave i favorizati de bunele
fortificatii ale castelului, ei au putut sa se
impotriveasca timp de dou zile.
Picolomini, ce avea sub comanda sa toat
artileria, a voit s dea foc acelui pod, dar
pentru aceasta trebuind sa-i expue armata,
sub focurile artileriei castelului, el a pierdut
mici s'a inecat sub loviturile tunurilor 1). Din

800 Turci cari compuneau garnizoana, numai
un mare nutriar de soldati. Vzand acest
Constantinopolei unde demis din marele

vizirat a fost exilat la Malgara .
Luarea castelului Sf. Gheorghe a fost
unul din faptele cele mai importante in
pericol s'a hotarit sa strice mai bine podurile

cu tunurile ; i acest mijloc izbuti. Dupa
aceea indrepta toata artileria contra zidurilor castelului. La 27 Octomvrie, a treia zi

de asediu, zidurile fiind sparte in mai multe
locuri, au voit sa dea asalt ; dar Ungurii speriati de prima neizbutire, au refuzat sa mearga
la asalt, sub motiv c spartura nu era
destul de larga. Picolomini frig, insotit de

cavalerii sal, a navalit vitejete cu sabia in
mn in acea spartura. Alti ostai s'au luat
dupa danii i Turcii inspaimntati, dupa
oarecare impotrivire, fac semn, c vor s
se predea. In vreme ce Picolomini umbla
sa-i asculte, Ungurii i Secuii hotarindu-se,
in sfrit, sa razbune pierderea lor, sa reped
furioi in castel Wand multa larma i imping
inainte pe Italieni, care aflandu-se acum

striviti intre sotii lor i inamici, au suferit
mult, ranindu-se mai multi dinteinii 2).
Cretinii cuprind atunci castelul i Turcii
cari scapasera de cea dinti furie a soldatului biruitor, s'au inchis inauntru, intr'un loc intarit. Acest post a fost asemenea
luat cu asalt i toti cati se aflau acolo au

fost injunghiati: altii cari fugisera afar
din castel, In ostrov, au fost macelariti ori
s'au inec4t in Dunre. Una din corabiile
pregatite de Turci spre a le inlesni fuga a
lost incendiata de o ceata de cretini ;

Sieur d'Ambry.
IG. Tomasi.
unul a scpat 2). Sinan privea cu durere de

pe malul drept, luarea castelului Sfntul
Gheorghe 3), pe care Sigismund, cum vom
vedea indata, temndu-se sa nu-1 vada din
nou cazut in mainile Turcilor, puse sa-1

sfilrme 4). Ctigurile Romnilor ca i pier-
derile Turcilor cu ocazia luarei Giurgiului

i a castelului Sf. Gheorghe, au fost Meal-
culabil de importante. Sinan, distrus de

durere, la cei 80 de ani ai sai, a luat drumul
campania din 1595, care se poate considera
In cursul a patru secole, ca una din

cele mai stralucite, pentru armata romn.
Numai prin asemenea fapte de bravura
Romnii, cum spune de Romani impratul
Julian, i-au tinut puterea, pe Dunare, cu
nestramutare printre secole. Popor demn de
glorie i in victorie si In restrite.
Dupa terminarea campaniei, unii din capetele armatei aliate, intre cari Picolomini,
poi/61mi dregerea castelului San-Giorgio i
s se puna garnizoana inteinsul spre a

inchide in viitor Turcilor trecerea Dunarii
prin acest loc. Dar Bathori, apreciind ea'
acest castel e prea departe de Ardeal, c
dregerea i tinerea lui va costa mult, porunci
sa-1 darame i sa dea foc cajelor i in cea

Octomvrie),
din urmil zi a acestei luni
puse de arse i partea podului ce mai r-
masese, impreuna cu luntrile pe cari era

facut 5).
In Iunie 1596 Mihai strange trupe
fortified' Giurgiul 6).

1) De Thou.
9 Valthre.
3) G. Tomasi.
4) De Thou. Sieur d'Ambry.
5) N. Blcescu, op. cit., pag. 182.
Document Nr. 283.
247
www.digibuc.ro
La 1599 Giurgiu este Intarit din nou. La tanul suparat, trimite ceau0 ca sa-1 prind
1600 este ocupat de Mahmud Pap cu o 0 864 aduca la Constantinopole 1). l3uzetii
armata de 10.000 Turci. Care finele lui Insa Ii reiau avant contra lui Simion, care
1600 Turc tree Dunrea i reincep s fuge In Moldova, la fratele sau Irimia 2).
zideasca castelul San-Giorgio 1) 0 strain- Ei intra In tail i ajutati 0 de armatele
toreaza mult pe Mihai, Incurcat In aka germane, aleg de domn pe paharnicul lui
parte. In Noemvrie zidirea castelului este Mihai, Radu. Turcii spre a-i desbina le
terminata. Atunci Mahmud Pap intra in trimite pe celalalt Radu, Mihnea 3) ; apoi
Muntenia 2) 0 ocupa castelul. Nu mult In
trimit pe 'Mari In contra lui Radu 0 a
urm Mahmud primete ordin sa ocupe militarete i Giurgiul 3). Un agent a lui Mihai
anume Dimo este prins i torturat 4). Deli
Marcu este prins i trimis la Constantinopole unde este intrebat i apoi decapitat 8)
mai tarziu (Decemvrie 1601).
Buzetilor, cari sileste pe romani Intai la
and In Octomvrie 1601 ajunge la Constantinopole vestea moriiluiMiha 8), Turcii

aleg de domn al Munteniei pe Ioan Mihnea,
contra caruia Polonii sustin pe Simion Movilu 7).
La 1 Noemvrie 1601 Sultanul Meemet

al III-lea scrie o scrisoare regelui Poloniei
prin care-i declara ca mentine alegerea lui
Mihnea 8) care 0 porne0e la Bucureti la
scaunul su unde i ajunge 9). El ia in
primire tam 0 este bine primit de supu0 10).
Sirnion pune pe 'Mari sa devasteze Muntenia 11). Mihnea de frica s'a retras la Giurou 12N) C4tigat de Simion, Ali, pap Silistrei,
In loc sa ajute pe Mihnea, Intarzie
Acest
paa este depus i inlocuit cu altul, ce are
ordin sa ajute pe Mihnea. La Giurgiu are
loc o lupta Intre Mihnea i Simion 14). In
urma, sultanul, se vede de nevoie, confirm
pe Simion i recheama pe Mihnea, care
vazandu-se sustinut, in contra lui Simion,
de Buzeti 15), Intreaba ce sa fac ? 16). Sul-
1) Din o scrisoare a lui Sapan Paa citat5. in

docum. Nr. 361.
2) Document Nr. 361.
9 Document Nr. 381.
") Document Nr. 390.
") Document Nr. 394.
Idem Nr. 364.

Document Nr. 365.
5) Idem Nr. 379.
9 Document Nr. 382.
retragere 4) dar in urma capatand ajutor

dela imperiali (germani) Ii bate
silete,
atat pe ei cat i pe Poloni 5) la retragere.
Spre a atata pe Poloni contra Germanilor,
Turcii fac o intriga ; ei numesc pe Simion
domn al Munteniei i depun pe Radu erban.
Atunci Romanii au declarat razboi Turcilor ;
cuprind Silistra
dau foc (Martie 1603).
Spre
razbuna Turcii trimit insemnele
domniei lui Simion i numWe pe Idir Pap,
generalism la Dunare 6).
La Inceputul anului 1611, noul principe

al Munteniei se afla la Giurgiu. Turcii dau
ordine sangiakurilor dela Dunre s-1 sustina
contra principelui Transilvaniei, dar, In luna
Mai, este alungat din tara de catre erban 7).
El a parasit Giurgiu
retras la Ru-
sciuk, la Omer Aga, cpitan turc 0 care nu

putea opera din lipsa de forte 8).
Dupa ce sultanul Amurat al IV-lea

(1626-1630) batuse pe Per0, Ii intoarse
armele sale victorioase contra Polonilor. In
acest scop, el i concentreag o mare armata
langa Adrianopoli ; apoi a dat ordin lui
Murtassa-Pap, ca impreun cu Giambalat 1)
pe are-1 numise mai dinainte gene-
ralul cavaleriei din Rumelia, sa intre In

Polonia. Ambii generali tree Dunarea la
Giurgiu, instaland castrele lor langa acest
5)
5)


7) Document NI% 493.
Revista lui Tocilescu. An. II, Vol. Il, pag. 350 i
urmtoarele. C. Esarcu, Document din Venetia.

) Zambolad (Al. C. Ipsilante).
248
www.digibuc.ro
ora1). Pe and alteptau ordine ulterioare
In Februarie 1739 domnul Munteniei a
dela Poart, au sosit aci nite deputati poloni

tli se rog, cu toat umilinta, s." se acorde
Orei kr pace. Murtassa nevoind, f6r5. tirea
trimis lui Achmet Pap. la Giurgiu pe vechiul
unde Amurat, micat de rugciunile kr, le-a

acordat pacea sub conditiunile dictate de el2).
Pe la 1659 Radu Mihnea al III-lea,
care murise dup5. 2 zile de urm5yile acestui

atentat. Crima consumat, ei au incAlicat 0
s'au dus la o crcium5." unde s'au aezat la
but. Indat ce pala fu incunotiintat a plecat
cu o trup de leventi (soldati de marinA) in
satul unde erau enicerii. Doi din ei opunnd
rezistent a fost fniti de pa6, care li puse
mare comis Dumitracu Sutzu pentru a

aranja afacerea a 5 brci mari de rAzboi.
sultanului, sA ia asupra-i o afacere att
In August 1.739 un numr de 6 eniceri
de important6, i-a tyimis la Constantinopole, a violat in bazarul exterior o fah' tn6r5
fcnd aliant prin jurmnt, cu Racoti,

domnul Transilvaniei care plecase dela Severin 3) la vale, a incendiat Giurgiul spre a
goni pe turci din el 4).
La 1689, Iulie, lntre Giurgiu 0 Rusciuk,
sa-i lege i-i duse la reedint. Trei din ei

eta un pod aranjat pentru trecerea Tta- declarndu-se autorii violului, paa li dete
rilor, cu ajutorul Turcilor cari se pregniau pe mana ceauplui ogeacului, care dup ce-i
s atace pe Imperiali 5).
sugrum6 noaptea, ii aruna pe maidane ;
In Martie 1714 mazilitul domn Constantin restul complicilor au fost legati 0 trimii in
Brncoveanu a sosit, impreun6 cu familia sa, fortareata Nicopole.
la Giurgiu, 0 a doua zi, Sfintele Pati a treLa 30 August un ciohodar al marelui
cut la Rusciuk. Trei s5ptAmni in uring, era vizir a adus domnului Munteniei un firman,
la Constantinopole, unde 1nchis 0 torturat in care-i ordon s trimit la gherdapuri
a fost mai in urm51 decapitat cu toti fiii sai. (nume de origin turc care inseamn5. anaLa 1716 garnizoana turceasa a cettii foare. Agha gherdapurilor era un functionar
Giurgiului, era push' la ordinul domnului ins5ircinat s vegheze la siguranta navigaMunteniei, ori de cteori va avea nevoie de tiei In aceast parte a fluviului) un numblr
dnsa, contra turburrilor provocate de de 1.000 lucratori 0 100.000 legauri de
pretendenta la domnie 6).
frnghie pentru nevoile vaselor cari trebuiau
La 6 Iulie 1.737 Constantin Mavrocordat s transporte subsistente armatei otomane
a fugit din Bueureti de frica nemtilor sub dela Belgrad. Domnul a trimis pe un Iacob
Walis, cari au trecut muntii 0 inaintau spre la Giurgiu pentru a expedia aceste cereri.
Bucureti ; a chemat la Doeni pe cadiu 0 alte
Acesta gasindu-se in imposibilitate s'5" le
notabiliati din Giurgiu pentru a le vedea prepare la Giurgiu, a plecat la Ruiava. I s'a
intentiunile. El and dela ei 05." in caz cnd trimis din Bucureti 1500 piatri pe langa
vor fi atacati de nemti, ei vor abandona cei 500, ce luase cu el.
oraul far lupte i se vor retrage la Rusciuk.
Acest obicei s'a luat in acel an cu ocazia
Principele se abtinu sh* intre in Giurgiu ; n6v6lirei lui N. Mavrocordat in cetatea
el a cerut ajutor armat dela aceast cetate, Giurgiului, crIci auzise pe ulitele Bucuretilor
care fiindu-i refuzat, a Minas la Doeni.
1) 1633 Ipsilante.
s) Cantemir, Istoria imperiului otoman, Vol. I,
pag. 370. Editia Academic6.; trad. Hodq.

a) Miron Costin, Letopisefile Moldoo. Vol. I, pag.
362. (editi a II-a Mihai Koaniceanu).

4) Frunzescu, op. cit.
s) Doc. Acad. Torn. V, pag. 173. C. C. LXVI.
) *incai, Vol. III, pag. 289.
strigndu-se <( Neintii ! vin Nemtii 1 .
Ca s trgiasc in pace cu Turcii de pe

malurile Durarii, Mavrocordat le-a dat voie
s'd se intind in jurul cetdtilor de pe tgrmul
stng, sa ocupe locuri pentru punatul 0

iernatul vacilor 0 a turmelor lor.
De atunci s'au nrvit s5. calce Ora 0
pretexte attea rele
136 fac6 sub diferite
249
www.digibuc.ro
ea locuitorii se aflau inteo groaz4 con-
a-1 primi. Acestia 1-a condus png la Li-
tinia.
Nici domnul i nici chiar Poarta nu i-a
teti, unde eznd cteva zile, a disirarut din

mijlocul armatei, cu cativa oameni de ai lui,
mai putut opri dela r6utAti1e ce se obinuisera s'a" comit. La BrAila au cuprins chiar
sate intregi, peste cari au pus oameni de-ai
lor, primeau zeciuiala productelor i intinzndu-i stpnirea pn la Cetatea de flote,
o plecnd tiptil, cu cai de pot pn in

tara lui i nimeni n'a tiut c'd este craiul
tegeau foloase din pescuitul pe Dun 6re.

In a 2-a domnie a lui Nicolae Mavro-
locuitorii din Vlaca iar acei din Rusciuk
cordat '), avnd din cauza opozitiei ce fAcea

grecilor, patina asupra Mitropolitului Antim,
georgian de origing, 1-a ridicat din scaunul
intre acei Swezi, ce mergeau cu pota 1).

La 1769 Ruii cari se aflau la Bucureti,
sunt intiintati ca Turcii dela Giurgiu robesc
i Silistra calc i prad Teleormanul, Argeul
i Ialomita. Spre a pune capt acestor
prdsri i torturi, ei au trimis un corp de cazaci
la Giurgiu i un alt corp de infanterie, care
piistoriei sale i sub motiv ci-1 trimite in

exil, peste Dunre, dklea ordin in secret
s-1 inece trecnd fluviul, probabil in fata
Giurgiului (D. Fotino, vol.. II, pag. 1.52)
in luna August 1716.
s rmaie la indemLa, la mrastirea Co-
La 12 Martie 1739 Const. Caradgea a fost
s'a indreptat spre Comana. Lupta a avut loc ;

Prvu cu cinci sute din ai gi, au rAmas morti
pe cmpul de btaie ; turcii, lug sunt btuti
se retrag i intru in neornduial la Giurgiu.
numit mare paharnic i trimis la Giurgiu,

la Achmet Paa, Amiralul Dun 6rii, In afacerea celor 5 caice de rAzboi (Zicudret) 2).
mana. Atunci Turcii din Giurgiu, mai luild

i altii de peste Dull:6re, .pornesc cu furie
spre Bucureti. SpAtarul Prvu, in capul

arnutilor i a unui detaament de cazaci,
Carol al XII-lea, latut la Pultava s'a Aceast lupt6 a avut loc pe la finele lui
retras pe teritoriul marelui sultan ; aci
n'a incetat s. agite pe Turci contra Rusiei.
La urma urmelor oaspele deveni o adev6-
Decemvrie 2).
La 1770 expeditia pe care- Suleiman, aga

Rusciukului a fAcut-o contra Bucuretilor n'a
ratil povar, cel putin pentru o parte din fost mai fericit deal aceea a lui Abdi,
Turci. In zadar 3) ei au incercat s5.-i dea 6 ga-
paa Brailei contra Focanilor. Aceeai indis-
lioane qi. s-1 trimit pe mare, in tara lui. ciplin a soldatilor, ace eai ardoare pentru jaf,
El nu primi, motivnd ca pe uscat a venit, au fost cauzele pentru o asemenea pierdere.
Ruii animati prin aceste succese, au
tot pe uscat voete s'a. se Inapoieze.
In fine in timpul domniei lui stefan Can- plecat dela Bucureti &are Giurgiu, in spetacuzino 4), sultanul li primi cererea de a-1 rant ch* vor pune mna pe el cu inlesnire.
lsa s." plece dela Demotica, pe uscat, in
Sarem-Ibrahim Paa, care se gsea atunci
tara lui. Mustafa-Paa impreun cu alti cu trupe la Rusciuk, a trecut Dunrea instaturci au primit insrcinarea s5.-1 aduch." cu lndu-0 lagrul in fata Giurgiului pentru a-i
conac, dup6 obiceiul timpului. Carol a sosit apara imprejurimile. La 22 Ianuarie (istoricul
la Giurgiu, unde clomnul, avizat la timp Keralio pune data de 1 Febr.) detaamentele
spre a-i inlesni trecerea in Ardeal, rnduise ruse au sosit succesiv i s'au format in linie
pe vornicul Radu Popescu, pe Drghici

Strmbeanul i pe Grigore Capitanul, spre
de lupt. In aceeai zi n'au fost dect angajamente de cavalerie in care avantajul rdmase
al musulmanilor. A doua zi trig actiunea

1) N. Mavrocordat a lost Neron al Munteniei.
Voyage en Valachie et en Moldavie, pag. XXI.
1) Ioan Neculcea.
4) Radu Popescu.
1) Vezi alte foi volante, Nicolae Iorga, pag. 100

101, I.
9 Athanasie Comnen Ipsilante. Vezi Analele Aca-
demice, seria a 2-a. Tornul al II-lea, pag. 502.
250
www.digibuc.ro
a devenit general. Cele dou prti 10 dispu-
tar victoria cu o incarnare ega16 and lupttorii au fost acoperiti de o ceat groas.
In acest intuneric grozav, valoarea musulmanilor a rmas ca paralizat ; inamicul profitnd de surpriza lor, termin de a rspndi
turburare in rndurile Mr prin focul teribil

al unei baterii de 20 tunuri servit cu f ebrilitate. Ibrahim Paa nu adusese cu el dect
cinci piese cari au fost demontate ; timpul
lipsise trupelor musulmane spre a-i spa
anturile inaintea foburgurilor bor. Strni de
13.000 Turci indreptndu-se spre Bucureti.
Pe drum intlnesc nite tdrani crui, crora le d scrisori &Are boieri, indenmAndu-i
fa se uneasc6 cu Turcii 0 s alunge pe Rui,
fgduindu-le mari recompense ; la din contra
munci grele. Rmnnd 12 zile Mil rspuns,
el s'a indreptat spre Bucureti. Pe cmpul din
fata Vcretilor, Turcii intlnese un corp de
Rui, cu care a inceput o lupt. crncen. 0

parte din ei, creznd btlia catigat, a intrat
in ora pe Podul Kalitei, unde intalnesc grosul
armatei ruseti de care sunt cu desv.rire
aproape 0 nemai putndu-se mentine, la btuti 0 pui pe fug. Intorcndu-se la

postul Mr, ei au cdutat s scape cu fuga. armata dela Vcreti, aceti fugari o gsesc
Numai trei sute de oameni au intrat in luptndu-se inc. De mers 0 de osteneal i-a
castel. Cu toate cil zidurile nu erau in bun
stare, Ruii neavnd dect artileria de campanie, n'au putut face bre6. Dup cteva
zile de asediu ei au constatat c6 se consumau
in eforturi inutile ; au incendiat o parte din
foburguri 0 au reluat drumul Bucuretilor,
unde au intrat, dup Keralio, la 11 Februarie.
In Ianuarie 1770 Ruii dup ce a respins
garnizoana Silistra ce venea s calce Bucu-
apucat o panic6 grozav ; incep din nou ad
retii, au plecat sub comanda generalului

Stoffel spre Giurgiu. Cale oraul 0 ard,
impreund cu strlucitul palat a lui HagiBahl-Pap, geamiile, toate vilele 0 mare
judete ale Olteniei 0 titlul de Vlah-Bei.
parte din ore ; apoi dup ce pun in libertate

pe toti Romnii detinuti in robie iau 0 toate
vitele gsite. Turcii din ora fug 0 se

ascund, unii peste Dunre, altii in codrii
vecini iar parte se innec de groaz." 1). Cu

toate aceste bravuri, Ruii lug nu pot pune
fn.-a 0 s ae imprtie in toate prtile. In

zadar Celebi-aga a cutat s-i imbrbteze 0
s-i adune ; nimeni nu-i asculta. Nemai avnd
ce face, pleac' 0 el la Giurgiu. De aci trece
la Rusciuk, de unde scrie vizirului, c' armata neaydnd artilerie n'a voit s se bata 1).
Vizirul a chemat pe Manole Geani la Babadag i-i d firman s crmuiasc6 cele cinci
Din acea zi el a luat numele de Manole-Vodd.
In Septemvrie 1.770 incercrile de pace

nereuind, un principe ttar numit MessudGerai, in capul tuturor cavalerilor natiunii
sale, cari nu urmriser pe han in Crimea, a
trecut Dunrea in fata Giurgiului, cu ordinul
de a neliniti pe Rui la frontierele Munteniei
0 s ucid raialele cari se revoltasera.

La 1770 Mulisin-Zad a fost numit gu-
mna pe Castel 2), care avea 15 tunuri 0 vernator 0 seraschier al Vidinului. El a ajuns
era inconjurat de toate prtile cu ap, afln- in aceast. cetate &are mijlocul verei, a
du-se in ostrov. In acest moment castelul trecut imediat Dunrea cu trupele sale,
Giurgiului 0 imprejurimile erau comandate insialnduli lagrul la Calafat.
de un sultan -War, care probabil nu cuDe acolo a mers asupra Craiovei; la 7
nos-tea numrul soldatilor ce avea in sub August ajunse la Turnu, fr ca Ruii s
ordinele sale.
in acelai an, Manole (VodA) Geani a trecut
poat pune obstacol trecerei sale. La Turnu,
corpul su a fost intrit cu acel pe care-1

Dunrea dela Rusciuk cu Celebi-aga i cu comanda guvernatorul Nicopolei. El a condus
aceste trupe reunite la Giurgiu instalndu-i
1) Athanasiu C. Ipsilante. Analele Academice
Tom II pag. 504.
2) Publicistul Cara, Mmoires sur la Walachie.
1) Athanasie Comnen Ipsilante (vezi Nr. 53),

pag. 503.
251
www.digibuc.ro
laghrul in amp. El a fost ajuns aci de un

alt detapment trimis din Silistra ; diferitele
corpuri cari se ghseau atunci sub ordinele
sale insumau circa 30.000 oameni. Dar
aceasth armath nu era compush cleat din
chrareti. Muhzin Zad ar fi voit s incerce
s ocupe Bucuretii, dar vhznd bine ea nu
va putea reu0 fhrh infanterie, a fost obligat
s se tinh in inactiune ; soldatii n'au inthrziat
s manifeste neradare i s murmure ; ei
au mers sh reclame la aga laghrului.
Generalul, le rhspunse acesta, voete s.
aiM cavalerie pentru a ataca BucuFetii ;
voi mai toti sunteti eniceri i corpul vostru
duph prima sa institutiune, trebuie sh fie
format din infanterie ; conformati-vh, dar statutelor ogeacului (fig. corp.) supuneti-vh. s.
luptati pe jos 0 imediat v va duce la Mamie .
Soldatii au refuzat sh. abandoneze caii lor
Intre Bucure0i i Cophceni la o minastire

se aflau 500 voluntari greci (300 pe jos 0
200 chlhri).
La 1770 Abaza Pava, phrhsise far lupth

Muntenia, pentruch nu avea suficiente trupe
spre a tine piept inamicului. Trecuse Du-
nrea 0 se stabilise la Rusciuk. Curnd

duph aceea, soldatii gelo0 vAzand pe Ttari, sub conducerea lui Messud-Gerai,
jefuind imprejurimile Giurgiului i repurtnd
upare avantaje asupra partizanilor ru0 ce

rAthceau pretutindeni, au voit s urmeze
acest exemplu i la 1771. au traversat fluviul.
Abaza Pap s'a opus cu indrtnicie. El era

nemultumit de ei i Ii trata cu asprirne,
ceia ce le atrase ura kr. El a fost in fine silit
sh se plece sub vointa lor 0 a trecut, el
singur, duph ei la Giurgiu.

In momentul in care punea piciorul pe
0 au continuat sh solicite cu atta thrie c mal, soldatii au alergat cu grhmada in jurul
au deschis un amp liber ardoarei lor rz- lui pentru a-1 primi i a-1 insoti in fortareath.
boinice iar Muhzin Zad s'a vaut constrns Dar curnd ei au scos shbiile i s'au precipis cedeze dorintei kr. El i-a trimis contra tat asupra lui. El a chutat schpare in o cash
Bucuretilor sub ordinele seraschierului Giur- unde ajungndu-1, 1-au masacrat.
La inceputul anului 1771, Generalul Oiltz
giului Izet-Paa 0 a caimacanului Nicopolei
Achmet-Pw, generali a chror autoritate s'a indreptat asupra Giurgiului ; la 18 Februaera subordonath lui. Aceasth expeditie a rie intlnete in cale 10.000 Turci, numr ce
fost nenorocith ; putina intelegere intre efi avea 0 el, 0 dup trei ore de lupth, Ii bate
lipsa de infanterie o fku sh eueze corn- cu deshvar0re, punnd mAna pe retranaplect. Trupele musulmane au fost trimise mentele kr. In aceasth lupth au chzut morti
la destinatie ; la Giurgiu nu s'a mai intors ca la 4000 Turci iar multi s'au innecat in Dudect o mich. parte ; restul a fugit spre Turnu nhre. Olitz bate apoi cetatea, arunch in aer
pulberhria turcilor i duph o bombardare
spre Vidin.
Muhzin Zad, nemai avnd soldati s'a

retras la Rusciuk unde a primit vestea
numirei sale ca mare vizir (1771).

In Decemvrie 1770, Giurgiul era una din
cetatile cele mai tari de pe Dunhre i avea
pe metereze 15 tunuri iar in jurul shu 15.000
'Mari comandati de sultanul thtar Kalga.

In fata lor, cu cartierul la Bucureti se
afla generalul Glebov. Avantposturile sale
inaintau pang la Cophceni, la 4 leghe de
Giurgiu, unde se aflau 300 cazaci de Don,
ce au reparat puntea pe care Rumeli Pava
o stricase spre
asigura retragerea.
viguroash de o sApthmnh, cetatea s'a predat

Ru0lor cu coraandantul sau, Suleiman-Pap.
Olitz, a. permis Turcilor ie0rea din cetate frh
arme. El a ghsit in interior o multime de

puti, 62 tunuri, 2 mortiere, multi bani,
munitiuni i provizii 1).
Nu mult in urna Olitz moare la Bucureti
0 este ingropat la mitropolie (Fotino II, 167).
Nici retranarnente1e, nici cetatea, n'au

rhmas mult timp in minele Ru0lor chci, in
1) Athanasie Column Ipsilante.
Cara spunea c cetatea s'a predat la 21 Februarie
lar castelul la 23 Februarie.
252
www.digibuc.ro
Mai 1771, Turcii, profitand de plecarea lui

Repnin, In ajutorul cetatii Turnul, a Impresurat Giurgiul, ce avea numai 1000 oameni ca
garnizoana vi-i sileste la.. 29 Mai sa se predea.
Unii spun ca Rusii au prasit-o (Fotino II,

167).
Respins la Turnu, Repnin s'a indreptat sa

salveze cel putin Giurgiul. Turcii 11 In-tamping, fortnclu-1 sa se retrag la Bucuresti 1).
In noaptea de 6-7 August generalul
Essen a fa:cut cteva tentative asupra retransamentelor cetatii, pe cari Turcii le

restabilisera ; aceste
niciun succes 2).
tentative n'au avut
In Octomvrie 1788 armata austriaca sub

principele Coburg a ocupat Bucurestii. Dupa
aceasta austriacii au plecat la Giurgiu pe care
au cautat s-1 ia, dar n'au relish. Atunci ei

au facut un lagr In apropiere. Creznd ca
Turcii din cetate sunt putini, nu s'au temut
de ei si n'au pus nicio grija In paza lor.

Turcii din Giurgiu observnd aceasta Intr'o
zi s'au repezit ca la 2000 soldati raspandind
moartea si spaima In lagarul austriac. S'a

unit cu ei si. cteva trupe trecute din lagrul
vizirului dela Rusciuk.
Austriacii au fost pusi pe fuga pang ce au
trecut Argesul. Turcii nu i-a urmat pest e acest
Btuti langa. Bucuresti la 24 Octomvrie,

Turcii au abandonat Giurgiul ; Rusii rarnanand stapni pe el, au ridicat o fortareat, pe
malul stang al Dunarii, vis-a-vis de castel.
ru; totusi ei au abandonat Bucurestiul.
La 22 Martie 1773 Ponelman, comandantul Giurgiului, trimete pe Ghiohemson

sa strnga toate slepurile si seicele turcesti
de pe Dunare.
La 9 Aprilie, relnoind acest gen de rechizitie, a adunat toate ambarcatiunile 3).
La 20 Apriie acelasi Ponelman bate dou
corpuri turcesti cari incercau sa ocupe dou
ostroave din fata Giurgiului, captur and pe
aproape de Giurgiu, s'au retras In cetate.
resti. 0 groaza teribil a apucat garnizoanele
seful lor Hasseki-Hagi-Meemet-Pasa 4).

La 9 Mai un corp de 5000 Turci Inainteaza
numai spre a le rezista dar chiar sa le Leh'

foarte mult fu (Fotino vol. II, pag. 228).
Suvaroff sosind cu 4000 oameni a ridicat

moralul austriacilor. Turcii vazand ea avantposturile austro-rusesti au inaintat pana
La 31 Decemvrie 1.800 cete de Pasvantlai
au ocupat Giurgiul. CAtre finele lui 1.806 Mikelson, generalismul rus, s'a instalat la Bucu-
turce ale cettilor de pe stnga fluviului.

Daca Rush le-ar fi atacat, fara Indoiala,
le-ar fi luat cu cea mai mare usurinta. Dar
intarzierea kr a dat Turcilor timp si curaj nu
asupra Giurgiului dar sdrobiti de artileria

La 2 Martie 1.807 cetatea Giurgiului, ocucetlii, din toti abia scap vreo 400, ceilalti pan'. de Turci, a fost 1nconjurat de Rusi
s'au inecat In Dui-tare 5).
Intr'un hatiserif de la 1774 se specifica

cum ca la Giurgiu are resedinta Kadiul,
care trebuia s judece pe toti Turcii din
Muntenia cari ar fi facut greseli.
La 1779 castelul Giurgiului, foarte bine
fortificat, se afla ca si In trecut, pe micul
ostrov, pe care un brat al Dunarei 11 despartea de oras.
1) Athanasie Comnen Ipsilante p. 512.
1) Cara, p. 366.
6) Athanasie Comnen Ipsilante (vezi pag. 53),
pag. 517.
6) Ibid., pag. 518.
3) Ibid.
fara efect, din cauza ca Mikelson Instiintat ca

armata ce Inconjura Ismailul se and inteo po.,
zitie critica 0 a trebuit sa piece In ajutorul bor.
In timpul rzboiului din 1809 dui:4 struintele lui Ipsilante, Rusii au trimis in luna
Martie sub comanda generalului Miloradovici un corp de armat s cuprind cetatea
Giurgiului. Dup ce au atacat si ars crawl,
fie din cauza lipsei de artilerie, fie din alte
motive, ei, respinsi cu pierderi 1nsemnate,
s'au retras. Generalul care comanda, Sabiski,
a fost omorIt sub zidurile cetatii. Turcii
simtindu-le slbiciunea, s'au imprstiat prin
tara, In cete cete, de 300-400 si orao-
rau pe Rusi ori unde li Intalnia izolati. 0

253
www.digibuc.ro
nou incercare a lui Ipsilante a, ramas neascultag. El a scris ImpAratului ; acesta,

mustrO aspru pe generali ; ei, suparati au
fcut planul g dea pe Ipsilante In mna
Turcilor ; prinznd de veste, el a fugit In
Rusia. Turcii din Brila avizati. de Rui,
de fuga lui, erau aproape s-1 prind la
Buzgu 1). Curioas6
Dar, cnd Karnensky a ocupat Rusciukul,

paa din Giurgiu nu mai gOsi necesar g mai
reziste i deschiznd portile, Ii inchin cetatea, prezentndu-i toate cheile pe o tav,
ogseneasc. I s'a cldit o temnitO, uncle se

trimitea condamnatii din toat tara, sub
numele de inunca Giurgiului ca amintire,
probabil, c i Turcii intrebnintau castelul
Sf. Gheorghe ca loc de inchisoare.
In timpul rzboiului de la 1853 a avut

loc aci mai multe lupte.
Turcii au ocupat oraul la 1853 jar in Februarie 1854 (st. n.) au fost sili,i s se retrag.
La 15 Februarie 1854 generalul-locotenent
rus Soimonoff, comanclantul Giurgiului, a
distrus o mare parte din flotila dunrean turceasc. In schimb Turcii au bombardat, din
Rusciuk, Giurgiul. Dar cu toate cele 3000 lo-
impreung cu o mare cantitate de aur ; soldatilor le-a dat multi bani de argint iar
efilor valtrapuri i obiecte scumpe.
vituri tra se, distanta fiind prea mare, nu s'a
Garnizoana depunnd armele, a fost liber produs nicio pagub demn de relevat, apoi
g place unde va voi ; cetatea n'a fost stri- s'au retras. La 12 lunie Ruii au pus mna
cat ci numai ocupag de Rui 2). Acestea pe el dar au fost din nou silii g se retrag.
La 7 Ellie 1854 Turcii au repurtat contra
au avut loc la 1 .Aprilie 2) 18W.
La inceputul revolutiei din 1821 eteristul Ruilor, la Giurgiu, o mare victoria. Aceast
Saros promitea lui Ipsilante eh' va pune lupt a fost cea mai crncen, in acea cammna, cu sigurant, pe forgreata Giurgiului panie, pan in acel timp. La 5 Iulie ora
i-i va deschide astfel drumul l3izantului 4).
In timpul rOzboiului din 1828 0 29 ge-
neralul rus Carniloff a fost ingrcinat, cu

armat ruseasg sO observe Giurgiul. La
incheierea pAcii, comandantul Cetii, Cuciuk
Achmet-Paa, a, refuzat s. deschid portile
dup cum se stipulase Intr'un articol al tratatuhii de pace, bazndu-i refuzul gu pe aceea
c aceast5 cetate nu fusese luag de Mamie 6).
El a fost predat mai trziu ; i s'a dOrOmat
zidurile, afar de acelea din spre Dunare

cari, cum se tie, au existat 0 mai tarziu, in scopul, probabil de a servi, In caz
de necesitate, in alte rOzboaie contra Turcilor.
Oraul, ci . raiaua dimprejur a fost Meer-
porat Romniei. Turcii au stOpnit, prin

intervale, Giurgiul 285 ani.
trei dimineatas, un mare detaament turcesc

a trecut iji ostrovul Mocanului 0 de aci a bornbardat Giurgiul i pozitiile ruseti din el.
Impucaturile tiraliorilor a durat, Mg'

incetare, toat ziva, 'Ana in noapte, trig
fr niciun efect.
La 6 Iulie a sosit grosul armatei turceti
iar &Are seag i Omer--Paa ; la Rusciuk,
erau concentrati 45.000 Turci. Baizan-Paa
a primit ordin s Inceap cu trupele sale

pTimul atac.
Principele Gorceakoff incunotiintat de cele
petrecute la Rusciuk, a urgentat inaintarea

armatei sale. Generalul locotenent Chruleff,
era trimes cu o parte din divizia sa, pentru
ingrirea generalului Soimonoff, care se afla
la Giurgiu, astfel c Rusii aveau intrunite in
Cu ocazia punerei in aplicare a regulamentului organic Giurgiu a primit o organizare
acest ora, in seara de 6 Iulie, 1.2 batalioane.
6) C. D. Aricescu, 1st. .Revolufiei din 1821, p. 87,

6) Colonel Baron -de Moltke, op. cit., Partea I.
trovul Mocanului. Sub protectia acestui foc ei
La 7 Iulie, Turcii au dat principalul lor

atac, contra acestor 12 batalioane In i pe
1) Dionisie Eclisiarbul, Cronograf (vezi Tesaur
lng
Giurgiu. De dimineat ei au deschis un
de monumente istorice. Vol. II, p. 216-1863).
foc foarte viu din cetatea Rusciukului 0 din
1) Ibid., pag. 220.
*) Bouillet, op. cit. Aron Florian, spune 25 Martie. bateriile Mcute in zilele de 5 0 6 Iulie In osau transportat trupe in ostrovul Ramadanul.
254
www.digibuc.ro
Chruleff, care comanda aci 2 batalioane,
a respins pe Turci la baioneta dar i el a

azut )(quit. Turcii au trimis noi detasamente,
cari debarcand pe diverse puncte ale
OB-
trovului au ca'utat BA inconjure pe inamic.

Ruii s'au luptat cu inversunare pana' noaptea, ajungand de multe ori corp la corp.
Cea mai grea pozitie era acea a artileriei
ruseti dup mal, care era coplesit de ghiulele din cetatea Rusciukului .1 ale flotilei
turceti ; cu toate acestea ea ajut infanteria
intr'un mod eficace contra incerc6rilor de
debarcare ale inamicului.
Rusii au prsit, la inceputul
campul de lupt iar locotenentul general
Primul bastiment roman care de dou sute

ani se vgzuse plutind pe Dun'are, Maritza,
a lui Alexandru Villara, a fost dat aci, la
Intr'o solemnitate impozant, printre
alte urgri, unul din poetii romani Ii adres6
urrratoarea alocutiune ce este, cred, o frumoas6 conceptie literara: Mergi, Ii spuse
Bolliak, mergi de arata Europei culorile

Romaniei ; mergi s-i duci bogatiile solului
nostru si
ceri luminele sale ; mergi de
viziteaa. Italia, Franta si Spania si spune

popoarelor .lor, c'd sunt hied Romani, dela
Dunre la Nistru, dela Tibiscu la muntele

Emul. Cand vei trece inaintea Italiei, riditoate paviioanele tale ; aceasta este
Soimonoff, care credea ca nu va putea tine mama ta ; cand vei merge in lungul coastelor
contra puterii preponderente a Turcilor, a pa- Frantei, salut-o cu strigte de bucurie, ea
rasa, &Are miezul noptii Giurgiul i s'a este tam
si daca." vei ajunge in
retras la Fr6testi.
Spania, pe care de altfel trebuie sa o atingi,
Dup aceasta, Turcii, in dimineata zilei tu ne vei spune, la intoarcerea ta, cat de
de 8 Iu lie au ocupat orasul. Pierderile Ru- multa virtute a trebuit acestei mandre natii
silor, dup relatiunile lor au fost 342 morti sa se regenereze. Tu vei saluta in ea, pe
i 470 rAniti ; acele ale Turcilor, cari aduser, sora ta cea mai mare, patria lui Traian 1).
incet incet, in lupt pana la 40 batalioane,
La 6 Ianuarie 1877 marele divan turcesc
au fost 572 morti i aproape 1000 rniti. respingand reformele propuse de conferinta
La 16 Iu lie Printul Gorceacoff a facut o din Constantinopole ce urmau sa" se introduca
recunoastere spre Giurgiu, cu care ocazie in provinciile Imperiului Otoman, la 7 Iaa avut loc si o mica' lupta. Omer-Pasa a exe- nuarie aceasta conferinta s'a dizolvat fr un
cutat si el o recunoatere, in ziva de 21 rezultat impaciuitor iar membrii sai si amJulie, spre pozitiile ruse clela Fratesti.
basadorii celor 6 puteri au parAsit toti ConLa 27 Iu lie Rush au inceput retragerea stantinopolul la 14 Ianuarie. In Aprilie
lor din aceste pozitii 1).
subsecretarul de stat englez Burcke declaTurcii au inaintat i au ocupat Bucuretii2) rand in Camera Comunelor c neutralitatea
dar, in urma unui aranjament intre Rusia si Romaniei nu este garantat prin tratatul
Austria, aceasta din urm trimitand un corp dela Paris, romanii Ii vAd Orisoara lor
de ocupatie in Principate, turcii s'au retras, intre ciocan si nicoval, in mijlocul celor
mai intai la Giurgiu, apoi peste Dun5re. 2 colosi. Trebuia luat o mdsurd.
In ziva de 25 Noemvrie 1869 poporul din
La 2 Aprilie s'a intrunit la Palat un mare
Giurgiu saluta sosirea principelui Carol ca.- consiliu extraordinar care urma sa decid ce
ruia i-a prezentat in mijlocul celor mai csl- este de facut. La 3 Aprilie M. Kogalniceanu
duroase ovatiuni pe principesa Elisabeta este numit ministru de externe si la 5 s'a

de Wied, tandra sa consoart.
semnat cu Rusia o conventie in care Rusia
1) Fllek (Heinrich) von Wittinghaussen K. K.
Maior, Das Frstenthum Rumdnien. Wien, 1869,
pag. 66-67.
2) Niox, Geographie Militaire. Vol. 1. Le Balcan,
pag. 163.
se angajeazd sa' garanteze integritatea Romaniei si stabileste trecerea nesuparat a

armatelor rusesti. La 6 Aprilie monitoarele
11 Waillant, op. cit. Vol. III, pag. 202.
255
www.digibuc.ro
turceti au inceput SA intre din Marea Neagr
Dup cderea Plevnei romnii au instalat
pe Dunre. Romnii au chemat in acea zi la Giurgiu 8 batalioane i 24 tunuri, cari

rezervele i armata teritorial In intregime, pentru unitatea lor de actiune contra Rusdecretnd complect mobilizarea armatei. La
1.1 Aprilie armata rug intr In Romnia prin
3 puncte : Tabac, Ungheni i Bestimac,
ciukului au trecut la dispozitia Mafelui Duce,
Inainte ca parlamentul s aprobe conven-Oa incheiat. Turcii au trimis Domnitorului o telegram invitndu-1 s se inteleag5.
construit de Rui In timpul ultimului rzboi

pe malul Dunrii, dela Zimnicea la Giurgiu
(Frteti), linie pe care romnii au rscum-
cu Abd-el-Kerim, serdarul ecrem, spre a
prat-o mai trziu.
care fcea asediul acelei cetti.
0 linie de cale ferat, pasagerd, a fost
Din toate urmele sale s'a mai observat

apra impreun teritoriul principatelor contra invaziei ruseti.
mult timp un turn inltat in parcul din cenLa o asemenea provocare, care probabil trul oraplui precum i biserica Sf. Nicolae,
avea de scop 6'6 defineasc6 pozitia. Romniei, care fusese altdat o mndr moschee.
ministrul de externe rspunde a Parlamentul va fi chemat s se intruneasc la

14 Aprilie i numai lui ii incumba dreptul de
a se rosti asupra hotririlor nationale. Intr'o
solemn primire, principele Dolguroki aduce
o scrisoare din partea Tarului (18 Aprilie) In
care se scuz c armata a fost nevoit s intre
inainte de sanctionarea conventiei de ctre

corpurile legiuitoare. Dou zile mai tarziu,
Domnitorul ofer 100.000 lei din caseta sa
particular pentru echipamentul ofiterilor.
In timpul ultimului rzboi Giurgiu a
suferit foarte mult din cauza bombardamentelor fcute de Turcii din Rusciuk asupra
nefericitului ora mai cu seam in zilele de
31 Mai i 25 August 1.877. Frumosul edificiu
al gimnaziului a fost principalul lor obiectiv,
deteriorndu-1 foarte mult.
La marginea oraplui, din spre ap, s'au

instalat de &Are Rui, cteva baterii cari
prin actiunea lor, a micorat mult entuziasmul focului turcesc.
SMARDA.
La 27 Aprilie 1877 un vas de rzboi turc

care Incrucia in fata ostrovului Mocanu,
s'a apropiat de tarmul romn i a deschis focul. Avantposturile Diviziei a III-a romn
rspund imediat iar vasul s'a retras la Rusciuk. (T. Vhcrescu, Luptele Romnilor,
vol. I, pag. 59).

Pe la miezul noptii la 1/13 Mai un numr
de 6 ceamuri cu trupe pornind din Rusciuk
s'au Indreptat spre Smarda i Malul Ro.
Lsate s se ariropie intre aceste 2 puncte
sunt primite la 200 m. cu salve de infanterie ;
grzile mari se strng spre a respinge debarcarea ; in fata acestei primiri energice,
Turcii s'au retras la Rusciuk (Ibid., pag. 65).
13. TURTUCAIA.
Pe locul actualului ora, la vale de gura

Ciaraharului 1), Tutrocan, marele Constantin
zidise odinioar fortreata Transmarisca,
De jur inaprejurul oraplui, cldit pe IA-
ii adu ca vecin oraul Dapha, aproape sau
mitele vechilor zidiri, s'a observat mult

timp, urmele materiale ale importantelor
evenimente intmplate aci.
La 7/19 Mai 1877 un detaament al gene-
poate chiar pe locul ocupat astzi de Oltenita.
ralului Scobelev sosind in ora, a lua.t in

primire aceast comun, apgrata pn atunci
de Divizia III-a romn.

In timpul ocupatiei sale de atre armata
ruseascg, generalul Schmidt fusese numit
guvernator militar al oraplui.
Ambele intariri au fost Insrcinate s

vegheze la siguranta trecerii.
Multi scriitori Intre cari Mannert
deriv numele Transmarisca dela aceea cd
se afla In fata gurei rului Arge, numit pe
atunci Mariscus.
Acest ora a fost chiar dela inceput o

important intrire i a lost aprat de o
1) Posibil O. fi fost Auras a lui Herodot.
256
www.digibuc.ro
garnizoan de infanterie uoar i de dou

cohorte din legiunea Claudia 1).
A urmat soarta teritoriului, adic6 dela Romani a trecut la Bizantini ; dela 678-976 a lcut parte din prima imprtie bulgar ; bizan-
rea la Oltenita, solul Engliterei Paget, acel

care lucrase la pacea dela Carlovits. Acest
distins personaj in etate de 60 ani se
Inapoia in tam sa pe uscat. Brncovearm a
dat ordin s-I primeasc cu cele mai mari
tinii revenir din nou la 976 (1018-1185) ;

apoi a urmat soarta imperiului romno-bulgar dela 1185, care s'a prelungit pn la bdtlia dela Nicopole, numele de romn disparand cu incetul In Invlmeala invaziunilor
i rmn numai Bulgarii sub *iman.
zile In Capitard, a fost insotit pn la frontierk cu un ceremonial putin usitat 1).
Afar de aceste notite, nu se mai cu-
In noaptea de 9 la 10 Mai generalul-
noate nimic despre acest ora In timp de

aproape 12 secole.
In timpul lui Mihai, Romnii ii spunea
major Suvarov reuete s treac Dunrea

la Turtucaia cu 700 oameni. Turcii dei
in numa de 41.000, speriati, se retrag.
La 27 Mai aceeai operatie se reinnoete
Tutocaio 2) ;
ea a fost ars i stricata de
armata romn, in primvara anului 1594.

La 1.595 Turcii Insacinnd pe Paa Si-
listrei 8 puna un nou domn in locul lui

Mihai
pe un oarecare stefan acest pa6
este baut de armata romn, chiar in Bulgaria. Cu aceast ocazie, Romnii pun din
nou mna pe Turtucaia pe care o i distrug
onoruri. Ajuns la Bucureti, a avut o primire
aproape suverand. Dup ce a stat cteva

Care mijlocul anului 1773 Ruii au baut la
Turtucaia pe seraschierul Feizulah-Paa 2).
de generalul Weisman.
La 21 Noemvrie 1773 Uzun-Abdalah, comandantul Turtucaiei, a btut pe Rui la satul
Oper constrngndu-i s se retrag6 cu greu-
tate In lagrul dela Marotin unde erau nelinititi de trupele dela Rusciuk ; ei s'au
decis s treacA Dunrea i profitnd de o
iari cu desvrire 8).

Cam In acelai timp 4), In Ianuarie, Ro-
noapte intunecoas i-au executat planul bor.
mnii comandati de Gerty Ferentz, generalul lui Mihai, au atacat, In trecaorile Balcanilor, pe Sinan Paa, ce se intorcea dela
asediul Agriei (Agram de mai trziu) ; i-a
distrus escorta i i-a jefuit tezaurele cu cari
se gsea Incacat.
generalii lui Passvan-Oglu a atacat Turtucaia

cu un corp considerabil i pe care dup ce a
pradat-o, o distruse prin foc i snge. Ctiva
din Turci au scpat peste Dunre i au rs-
In primvara anului 1702, In timp ce

domnea in Muntenia Constantin Brnco-
mare, nu avea zidiri i nici nu era fortificat.
In Aprilie 1803 Manaf Ibraim unul din
pndit spaima pn la Bucuresti.

La inceputul rzboiului din 1.810 geneProfitnd de acest prim avantaj, au pus in ralul rus Kamensky a pus mna pe vechiul
urm mna pe toate intairile i castelele castel intait al Turtucaiei. Distrus, chiar
Bulgariei. Au intrat apoi In Thracia qi Im- In acelai an, cu cea mai mare parte din
pingnd exploatarile lor pn la portile cetaile turceti de pe Dunre, aceast forConstantinopolei, s'au reintors in tail, dup treat nu s'a mai ridicat din ruinele sale.
In acelai an (1810) Zass a trecut Dunrea
ce, In drumul lor, au intlnit i impratiat
la
Turtucaia. Acest ora pe atunci nu era
un corp de 12.000 'Mari.
veanu, a sosit la Turtucaia, trecnd Dun-
Din cauza dispozitiei reliefului solului

trecerea Dunrii aci a fost totdeauna grea.
S'a pregatit pe Arge toate vasele necesare

2) Walthre, cit. de *incai, II, 252.
') N. BAlcescu, Campania din 159e Mag. 1st.
IV, pag. 6.
') De Thou, VIII, 666, cit. de Blcescu, ibid.
la trecere i pentru constructia unui pod.

Zass a. fcut o diversiune la vale de locul unde
1) Engel, cit. de
incai, III, 203.
2) Athanasiu Comnen Ipsilante, op. cit., pag. 520.
17
257
www.digibuc.ro
trecuse Suvarov. Turcii au instalat imediat
operatie, de0 mai uoara deat acea din
aci dou redute: una cu 10 0 alta cu 5 tuniiri.
aceea0 campanie, dela Satul nou1), era insa
0 carare care ducea pe inaltimi, prin destul de grea ; aceasta n'a reu0t dei chiar
paduri, din fata fostel porti de jos a portului, isbutit, era o eroare din partea statuluiera pazita In fiecare noapte cu un tun, major rus, aci corpul de armata nu s'ar
afara, din intamplare, de noaptea trecerei, fi putut IniFa departe de fluviu, nefiind
and au neglijat aceasta precautiune, creznd
a Ru 0i vor efectua trecerea in alta parte.

La 21 Mai ora 10 seara trupele s'au imbar-
cat pe Arge 0 au trecut Meal ca Turcii sa

le observe. Operatia era condusa de Lt.colonel Michan 0 de capitanul Krasusky,
adjutantul lui Zass. Acesta din urma, bray
0 inteligent, comanda voluntarii (ale0 din
grenadieri 0 vnatori) cari trebuia sa debarce cei dinti.
Cnd au ajuns la mijlocul Dunarii, Turcii
s'au trezit 0 au inceput un viu foc de artilark care a pricinuit pierderi putine. Turcii
aparau tarmul ; Krasusky cu voluntarii au
debarcat prin apa, barcile neputnd ateriza.
La un moment Turcii s'au retras iar Michan
a inaintat pe inaltimi. Zass a trecut imediat

cu 6 batalioane, cazaci 0 cativa dragoni ocupand crestele dealurior i apoi cu, mare
graba 0-au urcat tunurile pe deal.
Zass a trimis numai deat 2 batalioane spre
a intoarce redutele ce dominau Turtucaia iar
la amiaza, inainta asupra orgului. Au voit sa
o impresoare, dar neputnd-o inconjura corn-
sustinut din nicio parte de vreo alibi armata.

La 2 Noernvrie 1853 serdarul ekrem (generalismul turcesc) Omer-Paa a, trecut Dunarea aproape de Turtucaia 0 ocupand
malul stang, a batut pe Ru0 in faimoasa IAtalie dela Oltenita. Trupele turceti zice F.
Kanitz au demonstrat in acea zi a vechiul
spirit militar, care altadata supusese juma-
tatea Europei, nu era Ina mort intre Turci.

In acela0 an ei au fortificat, In aceasta
regiune, ambele tarmuri ale fluviului.
La 12 0 13 Martie st. n. 1.854 mteptnd
sosirea Marealului Paphevici, principele
Mihail Gorceakov a inceput campania ataand Turtucaia cu o divizie, care, batuta, a
lsat pe campul de lupta 2500 morti i raniti.
La Turtucaia se afla una din cele mai bune
pozitii de trecere a fluviului de pe malul

drept pe cel stang, dar cum a relevat cu
drept
generalul Bogdanovici (Razboiul din
Orient din 1853-1856) mimai In timpul

verei, aci primavara and aunt inundatii,
tarmul stang devine absolut impracticabil.
Gene'ralul francez Tripier (1854) pare Insa
plect spre stnga, Turcii au fugit In timpul s-i atribue numai calitatea de a domina
noptii abandonnd 15 tunuri. Ei erau 1500 momentan trecerea Dunarii prin baterii.
la numar de0 in realitate 500 ar fi fost suficienti sa opreasc pe Ru0L daa ar fi fost hotariti. Mahmut-Paa care comanda crawl n'a
manifestat niciun curaj i nici inteligenta.
Greeala lui Grekov a neinconjurnd
complect crawl a lasat pe rl urci s fuga spre
Rusciuk era justificat de prezenta padurilor de nestrabatut cari inconjurau crawl.
Zass a executat un pod pe care a trecut
Generalii ru0 cari au operat In Bulgaria au

recomandat Intotdeauna ocuparea Turtucaiei
0 a defileurilor ce separ Rusciukul de Siistra.
La 1876 noi fprtificatii au fost ridicate pe
0 restul armatei sale iar la 13/25 Iunie a

aparut fata Rusciukului dupa ce lasase un
simple schimburi de proiectile intre tarmuri ;
batalion la Turtucaia.
La 1828 al VI-lea corp rus a primit Crdin
sii treaca Dunarea la Turtucaia ; aceasta
vre-unui monitor cuirasat.
inaltimile ce domin crawl 0 fluviul 0 intarite cu o puternia artilerie.

In Octomvrie 1.877 garnizoana se cornpunea din 470 oameni.
In timpul razboinlui au fost numai ni0e
cele turceti erau ateodata Insotite de ale

2) Vezi acest paragraf.
258
www.digibuc.ro
444
.4ein.e.o., 4 1,00, etc,
N91._ clAAJza4-eit)
.cve
Vamorard.
OrfoKIL
P-U-11:1;7de Fer
Xectlzii, A Act/vtztt,ca
N.
A941/teiovova
51.31 N.
/3cvt,
S C4i4t-
33(E)48 28(0)
P) 110.-a ( teR444.
at 435935-N ,
80 (0)
aCLKOVat
2033'
(0)
22 (P)
ffallbolil
I
(E) tb-0.9-144,(0).out.
32 (P)
"(9 4441,
48
3r E
--I:
144
10
288
rus%*
01
C'eUCL.
-I
.1Goka,
f, 4
Arcer r:
Ostror
4 I/art-ion)
336
ura f/ciii
erneti
:5 P
F
i
Chi/fergair /
384
`ts
atot
Criyina
8rra.
anem
strita.
&nova,
ilns.b 1 Apra
,nren/inul
toI
I
i
r,,,./.,..,.
...
6,..rrvailja37:11,-1,L;
Jns.
hit Et
'I
Psfrt
le
4+3.9
I-
10
(681
Ciapercen,
i
!ago 7,ermanen/
13
12
Corcdia,
GuriaJschc.rIcekiu 312
360
1S
14
17
16
-Curiellfsus a reline/
1470
I/
I
I
CD
Hcimanda
18e17ner-..,11--
11
p.
Pc
Gura bekirului
ITurnu
Ru.k/A
WS
If
6;:Hy,"u (..5,,,,;li
Oraa
Raduevat
20
19
21
22
.23
R.Tirno
HARTA GENERALA A CURSULUIDUNARII
chela
sGiirla Mare
Negolin
o CusinSP
cor7.1
Vir
de la 0 rsov la Giurgiu
alcia
6,e-00,Lce.
Celate
florentinul
Mania.
S441041.Ot
aglavit
CAIAZZto-ta 4.4t1.
olent
Vidin
Scara
Nti, ROW&
Act t
iitot
Frdte.,iti de sus
,
910,000
Sidnesci
mirda
0
450000 :14, tamoeNVe VANnINNVENNL'.
4"eirgiu
usciuk
Vodasirct
u a,
Cer lc.:
'Cate
5-4.iite4t I.
hoata,
rn
O flamanda.
Islas
'copal
Parai pan
etrosian
.In$.Persina,
Belina.
pc. ch.calto
Mallu
Ptra .
'Cambia,
vino_
"itntra.
rteotan,,S.c.A24.vi44/14, gi44444,,
1444vvizta
ORI C E DREPT RESRVAT

www.digibuc.ro
4'55
18
Isydrele
Kosiak
264
Oreava
ec e u
I
Sdisii.ra
16 dralcliitalui
McigurIa.
--
gugd.n
I-
120
Nedela.
Cud:luiu
Zfrnnicea.
rid in
2/
,:
arms/paned
/Yarn
T'ytriii.x;. i
-117.)in
C-rglan
Loin_ /a
2drwn
GI
,, ,
I
Ala,
.//tot.171.;
Ccirla Mare
47
tr
firnfret
, ,
Sererin
Corbu I
igrza P.
Cap ile sus a/

I
Ga)alat
G;biu-P
Jrla s
Cladov
Bristol
I-
-I
everm
:15'imiany'G
'.711
T.
2.
&Ira limOctilut
Orsova.
)'o ta de fer
-I
4)
r;
,_
i 11/1-C3. l4
/eCt
C 1 adova
Bistrita
Ifinova
Balta ilelr%e
I
Afehada
kla-frale
37' 29"
II
Crivina
Grilia,
Pacluevnalz
1.92
19.4S(?)
gNI/1M/,
Peen q
.2
iSt..43" 30! 37" N.,
Cap de_es al As. Mari
Jsvorele
usti.)
IS
I
&t Pa Vail I
Sepal
AdaT7riiireh
42 5 8 (N)43 40 (A)
o z,a.ova
4le
ii4at'vvta. XAMen1i+N4i/
414
24
CAPITOLUL IV.
DELA GURA ARGESULUI LA GURA SIRETULUI.

1. OLTENITA.
seam eh" unii scriitori sustin c6 si pe timpul
In vremea veche, aceast6 cetate s'a

numit Aciitpv7K 1)
Pozitia ei urma s' fie c'Autat pe malurile
stngi si Ina lte ale v6ii Dun6rii, aci pe

timpul primei sale zidiri, Dunrea trebuie
fi curs cu mult mai spre nord de locul
ex ocup astzi talvegul sail 2).
i
Dac4 considerm modul obisnuit al ase-
lor era aci scaunul unei episcopii a religiei

dacice.
CAtva timp dup aparitia crestinismului,
un templu crestin a fost ridicat aci prin

initiativa Sfintei Gautia 1), sotia magistrului
acestei cetAti.
ECU'
zgrei cetAtilor romane, apoi e posibil a

Daphnis s." fi fost pe locul ocupat alt dat
de Ospeldria Ganea (?).
Numele, WA' Indoial, apartine: sau religiei pgne 3),
ceea ce pare a fi mai natural, sau vorbei eline dapha 4) laur, din
cauza posibilitdtii cresterei, altAdatg, a
acestei plante In localitate.
1) Primul templu crestin, ridicat aci, pare sd fie

datorit initiativei private, inaintea Marelui Constantin si anume Sf. Gautia. Ndscutd in Durostor,
la 320, a fost Incd din tinerete, initiat in misterele
cristianismului si deveni Impreund cu fratele su,
ce era tribun, o zeloasd apdrtoare a doctrinei ce
avea sd schimbe atAt de radical fata lumei. Dup
moartea fratelui ski, rdmasa, probabil, Mil pro tector, a fost asa de mult persecutatd de Capitolin,
prefectul Durostorului, cd a fost nevoit sd abandoneze locul natal si trecnd Dundma s'a stabilit
la Constantiola (Dafne) la gura Argesului.
1firtutile sale au fost lesne apreciate de magistrul

Este probabil ca aceastd cetate s fi
acestei
cetdti, care a Mcut din ea consoarta sa.
existat chiar pe vremea Dacilor, mai cu
Crestin si el, ei n'au indasnit sd practice fatisfintele

doctrine si s zideascd cliiar un templu. Optsprezece
1) Procopius.
9 S'a constatat cd Dui-area se apropie din ce

in ce de teresa bulgard, spre sud. Nisipurile aduse de
ArgeS si Dambovita, reunite, au contribuit la mdArea uscatului ce desparte Dui-area de malul stng,
cum si a muta gura raului mai cdtre apus si miazdzi.
') Daphne, nymfd iubitd de Apollon si schimbatd
In laur de mama sa, Panuintul, spre a nu fi prinsd
de el.
i) Daphni, laur, probabil din rAdAcina sansdrad
dambh, a arde.
ani de o exemplard casnicie, al cdrui fruct a fost

sfnta Doclida, pdrea sd fi trecut ca o zi, cnd barbatul sdu muri. Regretul-sdu #i al- adeptilor f A-cuti, era Mil margine. 0 noud nenorocire mdri
durerile lor. Iugurich, unul din capii barbarilor dela
Dunre, care cunoscuse pe sotul Gautiei, dupa

moartea lui, veni sd turbure linistea crestinilor din
Daphn. Sub motiv cd adundrile in bisericd erau Indreptate contra autoritdtii sale, el ordond Inchiderea
templului si opri crestinilor adundrile lor. Dui:4 co
aruncd mai multi in inchisori, inteo Dumineck
17*
259.
www.digibuc.ro
Constantin a infrumusetat acest oraB, zi- terminata cu o -preciziune matematicg, la

dindu-i o cetate pentru asigurarea trecerei gura Argeplui 1).
N'am ggsit nicio Bursa spre a vedea cand
precum am vgzut. Ea lua numele de Cona
inceput
oraBul 86 poarte actualul nume
stantiola.
Dupa moartea marelui imparat, barbarii de Oltenita.
dela Dungre au inceput sa se miBte. Iugurich,
unul din capii lor, a ars templul cu 26 creStini
ce se aflau in interior, in rugaciune ; re-
stul au scgpat cu fuga.

Nu mult dupa aceea biserica rezidindu-se
a devenit o frumoasa episcopie (a 2-a in

Dacia) 1).
In trecerea lor hunii au distrus-o, de

altfel ca Bi pe Transmarisca, vecina sa.
Justinian le rezidi pe amndoua, restabilind
episcopatul Daciei australe.
Pozitia acestui oraB, gratie Tablei lui
Peutinger i Itinerarului Antonin este de-
In mice caz, istoria incepe sa-1 aminteascg
foarte trziu, prin secolul al XVII-lea.

Prin imprejurimi nu se observa nicio urmg
de ruine 2), ceea ce probeaza ca nici Daphn
nici Constantiola, n'au fost pe locurile unde
se gaseSte astzi Oltenita.
La 8 Iulie 1.737 Constantin Mavrocordat,
domnul Munteniei, a pargsit Doian, la 2 ore
de Giurgiu, unde fugise de frica nemtilor

Bi. a venit la Oltenita. El daduse ordin sa
se duca in cetatea Giurgiului, la adapost,
tunurile ce le avea, dar oamenii n'au ascultat
de domnitor, a carui autoritate era prea slaba
Bi au dus tunurile la BucureSti. Auzind de
intrarea nerntilor la Cotroceni, domnitorul

prgsi Oltenita Bi s'a indreptat spre tarmul
Dunarii, la gura Argeului. Intentiunea sa
preuna cu preotul Urfila, a subscris din partea era ca in cazul unui atac inopinat sa treaca
bisericei dacilor, toate actele primului Sinod, dela
Nicea. Acest sfant prelat, vazand depaAarea scau- la Turtucaia, in care scop preparase, la
nului gm pentru Romanii din Dacia austral./ tarmul fluviului, vasele necesare.
1) Catre Inceputul secolului al IV-lea strlucea
la Alba Iulia, Mitropolia numita a Gotiei, In capul
careia se gasea mitropolitul Teofil, acel care Ira-
(Muntenia) sfinti pe Urfila, nepotul unui duce al

Daciei australe, episcopul acestei taxi, sub titlul
de episcop al Dafnelor 04 instala la Dafne (Constantiola) In biserica rezidita si remnflorita; acea
in care arsese cei 26 martiri.
Urfila, episcopul Dafnelor, care cunostea bine
limba gotilor, a scris si tradus, desi cu litere latine
multe carp, scriptura, etc. Putem zice a episcopul
Dafnelor (Oltenitki de astazi) a fost unul din acei
care a contribuit mult la crestinarea gotilor. ITrfila
a trecut, la moartea lui Teofil, la mitropolia AlbaIulia, sfintind In locu-i pe unul din discipolii sail.
In aceast localitate a stralucit, prin virtutile
si bravura sa, un duce roman, varul lui Urfila,
Nikita, care prins si torturat de barbari, a murit
trecandu-se Intre sfinti. (Vezi Vieille Sfintilor).
lugurich a Inchis templul, In care se afla crestinii
ui-i da foc. Unii au scapat, dar 26 au ars de vii.

Sfanta Gautia si fiica sa, cari n'au mers in acea zi
la biserick sapnd, au trecut Dunarea si au venit
din nou In cetatea natala, Durostorum unde si
muri In bratele fiicei sale, fiind ingropat In acea hi-
seria pe care singura o zidise (26 Martie, zi pe

care o serbeaza si biserical.
1) Hesiod aminteste de raid Ardeskos, WA indicatia tarii prin care curge. Halling*) si Schuller")
11 identific cu raul Argef; far/ cuvant, pentruca el
ar putea fi prea bine Artiskos din tara Odrysilor.
(Herod. IV, 92) sau Ordissos din Scitia (Herod., 42,
Gr. Tocilescu In op. cit.).
92
Argesul, zice Hasdeu "41, se numia Marisca In

cmpie i Argos in cursul sau superior.
Waillant (La Roumania, I, 85) crede a Dmbovita se numea Marisca.

2) Dionisiu Photino (trad. Sion), Vol. I, pag. 102,
note, vorbeste de unele ruini ce s'ar fi gsind (pe
vremea sa) la Oltenita sau In apropiere, fail a

arate In care parte. In aceasta cetate se zice a s'ar
fi inchis daco-bulgaro-romanii and a venit contra
lor Const. Pogonatul (680 d. Chr.).
O da inconjurata de mini si MO. Poate sa fi fost
pe la Manastirea?...
*) GESCHICHTE DER DEUTSCHEY, I, 67.
*) SIEBENBRGEN VOR HERODOT, etc. Wien

1855, pag. 101.
) Op. cit., pag. 265. '
260
www.digibuc.ro
Pentru o mai mare sigurant, noaptea

trecea Dunarea la Turtucaia si numai ziva
sedea pe trmul romn.
La 23 Iu lie insolit de ativa turci, a trecut la Oltenita ; de aci a mers la Negoesti,
In Septemvrie 1811 Rusii se temeau de o

trecere a Turcilor la Turtucaia. Debarcarea
aci este foarte lesne si dela Turtucaia la
Bucuresti pe tarmul stng al Argesului nu
este niciun ru sau deal care s poat opri
unde era un pap turc (Ibrahim), cu care un corp de cavalerie. Pe trmul drept al
dup retragerea nemtilor a intrat ln Bu- Argesului poate de asemenea merge dela
curesti.
In Mai 1.771 pe cnd Turcii dela Sursa

(Zimnicea ?) se indreptaser spre Bucuresti,
un alt corp de Turci, tare de 4000 oameni,
trecnd Dunrea, dela Turtucaia la Oltenita,
Turtucaia la Piatra unde se afla Wagenburg

si de ambele prti la podul de pontoane pe
care Rusii 11 avea la Negoesti si care era

expus.
500 cavaleri Turci hotriti puteau s vie
a nvlit peste partea locului dintre ru-
a ard podul si s rspandeasa groaza
rile: Arges, Ialomita si Negoesti. Generalul

Revskoi s'a deplasat in ajutorul colonelului,
ce comanda in acea parte, Ponelman si ajungaud la timp, Rusii bat pe Turci vi-i fugresc
peste Dunare, lundu-le toate tunurile, munitiunile si proviziile lor 1).
pan la Bucuresti.
Kutuzoff a luat msuri 1ntelepte pentru a
preveni acest pericol. El a retras din flotila ru-
seasa 8 bastimente pe cari le-a dirijat, coborInd fluviul, In fata orasului Turtucaia.
El a trimis la Crnogi, pe lArmul drept al
La 1773 Suvarov s'a prezentat la trmul Argesului, pe colonelul Grekov cu regimentul

stng al Dunrii, in fata Turtucaiei, cu su de cazaci, instal pe generalul Hamper
intentiunea de a trece fluviul. El dispunea, la Luica si coborind podul dela Negoesti, depentru aceast operatiune de 1.7 vase pe tasamentele lui Grekov si Hamper s'au
cari le gsise pe Arges. Cu ajutorul mai intrunit.
S'au dirijat trupe la Slobozia si CTrasi
multor care de boi, el le-a transportat, in
timpul noptii, &Are un loc unde malul flu- spre a observa Silistra.
In aceast cetate nu erau cleat 3-400
viului, putin escarpat, favoriza imbarcarea.
oameni
armati cu cteva tunuri si ctiva
Cavaleria inamia, traversnd lug fluviul
pe vase mari, ataa expeditia fr veste ; locuitori ocupati &A dreag4 casele.
La Turtucaia nu era cleat un slab detadup o lupt destul de violent Turcii au
sament fail tunuri.
fost siliti s se retragA pe trmul opus.
Cteva zile dup trecerea lui Markov la
In urma unei noi recunoasteri, Suvarov
Petrosani,
Kutuzoff ordon colonelului
Inaint cu armata sa In lungul Argesului
pnd la gull ; 1.00 carabineri urmati de Grekov sd treaa Dunrea la Turtucaia.
cazaci au trecut fluviul innot, pentru a merge Aceastil expeditie a fost fericit ad cu
In revrsatul zorilor, aceste trupe s'au
un regiment de cazaci si 6 companii infanterie el a trecut Dunrea, ocupnd Turtucaia
inapoiat pe bastimentele turce, pe cari reusiser s pun maim 2).
executat. Pasa sap, dar fiul su a fost
s incendieze Turtucaia.
si noile retransamente pe cari Turcii le-au
Prin acest punct intrau domnii in tail, prins ; pierderile din ambele prti au fost
and se intorceau dela Constantinopole spre
a se urca pe tron.
1) A. Comnen Ipsilante, op. cit., pag. M3.
9 Campagnes de Souwarow, Londres, cit. de
Thival, pag. 131.
neinsemnate.
La 1828 Rush n'au putut executa trecerea
Dunrii, aproape de acest oras, din calla

a Turcii se stabiliserd foarte bine, in fata
lor, la Turtucaia 1).
1) Colonel Baron de Moltke, in op. cit.
261.
www.digibuc.ro
Dela 16 Octomvrie 1.853 la 21 Octomvrie

Turcii au debusat pe Dunre, cam in acelasi
timp, prin patru puncte:

Dela Vidin la Calafat
Dela Rusciuk la Giurgiu
Dela Turtucaia la Oltenita
Dela Silistra la CAlrasi.
Din aceste patru directii de atac, acele

din Giurgiu si Calgrasi nu erau cleat simple
diversiuni fr urmare ; restul erau opera.tiuni serioase.
Oltenita, ocupat puternic de Ismail Pasa,
locotenentul lui Omer, se afla la 2-3 etape
departe de Bucuresti. La 23 Octomvrie el
a fost atacat ; dar In mai putin de
48 ore
el a stiut sA se acopere cu lucrAri de campanie si s-si amenajeze un reduit in Inch"perile carantinei.
trecerea Turcilor la Calafat, Giurgiu si

Oltenita.
Rusii erau comandati de generalul Pavloff
supranumit cel Bray si sub directia superioarA a comandantului corpului IV, generalul Danneberg erau lilt:660 in Oltenita,
care pe atunci era un sat.

In 1.854 la somatia ce puterile au rcut
Rusiei de a prsi principatele, ea rspunse
dnd ordin armatei sale BA. treaca Dunrea
contra Turciei.
La 12 Martie 1854 o coloan rus formatA
tunuri si
un detasament de cavalerie face o recunoastere asupra unui ostrov situat pe Dunre In fata Turtucaiei si ocupat de 1000
Turci (basibuzuc 0 infanterie neregulat).
din 6 batalioane de infanterie,
In noaptea de
1.2
spre
13
comandantul
Ceva mai mult, linia sa de aparare era Turtucaiei primeste o intrire de un bataflancat de bateriile de pozitie instalate la lion si. jumtate de infanterie, o companie
estul Turtucaiei pe escarprile trmului de tiraliori 0 3 tunuri.
drept. Malul stng, jos, bltos, irnpropriu
La 13 Martie o coloanA rus. de 16 batamanevrelor si rniscrilor repezi, punea pe lioane infanterie, 1. regiment de cavalerie
asaltatori, In toate punctele, In pozitii grele ;
artileria si cavaleria lor a intrat In noroaie ;
infanteria nu putea forta redutele ; Intr'un
cuvnt operatiunile ruse n'au reusit avnd
si 1.200 oameni pierderi. Pentru Turci succesul a fost considerabil. Omer Pala (croat
de origing, numele su adevrat era Mihai
si 24 tunuri diferite calibre s'a indreptat spre

ostrov pentru a-1 cuceri ; toat artileria
Inainta cu 4 batalioane pe malul DunArii,
ce separa ostrovul de trmul stAng. Rusii

deschid un foc general de artilerie si infanterie iar restul coloanei se opreste in
afar de btaia tunurilor otomane. Proiectul
Lettas, fost cadet In regimentul austriac lor era s forteze artileria si infanteria otode Ogulin), ca om cu minte nu voi sa-1 manii pe cari le credeau, ca In ajun, s tac
compromit ; dar s'a gandit bine si zece zile
in urma acestei actiuni glorioase el a executat
si BA stabileasc un pod pentru a lua ostrovul
o retragere voit si linistit pentru c nu

voia s riste o actiune generala, pstrnd
turcA distruge 2 sau 3 0 ruineazA podul in

constructie. Infanteria rus s'a aruncat atunci
acest port 1).
in fluviu pentru a ajunge prin ap, ins
Scopul trecerei lui Ornef Pasa la Oltenita

si in eelelalte puncte era ss ocupe militdreste ceea ce pe cale diplomatic6 li era
iuteala si adncimea fluviului face aceastii

tentativ inutil. Ei se retrag si las aproape
2500 morti si rniti. Vznd insuccesul
atacului lor ei au asteptat infriri pentru a-1
reinnoi. Aceste mijloace sosind, ei au atacat
cu forte superioare 0 trec Dunrea ptrun-
refuzat: evacuarea Principatelor Romne.

Inaintarea unui corp rus In Oltenia spre
a da mna srbilor si ceIorlalti slavi grbi
cu atac. Intind pontoanele dar artileria
zAnd In Dobrogea.
9 L'histoire de la guerre de Crime _par _Camille
Rousset Vol. 1.
La finele lui Aprilie
generalul locotenent rus Pavloff comanda in Oltenia
262
www.digibuc.ro
1854
urmatoarea armata : 8 batalioane, 8 escadroane si 18 piese.

Toate trupele din principate sub ordinele
nurile ambelor maluri secerau eroii celor
Generalului Feldmaresal Paschevici, principe
si pe tarmuri, turburau intervalul dintre

focurile de tun. La 4/1.6 Mai un vas ce
de Varsovia, conte de Erivan, fceau preparativele lor pentru a asedia Silistra.

In zilele de 16 si. 17 Mai 1854 flotila rush'
cobori Dun'grea cu 450 oameni, dela Giurgiu
la vale, prdand satele si distrugnd porturile inamice, a ajuns pAn.' la gura Argesului.
La 1855 Rusii au &cut aci o retragere nenorocit si. au suferit un mkel insemnat,
in o lupt crncen61 ce a avut cu Turcii.
dou neamuri.
Tiraliorii postati in ostroavele p6duroase
sosise dela Silistra si luase pozitie, este silit

s6 se retrag6. Astfel 7 zile aproape neintrerupt sgomotul armelor a turburat concertul
unirei undelor Argesului cu ale Dundrii,

spre a convinge pe Turcii din Turtucaia ca
se va incerca aiurea trecerea. fluviului.
La 9 Mai 1.877 Rusii au ocupat Oltenita iar
armata romn prsind-o, s'a retras spre

apus remitAnd mai intai orasul generalului
Cadavrele soldatilor Rusi au fost Ingropate

la biserica din centrul orasului.
In timpul ultimului rdzboi anteposturile
Diviziei IV-a comandata de generalul Manu,
care acoperea Bucurestii din aceasth
Aller care 1-a ocupat cu Divizia 32-a. Turcii
vas de rzboi. 0 baterie romn postaa

inapoia digului a sustinut Tn ziva de 28
2. SILISTRA.
au bombardat adeseori acest oras, cu monitoarele sau bateriile lor de pe malul drept.
Cu ocazia acestor bombarda.mente a fost rnit
la gt, de un glont generalul rus Ernroth,

parte, au sustinut un foc violent contra unul din ministrii de mai trziu ai principozitiei intrite, cu tunuri mari, a Turtu- pelui Bulgariei.
caiei, a anteposturior turcesti si ale unui
Aprilie o lupt. crncend contra fortului
Turtucaia si a vasului care manevra, lund
Aceast celebr fort:Areal:6 duddrean, se
crede s fi lost restabilit, dac' nu chiar

zidit, de Constantin cel Mare.
bateria In anfilad. Infanteria de ambele prti
In timpul Romanilor purta numele de
ale fluviului intretinea o ploaie de gloante.
Durostorum, Dorostenal) Dorostoro in Itinerariul Antonin ; Durostero in Tabla lui

Peutinger : Durostro In Notitia Dignitatum 2) ;
era una din cetstile cele mai importante ale
Moesiei inferioare, la confluenta Distrei sau
Dar, ce efect ? Dela ora 4 la 8 seara romnii
au avut 3 rniti.
Dup5.. armele respective, Turcii poate nici
att. La Turtucaia s'a observat incendii iar vasul s'a retras. In zilele de 29 si 30 Aprilie Di-
Misso (v.
Bizantinii au numit-o Durostolus, nume

vizia IV-a a trimis spre malul Durarii restul
fortelor sale ; bravii sgi vangori au intrat In care s'a schimbat mai Inti In Dristria i
lupt ; au explorat mai Mai ostroavele dela deveni cu timpul, in urm6, bulgara Drester,
Dun4re si le-a gsit neocupate de Turci din in evul mediu 3). Dristor, in toate monumentele acelei ere 4).
cauza apelor mari.
Dup Ptolomeu, aci a fost sediul legiunei
Domnitorul Carol care se Osea mai tot
timpul rAzboiului acolo unde era pericolul, I. Italice. Dup Itinerarial Antonin i. Notit.
a recomandat generalului, ca pn'A la sosirea
armatei ruse, acest oral s fie mentinut cu

orice pret, trebuind A acopere, impreun6
cu Giurgiu, Capitala.
In ziva de 2 Mai generalul dublnd artileria din dosul digului, lupta a reinceput. Tu-
Imper., aci a fost mai trziu scaunul legiunei XI Claudia.

4) B. P. Hasdeu, op. cit., p. 187.

263
www.digibuc.ro
Jornands, spune cA aci s'a nscut

Aetius 1), Invingtorul lui Attila, In cmpii-
Catalaunici (Chlons) la 451 si care a fost

asasinat, .trei ani In uring, prin propria
mn a Impratului Valentineanu, gelos de
gloria si popularitatea sa 2).
La 228 sfintii Passikrate, Valentione, Juliu
i Esociu au fost martirizati, la Durostor,

din ordinul lui Massimin,
guvernatorul
Aceast cetate a avut nenorocirea g vad

defilnd Inaintea zidurilor ei pe : Rusi, Bizantini, Bulgari i Maghiari.
In anul 893 1) a inceput din nou rzboiul
intre Simion, regele Bulgarilor i al Romnilor
i Greci. Acetia din urm fiind batuti, Tracia
a cAzut In minele Bulgarilor si ale Romnilor,
cari ajung pn la portile Constantinopolei.

Atunci Impratul Leon al VI-lea, Filosoful
Paravatul (clcAtorul de lege), adic la 362

Sf. Emilian (serbat de biseric la 18 Iu lie)
aflndu-se la Silistra i doborind, Inc6 cu alti
(889-912) isi Indreapt sperantele sale In

ajutorul Ungurilor 2), cari se aflau atunci
In Ateluz teritoriul intre Siret i Nipru.
El trimite
pe Marea Neagr i apoi pe
Dunre
pe distinsul diplomat.Nicetanumit i Scler In aparent ca In contra lor,
dar In realitate cu daruri i cu o flot, g-i
atte la rzboi ; reuind g treac Dunarea,
apte soti ai lui, niste idoli, au fost prinsi

cu totii i din ordinul lui Capitolin, guver-
dela nord la sud 3), Niceta a incheiat cu ambii

duci ai Ungurilor, Arpad i Cursan, un tratat
Moesiei.
In anul 286, tot aci, au fost martirizati

sfintii mucenici: Maxim, Dada si Quintilian 8).
In al 2-lea an al domniei lui Iulian II
de serviciu i aliant. Fiul lui Arpad, Leau ars 4).

yenta, se pune in capul armatei i inainAceast cetate, Impreun cu Arcerul i teag cAtre Dunre.
natorul Traciei, au fost aruncati in foc unde
Marcianopolul (Prislava mare), a fost 8) distrug in anul 587, pn In temelii de &Are
kaganul Avarilor 6) Bajan, care a plecat din
Ungaria, trecu Dunrea la Singidunul, cu-
Bulgarii i Romnii
cari inchiseser Duparme adevrate

se credeau siguri de partea
nrea cu lanluri
estacade
aceasta. La inceput Ungurii n'au putut s
treer trmul stng al Dunrii pra la debarce, dar 4) amiralul grec

Silistra, o trecu din nou contra Slavilor dela
Arge, sub voevodul lor Dobrot, a ars sate,
scAph mai multi prizonieri romni dela Slavi
i apoi s'a inapoiat pe acelai drum.

La 592 Priscul, general roman, trecu
Dunrea, pe la Durostor, contra barbarilor
pe care-i btu si incArcndu-se de przi, se
intoarse la Silistra. In anul urmtor (593)
Impratul Mauriciu ordon aceluiasi Priscu
nu numai g treac Dunrea, pela Durostor
dar chiar g erneze in mijlocul barbarilor.
Un an mai trziu (594) a fost scos din
Preturd i. Inlocuit cu fratele su Petru.
1) Supranumit 4 Cel din urna dintre romani .
2) Bouillet.
3) Sincai, I, 34.
') Sincai.
4) Dupa Sf. Theofan.
) Sincai, I, 112.
cala
Mihail Bar-
cu alti doi marinari bizantini, lun-
du-si pavzele i sbiile, au grit cu elan

din corabie i au tdiat, spre uimirea Ungurilor, cu nite lovituri puternice, lanturile
i prmele i astfel Ungurii au trecut fluviul
pe coraiile grecesti fr nicio greutate.
Simeon se afla cu trupele sale, contra armatei greceti care venia dela sud, sub comanda lui Nichifor Foca, cnd primi tirea
c6 Ungurii prad tinuturile din spatele su.
i) Roesler, Rom. Studien, 160.
2) Din cauza marei asemnAri dintre unguri, avari
si huni, scriitorii numesc adesea pe unguri cu unul
din aceste din urinti 2 nume, desi primul scriitor
din apus care pomeneste de unguri (Hinkmar din
Rheims pe la 862) li numeste ungri (Roesler, op.
cit. 150).
13) Leon Gramaticul (scriitor pe la 1013) In Cronografia (267-268) pag.
4) Const. Porphyrogenitul ed. Bonnae, pag. 238.
264
www.digibuc.ro
El s'a Inapoiat contra lor, dar suferi In teatrul victoriilor sale ; el se considera ca
trei lupte infrngeri peste infrAngeri ; Ii stpAnul Traciei si al Moesiei
timp de
pierde capitala Prislava i cu mare greutate 2 ani a prdat fr deosebire teritoriile bireusi s se inchid In cetatea Dirstor (Si- zantine i bulgare.
listra) i mai tArziu In 1) Mundagra.
Tarul Petru murise ; cei doi fii ai
La moartea lui Simeon, Srbii i Croatii, Boris si Roman, ereditarii tronului, erau
pe cari el Ii subjugase, au ridicat capul
retinuti ca ostatici la Constantinopol.
Petrefiul i succesorul supe care Ungurii
Deja Sviatoslav se credea la termenul
11 amenintau din partea lor, s'a grAbit sA se aspiratiunilor sale, cnd a intAlnit in drumul
duca la Constantinopole pentru a incheia &au, un adversar neasteptat. Valorosul Im-
un tratat de alianta cu impratul roman. prat loan Zimnisces, adunnd in jurul

Acesta, sacrificnd intereselor statului traditiile etichetei bizantine, a tiat pe nepoata
sa in cstorie tarului bulgar. Strns prin
legAturile noii rudenii, orbit de concesiuni
lingusitoare, de recunoasterea titlului &Au
de tar si de imbelsugate distinctiuni fcute
ambasadorilor sai, Petru, putin cte putin
se supuse influentei bizantine. Autoritatea
sa se transform5 in o slab_ servitute si In
rusinat deferent pentru Constantinopole
Adrianopolei o armat numeroas 1), trecu

Balcanii, a luat cu asalt Prislava unde a fcut
prizonier pe regale bulgar, Boris, apoi s'a In-
dreptat s asedieze Silistra, operatie care

a tinut 65 zile.
In aceast imprejurare toate ea-LA-tile i-a
trimis sub zidurile Silistrei, deputtii de

supunere. Svetislav sau Swetoslav ne mai
putnd tine din cauza foametei s'a supus
de b un voie 2). Orgoliosul vareg 3) obligat
de o parte, pentru Ungaria de alt parte.

Cu lunga domnie a lui Petru (927-969)
s'al implore pacea, se reimbarcA cu rusine

in prezenta impAratului, chiar in acelasi loc
a inceput decadenta statului Bulgar, caruia. pe malul DudArii, unde oarecnd debarcase
Ungurii, de multe ori, i-a traversat cmpiile, cu niste planuri asa de gigantice (997) ; pe
pentru a devasta in imperiul din Orient. drum ins5 , dup ce iern la cataractele
Bulgarii nemultaimiti de politica tarului Niprului, la Beloberey, In primvar cade
lor, prea favorabil Grecilor, excitau rscoaIe in cursele Pacinatilor i Cumanilor din Molin tara ; un boier din TArnova, 5*nan, dova si Basarabia ; acestia 1 a masacrat in
profit spre a pune baze In Macedonia si lupt impreura cu toti ai si iar capul nenoroAlbania unui mare imperiu Bulgar indepen- citului vareg, legat in argint a servit de cup
sefului barbar, voevodul Curea (Koypa)
dent, incoronndu-se ca tar.
La 963 un principe energic iei dintre (Caramsin, op. cit. I, pag. 107 ed. 1842
slabii urrnAtori ai lui Basile Macedoneanul. St. Petersburg). Acesta a fost tristul sfArsit
Nichifor Foca a crezut momentul sosit pentru
a se scutura de tributul pe care imperiul

11 pltea purtnoi ului de blan , cum, in
glum, se numea tarul bulgar, la curtea

Constantinopolei.
El a fcut apel la Varegul de Kiew (principe
rus) care profit de certurile boierilor bulgari ; dar el cumpArd scump alianta rus.
La 995 Sviatoslav, nepotul lui Igor, a luat
Silistra cu asalt. Sngeroasa sa operd fiind
terminat, Sviatoslav refug s prseasc
2) Jirecek, Geschichte d. Bulgaren, pag. 163.
pe care Caramsin II numeste

Alexandru Macedon al Rusiei ; statele sale
al acelui
au fost impartite intre cei 3 fii ai si.

Bulgaria dunrean a rilmas in mAinile
InvingAtorului, care promisese s-i redea in-
dependenta. Prislava, vechea capital, lud

numele de Ioanopoli i intrarea triurnfal a
2) F. Kanitz, La Bulgaria Danuhienne cl. I.
2) George Kedren (cit. de *incai, J, pag. 185).
2) Vareg pare a deriva din warg, deportat, un

fel de rzboinic (pirat). Au venit la Kiev dela
Baltica).
265
www.digibuc.ro
lui Ion Zimniscs in Constantinopole a dat

bizantinilor un spectacol, a cgrui amintire de
mult o pierduser. Pe un car, hnpodobit

bogat fusesera depuse la picioarele Maicei
Domnului, coroana 0 insemnele principilor
bulgari. Intrat in palat, impratul ordona

larului Boris al II-lea, care Meuse parte din
cortegiu, SA se lepede de purpura imperiald.
Numit magistru al armatelor imperiale, ne-
potul marelui Simion, muri, mai in urm5,
de moarte violent 0 fiul su Roman se

stinse in Macedonia in cel mai dureros
abandon1).
In anul 1088 impratul Alesiu Comnenul
intelegnd c4 Pacinatii (Pecenegii) s'au stabilit in Bulgaria (de astAzi) 0 temndu-se ca
nu cumva s treac din nou muntele Emul,
plec asupra lor cu Wire bine pregtit,

trimitnd pe Gheorghe Euforben pe mare,
care apoi, intrnd cu vasele pe Dun 6re, s4
urce pna la Silistra. Impgratul a mers pe
uscat, in aceea0 directie. Ambele armate
hizantine ajungand la Silistra 2), s'au luptat
cu Pacinatii, dar fr folos, pentruc au fost
invinse de acestia, cari, apoi au trecut
Duniirea, incrcati de przi 3).
Retrecnd din nou Dui-area, pe ghiat la
1.1.22 ei sunt btuti 0 imprtiati de impratul Ioan Comnen.
La 1147 creOinismul era in puterea lui in
cetatea Silistrei c6ci Archiepiscopul ei Leon,
a fost chemat sd ia parte la lucrrile Conci-
totdeauna bun pentru Romani. Astfel 54man
n'a putut lua, cu niciun chip, aceste locuri

pentru sine ; din contra, Mircea a anexat,
pe la 1390, provinciile Dobrogei 0 Warstorului punand intre titlurile sale i pe acele
ale acestor teritorii 1).
La 1394 Sultanul Baiazet a btut 0 ocupat
Silistra 2) i tot in Reel* an a mai luat de

asemenea: Nicopoli, Vidinul i i.tovul 2).
Cu Silistra, romnii au pierdut deadreptul
catre turci i Dobrogea. Acestea au determinat
pe Mircea fa rup cu Turcii orice prietenie

qi s se uneascsa. cu Sigismund 4).
La 1398 Baiazet, fie pentruc' Mircea
intrase din nou In alianta Ungurior, fie

pentruc6 puterea otomara se restaurase dupa
pierderile dela Nicopole, a cgutat un motiv
pentru a declara rzboi Romnilor.

El a cerut lui Mircea un tribut de 10.000
galbeni 0 500 copii.
Mircea respinse cu indignare cererea 0 s'a
preggit de rzboi, trimitnd in infundaurile
muntilor pe acei ce nu puteau lupta. Baiazet
a plecat dela Adrianopole in fruntea unei for-
midabile armate i a ajuns la Durare, pe

care a trecut-o la Silistra. Intrnd in TaraRomneasc6 I0 instal tabgra, in Ialomita
la Rovine.
i. De aci, cete de Turci se revrsau sA prade
satele vecine. In acele timpuri, Romnii nu
liului, ce s'a tinut in acel an la Constan-
pierduser obiceiurile Dacilor s" fac6 rzboi

contra strdinilor, ridicnd 0. ducnd in
munti 9 locuitorii, vitele, proviziile i arznd
tinopole 4).
holdele in urma lor. Mircea fcnd astfel
iman, domnul Bulgariei, lAsat in pace

de Turci, ca ginere a lui Amurat, s'a luptat
zece ani (1373-1383) contra Romnilor,
comandati de Dan 0 Mircea, pentru ocupa-
turcii n'au avut ce sa prade. Nu numai
rea acestor locuri. Cu toate c adeseori soarta
cmpii dela Dun6re. Turcii ce cutezau BA'

treaca acel luciu sau stepe, nu se mai Ina-
armelor era nedecis, rezultatul final a fost
atAt, dar inch' s'au Osit in mare lips6 de

provizii. 0ti1e romne alteptau pe Baiazet
in stufoasele pduri ce invecinau luciile
1) Hurmuzaki, op. cit., Vol. I, p. 258.

5) Cu toate ch. Niebuhr (Tocilescu, op. cit., p. 57)
se indoieste ca Bizantinii ar fi navigat pe Dunare,

mai sus de GalaIi (1)
"I *Mcai, I, 209.
4) $incai, I, 217.
51 Enghel, p. 158.
$) Hurmuzaki, op. cit., p. 264,.
4) Bolintineanu in Mircea, pag. 82.
5) Chalcocondilas, spune ca In aceasta ocazie ei
au intrat In muntele Prasova (In partea Foganilor,
In masivul unirii Alpilor Orientali cu Carpatii).
266
www.digibuc.ro
poiau sau reveneau mnjumtii, cgci Romnii li pandeau i cadeau asupra lor fgra
veste.
Luciul pe care tgbgrise armata otomang

Baiazet prezenta o intindere ce se pierdea
sub orizont in toate pgrtile ; teren yes, neincretit cleat de ierburi sillbatice ; ceva ca
marea, ca deertul ; ceva ce las ochilor
libertatea de a se cufunda in nesfargit 0 In
visuri ; ceva ce intristeazg i vestete o nenorocire necunoscutg. Cgtre acesta, in fundul
orizontului, despre nord, se zgrea o sprinceang neagr erau pgdurile Romaniei. Apa
lipsea Turcilor. Era inceputul Bdrgganului
unde, ca sg se ggseascg ap5, pgmntul
trebuie sgpat in adancurile lui. Turcii n'au
mai cutezat sg iasg din acel luciu. Au voit
Aceastg manevr a isbutit. Toat noaptea

Turcii au trecut ; cu toate acestea multi s'au
inecat de cu ziva. O intindere de mai multe
leghe era acoperit cu cadavre de oameni,
de cai, de capete, de turbane, de arme. Turci
au Igsat pe teren toate proviziile, vitele

munitiile de rgzboi. Prin acest mijloc Evrenus
a scpat pe Baiazet i armata otomang de

o distrugere complectg 1).
A doua zi Romnii au trecut Dungrea

dupg Turd i i-a atacat neincetat, masacrandu-i, prgdnd satele i oraele pang la
Adrianopole 2).
Mircea a fost ajutat in aceast luptg de

Marco Cralevici, de Constantin 0 Drago,
sarbi cu otri. Cate trei au murit in acest

rgzboi 3)-4).
sa se intoarcg peste Dungre. 00i1e lui Mircea
asezeci i apte de ani de independentg,
au inceput attmci sg-i atace noaptea, rpindu-le vitele i proviziile 1).

Nemergand inainte, neinturnndu-se peste
pang pe vremea lui Laiot, a fost rgsplata
Dungre, stand in loc, ca &A fie prada lipsei de

apg, de provizii, obiectul lovirilor fur* ale Romanilor, Turcii au Inceput s5. murmure. Aceste
murmure generale, au determinat pe Baiazet
acestei victorii 5).
Pe la 1407 domnii romni purtau titlul de

suveranitate asupra Silistrei i Dobrogei 5).
1) Ibid., T. I-a.
2) Hotin, Tom. II, Viala lui Mircea.
3) Const. Chpitanul, Ist. Teirei Romnefti in Mag.
dea ordin armatei sg se intoarcg la Dun5re. Plecarea s'a fgcut repede i fgr regulg.
Cand Turcii au ajuns la fluviu 0 au voit
s-1 treacg la Silistra, Mircea a sosit fdr
veste cu 30.000 romani i lovi pe Turci in
Ist. Tom. I, pag. 45.

6) D. Bolintineanu In Mircea, pag. 92-94.
fatg. Pozitia in care s'a gsit Turcii, era nefavorabild cavaleriei lor i favorabilg cavaIeriei
romane. Afar de aceasta ei s'au ggsit in cea
de AmIa i Fggras, Domn al Banatului de Severin ;

singur dispuitor peste ambil thrmi ai fntregei
Dunari, pand la Marea cea mare i peste Siistra * *).
mai mare neoranduialg: oameni, cai, care,

munitii, vite, toate erau un amestec inspgimantgtor. Turcii erau sg piarg cu totul 2).
din Dobrogea i domn al Durostorului* **). Hasdeu

spune a se termina astfel: e Sthpnitor al ambelor
6) Mhrescu, Istoria Romdnilor, pag. 190.

6) Titlurile lui Mircea:
Mare VoeNod si Autocrat peste toath tara
Ungro-Vlahich, Transcarpatina i Thtreasch; Duce
Alti autori terminh titlurile cu o Despot al thrilor
armata din aceast neornduialg. Renegatul
laturi ale Dunhrii pnh la Marea Neagr ; domnul

cettii Silistra si al tuturor thrilor i oraselor, pand
la hotarele Adrianopolei, etc.
Evrenus a dat ordin s inceteze trecerea
titlurile lui Mircea, asupra acestei cetti a el * ordona
Nim'eni nu s'a gandit cum s'ar fi scos

peste Dungre ; apoi toti Turcii s'au fortifiat
cu $anturi in cari sperau sg se apere pang va
sosi noaptea, cand au crezut c vor putea

executa trecerea peste Dungre
1) Chalcocondilas.
Enghel, p. 162.
4) Hammer.
Printr'un alt hristov din 1387 In care se vhd

chpitanilor Durostorului, sh respecte dania fcut
de el Mndstirei Nucetul ****).
) Venelin, Wlacho-Bolgarskia Gramote, Petersburg, 1840,
p. 22. Un hrisov de danie al lui lifircea din 23 (sau 24)

Noemvrie 1407, cit. de Baron de Hurmuzaki, op, cit.,
pag. 301, note.
5) Marescu, op. cit.
) Istoria Gritted a Romdnilor, Vol. I.
5*55) Cipariu, Archly 1887, pag. 77.
267
www.digibuc.ro
In fine, Turcii luand Silistra, au botezat-o
La 30 Decemvrie 1594 Albert Kiraly, ge-
Silvistria, dndu-i o mare importarrg mi-
neralul lui Mihai, arde Arsona (probabil

Carsova) 1) iar la 6 Ianuarie 1.595 Bann]
Mihalcea cuprinde Dr4tiorul (Silistra) 2)
comercial.
Ea deveni capitala unui Sangialc, care se

intindea In lungul i pe malul drept al Dunrii, In fata Trilor Romnesti (Moldova
si Muntenia) Ora la Cetatea Alb (Akerman
sau Bialgorod) In Basarabia) 1).
Era un obicei, ca mice nou guvernator al
acestui sangiak s trimit Domnului Moldovei o ambasad de prietenie 2).
La 1497 Bali-Bey, guvernatorul Silistrei,
a trecut Dunrea pe motiv c Ioan Albert,

regele Poloniei executase cateva incursiuni In
Moldova si a mers in Po Ionia unde a Mcut

zece mii de prizonieri ; a trecut apoi Nistrul,
a distrus malurile acestui fluviu si a im-
dup un atac groaznic, in care ambele prti

au Mcut minuni de bravur. Acest oras, ai
crui avuti locuitori duceau o viat fericit,
sub adpostul zidurilor, a fost dat prad.

Cettuia ins n'a putut fi luat, din lips
de artilerie. Prada a fost atat de mare a
romanii i dobeindirii vestrninte pentru vecie,
spune un contimporan 3). Generalul Mustafa
a murit in lupt.
In Martie 1595 la Constantinopole s'au
adunat noi trupe i s'au Mcut preggiri contra
Romnilor. Sultanul numeste doi beglerbei,
pentru Moldova si Muntenia In locul domnilor, dar apoi revocA hotrirea, spre a nu
mania pe Poloni cari, de altfel, pe sub
man ajutau rzboiul. Magnificul pas Ferhat (Ferrat), se pregteste s plece la rzboi
contra trilor romane, rzboi care cauzase
foamete mare la Constantinopole 4),
La 1599 sultanul insrcineaza pe Meemet
Pass. dela Silistra, sa instaleze un alt domn In
bogtit soldatii cu jafuri ; a fost impiedicat

In victoriile sale prin cel mai teribil
iarna anului 14983).
La 1552 era pas la Silistra, unul din fiii
lui Petru Rare anume Ilias. Acesta transrnitnd de bun voie domnia Moldovei
su tefan, a plecat la Constantinopole
unde s'a turcit si a luat numele de Mehmet.
Dar nu s'a bucurat de demnitatea de pas Tara -RomneascA, In locul lui Mihai, care atacleat un an &dci apoi a murit curand In ineat In Oltenia de Hadm, pasa Vidinului, va
chisoare de inimd rea.
lipsi din Capital. Mihai trimise In contra
In Februarie 1594 ( ?), hanul Ttarilor ne- pasei, ce trecuse Dunrea pe Vornicul Dusocotind circumspectia generalului Assan, mitru. Acesta, 11 bate si 11 goneste, Ii ia cloud
care n'a Indrznit sa ptrund In Muntenia, steaguri, pe care le duce lui Mihai, ce se
intr el, cu 24.000 oameni ai si, dar este afla la Caracal, observnd pe Hadm 5).
btut de Mihai i scap cu greu la Silistra
La 1603 urmasul i cuscrul 4) lui Mihai,
de unde cere ajutor dela fratele su.
Radu (al X-lea) Serban, pe cari Doglion17)
Pasii Silistrei si al Benderului, pornesc
contra lui Aron, care-i fuereste i urmreste
1)
incai, Cronica Romdnilor, II, pag. 252. Doc.
cu succes, prdnd multe tinuturi tur- din Venetia Nr. 238.
3) BdIcescu, Mag. Ist., IV, p. 6.
cesti 4). Rnit i alungat de Munteni, hanul
3) BdIcescu, Istoria Ronulnilor sub Mihai Viteazul,
ttresc adung, la Silistra, oamenii si impag. 56.
prstiati.
a) .Doc. Venetian Nr. 244; vezi colectia lui Esarcu,
1) Discursul ambasadorului moldav Luca Cade
cdtre regele Sigismund al Poloniei (Arh. Ist. Vol. I,
pag. 10).
3) Arh. Ist., Vol. I, pag, 11 col. 2

3) Mry, Constantinopole et la Mer Noire.
a) Doc. Venet. Nr. 243. Cred c afacerea a avut
loc In 1595.
(Reyista de Istorie, Archeologie gi Filologie sub

directia lui Gr. Tocilescu, Vol. III).
6) Ist. Tdrei Romdnegti In Mag. Ist., Vol. IV,
pag. 289.
3) Fiul lui Mihai, Nicolae, luase In castorie pe
fata lui *erban. (Dupd Secdreanu).
3) In Teatro dei principi, Tom. 2, pag. 751.
268
www.digibuc.ro
numeste mare brav, profitand de Inghetul
La 1622 Decemvrie, Cantemir, beiul Si-
Dungrii, a trecut-o la Silistra, cu 12.000 Ro-
listrei, sustinand pe un stefan la domnia
mani si 2000 Secui, batu cetatea Silistrei,
Moldovei, Polonii au amenintat cu Inarma-
In care se refugiase o multime de Turci, apoi
rea 1) ; lucru pentru care Turcii, informati mai

tarziu (Decemvrie 1623) ca In adevr Polonii
stau sub arme, la hotarele Moldovei, a desti-
temandu-se s nu plece ghiata, s'a inapoiat

cu mare pradg, 17 steaguri, etc. 1).
In Aprilie 1604 sangiacul Silistrei, Impreuna cu alti pasi, primesc ordin sa se u.
neasca cu Moldovenii si 86 invadeze Valahia
ca BA' o cuprind (Doc. Ven. 421). pentru

Simeon Movila. Dupa cererea lui Idir-Pasa
si a hanului tataresc, Turcii se decid sg. confere insenznele lui erban (424). In acest timp,
din cauza necultivarei parnantului In tarile

romane, s'a simtit foamete In Imperiu (425).
Idir-Pasa a trimis lui erban insemnele, care
tot atunci se si casatoreste (426). Boierii
opresc pe .*erban sa trimita ostatici la Constantinopole, pentru pagubele aduse tarei
tuit pentru a-i satisface, pe beiul Silistrei

inamicul lor 2).
In Februarie 1638 Cusein, pap. Silistrei

a fost insrcinat de sultan sa mijloceascg
pacea Intre domnii romani (Doc. Venetian
Nr. 771).
Silistra mai purta numele de Apkcc.
Locuitorii ei, pe la 1711, erau mai multi

crestini, In special Slavi, Bulgari si Romani.
Baba dagul resedinta sangiacului Silistrei
era aproape de Marea Neagra, cam la 20 ore
dela Dunre, drept In jos (la sud) de Isaccea.
Zidurile acestor cloud cetati (in 1711) atestau
de ttari (427) si merg pang a retina, ca

ostatici, pe turcii cari au adus stindardul,
antichitatea lor, cad structura lor semgna

mai mult romana decat turceasca ; de unde
plangandu-se de pagubele aduse -Wei de ei

si tatari (428). Temandu-se de credinta lui
Serban si de simpatia Romanilor pentru Im-
se poate conchide, cu toata autenticitatea, eh'

ele au fost zidite de romani, spre a Impiedica
navglirile barbarilor si mai ales ale Sciti1or3).
periali, Turcii decid s prefac trile
In timpul domniei Imprtesei Ecaterina

II-a (1763-1796) si a acelei a lui Mustafa
al III-lea (1757-1774), certele interne ale
In
pasalacuri (433).
Hagi-Khalfa, autorul istoriei rdzboaielor

maritime ale Imperiului Otoman, In secolul
al XVII-lea (1658), descrie Silistra ca cel

mai important oras din acele ale Dunarii
de jos. Locuitorii din Ragusa aveau aci o
mare factorie.
Toti pasii cgrora le era Incredintata apararea provinciilor nordice ale imperiului
Otoman contra Polonilor, se numeau Pap

sau seraschierul de Silistra, resediata lor
Irma fiind la Babadag 2).
La 1613 Mai, Polonii sunt batuti la tefnesti, de cgtre principele Moldovei iar
sangiacul Silistrei, Maiar Og li, Isi atribuie
lui aceast bravura 3).
Poloniei si ambitioasele vederi ale Ecaterinei

asupra acestei tali, au aprins In 1769, razboiul
Intre Rusia si Turcia. Sultanul ordong. BA

fie condus la Edi-cul (apte-Turnuri) ambasadorul rus, la inchisoare, de anThele
parti facandu-se preparative foarte mari.
Un calcul probabil exagerat ridica la 500.000
armata turceasca ; dar o parte a dezertat In

timpul trecerei Dunrii si a plecat sa prade
chiar teritoriul marelui sultan. Cam In aceIasi timp o flot otomana destinata sa opereze In Marea Neagra a fost Imprstiata si
distrusa de furtun.
'Mull au atacat Serbia mare 0 stint

batuti. Principele Galitzin vrea sg ocupe
1) *incai, op. cit., pag. 296. Doc. Venet., 412.

2) D. Cantemir, Ist. Imper. Otoman, edit. Acade-
miei, Vol. III, pag. 448.

a) C. Esarcu, Documente din Venetia Nr. 525,
Revista lui Tocilescu, Vol. III, pag. 358.
1-) C. Esarcu, Documente din Venetia Nr. 616,

Revista lui Tocilescu, Vol. III, pag. 364.
2) Ibid., Documentul 621, pag. 365.
3) D. Cantemir, Ist. Imp. Otoman, edit. Academiei.
269
www.digibuc.ro
Hotinul dar este respins ; urm6rit frig de
Anul 1772 s'a deschis sub semne mai bune.
garnizoang, o lAtu ; putin In urm6, dou

Bute grenadiri au luat forVreata.
Se vorbea de pace. Romantzoff i marele

vizir se vAzur5. la Bucureti ; dar mndria
Importanta acestei ceati, ca i aceea a
otoman6 nu se putea uni cu Mcomia ruseascil. Se pregnea s6 ia din nou destinul

drept arbitru.
tuturor cetatilor de pe fdrmul drept, incepe
la 1768, odat cu strmutarea rbboiului

pe malul drept Intre Rusia i Turcia.
La 1770 dup dou victorii, Romantzoff
De astdat Turcii au tiut s1 se mentin
pe malurile Dunrii, inteo savant defen-
a ocupat Bender, aprat de o garnizoad siv6 1). In vara anuldi urnator o lupt
numeroas. Cam In acelai timp o flot teribil a avut loc pe ingltimile de lnga
rus, venit in Archipelag, a distrus in Silistra. Veisman, este adefrat, murise, la
memorabil lupta dela Ceme, flota oto- 8 Iulie, In capul trupelor sale. Turcii au crezut
sc6pandu-se de acest teribil inamic vor
man. A trebuit s" se fortifice in graia Dardanelele. Un francez, Baronul de Tott, mi-
eh'
litar distins i foarte instruit, a fdcut din
cunoscute pra atunci. Ruii dau asalt

inltimilor ; ofiterii ca i soldatii, mor cu
Constantinopole, Bine-Nizita, cum o numesc

turcii In poeticul lor limbaj, s5. nu se mai p."zeasca de trsnetul flotei ruseti, victorioase.
Principele Dolguruki atac6 i btu pe ttari,
al cror han, Selim-Gherai, moare de durere
la Constantinopole 1).
fi mai fericiti. Lupta a 1ntrecut toate cruzimile
gemada ; peste 5000 Turci Bunt uciO ; 54

tunuri cad in mnile invingtorilor. Slbiti
de ari-t i de osteneal, Ruii au retras
cavajeria dincoace de Dunre. Infanteria
pstreag malul, stnd sub arme o noapte
Pe Iiirmurile, att de des sngerate, ale

Dungrii, ordiile 2) otomane n'au incercat
dect pierderi. Aa de ex. la 1770 vizirul
Intreag6 2).
Halil-Paa, dup Infrngerea lui Celebi-Aga

(vezi Giurgiu), trimite dela Dristra, 1.3.000
ostai s' atace Bucuretii. Acolo comanda
atunci generalul-major Podorican. Turcii
pornesc i se apropie de Bucureti ; maiorul
Anrep ii Intmpina i ii bate ; lupta a tinut
cinci ore. Turcii au pierdut 1500 oameni ;
bravul maior cade In lupt. Generalul Podoripan a atacat i el pe Turci i dup o puter-
stante asenaatoare celor cari au avut loc
nic6 canonad, Turcii fug In toate Ortile.

Ruii se iau dup dnii 3).
Astfel Romantzoff care venise s' asedieze

Silistra a fost obligat s-1 ridice In circum-
Inaintea aceleai cetti la 1854.

Mai multe asalturi respinse, ieiri continue
i o armat otoman6 sub ordinele marelui
vizir care opera pe detaamente imprejurul
armatei ruse, au determinat pe Romantzoff
s' simuleze preparativele unui asalt general,
pentru a ascunde mai bine planul su i

dup ce intretinu un foc continuu o zi Intreagg, a plecat In tkere in noaptea care
actiuni teribile, in cari principalele lor forte

au dispgrut 4).
urin.
Cu toate acestea generalul Romantzoff n'a
operat retragerea dincoace de Dun6re tr a
Incerca pierderi considerabile ; unul din
corpurile armatei sale a fost tgiat In bucti.

I) Ordie, nume figurativ dat cateodat in Orient
armatelor in operatii, dela vorba mongolo A orda *
Ruii pe cari boalele li epuizau tot att

ca i luptele, se artau pretutindeni foarte
osteniti. Totui stimulati de mndra Caterina, care nu inlelegea cum Turcii ar putea
Invingtori apoi un moment spre Bucureti, Turcii au fost In urm6 btuti In trei
care Inseamnti 4 cort.
I) A. Comnen Ipsilante, op. cit. Analele Acad e.
mice, pag. 504. Vol. II, seria II.

rezista armatelor sale, Romantzoff a trecut a

') A. Comnen Ipsilante, op. cit., pag. 519.
270
www.digibuc.ro
doua oar Dun'rea si a asediat Siistra, pe

cand generalii Suvarov, Ungern si Principele Dulguruki cu o a doua armat', intin-
clisciplinei si superiorittii artileriei ruseti 1).
deau operatiunile lor pe coastele Mrii Negre

pn in apropiere de Varna unde ei sfrsiseg,
de bronz fabricate sub directia baronului
dup' cteva succese Mg a fi pusi pe fug.

.Asediul Silistrei n'a reusit mai bine ea In
prima data ; Romantzoff dup ce incerc6 mai
multe asalturi si a %sat imprejurul cettei

cadavrele unei treimi din armata sa, a fost
obligat s-si efectueze 0 aceast din urm'
retragere cu noi pierderi. Succesul Turcilor
in aceste din urm'd circumstante a fost datorit mai cu seam6 pe MO perseverenta si
valoarea garnizoanei, activittei lui Husein
Pap (Hassan-Bey)
euragiosul cpitan
pap care lund comanda flotei in capul
In acea zi 40.000 turci, btuti de Suvarov

si Kamensky, au pierdut superbele lor tunuri
francez de Tott.
Invinsii, agravag nenorocirea situatiunei
lor, dedandu-se la revolte 0 tlhrie. Trupele
asiatice si cele europene s'au masacrat in
lagrul dela tlinla. Romantzoff profit:4 de
aceste neintelese certe interioare si Rusii
au dictat conditiunile pcei, care a fost incheiat la Cainardji (1774 Iulie) dui:4 care,
putin in urm6, vizirul muri de durere c

o semnase.
In adevar aceast pace, intre altele, d

Rusiei Ora Intre Bug si Nipru de jos ,ti
libera navigatie in Marea Neagg.
cavaleriei otomane a interceptat convoiurile

inamice, a distrus aproape In intregime ca-
Fiecare atac al Rusilor contra Bulgariei

orientale, a ggsit In Dobrogea inaintea sa
valeria rug si a obligat pe Romantzoff, In

retragerea sa precipitat, g-i abandoneze
baricada silistrian6 2), destinat a fi prin
toate depozitele 0 parte din materialul gu 1).
Aceste curajoase fapte de bravug din

partea Turcilor, cari au fcut pe inamicii
lor BA.' retreac Dunrea, in momentul cnd
pozitia sa neincetat atacat.

Cam acelasi rol 11 juca 0 Varna spre
partea mdrii.
Nu putem vorbi de Silistra Me a spune
un cuvnt i de faimosul pag, georgianul
credeau eforturile lor Incoronate de succes,

consol ultimele momente ale sultanului
Osman, vechiul su guvernator, o alt editie,
prodigios, dar timpurile au trecut cnd aceste
trimis la un pasalc in Asia-mic6. Acolo vi-a

format smburile unei armate, a trecut Bos-
In felul gu, a faimosului Passwan Oglu.

Mustafa al III-lea, In Ianuarie 1774.
Capabil 0 indrznet, el cu toate c' btuse de
Succesorul si fratele gu, Achmet, puse mai multe ori pe Passwan-Oglu, a lost revocat
pe picior de rzboi un numr de oameni de Poarta pentru abuzurile ce le Meuse 0
mijloace asigurau musulmanilor totdeauna
victoria.
Romantzoff reveni lngh Silistra ; el avea
sub ordinele sale, intre alti ofiteri distinsi:
pe Soltykoff, fiul geneTalului care batuse pe
Friderich al II-lea, pe Kamenski, pe acel
forul si adunnd karjalii si albanezii si declarndu-se rebel, porneste asupra Adrianopolei. Intalnind o armat de 60.000 oameni
se lndreapt asupra Filipopolei.

Opunndu-i-se si aci populatia, a trecut in
Suvarov, att de celebru mai trziu si pe Macedonia si Tracia rspndind in drumul
Bezborodko, care in urng a devenit un su teroare prin jaf, incendii si asasinate.
S'a retras din fata Constantinopolei cu un
diplomat celebru.
Pap se arta un demn adversar al lui cadou de 2000 pungi de bani. Sultanul s'a
Romantzoff si prea bine secondat de trupele fcut c6-1 iarg 0-1 restabileste la Silistra.
sale, el a tinut timp de cteva ore victoria Dar rezistenta ce i-a fcut toti aianii dela Dunesigur ; dar In fine, a trebuit s cedeze nre 1-a f'dcut g se retrag6 la un alt pasalc.
1) Leon Guerin. op. cit., Vol. I.

271
www.digibuc.ro
Cam pe la inceputul acestui secol a fost

Inchis la Silistra, Dumitrache Bibescu (parintele Printului Barbu Dimitrie tirbei)
acuzat de Brgiloiu i de Hagi Emu, eh' era
care a voit
omul Rusiei. Ipsilante In a doua domnie
Armata a primit ordinul noului sultan 86

Inainteze i s" goneasa pe Rup din Tara-
stdrui In iertarea sa i dobandind-o, 11 numi

ispravnic la Craiova 1).
La 29 Mai 1807 enicerii au trecut Dunrea
i s'au stabilit la CAlgrai. Ei au fost urmati
de un corp de 5000 oameni sub ordinele lui
Kokargea Paca (dela care a rmas numele

unui sat in apropiere).
Echipajele de poduri nesosind, aga enicerilor a dat exemplu de munca i activitate.
Tati cefii subalterni l'au imitat, stand Ora

la brat' in apa pentru a executa trecerea
prin bang. Enicerii au descrcat chesoanele
ci au &drat munitia in brase. Boutin, Miter
de geniu francez, ataat pe lng6 marele

vizir, s'a distins dnd exemplu i mergnd
in capul coloanelor prin locurile cele mai
grele. A trebuit BA se Intindil un pod. S'a
pus la dispozitia sa materialele ce s'au putut
aduna din satele vecine i cateva vase.

Chiar aga enicerilor a pus mna la lucru.
In mai putin de 4 ore podul era gata. Trecerea pe pod s'a executat noaptea cu torte,
cu mare entuziasm i mare ordine.
Aceast operatie s'a efectuat in ziva de
30 Mai. Totul mergea bine cnd la 1. Iunie
s." le ia eful. Vizirul abdia,

autoritatea sa In nainile lui Bekir Paa i
s'a retras la cteva leghe de lagar.
La 4 i 5 lunie enicerii au retrecut Dunarea.
Romnea sea.
Plarml a fost s' debuceze prin Ismail,

Brlla i Silistra i s' taie pe Rui pe la
Bugu i Minnie. Trupele erau In num6r

de 20.000 oameni cu 30 piese de campanie.
ateva zile mai tArziu a trecut i vizirul.

Dispozitivul trupelor turcecti cnd se pregtea 8'6 treacg In Muntenia la 1 Iunie
1807 era:
La Craiova 8000 oameni detaati din ai

lui Mustafa Paca.
La Giurgiu 25.000 oameni la 5 leghe
Inaintea oraplui cu avantposturi la 3 leghe
de Bucureti.
Lagrul dela Silistra 25.000 oameni, comandant marele vizir.
La Br'ila 15.000 oameni, comandant
Gelal Paa.
La Ismail 30.000 oameni, comandant Pehlivan Paa.
Total 100.000.
Artileria bura i trupa destul de anima-Ca'.
Ruii se retrgeau ; ei au pArAsit Imprejurimele Tulcei i ostrovul din fata.
s'a raspandit vestea c'd marele vizir, care era

inc6 la Silistra, depusese pe aga enicerilor.
Ei au trecut Dun'rea Inapoi i au cerut a li se
integra ceful in functia sa, hind un orn iubit
Navigatia era liber dela Rusciuk la Brila.
s'a proclamat sultan In locul lui Selim, strangulat. Enicerii n'au mai voit s treac podul
scria lui Talleyrand despre armata dela

Silistra:
In Iulie 1807 Silistra era Inconjurat de

un cant foarte bun pentru a 6 pune la adpost de o surprindere bine dirijat. Avea
de toti i stimat pentru zelul i bravura sa. in adev6r 120 tunuri dar toate erau in stare
Dezordinea a fost att de mare cd mai multi rea i acezate la inamplare.
au fost ucii i rniti. Cei acuzati de a fi
La 6/18 Iulie 1.807 aga enicerilor a fost
consiliat depunerea efului enicerilor au fugit. masacrat in lagrul dela Silistra de proprii
Vizirul restabili pe aga i i-a dat 4 cai ca lui soldati.
dar. Linitea pgru restabilit cnd la 3 Iunie
Zece zile In urrna acestei crime colonelul
Mustafa, dup5. tirile din Constantinopole Sorbier Aug. adjutantul principelui Eugeniu
In Romnia inainte de depunerea vizirului
1) C. D. Aricescu, Istoria Repot. Ronwine din
1821, pag. 29.
o ...Armata turc6 a intrebuintat vremea

frumoas4 pentru a se concentra. Corpul ce am
in fa-VA i care se spune a fi de 40.000 oameni
272
www.digibuc.ro
ocupa de trei luni ambele trmuri i un mare
La 24/6 Turcii din Silistra necunoscand
ostrov pe Dunre aproape de Silistra.

Acest ostrov in care se afM. lagarul tru-
operatiile din ajun au iesit in numar de 2000

pentru a se uni cu Peclivan. Platow trimise
pelor, comunica prin un pod ingust cu tarmul
contra lor toti cazacii i Ii obliga sa intre

din nou In cetate cu pierderi.
La 27/9 Generalul maior principe de Meklemburg Swerin a sosit din Romania cu
stang, unde este tras un sant lat pe care

cavaleria 1-ar sari cu usurinta i pe care cu
fala 11 numesc cap de pod .
Comunicatia cu tarmul drept se face pe

un pod volant. Aceast pozitie in care
4 batalioane din cari unul a fost pus in

ostrovul Calarasi, 6 tunuri de 12 si dragonii
corpurile nu se pot ajuta este In adevar de St. Petersburg.

foarte periculoasa i numai nepasarea turceasc li face sa nu aiba nicio grija
atat de mult timp. Aceast armat cu pipa
In gura, stand pe calcie, n'a facut alte

operatiuni militare deal s inpingti la 12
La 1/13 Octomvrie artileria de asediu a

sosit din Moldova. 0 instala la Calarasi, in
bateriile construite pe malul stng al Dunarii si a bombardat Silistra. Dar aceasta
mile de lagr, o recunoastere de 2000 oameni,
bombardare pu tin intens n'a servit la nimic.

A reusit numai sa sfarme i sal inece morile
care a fost batuta ; au pierdut 300 oameni
cari erau In apropiere de oras.
un tun. Aceasta nu s'a inapoiat cleat

pentru ea n'a fost urmarita . .
La 18/30 Septemvrie 1809 un numar de
1000 calreti turci au esit din Silistra pe
drumul Turtucaiei. Ei au fost respinsi.
La 20 Septemvrie, un corp turc destul
de numeros sub ordinele lui Peclivan, a venit
La 3/15 Octomvrie Bagration a dat ordin

lui Markow BA construiasca o reduta inaintea
pozitiei sale.
La 4/16 Indata. ce Turcii i-a zarit, au iesit
cu gramada din ora
i au atacat aceasta
redut cu atta furie c numai gratie sngelui

rece, bravurei generalului Popudopolo i fer-
din Rusciuk, trimes de marele vizir si s'a mitatii regimentului su i celui al 13-lea
apropiat de Siistra, dupa ce trecuse prin de vnatori s'a putut sus-tine acest ru
Turtucaia. Turcii au avut lagrul mai Intai retransament abia inceput.
la Popi, aproape de Varmul drept al Dunarii,
Aceasta actiune vie a durat 8 ore ; a costat

pe Rusi 200 oameni. Turcii marturisesc c
au avut 500 oameni pierduti. Numai asaltul
ia.r la 23/5 Peclivan i cu faimosul Makmouth redutei a costat 200 oameni. In acest timp
Tyran, au venit cu 3-4000 cldreti sa Turcii au continuat s se concentreze la
recunoasca lagarul lui Platow.
Popi i s Lea dese recunoasteri.
Turcii au fost pusi In dezordine i urmariti
La 9 Octomvrie Turcii fcnd o iesire din
circa 5 verste. Ei s'au adunat pe o inaltime cetate au fost respinsi.
la 25 verste de Silistra.
La 21/3 ei au facut miscari pe dreapta lor
pe care Peclivan a tinut-o bine. Platow ordona
un al doilea atac. Turcii au fost Inca odata

respinsi i urmariti Ora in lagarul kr care
era la mai mult de 15 verste mai inapoi.

Rusii le-a omort aproape 1000 oameni le-a
Nat aproape 100 oameni din cari 38 ofiteri
impreuna cu rnitul Makmouth Tyran. El

a fost prins In urmarire. Calul &au ostenise
unul pe care-1 avea de schimb a fost dus
de unul din oamenii sai caruia Peclivan i-a.
tiat capul. Rusii au avut 60 morti.
La 10 Octomvrie a avut loc lupta dela

Tatars ka.
Zilele de 11
si
12 Octomvrie au fost
1initite; In ziva de 12 armata lui Bagration

s'a instalat in bivuac la Kalipetri.
La 13 Octomvrie Bagration s'a decis s
se retraga In Romania.
La 14/26 Octomvrie Turcii au facut o nou
iesire (a 6-a) pe drumul Turtucaiei dar au

lost respinsi.
273
18
www.digibuc.ro
DacA principele Bagration ar fi pus podul

dela liarova Ing6 Silistra, toti Ruii ar fi
putut trece Dunrea Inca dela 14/26 Octomvrie.
S'ar fi evitat multe greutti trupelor ; s'ar
fi cuartiruit pentru iarn din vreme ; nu

s'ar fi primit ordinul sa se opreasca la Hrova
i pe trmul drept a fluviului. Principele

i-ar fi menajat multe ncplaceri i poate i-ar
fi pgstrat chiar comandamentul armatei.

La 14126 Octomvrie, s'a trimes un regiment In ostrov pentru a proteja retragerea
artileriei de asediu de la Calgrai. La ora 9
curioas putere aceea unde comandantul

fortretei refug intrarea generalului s'au,
efului tuturor trupelor Wei sale, primului
ministru, care venise BA despresoare aceast
cetate
Vizirul voi BA trimit pe Peclivan ell 2000
Turci dup Rui, dar pozitia luat de Rui

pe molul lui Teodosiu semnele c6 nu se
vor milca dup el, li schimbg gndul.
Tabloul ce prezenta armata rug In retragere nu era deloc plAcut.

La 14/26 Noemvrie a pgfsit molul lui Teodosiu ducandu-se la Hrova unde a ajuns la
15/27 ; aci s'a fixat ziva de 17/29 pentru

cari apoi s'au distrus odat cu retrana- trecerea In Tara-Romneasca.
seara se evacuaser toate tunurile din redute,
mentele construite in timpul asediului ; la
.Deserierea Silistrei in 1810. Ea se Intindea
miezul noptii trupele s'au pus in mar.

Dup un drum de 32 verste, trupele s'au
In lungul fluviului o versa i jumtate.
oprit la Oltina, inteo pozitie bun, %sand In

urma kr un aulet apt spre a fi trecut pe vad.
Ctre orele 2 dimineata Generalul Platow
de pginnt foarte dens care era tgiat din

distant cu distant de imense bastioarie
s'a deplasat oprindu-se la i5 verste In fata

armatei ; in timpul acesta tunurile trAgeau
neintrerupt la Clrai.
Turcii n'au observat retragerea Ruilor
dect dimineata. Ei au atacat In ostrovul
de sus cateva care cu bolnavi, cari n'au avut
timpul necesar s'd treac6 Dun6rea ; au fost
Ins respini de focurile flotilei ; cnd au
Fortificat turcete, inconjuratil cu un zid

rotunde pe cari erau arzate tunuri acoperite
de enorme gabioane. Aceste bastioane nu
se flancau deloc unele pe altele, dar era

foarte greu s'a se fu bre in ele, proectilele infundndu-se in masa Omntului i
InVrindu-1 in loc s4-1 distrug.
Adncimea antului facea asaltul greu i

hazardat. Aceasta intarire avea cam 3 1/2
verste de inconjur. Nu avea nici uvraje inain-
venit mai multi, bolnavii trecuserg.
tate, nici drumuri acoperite. Turcii au preRuii au mers In retragere. Ei au ajuns la ferat totdeauna acest gen de fortificare, unui
Rarva unde s'au oprit la 18 i 19 Octomvrie. sistem regulat. Ei 11 apgrau totdeauna cu
La 20 Octomvrie ei au campat la Cernavod, mare inaptnare.
avnd inaintea kr, din spre Turci, satul i
In lungul Dunrii, ca i acum, se gtisea
un ru bltos, imposibil de trecut i pe care acea faimoas6 cmpie care se Intinde departe
era un pod uor de apgrat.
i spre sud pns la. poalele dealurilor.
Platow a r.dmas cu avantgarda pe molul
In apropierea oraplui, In afara incintei
lui Teodosiu.
se g6sea un frumos hambar Inconjurat de o
Zass s'a unit i el cu armata principal, al intgrire i juca rolul unui post inaintat.
crui num'ar acum se urea la 24.000 i 132
In ora cteva case frumoase de lemn,
tunuri.
desenate i decorate dup moda turcease,
Dup retragerea Ruilor marele vizir veni dar cea mai mare parte zidite In pmnt.
In fata Silistrei s'a felicite pe Peclivan de Ele erau mici ; aveau aerul de colibe. Strdzile
victoria sa. Elik-Oglu, un adevArat bandit, erau strmte i ru pavate ; prvliile mici
n'a lasat s'a intre in cetate nici pe vizir nici i Intunecate. Moscheele Impodobite i foarte
pe Peclivan. Trebuie mrturisit CA este o frumoase de departe.
274
www.digibuc.ro
In interiorul oravului pe marginea Dunrii un castel sau o citadeld de piatrd, putin
In noaptea urmdtoare s'au mai construit

baterii ava cd se gdseau, in serviciu, contra
cetatii 78 guri de foc.
susceptibil de o lungd apdrare, dar care

in cazul unui asalt fericit pentru asediator,
Pava se ardtd mirat cd Ruvii 11 atacd ;
putea servi de refugiu pentru pavd vi gar- el le dorea tot succesul. Intentiunile sale pacinizcan vi sd obt,in o capitulare.
fice erau suficient manifestate prin aceea cd
La 21 Mai 1810 armata rusd sub comanda
nu trdsese deloc asupra flotilei, nici nu adu-
lui Kamensky, s'a aflat din nou in fata Si- nase in cetate tdranii armati din satele de
listrei, la 4 verste departe pe drumul Hr- prinprejur cu cari ar fi mdrit garnizoana.
vovei. Essen rdmase pe loc. Generalul Lewis
pe drumul Razgradului iar Crivarow vi
cazacii pe drumul umlei.
Comanda superioard a asediului a fost

incredintat generalului Langeron. Fascinele
vi gabioanele au fost fcute la Hrvova vi

aduse in cdrute. La Clravi generalul
Stretter repara pe cele deteriorate.
In seara sosirei armatei pe pozitiile sale,
Generalul Harting primi ordin sd construiascd vase redute. Cinci au fost terminate frd supdrare ; a vasea, n'a fost posibil
sd fie terminat in grabd din cauzd cd era
continuu turburat de ieviri. Flotila se
Ruvii i-a acordat 10 ore de gndire pentru

predare ;
in acel timp toatd artileria lor
bombarda oravul vi in 24 ore le omori. 300

oameni, au distrus o pulberdrie vi au nimicit
o parte din citadeld.
Kamensky voia s dea un asalt imediat

vi cu toatd greutatea dar Langeron il convinse sd pdrdseascd aceastd idee vi recomandd
cd pentru a fi sigur de infrngerea Turcilor,
trebuie sd se manevreze pentru a-i atrage

in campie.
In noaptea de 25-26 Mai un faimos

bandit din Bulgaria Giaur-Nassan, prieten cu
Elik-Oglu, a trecut prin liniile rusevti in ce-
afla lngd ostroavele dela vale vi era co- tate cu 60-70 din cei 300 afiliati cdldri.
La 27 Mai Elik-Oglu trimise pe veful
mandatd de bdtrnul Akimov ; greoi, dar
foarte bun and era supraveghiat, nefiind artileriei sale, Satul-Oglu spre a trata predarea cetAtei. Acesta ameninta cd neprifricos.
In noaptea de 23/24 Mai o parte din

aceast flotild sub ordinele locotenentului
Tzentilovici, a trecut prin fata cetdtei, cu un
vant favorabil, frd ca Turcii sd trag vreun
foe vi a luat pozitie in sus spre a opri orice
comunicatie cu Turtucaia vi Rusciuk. La
uscat in acea parte comanda Kruvow.
La 24 Mai oravul fiind somat, Elik-Oglu
nu rdspunse nimic dar a inceput un foc viu
asupra. tuturor redutelor vi flotei.
In noaptea de 24-25 Mai s'au deschis

doud tranvee.
Era necesar sd se umble cu precautiune

spre a nu da peste cadavre ; in aceeavi
noapte bravul vi neobositul Stetter a construit pe malul stang, vis--vis de Silistra,
7 baterii in cari au instalat 11 mortiere de
5 puduri, 4 obuziere vi 10 tunuri mari de
asediu.
mindu-i-se propunerile va chema pe Peclivan,
care se afla in apropiere. Acest din urmd

se afla prizonier la Ruvi. La vederea lui,
turcul spuse nu mai este nimic de Mcut *;
cu toate acestea tratativele s'au prelungit.

La 30 Mai ora 6 seara generalul Popudopolo intrd in orav cu mare pompd vi
ocupd o poartd vi 2 bastioane.
Ruvii au gasit in cetate 200 tunuri vi o
imensd cantitate de pulbere in pivnite de
cari nici chiar Turcii nu aveau idee. Garnizoana ievi cu fernei vi copii in 3500 care
date de Ruvi pe cari Turcii le-a restituit.
Ruvii au pierdut : 50 morti vi rdniti.
Garnizoana a ievit cu toate onorurile de
rdzboi afard de tunuri vi steaguri cari pentru
ei nu aveau nicio importantd, probd ea spre
a satisface pe generalul rus au confectionat
in ajunul preddrei 20 steaguri noi, tot ava
IS*
275
www.digibuc.ro
de ciudat ca si propunerile lui Elik-Oglu ca
Rusii au inceput sa se nelinisteasca de rolul
la incheierea pacei Rusii sa-i dea cetatea

tot lui iar nu sultanului.
pe care 1-ar juca Silistra in defavorul lor.
Satul-Oglu intra in Rusciuk uncle a marit

garnizoana. Cand pregatirile lui Napoleon
au obligat pe tar 1) sa paraseasca tArile dela
au facut santuri noi si late, uvraje de pa-
Dungre, ea a fost daramata de Rusi iar

fortificaVile distruse 2).
La 8/20 Mai 1811 un corp de armat turc

sub comanda fiului lui Ceapan-Oglu a pus
maim pe ruinele Silistrei, apoi incepu sa
le dreag5. si sa le fortifice.
In curand a strans 15.000 oameni si cum
fortareata nu fusese Inca bine distrusa,
Astfel Turcii s'au pus la Silistra pe lucru ;

mnt si. ceea ce era mai nelinistitor, au adus
vase in nurrar destul de mare.

Cateva zile dupa trecerea lui Markoff la
Slobozia (1 Octomvrie 1811) un mic corp
a trecut Dui-area la Clarasi; in cetatea Si-
listrei nu se afla decat 900 oameni, cari

fall sa opura cea mai mica rezistenta au
abandonat cetatea. Rusii au ocupat-o imediat si au inceput sa o distruga.
La 1811, ca si Nicopole, Silistra a fost
distrusa din ordinul Curtei, de generalul rus
1) Este destul de greu sd se stie de unde vine

cuvntul tar. Pdrerile sunt foarte impdrtite In
Inzoff, care nu a fost prea aspru, caci a
ducerea Bibliei. Acest cuvnt, tzar, Inseamnd In
nite spre, Romania .

Tot in acelasi timp seraschierul din Giurgiu a trimis si. el pe fratele sau ca inspector
lasat si cateva case.

aceastd privinta:
La iesire a pierdut cativa cazaci din arierVoltaire pretinde cd acest cuvnt este de origind garda, cci Turcii au alergat din toate partile
Mail. Etimologistii dela cari si-a luat parerea sau
de indata ce au auzit ca Rusii se retrag peste
cari o Impdrtasesc pe a sa, au pretins In adevdr cd
Ivan cel Groaznic, cuceritorul tdrilor Kazanului, Durare.
La 1812 generalul rus Harting a distrus
Astrahanului si Siberiei, a luat acest titlu dela suveranii trilor cucerite si l-a pdstrat pentru el.
cu totul Silistra. Pan chiar si pietrele au
Dar dela cine acestia It luaser? Nu cumva ar fost luate de locuitorii din Calarasi.
fi dela Imparatii Orientului? Cuvntul Tzar nu o
La 1821 cu ocazia trimiterii fortelor turfi derivnd din acel de Cezar pe care-I avea Impdcesti
in Principate, spre a stinge focul reratii Constantinopolei si cu cari Veliki Kniazii (mafii
voltelor
lui Tudor si Ipsilante, seraschierul
duci sau principi) erau In comunitatea de interese,
de arte, de obiceiuri si mai ales de religie? Multi din Silistra trimise pe Kara-Achmet, capulau aceast prere dar nu si Karamsin.
kehaia al su, spre Bucuresti, cu titlul de
Pentru acest mare istoric cuvntul tzar e un comandant superior al tuturor ostilor porcuvant oriental care s'a Imprstiat In Rusia cu tralimba persan: tron, autoritate, comancle I ; numele
regilor Asirieni si ai Babiloniei se termina totdeauna cu aceastd silabd: Phalatzar, Nabonatzar

Inseamnd: Phala rege, Nabona, rege. Saul si David
sunt numiti: Tzaro. Tzarstpo Inseamnd regat ;
Tzarsvovate a domni.
Numele de Imprat a fost dat suveranilor Rusiei

mai Inti de Elisabeta, regina Angliei, din curtenie
si mai cu seam din interes politic. Ivan Groaznicul
Il du primul, dar numai Petru cel Mare, dupd 150
ani, a fost recunoscut sub acest titlu si de celelalte
puteri.
CM, despre autocrat, un alt epitet al suveranilor
tuturor Rusilor, el este traducerea greco-francezd a
cuvantului 4 samodirjet i care Inseamnd: acela care
are puterea dela sine Insusi.
2) Vezi Impresiuni de caltorie In Rusia de Al.
Dumas fiul S. VIII. Telegraful, 1885.
asupra corpului de acolo, spre a se uni si.

dansul sub ordinele kehaia-beiului din Silistra.
Aceste doua corpuri, compuse din 10.000

pedestri cu artilerie si. din 4000 alb:ref' au
plecat la 1 Mai, aprovizionati cu totul pentru
laptg. spre Bucuresti.
Pasa dela Vidin expediase si el, spre Romania mica, 6000 calareti si infanterie
turceasca, afara de corpul lui Kara-Feiz care
avea 1500 &Ogre-V.
Toate aceste trupe au fost precedate de

o proclamatie a Sublimei Porti 1).
9 Dupd Ilie Fotino.
276
www.digibuc.ro
Se stie rezultatuI: Imparatul Alexandru

desaproba revolutia, Tudor omorit prin tra-
dente pe malul stng, acest pod mai asigura

subsistentele armatei de asediu ; in caz de
nenorocire, ele ar fi inlesnit retragerea ; Ma
dare, Ipsilante este pus pe fuga, Grecii
acesta ar fi trebuit sa meargh tocmai la
btuti la Dragsani, Principatele s'au linistit.

Din sangele martirului a iesit recunoasterea
dreptulm roman de a avea domn din neamul
lor ; drept, care inlesni generatiei ce a
urmat constituirea regatului.
La 1828 cand Rusii au trecut Dunarea si
Harsova. Materialele necesare constructiei
podului ar fi putut fi aduse pe Arges sau

pe Borcea. Inainte de toate Ina' trebuia
alungat flotila turceasca, tare de 12 vase si

Rusii puteau face aceasta, cu atat mai lesne
au aparut in fata acestei cetati au gsit cu cat ocupau malul stng, deprtat numai
fortificatiile sale ridicate deja de ingineri de 1.000 metri ; n'au racut ins nicio incerstrini ; la lucrarile ultimelor razboaie s'a care de acest fel.
adugat noi forturi detasate, inconjurate
Achmet-Pasa, bravul aprator al Silistrei,
de un indoit zid ridicat ; cetatea era prote- se puse in capul unei iesiri, cu 4000 oameni
jata despre uscat printr'un sant lat si adnc. si angajd o lupta care a fcut s curg mult
Vom cuta sa dm oarecari detalii asupra siinge. Roth plecnd si Cerbatoff, succesoi ul
celor dou frumoase asedii din campania au, cazand bolnav, Langeron lua comanda.
1828-1829 si descrise de Moltke, cu o rail Artileria de asediu se urca, se zice, la 120
inteligenta si claritate.
piese; dar lipsea munitia. Boalele si foa1.828. La 21 Tulle generalul Roth, cu metea au Mcut niste ravagii inspaimant10.000 oameni si 36 piese, a ajuns inaintea toare ; chiar dup jurnalele rusesti, numai in
doua zile (4 si 5 Noemvrie) ei au pierdut
cetatii. Corpul sau era cu a-tat mai slab,

cu cat nu avea deloc artilerie de asediu;
din contr, garnizoana Silistrei era nume-
500 oameni. Rudjewici a venit, cu al III-lea

corp, dela ,umla, pe care prasind-o, Turcii
ii urmar la inceput mai moale, dar in urm,
la 19 Octomvrie, un detasament turc, tare
roasa. Astfel, generalul s'a mrginit cu toate

nenumratele iesiri ale garnizoanei, la luarea
de 8000 oameni, angajnd lupte de ariergarde destul de vii, Rusii, dup propria lor
marturie au pierdut 800 oameni si au fost
obligati sa prseasca chiar bagajele.
Prin sosirea acestui corp, armata primei
investiri a Silistrei s'a urcat la 30.000, forparti au stat una in fata alteia timp de mata din dou corpuri.
patru saptamni ; la 28 August, la miezul
La inceput intentia a fost sa se mentina
noptii, atacul din partea Rusilor a incepul blocarea si in timpul iernei dar a trebuit
si a durat pan dupa amiaz. Lupta a fost sa se abandoneze acest proiect. Ploi torencrncen. ; punctul unde se bteau a fost tiale au inundat transeele si au desfundat
reluat de trei ori; in fine Turcii a trebuit sa pamantul. Mai trebuia suportat un frig de
cedeze, pargsind terenul. Pozitia rug a Thst 80 Raumur. Acestor ploi unn o zapada
abundenta, care acoperi bateriile si. bordeele
in urma complectat.
Escadrilele 2 si 3 ale flotei ruse, tari de 36 in cari locuiau soldatii rusi. Dunarea ducea
bastimente au ajuns la 1.0 August lnga Si- sloii, cari, impiedicand comunicatia cu tarmul
listra. Ele au avut o foarte mare important, stang, oprea sosirea hranei si. munitiilor, a
stabilind comunicatia cu trmul roman, caror lipsa incepuse deja s se simth in
printr'un pod pe vase sau pe plute. Pe langa lagrul rus. Dupa ce au bombardat cetaunei pozitii pur defensive, pe inaltimi. Liniile sale constau in o continuare de uvraje,
fie inchise, fie deschise la gat, departe dela
cetate cam de 2000 metri si a crei extrema
dreapt se sprijinea pe o redut lnga Dunre. Afar de mici angajamente, cele dou
tea 48 ore, s'au hotarit sa paraseasca cu
ca procura lemnele necesare asediului, abun-
277
I
www.digibuc.ro
totul investirea. 0 mic.6 parte din trupe a

putut fi trecut6 In bArci, pe malul stng,
cealalt, oper retragerea sa Intr'o tar6 devastat 0 pe drumuri att de desfundate i
parunse de ploi c trebuia cateodat s. se
Intrebuinteze oamenii unui batalion pentru
a scoate din noroaie o pies de calibru mare.
0 parte din artilerie a lost abandonat, in
avut timp s adune o mic6 flotil6 la Rusciuk
0 s o duc la Silistra. Aceste vase ar fi

putut opune obstacole serioase In executarea
operatiunii ; nehotarlre 0 lipsa de unitate
In proiectele musulmanilor a fost cauza c'
transportul acestui material a reuit, chiar

sub ochii lor.
Acest pod a lost adus mai Intai la gura
rAuletului Bott, la dou mile in sus de

tatea occidental a oraplui ; cealalt a Silistra, pe trmul stng iar la 11 Aprilie a
baterii, inaintea cet-tei situat la extremi-
cAzut in mainele inamicului ce urnarea cu
ajuns, Mil accident, la locul trecerei aproape
energie.
de fortreat, unde tot materialul a fost
Asediul Silistrei din 1828 poate fi con-
lsat provizoriu.
siderat ca una din actiunile militare cele mai
Pentru a tia orice cornunicatie cu Rus-
rAu concepute 0 cele mai slab executate.

1829. In luna Mai un pod a fost intins
ceva mai jos de Silistra. Acest pod a fost
destinat pentru trecerea corpurilor II 0 III,
pe trmul drept. La 8 Mai Diebici a ajuns
ciukul, se stabiliser deja baterii aproape de

gura Argeului 0 a rauletului Bott. De patru
cu trupele sale In punctul unde lacul Karasu
(Cernavod4) se vars In Dunre. El a fost

obligat sa Inceap asediul Silistrei, ce trebuia terminat In toamna trecut. Drumul
cel mai drept, trecnd prin Raova, nefiind
practicabil, din cauza inundatiilor Dunarii,
corpul ce el (generalul-conte Diebici, supranumit mai trziu, Zabalkansky), comanda,
ori Turcii au Incercat s le atace cu flotila

lor, dar ei au fost totdeauna respini. Infanteria rus6 a ocupat un ostrov, la o jum5.tate mil in sus de Silistra: tiraliorii brAzdar
Ormul stng, in late. fortArelei.

La 17 Mai 1829 Diebici sosind, din Cerna-
vod, inainta in trei coloane spre cetate.

Turcii, stabiliti In fortificatille pe cari Ruii
neglijaser s6 le distrug anul trecut, au

rezistat cu Indrjire. In fine, retranamentele au fost luate. Turcii au pierdut 800
oameni ; Ruii 50 ofiteri 0 190 oameni.
a lost silit s6 fac un ostenitor ocol prin

Kusgun ; a trebuit 9 zile ca sd parcurg6 o Treizeci 0 unu piese, luate la Brila au fost
distant:6 de 9 mile 0 numai in ziva de 17 puse In baterie, pe trmul stang; 1.1 bastiMai a ajuns Inaintea Silistrei. Comandantul- mente, de ale flotilei, au ancorat in sus de
cap ffind bolnav, a fost adus Inteo targd, fortreat, pe and cinci altele, la vale ;
ceea ce nu-1 impiedic s continue dirija- aceast6 In scopul de a intercepta cu totul
rea operatiunior militare.
Acest ona spune Ducele de Ragusa era foarte
distins, foarte instruit, avnd idei sntoase

0 toate doctrinele cele bune ale rzboiului.
Autoritatea sa era extrem.6, bravura str-lucit6 0 vointa tare. Cetatea a fost atacat6
la est spre a se profita 0 de cooperarea flotilei.
In scop de a inlesni comunicatia celor

dou Ormuri, s'a strns, la Bucureti materialul unui pod de plute, pe care-1 aduser6
pn la gura Argeului. A trebuit deci trans-
portat acest pod dela Oltenita la Clrai.

Aceast operatie fiind intarziat, Turcii au
trecerea i s Impiedice astfel orice comunicatie pe ap cu cetatea. Lucrrile de asediu
au inceput la 20 Mai noaptea. Din unele

alupe s'au scos tunurile spre a forma baterii
pe cnd vasele se Intrebuinlau la pod. Dup
un ir de lupte conduse de generalul Krassofschi, ieiri, asalturi, lucrAri de asediu de

tot felul, ale cAror detalii ne-ar antrena prea
departe, plenipotentiarii lui Sert-MehmetPaa au semnat, 1.5 zile dup6 pierderea IAVliei dela Kulevcea, in ziva de 29 Iunie,
la ora 9 seara, protocolul de predare, dup
care garnizoana era socotit6 prizonier de
278
www.digibuc.ro
rzboi. Dodd' ore mai trziu, Turcii au forat pe pas6 s. mearg ca ostatic in 1ag5.rul rus.
A doua zi, 9000 oameni, in nuncarul c6rora
se afla trei regimente regulate au depus

armele ; 8000 locuitori dezarmati si 1500
soldati rgniti sau bolnavi au rmas in cetate.
Ca trofee, Rusii au avut 238 tunuri esite

pe metereze, 31 altele cari armau 15 salupe
canoniere si 40 drapele.
Daca asediul Silistrei a mentinut calittile
rzboinice ale Turcilor inapoia fortificatiilor,
apoi nu mai putin s'a dovedit din parte-le

o mare ignoran
i o extrem nedib5cie.
Silistra rezistase 44 zile ; a cazut atunci
cnd a avut cinci brese in zidul
Din partea Rusilor, pierderile au fost :
Morti: 1 general, 1 ofiter superior, 13
ofiteri subalterni ; 819 oameni.
Rniti: 16 ofiteri superiori, 84 ofiteri
subalterni, 1.747 oameni.
Silistra a fost in neputint s'd se ridice din
aceast6 lovitur teribil.
In August 1830 Kisseleff a plecat la Silistra ; acolo a fcut o inspectie arsenalului,

depozitelor de rezervg, pulber6riilor, spitalelor si a dat multe instructiuni i ordine
comandantului cet5tei, generalul Rubert.
La 23 August s'a inapoiat la Bucuresti.
Ocupat pn In 1836 (Larousse spune
ea' a fost prsit la 11 Septemvrie 1830)
de a-UT armata rus, ca garantie a platii
cheltuielilor de rzboi, fixate la 11 % milioane galbeni, neputndu-se repara din
cauza prezentei armatei strgine, orasul a
dispArut, incetul cu incetul, sub ruine.
Din tunurile luate de Rusi dui:4 cderea
Silistrei la 1829 a fost turnat in 1832 cu
cheltuiala Sf. Mitropolii, clopotul cel mare,
care s'a cr6pat la 1837. Acest clopot 1mpreun5. cu un altul mai mic, crdpat, de pe
timpul Mitropolitului Tudosie din 1613 si
cu fonduri adunate prin subscriptie publica
a fost turnat din nou la 1888 si sfintit in
Duminica Floriilor (17 Aprilie 1888) ca mare
depot al Sfintei Mitropolii din Bucuresti.
Cheltuielile f4cute de Moldova pentru
aprovizionarea garnizoanei rusesti din Silistra din 1832 la 1836: au fost de 2.400.000
lei vechi. Muntenia da cam indoit.
Intrarea Sultanului Abdul Megid in cetatea Silistrei la 27 Aprilie 1837. PArdsind

locul pe care mai trziu avea s se ridice
fortul Megidian, sultanul s'a indreptat spre
oras. Acompaniat de ma Silistrei, Sohid
Mehemet, c5lare, de ctiva functionari ai
palatului precum si de notabilittile orasului,
escortat de un escadron de cavalerie si de

o companie de infanterie din gard5, a ajuns
la poarta fortAretei, unde din ordinul su
convoiul s'a oprit, Sultanul se urea pe cal si
nu intrzie sa primeascd pe episcopul 1)
ortodox din Silistra, in haine pontificale,
In capul clerului din ora i cu acest convoi
s'a indreptat spre pavilionul care
i era
pregtit.
A doua zi 28 Aprilie sultanul a parcurs

&Mare intririle fortaretei i insotit de ofi-
terul de geniu (c5Ipitan) prusian Baron de

Moltke, a examinat fortificatiile in toate
detaliile.
La 29 Aprilie a avut loc o audient de

investitur.
La 30 Aprilie a avut loc audienta de con-
cediu precedat de o intrunire intim5 la

Vassof Efendi (secretarul intim al sultanului)
in care acesta in numele sultanului facu apel
la concordie i stingerea racelei ce exista,
intre cei 2 domni romni. Deja dispusi la

o apropiere, ei si-au dat frleasca acolad
apoi cu totii au plecat la Silistra unde au fost
introdusi in acelasi apartament i unde sul-
tanul Ii primi cu mult bunavoint, le

exprina multumirile sale, li indemna la
unire
i sa urmeze noul drum de infr-
tire care va face tilria bor. De aci principii

1) Dup. unii Mitropolia, cu hramul trterei ca-
pului Sf. Ion Botezdtorul, a fost zidit de Ion

Grigore Ghica I si restabilit de catre Ion Gr.
Ghica II, fAcndu-i-se mai multe atenanse i dndu-i-se mai multe venituri lntre cari 500 bolovani
anual, de sare, dela ocne.
279
www.digibuc.ro
cu suitele lor au coborit la debarcader unde

sultanul n'a intrziat sd apard cdlare si unde
se imbarcd pe piroscaful austriac Panonia
ambasadd au observat oarecari semne intre
cu care s'a, indreptat spre Rusciuk.

Cu toate conjecturele fcute asupra cau-
rspunse astfel generalismului inamic:
generalul rus si guvernator. Imediat Sali

Pasa a fost inlocuit prin Mussa-Pasa care
D-voastrd ati primit ordinul sd luati

zelor adevdrate cari au provocat acest voiaj Silistra cu orice pret ; ct despre mine am
rezultatele sale, convingerea tuturor era primit pe acel de a o apdra cu mice risc.
Recomanddrile Mcute de Moltke pentru
cd aceastd inspectie era pur militard i avea
de scop ImbunAtAtirea materialului cetAilor perfectionarea cetdtei n'au fost uitate in
cadrilaterului uncle in urma tratatului dela timpul rdzboiului rus dela 1854. Colonelul
Adrianopole, in caz de un nou rdzboi, avea Krach (Kutzowsky) prusian din nastere, aflat
de vreo zece ani in serviciul technic ca ofiter
s se mute teatrul de operatii.
La Inceputtil anului 1842 modul de gu- de artilerie i cdruia ii fusese incredintat
vernare al Vornicului Mihail Sturdza pro- comandamentul geniului, a Inzestrat cetatea
voacd mari nemultumiri In lard ; boierii au cu uvraje pasagere admirabil aprate si a
trimis la Inalta Poartd o deputdtie de 4 mentinut-o pan cnd ocuparea principatelor
boieri spre a se plnge sultanului. Pasa de de austriaci, fort armata rued sd OrdSilistra, anuntat la timp, opri pe cei 4 boieri, seascd linia
tot ademenindu-i c vor avea voie sa-si
La 4 Martie Turcii au incercat sd treacd aci
continuie drumul. Raportul lui Sturdza Dundrea cu 6.000 oameni dar sunt respinsi.
a ajuns inaintea boierilor. Poarta s'a ardtat
In acest an Rusii au dat trei asalturi pe
foarte severd ; cei 4 boieri au fost exilai rnd, au avut pierderi enorme, intre cari
fiecare In una din fortdretele Dundrii iar pe generalul Sylvan. La cel din urmd din
acei din Ord.' exilati, cari prin mndstiri, acste atacuri, fortul Arab-tabia Ii cdpdtd
cari la mosiile lor, cari chiar la ei acas.
renume prin eroismul cu care s'a aprat
La 1.844 Sadik Gibraltar, defterdar-ul Si-
in contra armatei lui Paschievici.

listrei multumeste printr'o scrisoare prinlatd pe scurt povestirea acestui imporcipelui Mihail Sturdza pentru buna primire tant fapt:
ce i s'a Mcut in Moldova.
Cetatea Silistrei, aceastd cheie a Dobrogei,
Abia la 1849 Silistra a fost ridicatd la cum o numia Impratul Nicolae I, cheia
rangul de cetate de primul ordin din cauza Dundrii inferioare cum o numeste Larousse,
importantei situatiei sale ; fortificatiile sale a fost blocat'd de armata rush' Ia fMele lui
de aparare deveniserd de mult timp nein- Aprilie 1854.
destuldtoare ; ele au fost mdrite sau transPatin timp In urn* ea se afla Investit
formate mai bine si puse la nivelul stiintei In toatd regula.
strategiei moderne.
La 1.853 Maresalul Paskevici ajuns in fata
Silistrei a cerut guvernatorului cetdtei, Sali
Pap, o intrevedere care a avut loc in prezenta a 2 atasati de ambasad : francez

englez. Maresalul declard guvernatorului c
a primit ordin dela impratul Rusiei sd ia
Bombardat de bateriile instalate pe trmul
stng, de acele din ostroavele Dundrii si de

salupele canoniere inamice, ea a fost putin
impresionatd de o actiune mai mult zgomotoasd decdt serioas.
Principele Paschievici, care comanda in
persoand, neobtinnd astfel niciun rezultat
Silistra cu mice pre% si cd este mai bine sd favorabil, se hotdri ad Inceapd asediul in
trateze imediat predarea cetdtii cleat s se reguld, prin atacul pozitfilor Inaintate.
verse snge in mod inutil. S'au separat Mid
Din trupele ruse, adunate imprejurul cesd ajung la niciun rezultat ; dar atasatii de ttei, cloud divizii au format corpul de asediu
280
www.digibuc.ro
iar prisosul pn la 45.000 oameni, a constituit pe acel de observatie.

Generalul de geniu rus Schilders avea
directia operatiunilor de apropiere.
In cetate, garnizoana numra 1.1-12.000
oameni, sub directia unui orn abil, Musa-
Unui ata de important foc, se rspundea,
cel putin, tot att de activ, de artileria

Gettii, sub abila directiune a luf Musa-Pap.
In toate noptile aveau loc lupte dese i
inaerri. In seara lui 28 Mai, Ru0i au

incercat 0 au reuit prin surpriz s in-
Pava, directorul general al artileriei otomane,
trodua in Arab- Tabia dou batalioane ;
ce se deplasase a-i lua comanda, la
cele
respinse, la inceput, ele au revenit reintrite ;
dinti indicii ale investirei.

Trupele cettii se compuneau din: un
dar respinse din nou, ele s'au retras, lsnd

pn la 700 cadavre pe locul luptei.
regiment de saptori, un regiment de inIn noaptea de 21-22 Mai/2-3 Iunie a

fanterie de gard, un regiment egiptean, avut loc Ina o actiune important i glo1200 tunuri si ativa infanter4ti de diferite rioas pentru asediati ; din nenorocire, a doua
zi Musa-Pap a fost omorit de o sfrmtura
proveniente.
Fortificatiile fiind vechi, nu erau prea de obuz. Mehemet-Bey, colonel de geniu,

grozave ; in 1853 li s'a adugat In timpul a luat momentan comanda trupelor, pnd la
iernei un lant de forturi detapte, din cari 26 Mai, cnd a sosit i Rifaat-Paqa dela
principalul ocupa pozitia de unde contele
noul comandant.
Diebici btuse cetatea in 182g 0 o siise
1800 oameni trimisi de Omer-Paa au tras capituleze.
La inceput generalul Schilders a trimis lui
Musa-Pap un parlamentar pentru a
se
preda. Stpnul fu ti-a comandat s iei

aceast cetate cu orice pret ; eu am jurat
s o apgr cu orice rise ; s ne facem fiecare
datoria fu brbtescul i mndrul rspuns
(Larousse XIV, 727).
Deschiderea traneei s'a fcut la 8/20 Mai,
inaintea forturilor Arab i Han. Aceste
uvraje de pmnt, cu simple profile de fortificatie pasagerg, ca i legturile fie dintre
ele, fie acele ale lor cu cetatea erau nite
lucrri destul de upare.

Pe lng6 bateriile ce aveau dincolo de
Dunre, Ru0i au mai instalat altele noi,
armate cu 34 piese de asediu i un mare
numr de tunuri de campanie 9.
1) In numrul acestor piese se gksia si mica arti-
lerie a Munteniei, de 12 piese, pe cari Turcia le

Muse principatului: 4 In 1844 si 8 in 1850. Ofiterii
trupa s'au distins prin curaj i tragere bine preparata. La retragerea Rusilor din Principate, ei au luat
aceste piese fnapoindu-le tocmai In 1859; Insa In,
locul a 4 din tunurile turcesti, ei au dat alte 4

rusesti, dar de calibru mai mare. (Revista Militarti
Nr. 6 din 1873, Regim. Nr. IV de artilerie).
versat linia de investire 0 au intrat in cetate.
Ca intotdeauna, aceasta a lost patenta cea

mai probabila de seriozitatea investirei i
fAcea s se prevad rezultatul, cu toate
Ru0i, prin lucrrile kr de min reu0ser
8'6 rstoarne chiar o parte din parapetul
fortului Arab.
Marealul Paschievici, mns contuzionat,
prsi 0 remise comandamentul armatei de
investire generalului Principe Gorceakoff.
Nici acesta n'a fost mai fericit cleat predecesorul su ; incercrile sale din 13 0 19
Iunie au quat 0 se crede, prepara unul din

cele mai serioase atacuri, pentru una din
noptile urmtoare, and
un curier al marealului comandant-cap Ii aduse ordinul sa
ridice asediul i s se replieze spre tarmul
stng al Dunrii.
Conformndu-se acestui ordin, in noaptea
de 10/22-11/23 Iunie, Ru0i ridicnd asediul,
au dezarmat bateriile, au incendiat baracele,
au evacuat pozitiile 0 au trecut pe trmul

opus al fluviului in Romnia.
La 23 Iunie nu mai rmsese in fata Silistrei deat pmntul scormonit al lucerilor de apropiere i mormintele a 2500 Ru0,
numr cam egal, ce a drept, cu al pierderilor
281
www.digibuc.ro
turceti ; acetia din urm5 lug, se consolau inger, ce veneau s asiste la minunile minla vederea inamicului, retrgndu-se.
cinosului prooroc bulgar Anghelu.
Nu inult dup5 aceea Omer-Paa, acornLa 1.9 August 1877 dou monitoare turpaniat de colonelul francez Dieu, intra in ceti au ancorat In apropiere de Silistra
Silistra, spre a constata cii acest asediu o 0 imprema cu bateriile acestei ceati au
imortalizase.
Rezistenta acestei cetati, la inceputul
rkboiului oriental dela 1.853, a. adus un ser-
tras mai mult timp asupra Glrailor I).

La 30 August 1877 un detaament turc
viciu real armatelor anglo-franceze, In formatiune.

Asediul a tinut dou luni ; in acest timp
armata aliatti i-a completat resursele militare ce-i lipseau 0 cari ar fi putut-o pune,
in cazul unui atac din partea lui Paschievici,
magiu mic), in fata Silistrei. Un pod de

vase a fost construit Intre ostrov 0 fort5.reat apoi acelai detaament a trecut pe
p5mantul romnese 0 a Inceput s ridice
a trecut in ostrovul Salgan (Salhana, Pastra-
retranamente, el; scopul, bine In-Wes, de a
construi un cap de pod, de unde, prin in-
in trista situatie de a se mentine in de- drznete iefiri, ar fi putut neliniti inamifensiv sau poate chiar in pericolul unei
retrageri.
Condamnatg, sacrificat mai dinainte,
cetatea a rezistat mai presus de toate Wept:Arne 0 a permis armatelor aliate &Ali imbun5tteasc5 starea in care se afla la inceput
aceea de a nu se putea impotrivi unui inamic
deja preg5tit de lupt I).
In fata acestui ora, spune Mry, generalii
cului linia sa de retragere kii BA mreasa
Ina dificultatea, deja destul de mare, a

aprovizionrilor sale 2).
La 16/28 Ianuarie 1.878 Romnii au fcut
o recunoatere asupra Silistrei.
In acela0 rdzboi 1.877 slabul corp

rusesc din Dobrogea, comandat de Zimmermann, s'a limitat la executarea ctorva
atacuri false asupra cettii. Silistra avea un
rusi au probat, odat mai mult, a sunt cap de pod pe malul stng
model de curaj i devotament ; c'd ei tiu
s. moara cu un curaj sublim pe meterezele unui ora, dar nu tiu si-1 ia ; niciunul
din ei nu merit numele de espugnator ce
Roma conferea consulilor ce cucereau cetti2).
Incinta la 1.854 format5. dintr'un zid
al Dun5rii.
Din parte-le, ruii s'au stabilit pe pozitii

puternice, la GlArai.
Cetatea a azut in conditiunile armistitiului i Comandantul ei, Selami-Paa, a

p6r6sit-o, numai in virtutea unei fetve speciale
a Sultanului ca i Hasan Turtucaia 3).

grog crenelat 0 aprat prin trei blokhausuri
Printre punctele de important2 oarecare
de zid urmnd forma oraplui, aceea a istoric5 In jurul cettei Silistra, vom cita
unui hemiciclu, forma 5 bastioane despre Arab-Tabia (Fortul Arabului) i fortul Mefluviu i apte despre uscat 0 flancuri.
gidieh.
Adevrata sa fort consta in forturile detaate: 4 in cmpie, din cari unul pe marginea fluviului, trei pe inltimi iar cel din
urm pe platoul lui Akbar numit fortul lui
vadat Dobrogea 0 au operat contra Silistrei,
Abdul Mgid.
localitatea care se afl astzi pe urmele
ARAB-TABIA.
Ori de ate ori armatele tarului au in-
La 1860 acest ora a fost centrul de in- fortului Arabului, era aleas ca punct de
tlnire a mai multor mii de cretini slabi de plecare al lucrrilor de apropiere contra
2) Analizatgi dup Camille Rousset, membru al
Academiei franceze, din cartea sa intitulat Histoire
de la guerre de Crirne.
2) Mry, op. cit.
cetAii.
1) La guerre d'Orient par un Officier Superieur.
s) Idem.
282
www.digibuc.ro
In adevr, distanta la care se afl departe
Atacul plecat din acest punct, sub abila
de incinta oraplui (2150 m.), dominatia sa conducere, reuete s fac, dup 9 zile
asupra cettei (75 m.), mica sa deprtare de bombardare ca cetatea s deschid ponile.
de Dunre (1300 m.) i prin urmare hilesnirea protectiei unui pod ce ar fi intretinut
comunicatia, In timpul asediului cu trmul
stng: operaOunile simultane, destul de
apropiate i legate ale armatei i ale flotilei,
de care armata inconjurtoare ar fi dispus,
erau consideratiuni destul de puternice
La 1854 Schilders, acum general de geniu,

decide ca principele Paschievici s Incerce
luarea cu asalt a fortului Arab, pe care Turcii
Il Intriser, In urma observatiunilor fcute
In rzboaiele precedente.
Atacurile au urmat cu furie ; la 2 Mai
3 asalturi ; la 25 Mai un nou atac ; la 29
pentru ca ocuparea acestor localitti s fie

cea mai preferata la prima vedere, pentru
a supune cetatea.
Colonelul, mai trziu generalul de geniu,
rus, Schilders a fost acela pe care soarta I-a
condamnat s. Indure cele mai crude deceplii cari, In general, urmau fiecrui atac.
Mai un altul: toate nenorocite.

In noaptea de 29 Mai s'a fAcut un efort
Colonel, In 1828, ca ef al geniului armatei
mai cu sear* dateaz6 renumele legendar
cu investirea cettii, el s'a stabilit In acest

punct i a Inceput operafnmile sale.
Numai dup ce a dat, in timp de o lun,
o serie de lupte inutile, s'a &Ida s intind
linia de Investire, spre vest, Care Medgidia
de astzi ; era ins prea trziu ; timpul favo-
rabil trecuse i sezonul iernei prezint asediatorului, fr mil, tristele conditiuni ce-1
insotesc, mai cu seam, In aceast localitate.
Am vorbit mai sus de tristul rezultat din

1828: so1d4ii Iarului s'au retras, dup cum
suprem cnd o divizie Intreag6 a fost respins.
La 31 Mai i 2 Iunie atacurile sunt iari
respinse. In fine, dou cele din urm (13

i 19 Iunie) nereuind, Rusii decid abandonarea cetatei (29 Iunie). Dela aceast epoc4,
al tabiei Arabului 1).
La 1877-78 Ruii sunt departe de a-I

ataca. La Incheierea pcii, acest punct a
czut pe teritoriul Romniei trans-dunrene.
Medgidieh-Tabia (Fortul Abdul Megid).
Aceasta este adevrata poziOe de valoare
in jurul Silistrei i cu toate acestea de ea

se vorbete mai putin 2).
Platoul acestui fort, ce formeaz" cretetul
colinei numit oarecnd Akbar, incompleta1) Dupd Leon Guerin, Histoire de la derniere
am vazut in nite circumstante in adevar guerre de Russie .1853-1856

3) La o Indltime aproape 120 m. deasupra nivelului
fatale, dup ce, forlati s ridice asediul, au
mrii,
cam 92 m. deasupra orapflui (la deprtarea
Orbit lucrrile i chiar parte din artilerie.
de 1150 m.), cu 16 m. mai sus de tabia Arabului
In anul urmtor 1829, aceleai conside- (la 2250 m.), cam la mai mult de 100 m. deasupra
rente conduc, pe Schilders, la alegerea aceluiai punct i dup 18 zile de bombardare,
Ruii rmn i de astdat, fr niciun rezultat grandios.
Un hasard, o actiune fericit, a ajutat

la descoperirea modului de a pune mna
pe cetate.
Colonelul Berg (mai trziu feld-marea1),
respingnd o ieire a Turcilor pn pe pozitia
dominant a Medgidiei, a recunoscut impor-
tanta ocuprii acestui platou, s'a intrit pe

el i a ridicat baterii.
podului ce se cere romnilor sd construiasca lngd

punctul frontierei (la 2680 m.).
Acest platou, se poate considera drept cheia

Intregei pozitii; el poate, chiar luat cetatea, de
inamici, sd o prefacd In cenud; el face iluzorie
importanta platoului Arab-tabia i ridiculd ideea
ridicdrii, de romni, pe Dundre, In punctul unde
incepe frontiera, a unui pod de comunicatie *).
Fard Indoiald, chestiuni ca acea a Arab-tabiei,
ca i a frontierii Romniei de langa Silistra, vor
face distractia generatiilor viitoare, pe comptul
diplomatiei europene ale acelei epoce.
) Dupa L'Histoire d'une frontire, par le Prince G.
8Theseo.
283
www.digibuc.ro
mente distrus, contrar tratatelor, domina, la
reti si 4000 pedestri au trecut fluviul Intr'un
mare distant Imprejur, la btaia tunului, punct unde inltimea semnaturilor pe

orasul, ambele tgrmuri ale Dun6rii, fluviul,
toate poziVile forturilor detasate dealtdat,
etc., etc.
La 1854 era un fort destul de tare, sustinut
Vrmul opus, li ascundea de vederea postu-
de alte trei forturi asezate pe lniimile

vecine constituite cu 6 luni inainte de ve-
ajungnd la tarmul descoperit, a pus pe fug

pe Geti, cari s'au infundat in pustiurile B5.rganului, dup ce s'au Incalecat pe cai, cu
nirea Rusilor.
Istoricul s'u e scurt: dupg acest platou
rilor inamice. In revrsatul zorilor, Alexandru care comanda in special aripa

dreapt dirij drumul sgu prin twine si
femei, copii i cu tot ce au putut inarca 1).

Aceast trecere a Dunrii a fost consis6 capituleze la 1829 spre a preveni in derat de scriitorii militari ca o stratagemd,
viitor actiuni de asemenea natur. Turcii o surpriz i trecere pe vase. Macedonenii
au inceput la 1869, pe el, constructia acestui au cuprins cetatea, au ars-o, au dilrmat-o
important fort, pe care l-a terminat in ajuapoi s'au inapoiat peste Dunre chiar
nul ultimului rzboi (1876).
in aceeasi zi.
Expeditia lui Alexandru in Dacia, In
3. CALARAp.
aceastd lard de voinici, n'a fost dictat, de
($tirbei).
pofta de a cuceri, ci impins de gloria
Arrian, bazat pe memoriile lui Ptolomeu de a fi calcat pe pmntul Getilor, neam
Lagos, pretinde c4 pe la anul 336 in. de Chr. neinvins i neatrnat 2) ; de gloria de a fi
Alexandru cel Mare urmand tatlui sAu trecut peste undele Durarii, peste Istru, a
Filip (336) s'a repezit la Dunre cu iuteala carui ap In vechime, impreun cu apa din
fulgerului, a trecut lDunrea, cam in apro- Nil, se Ostra, in vase de aur, prin tezaurele
piere de Silistra, contra Getilor, cari aveau impAratilor persi cu odoarele pretioase, ca
o cetate intrit, cam la o parasang6 (dis- semn de trie, intinderea puterei si a
tant liniar intre y,3/4 mil geografic) dominatiei lor peste tot universul 3).
Orasul get, cuprins de Alexandru, am
departe de Durare 1).
putea
s-1 cutdm, dui:4 prerea scriitorilor,
Trecerea Dundrii de care Alexandra.
colonelul Berg, a silit, cum am vzut, cetatea
Alexandru se afla la Dunre in prezenta unui
lng4 Cl'rasi. El ar fi fost pe pozi-tia ocu-
fluviului.
fi fost pe lng6 malurile bratului Borcea 4).
corp de 10.000 pedestri si 4000 al:Anti path* astzi de satul Corndtelul iar locul
avnd ca misiune s-i impiedece trecerea unde Alexandru si-ar fi inltat altarele ar
Din ordinul regelui 2), burduse au fost

confectionate din pieile corturilor 8) si umplute cu paie. S'a adunat in acelasi timp o
multime de brci, pe cari le-a luat de pe la
locuitorii rei, cari se serviau de ele pentru
pescdrie, corner; tsi tlhrie . Aceste prepara-
El a legat prietenie cu inamicii si, apoi
intorcndu-se peste Dunre, In tam sa,

Alexandru numi pe Geti 5) inamici bravi sit
generosi.
9 Gr. Tocilescu, Dacia inainte do .Rornani.

Thival, op. cit.
Dupd altii, peile au fost adunate dela Tribali
Arrian, Cartea I.
2) Idem, Cartea I, cap. 4, etc.
Dinon, tatAl lui Clitarque din Eole, care lnsotise pe Alexandru in expeditia contra Perilor,
citat de Plutarch, In Alexandru XXXVI, Vol. 3,
pag. 428, trad. Talbot.
Barbier Bocage, cit. de Tocilescu.
Peuci, cari erau pstori in localitate (I. Ghica,

Dacia Veche, Revista Rom., Vol. I, pag. 406.)
9 Arrian cit. de Ivan Ghica. Dacia Veche, Revista

Rom., pag. 406.
tive terminate, operatia trecerei s'a executat

prin surprindere ; noaptea venit, 1500 cT-
284
www.digibuc.ro
Din acestea rezult ca pe timpul lui Ale-
xandru, Getii erau deja stabiliti pe malul

stang al Dunarii si ceva mai mult, erau chiar
fortificati. Este posibil ca atat Filip cat
si Alexandru Ea fi avut intentiunea Bali

intinda domnia pana la Dunare ; dar, rezistenta ce au intalnit si saracia locuitorilor,
i-a Mcut sa se intoarca ; ocupati de and
parte sa stabileasca hegemonia lor asupra
Greciei si a urrnari In Orient visul lui de
aur, ei s'au mrginit spre Dunare numai
la dou expeditii, adevarate razii, fara rezultat durabil si au terminat prin a abandona completamente valea Dunarii 1), ascun-
and adevarata idee sub motiv ca el voise

numai sa-i sperie (pe GeV) iar nu sa-i cucereasca
Zopyrion, locotenentul lui Alexandru, care
comanda Tracia, incercand sa reinceapa planurile eroului, a murit, cu toata armata, sub
lovituriIe GetiIor si ScitiIor precum si ale
frigului, ploii si a foamei, pe tarmurile
drepte ale Dunarii 2).
Lysimac n'a fost mai fericit pe trmul

stang ; el datori salvarea sa generozitatii
faca rechizitie de cavalerie in Valachia si

Moldova 1) precum si o alta scrisoare a
Pasei Diach Meemet, catre judecatorul Giustiniani, prin care ii arata mijlocul sa
obtine rechizitii de trupe clari din Moldova,
In serviciul republicei venetiene, contra regelui Spaniei.
In Mai 1773 Rusii au facut un pod peste
Duna're la vale de Silistra, aparat cu 80

guri de foc 2).
La 1821 Turcii, acest factor fatal cu

inteles de nelnlaturabil in faptele strmosilor nostri, cum h numeste Ureche, au
trecut din Silistra la Calarasi si au inceput
sa se intareasca cu yanturi yi metereze3).
Capul Chehaia (un fel de trimis roman)
din Silistra, scrise Mitropolitului ea abia a
induplecat pe pasd, pentru un timp, sa
nu trimita osti In Ord, cu conditia ca sa
se retrag atat Tudor cat si Ipsilante 4) ;
ceea ce, se stie, n'a reusit.

La inceputul razboiului din 1828-29 se
pretinde ca aci ar fi avut loc o mare Millie
intre Rusi si Turci.
In aceasta campanie, ca si In acea care
urma (1853-54), Clarasi a servit ca punct
regelui Getilor, Dromichts, care i-a dat

libertatea, dup ce-1 tinuse prizonier 3), cu de sprijin operatiunilor armatei rusesti care,
toata familia sa in orasul Helis.
de ambele date asediase Silistra.
Pe locul sau In apropiere de CAlarasi trebuie
Un moment orasul s'a numit ,,Stirbei, dupa
sa fi existat un castel, pe care Justinian 1-a

zidit pe malul stang al DunArii, ca o forta-
numele domnului contimporan, nume ce a
reap inaintata, in fata Durostorului 4).
Ceildrayi.
fost prAsit, spre a reveni la cel vechi,
La Inceputul razboiului din 1877 se rasramas dela contingentul de militari ce aceasta pandise vestea &a Turcii aveau intentiunea
localitate furniza armatei romane, in epoca sa faca In acest punct o diversiune pe teride marire si cari erau cei mai buni calareti. toHul roman.
Aceasta stire a provocat o vie miscare la
Ca exemplu vom cita o scrisoare a judecartierul
general rus, cu ata mai mult &A
catorului republicei Venetiene din Constantinopole, catre dogele Giovani Cornaro, Suleiman-Pasa destinase chiar si corpul ce
In care se vad silintele acestuia pe langa avea sa execute aceasta expeditie.
Poarta si mai cu seama pe langa Paya din
Numele actual al orasului Ceildrayi este
Silistra, pentru a obtine permisiunea sa

1) Dupa Michel Soutzo.
2) Justin, Cartea XII, II.

2) Strabon, Cartea VII, Cap. III, VIII i XIV.
4) De acest castel pomenete Procopiu.
1) Documente din Venetia, op. cit., pag. 366,

Vol. III, (Revista Tocilescu).
2) At. Comnen Ipsilante, op. cit., pag. 518.
2) Tabii de nuele umplute cu pamant.

4) Din un memoriu anonim, publicat In Revista
Tocilescu, Vol. II, fascic. II, pag. 391.
285
www.digibuc.ro
Flea' lndoial, cg, In vederea liniilor de

comunicatie prea Intinse ale Ru01or i prin
urmare a wrintei cu care aceste linii ar fi

fost atacate, aceast diversiune putea avea
rezultate incalculabile.
Posturile ruseti dela C5,1iira0 i Oltenita
au fost Indoite. In ace1a0 timp un corp de

armat, nou format, sub ordinele Marelui
Duce Constantin, a fost Insrcinat s vegheze la siguranta comunicatiilor.
Din fericire, ins, Imprejarrile au obligat
pe Turci s renunte la planul ce-0 formaser.
Dubassoff, eroul din canalul Mcinului,
a Impiedica trecerea trupelor ruseti pe

trmul drept ; la o tragere de cateva tunuri
puti de ambele prti ; la o raliere pe un
punct convenit i apoi... flotila s'a retras
la CAlra0 1).
Dup luarea Plevnei, la finele lui Noemvrie 1877, o divizie romn comandat de
generalul Racovitz, care a Insotit pe prizonierii turci la Bucureti, a primit ordin
s ia o pozitie pe malul stng al Dunrii
i s observe fluviul In fata Silistrei.
4. FRONTIERA ROIIIINO-BULGARA.
a lost Insrcinat s supravegheze In fata
Rusia ajuns la portile Constantinopolei
Silistrei. El a sosit cu vasul o Mare le Duce

Nicolae (canoniera romnd Fulgerul), la
Clra0 in ziva de 28 Septemvrie Impreun
cu trei salupe.
Marele Duce Constantin Constantinovici
Turcia sfrmat, prsit de puterile

Europei propriilor sale eforturi de conservare, este nevoit s primeasc sub orice
Zagrajenie.
deaz Imperiului Rusesc o parte a Dobrogei,

pe care acesta neavnd dorinta a 0-o
conditiuni, propunerile Inving6torului iar tra-
tatul dela San-stefano urmeaz, de aproape,

cu o pleihd de principi (Obolensky, Cer- armistitiul care punea capt ostilittilor.
batof, etc.) a ajuns detaqamentul cu vasul
Prin art. 19 al acestui tratat, Turcii ce-
Zilele de 24, 25, 26 0 27 Septemvrie au

fost intrebuiatate la recunoa0eri.
Generalul-adjutant Horschelmann, coman-
dantul diviziei a 24-a, a 1ntocmit un plan

general de operatiuni ce urma s. se execute
cu toate fortele unite din CAlra0.
Dup acest plan, ei trebuia, cu ajutorul
brillotilor, s incendieze bastimentele de comert aflate la ancord In fala Silistrei, In scop
de a lipsi pe inamic de mijloacele de trans-
anexa, 10 rezerv facultatea s o schimbe

cu partea Basarabiei, deslipit de Imperiu
In 1856, in folosul Romniei.
Conceput cu o dibcie extrem i executat cu o deosebit iuteal, tratatul dela
San-5tefano arunca Poarta, fr aprare,
In voia teribilei sale rivale . Ratificarea
aeestui tratat (3 Martie 1878) fcea pe
Turci s piard dreptul de a mai pune
port. Pe lng6 aceasta, brcile cu vapori
Inainte, In favoarea sa, vreuna din gravele
trebuia s Incerce s fac cel mai mare am

posibil navelor de rzboi cari se aflau i ele
In destul de mare numr, In portul acestei
consideratii privitoare la echilibrul european.
cetti.
De 0 timpul ru n'a ingAduit amenajarea
Congresul dela Berlin, al cArui rol, pur

simplu, prea a fi s se deslipeascri din
tratatul dela San-stefano, interesele marilor
puteri, a fost un adevrat tiirg de schimb,
urgent a bralotilor totu0 dificulltile au intre cei mari, a bunurilor
i drepturilor
celor mici ; un curat tdrg de popoare cum se
fost Invinse pn la 1 Octomvrie.
Din nenorocire, Ins, generalul Horschel- numea In timpul
In tratatul dela San-stefano, linia de sud
man, primind ordin, s prseascg Clra0i,
a
frontierei
Dobrogei, pleca dela Rasova la
planul a fost schimbat. Noul plan se mrginea: la o deplasare la gura Borcei, la o Mangalia. OricAt cinism ar fi arAtat puterile
Incercare de a arunca un brlot asupra unui
1) Vezi raportul locotenentului Dubassoff, In
vapor, care luase pozitie, pe Dunre, spre Amde le Paure, Vol. I, pag. 96.
286
www.digibuc.ro
cele mari, scandalul a fost aa de insemnat

c s'a cerut cel putin o sporire de teritoriu,
care ar fi avut rezultatul de a mnji ochii

celor pguba0 i a plti. astfel, Ora la un
punct, suspinele justitiei 0 mbralei innecate
prin forth'.
inteles al propunerii, era sal nu lase Silistra,

Romniei. Aceasta opozitie n'a impiedicat
pe plenipotentiarul francez s struie in
concluziile sale iar pe acel italian s-0 re-
Plenipotentiarul francez (Wadington), o M..
inoiasc6 expresia dorintei sale, de a vedea

Silistra apartinnd romnilor .
S'a angajat o discutie, pe care protocolul
cnd apel la sirntmintele echitabile ale Ru-
nu o spune (probabil trgul), dup care
siei, termin exprimnd dorinta de a se
Contele Schuwaloff prezint colegilor si

urmAtoarea propunere pe care congresul o
adopt:
o Avnd in vedere prezenta elementelor
romne, plenipotentiarii ru0 consimt la prelungirea frontierei Romniei dealungul Du-
acorda Principatului, la rniazzi de Dobrogea,
o sporire de teritoriu care va cuprinde Silistra 0 Mangalia .

Plenipotentiarul austro-ungar (contele An-
drassy) manifestnd dorinta ca acest congres s pronunte anexiunea Dobrogei la

Romnia, ad'alog, pe lng opinia acelui
francez 0 o s se acorde o sporire de frontier
Dobrogei intre Silistra i. Marea Neagr .

Plenipotentiarul italian (Corti) une0e
apelul Italiei cu acel rostit de plenipotentiarii francezi 0 adresndu-se la echitatea Congresului s'a pronuntat pentru propunerea lui Wadington, spre a cuprinde i
Silistra intr'o mai mare sporire de fruntarii
meridionale ale Dobrogei.
Btrnul cancelar, principele Gorceakoff,
nrii pornind dela Rasova, in directia Silistrei.
Punctul de frontier pe Marea Neagra n'ar

trebui s treacd de Mangalia .
S'a numit apoi o comisiune de delimitare,
al cArui preedinte, Principele de Hohenlohe
dnd citire, dup invitatia congresului, dup
ce vorbete de linia dela nord a Bulgariei

fAcut de Dunre, ajunge la frontiera de
uscat ; aceasta pornege din un punct la est
de Silistra care sei ajungei la Marea Neagr-ci.
Punctul acesta nu e hotrit: dar nu este

vorba de o linie strategicei i traseul exact al
primul plenipotentiar rus, este miscat de acestei concesii rmne rezervat . Aceast
apelul fcut la generozitatea trei sale 0 expresie de*tept pe al 2-lea plenipotentiar
dori a5. cunoascri o ce teritoriu s'ar avea in rus, care s'a grbit s repete: o in adevr
vedere .
La intrebarea plenipotentiarului german,

principele Bismark: dac inalta adunare este
de pdrere ca discutia liniei s se fac in
nu este vorba aci de o linie strategicei s, etc.

Cuvintele reprezentantului rus, sunt nehotrite, de0 pentru congres ideea pare stabilit.
PlenipotentiaruI austro-ungar cere ca de-
edinta plenar ? principele Gorceakoff, res- taliile traseului frontierei, intre Silistra 0
pingnd ideea unei comisiuni, se teme de Mangalia, s se trimit la o comisiune. Prinintrzieri i adaog6 c este mai bine s se cipele Hohenlohe observd c'd punctul de
decid numaidect, o chiar cu pretul vreunui legtur despre partea Silistrei, indicat de
act de generositate din partea Rusiei. Se comisiune, 4 trebuie s fie un loc unde un
prea un moment c' principele Gorceakoff pod ar putea fi stabilit pe Dunre, la est
ar fi fost dispus s adere la propunerea de Silistra 0 care ar lega cele dou trmuri
Wadington, cnd interveni al 2-lea pleni- romne ale fluviului . Contele Schuwaloff,
admitnd necesitatea unui pod care ar uni
potentiar rus, contele Schuwaloff.
Acest diplomat, dup mai multe conside- ambele trmuri, al 2-lea plenipotentiar auratiuni, crede c' Rusia ar putea consimti la striae, baronul Haymerle, adilug ca.., dup
o mrire de teritoriu in triunghiul aflat, la avizul expertilor, un singur punct, imprejur,
estul Silistrei, Ora la mare. Scopul, bine- era indicat la construirea unui pod, etc.
287
www.digibuc.ro
Congresul atunci admite ca detaliile fron-
tierei Intre Bulgaria 0 Romania, transdanubiana, acceptata in principiu, dela Silistra
ce se terminase celelalte frontiere cu Serbia,

Muntenegru, Rumelia Orientala 0 Bulgaria
de sud, s'a pus chestiunea 4ontierei de nord
la Mangalia, sa fie atribuita studiului, la

nordest a Bulgariei, comisarul rus, Ora
fata locului, unei comisiuni europene de In acel moment binevoitor colaborator si
delimitare.
poate de multe ori chiar indiferent, deveni
Aceasta a fost lucrarea congresului.

Comisiunea numita de delegatii tuturor
puterilor subscriitoare tratatului dela Berlin,
s'a intrunit la Constantinopole, la 23 Oct.
deodata de o rezerva neinduplecata. El

credea ca nu mai era nevoie sa revin
1878.
Inca dela inceput a fost, cu mare mirare,

observata atitudinea putin reconciliatoare a
delegatului rus. Gaud au ajuns pe teren, el a
prezentat un Intreg sistem de consideratiuni
etnografice, economice i topografice, ajun-
asupra punctului inceperei frontierei fare

Silistra i Mangalia.
Spre a-i compensa oarecum pretentiile, comisiunea s'a intrebat: dach frontiera de nord
a Bulgariei trebuia sa Inceap chiar din

trmul drept al fluviului sau din talveg
Aceasta din urma opinie care desi da
mari avantaje Bulgariei In detrimentul Ro-
gand la concluzia ca : noua frontiera bulgaro-
mniei, ce trebuia sa piarda o parte din
romana trebuie sa porneasca dela o localitate vecin5 de Dezi-Kioi (Dekizenii), la 21

km. est de Silistra. Aceasta concluzie, redactata cu oarecare iscusinta departandu-se
dela litera si spiritul tratatului, a provocat
Impotriviri din partea tuturor celorlalti comisari. Neurmand votarea, a lipsit i ocazia
de respingere.
Delegatii romni (colonelii Flcoianu,
Anion, Slniceanu i deputatul Mih. Ferechide) sosind, au fost In imediata masura
demonstreze c. punctul de pornire al noii
frontiere, era la mai multe sute de metri de
ostroavele ce poseda deja
prevalnd, to-
tusi n'a fcut pe comisarul rus s iasa din

rezerva sa.
Din analiza lucrarilor, diplomatia ruseasca
parea ca regreta concesiunea teritoriala facuta In congresul dela Berlin 0 pe cand toate
eforturile sale (diplomatiei ruse) tindeau sa
dobandeasca dela Puteri anularea gird unanimitate a lucrarilor comisiunei, delegatul sau
staruia sa nu se mai revie asupra celor deja
efectuate, deja votate. Silistra era un punct
aparte, zicea el, cu toate CA ceilalti comisari
lmprejmuirea de est a Silistrei. Aceast aser-
li puneau In vedere c atunci va rmnea

si determinarea frontierei de nord a Bul-
tiune, sprijinita pe consideratiuni de o va-
gariei.
loare nediscutabila, a parut admisibila comi-
Puterile au primit cu rceala propunerea

Rusiei, unele pe fata, altele temporiznd
sarilor, desi populatiile slave erau contra

alipirii teritoriului lor, Romniei si acele
otomane, destul de in numar in localitate,

cereau sa fie uniti cu Romania ; comisarii
Mra a tine seama de opozitia continua (din
principiu) a comisarului rus, a facut o prima
lucrare de delimitare ; fiind lug silit de
sezon, comisiunea a suspendat lucrarile sale,
In Decemvrie 1878, amanand-o pentru primavara urmatoare.
Dupa ce unele din puteri au schimbat

reprezentantii lor, comisiunea s'a intrunit in
luna Aprilie la Constantinopole. Gaud dupa
raspunsul.
Dupa cum am spus, chestiunea fixarei pe
talveg a frontierei bulgare, aducea mari pagube Romniei ; se pierdea ostroavele ce ea
le stapnea deja, In virtutea tratatelor i

aranjamentelor anterioare ; lucru ce nu se
vedea In spiritul tratatului dela Berlin.
Atunci delegatul italian, colonelul Orero,
devenit partizanul Infocat al dreptului calcat
In picioare cu atta usurinta. Delegatii puterilor erau aproape sa-1 voteze, cand colonelul Orero,
de care romnii trebuie sa-si
288
www.digibuc.ro
I,1
2
I
'
4o
'I'' '1
GIURGIUL
I'
--I-
-I---I
1'1.
1.-----t-
-1-
20
,-.7-
'
,,
--1--'----i-
1,11,
.1.,,110.1-Iiil'i
,1
..
ustrov Pbpinct
i
I 0,
[II,I
...
'
. ..
40
.-
1,1-.11'
It
14
---
I ___i_.4.,1
15
17
18
19
'
1i1'4,'14
.._.1
Di./Iiirilei
17
../.8eckeral
SO
l
1.1.1.11'
, , .it,I, I'
..,
1
P1.11.
11111
2
,
1,
60
TURITUCIA1A
'
Ifun u I
'
II'.0
Fran/I'm., 51L1STRA
11 Ora borcIei
-
OLTENITA,
,,
11
;1'
...rill,
ii
II
Va.tu \
kfanuc
i;
IN&
.
2.
dreft:
Carailelui
4(0111
1A061..1
'
Ele,sleaga
I.
16rasi
Kisalet,
Funda
unsu rent
Ulmeni
pcimaniani
firm
Osp.6an
cy.,\Cdscscrele
'
Sreber'h
Wiraogi
Grea ca.
&and('
-\\)\
otai
lISUCifffa
Pe/rile
gdneas
i n.oc
Pod d.
Laia
ILISTRk
Ltigdr rusese
ehova.
1853
9
'Z,/
Chnacu
Frlestij .
(-..
'
,,
r. Salpe/ru
orai
Turba
HARTA GENERALA A CADRILATERULUI
SCARA
8.,O 000
DUCURETI
"Alosofeia
ec/ale
TruSia"'e
Oadevl
Budesti
IURGIUt.
lanqa
WI`
/:,
ae"211.4,
Silita 95.
441
Con.Oramo
ck'
u
q.
liUSCIUC e
C5-)
r0
inyhe
gOi#ad:
Lu
/cik
(oped Bon
tko/i Aral
le
.41;;Na..4!
Cap.fayanfik q
.....
IS IN sZ
Cop ea/ala
243."
.ORICE DREPT RESERVAT.
www.digibuc.ro
r_.,6"30
//148.'
70if-ri);'-<1.7.1.-
Pilistre.Aloar
(Ada -Kioi)
aducA aminte cu recunostintA, declar c

nu va vota si a cerut ca votul sA. fie suspendat
pentru toti, ceea ce comisiunea, recunoscnd
dreptul, consimti. Comisarii supunnd che-
stiunea guvernelor lor (acea a impArtirei

ostroavelor prin talveg) au primit instructiuni pentru menfinerea Statului-quo in ceea
ce priveste impArtirea ostroavelor duntirene.
Astfel prin perseverenta, lealitatea i energia
comisarului italian, colonelul Orero, Ro-
mnia a pstrat o parte din ostroavele sale

dup DunAre.
Prin o neinteleas . procedur diplomaticA,
traseul fiind determinat de comisiune, Ro-
mnia a dispus sa se ocupe fortul ArabTabia.

Rusia a obtinut usor retragerea Romnilor,
din acest fort, ceea ce a facut ca diplomatia

austriaca WA declare ca aceastA retragere
satisfAcea onoarea militarA a Rusiei .
De Giers, secretarul de stat, pe atunci, al
afacerilor strAine din Rusia, cerea ca, in caz
de neintelegere In unanimitate a comisiunei,
puterile s fie chemate s5. statueze in ultimA
instant.
Comisiunea europeara compusa numai
dela Silistra la vale) sau la Oltina 1) (35 km.),

era acceptabil ?
i dintre acea propusa
de comisarul rus i acea de comisia ante-
cedent, care era mai preferat ?

Toli comisarii, mai putin al Rusiei, au
declarat a nu este bine sa se aseze podul
uncle-1 ceruse guvernul rus.
Dup care comisiunea, incheind lucrarile,
si-a terminat misiunea.
Protestul comisarului rus a adus chestiunea
inaintea Cabinetelor.
Rusia nu putea sA admit ca fortul Arab-
Tabia, care domina in parte Silistra, s fie

cedat Romniei. Tot asemenea era si inltimea Ordu, care cAclea si ea InAuntrul frontierei romne, tras6 de cele dou comisiuni europene, in majoritate, afarA de comisarul rus.
Cabinetul din Viena a intervenit In favoarea Rusiei ; el ciunti din traseul celor dou comisiuni, mnltimile Ordu-tabia (pe o lungime
de 3 kilometri si pe o lime, in mediu,

de 2 km.) si vrful limbei cu care se terminA
inltimea Arab-tabia, pe care frontiera o

infhfie inteun arc de cerc, tot lAsAnd ca
punct terminus, pe malul Dungrii, acel determinat de comisiunile europene.
din militari a fost InlocuitA, dupA cererea sa,
Puterile, cari aveau interes sA facA sA
cu o nou comisiune, care in urma protestului comisarului rus, devenea un fel de

curte de apel.
Aceast comisiune, numitA in documen-
dispar un punct negru la orizont, au aprobat

aceast operA de mijlocire a cabinetului din
Viena.
Guvernul romn s'a mArginit sA se multumeasc, pur i simplu, cu decizia privitoare
la frontierA desi ea nu corespundea cu totul
intereselor Romniei. In asemenea caz ins,
el a declarat &A, facerea podului ffind ino-
tele diplomatice cnd comisiune de experfi

cnd comisiunea dela Silistra dar a cAriii
titlu oficial era acel de cornisiune technicei,

s'a intrunit la Silistra la 27 Octomvrie 1879.
Comisiunea a fost asistatA de o delegatie portun, nu va putea deveni obligatorie 2).
romn i bulgard, cu vot consultativ, desi
5. OSTROVUL.
la inceput comisia refuzase primirea dele(Silistra Nou).
gatiei bulgare, de vreme ce comisarul turc
Imediat la vale de frontiera romno-bulspunea: cA Bulgaria era destul reprezintatA
pe tArmul drept al Dungrii, se OA
prin trimisul suveranului sAu.
1) In ezerul Oltinei se crede sa se fi vdrsat rul
Aceasta a treia comisiune, a vizitat
Distra,
afluent drept al DunArii, ru ce ar coapoi a venit la Bucuresti, unde, cu o
respunde i care se crede sA fi fost Atlasul (Guiguet,
mare propagancl, a votat verbal si apoi In Histoire d'Herodote, Index, pag. 561).
scris, dacA propunerea comisarului rus, s" se
aseze podul la Kanara-Kioi (21 kilometri
2) Analizatl dup5. importanta operl L'Histoire

d'une frontihre, par le Prince G. Bibesco. Paris 1883.
19
289
www.digibuc.ro
satul Ostrovul, numit astfel dela multimea

de ostroave ce fluviul a fcut In dreptul s6u.
Pe acest loc (turcescul Ada-Kioi) se crede
s'a" fi fost Sucidava, scaunul legiunei VII
romane. Aceast ipotez este fa'cut6 dupa
resturile g6site in localitatea Piatra, din

sus de sat, pe t6rmul fluviului.
La 5 Iunie Weisman bate 12.000 Turci

si pune maina pe lagrul bor. La 7 Iunie el
zdrobeste corpul lui Aptipazad de alti
12.000 de oameni 1&ng Carasu (Cernavoda)
dup opt ore de lupt fugreste pe Turci,

cuprinsi de spaim6, pn5". la Hagioglu-Pazargic, distanta de 10 verste ; face multi
prizonieri ; cad morti 2000 de Turci, ia 16
Cu toate eh' unii sustin 1) c6 Sucidava ar

fi fost pe locul punctului Ossenik sau As- tunuri, pulbere pentru tunuri, ghiulele si
senik, argumentele lor nu sunt destul de tot lagrul turcesc cu toate munitiunile de
intemeiate. La Sucidava pare s fi fost rezeria.
altadat si lagrul legiunei a V-a MacePotemkin a distrus cu degvarsire un corp
donicci 2).
de 5000 Turci. Nicolae Repnin surprins de
Dup 1.878 Ostrovul a fost, pentru putin Turci, in un slep, se ap6r5. eroic. Impreun
timp, resedinta prefecturei romne Silistra- cu 2 maiori i un cApitan, raniti, cad priNoug, desfiintat ulterior.
zonieri 1).
6. TRECEREA DE LA GURA BALM.
(In sus de Rasova)
Sub domnia impdatesei Ecaterina, Rusii
trecnd Dunsrea, pentru prima dat, au
r.
RA5'40VA.
La Rasova, fr indoial, se afla orasul

roman Axiopolis, Axium ; Axiopolis (pe care
Tocilescu il aseza la Hinok lng Cernavod)
&it pe Turci ocupnd toate cet4ile ca: caci chiar de nu ar fi nicio probsa, configuRusciukul, Silistra etc., observnd toate ratia Durarii in acest punct, chiar astbi2
punctele fluviului pe unde trecerea Orea ar merita orasului, ce s'ar gsi aci, numele
roman. In adev6r, fluviul se intoarce ca
erau gata sil inceap ofensiva la momentul imprejurul unui ax, din o directie vest-est
oportun. Suvarov i cu Weisman ocup in acea de siid-nord.
Vorba Raova insemneaz, in limba turTurtucaia iar Potemkin ia Hrsova i se
usoar i dispunnd de numeroase rezerve,
intAresc bine pe malul drept ; sub protectia

acestora, armata contelui Romantzoff a efectuat trecerea Dunrii la Gura Balei (30 km.
ceasca, loc unde se Ingroapii vitele moarte.

Orasul roman 2) sau acel care i-ar fi luat
cu 20.000 Turci, li invinge, face multi prizo-
altAdat cAptusit cu basreliefuri i coloane,
locul nu pare s fi avut vreo importanf

la vale de Silistra spre a se indrepta la mare.
La 1837 c6pitanul Moltke, ulterior ilustrul
atacul acestei ceti, 1. Iunie 1773.
A instalat lagrul s4u la 3 mile deOrtare maresal, intr'o excursiune Mouth' in Dode Dundre apoi a trimis trei corpuri de brogea a g6sit, la 21/z leghe dela Rasova,
armat sub comanda lui Weisman, Po- in interior, o ruina remarcabil.
Aceast ruina const inteo mare masa de
temkin si Suvarov, contra Turcilor.
Suvaroff cu 13.000 de oameni s'a luptat pietre solide, boltit in form6 de cupol,
nieri, intre eari sase pasale punnd restul cari zkeau imprejur. Dou incercgri au fost
Turcilor pe fug, captureaza 12 tunuri, toate
munitiunile de rzboi i incendiaz6 depozitele turcesti.
Mannert, t. VII, p. 116.
2) Itiner. Antonin., pag. 105.
fcute pentru a Otrunde aceast mash'.

1) A. Comnen Ipsilante, op. cit., pag, 518 si 519.
2) Se vorbeste de niste ruine importante descoperite ulterior, Intre Rasova i valul lui Teodosiu,
la sudul lacului Cochirleni earl ar putea fi (?) ale
vechiului Axiopolis.
290
www.digibuc.ro
Opinia marealului era, c' ea, dup toate ocupat de Legiunea I Italic6. Ruinele sunt
probabi1it4ile timpului, a servit de morale unui vechi ora care purta numele de
mnt vreunui general roman 1).
Tropaeum, acel ora despre care vorbete
Dela ocuparea Dobrogei de Romni, acest scriitorul bizantin Hierocles In opera sa
monument nu a Incetat s' atragd atentiunea
Invatatilor ; unii &eau eh' aceast ruina,
e restul unui monument care ar fi perpetuat

o mare victorie a Odrizilor asupra Tribalilor
qi Getilor ; altii 2), o atribuie Perilor, dei
un savant archeolog 3) crede &A ea nu prezint6 caracterul operelor persane. Au fost
Synecdemos (Veterum Romanorum itinerarie, edit. Wesseling, pag. 636).

Acest monument circular este un trofeu ;
el a fost Inltat de impratul Traian, dup
cucerirea Daciei, In anul 108/9 ; oraul (vicul)
de lng6 monument a luat iari numele

monumentului Municipium Tropaeum Tra-
unii care i-au imaginat c6 aci ar fi putut jani, chiar In epoca traian6.
fi Ingropat marele Hydales.
Printr'o monet roman' btut la Tomis
In fine, neobositul explorator Tocilescu, se recunoate acest monument. SkAturile
a examinat-o de mai multe ori i-i gbisi, hied
dela Inceput, o origin6 roman6, din epoca

lui Justinian. 0 mai serioas6 cercetare ulterioar a sa, Intov'gr4it de Soutzo, Mcutd in
August 1883, a constatat c5. In jurul acestui
turn, pare s fi fost concentrat, In total

sau In parte, pe timpul Impratului Marcu
Aureliu, legiunea roman a XI-a Claudia,
a csrui lagr principal, se tie c' a fost la
Durostor, unde legiunea a fost adusg. sub
Antoniu Piu 4). Monumentul dar este curat
roman, dei se constata c6 a fost opera mai
multor sculptori i. de diferite forte 5).
vor necesita o munca mai indelungat pentru

ca Intreg municipiul s' fie desgropat (1891).
Ultimele detalii asupra acestei ceati se

ggsesc In Monitorul Oficial din 25 Februarie
1.892, pag. 6981-6987. Din acestea reese:

acest monument gigantic circular este un
trofeu cu basreliefuri, reprezentnd scene
din rzboiul dus de chtre Traian contra

Daciei la 108/109 d. Chr. Vicul ce incepuse
s se aeze In jurul monumentului a luat
numele Insui al monumentului: Tropaeum
Trajanum i exista chiar pe vremea lui
Traian. Din Pieus deveni municipium. La
Informatii ulterioare publicate asupra ace-
finele secolului III un detaament al legiunei
stui monument arat c ruinele monumentului dela Adam-Klisi sunt acelea ale unui
monument roman din cele mai Insemnate
din Europa.
In mijlocul unui circ format de dealuri,
I Italice, stationat la Novae se afla In lagdrul dela Adam-Clisi. La sfritul veacului

III i. chiar la Inceputul secolului IV oraul
se bucura de institutiile sale municipale

de prosperitate.
ruinele reprezint o Imprejmuire ova15, 300 m.
ltime pe 400 m. lungime, inconjurat de

un ant adnc i de un rnd de ziduri cu
18 turnuri. Poarta principal a oraplui se
8. VALUL (MOLUL) LUI THEODOSIU

CEL MARE.
afla la nord-est aezata Intre 2 turnuri,
denumit al lui Traian.
lung 4,15 m., lath' 3,40 m. Cetatea fusese
Acest val (mol) este o urm de barier

ce Inchidea oarecnd, In Dobrogea, imperiul roman In contra unei invaziuni dela
1) Moltke, Lettres sur l'Orient, pag. 164-165.

2) Opran, fost prefect la Constanta.
3) Mihail Soutzo.
4) Vezi Ptolomeu, Itinerarul Antonin ,si Notifia
Dignitaturn.
3) Raportul lui Gr. Tocilescu catre Ministerul

Instrucpunii publice, Oct. 1883.
nord.
Aceste sisteme de aparAri, cari, dela descoperirea artileriei, au devenit nefolositoare,,
aduceau In timpul lor mari servicii statelor

amenintate de armatele barbare, cari antre-
192
291
www.digibuc.ro
nau cu ele familiile, carele, corturile i nenumratele lor turme 1).

Sunt mai multe versiuni asupra originei
acestui val (mol).
Dupg btlia de la Salices 2), intre Romani
i Visigoti, sub Gratian, generalul Traian

a fcut acest retranament pentru a inchide
pe barbari in acest colt de pmnt intre
Fr indoiar c aceasta este cea mai

considerabil lucrare militar din cette romanii au fcut in Dobrogea.
Un distins archeolog, inteo savant. dizertatie 1) asupra acestui mol, revine asupra
ideii, acreditat, c el ar fi opera generalilor
romani Profuturus i Traian, sub domnia
lui Valinte.
A patra. Dup moartea lui Valinte, la
Dunre, Marea Neagr i mol

A doua. Romanii, temndu-se ca nu cumva
barbarii s cantoneze uor in acest colt retras
378 i dup ce Gratian i Teodosiu au btut
pe Goti, cari au ajuns cu nvlirile i prdrile pn in Grecia, s'a incheiat pace intre
Romani i. Goti ; ei s'au stabilit pe trrnul
drept al Dunrii, anume la nordul lacului
ocupat apoi de mol.
Teodosiu, care se temea mult de aceti
(364-378) neputnd infrunta devastrile barbari, a executat aceasta frontier artibarbare cari se succedau neincetat, pierznd ficial, intre Gati i Romani. Fr. Indoial
chiar Dunrea de jos ca frontier, spre a c el a intrebuinta un timp indelungat i
al imperiului lor, au profitat de depresiunea
meridional a teritoriului pentru a construi,
una din acele linii de fortificatii ce se numesc
Valul lui Traian in tot orientul danubian 4).
A treia. Valinte, impratul Orientului
asigura restul imperiului, a recurs la ajutorul
c." o asemenea colosal lucrare era imposibil
unei frontiere artificiale. Ea consta din o
s se execute in timpul unui rzboi sau mn

linie de anturi i tntriri. Aceast gigantic6 timpul nvlirei barbarilor. Aprat hi mare
lucrare a lost executat sub directia a doi parte de mlatinele Cernavodei, aceast ingenerali romani: Profuturus i Traian. Ea trire, Muth' in apropierea liniei celei mai
este cunoscuta sub vulgarul nume de molul scurte intre Dud-ere i Mare a fost mult
lui Traian 5).
timp un obstacol serios i Gotii au rrimas
Dup moartea lui Attila (453, chiar in inchii intre val, Mare i Dunre, ca inteo
noaptea nuntii sale) distrugerea puterei hune temnit mare.
a lsat oarecare repaos imperiului de Orient ;
politica bizantin a incurajat stabilirile bar-
bare in Tracia i Moesia.

Hernakh, finl lui Attila
Gotilor respect i cat a domnit marele Theoi
aliatul &du
alanul Candax au obtinut pronnturi in

Dobrogea i o parte dintre barbari, fiind
intrebuintati special la aprarea molului lui
Traian (devenit atunci frontier imperiului)
au primit numele de Fossatiel 0).
1) Mry, Constantinople et la Mer Noire, pag. 51.
2) Un ora roman ce se afla lngd Babadagul de
astdzi. Unii pun aci, sau in apropiere, Marcianopolis.
5) Prerea regretatului C. Bolliak, in Topographie
de la Roumanie. Paris, 1852.
4) E. Reclus, Ceographie Universele, Vol. I, pag. 209.
5) Coup d'oeil sur les Monuments antiques de la
Dobrudja, par Michel C. Soutzo. (Extrait de la

Revue Archolooique), pag. 12.
6) Ibid., pag. 13.
Acest mol este dar fcut de Theodosiu

cel Mare. Cel putin momentan, el a impus
dosiu pacea n'a fost turburat. Politica sa
dibace ajunse BA fac' din Goti, auxiliarii
imperiului contra barbarilor transdunreni.
Corpuri intregi de Gori serveau mn armatele
lui i hitreaga natiune era subventionat
de el.
Este natural c, dup moartea sa, valul
n'a oprit invaziunile barbare ; el a lost probabil intors (ocolit) de nvlitorii veniti
dela nord.
at despre numele lui Traian, valul l'ar

fi cptat dela vorba slav Traian sau
1) Publicat in Revista de Istorie, Archeologie
Filologie, Vol. II, pag. 179, fasc, I, sub directia
eruditului profesor Gr. G. Tocilescu.
292
www.digibuc.ro
Troian, care ar insemna loc tare, lucru durabil ; acest nume era atribuit de popoarele
slave oricrei lucrri de o important oare-
Pe la 1837 linia acestui val era pstrat,
mai in toate prile. Formele i intrrile

castrelor erau i ele bine definite 1).
Pe multe locuri frig, zidul, acoperit de
care.
Ammian vorbete de fanturi considerabile
pmnt, a luat aerul unui epolment de
facute de Profuturus i generalul Trojan,

contra invaziunilor ; dar aceste anturi 1),
ar fi bine s6 se caute aiurea, in Balcani.
Romanii, ca i Grecii, ca i Turcii luau ca
linie de aprare Balcanii, cnd mijloacele
nu le permiteau s mai apere Dundrea.
Generalul Traian (377), cruia simplu
Intmplarea i-a dat nume ca al gloriosului
imprat, in aceste circumstante, era un orn
prea obscur (crede Ammian Marcelinul),
prea slab, un general fr reputatie, pentru
ca dup moartea sa, in Mtlia dela Adrianopol, numele sgu s strbat Odd la noi,
dup 15 secole, in mijlocul acestor nvliri
barbare, cari au acoperit cu uitarea mult
mai multe i mai importante glorii de per-
fortificatie destul de determinat, dar al cArui

profil este reprezentat mai mult prin o linie
soane i popoare.
Aa dar e drept c acest val s se numeasca valul lui Theodosin cel Mare 2).
Directia acestui vallum atribuit i marelui imprat, ca tot ce e grandios In aceste
regiuni, prelungindu-se In tot lungul istmului,
a format o indoit, pe alocurea chiar intreit,
linie de aprare, neintreruptd, intre un punct
plecnd, pe Dunre, mai sus de Cernavod

i terminnd la sud de Constanta, prelun-
curb6. Inatimea sa era de 3-5 metri. Un

ant de 4-5 metri ltirne, 2,50 la 3 adancime, de un traseu in sensul celui mai de sus,
preceda molul. Castrele cari se aflau din
distant In distant (cam la 100 metri),

serveau la intsrirea liniilor inapoia cror se
&eau. Figurile acestor castre erau regulate,
dreptunghiulare, 100 pai de latur, pe 150
curmezi. Rampartul lor avea acelai profil
ca molul principal, pe care-1 sprijineau.
Formele i intrriie lor au fost mult timp

vizibile 2).
In general n'a mai amas dect urma

acestui zid defensiv. Materialul su a contribuit foarte mult la constructia Eniei ferate
care unete Constanta cu Cernavoda.
Mai sus pe Dunre, pe acelasi mal, pe

panta dela gura lacului Cochirleni, la vale
de Rasova i de molul lui. Theodosiu cel
Mare se vorbete s se fi descoperit ruinele
unei mari cetti romane, neexplorat inch'
i. care poate fi A xiopolis sau chiar Zeldepa,
cetato de care vorbete geograful bizantin

Hierocles in cartea sa Synecdemos (Veterum
gindu-se pe Ormurile mlatinilor sau pe Romanorum itineraria, ed. Wesseling pag.

pantele sau vrfurile cari le predomin. In 637 citat de Tocilescu in Monit. Oficial din
aceste posomorite locuri, in rara saaticd, 25 Februarie 1892).
tara hyperboriand, In care poetul roman
Ovid, exilat din Roma, plnge splendoarea
marei cetati, se ridic aceste ruine, ale unui
trecut mort de 2000 ani, cari ruini imprim
In pmnt prin netersele trslituri ce prezint, numele Romei.
Din distant:6 in distal*, in urma acestor
9. CERNAVODA.
Din punct de vedere istoric Cernavoda

nu prezint mai nimic important. In timpurile romane (numit poate atunci Capidam, ora pe care Tocilescu Il pune la Ceatal-
orman) pozitia sa la gura unuia din canalele
linii de retramarnente, se vd urinele ca- navigabile ale Dunrii ce, sau comunica cu
strelor ce formez paralel cu ea, bulevardul marea sau se oprea la Medgidia, nu a lipsit
inferior.
de a-i da oarecare important. Mai trziu,
1) Zice Mihail Soutzo.
2) Idem.
1) Colonel Baron de Moltke, Lettres sur l'Orient.

2) Idem.
293
www.digibuc.ro
pe malul drept,
contra Turcilor, fac a o aminti eateodata.
Studii au fost incepute, dar razboiul din
mlatine i lacuri ea resturile unui vechi brat
Cam pe la 1860 o societate engleza apare ;

ea a obtinut dela guvernul turc concesiunea
-operatiunile Romnilor
1854 survenind proiectul a cazut 1).

Dar perioada in care ii capata oarecare
Nivelmentul facut de maiorul Vinke, din
importanta a fost acea a razboaielor ruso- statul major prusian, la 1837, a demonstrat
turce, ce au sngerat apele Dunarii de Jos
punctul cel mai de jos al lantului de
inaltimi ce desparte, in aceasta localitate,
aproape doua secole.
In Mai 1773 Weisman, dupa ce a invins naterea vaii lacului Kara-su de fundurile
pe Turci la Babadag, ajunge la Cara-su mici dela Constanta, se gasete la 164 pi(traducerea turceasca a vorbei ruse Cerna- cioare d'asupra nivelului Marii Negre. Ori,
voda, apa neagra in romnete, din cauza cum pe Inaltirni nu se gsete cel mai mic
apelor stagnante, ale lantalui de lacuri ce curs de apa pentru a alimenta acest canal,
s'a format din potmolirea vechiului brat ar trebui sapat la aceasta adancime, inteo
i nume sub care autorii acelei epoce In- stanch' calcaroasa i pe o lungime de mai
telegeau Cernavoda) spre a se uni cu Po- mult de dou mile 2).
Abandonata ideea saparei unui canal,
temkin.
La 25 Noemvrie 1773 Turcii bat pe Rui Compania vapoarelor austriace, lund In
la Cernavoda i Ii silesc sa treaca In Romania. considerare vecinatatea Marii de Dunare,
In aceasta Imprejurare, Rusii au avut 4000 a construit dela acest port la Cernavoda un
atraga marfurile i pamorti Dou luni in urm', ei reiau ofensiva drum i se forth'
i la 2 Ianuarie 1774 bat cumplit pe Turci, sagerii la Constanta, de unde ea le transporta
zdrobind cu totul puterea seraschierului pe uscat la Cernavoda. Aci erau ateptate
Daghistan-Ali-Pap. Un pap (Orner) cade de un vapor, care urca indata Dunarea.
mort, alti doi (Taussi i Ispir Aga) cad Nenorociri repetate, intmplate vapoarelor
-prizonieri. Nu mult In urma dau asalt inteun loc complectamente deschis la toat
furia vnturilor dominante au fortat cornBazargikului 2).
S'a considerat i se considera Inc aceste pania sa abandoneze intreprinderea.
al Dunarii i pe aceasta parere s'a crezut

posibilitatea stabilirei unui canal navigabil
dela Dunare pansa. la Constanta.
Vecinatatea marii, de care Carnovada nu
este despartita dect prin o ingusta limba
de pamnt, de vreo 65 km. latime, atragand
ateatia unui mare numr de speculatori,
asupra acestui punct, units cu ideea de a
scurta, cu 580 km., drumul Constantinopolei spre Dui-area de sus ; dorintele unaninae de a evita, mai cu seams pe timpul
stapanirei gurilor Durarii de a4ii, tracasrile
ce posturile militare puneau navelor ce urcau
fluviul, au determinat pe un oarecare Wilson,
BA elaboreze in 1837, proiectul de a reuni
Dunarea cu Marea Neagra printr'un canal.
de a lega ambele orap printr'un drum de

fier i se puse pe lucru.
Dealurile aunt taiate, buu1ile sunt uscate
iar Marea Constantei, din periculoasa rada,
este transformata inteun port sigur, printr'un mol solid i orapl este reunit cu
Dui-area. Comertul progreseaza lesne ; voiajorii care voiesc sa scurteze drumul Orien-
tului, tree prin Cernavoda. Deprtul i bah

tosul tinut, dintre Constanta i Cernavoda,
ia cu totul alt aspect. Linia s'a ameliorat
din ce In ce, cu toata concuren-ta ce o ameninta din partea Varnei. La jumatatea drumului se gasete, enormul de altadata ora
1) Pilote de la Mer Noire (Cate de l'Europe
traduit du russe par M. H. De la Planche Capitaine
') Al. Comnen Ipsilante, op. cit., pag. 520.

2) Ibid., pag. 521.
de fregate. Paris, 1869, pag. 45-46.

2) De Moltke, op. cit. Partea I, pag. 80, note.
294
www.digibuc.ro
taar Medjidia, pe niste vechi ruine ce se

pretindea a fi fost castre romane 0 port de
Dungre (unii pretind c ar fi posibil ca
actuala Medjidia BA fi fost o dependentg,
dac nu chiar vechiul Torni ?).
Giurgiu. Comandantul vasului si secretarul

guvernatorului general din Giurgiu, trimisi
s felicite pe domnitor, prnzira la masa
domneasd. Vasul a fost salutat in tot
lungul DunAiii de trupe si popor de pe

Bltile abunda in vnaturi si cmpiile ambele maluri.
prezint activitate si. viath, cu toate c
Dup ocuparea Dobrogei de Romni, Ceraceasta nu impiedic6 vara, s'A se adeve- navoda a fost un moment capitala districtului
reasa nuniele ce aceast6 localitate purta, Silistra-Nou. In timpurile din urm6, calea
de regatul frigurilor. Cap al liniei ferate ferat a fost r6scumprat de Romni, care
Constanta-Cernavoda, este originea orasului o vor continua Ora la unirea cu una din
dunrean.
La 26 Mai 1864 Principele Alexandru

Ion I, sosind la Cernavoda, a fost compli-
liniile ce duc sau in Capital sau la Rmnic,

dup ce va trece fluviul pe un pod colosal.
Actualul canal, singura urm a vechiului
mentat la bordul Sophiei # de Salih Pam

general de brigad, sef al statului major,
brat navigabil, ce fcea Medjidia port la
care a rmas atasat pe lng print in tot

timpul sederei sale in Turcia. In acelasi
moment se prezent printului si N. Bor-
de linia ferat, asa c a devenit impropriu

vechei sale destinatii. El continu sei se
deanu, girantul agentiei Principatelor-Unite

pe lng Sublima Poart.
DunAre, este traversat astzi in multe locuri

umple zilnic.
10. H1RSOVA SAU CARSOVA
(Vechiul Carsium).
Salih Pasa prezent pe lng6 cei 2 coIn vechime, la Romani se numea Carsium,
rnandanti ai corvetei Beyruth, pus la dispozitia printului de dtre sultan si pe ge- dup unii 0 cea mai probabil ; Cius dup5.
neralul Nusret Pasa, directorul emigratiei altii ( ?); Carseu 1) (?) poate sub Boerebista.
Dup altii s'ar fi numit orasul Illirfiilor
circaziene.
Domnitorul petrecu noaptea la bordul (Hdrqi-ova) locul de concentrare al peilor
Sophiei iar a doua zi s'a suit inteun tren turmelor din Transilvania cari iernau in
expres, trecnd in mid.' tinut de general vecindtate si mureau ( ?)
Stabilirea lui Hernakh, fiul lui Attila
printre circazienii, pedestri si cTri, pe cari
in
Dobrogea, antren si pe acea a regelui
Nusret Pasa li asezase In lungul drumului.
Candax si a micului su popor, care prea
La ora 12 a ajuns la Constanta.
In ziva de 6 Iunie dup o scurt si. str- a fi lost in clientela acestui tnr fiu al lui
lucit dltorie, printul reveni. De astadat Attila. Ei au fost admisi in aceleasi condi-
Poarta a pus la dispozitia sa vasul de rzboi

Kilidy-Ali, care primi pe domnitor cu ono-
rurile obisnuite. Tunurile au salutat pavilionul domnitorului Romnilor.
tiuni ca si el si cantonati in parte pe platoul

meridional al Micei Scitii, aproape de molul
lui Theodosiu i parte in Moesia inferioar
aproape de Dunsre, imprejurul fortretelor
Carsului si Durostorului (IIistoire d'Attila I,
pag. 250).
Malul stng era populat de lume venit

din Ialomita si [Walla spre a saluta pe suCa si Tulcei, Cantemir i-a atribuit o origin
veran. Domnitorul insrcin6 pe Rlnescu
dacic.
(ministru) si Pisosky (colonel) s le raultuIn fala acestui oras, Attila a inaugurat salmeasc6 si s le distribuie gratificatii. C.
Negri agentul .t6rei pe lng6 Poarta si-a luat
concediu dela domnitor si. a plecat in Moldova iar la ora 6 Kilidy-Ali s'a indreptat spre
batica sa domnie punnd &A crucifice chiar
1) Vezi documente metalice de Iacov Livescu.

Vocea Covurlui Nr. 3565, 10 Febr. 1888.
295
www.digibuc.ro
In fata celor ce-i aduse, 2 principi de snge fost aa de mari ca Romnii abia le puteau
regal, fiii lui Mama i Attacam, personaje duce cu ei.
distinse la Huni, oaspeti ai Romanilor, pe
In anul urmtor (1595), Mihai a trimis un
tali acetia i-a inapoiat de Ma' conform detaament, din armata sa, sub comanda
tratatului dela Margus (Semendria) 1).
spatarului Preda (Buzescu) i al Stolnicului
atre finele secolului al IX-lea (894) teri- (comisul) Radu (Calomfirescu) asupra Wartoriul de pe dreapta Dunnii, cuprins Intre ovei.
Silistra i Marea Neagr, este stapnit de
Turcii din ora aflnd despre sosirea
Giazichopon, o oard de Pecenegi, popor de Romnilor, le-a ieit in intampinare, dar
ras6 fino-tatar.
Romnii ii bat, li tree Dungrea, fcndu-le
La 1048 are loc o ceart 1ntre Tyrach

hanul cel mare al Pecenegilor i hanul
mult ru, in goana ce le-a dat Ong la
Keghen a unei oarde ; acest din urm este

btut i silit cu 20.400 ai gi A' treac
DunArea qi A' se aeze In apropiere de
Silistra, unde a primit trei castele pe Du-
Cu aceasta ocazie Kiralij, prad toate

oraele turceti Oda' la Ismail i Varna.
La 1659 Racotzi, principele Transilvaniei 2) fAcnd aliant, prin jurmnt, cu
Mihnea (Radu) al III-lea contra Turcilor,
a 1nceput sd prade i s.' jefuiasc6 oralele
turceti aezate pe marginea Dud-arid ; trecnd DunArea In Dobrogea i ajungnd
la Hrova, Racotzi a fost 1ncoltit aa
de bine de Turci, c abia a scpat din
nre. El s'a botezat cu tori supuii sAi In apa

acestui fluviu, apoi a inceput s5. atace pe
acei de pe tdrmul stng. Acetia profit de

inghetul Dunrii i pornesc contra bor. Ciuma
iscndu-se intre acetia din urmg, sunt atacati i siliti s depun6 armele i sh' lase
prizonieri aproape 800.000 ( ?)
In evul mediu acest ora a fost mult timp

im cuib de oarde at'dreti ca i localitatea
Boascicului, ca i. aceea a Lipovenilor, locuri
Hrova, pe care au luat-o i au prAdat-o 1) .
mnile lor.
Nu se mai vorbete In istorie mai nimic
de HArova pan6 la 1771. In acest an colonelul rus Dumaev, pus s pzeasca gura
rului Ialomita, se repede la Hrova i

Primele sale fortificatii se crede sh" fi fost ri- pune mna pe fortificatiile turceti i pe
dicate de Carol .1 Ludovic, regi ai Ungariei2). 8 tunuri, apoi cl raval peste Turci, la
ce abund in ruine.
Dup cucerirea Bulgariei i Dobrogei de baionet. 0 bomb6 ruseasca cade in cetate,
care Turci, aceast cetate a fost ocupat

de o garnizoara turceasc.
La inceputul rzboaielor de renatere,
cAtre sfrOtul secolului XVI Romnii a
luat-o de mai multe ori.
peste un depozit cu pulbere i zidurile sale sar
in aer Impreura cu comandantul turc. Ruii

profitnd de momentul favorabil, se reped
asupra Turcilor zspciti, ii mid MI mil,

i pun mna pe intnire ; ei au g6sit aci 70
Albert-Kiralij, generalul lui Mihai cel bray, de tunuri i 2000 prizonieri.
dup ce bate pe Turci In dou btlii, pe
Opresc pe searna kr tunurile upare, din
uscat i pe DunArea Inghetat i distruge tabr iar pe cele din cetate fiind prea grele,
un corp de soldati ce-i forma garnizoana, le aruna in Dmare. Magaziile i. bagajele
arde i prada acest avut ora, ia cu asalt turceti le dau prada focului 3).
cetatea, in ziva de Sf. Vasile 1.594 i apoi
se 1ntoarce triumfgor In tar 3). Przile au
1) Idem, pag. 6. Idem In Mihai Braoul, etc.
1) Histoire d'Attila 1, pag. 48.
5) N. 1351cescu, Mihai Bravul, pag. 56.
5) N. Blcescu, Campania 1596, Mag. Ist., IV,
pag. 5.
Ed. Odobescu, pag. 63.

2) Miron Costin, Letop. Mold. Edit. Kogllnisceanu, I, V, pag. 362-.
5) Alexandru Comnen Ipsilante. Vezi Analele
Academice Vol. II, Ser. II, pag. 515.
296
www.digibuc.ro
In 1773, la 21. Iunie, Romantzov trecand
La 1.809 Bu0i pun mna pe castelul, ce se
Dundrea, este Intampinat de o armata de

10.000 de Turci, sub comanda lui Osman
Pala. Dupd o lupta teribila, Ru 0i rdman
biruitori ; ocupa Carsova 0 dupa ce Intaresc pe Potemkin aci, pun mana pe tabgra
ridica 0 astazi, in ruine, In punctul unde

Inltimile Warpvei intalnesc tarmul Dundrii. Au fortificat oraul, prin uvraje de
turceascd si se fac stapani pe 30 de tunuri 1).

La 1773 dupa deruta dela Silistra, armata
Catre finele lunei Mai 1810 o armata de

60.000 Ru0, sub comanda generalului Ka-
campanie, au stabilit un cap de pod 0 apoi

au trecut Dundrea &are sfar0tul aceluiali an.
rusa s'a impartit in 3 parti: una a trecut In mensky, a trecut Dunarea la Harova, servinOra cu rniti, alta merse la Harova unde du-se de capul de pod, facut In anul trecut.
s'a ocupat sa repare fortificatiile 0 o a treia
Aceasta maneyed, de0eapta atentiunea
s'a indreptat spre Kainargi unde a invins pe Turcilor cari au ridicat aci, la 1822 uvraje
Naman Pap dar unde a pierdut pe Veisman,
regulate.
La 1828 generalul-principe Madatof, cu

patru batalioane 0 dou escadroane a fost
era punctul cel mai tare pe care Ru0i 11 destinat sd ocupe Harova.
aveau pe Ormul drept l Dudarii. Turcii
Orapl a fost Investit de Ru0, bombarau scos steagul sfant la 24 Aprilie (24 Sefer). dandu-1, fail mult efect, cu cateva baterii
Vizirul a convocat un mare consiliu. A slabe, stabilite la mare distanta de cetate.
intrebat pe toti generalii care ar fi voit s'
Cu toate ea lucrdrile sale n'au fost vataatace pe Ru0. Neprimind niciun rdspuns, el mate 0 ca cetatea abunda In munitii 0 proa propus comandamentul efului enicerilor. vizii, ea a cerut 86 capituleze de indata ce a
Acesta la inceput opuse mii de dificultAti ; auzit de predarea Brailei. Tot aa a fost cu
va duce lipsd de provizii indata ce ya fi Tulcea 0 Constanta.
departe de cartierul general 0 va fi abanLa 5 Iulie, toate cetatile, la vale de Sidonat la soldati. Reiss-Efendi parveni sa-1 listra, pana la molul lui Theodosiu cel Mare,
decida, afirmandu-i ea va impdrti cu el erau in mainele Ru0lor. Cdderea acestor
unul din cei mai bravi generali ru0.
In primavara anului 1.774 aceasta cetate
pericolele operatiunilor. Dar pe cand fceau cetAi a fost atribuita, crick, de tari ar fi
planurile cucerirei Harovei, Ru0i, ale carol' fost uvrajele sau pozitiile kr, cauzei urnamicari nu le cuno0eau 0 pe cari ii credea toare: Poarta neputand trimite multe trupe,
pe la Cernavoda, au fcut o noud iruptie paza kr a trebuit sa fie incredintata
populatiilor, cari, fiind departe de a fi nuspre Bazargik.
La 1809 dou'd stanci enorme dominau o meroase, se emotionau upr de Oirile de senmica' esplanad unde era zidit oraul, care zatie 0 pierzand moralul, se predau lesne. 0
era aproape la nivelul Dundrii. 0 intarire populatie numeroas era o conditie esential
Inconjura orapil cuprinzand 0 ambele stanci: unei bune apgrari ; prob, in campania din
pe una din ele era un castel mare de piatra, 1828 0 1829, Rusciukul, Braila, Varna, etc.
fortificatie in genul gotic ; pe cealalta stanc
Din nenorocire lug, dupa luarea cetatii
mai putin ridicat era un turn de piatra, de Ru0, in acest oral a isbucnit ciuma.
dar aceasta din urin era dominata de o
Cu toate acestea, el tot a servit ca punct
Inaltime situata la stanga, privind dela de trecere a Dunarii 0 de comunicare a

Dunare, unde se mai vedeau Inca resturile armatei cu imperiul, In care scop statul
unui retranament construit de Marealul major a dispus intinderea peste fluviu a
Romantzoff, la 1773.
unui pod, la inceputul lui Mai 1829.
1) Alexandru Comnen Ipsilante. Vezi Analele

Academice Vol. II, Ser. II, pag. 519.
La 8/20 Martie 1854 trecand Durarea,

colonelul Zuroff insotit de o flotila, a exe297
www.digibuc.ro
cutat o demonstratie asupra acestei cetati ;

cu zece gufi de foc, sustinute de infanterie
i cavalerie, demonteaza turcior 3 piese, dar
nu poate cuprinde cetatea decal la 18/30
Martie, dupa. ce fusese de mai multe ori
respins.
Catre inceputul lui Aprilie, flotila rush' a

fcut aci un pod cu vasele capturate la Macin.
La finele lui Aprilie (1854) se gaseau la

Harova pentru apararea trecerei i a podului urmatoarele trupe ruseti:
3 batalioane, 2 escadroane, 3 sotnii de
cazaci i 8 piese.
In vara anului 1877: Ilarova, Tulcea,
Isaccea etc. sunt ocupate succesiv de Rui
fara vreo opunere din partea Turcilor, cari
se retrgeau de bun voie, spre sud, inapoia
valului lui Theodosiu.
In toamna anului 1878 bastimente, escortate de vasul de rzboi roman (c Fulgerul,
a debarcat in portul acestui ora o garnizoana. romaneasca.
La Hassarlak, in apropiere de Harova,

Valinte, sarbatorind la 369 al V-lea an al
domniei sale, a dispus sa se zideasca pe malul
drept al Dundrii, langa canalul Boroiul, un

castel spre a servi de aparare contra Gotilor
de pe malul opus, in acelai timp and s'a
pus FA se inalte i monumentul dela AdamClissi (care s'a constatat in urma ea era zidit
de Traian).
11. CETATEA DE FLOTE.
Pe la 1.084 acest punct se numea Olaci

sau Oleci 1). Mai tarziu a purtat numele de
Cetatea de flote, Oraful de flote, Cetatea de
foci sau simplu nunzele de Oraf 2). Cetatea
de foci a fost zidita de Radu Negru pe la

1.310 (Copioso ristreto degli annali di Ragusa,
di Giacomo di Petro Lucari 1605 pag. 49 cit.
de Xenopol, vol. II, pag. 26). Tocilescu

crede c a fost-fondata de Ion Radu Voda
(Negru) Tugomir Basarab catre 1290.
1) Frunzescu, Dicfionar Topografic.
2) Cronica anonindi romdneascii. Citat de *incai,
V, II, pag. 222.
Waillant este de parere ca la inceput

s'a numit Omul de Flossis (Flossis este
numele ce Waillant crede Ca a fost purtat
de rul Ialomita, dela Urziceni (Urticani)
la vale 'An la gura sa).
Gasim acest ora mentionat pentru prima
oara in istorie la 1574. Alexandru, domnul
Munteniei, fiind batut cu desavarire la satul
Jilitea (jud. Ramnicu-Sarat) de bravul Ion,
supra numit cel Cumplit, domnul Moldovei,
el a gsit scaparea numai in fuga, sub zidurile acestei cetati, ceea ce lasa s se
inteleaga ea, in acea vreme, Cetatea de flote
era o fortareata insemnata.

La 10 Decemvrie 1594, Albert Kiralij,
generalul lui Mihai, a ocupat acest ora, dis-
trugandu-I din temelie, dupa ce ucisese pe

toti partizanii Turcilor 1) ; n'a putut lua lug
castelul 2).
Inamte de sosirea lui Sinan-Paa. la Dunare, Mihai, in capul unei parti din armata
sa, a luat Cetatea de Flote, ce era ocupata de
Turci ; Ii impratie garnizoana, apoi trecu
Dunarea pe gheata, lovi si Iu Silistra,
Harova, Isaccea, Razgradul, Cernavoda,
Kilia i Cetatea-Alba 3).
In al doilea an al domniei lui Constantin

Brancoveanu (1690), cu ocazia intrarei tru-
pelor austriace in Romania, au venit
tatarati, sub conducerea sultanului lor Calga ; tatarii. i-au luat reedinta
la Cetatea de flote. Constantin, care se retrasese, de frica nemtilor, dela Bucureti la
Buzau, unde ii stramutase i curtea, a venit
in persoana, la Cetatea de Flote sa roage pe
sultan ca sa dea ordine severe i sa trimita
oardele
in mod special oameni ca sa opreasca devastarile i barbariile tatarilor.

Ca i la Stelmca, Oltenita, Cerneti i alte
multe orae pe Dunare., la Cetatea de Flote
era reediata unei cpitnii. Aceasta dre1) Nicolae MIcescu, Istoria lui Mihai Bravul,
edit. Odobescu, pag. 56.
Mrescu, pag. 291.
8) Letopisefele Moldoyei. Edit. CogMniceanu, V,
III, pag. 491.
298
www.digibuc.ro
gtorie, care avea sub ordinele sale o ceat

de 1000 de oamem, consecinta organizrei
militare a statului, unea In sine puterea
administrativ, judiciar i militar. La
1739 Constantin Mavrocordat lund administratia judetelor din minele acestor dreggtorl
i dnd-o
stng, in dreptul Hrovei, Intre gurile

l3orcei s Ialomiei 1) ( ?).
12. GURA IALOMITEI y5.1 VADUL OIL
In primvara anului 593 impAratul Constantinopolei a Insrcinat pe generalul Priscus,
ispravnicilor, dregatoria
Incet de a functiona. La 25 Ianuarie 1.775
s'au trimis crti domne0i care ispravnici

pentru a stabili punctele unde s aNze pe
Dunre pzitori spre a opri pe Turci BA
treac. fluviu i 6 fac rele. Intre aceste
puncte este 0 Ora 1111 (din Ialomita) (Dapontes 1.19).
Tot la 1775 Alexandru Ipsilante, reorganiznd armata, Cetatea de flote a devenit

reedinta uneia din cele 78 Cpitnii de
slujitori, de0 cel mai important ora al

judetului Ialomita era targul Urzicenilor,
capitala judetailui.
Acest ore a czut cu mrirea Romnilor ;
abandonarea sa a inceput cu domnia fanariotilor.
Altdat, era situat pe malul stng al

gurei Ialomitei ; cum mug gura acestui /Au
s'a schimbat adeseaori, resturile sale, cari,
nu erau dect foarte putine, se pot afla
1) Ialomita.
Gigubt comentAnd pe Herodot este de prere

cA acest istoric o intelegea sub numele de Noparis.
Teofilact Simocata, mort pe la anul 640, o numeste lat(3coctoc. CAlugArul Teogan Cronograful,
nAscut pe la 784, o numeste 'IX(3cextoc. Safaric,
transcrie ambele aceste grecisme prin Rome i

traduce insusi numele, intocmai ca irikai, prin
Ialomita.
Hasdeu, dupA care analizAm originea numelui

acestui rAu, credo c o traducere mai adecuatA
din 'Mapco= si 'Woo& este Ialovka.
In adevAr asa se zice Ialomita i In cronica maghiarA a lui Ioan de Kikulew dir secolul al XIV-lea.
Marele Mircea inteun hrisov din 1387, al inAnA-
stirei Nucetul, dArueste calugrilor: toate

pAnA la gura Ialomitei (a dori do ustie Jalovniti ).
In hrisovul mircian, Hasdeu a vAzut numele Jalovita E Ce Insemneaa acum Jalovita sau Jalovna?
In toate timpurile regiunile strAbatute de Ia1 omita au fost de o sterilitate ingrozitoare i proba
cea mai mare este faimosul BAragan.
Adjectivul ialov, de unde ialovita i ialovka inseamn In toate 4ialectele slavice: arid, sterp, ne-
nu cu putin uurint 1 Se crede c' ele se

gsesc Intre satul Gura
(Giurgeni)
Piva-Pietrei, laugh' actuala schel ( ?).
La 1.780, biserici ruinate, situate una
roditor.
lang4 alta, pe malul Dunrii, vis--vis de

orwl Hrova, erau ultimele resturi ale
acestui vechi orq, faimos odinioara prin
DAmbovita, Prahova, Ilfov, Cricov, etc.

RomAnii, inmultindu-se in munti i In jurul
Severinului, s'au intins putin cote putin spre sudest si au adoptat numirile ce le-a gsit date de Slavi.
Denumirea Slavonia dela Istru, se intindea pe arnbele t Armuri ale Ialomitei. Aceste sunt ideile lui
Hasdeu asupra originei numelui Ialomita.
Waillant, deriva numele din Jalamica, Jala cea
Tala fiind unul din afluentii Padului din Italia.
El crede cd acest rdu a purtat qi numele Flossis,
atribuind aeeasta obiceiului ce avea colonizatorii romani de a introduce in locurile noi cucerite, numiri
din patrie. Astfel acest nume, i-ar i lost dat dela
Flossis rdu al Italiei, ce se Parsec', la Potentia, in
Adriatica. El crede c'A dela numele ce avea acest
Intinderea comertului su 1).
Ruine par s se fi gsit 0 nu departe de

satul Piva-Petrei 2) precum i pe trmul
1) Carra.
2) Un soldat ce-1 aveam ca ordonant, din satuI
Gura Ialomitei, mi-a spus c pe malul stng al

Durarii, Ia vale de vechea gull a rAului
pe niste mici grinduri, s'au gAsit multe puncte de
unde tAranii sap si scot cArAmizi vechi (intre gurile
Ialomitei si a GArlutei).
Genilie (Geografia 1855) crede cA, ruinele aflate
pe locul oborului de schimb a satului Piva-Petrei
ar fi resturi ale vechei cetAti Ciridava.
Astfel vorba Jalomita este slav si romAneste

s'ar traduce prin stearpti.
In aceastA parte a trei locuia oarecAnd un

popor slay, dela care a rAmas acest nume ca
rAu, dela Urziceni (Urticani) la vale, ar fi venit

numele orasului de Flossis, dela imbucdtura rAului
si care n'ar fi nicidecum Oraful de Floci sau de Flote.
299
www.digibuc.ro
pgan pentru a excita mai multd Incredere

i simpatie. La vederea drapelelor unui
neralul si-a. stabilit cartierul la Durostorum 0 popor cretin se Induiosa 0 remuscrile
a.inceput sd se prepare la o Indoit eventuali- 1-au readus cdtre romani, cari 1-au primit
tate a unui rzboi de aprare sau a unui ca pe un transfug. Gepidul scotand pe
rzboi de atac. Un declamator barbar, sub Alexandru din drumul ru in care se anganume de ambasador, primit de general, in mij- jase, 11 conduse pe un drum uscat, pnd la
locul ofiterilor si, a 1ncercat s ingrozeasca bivuac 0 ii aratd mijloeul prin care ar putea
pe Romani prin violenta discursurilor sale. inconjura pe Slavi ; ulterior toti au fost prinsi
Cu mare mdestrie generalul a oprit pe ofiteri ca inteo cursd si legati cu funii 0 lanturi.
cari, exasperati de impertinentele ambasa- Alexandru a voit sd-i intrebe el Insusi ce desdorului, voiau sd-I omoare imediat. El a fost tinatie ,tveau acolo si de ce natiune erau, dar
concediat. Trile Romneti, In campie, erau tuti au refuzat s rdspund. Dei i-a btut,
in acele timpuri ocupate, in mare parte de totu0 n'a putut obtine dect o noud tcere ;
Slavi ; In regiunea Siretului, In o zond apa- Alexandru a fost astfel silit s se Incread,
ratd de mlastini 0 pdduri neparunse, Slavii pentru desluprile de care avea nevoie, numai
au adunat cktigul celor din urm expeditii, In declaratiunile gepidului. El a declarat cd
deplorabila jefuiald a provinciilor Mesiei, aceti Slavi erau soldatii unui rege vecin
Dalmatiei si Traciei. Un ef important, numit Mucok, care auzind de lupta pierdutd
Ardagaste, era pdzitorul acestor tezaure, cu a regelui Ardagaste 0 distrugerea lagdrului
shu, i-a trimis sd observe miscarea aro Insemnatd armatd.
Priscus proiecta s4-1 captureze 0 un mar matei romane. Dacd vom merge Indatd,
de noapte 11 aduse ctre pddurea care forma infruntnd oarecari dificultti, adug4 gemijlocul lagdrului barbar. Ardagaste scdpd pidul, vom putea surprinde pe Musok In
cu fuga dupd ce Inspimnt pe romani cu oraul sdu, dela care el nu va lipsi 1nainte de
forta i micdrile sale. Poporul i armata a primi informatiunile eclerorilor sdi. Pentru
au fost cu totul desfiintate. Inconjurati de a ajunge acolo este de trecut un rau lat si
imensa prad cazut in minele Mr, soldatii adnc, dar eu voi putea procura Romanilor
romani au cerut strignd s meargd mai mijloace de a-i trece chiar prin regele
departe 0 Priscus, rspunznd dorintei lor, Musok . Astfel vorbi gepidul. Alexandru
a trimis un detaament de oameni sub con- primi propunerea sa 0 pentru ca nimic s'd
ducerea tribunului Alexandru, sd sondeze nu transpire asupra expeditiei sale, el puse
Inainte de plecare, sd fie sugrumati toti pripdurile din fatd.
Aceti oameni au descoperit, nu departe zonierii.
Marele sat, resedinta regelui Musok, era
de drumul lor, un bivuac de Slavi; ei au
situat
la 40 leghe de acolo ; gepidul manifesta
voit s ajungd acolo dar Intlnind drumuri
intrerupte 0 Incruciate in diferite chipuri, mult inteligentd pentru a ajunge acolo ;
ei s'au rdtdcit 0 s'au pierdut Inteo balt Alexandru 0 detaamentul sdu, format din
s. pstreze trecerile Dunrii 0 s. ia, dac

era nevoie, ofensiva contra barbarilor. Ge-
unde ar fi rdmas dacd n'ar fi fost asistati 3000 oamenil-a urmat dela distantd si Prism,
de un gepid care se afla In regiune.
care aprobd tot, se puse 0 el in micare,
Acest gepid era un vechi cretin, mult pentru a ajuta, la necesitate, detaamentul.
timp serv sau sclav la Avari, care, plictisit Renegatul, care cunotea bine locurile, a trade aspra sa servitudine, o pdrdsise i Inteo
zi Ma libertatea pdurilor. Din acel moment
versat fdrd greutate ruktul, Indreptndu-se
trdind intre triburile slave 0 rdtdcind din
cd nefericitii supui ai lui Ardagaste, scdpati

de exterminare, se gseau venind prin pdure
sat in sat, a cunoscut toti efii ; se fdcuse 0
sa gdseascA pe Musok In coliba sa. El 1i povesti
300
www.digibuc.ro
pentru a-i solicita azil i tiind ca. gepidul hun. (Dupa l'histoire d' Attila, vol. II, pag.
cuno0ea pe rege 0 localitatile, 1-au trimis 31-34).
inainte pentru a-i cere barci. In acest moAceste fapte au avut loc inaintea depument Musok (Musocium la Theophylact ; nerii lui Priscu 0 inlocuirei sale prin fratele
Musugium la Theopkan in Chronogr. pag. imparatului Mauriciu.
229) preocupat de alte chestiuni 0 fara a mai
Dup5. ctiva ani, sub Petru, fratele lui
socoti mult a pus la dispoztia renegatului 150 Priscu, ei tree din nou Dunarea In un Ice
barci 0 300 rameori pe cari acesta i-a condus, mult mai spre apus de Vadul Ofi (poate pe
in dreptul satului; pe o plaja deschisa 0 care la Turtucaia) care era departe de Ialomita.
se preta la imbarcare.
De astadat ei au nimerit peste locuri fard
Grija ce preocupa pe Musok era ingro- al:4, rata'cind vreo 3 zile.
parea fratelui sau, care fusese celebrat In
La pichetul Vadul-Oii, In dreptul satului
acea zi.
Gura Ialomitei, in punctul unde Dunarea
Masa obipuit mortilor fusese magnifica. se imparte, la vale de Harqova in mai multe
Regele se imbatase in palatul sail. Cum ramuri, din cari cele mai principale sunt
oamenii dela rame avusesera qi ei partea doua: Duneirea veche i. Duneirea noud, Ru0i
lor din ospat, ajuni pe tarmul celalt s'au au pus in timpul rzboiului independentei
culcat alaturi de barcile lor legate de mal. (1877-78) dou linii de mine: una pe
Cand in revarsatul zilei, sosi Alexandru, Dunarea veche spre a opri ie0rea vaselor
oamenii dela rame dormeau du0; soldatii de razboi turce0i ce se aflau spre Macin
sal au masEwrat fara zgomot pe oamenii ador- 0 alta, In sus, pe Dunrea mare, in dreptul
miti, i-au asvarlit In ru 0 punnd ate 20 in pichetului, spre a opri descinderea din spre
fiecare ambarcatiune au ajuns curnd la sat. Silistra a canonierelor aflate acolo, 0
Musok, care era Inca ametit de vin, s'a trezit contra carora se armase cu mine, de catre
prizonier. Satul s'au a fost jefuit ca acel
a lui Ardagaste ; romanii au pastrat fug

un mare numar de barbati 0 femei, alese
pentru a fi vandute pe pietile Mesiei.
Dar razboiul are intoarceri cu totul neprevazute. Chiar in seara acelei zile, Romanii
Ru0, canoniera romna Fulgerul ( Marele

Duce Nicolae ).
13. BRAILA.
Cam catre anul
367
Valinte trecnd Du-
nrea lnga actuala Braila, a capturat o
se aflau in starea In care ei surprinseser5. importanta capetenie vizigota, Arintheus, cu

pe Slavi.
toata trupa sa lug a fost obligat s se InaAvand vin din abondenta, s'au imbatat poieze imediat din cauza ca Athanaric se
0 n'au luat masuri de siguranta ; chiar sen- fortificase in teribilul bastion carpatin al
tinelele dormeau. Prizonierii au profitat de Vrancei. La 368 apele Dunarii ffind prea
aceasta ocazie pentru a rupe legaturile, mari, Valinte nu poate intreprinde nimic.
au luat arme 0 s'au aruncat furio0 asupra Intr'o noua expeditie pornita din MarciaRomanilor. Alexandru cat 0 soldatii s5i ar nopolis, trecand Dunarea pe un pod de vase
fi fost pierduti far Priscu care se arta la la Isaccea, a batut pe Goti 0 a incheiat
timp. Invocnd legile vechei discipline ro- pace dupa discutii ce a tinut intre plenimane, generalul, invitat, spanzura pe ofiterii potentari, o zi Intreaga, pe un vas ancorat
de serviciu din acea noapte funesta 0 a Mtut
cu nuiele pe soldatii carora le lipsea armele.
in mijlocul Dunarei.
ariergarde ale imperiului avar sau al II-lea
Dunarea de jos, in apropierea padurilor Do-
Nu se 0ie pozitiv cand crawl Braila a

Expeditii de aceasta natura au avut loc inceput sa poarte numele ce-1 are astazi.
In evul mediu, Venetienii au instalat, pe
in anii 594 0 595 contra triburilor slave,
301
www.digibuc.ro
brogei, o factorie de unde ei 10 procurau pe Dunarea de Jos 0 pe coastele occidenbutoaie pentru comertul bor. Factoria a luat tale ale Marii Negre.
numele de Varelliana iar pe dialectul geLa constituirea statului muntean, In senovez Bari] liana. Este probabil ca Braila colul al XHI-lea, Braila urma sa se alideriv din Barelliana prin contractiunea peascil domniei teritoriale, care a linut mult
vorbei la trecerea in limba romana.
timp suveranitv tea pe ambele tarmuri ale
Se spune adesea ca oare cand s'ar fi gurilor fluviului, 011 la mare.
numit i Peristhlaba.
Cand inchiderea Bosforului 0 DardaneDela inceputul comenului Genovezilor In
lelor a silit pe Genovezi 0 pe ceilalti Italieni
Marea Neagr 0 pe Dunrea de Jos, stralucirea ei a mers crescand :

Un istoric bizantin 1) numea Braila cea
sa restranga relatiunile lor comerciale cu
mai celebra piata din toate 1,ari1e romane ).
Marea Neagra, Braila a incetat Ed fie un mare
centru comercial, fara ca, cu toate acestea

BA piarda cu totul valoarea sa.
Inca dela 1412 Polonia, Moldova 0 Mun-
Negotul sail era, adaoga Hasdeu, atat

de intins, Incat in cursul evului mediu a tenia erau unite contra Turcilor spre a sustine
fost vizitat OM 0 de vasele spaniole, venite
din departatele trmuri ale Barcelonei 2).
S'ar putea crede ea' actualul nume nu

poate fi altceva cleat o deducere din vorba
genoveza Bariliana, epitet ce i s'ar fi pu-
tut prea bine sa i sa dea ca rezultat
imperiul bizantin care se afla In agonie 1),

La 1.426 domnind in Moldova bunul
Alexandru, progresele Turcilor au nelinistit
mult pe crestini. Dupa sfaturile lui Sigismund, Impratul Germaniei, Moldovenii s'au
al
unit cu Polonii si contand pe ajutor din
concentrarii doagelor din padurile Munteniei 0 Moldovei, cu cari se construiau acele
partea Germanilor, s'au decis sa faca razboi

Turcilor. 0 expeditie moldo-polona s'a pus
In miscare. Dou luni, seful acestei expeditii,
Cobilenie Grimatie, prefect polon In Sanaten,
a asteptat la Braila (ad Brailovium), ca Si-
faimoase barile (butoiase) ramase 'Ana tarziu
ca mijloc de transport volant In comertul

levantinilor 0 chiar in lumea intreaga. Numele Braila este posibil sa fie o deducere gismund sa intre in campanie ; imparatul
lnsa retinut, in Boemia, de oarecari circumdin Bariliana.
Actualul nume apare in istorie cam spre stante sau indemnat de catolici cari nu
inceputul mileniului actual, sau, cel mult, voiau &a sustie pe Bizantini 2), n'a putut
pana in suta a zecea.
veni In ajutortil crestinilor, asa ca.' trupele
Istoria comertului italian, reprezintat prin
GenoveziNenetieni 0 Pisani, n'a lasat nimic
sa transpire de ceea ce acest oras ar
fi
putut fi in epoca de mrire a acestor mari

comercianti. Oricum frig, este fara indoiala,
ca a fost una din acele factorii comerciale atat de dese, bogate, cat 0 importante,
1) Stritter, Memoriae Populorum olim ad Danubium ineolentium. Petersburg, 1789, in 42, Tom. II,
pag. 920.
a Prailabum (Braila) urbem Dacorum quae tottus
Daciae forum erat celeberrimum... , citat de
Hasdeu In Joan Vodd cel Cumplit.

2) Dupa cum asigura V. Alexandrescu vizitand
arhiva municipald din Barcelona. Idem.
moldo-polone au fost nevoite sa sa intoarca

acas fara. sa Inceap razboiul. Aceasta n'a
impiedicat pe Unguri sa acuze pe Poloni 0
Moldavi ca au lipsit dela locul de intalnire.
Aceasta este prima mentiune ce se face
In istorie 0 sub numele ce am vazut, de

orasul Braila 3).
Dup moartea lui Dracula, Mahomet al

II-lea a trimis pe cel mai mare, din cei doi
fii ai sai, Vlad, care se afla ostatic la curtea
sultanului, sa domneasca In Muntenia, cu
1)
I. Heliade Radulescu, Dacia Fi Romania,
pag. 137.
2) Ibid.
3) Krommer, pag. 293.
302
www.digibuc.ro
condifie s ving. In told anii s plteasc executii sngeroase, unde fantezia era ametributul dat i de tatl sau. La Inceput, stecat cu cruzimea 1).
a venit 2 ani dearndul ; dar mai In uring.
Chiar Mahomet s'a indignat de atrocinu voi s' mai villa. Sultanul a trimis pe tgtile lui Vlad cari, ce e drept, trebuie sg
Aliza-Bey, eful vngtorilor lmpArteti, spre fi fost prea revolttoare, spre a supgra pe
a-1 cuta. Acesta a venit la Brgila. Domnul
n'a voit s vin In intmpinarea sa, ci a ordonat curtenTlor sgi, s. opreasc Intre dnii
pe ambasadorul sultanului, Ora se va 1ntoarce el. Dupg aceea, Vlad, a plecat sg-i
adune oaste i cum era iarng, a trecut Du!area pe gheatg, la Nicopoli. Aci a dat voie
acest sultan, un alt Vrstor de snge ornenesc.. Sultanul voi s scape Romnia de
acest flagel viu, de acest demon, care a primit
Intreitul epitet de : impelitatul (diavolul),
edlul i repay .
De aci Inainte vom urma pe De Hammer,

cel mai contiincios dintre cronicari, cgmi
Mry se deprteazg, prin pasiune, de exacti-
oamenilor sgi s prade i 86' ucid, fr5. distinctiune de sex sau etate ; apoi la morti, ca
tgiat nasurile pe cari
trimis
10 la vii,
tatea faptelor Intmplate, Pe la 1469 un
La 1462 ( ?) 3) teribilul Vlad, dezola Mun-
padiphul pe uscat, cea de a doua a fost
vechi turngtor de vin In paharul sultanului

cadou regelui unguresc Matei. Dupa aceea Murat al II-lea, meserie ce-i dgduse In urmg
venind la Brgila, a Inchis pe ambasadorul dreptul s fie comandant al flotei otomane ( l)
turc, cu cei 30 servitori ai si, cari nu tiau apoi guvernator In Peloitonez, un Ceacarginimic, iar a treia zi i-a pus In teap, Intai pe Amza-Pap, era prefect al Vidinului.
ambasador i. apoi, Imprejur, pe tosi serMahomet i-a dat ordin s intre In Munvitorii lui 1).
tenia, In capul a 25.000 oameni 2) impreung
Pe la 1457 trebuie s fi fost un port im- cu secretarul sgu Junis-Beg, un grec leportant, cgci Vlad Vod Inteun document, pdat, ce se numea Inainte Catabolinos 3).
mustra municipalitatea din Sibiu, c, nu Ei aveau ordin sg pun maim pe Vlad viu
numai cg. ocrotete pe un pop romn, ce sau mort. Vlad simte, ii bag6 intr'un loc
se pretinde fiu de domn, ci.
las BA sglbatec, Ii Inconjurg, pune mna pe amndoi
usurpe domeniul Amlaului, ademeniti prin i Impreun en Turcii
lnsotea i dupg ce le-a
promisiunea acelui pretendent, de a le dgrui tgiat mainele i picioarele Ii pune pe to-tit In
penitul aimilor dela RucAr i. dela Brdila 2). teapg. Pe pap II pune Inteuna mai Inalt,
Venitul vAmilor Brilei, trebuie s fi fost In mijloc 4).
prea mare (i prin urmare importanta coLa 1462 Mahomet al II-lea a, venit s pemercialg a oraului foarte Insemnatg) pentru depseasc6 pe Vlad pentru aceast faptd. In
a Incuraja ajutorul unui competitor la tronul acest scop sultanul a strns armata mult i
Munteniei, mai ales contra unui principe ca a ple cat asupra Munteniei. Aceastg mare oaste
teribilul Vlad.
a fost Imprtit In doug una a mers cu
tenia, cu crimele sale. Istoria ferocittilor ambarcat in 25 corgbii mari i 150 mai mici
omeneti nu ofer nimic de comparat, cu i trimisg, pe mare.
Aceast flotg, intrnd pe Dungre, avea
ceea ce se spune despre acest tiran fabulos.
Perpetua so ocupare era un supliciu ; fiecare misiune s urce pang la yidin. Cu ocazia
soare lumina, in Muntenia, una din acele
1) Mery, Constantinople et la Mer Noire.
2) Dupa inemoriile sarbului Ivanovici, fost enicer

in armata lui Mahomet al II-lea. Arlaiva storied a
.Rornniei, Vol. I, partea II, coloana I.

2) Colurnna lui Traian, anul 1874, pag. 126, col. H.
Sau 1459 ( ?)
2) Istoricul bizantin Duca, zice numai 10.000,

cap. 45.
2) Hammer, Nerssi, Indris, Aali, cit. de Bolinti-
neanu in opera sa Vlad Tepee, pag. 51.

4) Hammer.
303
www.digibuc.ro
trecerei sale, flota a ars i Braila (ocupat

probabil de armata lui Tepe), tiirgul cel mai
vestit al Munteniei i ale carei case erau,

dupa moda orientului, in lemn '). Am vazut
la Nicopolei, rezultatul acestei expeditii.
electrizat dorinta de a capata, daca nu prin

arme cel putin prin intriga : ceea ce s'a putut
face uor, de vreme ce cAtigul lesnicios al
existentei, a dat timp autochtonilor sa se
gandeasca la actiuni pornite de sentimente
Alungnd pe Tepe i ocupnd Braila,
de inima, cleat la acelea comandate de
Turcii nu nurnai ca n'au desfiin-tat comertul
ratiune i necesitate.
Tristul rezultat al acestei stari, aduse pe
nesimlite consumarea fortelor lor i prin
urmare inlesni cotropitorilor mijloacele de
supunere i dominatie,
i astfel, ei au
Brai lei, dar chiar 1-a ridicat pna la culme 2).
Pentru ali asigura aceasta importanta pozitiune, ei au 1nconjurat oraul cu o inchizatura (Parcan) iar pe repedele mal al Dunrii au zidit o formidabila citadela, cu 5
bastioane 3).
Punand in locul lui Vlad, pe fratele sail

Radu, cetatea a fost redata .Munteniei i
incorporata teritoriului.
La 27 Februarie 1.470 fara a se cunoate
platit cu cinci sute de ani de umilingi f i

sleibiciune o stare, care de n'ar fi existat,
gratie concursului naturei, ei ar fi devenit
de mult timp un centru de lumina i bogatie,
in mijlocul vechiului continent.
Momente rari, dar cari din fericire exist,
vreun motiv care sa justifice dumania, probeaza Tana la evidenta, de ce sunt caStefan intra In Muntenia i dupa ce a distrus pabile aceste popoare, ceind au conductitori
tinuturile marginae, a ajuns pna la Braila ci and dintre ele lipsete desunirea.
pe care o ia i o arde.
In prima hart ( ?) cunoscuta a PrincipateDula cat se vede, Radu simtind de pre- lor, acea a lui Iacov Essler i Georgiu Ubelin,
gatirile lui tefan, urzise o conspiratie publicata la Strasburg, la 12 Martie 1513,
printre boierii sal, caci indata dui:4 arderea Braila se numia Brailavo i era aezata pe
Brailei, Ureche ne spune ea stefan ar fi un ostrov al Dunarii (1).
taiat capul postelnicului Negri la, stolniIn aceeai harta un lac, desenat, la apus
cului Alexa i vornicului Isaia, MIA sa spunk' de Braila, probabil Lacul Sarat, purta nuvreun cuvnt asupra motivului executiei mele de lacus marie (lacul mare, cu inteles,
lor ; probabil vreo crima in timpul luptei probabil, de sarat).
asupra locuitorilor romni sau vreun atentat
In luna Iulie 1538, Suleiman Magnificul
la viata domnului lor (Xenopol II, 299-300). trece Dui-area la Braila in capul unei armate
de 150.000 luptatori i se indreapta spre

conationalilor bor. Acest exemplu, cu a-tat Iai. Muntenii intrasera pe aka parte, TAmai funest, cu ct era dat de un om aa de tarii au venit la Iai iar Polonii au inconjurat
mare ca Stefan, a fost din fatalitate, urmat Hotinul. Sarmana Moldova I ce zile!
Inconjurat de toate partile Petru Rare,
de multe ori de romnii, din o tail sau .alta.
Nenorocirea popoarelor dela Dui-are a fiul marelui stefan, in momente mai dificile
fost, In toate timpurile, rezultatul neunirei ca ale tatalui sau, fugi, ratacind prin munti,
lor i ce e mai trist, chiar al indolentei lor. singur pe jos .1 a ajuns la castelul sau din
Aezati intr'o pozitie extraordinard, careia Transilvania. Moldova a avut un nou domn,
Aci vedem primul atac al Romnilor contra
natura nu a economisit nimic spre a o darui
nepotul lui stefan, in loc de un Rare,
cu toate favorurile sale, aceast stralucita

stare a marit lcomia invadorilor i le-a
un Lacusta.
La 1541. boierii moldoveni au ieit la
Braila in intampinarea lui Petru Rare, care
venea a 2-a oara domn in Moldova 1), pur-
1) Laonic Calchocondila, Libr. 9, cit. de Sincai.

2) Hasdeu, loan Yoder.' cel cumplit.
5.) Sulzer U. I., pag. 370.
1) Heliade, Dacia f i Romnia, pag. 185.
304
www.digibuc.ro
tnd spad, flamura (tuiul) i calul, semnele
prin cari padiahul investea pe principii
In Moldova, s depun i s prind pe Ioan

iar in locul su sa aeze domn al Moldovei
Moldovei.
pe Petru, fratele lui Alexandru.
La 1544 Brila a fost druit (ca venituri)

Episcopiei Buzgului de ctre Radu, fiul lui
Radu al V-lea 1).
In acelai. an, Turcii, profitnd de slbi-
Siretului, au tlruit i au dat drumul

cailor la iarb. Informat despre aceasta,
ciunea i certele Romnilor, pun mna pe
Ajungnd, zice cronicarul, cu totii la apa

Ioan Voda trimite inainte pe Sfrciofski cu
o ceat de cazaci qi 5000 Moldoveni iar el
a pornit in urma lor cu grosul otirei sale;
cettile Munteniei: Turnul, Giurgiul i Brila.

Ei le intdresc, le transform in raiale i astfel altii sustin ea' in capul avantgardei a fost
le pstreaz6 ca posturi inaintate la hotarele vornicul Dumbrav.
imperiului. Cu aceast ocazie tara insrciSfrciofski a mers incet, cu mare precauneaz5. pe Coad Vornicul 2), impreun cu tiune i pe furi; intalni avantgarda munun Ban mare acel al Craiovei, Theodosie teneasc, compus din 300 oameni, o in-
pentru tragerea hotarelor, in Ord, a acestor

raiale. Doi ani mai trziu, acest Coad Vor-
nicul a fost tiat de Mircea Vodd supranumit Ciobanul, impreun cu fratele su

Comisul, cu stolnicul Dragu, cu spdtarul
Stroe, cu Vinti1 Cminarul si altii dup
ce mai inti i-a torturat (1.546).
Partea rdmas a judetului a fost alipit
judetului Rmnicul-Srat.
La 1564 Alexandru Lpuneanu, dobndise a 2-a oarg domnia Moldovei. Ajungnd
dela Constantinopol se oprete la Brila i
trimite inainte veste eh' vine la domnie ;
apoi se gtete s. intre in Moldova cu un
corp de Turd (7000 spahii qi 3000 eniceri)
i de 'Mari pentru sustinerea drepturilor

sale la tron 3).
Aci primete o deputlie care Ii declar
conjur de toate prtile i-i prinse pe toti.

Convins, apoi, c6 lucrul s'a petrecut cu aa
finetd caeiceasca, eh' nimic nu se tie in la-
grul cel mare, trimite de urgent sa se

intiinteze Ioan Vod, s vie mai iute;
acesta grainduli mersul;s'au unit cu
Indat ce sosi, Ioan ii imprti oastea in
3 prti i astfel, a lovit lagrul lui Petru i Ale-
xandru, din trei directii, cari in ndejdea

strjei, dormeau cu totii Mrd grij. Astzi,
abia se poate pricepe o asemenea neglijent.
Izbindu-i a fcut din ei mult moarte, de

n'a putut scpa, zice cronicarul, dect cu
fuga i in cal-n.60 . Alexandru Vod, cu
fratele su Petru, abia au scpat (prin vitejia,
a 2 frati, vornicul Ivacu i clucerul Albu)
numai cu trupurile
fugind la BrAila au
lsat toatd tabra in mna lui Joan Voda.

c tara nu-1 voete de domn. De nu m Cazacii au fcut mari przi cari, dup poiubese ei, eu Ii iubese pe inii; de nu ma runca lui Joan Voda, le qi rmase.
vrea tam eu o voi pe dnsa i tot voi

merge, ori cu voie, ori fr voie .
Zece ani mai trziu, adic la 1.574, sultanul
Aci, unii din autori, cred c. Alexandru a

lsat pe fratele su Petru la Brila iar el a
nzuit la Cetatea de flote, cutnd un addpost
Selim, amrit de faptele lui Ioan Vod sub zidurile acestei cetti, ceea ce las s
(supranumit cel Cumplit), domnul Moldovei, se inteleaga ca in acel timp era o cetate
una din marele figuri ale acelui secol, trimite
tare ; altii Ins, pretind c ambii au rmas
lui Alexandru domnul Munteniei, un corp
la Brila. Btlia a avut loc la satul Jilitea

lng rauletul Rmna. Ea este descris de
chtre Hasdeu, cu talentul su cunoscut, In
importanta sa scriere asupra lui Ioan Voda.
de 30.000 de Turci i vreo 200 Unguri, ca el,
impreura cu acetia i otirea sa, s intre

Generalul Bauer.
incai, Crottied, Vol. 11, pag. 186.

') Let. Mold. Vol. I, pag. 446.
2)
La Jilige se afla fat in fat:

1) Vornicul Ureche, Let. Mold., V, I, pag. 226.
20
305
www.digibuc.ro
.Alexandru si Petru 62.000 oameni din pn si numele kr german: loitre (dela gercari 40.000 Romni, 20.000 Turci dela Nikopoli 0 2000 Secui.
manui leiter).
Infanteria moldav, nu avusese ine ocazie
loan Vod avea 1200 cazaci 0 oastea
s se disting6 sub ochii eroicului domn. Pe

de alt parte, ea stia, din veste, ct de avut
trei. Cat trebuie s fi fost la numr spre a

bate 62.000 oameni ?...
era neguteitoreasca Brilii. Amorul propriu si
Armata moldovean se lu dup Ale- lcomia, reunite, au fcut minuni; pedexandru si Petre, jefuind mai mult de jumtate strasii s'au aruncat asupra zidului cu atta
Muntenia ; a mers la Bucuresti, unde a pus furie, c' risipir pietrele si au fdeut o bres
domn, In locul fugitului Alexandru, pe Vin- lat, cu atta iuteal, Inct garnizoana turca
til fratele lui Mihai cel Brav. Intorandu-se nu avuse nici timpul, nici curajul, &A resspre Moldova si fiind informat eh' cei doi ping turbatul asalt ; Cali au putut, au fugit
domni Alexandru si Petre, se aflau la BrAila, In citadel.
Virtutea infanteriei moldave la escalas'a al:a-tut din cale, Intorcndu-si ostile
darea Brilei, egal pe acea a cavaleriei,
asupra acestei cetli.
# Ca si la Bucuresti, Ioan Vod a fost al la surprinderea taberei dela Jilistea.
doilea domn moldovenesc ce a venit sub
Ioan Vod a dat armatei sale deplin
libertate de a se rsfta in pradd.
zidurile Brailei.
Cu o sut de ani mai Inainte, ea fusese

Jaful Brilei a avut acelasi caracter cu
ars de ctre stefan cel Mare, pe ale cArei faimosul jaf al Romei.
urme psea acum bravul su strnepot v 1).
Ioan voind s bat 0 citadela, i-a venit
Ioan 10 asezd ostirile sale sub cetate si veste c mai sosesc, In ajutorul Brilei,
trimise beiului Brilei pe doi munteni, ce- 50.000 Turci si indat el trimise pe Sfrrndu-i sa-i dea In mn pe amndoi domnii, ciofski, cu cazaci, contra Mr, dandu-i si
amenintnd e, de nu-i va da, el va Inconjura
8000 Moldoveni, care izbandu-se de Turci,
si va bate cetatea, Ora ce-i va cpta. i-a bAtut grozav eh' abia vreo mie au scpat,
Capul cettii trimise lui Ioan Vod patru clri.
agale, cu zece ghiulele, zece gloante si dou
Joan fiind instiintat eh' au intrat in Ora
sgeti, insrcinndu-i s spun domnului si ttarii, a %sat Brila si a tutors ostirile
ci-1 va ospta cu asemenea bucate, ce nu sale contra Turcilor si Ttarilor pe cari lole va putea mistui, de nu se va grbi s se vindu-i vitejeste, i-a risipit si i-a gonit 1).
retrag6 cu pace, dinaintea cettei. Ioan Vod
Ioan Vod prdsise cetatea Brilei, care
se supr si ddu pe cei trimisi pe mnele ramase In puterea otomanilor (dup ce perclilor ; acestia le tdiara urechile si nasurile, mise armatei sale patru zile de odihn)
cu buze ell tot ; li rstigni, cu cuie de fier, pentru urmtoarele motive:
pe prjini si cu capetele in jos ; Intr'o ase1. Petru cel Schiop fugise peste Dud-are
menea stare li expuse In fata ostenilor la Constantinopol.
inspimntati, strigndu-le c6 aceeasi soart
2. Asediul cettii ar fi micsorat cifra
asteapt pe to-ti pgnii.
armatei moldovenesti-:
Apoi fr a lsa pe uimilli spectatori, ai
3. Generalii mari..., nu-si pierd timpul
acestui supliciu, s revin din Inlemnirea inaintea cetlilor ; ei bat pe adversari in
lor, el porunci pedestrimei sa escaladeze cmp deschis si apoi fortre-ple cele mai tari,
zidurile. Scrile de asediu erau gata ; imitate rmnnd WA sprijin, se inchin dela sine 2).
dupg acele Intrebuintate atunci In Germania
1) Let. Mold., Vol. 1, pag. 460.
ele au p5strat in limba noastr militar,

1) Hasdeu, loan Vodei eel Cumplit.
2) B. P. Hasdeu, Oamenii mari ai Romdniei

_loan Yodel eel Cumplit.
306
www.digibuc.ro
Intr'o depe0 a trimisului venetian, din

Constantinopole, la 18 Mai 1574, acest crag
se gsete sub numele de Bruilano iar
Chilia sub acel de Chieli1).

In primavara anului 1594, adica cinci
luni dupa ridicarea drapelului de independent, Mihai a venit cu 16.000 oameni, contra
Brailei ; o lug, li diirama zidurile, dupa aceea
romneasa, era sub Banul Mihalcea ; acea

ungureasca, de ajutor, sub Albert Kiraly ;
numarau amandoua, la 20.000 oameni, cu
multa artilerie. Garnizoana Brailei numara
la 3000 de Turci iar Dunrea desghetandu-se,
ei nu mai sperau la niciun ajutor. La
apropierea Romanilor, aceasta garnizoana le
ie0 inainte 0 incepu a-i hrtui ; romnii, dupa
plec in contra Harovei 0 Nicopolei, pe

cari impreuna cu multe altele, le-a dat
foc, le a stricat, pradat, robit 0 apoi cu
prea mare dobanda s'a inturnat peste Du-
ce ca de obicei inaintea luptei invocara de
muirile.
Bey 0 Mustafa Ceau, deputatii garnizoanei,
3 ori numele lui Isus, s'au aruncat asupra lor
astfel Inca cu vitejia, curajul 0 numrul,

i-a fortat sa reintre in cetate, inapoia zidunare 2).
rilor 0 sa se apere cu tunurile 0 cu puOele.
In Decemvrie 1594 Braila era un simplu Asediatorii au inaintat prin trei directii deocastel ca 0 Turnu, ca 0 Giurgiu pe cari le sebite, ceea ce grabi mult aderea cetatei.
luase Romanii inainte de a trece in Bulgaria. Dupa 1.6 zile (30 Martie), inconjuratii, nemai
(Din o scrisoare din Weissenburg (Alba Iulia) putndu-se apara, s'au sftuit A' se predea ;
Nicolae Iorga I, pag. 1.30).
dar, Banul Mihalcea, care era nascut la
Turcii au pus din nou mana pe ea, cdci Braila, nu voi sa le primeasa alta capiin Ianuarie 1.595, Banul Mihalcea, dupa ce tulare cleat s iasa cu femeile 0 copiii lor,
arse 0 pustii Silistra, a venit sa. asedieze fail a lua nimic din avutii. Insd, dupa
Braila, dupa ce-i pradase 0 arsese imprej- multele rugaminti ale lui Cara-Ceau-Meemet Asediatii au gsit mijlocul sa scrie lui
apeteniile ungure0i mijlocira. 0 jurara, pe
Musa, ceaupl din Dobrogea, cerndu-i credinta kr, ca nu li se vor face niciun ru
ajutor. Musa strnse vreo 4000 oameni 0 0 a pot lua cu dan0i orice vor voi. La 101
treand Dunarea, pe gheata, izbi tabara ro- Aprilie, Braila capitula, dupa o asediere
mneasca i omorandu-le, dupa marturia destul de prelungit. Ava, Ora a nu trece dinTurcilor, ca la 1000 oameni, ii sili sa ridice
impresurarea .. . 3).
La 14 Martie 1.595 Mihai trimise din nou,
s inconjure Braila, cu o parte din armata sa,
sub conducerea Banului Mihalcea, spre ali
colo Dunarea, Turcii au incarcat, pe corabii,

aproape 1000 cntare de mobile 0 scule ale
lor i incepura a ie0 din cetate spre Malui

Dunarii, plngnd 0 tipnd ; dar romnii
au vazut a sub vestmintele lor erau 0 bani
razbuna de ru0nea ce avusese, la prima 0 ilic in pini aveau ascuns aur topit 0
data, silit a se departa.
orbiti de dragostea jafului, la care mult se
Cetatea Brilei era inchisa cu un zid gros
deprinsese, ill paguba disciplinei, au calcat
0 intarita cu palimare de pari (palisade). credinta data 0 s'au aruncat asupra nevinoArmata ce o inconjura formata din acea vatilor Turci, incepand a-i despoia pe unii,
pe altii mai insemnati a-i lua robi i pe
vreo ativa a-i 0 ucIde. Cara-Ceau, vaznd
aceast alcare a capitularei, le striga:
schimbare a numelui Kelia, ce din cauza locului mincino0lor 1 este oare vreo religie care A
sterp, s'ar fi putut da acestui cap al stepelor Basa- ierte ceea ce faceti ? . Atunci Kiraly, cu
rabiei, ce intr In delta DunArii.
celelalte apetenii ale armatei, au pus mama
a) *incai, V, II, pag. 252.
1) Nicolae Balcescu, Istoria lui Mihai Viteazul, pe sabii, spre a opri pe cretini sa maltrateze
pe Turci: au ucis vreo ativa dintre cei mai
pag. 63.
1) Acest nume ne face s6 ne Ondim data nu
cumva numele Chilia, n'ar fi o deriv4ie sau o
20*
307
www.digibuc.ro
incptnati 1) i au ocrotit trecerea acestor Bray 1), dup ce trecnd Dunrea pe gheat,
prdase Silistra ci se intoarse ea mare donenorociti pe celalt mal al Dunrii 2).
Cderea Brilei a incheiat glorioasa cam- Mudd, dup plecarea ghetei, a trecut din
panie din iarna anului 1.595, fr seamn, nou pe malul drept, pe luntri, la Brila ci a
poate, in istoria lumei 3). Romnii au fost prdat multe tinuturi 2).
in acest timp ceea ce ar fi trebuit g fie
Mai trziu, Vasile Lupu, domnul Moldovei,
intotdeauna, ca reprezentanti ai gintei latine, ai acestei ginte creia Jupiter Ii destinase, ca tot ce este mare, imperiul lumei:
intrnd in Muntenia, a inaintat pan la rul

Prahova, in dreptul Ojoghenilor, unde Matei
izbindu-1 fr. veste, Vasile, ici ls corturile,
puctile, cu toat pedestrimea, pe mna lui

Inainte de a trece Dunrea, frig, Sinan- Matei Vod ci, de grija gonalilor acestuia
Paa, a trimis un corp care a luat din nou, a lsat calea, pe care venise ci a nzuit drept
la BrAila, unde intarziind cteva zile, in
Brila din mnile Romnilor.
acel timp Matei Vod a dat de urgent -tire
i
goana
Dupa btlia dela Uluggreni
lui Sinan Pava peste Dunre, dup plecarea pacei despre izbanda sa asupra lui Vasile
transilvanilor, cu Sigismund Batori i. a Lupu. Ori cu ctirea pacei, ori din capul lor,
agalele din Brila ci din Mcin, s'au sfluit
moldovenilor cu Rsvan, Mihai spre
asigura frontiera, s'a indreptat spre Brila. s prind pe Vasile, s-1 trimit la pap ;
Turcii, aflnd ch. Mihai se apropie de g nu-1 fi avertizat la timp, un Stamate,
npustir cetatea i au fugit peste care a fost mai trziu stolnic ci chiar poDunre. In aceast grabnic6 fug, 300 din stelnic mare, agalele ar fi pus inna ci inchis
pe Vasile Lupu. *eznd seara la mag, i-a
ei s'au inecat in fluviu 5).
La 1598 Mihai amenintat de vecinii cre- dat de Oire c sculndu-se, a grit peste
ctini i avand absolut nevoie s. fac pace gard, intr'o grdin, sprijinindu-se pe spatele
cu Turcii, le promite tribut ; Turcii frig Ii mai unuia din slujitori. Apoi i-a scos calul ci
cer ci Brila (Imbrachia), Giurgiu ci Bapale ; iecind, cu fuga, din orac, a lsat in Brila
Domnul, intr'o scrisoare, se plange patriar- ceea ce nu rmsese la Ojogheni 3).
La 1.626 ( ?) stefan Tiranul (Tomp), cornhului 6) ci declar c va prti tributul, dar
pentru rest s-1 lase in pace. Turcii dorind petitorul la tronul Moldovei (contra lui
ci ei g se impace cu Mihai, ici moderaser Alexandru Movild), ce se retrsese la Brila,
pretentiunile c s'au multumit cu tribut 7). a fost prins din ordinul sultanului ci dus
scpa viata,
Cu toate acestea, omul lui Mihai trimis la Stambul, unde, spre
Imperium sine fide 4).
g clued tributul este insultat pe strzile s'a turcit 5).

Douzeci de ani de domnie strin, dela
Stambulului 8).
La 1603 cuscrul ci urmtorul in domnie

bravur) a lui Mihai, Radu (al X-lea,
ce i se zicea ci erban) ci care era Mare
cderea lui Radu
erban (1611) pana la
Doglioni, Teatro dei principi, T. II, 8, pag.

751. (Citat de Sincai).
2) Spontoni (Ciro), Storia del principato Transil-
1) Hammer, T. VII, f. 229, cit. de BdIcescu.

3) Nicolae BMcescu, Istoria Romtinilor sub Mihai
Vodd Viteazul, pag. 73 si 74.
1) Idem, pag. 76.
4) Idem, pag. 185.
s) Virgil, Aeneid. I, 278-279.
6) Docum. Venetian, Nr. 309, op. cit.
7) Idem No. 310.
3) Idem, Nr. 312.
vania. Libr. 9, pag. 216 (citat de Sincai, V, II,

pag. 296).
3) Cronica Logortului Miron Costin, Domnia lui
Vasile Lupu (1634-1653).
6) Dup6 Memoriile lui Carl de Joppecourt, Paris
1626. Publicate sub numele de Istoria pe scurt a

celor mai memorabile lucruri intiimplate in turburiirile
din urma' ale Moldovei de D. J. B. A. In Tesaur

de monumente istorice de P. Ilarian, V, II, pag. 6.
308
www.digibuc.ro
Inaltarea lui Matei (1631) a fost de ajuns,

scrie nemuritorul Balcescu, spre a demoraliza cu totul armata ).
lupii Intre oi. 0 tali cei ce s'au predat au

fost, fara mila, injunghiati. Chrizea a fugit la
Braila ; Constantin s'a Inapoiat In lagarul
Invingatorilor ; acolo au prins doi trimii ai

lui Chrizea ce mergeau cu hrtii la Turci ;
i-a spnzurat ; domnii au fost multumiti de
Constantin 0 au plecat in Varile lor. Racuti
(CArnul), fiMd In pace cu toti vecinii, se li lag doi capitani, ca sa-1 ajute cu con-t
gandi BA disciplineze corpul dorobantilor 0 siliile lor.
Chrizea Voda. era In Braila, cu fugarii 0
al seimenilor, cari, ca In zilele lui Matei,
hotii, cu care scapase. Constantin, cere paei
batjocorea pe domn 0. ucidea pe boieri ;
aa, domnul se sfatui cu boierii cum e mai dela Silistra, sub a crui directie se afla
bine de fcut 0 se hotarira. sa scoata mai Braila, sa.-1 prinda 0 sag dea lui. Paa puse
Intai pe seimeni din tar (cari erau srbi). 0-1 prinse, cu mai multi alti de ai lui ; el
Deci, i-a chemat 0. le-a spus ca Ora ne mai a fost dat lui Constantin, acesta 11 trecu lui
avnd nevoie de ei, nu mai e necesar sa. Racoti, care-I interna la Alba-Iulia. Chrizea,
le plateasca atfitea lefi. i Maud ospat mare, scapnd dela Alba-Iulia 0 intrnd din nou
le-a platit lefile 0. le-a dat haine. Insa, In tara a fost prins de oamenii lui Constantin,
cnd erau gata de plecare, ei s'au unit cu cari l'a tras pe roata, iar pe seimenii ce-1
rudele (caci multi se Inrudisera In tara) 0 lnsolea, unii spun c i-a omorlt, iar altii ea
Revolta armatei, premergiitorul tuturor nenorocirilor asupra teirei, amarl sfaritul bunului Matei.
Urmatorul sau, Constantin I Basarab
au Inceput BA' omoare 0 sa chinuiasca pe boieri,
le-a taiat numai nasurile 0 urechile. i astfel,
zicnd c ei sunt cauza relelor 0 ea ei 1ndemn
dupa multa varsare de snge, turburari i

jafuri, lucruriIe s'au linistit. Iatii cum ne-
pe domn sa-i concedieze. Pe domn l'au

batjocorit iar pe boierii cari nu au putut
disciplina armatelor, fie chiar des scurt timp,

Napa din manile lor, i-au ornorlt. Au pradat pune existenta teirei la cloud degete de priipastia pietderii 1).
bisericile, au dezonorat familiile, etc. etc.
In anul urmator, ramaitele acestora s'au
Atunci Constantin trirnise boerii In ascuns
la domnul Transilvaniei 0 al Moldovei, spre a revoltat din nou, la Braila 0 la Bucureti ;
veni sa-1 scape de urgia soldteasca. Aceti Constantin trimise otiri credincioase contra
boieri au reuit BA faca pe ambii do mni sa lor 0 li risipi cu totul.
La 1.659 Gheorghe Ghica I, din porunca
vina cu otirile lor In tara. Domnul spuse
solda-tilor c boierii au adus invazia straina sultanului, drm toate cetatile. In acelaqi
an, Radu Mihnea al III-lea domnul Munteniei,

In alianta cu Racotzi, domnul TranDup ce a ajuns In apropiere de armatele
silvaniei,
a atacat 0 ars cetatea Brailei, spre
transilvana 0. moldava, Constantin intr'o
noapte fugi la pap. dela Silistra, unde-i spuse a alunga pe Turci din ea. Tot asemenea facu
cele ce se Intmplase In tail. Pasa 11 aproba ; i cu Giurgiu. Sultanul auzi aceste tiri
slujitorii vazandu-se prsiti de domn, 1i prin scrisori venite la 7 Noemvrie 1658 din
alesera un altul, pe Chrizea-Voda. Ambele Adrianopoli (Doc. Venet. 915). Este inarmate s'au Intlnit la Teleajen (17 Iunie vederat dar ca ordinul sultanului fusese dat
1.655) 0 s'au batut. Artileria muntean, In prevederea numai a distrugerei celorlalte
comandata de Buleaga-Aga, 1ndrept tunu- cuiburi In cari romnii Inchi0 mai impuneau
i ii determinara sa mearga contra lor.
rile in sus, din care lucru Chrizea, Int,elegand

Ca e partizan al lui Constantin, 11 omor1 cu
oarecare respect Turcilor. Aceste cuiburi erau

cetatui mai mici, in toate partile -Wei 0 mai
paloul. Lupta a fost pierduta, caci Ungurii
1) Ms. Codex Balacianianus, ad. h. a. (ad hoc

anurn), citat de incai (1655), pag. 66, Vol. III.
0 Moldovenii au intrat lntre Munteni, ca
309
www.digibuc.ro
cu seam la vadurile Dunrii, a cgror ruine marele clucer. Turcii brileni, au refuzat sx
se vd muc . si astgzi in unele locuri 1).
mearg la judecat ; cu toate acestea, caIoan Neculcea spune, in cronica sa, &A la pegiul si cadiul, fac cercetrile lor, prin turcii
Brila s'a adpostit, cAtva timp, Domnita, mrgineni si constatAnd c hotarele au fost
sotia lui Duca domnul Moldovei, intre anii calcate, de &Are Turci, au repus pietrele
1681 si 1684, cu ocazia fugei acesteia dela acolo unde fuseser mai inainte 1).
Iasi, de frica Polonilor si c de aci a plecat
Dup spusa lui Langeron teritoriul raiala Focsani, unde a intAlnit pe brbatul su. lelor se intindea in raza, dela cetate, circa
Pe la 1.696 Constantin Brncoveanu a 10-15 verste (1057 m.) in jurul cettei.
trimis mai multi boieri la Poart, cari s'd
Pierznd btlia dela Pultava 2) (27 lunie
se plng6 de multele corvezi, la cari fusese 1709) Carol al XII-lea, regele Suediei, care
supus tam in ultimul timp, pentru anuala ridicase bravura pAna la nebunie, a venit s
clcare a ttarilor, pentru numeroasele plo- caute azil pe teritoriul marelui sultan. Amcoane ce se cereau si mai cu searn pentru basadorul Suediei la Constantinopol, Con-
clcarea hotarului trei din partea raialei tele Poniatowsky, reusi s intereseze pe
Brilei.
In adevr, Turcii brileni, clcau mereu

hotarul --intinzAndu-se in interiorul trei si
aducnd mult ru locuitorilor.
Inc din
vremea lui Antonie Vod, erban marele
Sultana-Valid la soarta regelui prigonit de

noroc. Aceast femeie urmrise, din fundul
seraiului, epopea cavalereascA a regelui Carol ;
ea 11 iubea fr s'A-1 fi vzut pe acest erou

fabulos 04 numea, in conversatii, leul sdu.
sptar, mai in urm domn, impreun cu Uznd de influenta ce avea asupra sultaalti boieri, Maud petitii &Are Poart, li s'au
nului chmet, ea fcu s se declare rzboi
dat un ag imprgtesc, cu firman si au
Rusiei.
cAutat treaba aceasta, mergnd chiar spInformati de conduita Divanului, Petru

tarul cu cadii, cu turcii mrgineni, pe mar- si Ecaterina tree Prutul si astfel se incepe
ginea trei dela Rusiava pan. la Brila. rzboiul din 17H.
Aceast comisiune, dup5 mare Mtge de
In Moldova domnea Dumitru Cantemir
cap, reusise in fine s repun pietrele si s. iar in Muntenia Constantin Brncoveanu.
restabileasc vechile hotare. Acum, in aceast
epocA, in zilele lui Constantin Brncoveanu,
Turcii iarsi au inceput s se intind asupra
unul sit altul voiau s se arunce in bratele
Rusiei. Cantemir, mai decis, a fcut cu

Petru un tratat in care asigura, pAn la
teritoriului. Domnul petition la Poart. punct, soarta Moldovei, dar mai cu seamd
Acesta trimise un copil aproape, pe un pe a sa. Brncoveanu, avea drepte temeiuri
Iusuf-Bei, capegiu imprtesc, fiul lui Su-
a se teme si de Cantemir si de puterea tur-
leiman-Pasa, ce oare cAnd, fusese mare vizir.

Domnul il primi bine, i-a dat daruri, spernd
ceased. El astepta intorstura ce va lud
s indrepte, prin el, 1.6111, dar lucrurile au

ramas in aceeasi stare ca mai hiainte,
romnii suportnd toate cheltuielile fcute.
Brncoveanu a inaintat o noud plangere la
Adrianopoli. Turcii au imarcinat un nou capegiu si un cadiu spre a indrepta lucrurile.
pungi de bani si le promisese 30.000 de

oameni si provizii indestulAtoare. Evenimentele au fost grbite prin urmtoarea
Domnul a trimis pe marele sptar Mihail
1) Dup Radul Greceanu, marele logoral, cap. 33.
Cantacuzino si pe Constantin Ciorogrleanu,

1) N. Blcescu, Arta milliard la Romdni. Mag.
Isioric.
lucrurile cu toate &A primise dela rusi 300
imprejurare: la curtea lui BrAncoveanu se

afla un boier, sptarul Toma Cantacuzin,
9) La 1709 Carol avea 30.000 oameni din cari
numai 18.000 suedezi, ceilalti 12.000 erau moldoveni si cazaci zaporojeni. (A. C. Ipsil., pag. 271
rom. 453.
310
www.digibuc.ro
unchiul 0 favoritul domnului. Cu 0irea sau
Turcii au avut 743 morti 0 100 prizonieri ;
nu a domnului Eau, acest om, care spera ru0i, 53 morti i 87 raniti.

Cantemir 1) spune c' cetatea ar fi czut,
cu o parte din oaste, in partea lui Petru deschiznd ponile, prin tradare. Pozitia lui
cel Mare. Apoi cerndu-i un corp de 5000 Cantemir la curtea ruseasca, 11 pusese in
oameni, a plecat drept Wawa vestitului, in masur sa cunoasc mai bine cleat oricine,
razboaie, general al lui Petru, Rnne, cel mersul acestei afaceri ; prin urmare asupra
rnit la Pultava, care comanda aceasta trdrei nu mai rmne nicio indoiala.
Oricum ar fi, Duminica 15 ( ?) Iulie, Ru0i
trupa 0 s'au indreptat spre Braila. Planul
lor, dupa ce va lua Braila, era sa treaca au dat porunca Turcilor sd iasa din cetate
Dunarea, A mearg la Isaccea, sa strice cu femei, copii i cu tot ce aveau, precum:
podul armatei turce0i (ce trecuse Dunarea haine, aur, argint, cine cat ar fi putut ridica
0 se indreptase &Are movila Rabiei, lang5. 0 sa treac liber peste Dunare.
Turcii, natural, facnd astfel 0 ie0nd din
Prut) ea astfel sa. impiedice 0 retragerea
cetate, in spre Dunare, departndu-se cu
Turcilor 0 venirea de ajutoare.
Cu cteva zile inainte de sosirea lui Rnne tot ce aveau mai bun 0 Ruqii lsndu-i pn
la Braila, vizirul 0 sultanul au ajuns la Oblu- ce s'au mai deprtat ceva de cetate, i-a
cita (Isaccea), unde se Meuse podul peste inconjurat cu dragoni 2) qi lundu-le tot ce
Dunre 0 aflnd de hainia lui Dumitraou au gasit mai bun pe ei, i-a lasat, sarrnanii,
Vodd i de intrarea Ru0lor in tara au orn- numai cu cam501e ; apoi le-a dat vase i
sa. se Lc& domn in Moldova trecu pe fa-0,
dtit domn in Moldova 0 trirnis la Braila, i-a trecut peste Dunre iar ei au reintrat
pe Ioan Voda Tergiumanul (Dragomanul) in cetate plini de avut,ii.
fratele lui Nicolae Mavrocordat. Acesta,
Dupa aceasta fapta de bravura (I) Ru0i
ajungnd la Braila 0 auzind de venirea lui se gateau s mearg sa strice podul dela
Rnne, a trecut Dunarea inapoi 0 a mers la
/Mein, unde sosi in ajunul venirei muscalilor la Braila.
La 12 ( ?) Iulie 1711, Joi seara, a sosit gene-
ralul Rnne 1) la Braila 0 a doua zi, Vineri,

aranjnduli oastea pentru atac, a dat navala
asupra enicerilor, cari se aflau la posturile
lor, pe zidurile cetatei. La Inceput Turcii

rezistasera, dar mai in uring, neputnd suferi
focul granatelor ruse0i, au parsitbastioanele.
0 parte, din Ru0 au luat cettei posibilitatea
de a se aproviziona cu apa ; alta parte,

apropiindu-se de cetate, arunca peste zid
granate, omorind femeile 0 copiii. Lipsa de
ap, mai cu sear* a facut pe Turci sil capituleze. Smbata 1.4 ( ?) Iulie, la rasaritul soarelui, cetatea deschise portile.
Isaccea.
Luni seara, 16 ( ?) Julie, frig, a sosit un

turc mare dela Vizirul, cu muscali 0 cu
veste de pace ; muscalii au inapoiat toti
robii 0 au lasat cetatea lund cu ei vreo
70 de copii 0 fete de turci, ce-i ascunsesera.

Acesta este modul procedrei Ru0lor la
Intaia luare a Brailei, dupd cum spune Neculai Costin 3), detalii pe cari le cunoa0e
0 el dela un Ivan Capitanul, care fusese

la Braila, eu Rusii.
Generalul Rnne, trecnd Siretul, pe la
Maximiani 0 urcndu-1 in sus spre Cernauti,
tot striceind f i maceind ce geisea prin tar 4),
a trecut Nistrul, pe la Hotin, In tara lepsc, etc.

1) D. Cantemir, In Evenimentele Cantaeuzinestilor
9 Geograful rus Dilthey (1771) spune c5. orasul
a fost ocupat de generalul rus Rocnora si
ca-1
abandona In urma unui ordin al Curtii sale. Actele

austriace numesc pe generalul rus Derhein.
si Brdncovenilor, 34. Editia academia.

9 Axentie Uricarul, Let. Mold., V, II, p. 125-6.
3) Let. Mold., V, II, pag. 108.
9 Cronica lui Roan Neculcea, Hatmanul lui Cantemir, Let. Mold., Vol. II, pag. 333.
311
www.digibuc.ro
Sptarul Toma, a luat-o i. el spre Bucu-
contra Ruilor, dar care, din nenorocire a
reti dar, pe drum, ce se gndi, a trecut fost destul de r'u intrebuintat.

In rzboaiele viitoare ei vor fi mereu
in Tara Ungureasc 0 de acolo ha Rusia, unde
larul El rnilui, zice cronicarul, cu o dreg- btuti.
Carol al XII-lea, a reproat sultanului a
torie de graf 0 general, dndu-i 5000 ruble
pe an 0 aducnduli acolo femeia, muri, n'a Mcut pe Petru prizonier ; s'a descoperit
lsand un copil, in oraul Periaslav, care secretele influente ale aurului rusesc ; enicerii
au exprimat pe MO nemultumirea lor i cu
i se dduse lui 1).
Cauzele cari au %cut pe Rui s6 p'rseasc'd
toate avantajele tratatului dela Prut (cedarea
Azovului, distrugerea ceatilor ruse de pe

Ahmet, cu marele sAu vizir a trecut Du- malurile Mdrii Negre, permisiunea pentru
n'rea 0 a angajat cu Ruii o bflie in care Carol al XII-lea de a reintra in statele sale)
Br Aila sunt cunoscute in destul ; sultanul
prin intrigele din Serai, dirijate de Sultanadrept trupele adverse, avnd o mare Mere- Valid, continuu entuziasmat de Carol al
dere in puterile lor proprii 0 n'au apreciat XII-lea, tratatul a lost sfiat 0 toti funcla dreapta sa valoare pe soldatul musulman, tionarii acuzati c au primit aur rusesc, au
intrnd in lupt cu forte 0 resurse neinde- fost omoriti 1), incepAnd cu vizir.
Ambasadorul rus a fost aruncat la Edicul
stulatoare, au fost cu desvrire bltuti (la
StAnile0i). Intrigi, unite cu darurile secrete ( capte turnuri) , in inchisoare.
Cnd mai trziu Brncoveanu a vzut c'
ale imp'rstesei Ecaterina, lui Osman Paa,
locotenentul vizirului, unite cu abilitatea Ruii s'au impkat cu Turcii, trimise daruri la
vice-cancelarului Saffitof au scpat armata Poart; 0 cu toate &A se credea c el trirusa destul de inferioar ca nunir 0 gata misese pe Toma la Ru02) arunca vina asupra
s' moar de foame 0 pe Petru ce putea fi lui, zicAnd -ca ceea ce Mouse era rr5. tirea
omorit sau f'deut prizonier 0 cu el 0 soarta domniei, iar el, cheltuind cteva sute de
Rusiei.
pungi de bani i mntuindu-se 0 de glceava
In zadar vizirul Baltagi Meemet 2) a cerut Turcilor dela Brila, indreptd treaba 8).
extrdarea lui Cantemir ; marele monarch,
La 1.5 Iulie 1717 Ruii au inconjurat cetatea
cu toat pozitia dificir in care se afla, lucru Brglei somnd pe Turci s o p6r6seasc6.
ce denotd taria de caracter i mrimea suUn impozit pe at de oneros pe att de
acetia din cauz6 c' au dispretuit fr niciun
fletului su, se incptna 0 a preferat in tra-
caracteristic al timpului era ala numita
tatul de pace
Zacherea, adic' o dare de grne, care s'a

cerut pentru prima oar la 1756. Se cum-
capitularea dela Hui din

9 Iulie 1711
s cedeze orict teritoriu i
s'ar cere cleat s5. pteze onoarea sa.
Ascuns in carul imp6r6tesei, Cantemir s'a
strecurat la Ia0 ; de aci luandu-i familia a
trecut la Rui, unde favorurile 0 onorurile
celui mai mare suveran al Rusiei, 1-au insotit pn la mormnt.
Timp de un secol 0 jumstate, aceast
victorie a fost singurul ascendent al Turcilor,
1) Cronica lui Joan Neculcea, Hatmanul lui Canternir, Let. Mold., Vol. II, pag. 333.
2) Sclav hrdnit ,ln trandvia si tacerea seraiului,
vizir prin favoare si general fail voia lui.
Ora gru cu banii -Wei 0 se trimitea la

Constantinopole. Cantitatea ce se cerea nu
era aceea0 in toti anii. Astfel la 1756 primvara s'a cerut 15.000 kile de Brila iar in
toamna lui 1760 o cantitate de 20.000 kile.
Grul se preda la BrAila unde se primea
de un nazir, adic intendent al sultanului.
Tara era reprezentat de un comisar care
observa predarea. Dup ce se preda can1) Durdent, Beautes de l'histoire de la Turquie.
2) Nicolae Costin.
2) Letop. Mold., ed. Mih. Kogillniceanu, Vol. III,
113-114.
312
www.digibuc.ro
titatea totala de grail, nazIrul libera un dud din ora i dupa o canonada de cateva
certificat total, care se trimitea ca justificare la Constantinopol. Intendentul sultanului nu libera certificatul 'Ana nu i se
da plocoane.
Aceasta dare urma sa se ia In bani pHmavara i toamna. Cu banii strnsi se cum-
ore, s'a aruncat asupra lor la baionet. In

aceast lupt cad morti peste 1000 Turci si
5000 eniceri prizonieri
ceilalti fug lnspaimantati, las'and Rusilor 6 tunuri, pulbere,
care, vite, provizii si multi raniti 2).
Rusii apoi s'au 1ndreptat sa cake Braila,
Ora grau In comptul tarei i mai adesea cetatea tare, aprat de o frumoasa fortain vbcinatatea Brai lei.
La 1366 sub Scarlat Ghica aceasta dare
s'a urcat la 50.133 lei iar la 1767 sub Alexandru Ghica 58.000 lei 1).
Abia la 1768, la Braila si Isaccea a Inceput
reata, singura ce ramasese urcilor pe trmul

st
Cum ei au avut destul timp sa concentreze
aci oameni suficienti i munitiuni, ea a fost
mult timp respectata de Rusi. Trebuia lug
s se faca mari aprovizionari de bucate BA puna Tama pe ea, dar era necesar pentru
pentru armata turceasca. Inca din timpurile
primitive ale ocupatiei otomane, asupra cetatilor de pe malul stang al Dunrii, se afla
aceasta un asediu In regula pe care sezonul

nu-1 permitea. Aproape de Siret ei sunt intampinati de garnizoana turceasca dela
la Braila o mitropolie ortodoxa, de care Braila sub comanda lui Kehaia-Ibrail (Braila)
tinea toate bisericele cetatilor ocupate de Muhafizi-Apti-Pasa-Zad.
Turci pe Dunare si In Basarabia. La 1770
aceasta mitropolie 1si Intindea administratia
sa chiar i asupra eparhiei Hotinului si era
dirijata de Daniel, mitropolit al Proilavei 2),
care murind la 1771 i principatele fiind
Lupta a 1nceput noaptea. Rusii din Galati,

auzind tunurile, lasA orasul si merg la locul
luptei. In acest timp la Giurgiulesti (la gura
Prutului) se aflau proviziile Turcilor sub paza
unui corp de eniceri. Un Oran, venit dela

Galati, anunt parasirea orasului de Rusi.
Gavril, mitropolitul Moldovei, desfiinta epar- Dagistanli-Ali-Aga, a plecat cu soldatii sai
hia Proilavei. La Incheierea pacei (1774), la Galai, trece locuitorii sub sabie si arde
Rusii retragandu-se din principate, eparhia oraul. Corpul de Rusi care plecase spre
ocupate de Rusi, Romantzof In unire cu
Hotinului a fost deslipita de aceea a Brailei.

(A. Papadopolo Calimach, Revista Tocilescu
An. III, vol. V, pag. 320).

La 1770 dupa arderea Giurgiului, vizirul
furios a trimis pe Apti-Pasa-Zade-Muhafis al
Proilavei (Braila) cu 25.000 oameni sa calce
Foxianii, unde ajunge la 1.8 Ianuarie ; dar

generalul Podorijkan, venind cu Potemkin,
cu un corp de 2.550 rusi, Intmpina pe lurci
1) Memoires hystoriques et geographique sur la
Walachie par M. de B. (generalul rus Bauer),
Newchatel 1781.
2) Multi din autorii nostri sunt de pArere cA pe

localitatea ocupata azi de Braila se afla odinioarA:
.Peristhlaba sau Peristhlava sau Pri.sthlava. Era un
timp cand Braila avea pe DunArea de jos o factorie
ce pare sA fi purtat numele de Bariliana si se afla
aproape da gurile Dunarii. Este dar probabil cA

avea actualul nume dela acel antic al metropolei.
Braila, auzind de venirea Turcilor si nestiind
numarul lor, se Indrepta spre Iai. Turcii

prind curaj, se organizeaza la Braila si se
Oleo sa mearga spre Iasi.
Stoffel le iete inainte ; se uneste cu corpurile lui Podorijkan si Potemkin, ajung la
Braila, bat pe Turci si-i silesc sa se Inchid
In cetate. Turcii pierd trei tunuri si una mie
oameni, din cari multi Inecati In Dunare 3).
Generalul rus Stoffel a incercat sA atace
cetatea Brailei prin surprindere. In noaptea
de 4-5 Februarie 1770 In capul a 10.000

1) De nu va fi eroarea de tipar, in traducerea
cronicarului Athanasiu Comnen Ipsilante, dupa care
extragem, apoi de sigur cd autorul a juat numerile
(WO vreun alter Zaharia Karkaleki... al timpului.

2) Athan. Comnen Ipsilante, op. cit., pag. 505.
313
www.digibuc.ro
oameni, merse la zidurile cetatei, cu cateva
tunuri i mai multe mortiere; au incercat

mai intai s o escaladeze ; gasind insa
obstacol in focul bine nutrit al Turcilor, el
ginilor lui a fost cu totul arse 1). Ruii au ridicat asediul i s-au dirijat in bivuac la Margineni. Romantzof afland aceasta, trimite ajutor
spre a o asedia din nou. Glebov impresoara
din nou Braila. Dunarea ingheata ; Turcii cari
presimtisera aceasta, temandu-se ea nu vor
s'a decis s arunce bombe in ora si a-1 arde.

Incendiul care s'a raspandit repede in toate
mahalalele, a obligat garnizoana sa se retraga
in ora. Asediatorii voiesc a-i urma dar aunt
mai primi ajutoare, ridic tunurile i proviziile, cat au putut i au trecut la Isaccea,
respinsi la randul kr ; focul teribil al citadelei nu le permite nici chiar sa adune, la
la 4 Noemvrie 2).
Cum se vede, de 2 ori in anul 1770, Ruii
au intrat in Braila i au ars-o ; astfel a fost

el s'a retras fr alt folos cleat de a fi ars desfiintat pentru multi ani considerabilul
cateva case i a fi luat cateva tunuri, catig su comert cu Constantinopole i intrepolumina flacarilor, jaful caselor. In fine fortat,
care n'a compensat pierderea celor 2000 Rui,
ce-i costa aceasta operatie.
De indata ce drumurile au fost practicabile si sezonul a permis trupelor sa se
zitul ce ea tinea de toate marfurile destinate

Levantului sau cu provenienta din aceasta
parte.
In pacea dela Kainargi la 1774 13raila a
fost redata Turcilor si din nou restaurata 9
in mod civilizat (spune Larousse).
pung in mar, Turcii au primit noi intariri,

ceea ce a facut pe marele vizir sa treaca DuIn anul 1780 numai castelul era in buna
nrea cu Uil corp de 20.000 oameni pentru a
ataca pe generalul Stoffel care ocupa Bucu- stare ; totul imprejur fusese pustiit.
La 1781 Braila era un ora cu un castel
retii i imprejurimele sale. A trebuit mai
fortificat,
cu 5 bastioane, pe farmul escarpat
multe zile pang ce acest corp sa ia contact cu
Ruii. Generalul Stoffel primi veti asupra al Dudrii.
Inaintea asediului, oraul era destul de
mersului sau si a avut timp sa se prepare
pentru primirea inamicului. El a facut ceva important, facea un comert considerabil i
mai mult ; preveni sosirea Turcilor aproape era intrepozitul tuturor marfurilor cari mer-
de Braila, aduna din cartiere 15.000 din geau i veneau dela Constantinopole pe
oamenii sai i czand in noaptea de 5-6 Mai
Marea Neagra.
asupra lagarului turc, Ii atac cu cea mai

mare vigoare, in momentul in care ei se
asteptau mai putin, le omori 3000 oameni,
le facu tot atatia prizonieri punand restul
pe fuga ; cea mai mare parte din artilerie
In anul 1781 Duntirea forma aci, ca i

acum, mai multe brate, din cari unul, cel
mai despre stanga, servea oraplui ca port
i bagaje a calzut in manile Rusilor 1).

La 26 Septemvrie, acelai an (1770), Ruii
au inceput impresurarea Brailei. Vizirul dela
Isaccea trimitea neincetat ajutoare i provizii. Asediu a tinut pana la 23 Octomvrie
in acea zi generalul Glebov ordona asaltul,
care n'a reusit 9. In timpul asediului re-
La 1.783 Iulie 10, arnbasadorul prusian

Gaffron raporta guvernului sau ea Austria
a facut, inteo conferinta, oarecari aluzii ca
stul caselor, gat ale orasului cat i a mar1) Essais de geographie, de politique et d'histoire.
Londres 1.785.
2) Comnen Ipsilante; Cara, ibid.
i era al:Carat de o reduta, stabilit, pe mal,

in josul castelului 4).
Imparatul (austriac) ar dori sa aib un

port, la vale de cataracte, in apropiere de
mare, pentru a putea transporta astfel marfurile austriace, sub pavilionul imperial, MA'
intrerupere, pe Marea Neagra, la Constanti1) Cara, pag. ibid.
Fllek, In operele citate.
4) C...(ara), op. cit.
314
www.digibuc.ro
nopole. Poarta i-a rspuns, continua ambasadorul, eh aceast cerere este imposibila,
afar. daca. Austria nu voiete s declare
razboi Turciei.
In Decemvrie acelai an se numesc consuli austriaci in Moldova i Muntenia ; se
permite supuilor austriaci sa. faca. comert
i sa navige pe Dunare, Marea Neagra i
Mediterana. Consulii Rui fusesera randuiti
cu catva timp Inainte.
La 1790
cea mai mare parte din fortaretele
turceti nu erau de comparat cu fortaretele
armatei inamice, ar fi marit groaza i descu-
rajarea Turcilor i i-ar fi decis poate chiar

s faca pace.
Dar proiectul era prea Indraznet i nu
ar fi putut fi executat contra unui alt inamic
deal Turcii. Ar fi fost cu totul imprudent
s. lase Intreaga Moldov la dispozitia garnizoanei din Braila, care putea fi In-With'
prin toate trupele pe cari Turcii le aveau pe
tarmul Dunarii i In Romania, devenite

inutile 1n aceasta parte dup asigurarile de
pace ce Poarta primise din partea ImparatuIui Germaniei. El a trecut Durarea i. a
lasat, pe malul Siretului, opt batalioane sub
de al 4-lea ordin din Europa. Erau unele

cari mai aveau turnuri i. turele din al
XIV-lea secol i. and rzboaiele sau ve- ordinul generalului brigadier Lezzano, pentru
chimea darama aceste turnuri, Turcii le reconstruiau exact cum fusesera.
Imprejurul unei forarete care era de

obicei un castel cu 4 flancuri, era o mahala
a observa garnizoana Brailei 1).

In Februarie 1.795 un ofiter turc a inspectat
toate cetatile dupa malul Dunarii i cu ele
Ibraila trimulunz, care constata starea mu-
inconjurata de un retranament ru, care nitiunilor de tot felul pentru a completa

cele de mai multe ori nu prezenta nicio di- pe cele cari lipseau.
de periculos de atacat lnapoia retrana-
La 1800 nazirul dela Braila a primit ordin

s mearga, peste Olt, cu 1.200 Turci i sa.
acopere Romania mic contra lui Passwan-
mentelor.
Oglu.
La 1.791 principele Repnin a voit s cuprinda. Brila. Pe o -tire falsa, aceea ca' lu-
Turcii naztrului Intalnind nite cazaci

(poate panduri) cari au btut i urmareau
erau pe
pe rebel'', au srit asupra lor, masacrar multi
ficultate la apropiere, putnd mai totdeauna

fi luata cu asalt, daca I urcii n'ar fi fost atat
crarile congresului dela
itov
din ei, lundu-le victoria sub pretext ca

religia nu le permitea s sufere ca necreIn Romania dupa plecarea Principelui de dincioii sal omoare In prezenta lor pe adeCoburg, --strangea trupele austriace, el a varatii credincioi. Mai tarziu nazirul i
trimis un curier la Viena spre a cunoate ceata lui au trecut In sarcina i numarul
armatei domnului, care se urca la 7-8000
intentiile lmparatului.
punctul de a se Intrerupe, neputand conveni
i. ca generalul Mitrowsky, ramas comandant
Acest curier s'a tutors prea curand i. fie &a'
raspunsul adus a fost declinatoriu, fie ca

Principele Repnin a voit sa rezerve Principelui
Potemkin gloria ocuprei Brailei, n'a executat nicio micare asupra acestui orai s'a ho-
oameni.
In Iulie 1806 un tang'. ofit,er Falcovsky a

fost Insarcinat sa viziteze cetatile dela nordul
Dunarii: Braila, Ismail si Chilia-Noua. Ajuns
tarn EA treaca Dunarea, sa atace noul corp
la gura Nistrului, trebuia sa-1 urce pana la

Hotin, pentru a studia astfel acest curs de
turc adunat la Macin i poate chiar A. fi mers
apa, ce se prezenta ca o prima linie de aparare
pang. la Harova, daca ar fi fost posibil s

fie sustinut de flotila i dac nu ar fi &it
prea mare rezistenta In defileuri ; el socotea,
cu drept, c o asemenea operatie, daca ar

fi reuit i daca ar fi distrus o mare parte a
contra Rusiei. Ajuns la Hotin avea facultatea sa descinda, a doua linie de aparare,
Prutul. Aceste recunoaqteri erau Mcute din
ordinul lui Napoleon cel Mare. Dupa. aceast
1) Memoriile generalului conte de Langeron.
315
www.digibuc.ro
misiune ofiterul s'a inapoiat in Franta spre

a raporta lui Talleyrand cele constatate.
Trupele ruse au intrat in Moldova la 11123
Noemvrie 1806 iar in Muntenia in primele

zile ale lunei Decemvrie. Benderul a fost
asediat dela 1.1/23-16/28 Noemvrie 1.806
i a czut din cauz6 c garnizoana era neindestultoare. Aceast din urm cetate ,era
atacat in plin6 pace pe cnd ambasadorul
rus era la Constantinopole, pe care 1-a par5sit abia la 29 Decemvrie 1).
La 14/26 Noemvrie 1.806 dup intrarea
Ruilor in Moldova, principele Moldovei Mo-
ruzi s'a deplasat la Rmnic unde s'a intlnit

cu nazirul BrAilei spre a-i comunica planurile Ruilor i, dndu-i 100 pungi cu bani
11 indemn s procure forfretei tot ceea ce
ar putea crede &A are necesitate 2).
Dup aceea Moruzi a plecat la Focani
de acolo la Rusciuk, unde reui s impace pe
ayan cu Passwan-Oglu i promitea lui Na-
poleon sa se puna i el in capul a 20.000

de oameni intretinuti cu cheltuiala sa 8).
In Februarie 1807 domnul de Rodofinikin
a plecat din Bucureti pentru Galati spre

a soma incdodat fortareata Brilei s se
predea.
La 1807 Ipsilante a c'grui pozitie devenea
din ce in ce mai grea, in Bucureti, unde

nu era domn cleat cu numele, s'a hotArit
sa treac in Rusia. Filipescu cunoscnd plecarea, anurrt nazirul de Brlla. Acesta decise s-1 prind i a ingrcinat cu aceasta pe
tnrul Ceapan-Oglu, care venise la Brgila
cu o cavalerie numeroas.
In 3 zile Ceapan travers cei 108 km, Oa.
la Bugu dar a ajuns cu o or in urma trecerei lui Ipsilante ; a prins cteva trsuri de
ale sale, sugrum mai multi locuitori i a ars
oraul Buzdu, care pe atunci era destul de
mare. Toate acestea s'au petrecut sub ochii
lui Kamensky i a lui Dolguroky. Ceapan
s'a reintors la BrAila, tot aa de repede cum
venise, trecnd printre corpurile celor 2 generali, cari s'au acuzat mutual. Kamensky
cu toate acestea 11 urm pn" la Briila,
In Decemvrie 1.806 Michelson som ce- unde la 5 i 6 Iunie a avut o actiune cu

tatea Brilei s se predea i sa-i lase libera cavaleria garnizoanei Brilei care a pierdut
300 oameni iar Ruii 150.
trecere spre Dalmatia.
In Iulie 1807 garnizoana Brilei era de
Akmet, nazir i comandant al cettei, om
de spirit, brav, atapt sultanului i trei sale, 1.5.000 oameni sub comanda lui Dgelal-Paa.
rspunse generalului rus: c5." era mirat de In fata lui era generalul Michelson cu 15.000
propunerile sale, c5." Poarta nefiind in rzboi oameni. Ca i Giurgiu i Ismail, aceast ce-
cu Rusia, el nu pricepe intrarea trupelor

ruse in Moldova ; Ca' dac voiesc s treac6
in Dalmatia, Beila nu este pe acest drum ;
dac Ruii an nevoie de provizii, el le va da
pe bani. El adaog6 c nu va ataca pe Rui,
tate era destul de bine armat.

La 1. Apriie 1.808 Brila avea o garnizoan
de 1200 oameni in care se cuprindea i locuitorii cari purtau armele ; Mustafa-Paa

pusese maina pe comanda cettei dar Su-
neavnd ordinul stpnului su, dar dac5. blima Poart dispuse s se dea comanda
Ruii 11 vor ataca, el se va ap6ra ; c6 el nu unei creatiuni a principelui Moruzi anume
era ca paii dela Hotin, Bender i Akerman Ibrail-Nazir.
c' el nu va preda cetatea niciodat, cel
Descrierea cettei in anul 1809. Spre Galati
putin la prima propunere.
cetatea Brilei avea o intrire, o citadel
foarte tare i imposibil s fie luat Mx% veste.
9 Doc. XXXI, p. 386. Scrisoarea lui Talleyrand
catre Napoleon la 18 Februarie 1807.
9 Doc. Acad. DXIV. Supl. I, Vol. II, pag. 372.
Scrisoarea generalului Androssy cittre Napoleon cel
Mare.
9 Ibid.
Ea avea 2 incinte: acea interioar consta

inteun zid de piatr, cu 4 bastioane, foarte
tare ; venea apoi a 2-a incint5. de Ornant cu
5 bastioane ? urma apoi un glacis i un al
treilea ant. Aceast citadeld era insd aa
316
www.digibuc.ro
de mica ca nn putea sustine mult timp un

asediu regulat ; obuzele ar fi nimicit imediat
buna cleat inteo manevr preparata. Ele

au obosit foarte mulf, trupele cu atat mai mult
pe aparatori ; ea nu putea servi cleat sa. oh au fost zile calduroase.

adaposteasca resturile garnizoanei, gata sa.
La 2/14 Aprilie s'au dat pontoanele pe
capituleze.
raul Buzau la Vadul Vizirului (numit din
Orasul se Intindea la stanga citadelei ; era
mare si cu mult mai bine zidit ca celelalte
orase turcesti. Se gasea format, intre altele,
din multe locuinte spatioase si agreabile
cauza c pe acolo scapase vizirul din lupta
vederei.
Aprilie pontoanele dela Viziru au fost co-
Un colosal retransament de pamnt, de

4 verste inconjur, incingea orasul si citadela.
Acest retransament nu era prea inalt, dar vantul sau era foarte adnc si cu taluzele aproape
dela Minnie In 1789 cu Suvarow). La 5

armata a trecut Buzaul. Turcii au venit in
recunoastere si sa o hartuiasca. La 7/19
borne la Serbesti, pe Siret, unde s'au instalat
si. armata investi Braila. Nazirul Achmet
a ars toate foburgurile cari erau inaintea

retransamentelor &Are dreapta Rusllor.
vrticale. Circa 209 gm-I de foc garniseau
Plenipotentiarii turd cari au venit sa negocieze au fost trimisi la Galati si s'a dat
turceasca si formnd bastioane, cari nu se ordin flotilei sa inainteze spre Braila.
flancau unele pe altele. Dou enorme curtine
In jurul Brailei, pna la Siret si Buzau,
separau citadela. Tunurile erau dispuse la este o cmpie aproape goal, pe care ar
Intamplare ; un tun de 24 alturi de unul putea manevra o armata de 100.000 oameni
de 6, unul de 8 alturi de un mortier, mai fara vreun obstacol oarecare. Se gasesc
toate acoperite, turceste, cu imense gabioane. cteva rape si aproape de Siret, In special
*anturile au fost garnisite cu traverse ; spre Galati, aceast campie este cu totul
aceste traverse erau de scnduri crenelate ; taiata 4 a pic ,), asa c se poate spune ca.
un loc era amenajat la mijloc pentru falconete. Braila este un imens platou.
Se descindea. la ele prin drumuri sapate in
Acest platou forma ceea ce se numea raza
retransamente, adevarate porti. Ele erau districtuala a Brailei, care apartinea Turramparturile, in baterii construite dupa moda
foarte folositoare.
Atacul cetii;ei in 1809. Inainte de a porni
asediul Brailei, Principele Prosorowsky, in-
cilor si forma bogatia comandamentului ce-
garda marelui corp sub comanda generalului
Armata rush' a fost impartita In trei
tatei. El era populat de cele mai frumoase

si bogate sate.
NazIrul orn uman si spiritual, nu tiraniza
cepu prin a confisca toate vasele cari se
gaseau la Galati si. acele cari intrau In Du- locuitorii si, in toate, acei cari apartineau
nare prin Sulina. A instalat In fata Harsovei, raialelor, oraselor turcesti, erau mai bine
Silistrei si Turtucaiei detasamente din corpul tratati si mai fericiti ca cei abandonati la
de rezerva. A trimis un batalion ca avant- prada si imoralitatea regimurilor fanariote.
major Paul Hovaitzky, care la 28 Aprilie grupari:

1. La stnga, lnga. Dunre, corpul locot.
incepu ostilitatile pr;ri atacul catorva sate
general
Essen III.
din judetul Braila. El a imprastiat un detasa2. La centru, cornandantul-sef, generalul
ment turc care era la NazIrul.
Marele corp al armatei rusesti se afla Kutuzoff si generalul Markow.
3. La dreapta, Pang Dunare, Sergie Kalanga Focsani sub comanda lui Kutuzoff
de unde Prosorowsky, pun'andu-se In capul
sat", porni catre Braila. Marsurile s'au exe-
cutat cu cea mai mare ordine, ba chiar cu

o minutioasa pedanterie, care n'ar fi fost
rnensky.
Peste tot 38 batalioane si 20 escadroane ;

in total, cu artilerie pioneri si cazaci 22.000
24.000 oameni.
317
www.digibuc.ro
In cetate, socotind i locuitorii, erau

15.000.. In acest numar erau cativa eniceri,
unui retranpment de pamant sau contra
multi locuitori dela Hotin, Bender, Chilia

(din acei trimii inapoi de rui atat de
un adevarat bastion.
nepotrivit cu imprejurarile), Zaporojeni, Ne-
unor enorme gabioane din cari fiecare forma
S'a tras multe focuri de artilerie si s'a

patruns casele din ora; cu toate acestea
krassonisttzis 0 500 locuitori, farani, denu s'a sfaramat nicio bucata din retranazertori, rui i poloni. Toti, pana chiar
ment 0 nu s'a omorlt niciun om din toata
copiii erau armati.
garnizoana. Ea era adapostita in gauri saAchmet Effendi, nazir si comandant real pate in interiorul retranamentelor unde
al Brailei in urrna mare vizir singur el bombele i ghiulelele nu puteau ptrunde.
prelaria cat garnizoana Brailei. Era un orn Bombele au incendiat cateva case ; noaptea
bray pana la indrazneala, de o imaginatie se auzea de afara ripete de copii sau femei
bogata in resurse i iretlicuri, bun tactician strivite ori arse.
tiind !fa inspire trupelor sale indrazneala,
de care el singur era animat.

La inceput lagarul rusesc fiind instalat
prea aproape, a fost mutat mai departe,
caci bataia cea mai mare a tunurilor cetatii
Il ajungea deja la o mare departare, fie din
cauza pulberei bune, fie datorita pieselor
In mai multe rnduri femeile s'au aruncat

la picioarele vizirului rugndu-1 sa predea
cetatea i sa le economiseasc atatea pericole ; nazirul n'a voit sa cedeze.
El facea hartueli cu cazacii dar n'a executat nicio ieire generala.
El &Arita sa intoarca flancul drept al Ru-
lungi.
ilor, facnd sa urce Durarea mai multe
Pentru a lega cele trei lagare intre ele,

s'au construit redute, redane, chiar pentru
posturile cazacilor i bateriilor pe Durare.
Cetatea era dominata dar nazirul nu voia
s auda nici de parlamentari i nici de orice
alta propunere.
La 11/20 Aprilie flotila rusa a sosit la

Galati i s'a apropiat de Braila la btaia
tunului iar artileria de asediu a sosit dela
Barlad.
La 12/24 Aprilie s'a deschis traneia.
Generalul Harting a fost insarcinat cu

directia asediului. Era un orn incapabil.
Dela 12-24 .Aprilie s'au construit: paralele,
linii de comunicatii, transee, redute, baterii, etc.

Au fost trei atacuri, unul inaintea fiecarui
detaament ; cel din centru a fost cel real. El
a fost att de rail dirijat ca linia de comunicatie era cu totul luata in anfilada. Turcii
au turburat continu lucrarile 0 au tras
vase incarcate cu trupe dar le-a oprit focul
bateriilor ruse aezate pe trm. Aceasta

parte a cmpului de bataie era supravegheata
de Hovaitzky cu cazacii sai.

La 18/30 Aprilie nazirul ataca destul de
serios vnatorii Regimentului 29 in gradinele situate inaintea detaamentului din
dreapta, dar acest atac a fost respins cu

mari pierderi.
Flotila rug comandata de Yakinow, for-
mata din 22 vase s'a aezat lnga Braila

pe care a bombardat-o continu. Ea detaase
5 vase mici cari s'au scufundat

Mcinului cercnd sa patrund cu Zass In
Macinl
Asaltul Brilei. Harting, general de geniu

rus, infiltr in capul comandantuluilef ideea
de a lua Braila cu asalt. Toata lumea era

de parere contrara, dar eful comandnd,
ceilalti au trebuit sa se supuna.
Asaltul fiind cunoscut In lagar a fost tiut
neincetat. Ei n'au putut impiedica lucrul, 0 de Turci. Cu ajutorul unor Greci, nazirul
dar au omorit sau ranit destuld lume ; toate tia tot ce se petrece In lagrul rusesc.
uvrajele ruseti fiind prea departate, focul
Atacul a fost dirijat pe dreapta unde
bateriilor lor nu putea face nimic contra retranamentul oraplui era cel mai garnisit
318
www.digibuc.ro
de bastioane, cari se flancau destul de bine

in loc de a fi spre centru unde doua enorme
curtine ofereau mai putin pericol.
La 20/2 Aprilie, pe o noapte foarte tutunecoasA, trupele s'au pus in miscare si au
ajuns inainte de ziu la santul cetAei. Coloana principelui Viazemoty, ru condusa
pentru Mama unei cetAti care n'ar fi costat

nimic, dac i s'ar fi tAiat orice comunicatie
cu 1145.cinul, care le era indispensabil i o
de baronul Ixkll, ofiter de stat major, a
departe momentul de a intra in cetate

c atacul nu reusise.
cAzut In gAurile pivnitelor caselor arse, pe

cari le luase drept santurile fortaretei.
Ea s'a dezordonat ; a inceput s" trag5."
cAnd nici nu ajunse la sant. Aceast coloan5.
era precedat5. de 100 voluntari sub comanda
contelui Samoilow. Ei au ajuns la sant ; au
pus chiar scArile, dar Samoilow (un tAnAr
operatie usoar. Acest asalt nereusit s'a

terminat la ora 11 dimineata i a tinut
6 ore. Kutuzoff a fost singurul care a avut
curaj s spunA lui Prosorowsky, care astepta
In fine Prosorowsky a ordonat retragerea ;
soldatii cari nu erau rniti s'au urcat cum
au putut pe contra escarp si au retras
cativa rAniti ; cel mai mare numAr ins6 a

r6mas In anturi i toti cari au cAzut in
mAinele Turcilor au fost omoriti. Cei cari
de 17 ani) fiind rnit, actiunea a esuat.
au fugit au fost urmariti cu focuri de puscd
mitralii. Nazirul a trimes la ConstanCelelalte coloane au intrat in sant si au
rmas acolo. Au cAutat s pun scArile dar tinopole, in saci, 8000 urechi.
Turcii au pierdut circa 100 oameni ; ei
erau prea scurte, plus eh' nu se mai gAseau
decAt un sfert din cele ce s'au luat din n'au executat o iesire general i s'au mullagAr. Cauza era c5. ele erau purtate de tumit sA trimitA ctiva tiraliori pentru a
oameni luati de budAvoie din alte regimente, omori pe rgnitii ce se indreptau spre lagr ;
numai in acest scop, in loc s fie duse de cazacii insA i-a gonit.
In timpul nopt ei, Rusii au tras 1500 ghiulele
cei mai buni oameni ai trupei ce mergea
la asalt.
si bombe asupra orasului, cari n'au produs
Batalioanele de atac ale celor 2 coloane, niciun rAu garnizoanei ; din contra, Turcii
Repninsky i Khitrov si ulterior batalioanele au ripostat cu 2000 focuri si se crede c4
de rezerva s'au amestecat in santuri si au si in aceast lupt5. de artilerie au avut
tras toate cartusele, fie in aer, fie unii contra avantaje.
altora.
Principele primind intAriri, cam egale cu
Intarirea n'a putut fi escaldatA ; putini pierderile, avea aerul sA continue asediul
soldati au urcat-o ; 30 oameni din coloana focul a fost cAteva zile destul de viu, ca
Repninsky cari au intrat intr'un bastion inaintea asaltului, dar, in fine, la 6/18 Mai
au fost mcelriti.
s'a retras in ordine, noaptea, inapoia SiToat." garnizoana vAzAnd c nu mai are retului.
nimic de fAcut in alt parte s'a concentrat
Turcii au comis gresala de a se lua dup
cAtre partea atacatA ; focul era teribil ; nicio
lovitura nu dAdea gres. Generalul Essen III
care avea ordin sA simuleze un atac la stAnga,
Rusi cu 1000 oameni ; acestia, cari ambuscasera dou regimente de cazaci, cam la 7 km
de cetate, i-a inconjurat i omorAt jumtate
l'ar fi putut transforma inteun atac serios

ar fi putut pAtrunde In cetate,
lipseau scArile. Dar chiar de ar fi intrat in
oras, totusi din case, adevArate mici fortArete, inconjurate de santuri, ziduri, grdini, etc. s'ar fi desfAsurat un nou carnaj
cel putin 8000 oameni s'ar fi pierdut
din ei ; nazirul abia scAp ca prin minune.

Nepotul sgu, Mehmet Aga a fost rnit
prins ImpreunA cu 5 ofiteri i vreo 50 oameni.
La 7/19 Mai armata rush' a trecut Siretul
pe un pod, la Serbesti i a luat cantonamentele, pe 2 linii, pe dealurile ce domina

acest sat iar stat-majorul s'a dus la Galati.
319
www.digibuc.ro
Retrgndu-se, ruii au pustiit cu totul
El avea 3 coloane, cari formaser 3 lagre
rayaua Bai lei 1).

Cucerirea Brilei in toamna anului .1809.
La inceputul lui August 1.809 Principe le
Viazemsky a respins furagerii turci. La 24/5
August ei au fost din nou gonit de generalul
separate, cam in pozitiile in cari fuseser

cele 3 lagre ale lui Prosorowsky in luna
Aprilie, dar ceva mai departe de ora.
Essen nu avea 6000 oameni in realitate
Olssufiew.
0. bloca 12.000. Pozitia era intrit 0. trebuia

mult5. intelepciune pentru a termina fericit.
La 7/19 Sepiemvrie a fost o actiune mai
El a pus s se construiasa redute 0
mare ; s'au luptat timp de 7 ore ; ruii au
redane intre detaamente.

Aceste uvraje au fost dirijate de Maiorul
Michan numit 0 mare cuceritor de orae.
Acesta era un excelent ajutor pe care comandantullef il trimisese lui Essen.
pierdut 50 oameni. Turcii au lsat 200

oameni pe cmpul de lupa.
La 12/24 Septemvrie Turcii ieind din
cetate aveau aerul s inainteze hi 3 coloane
spre Focani 0. Buau.

Ruii au luat dispozitiuni pentru a opri
aceast micare 0 in ace1a0 timp de a-i
tia de cetate, dar ei s'au retras.
Olssufiew, care comanda atacul la Baila,
avea ca interpret un btan polonez numit
Pikelstein, care cunotea foarte bine limba
tura, dar foarte au pe acea rus5. 0 francez.
Olssufiew cunotea franceza mai au ca
Pikelstein. Acesta scrise nazirului de Baila
scrisoarea cea mai ridicul 0 cea mai deplasat. Ii adresa amenintri obraznice cari
deveneau ridicule dup tristul rezultat al
asaltului 0 ridicarea asediului. Nazirul aspunse prea ironic, tare 0 dibaciu. Aceast
corespondent nu plcu lui Bagration, care
trimise pe Essen s comande in fata Ballei,
in locul lui Olssufiew, care nevoind s serveasa sub Essen, a plecat la Iai.
Essen strnse in luna Octornvrie trupele
din lagrele dela Galati, Buau 0 Vadul

Vizirului, restabili podul dela erbeti, a tri-
mis la Mcin, care devenea un punct prea

interesant, pe generalul tefanov cu 4 batalioane, a lsat un batalion la Focani, unul
la Buzu, unul la Galati 0. la 2/14 Noemvrie
primind inariri dela marea armat, a ina-
Flotila s'a apropiat de fortreat. 0 a

bombardat-o.
La 16/28 Michan a construit o baterie iar
la 1.9/31 alta. Ele erau legate prin tramee

dirijate cu aceeai indaznear i. fericire,
precum vom vedea, ca la Ismail.
Ina dela 13/25 nazirul oferise a se

predea, dar in astfel de conditiuni a. Essen
nu le-a acceptat.
La 15/27 Essen 1-a somat i a cerut un
aspuns definitiv. La 16/28 a reinceput s
parlamenteze. Essen numi peritru a trata pe
fratele su 0 locot. Iskul ; ei erau germani.
Niciodat generalii germani n'au intrebuintat
deat pe compatriotli lor.

La 21 Octomvrie cetatea s'a predat. Nazirul
vzu bine a nu mai era posibil s se apere
0 a daa ar fi fcut pe Rui s-qi piard

rabdarea, el nu va obtine conditiuni bune.
Nu mai avea dect pe 15 zile mncare. El
a cerut 0 a obtinut plecarea din cetate

cu arme 0 bagaje lsnd Ruilor : drapelele,
tunurile 0 munitiile.
Paa. Abdul-Rakman, in calitate de comandant al trupelor, a subscris capitularea.
N'a fost vorba niciodaa de acest personaj
aci el fcea ceea ce ii dicta nazirul, care
intat atre Baila cu 22 batalioane, 13 era adevratul ef al cettei.

escadroane, 4 tunuri alrete 0 18 de 1.2
unti.
S'a cerut a se predea Ruilor : fugarii 0

dezertorii ru0. S'au gsit 200, dar multi s-au
ascuns printre turci. S'a luat 96 drapele,

1) Pag. 164-171, Jurnalul generalului rus conte
de Langeron.
2 cozi (tuiuri) -tie pai, 205 guri de foc din

cari 14 mortiere 0 191 tunuri, o mare can-
320
www.digibuc.ro
titate de munitii i pulbere, de care Turcii

au avut totdeauna o imens provizie.
2000 locuitori au ramas in ora i acetia
numai cretini. A eit din cetate 1.1.00 cavaleri, 4100 pedetri i 13.300 locuitori.
Capitularea n-a convenit Curtei, dar Essen
lucrase dupa ordinele lui Bagration.
bgare de seam i s se pzeasca cu mai

mult strnicie. Neizbutind planul, Sotir,
Nazirul Brilei a. ajuns in Mai 1811. mare

vizir.
mai ingrozitoare excese. Arnbasadorul englez, protestnd in numele puterior duropane, a provocat Poarta a-0 retrag trupele
BrAila a fost in toate timpurile, mai cu
abia a reuit fa piece din cetate i s-i scape

viata intorcndu-se la Bucureti I).
Enicerii, care nirniciser eteria greceasc,
tineau inc6 ocupate aceste tri, contra promisiunilor ce Poarta fcuse i comiteau cele
seam la 1811, intrepozitul general de subsistente pe care Constantinopolul le scotea

din Principatele romne de la Dunre. Nazirul era insArcinat cu aducerea la Constan-
din Principate. Sultanul a dat ordin de
tinopol. Dac4 convoiurile erau capturate,

insuficiente sau thrzii, el era cel acuzat.
Aceast functie cerea mult prevedere i
activitate. Achmet o pstrase 1.2 ani, incoronnduli administratia prin frumoasa aprare a Brilei din 1810, unde cum am vaut,
a obtinut o capitulare onorabil.
Nicolae I, care urmase fratelui su Ale-
In iarna anului 1.811 atre 1812 Divizia X

rus sub comanda generalului conte Levetz
trebuia sd ierneze in districtele Brila, Galati, Ismail i Chilia.
Nu mult inaintea izbucnirei revolutiei din
1.821 cminarul Sava concepu o stratagem
foarte cuteztoare pentru ocuparea de &Are
eteriti, a cettei Brdilei, unde era concentrat cea mai mult armat i care era cheia
celorlalte cetti dela marginea Dunrii. De
aceea i trimise mai intal pe un polcovnic
Sotir Papadopulo, grec din Pelopones, sub
form de neguttor, fgduindu-i c6-i va

trimite qi alti 500 ostai, mai in urm tot
sub aceeai categorie i cu instructii c
dup ce se va uni cu partea de cetteni, cari
evacuare ins5. 1 urcii n'au ieit dect dup

ce au prefcut multe locuri in pustiuri, prin
mcelurile i fuga locuitorilor. Impratul
xandru, se emotion de aceast stare. El

a trimis la Constantinopole pe Mintziaki
pentru aplanarea tuturor chestiunilor pendinte. Poarta la inceput a refuzat ; in urm
ins s'a Incheiat Conventia dela Cetatea-Albd, a
crei neexecutare a adus rzboiul din 1828 2).
In acest an, Braila avea aproaPe 40.000

locuitori ; cptuala zidurilor acestei cettd,
cea mai tare din toate acele ale Turcilor de
pe Dunrea de Jos, fr a excepta chiar Vidinul, a fost ridicat la 1821. Ii lipsea uvraje
exterioare. Avea insd o citadel puternick

inconjurat de 7 turnuri 3) ; armament 278
tunuri i mortiere. Aprovizionarea abundent
i lesne de innoit prin Mcin, att timp at

flotila turc6 ar fi rmas stpn pe Dundre.
La 26 Aprilie 1.828 armata rued de opera-
tiuni contra Turcilor, a trecut in Moldova

prin 3 puncte: Sculeni, Flciu i Vadul lui
Isak. Ea era compusd din 3 corpuri:
a) I (al III-lea in organizarea de atunci a
armatei) sub comanda generalului Rugevici ;
pe nesimtite, s intoarc5 tunurile asupra
b) II-lea (VI-lea) sub comanda generalului Roth i

c) III-lea (VIII) sub comanda generalului
cettii i BA extermine pe toti Turcii ce se
Voinow.
erau initiati mai dinainte, s ocupe inteo

zi hotrit (25 Martie) zidurile acestei cetti
Aceast armat se urca la 106.000 oameni,

aflau acolo. Ins pe cnd numitul Sotir
420
tunuri de camp, 48 tunuri de asediu,
atepta, plin de ardoare i de nerbdare,
sosirea confratilor fgduiti, deodat izbucni

revolutia la Galati. Atunci Turcii din cauza
1) Cronica lui Ilie Photino, pag. 52, note.
apropierei zisului ora au inceput s fie cu
s) Gabryel, Danube, Nil, et Jourdain.
2) M6rescu, Istoria Romdnilor.
21
321
www.digibuc.ro
osebit 40.000 special pentru ocuparea principatelor, cari dupa planul lui Kisseleff, urma
sa stea permanent in Muntenia i Valachia.

Generalul Diebici sosi in fata Brailei. La
5 Mai a venit Marele Duce Mihail Pavlovici
teritoriul sau incorporat. principatului Romniei, Turcii nemai putnd-o niciodat

ridica din nou, nici sa tina garnizoana in
ora. Turcii au posedat-o prin intervale dela
1.544 pana in Iunie 1.828.
Kisseleff a citit Imparatului raportul generalului Ruge din Clarasi ; In urnia i s'a
La 1.830 l3raila avea 800 suflete ; la 1835

circa 6000. Piata Sf. Arhanghel s'a Mcut in
primavara anului 1836. Portul era adnc dela
10-12 picioare ; la mijloc avea 1.5 picioarel).
La 1852 au intrat in port 1563 bastimente
dat adresa boierilor munteni, cu fraza:
cu 260.621 tone i au ieit 1188 vase cu
ternelle fidlit iar imparatul a spus:

(' eu nu am nevoie de ea i le voi rspunde
164.901 tone.
ea nici prin cap sa nu le treaca unirea cu

Rusia (proba Basarabia in 1.878).
pierderilor ruse.
Renaterea adevarata i desvoltarea ma-
Al VIII-lea corp sub ordinele generalului

Voinow, a inceput asediul acestei cetati sub
directia superioara a Marelui Duce Mihail.
terial-a a acestui ora, a inceput dupa razboiul din 1.829, cu care ocazie vechile rmite barbare tergandu-se, pe dnsele s'a
inaltat un nou i frumos port comercial. Un
iar la 7 Mai Imparatul Nicolae.

La 10 Mai imparatul a inspectat tabara
i a ramas multumit. Dupa amiaza generalul
La 1853 aceste date an sczut din cauza
La 11 Mai 1.828 primele trupe au ajuns

in fata cetatii. La 21, a ajuns grosul ar- monument ridicat de Marele Duce Mihail, in
matei. Lucrarile au inceput in noaptea de fata oraplui, a fost singura ramaita a tutu19 Mai, prin constructia unei redute i a ror luptelor ce au avut kc aci in vechime.
unei baterii. Dupa un asediu acompaniat
In anii 1.840 i 1841, eteriile greco-bulgare
de lupte, asalturi infructuoase din cele mai au incercat in Braila de doua ori sa faca o
renumite i In cari asediati i asediatori au
probat cea mai mare bravura, Suleiman-Paa,
comandantul cetatii, deschise portile, cu
conditia ca garnizoana sa se retraga cu toate
noua Zaverd (vorba slava, pentra lege, revolutie) contra Portii ; in amndoua rndurile
ele au fost potolite, din ordinul principelui
navi 0. rniti: 4 generali, 1.8 ofiteri superiori,
Ghica, domnul Munteniei, de garnizoana

militara ce se afla In acest oraq, regimentul
al 2-lea de linie, sub comanda colonelului
Enghel. Regimentul a avut un ofiter mort
unul ranit. Dati pe fata adevaratii urzitori
ai acestor revolutii, in cari elementul slay
predomina, ei au grabit caclerea domnului.
Ocupat de Rui, la inceputul rzboiului,
mai mult de 1.00 ofiteri i 2251 soldati 1).
in Iulie 1853, oraul a fost parasit mai tarziu
De atunc; cetatea nu s'a mai ridicat i

ruinele sale au dat materiale pentru era-
(in
dirile oraplui 2).
sub pretextul aparitiei flotelor aliate
onorurile razboiului, s se indrepte spre Silistra i sa pastreze dreptul de a lupta contra
Rusiei, chiar in acel rzlioi. Cetatea s'a

predat la 1.7 Junk, 29 zile dupa Incaperea asediului,
27 dup. deschiderea tran-
eei. Ruii au pierdut, fara a socoti pe bol-
Pe locul marei geamii, Marele Duce Mihail
Pavlovici puse s. se zideasca o catedralk
Septemvrie in urma infrangerilor ce
armata imperiala a suferit dealungul Dunarii)

In
Crimeea, in Iunie 1.854, dupa ce au jefuit

oraul MT% milk'.
Conform tratatului dela Adrianopole, (art.
In timpul razboiului din 1.877 a fost aseII) aceasta cetate darmata In timpul lup- menea la inceput ocupat de Rui i marginea
telor, a fost evacuata zidurile sale rase i
Vezi descrierea consului francez Cochelet, In
1) Colonel Baron de Moltke, op. cit.
Fiillek, op. cit.
Buletinul social:4H de geografie 1887, August sau

Septemvrie.
-322
www.digibuc.ro
sa despre Dui-1'4re garnisit cu baterii. Aceasta
a provocat bombardarea oraplui de un cuirasat turc, a crui explozie, din fericire la timp,
Timp de un secol i jumAtate, dela Meeputul luptelor Intre Rusia i Turcia, 9 mari
Dobrogea i a ocupat Mcinul, abandonat de
rhboaie 0 23 de invazii armate: turceqti,

ruse0i i austriace au sngerat i pustiit
aceast Incercat tar. (Luptele Romnilor
In rzboiul 1877/78 de T. C. Vdirescu,
vol. I, pag. 19 0 20 ; note) dup cum ur -
Turci precum vom vedea.
meaz6 :
a scgpat orapil de o distrugere complect.
Puin In urm6 corpul lui Zimmerman

a executat In faIa acestui oraq o trecere In
Rdzboaie nitre
4-.
Suverani
Nationa litati
Durata
Bata lit
importante
General'
V.
zv
Invaziuni
s-:
Tratatul
Locul, data si
efectele lor.
Capitularea de
1
_
4
Rusl
cu
Turci
Petru cel Mare

8i
Austriaci
(Imperiali)
Turci
Rug
Austriaci
g Turcl
Ana Ivanovna
Carol VI
Mahmut I
1736-1739
5
6
7
Rusii sub Mnich

Imperialii sub Wallis
Invaziune turceasca
5/17 Oct. 1739

la Belgrad
1768-1774
Rusii sub Romantzoff
Cuciuk-Itainargi
21 Iu lie 1773
10
11
Rugi sub Suvarov

Imperialli sub Coburg
Iasi
Ianuarle 1792
12
Invaziune turceasca.
13
Rusii sub Michelson
15
Eteria greaca sub Ipsi-
16
17
Rugi sub Watgenstein

Turcll la Braila, Giurgiu
18
19
Turd! sub Omer Pasa
Abdul Hamid I
Caterina II
Iosif II
1786-1792
Abdul Harnid I
Se lim III
Rug
Alexandru I
1805-1812
SI
Turci
Mustafa IV
Mahmut II
Rug
Turci
.
8
Rusi
Turci
Rug
Turci
Passarovits In
Imperiall1 sub Stainville 1718
da. Austriel
Turceasca g Tatareasca.
Banatul
Caterina II
Rug
Turci 1
Ahmet III
Austrlaci
8!
1716-1718
8l
Carol VI
Rug
Turd
1711
Ahmet III
langa Hug 9 Iu lie

Rusii sub Petru cel Mare 1711 ; Rusii abanTurd( sub vizirul Baltagi doneaza. Azov ; se
obliga a distruge
cateva fortur1
Nicolae I
Mahmut II
N1colae I
Abdul-Medgid
1809-1812
BIM% de
a Culevcea
1828-1830 Asediul
Brand ,
Silistrel,
Varnei
1853-1856
Alexandru II 1877-1878
Abdul-Cherim II
Asediul
Plevnei
lante
Adrianopol
S i Oltenia
Septemvrie 1829
Rusii la 1848 sub Lnders
21
Rusii sub Gorceakoff

Austriacil sub CarontnI
22
Turd! sub Orner Pala
Princ1- 23
pele Carol al Ro-
Invaziune ruseasca sub

Nicolae Nicolaevici
Asedlul
Sevastopolului
20
Bucuresti
14 Mai 1812
manilor
21.
Apr llie 1877Sept.
Paris
18/30 Mai 1856
San Stefano 1878

Berlin 1 Dine 1878
1879
323-
www.digibuc.ro
14.
PRI1VCIPALELE PUNCTE ISTORICE
IMPREJURUL BRAILEI.
Fara. a vorbi de biserica catedrala zidita,
cum vzuram, pe ruinele unei geamii de

marele duce Mihail Pavlovici, Imprejurimile
Brailei prezinta. urmatoarele trei puncte
istorice.
de sus a portului, se vede In Dunare, mai

cu searna In timpul trecerei vaselor cu vapori,
agitatia extraordinara a suprafetei apelor.

Locuitorii din vecinatate, pretind din
mofi-streimofi, ca In acest loc, In curmezipl
fluviului, pe fund, se Oa ruinele pilastrilor
Cel dinti, era un monument, situat, In
unui vechiu pod de piatra. Ei mai pretind,

ca, pe timpul apelor prea mici, extremitatile
superioare ale acestor urme de pilastri aunt
cu totul vizibile.
mijlocul unui platou imens, la sudul oraplui,
Aparentele suprafetei apelor,pe orice timp,
monument ce aducea aminte posteritatei

unul din cele mai sngeroase etape ale In-
fac neindoioasa existenta in patul fluviului
cercarilor de cucerire ce armata rusa a facut,
vulturi de bronz, cu aripile intinse i sustinuti de piese mari de artilerie, luate Turcilor
siunile bratului, dacd ar fi urme de pilastri,

ei trebuie sa fi apartinut unui colosal pod.
Din nenorocire Ina, afara de un vad pe
malul stng, trmurile nu prezint nicio
urna, de orice natura, prin care sa se ghiceasca locul ce ar fi ocupat fundamentele
constructiilor ce intareau podul la extremi-
la asediul Brilei dela 1828. Acest monument
tali, lucrare ce se vede, att de bine, la
a) Monumentul1).
in diferite timpuri, In sud-estul Europei.

El era format dintr'o coloan a. masiva,
avand deasupra o mare cruce ruseasca. In
cele 4 colturi ale sale, erau fixati patru
a oarecari obstacole cari, considernd dimen-
funebru a fost ridicat pe mormntul solda- urmele podului lui Traian.

tilor rui cazuti cu aceasta ocazie.
Admitnd, momentan, ca acestea ar fi
Printre inscriptiile In limba rug, de pe urmele picioarelor unui pod, traditia, preacest monument, se citea:
zentata de Frunzescu, devi cu destul foc
Armata rusei, 6 Iunie 1828. Tratatul dela combatuta de Hasdeu spune c podul ce a
Adrianopoli, 2 Septemvrie 1829.
existat aci, a fost acel a lui Dariu, regele
Acest monument, aezat pe un piedestal Per0.1or, ce acesta ar fi construit, peste Dude granit se afla In mijlocul unei gradini, nare, In anul 51.3 a. Chr., cu ocazia expeditiei
intretinuta cu pietate i. plantat dupa ri- sale contra Scitilor 1).
dicarea monumentului.
Alegerea aezarei acestui monument n'a
1) Din studiul topografiei locului reese:
De vreme ce prmul stng prezint (este adefost lntmplatoare: Pe cnd marele duce
Mihail Pavlovici observa asaltul cetatei, o vrat) un teren sntos, un mal Irian si un vad
sau natural (dificil de determinat care din
bomba, aruncat din cetate a cazut la pi- artificial
dou4); de vreme ce, ttirmul drept prezint un loc
cioarele sale. Ea a fost ridicata i trimisa, c4
amintire, in Rusia. In acest loc, att de

departe de cetate, caderea acestei ghiulele,
relativ la starea artileriei din acea epoch',
ar fi surprins caltorul care, de curio zitate,
ar fi vizitat acest monument.
b) Podul denumit al lui &ale.

In dreptul vechiului sat larba dulce, la
extremitatea de sud a oraplui i catre partea
1) Astzi nu mai exista acest monument.
}Altos, ridicat de putin tirnp de depunerile produselor nisipoase ale inundatiilor; de vreme ce, malul
cel drept se OA la o prea mare distant de bratul
stng al fluviului; de vreme, ce pe toat distanta
dela fluviu la malul drept este un teren baltos, o
adevIrat mlastin impracticabil; de vreme ce,
pentru a reveni de pe malul drept la trmul bratului (stng) fluviului din fata Brilei, trebuie --s
se mai treaca fnc 5. un al doilea brat aproape tot
asa de important ca si acel din dreptul Brilei,

de vreme ce, pe acest al doilea brat, In dreptul
BrAilei, sau In apropiere nu se vede s6 fi existat
un alt pod; toate acestea, fac sa se primeasca cu
324
www.digibuc.ro
Ghecetul sau cum 11 numea Romnii Tre-
teazrt de atunci de cnd i-a dat-o dispozitia

bratelor fluviului.
La 1791. relntorcndu-se dela 1\15.cin la
atoarea Turcului este un punct important,

relativ, de putin timp ; importanta sa da-
Galati pe cmpia Cotofana (balta dintre

maluri), generalul Ribas, supgrat a a fost,
rezerve ideea existentei unui pod In aceastA regiune

a fluviului.
lai Traian, pe care Constantin II numia *) Herbam

Parietarum, Parietara (iarba de pArete), din cauza
multor inscriptii Mute pe mai multe case sau stabilimente mari romane **).
c) Ghecetul.
Care ar fi dar natura obstacolelor, dupa fundul

fluviului, din acest loc?
nil a putea rAspunde precis, se poate admite
Se vede c5. acest Constantin, chiar sfnt, tot
cl aceste obstacole, a cAror existent nu mai e pusA

la IndoialA, sd fie urmele cAtorva stnci, datorite
grec a rAmasl caci Eutropiu nu esit sA-1 numeascA,
unei eruptii plutonice, i, din intAmplare, distribuite pe fund la intervale aproape egale, la o inltime destul de nelnsemnatd i dirijate In sensul
curmezisului fluviului.
Ar fi afar de orice discutie pozitivitatea acestei

idei, dacA o bucatA de piatrd ruptd de pe fund ar
avea aceeasi natura cu acea a stncei, descoperite,
ce se ridici n trmul fluviului, In susul portului
Mein.
In acest caz, obstacolele de pe fundul fluviului
dela Brila, ar fi prelungirea, pe sub pAmnt, a
lantului de stand dela Mdcin sau Ig1ia. Ostrowl
Turcoaia, stancA de piatrA, In mijlocul unei bAlti
de mai multi kilometri imprejur, ne intAreste ideea.
ne Inchipuim mug c aceste obstacole ar fi
in adevAr urmele pilastrilor unui colosal pod.
SA cAutdm, In acest caz, care ar fi podul ale cgrui
urme s'ar putea Inca vedea?

Recapitulnd, In memorie, istoria, poduri fixe
de mare important au fost doua: unul a lui Traian,
a cAnii pozitie este destul de bine stabiIit i un
al doilea, acel a lui Constantin.

Ar fi dar posibil ca podul dela BrAila, dadi in
adevar a existat, sA fi fost acela al lui Constantin.
pe Traian, arhitectul universului.

In fine, el a trecut DunArea si a bAtut pe Goti
Sarmati, la 12 calende ale lui Mai, anul 332, fiind
consuli Pacatian i Ilarion ***).
Care s fie cauza pentru care niciun vestigiu pe

tAirmurile fluviului nu arat urme ale unui pod de
piatrA In aceastA localitate ? Fr IndoialA c, In
drumul invaziilor barbare, aceste vestigiuri trebuia
s disparA.
In timpurile din urmA (pentru a nu cita decat

aceste), nenumAratele zidiri ale peretilor cetii
Brdilei, ale caselor, constructia pavagelor orasului,
a diferitelor vonumente, etc., au avut nevoie de

marl cantitAti de piatrA spre a mai putea rmne
vreo urmA.
Existen(a acestui pod, lasA sA se inteleag cg.

importante schimbAri au avut loc In constituirea
bratelor DunArii, dela acea epoc5. pra astAzi.
FAr tndoial c unirea ce are loc azi la Ghecet,
Intre bratul Dunarii vechi i acel al bratului stng,
format din unirea canalelor apusene ale fluviului,
la cAtiva kilometri la vale de pod, n'a putut sa

existe in acea vreme. Duntirea veche ce astzi incepe
la HArsova, era prelungirea DunArii propriu zise,
dela Silistra la vale si continua pe sub dealurile
SA cercetlim istoria si s vedem ceea ce am putea
Bugeacului (prob lacul Garvan si rigolele de sub
gsi, care s ne vie In ajutorul supozitiei noastre.

In anul 327 d. Chr., marele Constantin, a inceput
sa zideascA podul de piatra de peste DunAre *) ;
constructia sa a durat trei ani ; a fost terminat in
anul 330. Scopul facerei acestui pod, era s. inksneascA trecerile dese ale armatei romane contra
VdcAreni), panA aproape de Isaccea; bratul stng

dela gura lalomitei, unde se gAsea, era continuarea
colosalului brat al Borcei si se prelungea In dreptul
barbarilor; mai cu seamd contra Gotilor (cari locuiau

partea rAsAriteanA a Munteniei) cari au Impiedicat
mutt facerea podului i pe care Constantin, neapArat
a fost silit s5.-I apere **) i pentru care a petrecut
Intregul an 329 pe tdrmul Dundrii.
Podul acesta a fost construit la vale de acel a

lui Traian si se pretinde chiar c ar fi fost construit
mai mult in scopul de a face o opera mai mare ca a
*) Sr. Teophan.
**) $mcai. Cronica-Rornnllor V. I-lu, pag. 44.
si la vale de Braila, pe la Galai, Reni si Carta!

si se unea, mai mult ca sigur, din cauza dispozitiei
cu celAlalt la Isaccea.
Ambele aceste brate lsau intre ele, in form atiune
o imensA insulA, mlstinoasA, presAratA de balti
lacuri, In toate prtile, cutreeratA de rigole
canale, astfel cum se vede desenat pe o hart&

venetian din al XIII-!ea secol, al crui original
se aflA la biblioteca San-Marco, la Venetia si
care avem fericirea sA o posedm redusA.
chip&
*) Paul Diaconu. Llbr. II-iu Constantinum.

$1nea/, op. cit., V, I, pag. 45.
***) 4incal, op. cit. V. I-ia, pag. 44.
325
www.digibuc.ro
spectatorul expeditiei printului de Galitzin,

li propuse s4 atace capul de pod si bateriile
pe cari Turcii le construiser In ostrovul de
dar Ribas o dorea ; trebuia BA consimta (se

vede cA Ribas era influent).
Turcii au abandonat capul de pod ; pava
vis--vis de Bai la (in fata Ghecetului si
care comanda aci pregtise din vreme o

salup pentru a se intoarce la Bilila In caz
Br 'ale*
Pentruc6 trebuia sa treaca din nou DunArea, acest atac devenea inutil si nu servea
cleat s omoare oameni, cki chiar presupunnd c' s'ar fi putut goni Turcii din aceste
uvraje, a doua zi ei ar fi putut reintra.

Printul Galitzin 1ntelegea foarte bine aceasta
Pentru a putea efectua o trecere, Constantin,
trebuia, afara de podul dela Braila sa mai treaca
bratul drept fie la Arubium (Macin), fie la Troesmis
(Ig lita), fie aiurea. Locul era dictat de configuratia
bratelor din acea epoca. Poate l'am Mimi? Un

camarad, capitanul Irimescu, ne-a atras atentiunea,
cari ar fi decis pe Constantin sa faca un pod la

Braila si sa treaca bratul drept atAt de departe
de el.
La Braila terenul prezinta o pozitie destul de

buna pentru aparare, un imens platou.
Gotii locuiau partea de rasarit a Munteniei ; Sar-
matii, partile de jos ale Moldovei si Basarabiei.

.Ambele popoare au fost unite contra Romanilor.
Pentru a-i bate mai bine, dupa toate regulile strategiei, Constantin trebuia s cada si sa ocupe o
pozitie formidabila, In mijlocul lor. Mlastinele din
apropiere de pod au fcut, MA Indoiala, pe phi

barbari sa nu dea nicio importanta Inceputului
asupra unor obstacole aflate In patul fluviului,
lucrarei romane,
Inteun loc ce-1 putem considera ca, pe acea vreme,

f acea parte din bratul drept. Chiar astazi Dunarea
acolo este foarte Ingusta. Acest punct se afla ceva
inundat. Fara Indoial aceasta a fost o cauza care

a asigurat reusita.
ca In 1877, Turcii podului dela
Braila, cand terenul intre acest oras si Mein era
mai sus de satul Topalul, la localitatea numita
Motivele cari ne fac sa atribuim acest pod lui
..Buinele Lipovenilor, In dreptul fostului pichet de

ffrontiera roman Nr. 203, numit Podul de piatrii.
Capitanul Irimesca ar fi constatat In una din acele
-Obstacole o zidarie romana.
Chiar de n'ar fi existat zidul, astazi, dupa unirea
ambelor brate ale acelui timp, patul fluviului este
atit de Ingust Inca s'ar putea construi un pod, fie
Constantin, sunt urmatoarele:

La Nicopoli, unde mai toti scriitorii pun podul
lui Constantin, nu se observa urmele vreunui pod
de piatra. La cAteva sute de metri mai jos de Nicopoli, pe tarmul stAng, la rasarit de satul Flamdnda
In dreptul mijlocului ostrovului Porcul, se vedea o
urma de drum roman, nepietruit, care In localitate
suspendat, fie cu o singura arcada.

La punctul de bifurcare al Dunarii, la capatul
purta numele de drumul lui Traian si care ar fi

putut fi facut de el, de vreme ce, se stie, multi
pretind, ca Nicopolis a fost fundat de Traian, In
de sus al marelui ostrov cuprins Intre Dunarea veche

i canalul stng, Balta, se gaseste un ostrov pe care
traditia (istoria nescris a poporului), spune ca a

fost loc lit de Constantin cel Mare. Pe marea harta
a Ord, acest ostrov se chiama. Vaca ; pe harta

Phiippici, ostrovul are si un cabin numit Con,
memoria victoriei sale contra Dacilor.
Printre cuceritorii cari au trecut Dunarea, la

vale de Portile de Fier, cei mai principali au fost:
Alexandru, Traian, Constantin, Darie, Valinte si
diferiti sultani.
Fara a mai vorbi decat de cei principali, nici
stantin.
Dacd a existat inteadevar o legatura. Intre podul

dela Ruinele Lipopenilor i acel dela Braila, atunci
este probabil ca se trecea bratail drept la Topal si
bratul stng la Braila. Distanta Intro aceste dona
poduri trebuie sa fi fost trecuta fie pe un dig destul
de lung de altfel, lucrare a crei marime in vechime
nu Impiedica sa se construiasca sau pe o sosea,

care probabil timpul si inundatiile a distrus-o sau
a Imprastiat-o ; sau a se mergea On la trmul

drept al bratului stng si acolo se profita de 101-
Darie, nici Alexandru, nici Valinte, n'a dispus de

timp sau mijloace pentru a face ceva important.
Conchidem dar ca urmele pilastrilor dela Braila
ar putea fi acelea ale podului lui Constantin.
Not& Descoperiri ulterioare spun categoric ca
In acel punct au fost 2 picioare de pod si doul culee
pe tarmuri, pe cari s'ar fi rezemat arcadele. Urmele
de pe trmuri sunt Ingropate ; acele din apa au varfurile lor la 2-3 metri sub nivelul apelor, (dupti
starea lor).
timea rareori inundabila, a trmului drept, ce ru-
Sunt unii ingineri cari cred a ostrovul Balta
rile formeaza, Iia general, pe tarmuri prin depunerile
oarecnd era uscat ; astzi cu ocazia apelor mari este

o imensa parka de apa; cauza ar fi potmolirea gurilor si lucrarilor ce se fac spre a se indigui cursul apei.
anuale ale inundatiilor sau ca se trecea pe vreun

pod de vase la Troesmis. SA vedem acuma, motivele
326
www.digibuc.ro
de necesitate 0 de care a profitat indat ce

a vzut preparativele Ru01or.
Ribas debarc6 in ostrov, unde dup5. obiceiul lor i urcii, nu aveau nici santinele, nici
posturi inaintate ; el a mers pe front la
In fata MAcinului se afla un corp de 20.000

Turci.
La 10 Martie generalul Uruzoff, care ocupa
ostroavele din fata Mcinului a inceput o ca-
nonad violent cu 24 tunuri de 1.2 funti
baterie cu tot focul celor 18 tunuri. Succesul

incorong, curajul sau neclintit, dar a pierdut
6 de 18 funti, contra bateriilor turce0i de

pe trmul drept ; Turcii rhspunzAnd i ei cu
3 ofiteri superiori 0 300 grenadieri. A vivacitate, operatia n'a avut niciun rezultat
escaladat retranamentele, a omorit cu decisiv. In acest timp generalul Schilder, eful
pumnalele peste o mie de Turci 0 a dus cele
18 tunuri la Galati.
Aceast actiune de0 una din cele mai frumoase 0 din cele mai stalucite ale acestui
fzboi, a fost cu toate acestea complect

inutil.
In anul 1828 prezeata flotei ruse0i, dup

Dunre, sub comanda vice-amiralului Zawadowsky a exercitat o mare influent asupra caderei Brilei. Aceast flotil ajunsese aproape
de stat major a lui Gorceakoff adunand mai

multe poduri de plute, Ru0i incere sub conducerea lui Kotzebue trecerea, hied sunt
respin0 cu pierderi.
A doua zi Ru0i au deschis o nou canonad
ctre lrmul drept ; 2 alupe canoniere luand
pozilie In aval, au hicruciat focul lor, cu acel
al artileriei, inaintea punctului de debarcare.
Prin acest mijloc : 3 batalioane, 2 compnii de
sptori 0 4 piese au trecut fluviul, pe bacuri,
de cetate, in noaptea care urm trecerea MIA' a indura mcar o lovitur de pur.
dela Satul-Nou (dela 8-9 Iunie) 0 a atacat Tiraliorii Ru0 Inaintnd aunt primiti ins,
la miezul noplii, numai cu 1.8 alupe, flotila
turceasc, format din 32 alupe canoniere.
cu un foarte viu foc de muschetArie, pe cnd

artileria turceasc deschidea focul su contra
Vntul era defavorabil. Flotila turceasc4

inchidea Dmarea i bratul fluviului ce
prtilor de pod, cari debuau dinapoia micilor ostroave ale fluviului. Artileria rug din
ostroavele Mcinului cu toate c era secon-
conducea la M6cin. Vice-amiralul a iriaintat,
f6r6 a trage un foc, pan la btaia mitraliei

bateriilor inamice 0 a deschis deodat un
foc omoritor cu toate piesele sale. Turcii
s'au retras pierznd 13 alupe, mai multe au
fost inecate iar restul a abandonat pozitia
dat de cele 4 piese debarcate pe trmul
ruseasc, a executat, in acest punct, sub conducerea personal a principelui Gorceakoff
Dimineata, pontoanele primei diviziuni a

flotilei a reu0t sd transporte inch' 6 batalioane
gi a generalului Schilder, trecerea sa peste
pe frmul drept al fluviului. Imediat dup
drept n'a parvenit s6 opreasa focul Turcilor.
Artileria trmului drept a fost mnit
pan6 la 8 piese fr un avantaj mai mare.

Aceast canonad s'a continuat pn In
inaintea Brilei, pentru a se retrage care momentul in care Turcii au inceput s slbeasc6 focul apoi au abandonat retranaSilistra 1).
La 11/23 Martie 1854 o parte din armata mentele lor 0 In urm4 fortgreata Macinului.
aceea, pontonierii Ru0 au inceput construirea
Dunre.
Cu toate c nu avea materialul necesar

dead numai pentru cloud poduri, totu0 principele s'a decis s treac fluviul prin 3 puncte:
Ghecet, Galati 0 la Tulcea. Armata rus

era tare de 70.000 oameni 0 200 guri de foc.
2) Le Baron de Moltke, Campagnes de Busses
dans la Turquie d'Europe, Vol. I, 1854. Paris.
Traduction Demmler.
unui pod pe vase 0 pontoane. Vaporul de

rzboi rus Prut proteja transportarea
constructia podului, care la ora 8 era terminat. Parcul i cavaleria au trecut, dup ce,
care ora 13 coloanele micndu-se au defilat pe pod. Trupele au bivuacat seara Intre
Ghecet i Mkin 1).
1) Fiillek, Das Frstenthurn Rumdnien.
327
www.digibuc.ro
La aceasta batalie precum 0 la acea care

urn:A mai trziu, la gura Ialomitei, au luat
parte 0 cele ase tunuri de bronz moldoveneti, pe cari Turcii le-a daruit principa-
tului la 1846 0 al caror material fusese
In scop de a proteja 0 oamenii, copastiile
au fost ridicate eu 2 m., cu ajutorul unei

saltele formata din dou grosimi de grinzi
de 0,10 m. separate printr'o saltea de pamnt de aceea0 grosime ; totul a fost aco-
complectat de raposatul domn al Moldovei

Grigore Ghica.
Aceste tunuri, servite de ofiteri 0 soldati
perit cu tabla de fier. De jur imprejur, blindajul avea gauri mici pentru puti ; iar
Romani s'au-distins prin trageri precise 1).
tun de campanie 9.
Dupa tratatul dela Berlin, prin articolul
46, Dobrogea a fost inapoiata Romniei in
schimbul Basarabiei ; guvernul, nevoit a se
conforma acestui dureros tratat 0 in urma
autorizatiei date de corpurile legiuitoare,
prin o motiune ce senatul 0 camera deputatilor au votat-o in edintele dela 28 0 30
Dupa terminarea razboiului, cu incetul,

Ghecetul a capatat o importanta destul de
insemnata. S'a zidit chiar cateva cldiri

dar razboiul din 1.877 le-a distrus complect.
In ziva de 7 Iunie 1877 pontonierii Ru0
au prinit ordin sa execute un pod Intre

Braila 0 Ghecet.
Aceasta dificila lucrare se facea In ziva
mare 0 cum pentru a proteja lucrarea, ba-
provele vaselor erau armate cu cate un
Septemvrie 1878, a dat ordin trupelor s

o ocupe.
Trecerea principal s'a facia la Ghecet,

tank din Braila au deschis focul contra
Macinului, Turcii n'au rspuns. Cu toate in ziva de 14 Noemvrie acela0 an 0 astfel
am redevenit stapni pe acest teritoriu pe
Era o solida trecere, lunga de 1500 m. 0 care stramo0i notri l'au pierdut in 1418,
lath' de 4 m. La mijloc, se gasea o parte la Turci, in timpurile grele ale lui Mircea
mobila pentru a permite navigatia vaselor 0 Mahomet I.
acestea, constructia podului a inaintat repede.
(ca de 300 m.). Dunarea (cu revarsarea)avea
900 m. latime. Drumul intre Ghecet 0

Macin era inundat, astfel ca. o trupa care
15. PUNCTE DE 0 IMPORTANTA

OARECARE ISTORICA PE DUNAREA VECHE.
s'ar fi aventurat pe apa, s'ar fi pierdut.

Turcii nu se sinchiseau de facerea podului.
La 10 Iunie el era terminat. Trupele corpului
al XIV-lea Wepta sa treaca Dunarea, cand
s'a raspndit tirea ca fluviul era deja
a) Iglita
Pe localitatea ocupata astazi de catuna
sau ferma Iglita, se afla oarecnd o cetate
trecut in alta parte.

4( In timp ce se ocupau de constructia
Istoria sa se poate rezuma astfel:

La inceputul fondrei sale, ea fusese mult
timp un important stabiliment getic 4).
podului, Ru0i amenajau, pentru transportul

trupelor toate bastimentele de comert refugiate in porturile Galati 0 Braila .
Au avut ingenioasa idee sa umple calele
acestor vase cu butoaie goale, ermetic inchise, pentru a evita scufundarea, in caz de
ptrunderea vaselor de ctre proiectile.
1) La retragerea Rusilor, aceste tunuri au fost
luate cu ei si inapoiate Principatului tocmai la
1856. (Revista militar Nr. 6 din 1883. Iasi. Jurnalul Regimentului 4 de artilerie),
ale carei nume a fost : Troesmis2), Troismis

sau Trisrnis 3).
A cazut in nainele Romanilor, sub August,

luat de generalul Flacus 5).
Din o scrisoare a lui Ovid, care fratele

lui Flacus, la Roma 6) reese ea: Flacus a
1) Thival, op. cit., pag. 305.
2) Ovid, Ponticele ; Tabla Peutingeriand, Segm.
VII: Itinerariul Antonin (edit. Parthey si Pinder,
pag. 105); Procopius, De aedificiis, 4, 11.
3) Ptolomeu, geograf Alexandrin, 3, 10, 11.
4) 4. Soutzo, op. cit.
6) Ovid, Ponticele, IV, VII.
9 Ovid, ibid., IV, 9. V, 75.
328
www.digibuc.ro
guvernat bine ; sub acesta malurile Istrului

erau in siguren0; el a tinut in pace malurile
sau pe liniile de comunicatie, erau inconju-
rnysice (ale Moesiei) i prin sabia sa rcea s"
brutarii, macelarii, crciumarii, marchitanii

etc. Acestor barace, romanii le d'aduse nu-
tremure Getii, cei incregtori in arcurile lor.

Flacus reluase acest ora, ce fusese cucerit
de inamici i. rqi Istrul cu sngele barba-
rate de nite barace in cari se grupau:

mele canabae ; mai multe canabae formau un
sat, care cApatnd oarecare importanta
pentru a merita o administratie particular,
rilor 1).
Ca mai toate ceatile romane din Dacia,
obtinea, uneori, titlul de vicus avnd o
Moesia i celelalte provincii dun6rene, Troes-
dministratie compusa din doi magistrati
mis a datorit inflorirea sa, wzgrii in acest

punct a unei colonii nzilitare.
Se tie &A partea artei militare in care
romanii au fost cu totul neintrecuti, ba nici
chiar ajunsi de nimeni, a fost arta de a face
i un edil. Vicusul devenea apoi nzunicipum 1)
castre (lag6re). Mai niciun castru roman n'a
Dup6 luarea punctului din minile Getilor,

Pomponius Flacus a construit primul castru,
acel dela nord.
Acest prim castru, era unul din acele

forturi, ce se ridicau, la frontiera, mai cu
putut fi luat de inamic.

Era o minune uurinta cu care ei fceau
seam in lungul Dungrii, pentru apdrarea

imperiului i cari succedndu-se la mici
castre. Nu rsau s treach" o noapte fth s distante nu Intrziau sa devina importante
ridice un lagar, pe care totdeauna 11 forti- centre de populatie.
GU timpul, Troesmis a devenit cel mai
ficau cu intArituri i anturi. Pentru soldat 2),
lagarul reprezenta patria absoluta ; antul intins din acest mare numgr de statiuni.
Oraul n'a IntArziat sa se mreasc. Un al
i cortul era locul natal i. casa bor.
Castrele erau foarte regulate ; forma lor, doilea castru a fost construit la sudul celui
era dreptunghiulara sau pstrat ; totdeauna dinti, gratie importantei sale strategice, la
amenajata pozi(iei locului.
Cnd trupele nu petreceau dect o singur
noapte inteun lagar acestea se numea simplu
marginea imperiului.
Dup6 inscriptiuni, sub Adrian i. Antoninul
Piul, acest ora era canabaele legiunei a
castrum sau mansio ; cnd ele edeau mai V-a Macedonica, ceea ce inseamna eh', in
mult timp, lag6rele luau numele de castra acest timp, al doilea castru nu era inc6 zidit.
Acest castru trebuie s'a fi fost ridicat In
stativa hiberna sau aestiva, dupa timpul de
iarna sau de vara In care serveau (de sta- al II-lea secol. In ambele castre au stationat
legiunea I Italica simultan cu V-a macetionare).
Se mentioneaza ca aceste castre stative donica, cam Ora in timpul lui Septimiu
nu sunt pomenite inainte de al doilea secol. Sever.
Aceasta aglomerare de armata probeaza
Legionarii ca i soldatii cohortelor auxidou6
lucruri: c locul devenise un punct
liare, la terminarea serviciului militar obtineau honesta missio i Connubium ; se sta- important i ca era o mare necesitate de a
bileau in tara unde se aflau ; se grupau in se ap6ra oraul in aceast regiune.
In al II-lea secol Troesmis a ajuns la
jurul castrelor stative i formau o populatie
de dyes romani ; un adevrat ora legionar. apogeul au.
Pe la finele acestui secol, dupa inscriptii,
Aceste castre (stative), aezate de regula
pe punctele strategice cele mai importante i s'a conferit onoruri municipale.
Nu se cunoate precis cnd a devenit mu1) Dupt Maria Zaharescu, Tezd de licenfd in (itere nicipiu ; se crede c6 in al III-lea secol sub
f i filosofie, pag. 209 si 210.
2) Titu Liviu Patavinul (59 a. Chr. 19 d. Chr.)
XLIV, 39.
1) Dui:4 Maria Zaharescu, Legiunile a V-a Macedonic gi a XIII Gemind, Test de filosofie.
329
www.digibuc.ro
Septimiu Sever. Atunci probabil a devenit
Zidite dar de bizantini, ruinele, pAreau
un principal port pe Dun Are, un mare centru

comercial plin de bogtie i lagrul a dou5.
prezint constructia bizantin, dar materialele, din care au fost rezidite, au lost acele
legiuni (dup unii a III-a i a VIII-a ?)
gsite pe loc, resturi ale vechilor stabili-
Sub Deocletian acest punct a primit legiu-
nea III-a Herculea, de _curnd constituit.

CAtre finele secolului III Gotii au inceput
s prade Moesia inferioarii (Scitia). Ei au
fost respini de Gallienus.
In al IV-lea secol, legiunea a III-a Herculea, pare srt fi schimbat garnizoana sa la
Noviodunum. Aceast5 legiune a fost inlocuit cu legiunea I-a Jovia.
mente romane 1).
Chiar in ultimele timpuri, aceste ruine

erau tot att de imPozante ca i grandioasa
cetate, din acele timpuri, din a c6rei sfrhmari provin. Ele studiate, cu celelalte ruini
ale Dobrogei, inscriptiunile descifrate, vechile
sfarmturi ale monumentelor, cu atentiune,
examinate vor servi s lumineze mult, du:4
nu s precizeze antica geografie a acestei

localitti, teatrul att de bogat, in eveniFgr indoiala c ei l'au distrus, cel putin mente istorice de tot felul.
In acelai secol, Gotii reincep invaziile lor.
in parte.
Theodosiu, trage cea mai colosald lucrare
militar ce romanii au Mcut in Dobrogea,
Sub avalana, aproape continu, a inva-
ziilor '(364-378), cetatea a disprut mai
situat hitre Dudre i Marea Naegr, in

punctul unde distanta, intre aceste doua
ape, este cea mai mic, dela Cernavoda la
Constanta. Municipiul, ramas in afar de
aceast linie, este abandonat cu totul i
cu totul.
Ruinele sale, adormite pentru vecie sub
protectoarea mantie a tdrnei au fost cercetate patrusprezece secole mai trziu.
In urma rzboiului din Orient, dela 1854,
un francez, Doctor Dsir More, a primit un
firman dela sultan in puterea cruia el a luat
focul a distrus, ceea ce Romanii, pArasindu-le,
in stpnirea sa localitatea Iglita, a arui
n'au fost in ingsur sa le duca cu ei.

Justinian (527-565) a imaginat, pentru a
salva imperiul, s. inlocuiasc6 in al VI-lea
secol, slbiciunea roman prin formidabile
Int5riri ; 80 castele sau cettui au fost numai
suprafat, netezit cu timpul de elemente,

avea aspectul unui adevrat pustiu, dar sub
in lungul DunArii, parte Mcute din nou,

parte reparate, afar de alte 600 din inte-
barbari, a cetgtii romane. El a fost atras

aci la inceput, se crede, mai mult de in-
riorul imperiului.
Printre nenumgratele cetti restabilite sub
domnia sa a fost i Troesmis. El a ridicat cele
doug castre i a fcut din ele dou for-Mr*
formidabile ; le-a inconjurat cu trei rnduri de
teresul bnesc, voind sa intreprind deschi-
molul,ce pe nedrept poart numele lui Traian,
ziduri inalte, cu anturi naturale (valuri),

aa cum se vd i astzi, dup urmele lor 1);
astfel aceast cetate a devenit, In acea
epoc5, una din cele mai insemnate intAriri

de pe Dunre.
Politica Justinian frig n'a reulit s. asigure imperiul dect pentru putin timp.
Desjardins, Ben. Arch., 1868, I, 259-260.
a arui protectoere mantie a p5.mntului

dispreau imense tezaure, de tot felul, ceea ce
mai rAmsese din grabnica distr igere, de
derea unei cariere de granit ; dar gsind

ruinele, doctorul, se puse pe lucru i lacepAnd siip5turile a dat peste diferite bogatii.
Nenumrate blocuri de piatr, acoperite cu
inscriptiuni, Bunt rase, vandute i trimise sa
formeze fundamentul bisericei greceti din
Brila ; a p6strat cateodat pe acele care-i
preau s inspire oarecare interes i din cari
F. Weickum a trinus Academim numeroase
facsimile.
La fiecare moment sapa descoperea : monete antice, ziduri intregi de pietre cioplite
1) M. Soutzo, pag. 30, op. cit.
330
www.digibuc.ro
i acoperite cu felurite inscriptii; canale, ape-
cunos cut Academiei din Paris, printr'o scri-
ducte de pmnt, ruine de intriri, in fine

diverse curiozitti cari prin ansamblul lor
atest urmele ne0erse ale glorioasei epoce
soare 1).
Dela ocupatia bulgarg, scria Desjardins

A cademiei franceze (1867), Troesmis a de-
romane a Antoninilor 1).
venit un deert. Totul respir tristetea i

La 1861 (sau 1864) in urma spAturilor j ustificA abandonul pe aceste stnci sterile,
intreprinse de Enghelhardt, comisarul Fran- unde anticarul singur poate veni s lupte
tei tri Coraisiunea European, lumea savant contra frigurilor, pentru a rpi Turcilor i
aruna ochii asupra acestor ruine. Enghel- uitrei aceste pretioase resturi ale cettii
hardt a trimis la Paris 33 copii dup in- legionare 2).
cari, impreun cu pietrele ieite la

Astfel, ruinele dela Troesmis constau In
iveal din aceast localitate, au atras aten- resturile a dou fortrete romane, ce se
tinnea Acaderniei din Parie. Nu mult dupd. 11164 au, pe promontoriul dela Iglita, pe
aceia Bl tidier, vice-consul al Germaniei la trmul drept al bratului drept, la mai sus
trimetea lui Momsen alte patru copii de 25 metri d'asupra nivelului ordinar al
de inscriptii 2).
Dunrii, pe care o comanda in deprtare i
Intreaga var a anului 1864, un vapor de la 14 kilometri la deal de Arrubium (Mcinul
rzboi francez a stationat la Ig lita, rcnd s- de astzi). Bratul drept, al Dunrii de aci,
pturile i cercetrile cele mai minutioase. fr indoial a in acele timpuri, ca i astzi,
Inscriptii, monete antice, figuri diferite, era foarte propriu navigatiei i c' de atunci
lanturi i unelte, au fost descoperite i trimise este posibil s fi fost esclusiv destinat namuzeului din Paris.
vigatorilor.
In timpul lucrului, 10-14 Ttari, cari
In nicio parte pe Dunrea de Jos, nu s'au
secundau echipajul, au disprut. Se crede gsit attea pietre cu inscriptii i urme ale
eh' ei nefiind bine phiti au gsit vreo co- civilizatiei romane ca la Iglita.
moara i s'au esehivat cu ea.
Din toate lucrurile adunate cu timpul,
Gustave Boissire i Ambroise Baudry, Doctorul More a format un adevrat muzeu.
arheologi francezi, au descoperit, la 1865 Prdat ins de mai multe ori, n'a mai
zidurile inconjurgoare ale cettii precum i rmas nimic din ceea ce odinioar forma
bazele turnurilor, Impreun cu trei basilice, una din cele mai bogate colectii de antichimai multe case legionare i stradele din tti romane din Orient.
Se crede frig, eh' aceste bogtii, nu saint
interiorul centrului.
Cu aceast ocazie Baudry a ridicat i Ina' finite ; att de mare a fost importanta
planul fortretei sudice. Doi ani In urm, oraplui cum i grabnica sa distrugere.
la 1867, Desjardins, insrcinat s facA un
Operele de art:6, gsite la Troesmis, aunt
voiaj arheologic i geografic pe Dunrea putine i prezint, in general, caracterul aspru
de Jos, vizitnd aceste ruine ale oraplui militar, i fr Indoial, c6 cea mai mare
Troesmis, a ridicat i planul fortretei nor- parte din ele au fost fcute de insui legiodice ; rezultatul cercetarilor sale l-a fcut narii garnizoanei.
Un apeduct, asemenea, pare s fi fost

1) Detalii asupra yesturilor Osite in acest punct
se gsesc tn Revista dirijat5 de Tocilescu, Vol. I.
An. I, 97-132 ; 240-241 ; 293-330. An. II, VoL
248-282.
2) Anonimul F. W. in jurnalul Ronunia Transdundreaml, Tulcea 187-9.
feut de soldati. Orict de imperfecte ar fi

resturile, cle sunt probe neindoioase de In9 Revue Archologique. T. I, 1868, Paris.
2) Maria Zaharescu, Legiunea V macedonicei f i a
XIII-a geminei. Tes de licent in litere i filosofie, 1883.
331
www.digibuc.ro
florirea oraplui, care a tinut pang in secolul

al IV-lea 1).
MAcinul fiind aezat pe o ingltime care

comanda i fluviul i imensa cmpie bgltoasg, care pe atunci se numea Kuncphane #
b) Meicinul.
In antichitate acest ora se numea ArruNum. In timpurile mai moderne a fost renumit
i cum fluviul era impgrtit in acest loc inteo

multime de brate care se uneau ceva mai sus
de Braila i cum ingltimea pe care era Mg-
prin multele mori de pe ingltimi ; numele
cinul era dominata de un lag de dealuri
sgu este curat romnesc, dela verbul a mgcina.
paralel Dungrii i care se intindea pang la

Harova i Silistra, Mgcinul, era considerat
drept cheia defileurilor ce formeag aceste
Nu se vorbete mai nimic despre dansul

pang in timpurile din urmg, adicg pang in
epoca in care Dungrea pargsi drumul ce-1
area pe sub dealuri i se indreptg spre Brgila,
dealuri.
Principele Repnin ordong unui corp sg.
spre a se uni cu bratul stng format din treacg Dungrea i sg imprgtie pe Turci.
unirea canalelor apusene ale fluviului.
In primele luni ale lui 1595, Moldovenii,
sub domnul lor Aron, ocupg Mgcinul i alte
cetgti rgsculnd toat Dobrogea, ai cgrei
locuitori, urand tirania Turcilor, s'au ridicat
cu totii i au curgtit tam de dnii ; doug.
escadroane de Moldoveni, inaintnd in
aceastg provincie, bat, in doug randuri, doug
cete insemnate de Turci i le ia doug stin-
Principele Galitzin a trecut Dungrea la Isaccea, in scop de a ascunde Turcilor mersul sgu,
darde 2).
pgrtile i au abandonat laggrul i depozitele

lor. Pierderile Ruilor au fost aproape nule ;
acelea ale Turcilor au fost 5-600 morti sau
Mult timp nu s'a mai vorbit despre acest

oral.
Tocmai in toamna anului 1771, Miloradovici inainteazg asupra Mgcinului, bate i
supune tabgra turceascg ce a gbh aci. Turcii
fug la Harova. Ruii pun maim pe targul
Mgcinului i-i dau foc impreung cu proviziile, munitiile i toate bagajele Turcilor.
De ad Miloradovici s'a inapoiat la Brgila,
care era in mainele Ruilor, cu 20 tunuri i
15 pontoane 8).
La 1.790 Mgcinul a fost luat de faimosul

Suvarnv.
In Martie 1791 un corp foarte mare de

trupe otomane a venit sg campeze Fang
Mgcin, sg ameninte acest ora i s atace
Ismailul.
1) Multe din notitele acestui capitol sunt luate
dup Gr. G. Tocilescu.
1) N. Balcescu, Istoria Romnilor sub Mihat Voclii
Viteazul, edit. Odobescu, p. 72.

8) Note din Athanasiu Comnen Ipsilante, op. cit.,
pag. 514-515.
ceea ce ar fi fost imposibil dacg Dui-area

s'ar fi trecut la Galati i dupg un mar
destul de greu de 40 verste el a ajuns la 23
Martie in rgvrsatul zilei, in fata Turcilor,
pe drumul dealurilor care-i domina. Cazacii
au angajat actiunea i inainte de sosirea

trupelor regulate, Turcii au fugit in toate
prizonieri. Mgcinul a fost distrus.

In timpul marului lui Galitzin cgtre
Mcin, Ribas, care iernase la Galati, a inaintat
cu flotila ruseascg. In fata Brgilei. Dupg ce,

la Braila a bombardat cateva bastimente de
rgzboi, trecu sub focul acestei cetgli, lgsand
In fata Brgilei o parte din flotila sa iar cu

cealaltg a inaintat cgtre Mgcin spre a asigura
succesul i pozitia lui Galitzin.
Dacg acest general s'ar fi putut stabili

la Mdcin, el ar fi fost stgpan pe intrarea
dealurilor i ar fi preparat succesul lui
Repnin,
deschizndu-i trecerea pang la
Harova. Lipsa insg complecta a hranei i

imposibilitatea de a i-o procura 1-a obligat
sg renunte la toate avantajele i fa retreacg
Dungrea.
Dupg infrangerea I urcilor la Babadag,

marele vizir, algturg sfgrmgturile rgmase,
armatei sale, din care parte o aezg. la Mgcin
iar cu restul a ocupat defileurile ce conduc dela
332
www.digibuc.ro
Niacin la Hrsova unde a stabilit cartierul su

general. Aceast pozItie era din cele mai bune
fie pentru ofensiv fie pentru defensiv. Ea

acoperea Br Aila si aruncnd un pod sub
In Aprilie 1809 in timpul cat Brila era

asediat de Rusi si pentru a fala comunicatia
Brilei cu Mkinul pe unde Turcii primeau

ajutoare de tot felul pe Dunre, principele
focul acestei cetti ar fi putut inteo zi trece.

Dunrea si s vin s atace armata rug, pe
marginele Siretului ; In caz de ar fi fost
btut el ar fi putut trece podul si s astepte
ralului Essen. El trebuia s inainteze Oda'
din nou pe Rusi in defileuri.
la Arkin si a incercat s-lia, ceea ce era foarte
La 23 Iunie 1791. Turcii MAO in apropiere
de acest ora iar Rusii prsind, dup lupt,

fr niciun motiv orasul, Turcii 1-a ocupat
imediat. Marele vizir incepu fel de fel de mis-
ari cu ostirea sa al cror scop era de a face

pe Rusi s cread In multimea trupelor sale.
Cnd incorona inltimile dealurilor, cnd
inunda Kuncephania, cnd mergea s ameninte Galatii ; altdat fcea pod la Brila
si vorbea s mearg si s bat pe Rusi la
Siret. Partizanii trimisi de el, nelinisteau
lagrul rus i avantgarda flotilei lor, a bornbardat pe aceea a Rusilor.
Prodigioasa activitate a vizirului si indrzneala demersurilor sale, inspimnt pe
principele Repnin, obisnuit cu incuria si
lenea natural a celorlalti sefi turci.
La 20 Iulie orele 5 p. m. preliminrile pcei dela Iasi au fost subscrise.
In Martie 1.807 diferiti sefi ai armatei
otomane din Bulgaria se aflau in dispute,
certuri, preterrtiuni scabroase, cari p.rin ne-
unirea lor au adus tara aproape de peire.

Un exemplu este: Ciaon-Cassad, sef de band
unit cu Ilik-Oglu, comandantul Brilei, au

pus mna pe Mdcin si ameninta s pustiasa
tot dach Mustafa-seraschierul nu i-ar fi dat
guvernmntul Silistrei in locul lui Peclivan
Aga care plecase la Ismail. Ciaon avea la
dispozitie o armat de 2-3000 oameni.
Toat cmpia dintre Mcin si Dudre,
care in vremurile ploioase se transforma in
WO, iar in cele uscate in livede frumoas,
purta in 1808 numele de 4:i Kutzphan (Co-
Prosorovski a chemat dela Galati pe generalul

Zass, cu 3 batalioane si a trecut Durarea mai
jos de locul unde se afla detasamentul gene-
folositor dar nu si lesne.

La 1809 cmpia 1 Kutzphan era inundata' si impracticabil. Era un singur drum
lungul Dudrii, ingust si expus focului
cettei Brilei.
In acel timp orasul. era destul de fortificat
si nu s'ar fi putut lua prin surprindere ; dar

Rusii in acest moment nu-1 credeau nici
ocupat, nici In stare de aprare, ceea ce se
inselau amar. Cu toate calittile generalului
Zass, eI n'ar fi putut pune mna pe Mcin
cu fortele de care dispunea. Orasul Mcin
era aprat de Ging Aga, ginerile nagrului
de Brila. El avea cu sine 800 oameni ;

300 ar fi fost suficienti.
La 17 Aprilie generalul Zass a trecut Dunrea, a mers in lungul trmului drept, sub
focul Brilei, de care suferi putin, apropiindu-se prl la 3 verste de Mcin..
Marsul &du pe o ploaie continu si prin
noroi a fost foarte penibil. Zass vzu imposibilitatea de a lua cetatea ; scrise principelui, care-1 rechem.
La 21 Aprilie generalul Zass, dup asaltul
Brilei a trecut Dunrea Mil a pierde un

singur orn.
La 14 August 1.809 lt.-general Markov

a inconjurat Mkinul. La apropierea sa Turcii
au ars mahalalele. Rusii au descoperit trei

bastimente pe Dunre ; cazacii si dragonii
au pus mna pe unul.
In acest timp Mkinul avea un castel pu-
ternic de piatr si un retransament solid.

Generalul Harting deschise imediat tran-
si puse bater contra cettei.

tofan) si ocuparea ei era cerut de LanLa
16/28 August focul Rusilor demont
geron ca indispensabil pentru o blocare
Turcilor 3 tunuri si a atins un bastion. 0
a cettei Brila.
seia
333
www.digibuc.ro
mich magazie cu pulbere a shrit in aer. Tureii
au incercat sh trimith ajutoare pe aph dela

Brhila dar o baterie push lngh Dunhre
la 3 verste mai la vale de Mhcin le-a impedi -
cat sh ajungh.
La 18/30 August Mhcinul s'a predat, gar-
nizoana fiind fhcuth prizonier de rhzboi.

Ea se urca la 28 ofiteri 0 300 soldati. S'a
mai gsit in cetate : 13 tunuri, 500 puti,
600 pistoale, 80.000 cartue i multe provizii.
Ging-Aga, aianul Mcinului, duph ce a

subscris capitularea, a fugit noaptea prin bl-
Duarii.
Luarea Mhcinului a costat pe Rui 20 morti
rniti i asigura chaerea Brhilei 0 a
Ismailului.
Principele Bagration era i el prezent la

acest asediu.
Nu mult duph aceasta colonelul Abdulin,
cu regimentul Alexiopol, care rhmase la

Mein a voit sh pun mna pe vitele garnizoanei BrAila, cari treceau intr'un ostrov
de pe Dunhm. Fr a avea idee de forta

Turcilor, acest ofiter s'a vhzut respins i cu
ea mai mare parte din oamenii shi ucii.
Chtre junahtatea lui Iunie 1828 in urma
luptei navale dela Ghecet, pierduth de Turci,
Mhcinul a capitulat ; aceasth capitulare a fost
rezultatul unui usor bombardament, frh ca
Ruii s fi fheut bre6. Predarea insh, s'a
zista. Toath Bulgaria afar de cet4i, cari

conservau un calm aparent, a fost intr'o
fierbere din cele mai violente. La Mcin,
Isaccea etc., musulmanii au fost masacrati
fr milh i bande de bulgari ieind din sate
mergeau sh atace centrele de populatie vecine pentru a goni pe inamicii lor ereditari
0 a le lua turmele. Ei nu aveau alte arme
dect ciomege i coase ; ctiva numai aveau
puti i acelea destul de rele ; astfel, oriunde
ei au intlnit fortele regulate au fost pui
pe fugh ; dar ceea ce nu este scuzabil a fost
oribila cruzime cu care Turcia a abuzat de o
victorie atat de lesnicioash. Bande de bai-
buzuci au lost indreptate asupra satelor

bulgare i in curnd Europa intreagh era
indignath de ororile pe cari Turcia le proteja
cu al II-lea corp sub comanda mizerabilului
Fazli-Paa. Aproape 200.000 oameni au pierit
fr a mai vorbi de femeile i fetele tinere
ridicate i vndute pentru a popula hareDou luni a tinut la Filipopoli thrgul
de femei i copii. in nasul acestei Europe
a chrei neruinat diplomatie se prezinta

iotdeauna ca protectoarea omenirei, dar in
realitate ale chror popoare pentru stupide
0 vane pretentii se mhnnch intocmai ca
cainii, nevoind sh tie eh Dumnezeu a
%cut pe om in lume spre a face fericirea
fcut mai mult de ftica ce a avut Turcii
naturei.
In Iulie insurectiunea a fost terminath. Or-
de a nu putea obtine conditiuni favorabile
dinea domnea in Bulgaria ca oarecnd in
duph chderea Brhilei, deja asediath de Marle

Duce Mihail.
In urma tratatului dela Adrianopoli (1829)
Polonia. Mizeria ce urma este lesne de inteles.

Ruinele, foametea, Iipsa de adposturi etc.
fortificatiile sale au fost dhrmate.

In_ Martie 1854 Ruii, sub comanda generalului Principe Gorceakoff, au intrat la
Mein, duph ce au trecut fluviul la Ghecet.
In Aprilie 1.876 a izbucnit in Bulgaria o
infioatoare insurectiune ; primele semne au
aphrut la Rahova, Tarnova etc. Musulmanii
au fost goniti iar unii chiar au fost omoriti.
S'au organizat bande de insurgenti, rhsculnd toate satele in drumul lor i punnd
in stare de aphrare pe cele cari puteau re-
au rcut noi victime. Ca ultim batjocur

i s'a dat o constitutie. Atunci Serbia a luat
armele, pentru a fi bAtuth la rndul ei.

La 27 Apriie 1877 Ruii din Ghecet arunc
cteva proiectile In Mhcin.
In ziva de 1.0 Iunie 1877 dui:4 trecerea
fortath dela Galati, pe la orele 1 p. m.,

generalul Zimmerman, comandantul Corpului
XIV, a fost avizat, la Brhila, ch. Turcii Orasiser Mhcinul.
Cativa cazaci, trimesi in recunoatere,

duph ce au trecut podul, se hazardaser pe
334
www.digibuc.ro
oseaua Ghecet-Mkin; oamenii i caii merse afla o cutie cuirasat in care se afla tugeau prin apa i pentru a nu se departa de nurile, aezate pe un afet mic6tor ce perosea, care era acoperita cu apele crescute mitea tragerea in toate directiile. Monitoaale Dunarii, se dirijau sondand cu lancile. rele aveau puntea putin Malta i o forma
Pe la orele 2 p. m. eclerorii au adus ovala i cuirasat. La mijloc se aflau tunurile,
tirea a' oraul a fost abandonat.
asemenea In cutie cuirasata i intre ele cowl
Regimentul Borodino s'a imbarcat pe ca- vasului.
teva barci (i pe Fulgerul ) i a plecat peste
La nivelul apei i la mijlocul vasului cuicmpia destul de acoperita cu apa pentru a rasa avea 100 mm grosime iar spre capete
permite vaselor mici sa inainteze. La orele numai 75 mm. Bordul i cutia tunurilor erau
3 p. m. comandantul corpului al XIV-lea captuite cu placi de fier de 100 rnm groa intrat in Macin, in sunetul imnuhii Dum- sime.
nezeu sli protejeze Tamil).
Fiecare monitor era armat cu 2 tunuri
Poporul, In haine de sarbatoare, cu preoti Armstrong de 180 mm.
i icoanele In frunte au primit in cntece
Aceste vase erau repartizate astfel:
bisericeti pe liberatori, prezentndu-le tra1. Trei canoniere cuirasate i 2 monitoare
ditionala paine i sare (bleb i solz) emblema cu eke 4 tunuri, incrucipu Intre gura Sisupunerei i a ospitalitatei.
retului i gura Ialomitei (Galati-Harova).
Imediat dupa aceea, cazacii trimii au
2. Patru canoniere de lemn intre Cernaanuntat pe generalul Jukoff intrarea armatei voda. qi Silistra.
ruse la Mkin; aceasta veste II facu sa se
3. Dona canoniere cuirasate In dreptul
grabeasca pentru a ajunge i celelalte trupe. Oltenitei.
Generalul Jukoff a trecut Dui-area in
4. Dou monitoare cu ate 2 tunuri i 4
zilele de 19 i 20 Iunie pe de o parte intre canoniere de lemn, intre Turtucaia, Rusciuk
Pisica i Gura Prutului iar pe de alta parte i iLtov.
prin Galati la Azaclau. Dupa lupte Inver5. TJn monitor cu dou tunuri se afla In
unate a ocupat i Inaltimile dela Bugeac. dreptul Rahovei i altul in dreptul Vidinului
Dupa tratatul dela Berlin au debarcat la unde mai erau 2 canoniere de lemn.
Mein majoritatea trupelor romne destinate
6. 0 canoniera de lemn se afla In dreptul
sa ocupe Dobrogea.
Nicopolei i alta la Lom-Palanca.
Flotila turca aa de insemnata la incec) Flotila tared la 1877.
putul razboiului nu avea ca adversar decat
In razboiul 1877-78 armata otomana mica flotil romneasc, pe care guvernul
dela Dunare a fost sustinuta de o flotila care
se cornpunea din:
5 canoniere cuirasate cu cate 3 tunuri

fiecare.
4 monitoare cu cate douk tunuri.

2 monitoare cu cate 4 tunuri.
12 canoniere de lemn cu cate 4 tunuri.
Canonierele cuirasate aveau o cuirasal exterioara de 75 mm. grosime pe o c'aiptueala
de lemn de 350 mm i apoi -o OA cuirasa

interioara de 14 mm. La mijlocul vasului
1) Amde e Faure, La Guerre d'Orient.
spre a evita orice motiv de ostilitate
pretext Turciei, a evacuat-o i ancorat-o

pe Prut.
Flotila turd, rau comandata i condusa
n'a fost in n:asura s impiedece desfaurarea
strategica a armatei ruse pe baza sa de

operatie i nici trecerea Dunarii.
Manevrnd In desordine a fost redusa la
inactiune chiar dela inceput i numai in

cteva zile, distrus in parte i nimicita de
bateriile ruse i romne aezate chiar sub
ochii ei, fara sa fi fost In stare sA le opung
rezistenta ce se atepta dela ea.
335
www.digibuc.ro
La inceput flotila turca avea cea mai

complecta libertate de actiune ctici Ruii nu
dispuneau de niciun vas pe Dunre. Pentru
a face fat primelor nevoi, Ruii au cerut

ajutor dela guvernul roman, care le-a cedat
4 vase din flotila sa: stefan cel Mare ,
Romania , Fulgerul #
i # Randunica ,
ling fr echipaj. Osebit de aceasta Ruii au

mai Inchiriat i cateva vase de lemn parti-
a fost abkut iar celglalt a suferit oarecari

avarii lima neinsemnate, deoarece tunurile
ruseti erau prea mici pentru a putea s aiba
elect asupra cuirasei acestor vase. Cu toate
acestea, ambele monitoare au fost nevoite

sa se retragg. Aceastri prima' acfmne a silit
pe Rui 6 se ingrijeasa de baterii speciale
de un mai mare calibru i in pozitii mai
proprii pentru a putea ataca cu eficaeitate
culare la BrAila 0 la Zinmicea 0 au adus cuirasatele turceti.

La 27 Aprilie, intre orele 2-3 p. m., pe
cu calea ferat mai multe alupe precum
cand trenul dela Galati sosea la Brkla cu
un mare numr de mine.
Executand dou baraje cu mine fixe la Marele Duce Nieolae, comandantul suprem
Reni i BrAila (Vadul Oii) Ruii au desprtit
mai Jut:Ai flotila de Mare de cea de Dunre,
iar pe aceasta din urni in mai multe fractiuni prin barajele dela Nedeia, Corabia,
Paraipan etc. i prin vase inecate.
al armatei de sud, care venea inspecteze

pozitiile dela Brblila, un cuirasat din bratul
Mcinului a inceput trag6 asupra grei
asupra bateriilor in constructie ; obuzele
trase n'au fcut nicio strickinne.

La 28 Aprilie (10 Mai) bateriile speciale
d) Pierderea cuirasatului Lufti-Gelil.

Distrugerea lui de o baterie de uscati).
29 Aprilie/11 Mai 1877.
Flotila turc6 de pe Dunke a concentrat spre
BrAila: 3 cuirasate 0 2 monitoare din reprecum 0 2

giunea gura
canoniere de lemn dela Cernavoda
Cuirasatele : Lufti Gelil , Haviz Ra-
man , Fet-uil Islam .

Monitoarele : Zeifi
Canonierele de lemn
Hezber
Arkadi P.
Akia
La 20 Aprilie 1877 aceste vase s'au artat
pe Dunrea Vechebratul Mcinului in fata

de unde au inceput s bombarBrilei,
deze oraul.
La 21 Aprilie cele 2 monitoare au Incereat
s'a se apropie de Brila ; ele au lost intampi-
au fost terminate 0 a doua zi flota turc

a venit 6 le bombardeze.
La 11 Mai, dup amiaz, acela0 chiurasat
s'a arkat din nou In fata Brilei 0 a ancorat
cam la 4000 metri de bateriile de p6mant,
ridicate de Ruqi inaintea acestui ora, pe
Vrmul fluviului.
In acest moment, dou din baterii erau

deja armate, una cu mortiere de bronz de
15 cm., cealalt cu tunuri de asediu de 24
de livre.
Ruii ba'nuind c vasul inamic avea intentia sa" bombardeze oraul Brkla au deschis
asupra lui, focul ambelor baterii. Comandantul ef al flotilei i acel a lui Lufti-Gail
au plecat, seara, cu barca, la Mkin, situat
la 5-6 km. mai la deal, in scop de a se
intelege cu celelalte bastimente, fie pentru

nate de 2 tunuri ruseti de 4 toli aezate bombardarea BrAilei, fie pentru orice alte
pe inltimile din fata Gheeetului. Acesta a operatiuni, la'sand ordin nu se trag6
fost primul bombardament rusesc din campanie. Turcii au rspuns. Canonada a durat
aproape 2 ore. Coul unuia din monitoare
Inaintea intoarcerei lor. Loctiitorul comandantului, supunandu-se cu scrupulozitate

acestui ordin, n'a ripostat deloc focului
Ruilor i nici nu deplasti vasul ski pentru
9 Jurnalul artileriei rusesti din 1 Sept. 1877.
pune In afara btiei tunurilor inamice.
Articol tradus In Bulletin de la runion des officiers,
Cu toate acestea Ruii, ale ckor Iovituri
7 lulie 1878 i comentat de Poyen tu cartea sa
erau
la inceput prea scurte, regulau tirul lor,
Du role de l'artillerie navale.
336
www.digibuc.ro
asupra acestui vas imobil 0 mut ca 0 la
sului. Lufti-Glil ar fi scapat de distrugere
poligon.
dac ar fi scos ancora 0 s'ar fi aezat in
Dup. trei sferturi de ora, ei au tras cam

30 de lovituri; proiectilele lor cdeau acum
aproape de corpul bastimentului dar MA
sa-1 atinga; se vedea, dupa caderea proiectilelor coloane de apa ridicate prin explozia
lor in apa.
,Turcii persistau in tacerea lor absoluta ;
Ru0i, suprati ca bombardau fara folos, se
preparau sa inceteze focul, dud, catre orele
afara bataiei loviturior sau s'ar fi deplasat

prin micari continue, in loc FA permita
Ru0lor rectificarea ochirei in linite asupra
unei tinte nemicatoare.
Oricum ar fi, se vede ca un proiectil fericit este destul, in orice imprejurare, pentru-
a distruge un vas cuirasat.

Acesta este faptul descris cu toata claritatea in o Jurnalul artileriei rusefti i. co-
2 p. m., o indoita detunatur rasuna in mentat in acest sens de ofiterii
speciali
bateria tuhurilor 0 a mortierilor. Cele zece
francezi.
secunde, dupa care, in general, se vedea

t4nitura de apa aruncata de proiectil (in
caderea sa), au trecut fail ca sa se fi putut
observa ridiandu-se vreo coloana de apa;
bastimentul turc pru infaurat de un fum
Au fost multi, din acei cari au comentat

faptul, atribuind precis distrugerea monito-
alb 0 gros in care straluci zarea purpurie a

unei intinse flacari; doua sau trei secunde
in urma, a rsunat o detunatura violenta 0
sfarmilturilei lui Lufti-Gail, au fost proiectate in aer, In mijlocul unui fum gros.
rului unei explozii a caldrei ma0nei ; acetia
au vazut in. plecarea dela bord, in fata ina-
micului, la Macin, la o departare de 7-8

km. a comandantuluilef 0 acel al vasului,
pentru a se consulta asupra nu tiu carui
punct de strategie, un motiv de banuit ea
artileria nu a jucat niciuri, rol 'in explozia
acestui chiurasat.
,.
In calitatea de cronicar con0iincios, ne

marginim
a le aminti, far a le comenta
plozii, parea fall indoiala ea pulberile 0 munitiunile au facut explozie ; se crede dar, sau 0 fail a le da vreun creznAnt.
Dupa infricwtul rezultat al acestei ex-
ca un proiectil ar fi patruns direct la pulberarie sau ea un incendiu s'a produs l'anga
Fapt cart ca aceasta a fost prima victoria

ruseasca in acest razboi.
pulberarie 0 ca oamenii echipajului n'au

avut nici timpul, nici mijloacele, s sta-
turceti s'au retras pe bratul Macinului la o
paneasca acest incendiu.

De alta parte, cum ofiterii ru0, insarcinati
In urma acestei pierderi, celelalte vase
departare de 1.0 km. de bateriile ruseti
ne mai cutezand nici A' se arate, nici s se

retrag
in susul Dunarii de vreme ce ar fi
A urmareasc tragerile executate au contrebuit
sa
treaca prin fata bateriilor.
statat c niciunul nici altul din cele dou
Aceasta pozitie nu convenea Ru0lor 0 de
obuze, trase deodata, n'au cazut in apa, ele
au lovit vasul. Or, tunul de 24 fusese ochit aceea s'a incercat o alta actiune contra
sub unghiul de 153'30" iar mortierul de celuilalt cuirasat turc Duba-Seifi (Havzi
1.5 cm., sub unghiul de 45'; obuzul aruncat Raman in lucrarea mai multor ofiteri).
de prima piesa a lovit cuirasa 0 a inlesnit
e) Pierderea chiurasatului Duba-Seili.
ruptura, dar n'a putut sa o patrund.
Bomba aruncata vertical, de mortier, a
In noaptea de 25 spre 26 Mai 1877 mai
trebuit, din contra sa cada pe punte sau in multe nave turce0i erau ancorate pe bratul
vecinatatea sa imediata; ea trebuie sa fi Mcinului, putin mai la vale de orapil cu
fost aceea care a determinat catastrofa.
acela0 nume. Aceste vase erau Feth-ul
Acest fapt demonstreaza ca protectia cea Islam, monitor cu turele; Duba-Seifi, asemai eficace, rezida in chiar mobilitatea va- menea, armat cu 2 tunuri Krupp de 1.2 cm.
22
337
www.digibuc.ro
cu un echipaj cam de 60 oameni i vaporul

Kilidi-Ali.
Ofiterii din marina rush', impreun cu

maiorul Murgescu, din flotila romneascA,
aflati la Br Aila, au conceput planul s atace
aceste vase cu torpile de scondru.
In acest scop ei au format o flotila de 4

alupe cu aburi:
1. Cesarevici (alupa romn Randunica
Dach' cel dinti vas, atacat de mine, este
distrus, Sestacoff se va indrepta &Are al

II-lea ; Persine va sprijini acest atac ; Ball
se va tine gata a-1 ajuta ; eu voi rmne
in rezerv.
In fine, daca i acest al II-lea atac este
incoronat de succes, Persine va ataca al

III-lea vas ; Ball va sprijini; ma voi tine
oameni echipaj, comandat de locotenentul

Dubassoff. In aceast alup s'a Imbarcat
maiorul Murgescu.
gata a sustine i Sestacoff va forma rezerva.

Noaptea era acoperit de nori, zice raportul lui Dubassoff (din care sunt extrase
aceste detalii 1) dar nu absolut obscurg, din
cauza unei frumoase lumini de lun. O pia-
2. Xenia (numele unei copile a marelui
cut brig, suflnd dela nord-vest, ducea
duce motenitor al Rusiei) 9 oameni de

echipaj i comandat de locotenentul estacoff, avnd la bord, cu titlul de voluntar, pe
inamicului noutatea apropierei noastre. Cu

toate acestea, afara de Cesarevici, flotila
pus' la dispozitia flotilei ruseti), cu 14
locotenentul Petroff.
3. Djigit (nume ce inseamn, in Indii, un
fel de mgru) 8 oameni echipaj, comandat. de aspirantul Persine.
4. Cesarevna, 9 oameni echipaj, comandata de aspirantul Ball.

In total 4 alupe, 6 ofiteri 0 40 oameni.
Aceast flotil, astfel constituit a plecat,
din Bri la, pentru a incerca distrugerea monitoarelor inamice.
Instructiunile lui Dubasoff, eful expeditiei, au fost precise:

Intrnd pe bratul Mcinului, cele 4 ahIpe se vor forma in linie de f ir : Cesarevici,
In cap: Xenia, Djigit i apoi Cesarevna. In
aceast formatie flotila va cuta s se strecoare in lungul trmului fluviului i cnd vor
ajunge In fata inamicului, vasele vor cauta
s micoreze iuteala. Atunci flotila se va
a inaintat fr zgomot...
Am ordonat lui Sestacoff s m urmeze
m'am dirijat asupra monitorului celui

mai apropiat, care se gsea la distant cam
de 130 metri (It. Petroff constat c6 era

atunci ora 2 0 jumtate dimineata) ...
Cu tot zgomotul mersului nostru, n'am
fost intmpinati de strigtele factionarilor,
cleat dup ce am parcurs jumbitatea acestei
distante (la care probabil zgomotul brow

telor a contribuit destul). AM dat un rspuns, pe care-1 credeam bun, dar pe care l'am
recunoscut mai trziu ca impropriu ; eroarea
mea, Indat, a deteptat bnuielile adversarilor notri.
Servantii pieselor de artilerie, ce erau

culcati pe punte au fost deteptati la primul
foc de arm al factionarului
Monitorul ce fixasem era sub presiune ;

tunurile
sale din pupa ne puteau face mare
Ce.sarevici 0 Xenia in cap. Din momentul
intr'xei pe bratul Mcinului, pn in acel ru. In consecint m'am hotrit s-1 atac
sa-i distrug astf el toate niijloacele de
al atacului, vitesa va fi mic, In scop de
a micora pe cat se va putea zgomotul mer- propulsiune...
Prevederile mele s'au realizat.
sului i acel al mainilor.
e Voi ataca, urmat de aproape de Sesta-
dirija etre mijlocul fluviului, In 2 linii,
coff ;
Persine, se va tine gata a ne da, in
caz de nevoie, ajutor ; Ball va rmne In

rezerv.
1) Publicat In Kronstadt Vestnik; reprodus de

Times din 3 August 1877. Revue maritime et coloniale, August 1877.
338
www.digibuc.ro
do i00 4tC .
PI. IIVL
N.
teT4444a,te _
.
'IPO .0. At
,..
.zI
SiliStra a.
,
'
i
.
irndoorp aff Intrupi
Colulbltinel(ancorajlichke.
trt
CA es cr,
-I-
'
'
a
osthor
"'
I
'
.-
G'
ros
Il
li,
Ill 44
'
Il
6ara Girlitel
/militate{
Gur,a S.
,.. .
ea/1%7111'k far
tit
Ca.iormo J1f.
(ig
oauinnak)
i
if
.
108
2
17
16
Cartailu
.
J-4114a
.
14
12.
11
'
f'
t ... ii
Finite/ Jmulelor
Arta /t/i Dar'e JDZI
,..;
tr
dtud'isic:1
lo
,
0
I
IColu/ lui Mu Pair
are
17'''6"'
54%
11
Lasu
tvan
18
9
9
Lac
rnkul
61,1'4.14
Artul Bniilei
i
'
8
.0
:__,..162'
1.
frcoteasa
egala
vaourlot id/ ailui
-`4
tap.j.al Ounarri *chi
<Lam-.
,TPK4foregt5heCeIK/ )Toreldui
XIDW
d' ip 0,7,..
Trecipereaf6hefelfrgrrutpl
5
13
iI
i.
3
15
126
.23.
1
P17
, go
Cap. jornel.Zedsca
la?. CnCI-FrOP. Marl (crawl
1\
bura Orbalai
ash-or
Gura 4frceijas
I
cop Oueael
uropem
i 12
RU;nele Ko/al reglipovenr)

nt
I
rung ea opd aura
ittroSiretulut
el n '
Bah!,
23'....e.. to. (D.,,,-/-0,c ive avvvanti4.4..a.. VAIGge tcl, N,Cde (+474.1' A a a wt at.
414
drill ami,marspe ettpla
Guraierd/lidulut.6vratkifielalui
psanca
ll 216
lkio;
I Ruiner; Noadk
180
J...Vore s.
1
--4
'
G.
Ci17$079(4P111114)
, at 48i6ufa lc/Lenity revs.
Igmarfa i
ragaik 3/8/01111)1111itilD/080 DI Morapj
'
44
I-
rep
sdciren/
,
Nonolaki
fre.wva
4140(1.1 luilThedoelu eel iv'ee
jAlarnati cap.Sad.
eh:
,,,,
ulucesti
ktqlqa
capjosui
I"
J.Mielenul 'mill
1
Warden
at 11/107/0
./..z.sohnul
'
'
dr-iffinuil
,
1,4
.0142e4torwev4/ie4narti",ziela.a.ttiot.20..dta.9441.04
'
.4 0 4.
1,3 10 tr 2.
1,1
-I bumia'ne,"
10 10 1. 0 Z4 10 1. t. 1010 t) 1. -.1
01 0
Itei
16
o 1.1>
Gum a'
12
I
,
13
'
i
-I
14
30
45
126
17
onomee
0 -.-
.10S4e1/4.4.14 E
rade
256:20(?) 1I!391`45733
12'!"00 (D)
87
24757;15! 6
...Q.
thmt,
11: 39^,497
447 7: 1912.1
1'42'!"34?
16: 11"
25 "*"" (0) 257 43;15
11.' 42-537
457 26: 12"
Sta.
23! 4612"
11.`33'"04.80
Cautaz, (5f
40.
&fa, gar. Ataj,C.
CMOtetWi.
:447 7: 20"
14*93(0) 25738:30"
MARTA GENERALA
staeora
sfiC4aae (Warewiti.;
%.
e-, t.! 9. "IIo
.,-,
e .6....z,1
..gr41111 fi
,,
,
r-,--,..,,
,.- ci -,..A, a
,PI 1 r ' tv..
1
1
1-,1
II t'l'i I Li i tt'x. 4,
111,111'
ORICE DREPT RESERVAT.
www.digibuc.ro
geoti,ea,
tc.
4425; 39"
.9a44,t,weva,
?...
4-
# La apropierea noastr, o piesA din pupa

a deschis focul. Trei din proiectilele sale au
fost trase M.A. niciun efect i inainte ca cel
al patrulea foc s fie tras, am fost aproape
sA intrebuintez toti oamenii pentru a manevra gletile de apA
de vas, la babord... l'am izbit cu scondru

intre centru i pupa, putin inaintea etamboului...
adversarului un foc bine nutrit de infanterie
# Apa s'a ridicat pe flancurile monitorului

ei-mi acoperi alupa.
n'au incetat SA trag asupra noastr in
a Cteva sfArmluri au fost proiectate

cam la 40 metri inltime. Natura celor ce
au czut pe # Cesarevici ne-a permis s4 judeem &A explozia produs, intinsese efectul
sAu pAn la puntea navei...

# Echipajul monitorului, a cArei pup se
scufunda vizibil a trebuit s6 se refugieze

Inainte...
# Pentru a asigura scdparea oamenilor mei,
am intrebuintat pompa cu aburi, in scop

de a scoate apa ce inundase alupa.
# In acest moment, monitorul pe jumnate
scufundat, redeschidea focul; am ordonat lui
estacoff s-i dea a doua lovitur...

4 Acest ofiter mergand repede spre inamic,
a izbit putin inapoia turelei, tocmai in
momentul in care acesta ne trimitea al

doilea proiectil. Vasul a fost atins sub chil,
cam la 6 metri de etravA.

4 Ca i prima datA, efectul exploziei a
fost teribil qi aceasta s'a apreciat dupA examenul sfArAmAturilor mobilierului i. cabi-
nelor, cari proiectate sus, in aer, au recAzut pe Xenia

o Atunci, nemai putnd sA trag6 cu tunurile, bravul echipaj al monitorului a luat
armele, trimitndu-ne o ploaie de gloante
4 In acest timp
estacoff dirija contra
Cele douA nave, cari insoteau vasul atacat
cursul operatiunei
Monitorul Duba-Seifi s'a scufundat in mai
putin de zece minute.

Era ora trei dimineata ; zorile ap6reau.
Locotenentul Dubasoff ordon5. retragerea
spre marea disperare a comandargilor dela

Djigit i Cesarevna, cari voiau s5. atace cele
douA nave... Dar Ora atunci succesul era
complect: nu aveau niciun (mu mort sau

fAnit. A impinge mai departe indrzneata
intreprindere, ar fi insemnat sA expunA
echipajul, care avea dreptul sA trAiascA fi sA
se numeasca bravi.
S'au departat ...

In timpul acestei retrageri, celelalte doug
nave turce au incercat in zadar s-i raz
bune pierderea incercata in companionul kr
de escadr ... Ei au acoperit cu foc cele
4 alupe, care dispreau, in deprtare, prin
ceat. Apoi orice zgornot a incetat...
Nu s'a mai auzit dect broatele Dunririi,
reluAnduli concertul lor, un moment intrerupt de formidabilele cloud bubuituri 1).
AceastA izbAndA a rAspndit spaima in
flota turcA, retrAgAndu-se de prin porturi i
rAmnnd in defensivA. Cu chipul acesta

Ruii au executat fArd mari lupte, baterii de
coast i stAvilare de mine cari sd le asigure
4 Eu i Sestacoff n'am fost in msur SA libertatea de actiune i sA protejeze efecne degajilm aa cum voiam. Elicea Xeniei tuarea trecerei DunArii acolo unde o proiecse apucase intre sfArAmAturile monitorului ; tasera.
alupa mea era plinA cu ap5. i pompa cu
aburi scoasa din serviciu, aa cA a trebuit
1) Dupa Sarrepont, op. cit., pag. 208 et sq.
22*
339
www.digibuc.ro
CAPITOLUL V.
DELA GURA SIRETULUI LA GURA PRUTULUI.

1. GHERGHINA.
i-a impus la plata tributului ; a potolit o miq-
care a Sarmatilor.
A mai dus peste Dun'Are un num6r de
regi
pn atunci, sau necunoscuti sau cari
puternice. Ele au luat parte chiar la eel
mai important rzboi al antichiatei, la ne- trdiau in ceart cu Romanii i i-a silit s'd se
muritorul asediu al Troyei, ca aliati ai Tro- inchine steagurilor romane. A dat inapoi
ianilor. Atenianul Menesten, celebrul tac- regilor Bastarni i. Rozolan pe fiii lor, cari
tician al InconjurAtorilor, a aezat pe Atrizi, fusesera prini sau zmuli dela inamici ; repe Locri i alte neamuri elene contra otilor gilor daci le trimise pe fratii lor cari c6venite dela Dunre (Philostrat, 193 d. Chr.). zuser prizonieri la popoare dumane, intAchile a ucis pe Mellanip, ducele Myzilor, rind astfel pacea provinciei ; el o lipi Moesiei
fiul iubit al regelui Helor dela Dun 6re, ne 50 ani inaintea lui Traian (Tocilescu, I,
spune poetul bizantin Tzetzes (in vers pag. 32 i 33).
Acest teritoriu a rAmas sub stpnirea
554-556 in post Omerica). Femeile mezice
care acompaniau pe rzboinici la Troia, ne romanA pra sub impratul Maximus (fonspune acelai scriitor, (v. 268-276 In Ante datorul satului Maxineni din apropiere) adic
Omerica) se bteau i. erau armate ca i pn la anul 267 d. Chr., epoc la care a
brbatii.
fost abandonat prad barbarilor Carpi 0
Teritoriul cuprins intre Siret i Nistru de Sciti 1).
Cam la 2600 metri, in directia magnetica
jos, numit de unii autori i Dacia getic, cu
cet4ile Contra-Dinogetia i. Tyras, a fost N. 65 W. dela fostul pichet de zid aflat
alipit sub dominatda romanA, guvernmn- pe malul stng al gurei Siretului 9, pe dealul
tului Moesiei inferioare, pe la anul 56 sau
1) Tocilescu, Dacia tnainte de romani, pag. 96,
57 d. Chr., sub Nerone iar paza sa a fost note.
1ncredintat legiunei I Italia, de ale crei
9 Forma romneascd. a numelui acestui rail, de
crmizi s'au gsit la Gherghina, cu in- astdzi, este Siretul.
La Erodot, el se numia Tuipcorck, (IV, 48);
scriptia : Leg. I. Ital.
La Ptolomeu, 'Iipecak (III, VIII, 4).
Tiberius Plantius Silvanus Aelianus, guLa Ammian, Gerasus.
Inc51din timpurile cele mai vechi, popoarele
dela Dun 6re au fost inteligente, brave i.
vernatorul Moesiei sub Neron a mutat 100.000
bbirbati cu femeile i. copii lor in Moesia i
La Constant. Porphiroghenitul I6pero

Vorba primitivd e sciticd.
340
www.digibuc.ro
ce limiteaz &Are N. E. valea acestui

se vedea (1882) un pavilion de lemm, ri-
La picioarele inltimii 0 cam la deprtare

de 60 m. curgea inaintea anului 1861, Siretul.
dicat in centrul unei In1imi rotunde, ce

se detaeag din mal.
Pe acest punct se afla odinioar o important fortAreat roman6 iar in jurul
s'Au un ora 0 el intrit i destul de
Prin schimbarea directiei cursului, vechea

albie a rului a rmas un lac in forma unei
zale de lant, ale arei extremitti par a se
intalni la S.E., (sub solul unei Odurici),
formnd in centrul &gm o bogata insul in
prosper.
plantatii.
De pe acest platou ce domina jumgatea
Ruinele acestei cetti au fost descoperite
N.W.S.
se des- pe la 1703 sau 1693 ( ?) pe timpul domniei
cercului orizontului
fAoar5. una din cele mai pitoreti priviri lui Constantin Duca.
asupra Orei Brboi, asupra grdinilor oraMai toti istoricii admit, c'd aceast cetate
ului, aezate spre sud, in coltul format de ar fi fost fun dat de impratul Traian.
malurile stngi ale vgilor Dunrii 0 Sire- Xenopol pretinde 06' a fost ridicatd numaica
tului, asupra fluviului i v6ii Dunrii, pd post inaintat peste Dun6re, de indat ce
In spre inatimele Bugeacului, Mkinului
romanii au ocupat Scitia Minora (Dobrogea
malurile Brilei.
de azi).
In evul mediu, forma vorbei, era Seret (Hasdeu).
Vorba veche, romneasca? Halup (Mir. Ccstin,
Let. Mold., edit. Kogalniceanu, 2 pag. 21).
Hasdeu pretinde ca primitivul tip, dedus din
herodotianul Tte4pctv-r6, pare sa fi fost Sdrat. Mai
spune ca In literatura filologica moderna, se contrazi
explica pe deplin pe Tiarantus
Sar-antus a lui
Erodot, de unde prin suprimarea nasalei (n) , intocmai
ca In vassanti-passati, se numeste Sar-at, prototipul

direct al Siretului.
Siretul inseamn dar la Sciti: fluviu (Hasdeu).

Miillendorf (cit. de Tocilescu) deriva numele
trei opinii diferite:
Siretului din zendicul jar, sanscrita gar a murmura
Rowlison, crede ca Tiarantus este Ter,antus,

avnd In prima jumatate radicala Ter, din mai
sau car a merge, zendicul carant, mergnd, and

poate fi chiar vorba romn iretul* ca sa arate
multe alte nume fluviale (Is-ter, Tyr-as sau Dniester, Ter-mus, Tru-entus) cu senanificatia generala
de rau; iar In a doua jumatate, cuprinznd sufixul
ant (din Scam-ander,Mae-ander, Tru-entus, Tr-ento,
etc.) astfel c prin ambele jumatati Tiarantus, corespunde cu Truentus, astzi Trent, apa In Anglia.
Cuno, sustine ca Tiarantus n'ar fi dect o forma
mai veche a numelui slavic fluvial Cerna, Re care-I
preface In Tiarna, mai adaugand ca intre Tiarantus
Tiarna, exista aceeasi relatiune ca, In greceste,
i Intre 13earm.
Intre OepeerrovT, In Ocp&irLv
Ambele pareri se disting, adaoga Hasdeu, prin
o inxederata artificialitate.
Pictet ofer o ethnologie mai serioasa:
El vede Iii Tiarantus termenul sanscrit Taranto.,
torente de ploaie, ocean, o forma marita a particitarant, din radicala tri, a trece, a se
piulni
strecura, a inota.
De indata ce se constata identitatea Tiarantului
lui Erodot, cu actualul Siret i cu E6perog al lui
Porphiroghenit, cate treile opinii se inlatur de sine
inselaciunea undelor lui.

Miron Costin, cum am spus, pomeneste ca Si-
din discutie, fondul cuvantului ramnnd nu tr

ci sr..
victoriei .
In adevar dela radicala ariana sru, a curge, deriva

termenul sanscrit sravanti (srav-anti), fluviu, care
retul s'ar fi numit oarecnd Halup. Nu ne spune

nici cnd, nici In ce limba.
La 1771 o geografie rusa fl numia Strehaia *) (?).
Actualul nume Siret sau Seret, Miron o atribuie
data rului, in urmatoarea imprejurare:

4 Din Cntul al II-lea al unei poeme, scrisa in
limba polond i dedictata regelui acelei ni **):
Regele Ungurilor Vladislav, impreun cu Romnii
Imping pe Tatarii dela munte, si u gonindu-i apoi

far preget, prin campie, au ajuns pana la Siret.
uncle se and astazi orasul Roman.
a Aci urmeaza o noua batalie: infrnti, Vitarii se
arunc In undele Siretului, iar Romnii, macelarindu-i far crutare, aslupa fluviul cu cadavrle
dusmanilor.
Regele, transportat, la vederea acestei bai tataresti, striga cu veselie, in limba maghiara, 4 Seretem, Seretem adica: imi place, si cuvantul regal,
prefacandu-se n numele raului, eternizeaza gloria
*) Filip Henry Dilthey, op. cit.

") Lee. Mold., edit. Kogain., pag. 505.
341,
www.digibuc.ro
Tot atunci, spune Xenopol, s'ar fi tras

In ace1a0 scop
apararea Dobrogei
acele
valuri imense de pamant, intarite cu lagare

de soldati, prin Basarabia i Moldova de jos.
Scriitorii nu se invoiesc bag, cu totii, asupra
adevaratului nume.
Waillant crede ca a fost Caput-Bovis 0

c dela aceasta cetate, de care pomenete
Impratierea ruinelor a inceput in secolul

al XVIII-Iea, luandu-se material pentru facerea zidurilor cetatii Braila i pentru oarecari biserici din Galati 1) iar in secolul
nostru, din cele din urma resturi ale ruinelor sale, s'a mai scos pietre i au fost
Boului (Cronica lui Hurul) 0 in cele din
intrebuintate la pietruirea ulitelor Galatior.

Numele roman, Gherghina, a disparut cu
impraltierea ultimelor ruine iar localitatea,
de jur imprejur, la mare distania, a luat numele generic de Tiglina 2).
Cercetarile fcute, regulat executate in
1836, au permis sa se recunoasca locul fortaretei i limitele oraplui. Ele au gasit ca
cetatuia a fost aezata pe un platou, ce are
urma Gherghina sau Ghertina 3).
un diametru cam de 70 metri i. la vreo
Nu se tie exact epoca in care aceasta

cetate a inceput sa se prefaca in ruine ; se
50 m. deasupra nivelului ordinar al Siretului.
Procopiu, Moldova i-ar fi luat armele sale 1).
Mihalescu crede sa fi fost Contra-Dinogetia.
Laurian (batranul) in Carta Daciei Romane pune aci Turris Traiani 2).
Romanii evului mediu au numit-o Caput-
Ea era de forma rotunda i inconjurata de

un impatrit zid circular. 0 ieitura, metea avut loc, la inceputul invaziilor barbare. ugita, in forma unei punti, marginita de
Primele resturi au fost scoase la 1703 dona ziduri paralele, lega acest platou cu
(7211, Cantemir) i constau in o multime acel al malului apropiat, fortificat i el, la
nordul sail. Un zid, ce ieea din al doilea
de bani din vremea lui Traian.
Principele Cantemir a gash in cetate o perete circular, cobora in linie dreapta pang
lespede de piatra, cu inscriptie, pe care a la Siret.
Bordurile inaltimei se macin zilnic, recopiat-o in notitele sale din Descriptio Moldaviae ; din ea rezulta ea Traian ar fi fost zultatul muncei perpetue a elementelor, cum
zice Cantemir.
primul fondator al acestei cetati.
Linia drumului de fier taie i ea o parte
Ea a luat o desvoltare importanta i faimoasa sa pozitie, marita cu intririle cari a inaltimei, la sud-west.
o inconjurau, fac'e s se creada opinia
raspandita c ea a fost capitala provin1) a S'a gsit aci un ban de aram. galben i de
ciei i. ca nu mai exista nicio indoiala
crede 'Mg, cu oarecare certitudine, ea aceasta
ea a dat Moldovei marca Capul de Zimbru 4).
Pretioasele rainaite descoperite pe locul

sail marturisesc vechea ei stralucire 5).
1) Waillant, op. cit. (I, 81).
2) El credea ca dupa harta Peutingerian Caput
Bovis sau Caput Bubali, era In Dacia Occidentala,
In Temiana, la 10 miliare roniane mai jos de Tibiscum (Timioara). M. J. II, 114).
2) Cantemir. Tot acest ora este, cred, acel de
mare cat un ort, dar mai gros, In care slovele nu

s'au putut ceti de cei ce tiu latinete, afar numai
de mnii ce tiu mai bine grecete; spun c scrie
Mccpxmonat i seamn sd fie aa. Iar celelalte
slove de Inteles nu sunt .
(Mir. Costin, Let. Mold., pag. 25, ed. II-a).
Tot la Ghertina, scrie Cantemir, Nicolae Costin
a vzut o piatra care amintea pe Sever Impratul
Romanilor, piatr pe care Cantemir, sub domnia
fratelui sail Antioh, trecnd prin Galati, 1nadins a
cautat-o dar ti'a gsit-o. Inteuu rnd Ins Theodori,
care vorbete Procop, la care Justinian a cerut
pralab de Galati i-a adus un ban de argint pe
Antilor, popor slavon s se strAmute iar In Turnu

din fata Nicopolei.
4) G. Asaki.
care scria Const. Vict. Aug. Imper. ..
5) Spicuitorul, jurnal, 1841. Ghenarie i Februarie.
2) 7 iglina, Terghina, Gherghina, Triclina, diferite

nume venite din vorbele latine: Tegulina, Terrigena
i Triclinia (Waillant, Vol. I, p. 81).
342
www.digibuc.ro
Orapl, era alezat la picioarele inltimei.

La baza zidului, care-I ingrdea spre rsrit
s'a gsit mai multe lucruri, dintre cari cele
mai principale erau:
de marmot% alb, columnele de ordin toscan,
O statuie a zeitei Ceres (acea a agriculturei), turnat in aram 1).

Un numr mare de lespezi de marmor,
spate in relief i reprezentnd rdzboaiele
Romanilor cu popoarele dela Durare.
chiate :
Hoc. grat. - Nuntiae - leg. essensis - qua
mai multe capitele de ordin corintian.

De remarcat o placa de bronz pe care nu
se mai clistingea cleat aceste vorbe trunreshane e rog.
Din aceasta spune Waillant, filologi mol-
davi au profitat s scrie ru numele capi-
Un drum pe sub pmnt, cptuOt cu talei lor, iubind a confunda essensis cu

piatr i crmicl, pentru a intretine comunicatie cu oraul.
In cetate s'a mai descoperit:

O subteran (crypt) care continea mormintele, probabil ale unor inalte personaje
romane, dup valoarea obiectelor gsite in
jurul resturilor ; aceste morminte erau foarte
iassiensis, o legiune spaniol cu o legiune

(lag.
Inc dela 1710 Cantemir presupuse originea Gherghinei prin cteva monete cari
s'au gsit aci cu aceast inscriptie:
Imp. Caesari divo filii Nervae Trajano,
Augusto, Germa Dacico.
Pont. Max. Fel. B. diet. XVI. imp.
ingrmdite.
O multime de bani vechi de argint i de Cons. VII. P. P. Calpurnio, Publio.

bronz: incepnd dela Traian i cel mai nou
4 Marco C. Aurelio Ruffo . Ea este astzi
dela Filip (105-249 d. Chr.). In anul 1838 neindoioas.
s'a mai gsit o mare comoar, continnd
S'a mai gsit un monument acoperit cu
3700 monete de argint, dela diferiti cesari, inscriptii a crui baz'a era legat de trunchiul
intre cari, Diocletian, Constantin, Arcadiu monumentului in chestiune cu un fus de
si mai multe bucti cu inscriptia
fier, ce se afl la muzeul national din Iaqi.
ceea ce neaprat probeaz vechimea oraDistinsul filo-romn Waillant, a vizitat aului i ne pune in situatie de a considera un ceast localitate, in a 5-a decenie a acestui semoment, in treact, ideea dac nu cumva, col i rezultatul observatillor sale a fost
in
Galatii ca ora nu a fost la inceput In perioada domniei Antoninilor, aceast ceacest loc.
tate era ocupat de romani, cci in apropiere
Aproape de o baie i o casd de ape, ce de aceasta, trebuie s fi fost, o mare olrie,
aducea apa din Siret prin tevi de plumb, de acolo numele de Tiglina, rmas regiunei
s'a mai gsit in ora temehile unui templu, dimprejur, nume care ar deriva din Tegula
care era inchinat Venerei ; ideie dedus din (tigl.) roman.
gsirea, in acest loc, a unui Cupidon, in
El a, stabilit cu mult aproximatie debronz, inalt cam de 32 Soli, tinnd facla taliile topografice ale cettii. Printre crnunii n in mn. S'a mai gsit aci: un Ceres mizi el a gsit unele purtnd semnul cu
1) in timpul vechei mitologii, zeita Ceres era
protectoarea Siciliei. Cultul acestei zeite ar fi posibil O. fie motivat, In regiune prin aceea c aci
s'au aezat coloni0i de origini
E posibil Insa sa se fi adoptat cultul zeilei ca
gAsit In localitate, caci Sofocle (490 a. Chr.) ne
spune (frag. 339, pag. 313, edit. Ahrens, Paris
1882) a Getii, sub regele lor Harnavon, fu primul
popor din lume pe care Ceres i-a invatat plugdria
prin trimisul ei Triptolem (A. Papadopol Calimach).
VIIVII, ceea ce ar insemna c4

fusese ocupat de o parLe din legiunea
degetul
X IX-a.
Dac5. Dacia n'a fost in epoca Antoninilor
ocupat de romani, in intredul su, apoi

sigur eh' aceast cetate a fost cel putin sin-
gura, In acea regiune, unul din posturile

militare, avansate peste frontiera imperiului,
santinel inaintata a cmpurilor intarite dela
343
www.digibuc.ro
Troesmis, Rakel i Traianopolis sau Trianopolis 1).
cettile mari si mndre: Caput Boului, Kilia

si Tyra (Akermanul) .
Din aceasta rezult cg. cetatea Caput

posibil dar c6 In acest punct s se fi aflat Boului se afla pe malul stng al Dunrii,
Inainte de ocuparea Daciei de Romani este
un stabiliment galic.
In coltul natural sud-westic al -Wei Moldovei,
Dup toate probabilittile, Romanii au

fondat un ora aci, botezndu-I Caput-Bovis,
cel mai apropiat de Moesia.

Intr'un alt capitol (Garnizonarea cetitilor
care trecu la romnii din evul mediu stb
Republicei Moldave) acelasi document, 114.-
numele de Caput Boului. Drmat, la Orasirea Daciei, ea a devenit cu timpul republica

Galailor, apoi Gherghina i In urna Tiglina.
rand cettile In jurul Moldovei (incepAnd

de la Nord, prin rsrit, miazzi si apus)
Iat ce scrie cronica lui Hurul asupra

acestei cetti:
6 Cnd s'a dat stire, dela imprtia Romei,
la toti dregtorii, cum cettile si orasele,

din toat Dacia Traian, se risipeau si se
incendiau de barbari si c toate satele si
dregtorii toti, pmnteni si poporul tot,
cu dobitoacele si bunul lor, s treac de
cealalt parte a Dunrii, strmutndu-se in
Moesia ; de astfel de stire, cum auzir, toti
s'au schimbat si In prip cu mare consternare
au mers cu totii s se adune la Iasi, In

curtea resedintei legiunei marelui Traian si
spune:
La Hotin, la Soroca, la Ovidea, la Tira,
la Kilia, la Caput Boului, la Crciuna 1), la
Neamtul, la Suceava 2).
Ceea ce inseamn c moldovenii chiar

aveau aceast cetate si-i pstrase, dar ii
romnizase, numele ; c6 ea era pe frontier,
pe malul stng al Dunrii, Intre Kilia fi

Criiciuna.
Nick) alt cetate, att de important, n'a
fost, nici chiar ca ruine, pe aceast linie

afar de Gherghina ; de aceea Gherghina
trebuie sa fi fost vechiul Caput Bovis.
Admitnd autenticitatea Cronicei lui Hu-
acolo In de sine s se consulte cu totii,
rul, gsim ea' Longin Boldur a fost cel

Inainte de a face o astfel de strmutare si dinti prglab al tinutului Capului Boului,
cnd au sosit acolo au gsit curtea cea mare
numai drive (stricat, ars si ruinat), caci
clregtorii legiunei, fiind cruzi la minte, si
nu maturi, plini de avutii si ostasi mercenari,
nu pdmiinteni, cum le-a sosit In mn stirea
la intemeierea republicei Moldave,
sub
Dragos.
Este asemenea de netgkluit a trebuie

s fi fost o leglur intre armele Moldovei,
detatea Capului Boului precum si importanta
de a sosi in Moesia, n'au asteptat s se si pozilin acestei ceati fag cu teritoriul

sftuiasc6 mai Mai cu ceilalti dregtori si Moldovei.
mosneni ai trei, ei Indat au ars Curtea si
Este posibil ca aceast cetate, distrus
s'au dus cu legiunea spre Cetatea Caput Bou-
de barbari, in timpul invaziunilor, BA fi fost
lui, pentru ca s treac, de cea parte de urmat, continuat, mostenit de orasul

Dunre, In Moesia ; si tot astfel de daune Galati, care trebuie s fi fost mai intli la
si fapte au Mcut si celelalte legiuni, cari erau Gherghina si apoi cu timpul transportat
simbriate, nu pmntene, nici dirigtori locali cu mosii si averi, au ars cu totul toate
unde se OA astzi.
1) Pozitia cetatei Crciuna pare sa fie aceea a rui-
nelor ce se gasesc langa manastirea Mira, la pi-
1) 0 alta inscriptie: a Et victoria et concordia

Aurelii Antonini, C. Aurel, ver. imp. Cornelius
Firmus L. T. Leg. Ital. arma posuit .
Waillant a gasit aci o moneta de argint cu efigia
Faustinei (Waillant, La Roumanie, Vol. liI, pag.
456-4581.
cioarele muntilor Vrancei.

*) Cronica latinei a lui Hurul, marele cancelar al
lui Dragos, cum o afla scrisa si el, din zile batrane
de Campoducele Arbore. Tradusa In stilul roman
de Saulescu si publicata in Lepturarul Romdnesc
de A. Pumnul.
344
www.digibuc.ro
Ceva mai sus de acest punct se afl satul

Nicolae Costin adaug4 61 era spat espre
Vdeni unde Timu, ginerele, impreun cu a sprijini locul despre cmpii, din partea
socrul su Vasile Lupu, au trecut Siretul,
Ttarilor .
intorcndu-se din Muntenia uncle fusese
Acest mol incepe, zice Cantemir, prin dou
btut de Matei Vod Basarab.
anturi dela Petru-Varadin gi de aci merge
Tiglina, in apropiere, numit oarecnd i pn la muntii DemirKapu (Poarta de Fier),
Mavromolul, a fost renumit prin o fabrica atinge la Severin podul roman, trece in
de carne csmservat, transformatil ulterior judetul Mehedintil), pe la satul Gvardinita,
in stabilimentul apelor.
se intinde apoi ca un simplu ant, in o diMai la nord-west localitatea avea nurnele rectie est-westic6 putin Inclinat ctre nordde l36 ltica, unde se afla un schit, care nu est prin tot lungul Munteniei trecnd prin
mai exist, cu hramul Sf. Ion, insemnat in suburbia Beli-Vaca, in Craiova, prin sudul
harta mare ridicat de austriaci la 1.855. Drganilor, judetele Muscel, Dmbovita,
Intre aceste puncte i gura Siretului s'au Prahova, pe la sudul oraplui Ploeti, pe la
zidit czrmile flotilei, la picioarele crora se
intindea portul de iarra al vaselor de rzboi.
2. VALUL LUI TRAIAN DELA
NORDUL DUNARII.
Nu departe de Gherghina, peste campiile

din vecintate, trecea urma faimosului val
al lui Traian, calea militard romanii, cum o
numea regretatul D. Bolliak.
In localitate, acest mol, zis si valul lui
Atanaric (vezi harta lui Mnciulescu), pleca
din malul stng al Siretului, 500 metri la
erbe0ii-vechi
la estul
satului Mihalea (dup5 trmul drept), in
dreptul vechiului pichet de frontier moldo-
vestul satului
muntean, Nr. 103, Ruptura.

El ia directia nord putin Inclinat la est
ridicndu-se treptat, dela fata apei, pe
coasta inltimilor malului stng al vii Siretului, pra la vrful dealurilor, terminndu-se spre Tuluceti in malul Brateului.
Acest val nu trebuie confundat cu acel dela
nordul gurilor Durarii care se crede prelungirea celui general ce incepe prin Banat.
Miron Costin arat c6 pe timpul su, acest
pnt, se numea curat Troianul i se credea s
fi
fost spat de qtirile marelui Traian,

El incruciseazd toate apele: Siretul, Prutul,
Nistrul, Bugul i Niprul pn la Don ...
Eu l'arn trecut aproape de Nipru pe la

un trg anume Vciorasnoia, .
de Kiev .
departe
sudul ormului Buz6u, prin judetul RmniculSrat, prin judetul BrAilei i al Moldovei
de jos. Trece pe la Gherghina i se incrucieaz cu Prutul (la nordul Bratewlui) la

vadul lui Isak (satul Troian sau Traian).
In acest parcurs el a devenit pe alocurea
foarte greu de recunoscut i este adesea
numit prin popor i drumul Avarilor 2).
Dela satul Troian, de laugh' Prut, trece
in Basarabia 3) (pe la nordul Bolgradului)
prin Botna, prin Cuani i. mergnd prin
toat Tartaria se termira la apa Donului 4)
(la nordul Mrii Negre).
Pe vremea lui Cantemir, in Moldova
(1712), avea o adncime de 12 cop.
In Basarabia (unde acoper nordul lacurilor litoralului maritim, urmnd. cu putina
1) Pe la sudul orasului Cerneti.
2) Laurian, batrnul, pe la 1845, Intrebnd In
Craiova pe unde trece si de cine este fcut, stenii
i-au rspuns: Leru (Aurelian) Impratul, cnd a
trecut, dela apus, spre rsrit, a tras cu plugul
aceastii brazdei (ap 11 numesc taranii) ; altii spun
ca ar fi fost tras cu sulita i a se intinde spre rsrit pand la Ierusalim, (Mag. 1st., II, pag. 103).
2) In Basarabia este indoit dela west la est

aproape paralel i foarte departe o ramur de alta.
4) Acest fluviu (Donul) In idioma scandinav

purta numele de Wanaguisil sau rAul Vendelor;
dupg rusi, arabii l-a denumit Nehrer-Rusiet. Vechiul Thanais (nume care Inseam-a ru curgator)
se contrasta In Ton sau Tan, de unde prin schimbarea lui T. In D. face Don sau Dan.
345
www.digibuc.ro
diferenta frontiera politica a tratatului din
3. PODUL DELA BA RBOA
1856) acest mol are aproape constitutia

1) este legata cu Muntenia prin
molului lui Traian din Dobrogea, diatre unMoldova
fel de istm, lat de 60-70 kiometri, strns
Dunare i Marea Neagra, dintre Cernavoda
intre Dunre i ingrozitorul bastion carpatin
Constanta. aci, ca i acolo, poporul
al Vrancei i taiat mai in toat lungimea
11 atribuie Cesarului.
sa de rul Siret.
Intre Prut i Nistru, el era dublu; adica'
Spre a merge din o provincie in alta,
un al doilea capat, intre Leova 0 Bender, toate drumurile de comunicalie, convergand
paralel celui dinti, acoperea apropierea vii
fortamente catre istm, trebuie sa treaca
danubiene.
prin acest rau.
4 In adevar, zice Reclus, nu era suficient
o singura linie de aparare, de inchidere, a
portii unor cmpii att de fertile, ale caror
bogatii naturale trebuiau sa aprinda cupiditatea tuturor cuceritorilor 1).
Iat ce se mai spune asupra constructiei
acestui val:
Spre asigurarea Daciei, dupa ce o cu-
prinse, Traian a clislocat In ea legiunile militare: Legiunea XIII Gemind it Legiunea
Acel dela Barlad la Buzau avea (In 1.877)

un pod aproape de Tecuci iar toate celelalte
drumuri se intalneau sub Galati, la podul

dela Barboi, care era astfel cheia comunicatiilor intro cele dona provincii. Astazi
drumul de fier intre Maraeti i Buzau,
formeaza, afar de linia Buzau-Braila- Galati-
Mreti un ambraament, prin Focani

Maraeti, la adapost de orice surprindere
inamica 0 care, neexistnd inaintea razboiului 1877, marea mult importanta garei
podului dela Barboi.
XXXV Ulpia victrix. Apoi a ridicat mai

multe intrituri intre aceste se numar
vestitul val al lui Traian, care, pornind din
Aceast5. simpla explicatie este- suficienta
apusul provinciei, se lungea spre rsarit pentru ca s se inteleaga enorma imporptidi la gurile Dunrii, 15sand la o parte tanta strategic a acestui faimos pod de
Basarabia de sus. Valul era construit foarte
solid, avand o inaltime de 2 metri, o lirne
de 3 metri 0 era dublat in afara de un

ant.
Acest val uria a fost inceput de legiunie

romane, in anal 1.05 d. Chr. i s'a terminat
abia in 11.5 2).
El trecea peste vai i dealuri i avea,

punctele sale mai inalte, turnuri de paza
alto feluri de intriri .
Mihilescu, inteligentul profesor din Bucureti, sustine 0 el ca ar fi facut de Traian 3).
Pe la 1.771, avea o adncime, pe unele locuri,
de patru brate 4).
care Europa s'a ocupat atat de mult in

primele zile ale primaverei anului 1877.
Daca Turcii ar fi fost stapni pe acest
pod, Ruii n'ar fi putut continua marul
lor in Romania, decat pe podul dela Tecuci,
care era cu totul insuficient pentru a servi
o armata mare.
Distrugerea acestui pod, era aa dar,

pentru generalii otomani, o precautiune
elementara 2).
1) Turcii o numeau Bogdania, nu dela domnul
Bogdan Dragos ci dela vorba turceasc5. Bogda, care
Inseamn6 gru, ca sa arate a era grnarul imperiului. Grecii intrebuintau acest nume dar In sens
disprefuitor.
rora Romn. Anul III, pag. 25 note).

a) Mihilescu, Curs Geografie. Bucuresti, 1882,
2) a Acesta a fost un pod tubular de fer, de 246

m. de lung, sprijinit pe zece arcade, opt dintre ele
aveau 19 rn. deschidere i cele dou5, din mijloc au
o enorma lungime de 47 m., astfel a distrugerea
pag. 36.
stlpului central ar fi format o deschiztur de
2) E. Reclus, Gographie Uniaerselle.

2) Rssler, .Romanische Stud., pag. 46 (ap. Au-
4) Filip Henry Dilthey, op. cit.
94 m. foarte greu de reparat v.
346
www.digibuc.ro
Cateva lovituri de tun ar fi fost destul

Romnii, in vederea unui atac din partea
pentru aceasta.
Turcilor, au ridicat cteva uvraje de pgmant
S'a calculat, avand In vedere inundatiile pentru a apgra apropierea podului; cazacii
extraordinare din 1877 (cari au format timp au instalat In ele artileria uqoarg ce au adus-o
de luni Intregi, pe o distal:0 de 40 km., cu ei. In curnd a sosit, cu calea feratg, piese
mlatine nepracticabile), cg. Ruii n'ar fi
putut stabili un pod de vase 0 c le-ar fi
mari de asediu, canoniere mici cari au fost

date la apg, mine ce au fost aezate la gura
trebuit mai mult de o lung pentru a repara

stabili trecerea dela Barboi.
Ori, intarzierea armatei ruse cu o lung,
Siretului i chiar pang in patul Dunrii
trupe In mare numr, cari s'au stabilit pe

platoul dela Tiglina, transformnd In 48 ore
le Men trecerea Dungrii imposibil, In pozitia aceasta In camp intrit, acoperit

timpul apelor scgzute, cari se produc In cu uvraje de pgmnt pe o mare intindere
fiecare an intre creterile din Mai 0 din i prin baterii armate cu piese de 8 0 16.
Julie ; aceasta ar fi fost sg Intarzie inceperea In cteva zile pozitia a devenit inataoperatiunilor pang in luna August, a com- cabilg.
Gaud monitoarele turceti s'au argtat In
promite cu totul campania, a catiga poate
vederea
podului, In dimineata zilei de 13,
un an intreg 0 a da astfel diplornatiei timpul
de a-i reincepe opera sa.
ele au fost salutate cu primele obuze ce
Oricat de ignoranti s'ar fi putut crede, au fost trase in acest rgzboi. i atunci,
generalii otomani cunoteau cu toate acestea
poatP, o incercare serioasg de distrugere ar fi
importanta podului dela Barboi. Chiar in putut reu0, dar ofiterul turc care comanda
ziva in care generalismul Abd-ul-Krim se flotila, intimidat de vederea unui inamic pe
imbarca la Constantinopole, pentru a se duce care nu se atepta s-1 vadg aa de vreme,
sg se pung in capul armatei, colonelul Raab,
ataat militar al Austriei, merse
ia
rgmas bun la bordul bastimentului cu vapor
Ricu rondoul mergnd la Mgcin 1) spre a se
0 a fost auzit, de lume, dndu-i cu voce

tare In turcete, acest pitoresc sfat:
Mai cu seamg generale, nu uita podul
dela Barboi de care am vorbit att de
tgtile: Mgcin, Isaccea i Tulcea, aceste cetgti
mult, i bumf
. .
pune sub protectia artileriei lui.

Turcii posednd In Dungrea de Jos ce-
formau un camp intgrit, care era o amenintare constantg pentru liniile de comunicatie ruse. Ceea ce monitoarele n'au stiut
s facg, un detaament forte trecnd Du-
Flotila cuirasat turcg, ce incrucip in
ngrea, fie la Galati, fie la Isaccea, doug
apropiere de Galati, a primit instructiuni in

consecintg 0 a fost aprovizionat cu dinamita necesarg. Nenorocirea (pentru ea) a fost
c ordinul de a arunca In aer podul nu-i sosi
cleat la 25 Mai 0 cnd a voit sg-1 execute,
ea gag aci pe Rui, destul de bine instalati
dela Barb,* i sei intoarcd armata de invazie.
pentru a-i face s se intoarcg.

Generalul Scobeleff i faimoii sgi eclerori,
au primit, dela Marele Duce Nicolae, ordinul
sg 'neared in mar fortat, sg ocupe acest

punct strategic. In dimineata de 11 Apriie
puncte cari oferg inlesniri suficiente, ar fi

putut intreprinde: pgtrunderea in Romania,
distrugerea drumului de fir 0 in special cel
Ruii dar erau obligati sg ocupe tgrmul

roman 0 sg-1 fortifice, spre a preveni surprinderile (pe cari Turcii, ajutndu-se de
flotila lor, puteau s incercel protejand
astfel, pentru toatg durata rgzboiului, libertatea comunicatiilor
Ocuparea podului dela Barboi, a fost
el a trecut Prutul la Leova 0 a doua zi prima consecinta, sub presiunea cgreia desseara, dupg un parcurs de 130 km. a ajuns
s'a instalat la Barboi.
1)
Russes et Turcs, Vol. I, pag. 91.

347
www.digibuc.ro
Murarea aripei stngi, s'a Inplinit cu cea

mai mare repeziciune 1).
4. GALATI'.
Istoria vorbete foarte vag asupra trecerii

galilor, In spre Asia, prin aceste locuri.
impreuna cu Etrustii, pe la anul
83 a. Chr., de Dolabella, aproape de lacul
dup mrturia batrA- Vadimone, ei s'au Indreptat spre Orient, ins6

este un nume celtic, ca prAdnd i jefuind, Intre 279 i 278 a. Chr.
nenum6rate alte localitai In Dacia precum: (280 dup cronologistul Sebillot) 1).
Unul din aceste corpuri galle a rmas
Galata, Galatenii, Galda, Galtinul, etc. 2).
Locuitorii pretind c. orav1 lor a fost st6pan al Traciei; altul s'a stabilit pe
intemeiat de Gali, cari in trecerea lor In sau marginea Dunrii i un al treilea corp a tredin spre Grecia, descglichnd aci ar fi zidit cut In Asia Mic6 i s'a aezat in Galatia
(Galo-Grecia) 2).
o cetate, dela care i-a ramas numele.
Din nenorocire, aceasta versiune nu se
1) Sebillot, pag. 67.
2) Galatia, Gallo-Grecia, Sangiacul Anguriei
reazm6 pe niciun act, pe niciun document,
pe nicio inscriptie Osit aci sau In vecin6- acel al Kiangariei, astzi in Asia mid..
Galii apar, In istorie, In al 6-lea secol inainte de
tate, afar de monetele purtnd numele de
Numele Galati,
nului Maiorescu,
g6site in comoara din 1848, in ruinele

dela Gherghina.
Eruditul academician A. Papadopul-Cali-
mach, crede ea' origina Galatilor nu ar avea
nicio legaur cu galii, ci c ar fi dela o

colonie a Kalatilor, fugiti aci, din cauza unei
pierderi suferit de aceqti din urna5. dela

Bizantini, cu att mai mult cu ct unele din
monetele g4site la Galati (1838) purtau inscriptia KccXXocsilxcav iar altele 1'AAAATI3).
Ideea Ina general i dominant cere a

inclina care o origin5.
Oricum ar fi ins, noi inclinam cu credinta
ca aceast cetate a existat i dup plecarea

galilor, poate chiar sub numele de Genucla 4),
bine Inteles Gherghina.

1) Rueses et Turcs, Vol. I, pag. 92.
2) Tocilescu, Dacia tnainte de Romani, pag. 164.
11) Le Glaneur Moldo-Valaque. Iasi, 1841, pag.
46-53.
4) Genucla a fost cea mai tare, cea mai intArit,
din cetAtile Daciei, pe marginea Dunarii; ea a fost
luat de Romani 30-20 ani Inainte de Christ.

Genucla trebuie s. fi fost o cetate pe malul stng
al DunArii de Jos.
FArA a o sustine, cu tArie, din lips de probe,

noi o credem pe consideratiuni de diferite naturi.
Dacii au btut sangeros pe Romani
comandati
de Caiul, fratele Triumvirului Antonin si prefectul
la cetatea Istrianilor (Istrianopolis,

Kara-Irman mai tarziu). Ei au adus la Genucla
armele, acvilele i toate insemnele luate.
Macedoniei
Christ., In regiunea Galliei. CAtre 587, bande de

Galli, gonite din teritoriul kr de cAtre Kymris,
au plecat sA se stabileasa In Germania (sub Sigoves) i In Italia (sub Belloves).
Aceast emigratie a continuat timp de 67 ani.
Au distrus prin prezenta kr statul etrusc, cAruia
ti substituir6 ceea ce Romanii au numit mai in urnaa
Galia CisalpinA. DupA ce s'au intrit aci, au continuat invazia catre Italia central& si de sud (390
348), cu care ocazie s'au Ricut un moment chiar
domnii Romei.
CAtre anul 280 a. Chr., trei armate gale s'au In-
dreptat spre Tracia si Macedonia si o parte spre
Mai tarziu Octaviu ordon lui Liciniu Crasu,

care comanda In Macedonia si Helada, sA inconjoare
aceast cetate care a cdzut prin trdarea unui grec,

din ostirea dacA.
Spre a nu cAdea vii in mainele Romanilor, Dacii
s'au omorit intre

La micA distant de Istria, pe malul stng, In
DunArea de Jos, In nicio parte nu se vd urme de
o important oarecare, ca vechime i trie, decAt
la Galati i anume in special la Gherghina, cAci
ea fusese pe Dundre, un avant-post contra Romanilor, a dacului Dapix, ce se afla cu resedinta spre
Suceava i pe acest timp Romanii hind eei mai de
temut, era natural ca locotenentul ducelui dac

Dapix, Zirax, sa comande, avant-postul contra
Romanilor, in tara de jos, in drumul kr ditre resedinta sa...
Ideea cl la Gherghina ar fi fost Genucla, nu are
probe decal starea lucrurilor de atunci.
E posibil ca Romanii luAnd-o s-i schimbe numele
In acel de Anium, dacA acest Anium nu ar fi fost

cumva pe malul drept al vii Siretului, pe la satul
Lipovenesc, sau poate chiar la Brila.
348
www.digibuc.ro
Bouillet i Segur pomenesc i sustin i
aflau pe marginele DunOrii. Centrul lor a

fost cam pe unde se afl asfazi Belgradul,
Dad. origina Galatilor se ridica la aceasta dar ei s'au rOspandit i mai la vale, pe Duepoca, el astazi are o vechime de 2220 an. nare, zidind Galatii, Noviodunul, chiar un
Pe la 282, a. Chr. Galii trecand spre ora unde astzi se Oa Severinul. Intrand
Grecia au la' sat pe marginele Dunrii 9 20.000 in Ora, au comunicat locuitorilor limba lor,
oteni (al 2-lea corp mentionat mai sus). din care i pana astazi au ramas vorbe in
Brenus, ducele lor a fost infrant hi Grecia uz in dialectele aborigenilor.
i Galii au fost siliti BO se depOrteze i BO
Galii din Dacia, cuprindea printre ei pe
capete adOpost momentan la acei cari se boi sau boy i pe scordisti.
Boii, cari, in special dupa mrturisirea
ei fundarea acestui stat federativ Galatia.
Heliade, Dacia Fi Romdnia, pag. 7.
lui Ioan Ghica, n.0 venit in Dacia sub Marcu

Dungrea de jos. In Grecia, Ptolomeu Ceraunul Aureliu ( I) mai pe urma au trecut in
moare bAtAndu-se contra lor. Nobilul macedonean Boemia 9.
Sostenes s'a luptat contra lor i ajutat de elemente,
Ii forteaza sA se retragA In Tracia. In ace1a0 an,
dui:4 un nou dezastru ce au suferit la Delphi, se
retrag In Macedonia.
Doi ani In urma, sunt chemati In Asia. Se unesc
Dela aceti boi, unii cred ca ei fiind de

un neam rzboinic a ramas la noi numele
de boieri, efilor militari 2).
In timpul lui Mithridate (132 a. Chr.-63
a. Chr.) in valea Dunarii existau inch' mai

multe triburi galice, rmaite ale marei
pun mAna pe Phrygia, care ia apoi numele de invaziuni din secolul Ill (Strabon VIII, 3,
Galatia sau Gallo-Grecia. In forma, acest teritoriu 2 i 1.1). Agentii lui Mithridate au intrele fusese cedat de Nicomede I, pe care-1 ajutaserl
contra lui Antioh I, regele Siriei. Ei au luat numele tinut cu ei relatiuni cordiale. Trupele sale
de Galati 0 au mArit acest teritoriu prin cuceri- au ocupat In mai multe randuri pe Celti.
Aa Reinach crede ca Galii, auxiliarii lui
rile lor.
cu o parte din Greci, al cAror caracter se apropia de
al kr, merg In ajutorul lui Nicomede, In Asia, unde
Antioh cel mare, pe care ei l-au ajutat contra

Romanilor. a fost bAtut la Magnesia, la anul 190
a. Chr. Mai In urmA chiar ei au fost surprin0
supu0 de consulul roman Manliu Vulso (Intre

189-180). Teritoriul kr a fost Sncorporat imperiului roman, sub August, la 25 In. Chr.
Intre ace0i Galati se distingeau trei popoare:
Trocmii, la est ;
Tolistoboii, la sud-vest.
Testosagii la nord-est.
Mithridate din prinnil rOzboi cu Roma, erau

Galii din valea DunOrii.
Publicistul Cara 3) pretinde ca altklata

acest ora se numea Ancyre Galatium. Ancyre
ar insemna poate in limba veche galica

capitald.
Bouillet, in dictionarul sau, 11 crede vechiul
A xiopolis 4).
Ancyre *) era capitala kr.

Sub ultimii Imparati romani Galatia a fost linpArtitA In doua:
Galatia prima sau Proconsularis, capitala Ancyre.
Galatia secunda sau Salutaris, capitala Pessinonte.
Fiecare din acele trei popoare ce o compunea

In timpul independentii, era condus de patru brbati ; de aceea guvernul fiechuia era tetrarchic.
Ei formau un fel de aristocratie militar, electivA
vindeau serviciile kr principilor vecini.
O alta idee, asupra originei numelui Ga-
lati, este data de Pantazi Ghica, in urma

voiajelor sale prin localitate.
1) .Revista Romdnit, Vol. I, pag. 401. loan Ghica,
Dacia Veche.
2)
I dem.
4) Carra, pag. 168.

4) VAzAnd contrazicerea autorilor asupra pozitiei
ce a ocupat orasul Axiopolis, Imi vine sA cred c
Au conservat limba i obiceiurile nationale On./

cAtre al 4-lea secol al erei cre0ine (Bouillet, Diciionnaire, etc.).
aceastA expresie era mai mult un adjectiv substantival, dat de Romani spre a desemna oraple
arzate In punctele unde fluviul Durarea fcea un
ANCYRE GALATIUM,
cot brusc, pronuntat, o Intoarcere in jurul unui ax;
*) Nurne ce-1 purta

(Cara).
dar cel mai pronuntat pare sA fi fost la Rarva.

349
www.digibuc.ro
Impgratul Constantin cel Mare, crevtinul

vi crevtingtorul omenirei, a ornduit in anul
31.3, pe Cocceius Galatus ca vicar in aceste
locuri ; ii fundg o revedintg de vicariat, care,
descopere un vad, la deal (amont) de pozitia Gotilor vi pe o noapte clarg o parte

din huni au traversat fluviul, au mers in
tgcere in lungul sgu vi au surprins cartierul
pastrAnd numele sail se chemg la inceput regelui, care, chiar el singur, fu aproape
Urbs Galati, mai in urrng numai Galati, s fie prins.
png s'a transformat in Galati.
Aceste neprevgzute mirgri, nelinivtea vi.
Se mai poate eh' acest nume Galati, s hgrtuia greaua infanterie a Gotilor ; ei s'au
nu aibg nicio leggturg cu antichitatea, sg hotArlt sg ia pozitie inapoia Prutului, ale
fie din secolul al XII-lea atunci cnd Prin- cgrui tgrmuri escarpate prezintau o aparare
cipele slay al Barladului (Kniaza berlads- mai sigurd. Ei au fgcut intre altele, palisade
kago) Ivanco Rotislavovici, dependinte de vi un retranvament de brazde pe tarmul
autoritatea ducilor din Galitia, s fi dat nu- drept al rgului, dela confluentg piing la
mele oravului Haliciul mic o colonie a Ha li-
defileul muntelui 1).
ciului sau Galitiei, in onoarea metropolei

Dupg. Xenopol, acel zid cu val pleca dela
de uncle venise. Acest principat avea ca Tulucevti, la coada lacului Bratev vi mergea
hotare: Siretul, Dungrea, Marea vi. limanul pang in malul Siretului, in dreptul satului
Nistrului iar la nord o linie care mergea Mihalea. Acest val care, se spune, exist
dela limanul Nistrului, la nordul Brladului, pe harta Romniei publicata de Flemming
pe o distantg ca dela acest orav la Tecuci, la Glogau, a fost omis pe harta Marelui
cuprinzand oravele: Cetatea-Albg, Bar lad, Stat Major. Este acela de care vorbevte
Tecuci, Galati, etc.
Ammianus Marcelinul, XXXI, 3. Acest val
La 1158 oravele Dungrii trebuie sg fi fost este ava dar cel a lui Atanaric, pentru a se
foarte puternice ; se vorbevte de unul care opune navglirei Hunilor. Necrezndu-se sigur
avea 7 ziduri de piatr ; ba unul din orave a aci, a plecat sg se adgposteascg In infricoavut curajul sg ocroteasc pe un Ivancu, vatul bastion al Carpatilor. 0 parte Insg a
Principele Warladului, care cerut muscalior trecut Dungrea pe teritoriul roman. Ei erau
de Ieroslav ducele Galitiei, cgci ridicase pre- acei crevtini sub comanda lui Fritigern vi
tentii la tronul Galitiei, a fugit sg se adgpo- Alavivus iar Atanaric a trecut DunArea
steascg in oravele dungrene. Acesta trebuie tocmai in 395 pe timpul lui Theodosiu.
Dup harta (Mgnciulescu) judetului Cosg fie Vidicov, cel cu 7 ziduri, iar Mdin,
piata cu miere, trebuie sg
fie Ismailul ;
vurlui acest mol Incepe la sudul Tulucevtilor,
Chilia vi-a pgstrat numele dela vorba rusg,

insemnand biserica de sub pmnt, de pe
vremea Genovezilor.
Diciu nu poate fi dect Isaccea sau Ra-
pe marginea de nord a Bratevului, se In-
kelul.
Din nenorocire ins nici aceasta nu se

bazeazg pe vreun fapt istoric.
In anul 374 dui:a Christ., masa Hunilor
occidentali, dup ce a trecut Volga vi vadul
bltilor Meotide, a supus repede pe Ostrogoti vi s'a indreptat asupra Visigotilor, cari se
retranvaserg inapoia Nistrului. Cavalerii Mon-
goli, cu uvoara lor monturg se jucau cu

distantele vi ruletele. Ei n'au intrziat sg
dreaptg spre apus, tgind perpendicular valea

lui Manolache, intrnd in valea Mglinei, se
dirijeazg apoi spre sud-sud-west lsnd sa-
tele: Fntnele, Cismelele, Snardan, serbevti, etc. intre mol vi. Galati Ong la Siret
in dreptul satului Mihalea de pe dreapta
acestui ru.
Trecerea Dundrii de Goti. Devi foarte mare,
acest obstacol n'a $grut de neinvins oardelor gotice ; ei s'au retras din nou pentru
a pune Dungrea intre inamici vi ei. Romanii,
campati de cealalt parte a fluviului, n'au

1) Thival, Les passages des cours d'eau, pag. 48.
350
www.digibuc.ro
permis trecerea cleat celor ce depuneau

armele. Acetia au temporisat ; dar inteo
zi cuprin0 de frica, creznd a vgd la orizont, Infricopta cavalerie hunA, cu toate
c5. Dunbirea era crescut de ploi i rula o
..mas Insp6imAnttoare de apg, multi au
incercat ed. o treac6 cu forta. Unii, aruncndu-se In apa, au fost luati de firul curentului ; altii s'au urcat pe trunchiuri de
arbori scobiti sau pe plute dirijate cu prjini
Este cunoscut, spune N. adlcescu1), a

frumoasele institutii republicane sunt foarte
vechi In Moldova ; ca In veacul al XII-lea
Inflorea In aceast tail republica Beirladului,
faimoas5 prin pirateria de uscat i care se

intinsese cu stgpnirea Ong, la gura Niprului ; ca imediat dup aceea Genovezii i
Raguzanii au Intemeiat mai multe republice

In acest pmnt i astfel au fondat Gala(a,
Kilia, Cetatea-Alb, etc. .
lungi ; dar, cnd prin eforturi neauzite,
Din cele de mai sus rezult, fr indoial,
reueau sg, domine curentul, balistele romane 06 Galatii in al II-lea secol era o republic6 ;
lndrepta asupra lor o ploaie de proiectile cu toate acestea, ca narator contiincios,
i 11111 ducea, amestecate, sfrmturile trebilie sh" amintim cd dintr'un document,
brcilor i ale cadavrelor .
datat din 1134 2), reese c'. Galatii purta In
Ceea ce a amas din armata Gotilor, au acel timp numele de Galici-mic ; c. prin
fost Ilcuti prizonieri iar regalul trib al hu- acest act, din 20 Mai, Ivan Rotislavovici,
nilor i-a Intins dominatia sa pan la tar- principele Betrladului, aflat sub suzeranitatea
murile Dunrii.
regelui Galitiei, scutea pe negustorii din
Aceast nereuita, trecere a Duarii este Mesembria de plata vAmii la Galati, dndu-le
considerata de autorii militari ea executata latitudinea s o plaeaseg. la Tecuci, Brlad
in retragere, Innot i cu forta o 1).
sau in alte crap. Tot asemenea li scutete
FAr hidoial c aceast trecere s'a fcut de plAta oriarei vAmi, la incarcarea mArin fata Galatilor i Inaintea postului roman furilor pAmntene, ungare, ruse I boeme
ale erui ruine se afla In fata, la satul in oricare ora, afar numai de Galiciul-mic,
Rakel i cari cred sa fie urmele vestitei unde se va solvi dup aprecierea ce o va
face a V000dul .
cetati, numit Dinogetia.
Daed Wrladul i Galata au fost in acel
La Inceputul invaziilor barbare, dup strmutarea legiunilor in Moesia, Romanii r'dmai timp republice, atunci principele Beirladului
duceau o viat cu totul liber, formndu-se f i voevodul Galiciului-mic, ara c6 aceste
Intr'o confederatie de state, organizate In republici erau aristocrate ca acelea ale Ve.
mici republice qi conservnduli astfel tipul, netiei, Pisei sau Genoyei 0 &A Intelesul relativ.
originea, limba si toate datinele straune. al cuvintelor principe f i yoevod era altul de
Gheorghe Asaki ne spune c printre aceste ct cel de astzi.
Se sustine frig cu t4rie (Tocilescu, 37) ca
republice era i. acea a Galatilor, care s'a
mentinut, probabil, sub acest nume sau pe la Inceputul secolului al XII-lea teritoriul
sub al Capul-boului, /Ada care 1.288, cnd Moldovei de jos, fare Siret i Prut, forma
alegerea consulului Drago, de domn ere- un principat cu capitala Barlad, avnd
ditar, a unit, prin bun6 voie, interes, necesi- crap principale: Tecuci i. Galiciu-mic.
tate sau forta armelor, toate aceste republici Inteun singur mgnunchiu (Stat), constituind domnia (Regnum) Moldoyei
1) Thival. Detaliile acestei treceri si urmarile sale
se vad In l'Histoire d'Attila par Amde Thyerry I,
pag. 17-37 cu toti autorii latini cari au tratat

chestiunea.
In fine, domnia Moldovei constituindu-se,
nu se mai aude in istorie In particular de
Galati, vorbindu-se mai nimic pn in

timpul domniei lui Alexandru cel Bun.
1) Puterea armata i Arta Militar la Moldoveni.
Mag. Ist., T. II, pag. 43.

a) Arkiva istoried a Rominiei, Anul I, pag. 16.
351
www.digibuc.ro
Sub aceast domnie, Joan, fiul impkatului bizantin loan Paleologul, intorandu-se
acasa dela socrul su, Inapkatul Austriei,
a trecut prin Moldova. Alexandru dup ce-i
fku toate onorurile cuvenite lui, il insoti
pra la Galati. Acest Ioan, devenit mai in
urm5.' Impkatul Constantinopolei, trimise
lui Alexandru coroana imperia16, titlul de
rege
iar Mitropolitului Moldovei o mitr
patriarhald (1429) 1).

Un poem slavon, lirico-epic, din secolul al
XII-Iea Expeditia lui Igor care cnt"
1425, a-i sMtui s vin5. 8 infiinteze o colonie
la .Duniirea de Tos, unde li s'ar fi prezentat

destule ocazii de a se rzboi cu Turcii ; dar,
atunci, incercarea neavnd niciun rezultat,
el a reluat, 12 ani mai in urm, aceasta idee
spre a-i da mai mult trie, a voit BA fie
adoptat de Consiliul dela Ble 1),
In prima hart 2) cunoscut5. a Romniei,
datorit5. lui Iacob Essler i Georgiu Ubelin,
publicat la Strasburg, cu data de 12 Martie
1513, printre alte curiozitti, se observ
aceea c aproape pe locul ocupat astzi de
oraul Galati, se vede pus oraul Chetia 8).
In secolul al XVI-lea i urmtorii, Mol-
expeditia acestui principe al Novgorodului

contra Cumanilor (a ckor capita1 5. era, se
tie, Chilia) dela Dunke In 1185, laud mult dova trecea cu mult mai civilizat dbat
pe Ieroslav principele Galiciului, blirbat cu Valachia.
mintea cat opt, care trebuie s fi domnit la
La 1527 Moldovenii hotkind s'a* aduc6
Galati, de vreme ce Ieroslav, zice poema, omagiu scumpei memorii a marelui -tefan,
inchidea portile Dunkii , adic4 domnea la au ales de domn pe un fiu natural al acestuia,
Galati, unde dupsa* Isaccea, configuratia te- care se numia Petru Rare. Nefiind gdsit
renului prezint5. acest port ca o poart5 a acas, la Iai, mitropolitul i boierii cu haine
Dunkii.
scumpe domneti, cu trsura domneasc,
Acest poem este tradus in Amalele Acade- au venit
ia dela Galati, unde acesta se
miei de c5itre Papadopol Calimach, Ser. II, afla cu nvoadele dup pete, cad meseria
Tom. VII, sectia 2.
lui .era pescar. Dup ce l-a luat cu toat
Mai pomenete istoria, ca sub domnia lui onoarea cuvenit unui domn, 1-a-dus la Iai
Alexandru pe la anul 1418, trei mii familii i acolo 1-a instalat in scaunul Moldovei,
armene, gonite din tara lor de o invazie atat de ilustrat de nemuritorul s'u pkinte 4).
persan, s'au stabilit in mai multe orae ale
La 1. August 1.531 se ark6 pe cer o mare
comet, care, la 22 August, dupd ce a luMoldovei i !Titre cari era 0 Galatii 2).
Dup MtAlia dela Marienburg (1422) in minat mai tare ca totdeauna, a disprut putin
care clkii teutoni au fkut pentru prima timp In urin6 5).
oara cunotinta fiorosului rknet moldoveLa 1.541 a avut loc la Galati o dram6 snnesc de lupt: ucideti ucideti (Hasdeu geroas, de acelea cari de multe ori au
sustinea c5. acest ucide in vechea limb Inegrit paginele istoriei Romnilor.
ar insemna a lovi ; n'am impktit aceast5.
In luna Ianuarie, Petru Rare, cptnd
pkere ; este greu de admis c in epocele din nou domnia Moldovei, dela Poart, a fost
barbare se mergea in lupt numai cu a pornit de Sultanul Suleiman II, cu imbrilovi ) i In care trufia lor a lost umilit prin horul, un numr mare de eniceri 0 de ctratatul din 27 Septemvrie 1422 ; impkatul
Sigismund cerc, trei ani in urm, pe la

1) I. Heliade Rdulescu, Dacia si Romdnia,
pag. 137.
9 Pray, Dissertationes historico-criticae, Vindibonnae, 1775, in follio pag. 170 (citat de Picot i
Bengescu, in opera Alexandre le Bon).
') Pray, Dissertations historico-criticae, Vindibonnae, 1775, in folio pag. 170 (citat de Picot i
Bengescu, In opera Alexandre le Bon).
9 Ce se credea a fi pe la 1862.
3) Archiva istoricel a Romdniei, pag. 178, Vol. I.
4) loan Neculcea, Let. Mold., Vol. II, pag. 182.
*incai, Vol. II, pag. 163.
352
www.digibuc.ro
lareti
turci, spre a fi instalat pe tronul ajunge o sageata sau auzi un sunet . El a
Moldovei. Au trecut Durarea la Silistra,

de unde venind la Braila, a inceput BA se
pregateasca contra lui Alexandru (III) Voda
(Cornea),
Boierii intelegnd protectia si puterea lui

Petru, 1-a intampinat la Braila, si i se
inchinara lui. Petru le-a ertat toate greselele
si relele ce-i facusera in prima lui domnie.
Ajungnd lug la Galati, afla, cu mare
venit in Moldova Insolind pe Makarie, patriarhul Antiochiei, care a debarcat la Galati,

inteo luni, la amiaza, in a 17-a zi din Canonul al 2-lea 1). A fost primit cu mari onoruri bisericesti. Dula spusa sa, Galatii avea
pe atunci opt biserici, mai toate de piatra,
dintre cari cea mai mare era Maica Domnului , zidita de un boier grec, din fortli-
Atunci in supararea sa, mrit de laudele
reata Brailei 2).

In aceasta tar& (Moldova)
dupa. caderea
Constantinopolei toll capii scaunelor egumenice, cei mai eminenti au venit unul dup
viclene ce i-a filcut la venire, a dispus sa le
altul spre a cere mila Romnilor, s dea
taie capetele, muncindu-i cu grele si cumplite

chinuiri. Dula aceea asezii, la Galati, hatman
benedictiunea lor bisericei unui popor bray
pe Petru, fiul lui Vartic, care a fost
fiilor lor, a domnitorilor Moldovei si a Va-
parere de rau, ca boierii nu numai cd para.sisera pe Alexandru, dar 11 si omorisera.
si
prcalab de Suceava 1).
0 crestin si s aline durerea lor in snul

lachiei 3).
Pe la 1563, zice cronica, Despot Voda

In Martie 1642 principii Moldovei si Mun din Suceava a iesit sa cerceteze partea teniei au primit ordin s armeze fiecare cte
Moldovei, cea de catre Dunare si a mers 1000 muschetari spre a ajuta pe Turci la
pra la Galati si Reghen (Reni), oraful ne- luarea Azovului (Doc. Venetian 802).
gastorilor greci ; iar de acolo, la inceputul
In prirravara anului 1651 Tatarii din
verei, s'a inapoiat iarasi la Suceava 2).
Crimea, ca frunza si ca iarba, sub pretext
Pe la 1607-1608 Galata era locul pe unde
ea merg ea.* atace pe muscali, s'au revarsat
caravanele Poloniei cari mergeau la Constantinopole treceau Dunarea. Aceste caravane cat.e nu faceau pe zi mai mult de
6-7 leghe poloneze, ajungeau in 11 zile la
spre Nistru. Sosind aci, s'au Impartit in
Adrianopole si de aci in 6 zile la Constantinopole. (Ducele de Zebaraz, finele secolului

XVI. Neculai Iorga, 1., pag. 50).
Arhidiaconul Paul dela Alep, in descrierea
Moldovei (aparuta intre anii 1650-1660)

spunea ca lng orasul Galati, in acel timp,
Dundrea este adancii qi peste masurci de lat
inct In unele locuri nu se vad malurile dela

o parte la alta 3), fiind mai departate dect
1) Logofdtul Miron Costin.
dou tabere: una a luat calea spre Suceava ;

alta, amestecata cu cazaci, a lovit judetele
Vaslui, Falciu ... Galata. ..: orasele, targurile, tarinele, pdurile si orice alta asezare
de vegetatie ori plantatie, toate in fine au

fost prefacute in cenusa. Oamenii erau ucisi
si prdati ; femeile maltratate ; vitele luate
cu crdul, nimica n'a fost crutat, nimic

respectat ... 4).
La 1659 Radu Mihnea (al III-lea), dom-
nul Munteniei, Maud alianta cu Raco-ti,

domnul Transilvaniei, contra Turcilor au
ars si pradat, impreuna, orasele de pe tarmul stng al Dunr, ocupate de Turci ;
aflndu-se la Biaila, catanele lui Racoti
9 *incai, Vol, II, pag. 215.

3) Poate pe acele timpuri, rndlurile dintre maluri
nu erau Wei: depuse complect. Astfel ed Dundrea,
pe atunci, in aceastd regiune, era o mare intinsd;
sau cd ei veniserd in timpul inundatiilor de primdyard, si in acest caz, canonul al 2-lea ar fi insemnnd (7) Martie si Aprilie.
1) Aceastd numdrare a timpului este necunoscutd.

2) Arhiva 1...storied a .Romdniei, Vol. II.
3) A. C. Ipsilante, op. cit.

4) G. Missail, Epoca lui Vasile Lupu fi Matei
Basarab, etc. Bucuresti, 1868, pag. 208.
23
353
www.digibuc.ro
au venit 0 la Galati, pe care 1-a ars 0 cin6 alta ar fi, nu s'a 0iut, ea' ImbAtndu-se
jefuit 1).
Muntenii, la Galati, au aprins targul de a
In Februarie 1693 Turcii fiind in rzboi

cu imperialii au trimis pe Marea Neagr, la
Galati, 6 vase, numite pe atunci seici
ars 0 au jefuit cteva case.
scumpe 0 a inchinat-o la Sf. Biseric6 dela
Venia bieii oameni, acei ar0 i jefuiti, la

Nicolae Vocl cu plngere asupra muntenilor, care, neputnd face 0 el alta, scrise
domnului muntenesc Constantin Basarab
Vod (Brncoveanul) 0 de acolo iar scrisori
peste scrisori veniau').
In 1709 cu ocazia mazilirei domnul Nicolae Mavrocordat i pe cnd acesta mergea
spre Constantinopol i Dumitru Cantemir
venea, de acolo, spre a-1 inlocui, ambii
domni s'au intlnit la Galati 0 dup ce au
Mavromolul dela S f. M unte 2).
conversat amndoi asupra nevoilor Ord
Sub domnia lui Nicolae Mavrocordat,

trecand salahorii din Tara-MunteneascA, s
meargA la Vozia 3), pe la Galati, din ce pri-
s''au despsrtit 2).
incgrcate cu munitii de rzboi 0 de ale

mncgrei pregtind s' expedieze Inca 5 vase
similare.
In al doilea an al dornniei lui Constantin

(1702), el a zidit la Galati o frumoas
mnAstire, din temelie, cu hramul AdorDuca
mirei prea Sfintei de Dumnezeu NA'scRoare,

inzestrnd-o cu mo0i, bucate i haine
Mazeppa a murit 3) la 18 Martie 1710 la

Tighina 0 a fost Ingropat la biserica satului
1) Miron Costin, In Let. Moldov. Editia II-a. Varnitza, de lng6 acest ora.
De acolo i-a mutat trupul la Galati 0 I-a
CogAlniceanu, Vol. I, pag. 362.
4) Nicolae Costin In Let. Moldov. Vol. II, pag. 45. ingropat la mngstirea Sf. Gheorghe; nici
4) Vozia, Otceakoful 1), Uzul etc.
acolo Ins n'a avut odihna aci, sub domnia
Acest Otceakof In vechime se numea Olbia, Olbis, lui Dumitrapu Vod (Duca), izbind Turcii
Boristhenes, Olbiopolis, Ordesus (?) Saahleh-Ossi
(turceste, cetatea dela Ossi, nume ce Turcii dau Ni- Ga1atii, i-a desgropat corpul i prklandu-1,
i-a aruncat oasele in Durare 9.
prului).
Mormntul lui Mazeppa, zice Emile LeE probabli ca aceast cetate s fie zidit de romni c5ci, pe lng. ce vIzurAm mai sus:
grand, se Osete la biserica Maica Precista
In Decemvrie 1626, sultanul invit principii unde se 0 vedea ( ?).
Wilor romne s construiasa dou fortarete la
gurile Osiei 9, contra atacurilor cazacilor ; li mai
invit s asiste In persoan cu trupele lor 3).

Principele Moldovei Intreba pe regele Poloniei
dacA se opune la ridicarea forturilor proiectate de
Turci ; dup ce ambii principi s'au scuzat, In
Aprilie 16275) ca aracia thrilor i ameninprile
cazacilor sunt motivele pentru cari nu s'au pregatit
Inca materialele. Atacat In 1737 de contele Munich
a fost aparat timp de trei zile, de o garnizoan6

tura puternicl si bine aleas.
Luat de Rusi, a fost abandonat6, In 1738 si di-
strus6 9. Dup batillia dela Pultava, Carol XII

strAbtu, cu mare greutate, aceast regiune stearp
locuit putin numai pe marginele rurilor
5) Charta Dade! Moderne de A. Tr. Laurian. Bucuresti
1818. Litografia Baer.
5) Doc. Venetian 646. Colectia lui Essacru.
5) Doc. Venetian 647.
4) Idem, 649.
5) Idem, 648.
Pe la 1711 Galatii avea, zice Cantemir 5),
o mrime putin insemnat, dar era piata

celebra pe toata Dun6rea. Aci debarcau,
de cloud sau trei ori, pe fiecare an, vase, nu
numai din locurile vecine MrII Negre, din
Crimea, Trebisonda, Sinop, Constantinopol,
dar chiar din Egipt i ins0 Barbaria i se
intorceau in tkile kr incarcate cu lemne

din Moldova, stejar, brad, cum 0 cu miere,
cear, Bare, unt, nitru i bucate, din cari nu
putin folos scoteau toti locuitorii Moldovei .
1) N. Costin. Let. Mold. Vol. II. p. 48.
2) (N. Costin, In Let. Mold. *), Vol. II, p. 87-88.
3) Idem Let. Mold. Vol. II, pag. 69.
4) Idem Let. Mold., Vol. II, pag. 70.
Descriptia Moldovei.
5) Flip Henri Dilthey, op. cit.
Letopisetul este o vorb d. slav lntrebulntata de autorit

vechi romint i ar tnsemna: scriere de ant, cam, dar nu
5) Ibid.
tocmal, analogie.
354
www.digibuc.ro
La OH dupg plecarea generalului rus

Roenne dela Beg la, nite Turci Lazi, unindu-se cu niste Mari, fdrii porunca
au lovit /Ana in ziud (1.8 Iu lie) tArgul Ga-
latilor 0 a robit toti oamenii ce se aflau

bgjgniti la mngstire la Sf. Gheorghe ; au
spa mAnAstirea, au prgdat, au jefuit tot
ce au gAsit 0 au iesit din Galati cu mult6
multime de robi. Iar oamenii ce fuseserg
bgjeniti pe la celelalte mangstiri i cari nu
fuser6 prgdati, au fugit cari 1ncotro au
vgzut, cari la Reni, cari peste Dungre.
De aci Inainte sg vezi distrugerea Galatilor c1e Turci I Care de cnd e tara Moldovei
cte rgscoale au fost pe tug, n'a ptit

Galatii asa, de a frnas mngstirile numai
piatrA ; iar icoanele i toate podoabele
odoarele sfintelor mngstiri, pe unde au
fost tginuite i ascunse, toate le-a ggsit ; cs
au sgpat Turcii peste tot locul i pe morti
i-a desgropat, cercndu-i pentru avere. Desgropat-a i pe Mazzepa Hatmanul ( I) fiind
Si era 1) mare jale i durere in inima domnului Nicolae, de ceea ce vedea i cnd 10
aducea aminte cum lgsase Ora un an lnainte,
tocmit i Imbelpgatg i acum o ggsia robitg
pustiitg, casele i bisericile risipite 0 arse ;
ofta din inimg vgznd pe ticAloii pgmAnteni; cati scgpaserg din robie, goi, lipsiti si
despgrtiti, bArbati de femei, printi de feciori,
frati de surori, cari In toate zilele 0 la toste

conacele veneau i cgdeau la domn cu lacrimi, tnguindu-se i jeluindu-se de prada
robia, ce li s'a IntAmplat, fAcndu-i-se
multA milA, domnul li mnggia pe toti eu

cuvinte dulci
2).
In anul 1727 Poarta a numit donm al Moldovei pe Grigore Ghica (nepot de fiu al lui
Grigorie Voevod cel &Unlit); acesta, plecnd
dela Constantinopole, a ajuns la Brgila

de aci nu a venit la Galai, pe uscat, ca alti
domni, ci dela Brgila a fezut In doug. seice
0 a venit tot pe ap, cu mult alai, suntind
din trmbite i surle i trAgAnd din puoi
de curnd Ingropat la mngstire la Sf. (probabil tunuri) flAra ce a ajuns la Galati.
Gheorghe ; spune c i-au ajuns oasele in
La 6 August 1.739 dupg ce a avut loc o
Ormurile Dungrii, aruncate.
lupt 1ntre Rusi cu armata turco-tAtarg, cu
mai In scurta vorb s grim, c. n'a intrarea In Iasi a feldmaresalului rus Munich,
rimas la sfintele mngstiri, nici clopote, nici acel ce, dupg C. A. Rosetti, In Rusia 1ngropa
usi, niciun her 0 pang i jiluri i sfintele de vii pe soldatii, ce se Imbohaveau pe
icoane le-a fgrmat si le-a ars de istov cu drum, domnul Moldovei a fugit la Galati iar
foc 1).
pe flii sgi. Scarlat i Matei i-a trimis la Isaccea.
La 29 Octomvrie (1711.) sosind Nicolae

Vod (Mavrocordat) la Dungre i trecnd-o
In aceeasi zi, a intrat la Galati. Nu i-a ieit
nimeni 1nainte de vreme ce toti boierii erau
1mprstiati ; unii In pribegie, altii cu bgjgniile la munte ; pe Ing aceasta i venirea
sa se fAcuse Iii grabA.
Nici etapele nu fuseserg Intocmite ; el a
trimis Inainte pe Iamandaki
biv-
Aceast faptg din slbiciune sau din trdare, a avut tristul efect de a abandona In
cgminar 0 a cumpgrat el ce a trebuit, iar

domnul trecand apoi a dat, pentru prima
oard din domni, la toate conacele ate 50 lei,
plgtindu-i singur conacele, ceea ce nu se

Pause la niciun domn.
N. Costin, in Let. Mold., ed. ll-a Kog.. Vol. IL
pag. 110.
minele Rusilor o mare cantitate de 1nsemne

militare turceti.
1) Axinte Uricarul, Letop. Mold., ed. 2-a Kogaluiceanu, pag. 130-131.
9
Sa Serenisima dore0e s. adaoge
o observatie psihologica i Ii pare ram s. constate
c daca in viata privata, se intampla adese ca,

Maud un serviciu unui amic (tabloul de mai sus)
sa-1 prefaci in adversar, acest adevar este Inca 0
mai aplicabil in politica. Principele Gorceacof se
margine0e sa citeze exemplul Romaniei i crede
observatia sa e de natura s asigure pe deplin,
pe cei ce par a se teme prea mult ca nu Rusia sa
capete devotarnentul absolut al populatiilor pentru
cari ea ri-a impus cele mai mari sacrificii. Protocolul al M-lea al Congresului dela Berlin.
29*
355
www.digibuc.ro
Galatii a fost punctul, pe unde domnii intrebndu-i de starea Wei 0 cu ce chip se

Moldovei, intrau in tail intorcandu-se cu pot chivernisi 0 ridica trebuintele, etc. etc.
domnia dela Constantinopol. S spunem
Ctre 1760 guvernul francez auzind de
cteva cuvinte despres ceremonialul de pri- avantajoasa preparare a crnei grate la
mire al domnului, astfel cum se g5se0e in Galati, a permis negustorilor francezi aezati
kondika de obiceiuri vechi i ?toil) a prea in Principate, Linchon, s aduc din Franta
inltatilor domni:
oamenii priceputi In a prepara crnurile i
Dup ce trimite inainte in0iintare trei s' inceali serios aceast industrie ; dar de0 uaimacani, cari s-i tie locul pn la capitarea btrnului Linchon, la Constantivenire 0 dup ce, prin ingrijirea acestor din
urm, se trimit trsurile necesare la Constantinopole, toti boierii sunt tinuti, Ora
a nu ajunge domnul, s5. meargd la Galati
in intmpinare.
Caimacanii nu sunt tinuti 851 mearg6 ,la
Galati.
Aci, 11 Wept la malul fluviului i c4nd

domnul iese din vasul care 1-a trecut Durarea, dincoace, intra intr'un cort intins,
nopol, pentruc instigase pe marele vizir in

favoarea principelui Racovitd, deranj prin
moarte acest plan.
La finele domniei a IV-a a lui Constantin
Mavrocordat asupra Moldovei (1768-1770),
Rusii, trecnd Prutul, s'au indreptat spre

Dun're prin Ia0 i Constantin, vzAnd
muscalii, fugi i el la Dull:Are, anuntnd pe
vizir ;
acesta, vznd o ceat de Ttari
sosind 0 lundu-i drept Ru0, de fric6 prsi

bagajele, corturile, tunurile, etc. etc., pe
pe mal la debarcader iar boierii erau aezati

inteo rnduial5 spre a-i face alaiu. Dupa ce
intr in cort, apoi merg toti boierii s-i srute
mna 0 poala iar lng domn st un boier,
care ii este mai cunoscut 0 arata pe fiecare
cmp 0 lund-o spre Dun5re, oprindu-se

tocmai in dreptul Isaccei.
Ru0i au impsrtit armata in trdi prti 0
teirgul Galatilor, la gazda, ce-i este rnduit
mai venise 0 o armat turceasck cu doi pa0.
le-a indreptat spre Focani, Galati .0 in

boier, numindu-1 cine este 0 ce boierie a lungul Prutului.
avut. De aci domnul se scoal 0 merge in
Constantin Vod s'a oprit la Galati, unde
Armata rus ce apucase spre Focani, s'a
0 &it'd, petrecut de toll boierii. Dup ce
intr domnul, invit 0 pe boieri s stea imprtit, la rndul ssu, in dou: o parte a
0-i onoreaz cu cafea ; . apoi boierii iqind, luat-o prin potgorii spre Bucure0i i alta
merg pe la casele lor.
spre Brgila 1).
A doua zi vin boierii s" se inchine domArmata trimis asupra Galatilor, era conului 0 dup cafea se face divan de fudeceiti, mandat5 de colonelul Fabricius ; era tare
de pricini ale norodului.
de 1500 oameni 0 detaat din armata coUnii din domni, au fcut in Galati 0 mas
boierilor (dar nu told) ; apoi pleca la Ia0.
mandat de Romantzoff.
La 20 Noemvrie 1769, an in care generalii
Dela Galati 'And la Ia0, la toate etapele ru0 dkleau ordine s nu se cread in exidomnul face divan, dnd tuturor mngiere
0 incredintare c6 vor avea dreptate.

Domnul lua in vareta sa pe cei mai a1e0
din boieri, inteo zi pe unul, inteo zi pe altul,
stenta ciumei (C. A. Rosetti, Rusia) in zori

de ziuk vineri, Galata a fost ocupat. Ru0i
calc pe nea0eptate cu iwteala fulgerului,
taberile turce0i, in care se afla un corp

de .7000 Turci comandat de Urta Valisi.
1) Aprut pentru prima oard la Ia0, 1762,
Ucid 1200 din ei, restul fug i multi se
Noemvrie 5, In timpul domniei lui Grigore Ion
Voevod ; alcatuit, de Gheorgaki, al doilea logoft
0 transcris fn letopisetul CogAlniceanului ed. II,

Vol. III, pag. 299.
ineac in Dunre. (Fac multi prizonieri, iar

1) Cronica lui Enache Coglniceanu, in Let. Mold.,
Vol. III, pag. 264.
356
www.digibuc.ro
printre morti cad i cei doi pai) 1). Ruii

pun Juana pe cinci tunuri. Constantin Voda,
umblnd printre Turci i Ruii recunoscndu-1, 1-au prins 2), Impreuna cu Kehaia-Urfa
i alti 30 ofitori. Ruii iau toate tunurile de

prin tabii. Domnul insult pe Invingatori,
tratndu-i de caini ; un ofiter rus 11 izbete
cu sabia In cap i-1 ranete ; 11 pornesc la
pe frig, fara chirurg ; rana cangreneaza
i domnul ajunge la Iai spre a-i da sufletul.
Rgii it ingrop ca pe un Suveran in scaun 3).
Galatii a ramas In maim Ruilor ; armata
Dupa pacea dela 1774 se comanda, de

turci, ambilor domni romni, lemne pentru
podul dela Isaccea sau pentru vase. Aceste
lemne Turcii le vindeau apoi in profitul lor.
Sub domnia fanarintilor, aceasta gin-Ca
pururea fatala Romnilor, Galatii a fost

adesea ocupat de Turci, Romnii suferind pe
straini intr'un grad cali uitasera chiar
limba parinteasc, norocul cel bun ii parasise
ca oarecnd, cum zicea scriitorul roman Fon-
terus, pe stramoii lor (Lydus, II, 12).
In calea invaziilor, acest ora, mai cu
ce mergea pe Prut Inainta contra Tatarilor,

cari se aflau la movila Rabiei. Hanul, cum
a simtit, a fugit de aci la Cetatea-Alba.
Toate aceste tiri triste nemultumi Sublima Poarta ; spre a desvolta curajul soldatilor nu gasi alt mijloc deal s le dea ordin
sa intre in Moldova i s o jefuiasca.
0tirea trimisa spre Braila a ocupat-o i
a ars-o, punnd acolo garnizoana ruseascd.
La 1776 domnii Moldovei i ai Munteniei
primesc ordin dela Poarta sa-i fac fiecare
seama In timpul razboaielor Ruilor cu Turcii,
cate un galion, lung de 41 1/2 cold i armat cu
un port bun. In acest an un diplomat au-
tunuzi. Se da. ordin i rnduiesc boierii Insarcinati cu constructia lor. Ambii domni
construiesc galioanele lo'r la Galati.
Din partea Munteniei este Insrcinat Po-
striae Raicovici a primit pentru prima oara

misiunea
supraveghetor al navigatiei pe
stelnicul Dimitrie
supranumit Kepap 4)
In acest an, 1776, ca In tot secolul al

XVIII-lea ispravnicul de Covurlui purta
titlul de staroste i prcalab ; tot atunci se
afla la Galati un Inceput de flotila (22
oameni) destinati cu serviciul numai pe
Dunre i cari purtau numele de Vozari
navodari dela vorba
slava: voda (apa).
La 1778 In mijlocul pacei Turcii cu armate
(chiar poate Vodari
ce au avut loc, aproape periodic, In cele

din urma 2 secole, a fost fatalmente Impiedicat In desvoltarea ce i-o impunea pozitia
sa comerciala.
Pe la 1710 Galatii era portul principal al
Moldovei ; marfurile destinate pentru Mol-
dova se descarcau In acest port i tot aci

se incarcau produsele cari veneau din interiorul rei. Corabiile nu iernau In toti anii
la Galati ; se duceau la Sulina unde se afla
Dunare.
Iulie 1786 se construia la Galati 2

fregate dup planurile i gabariurile unui
Leroy.
In vederea razboiului Intre Sublima Poarta
i Rusia, principii Moldovei i Munteniei cer
dela Poarta, In Octomvrie 1787, peste cele

zece construite In Marea Neagra, 4 In Marea
Marmara, 16 in Arhipelag, 20 la Constantinopole etc. Planurile au fost date de francezul Leroy.
In August 1788 Suvarov aflndu-se cu
regulate de 8-10.000 oameni au pradat armata la Galati a sfatuit pe Potemkin sa
tam
punal stapnire pe gurile Dundrii, cu ajutorul vaselor cu rame, s5. ocupe Ismailul i
sa mearga catre Constantinopole prin Do-
2) Cronica lui Enache Cog6lniceanu, In Let. Mold.,
Vol. III, pag. 264-265.

2) Idem.
a) Atanasie Comnen Jpsilante, op. cit., pag. 500.
4) Idem.
brogea. Potemkin n'a dat niciun raspuns

acestui consiliu.
In 1789 a avut loc aci o nou batlie

Intre Rui i Turci ; acetia din urma sunt
357
www.digibuc.ro
btuti i oraul este ocupat de Rui in ziva

de 1 Mai.
Marea armata rusa a iernat la 1790-1791
pe dealurile dela Tiglina i generalul Repnin
alez6 cartierul general la Galati.
Flotila sub comanda generalului Ribas a
iernat i ea la Galati. In acest timp orapl

era frumos. Kamensky biltnd un corp de
Pentru a inlesni comunicatia intre cele

dou trmuri ale Dungrii, generalul Ribas
a propus principelui Repnin s." construiasa
un pod peste fluviu. Mai toti au protestat,

dac6 nu contra imposibilit-tiei, cel putin
asupra lungimei duratei unei asemeni Intreprinderi. Tot astfel ration i Repnin. Dar
Ribas al crui zel i intreprinderi nu g6sea
Turci, 11 arse Mil niciun motiv. Cu aceasta

ocazie marealul Romantov spuse lui Kamensky: Domnia Voastr prin aceast fapt5.
nimic imposibil, insist i in 24 ore, jumAtate
(arderea oraplui) ati probat c4 sunteti un

atar iar nu general #.
pe ase zile au fost trecute peste- Duran
cu pontoane, jurntate cu bsdrci, podul a

fost construit i marea artilerie i proviziile
In adevr, acest ora, pe acel timp era aa
Constructia acestui pod lung de 300

to-he # era poate una din lucrArile cele mai
de bogat c in tar se vorbea de el, ca una
indrznete i mai extraordinare ale acelei
din cele trei minuni din regiune : 1.) bogtia

Galatilor ; 2) frunursetea Isaccei i 3) curentii
Duniirii dela Tulcea.
Din aceste frumuseti, < Ruii, zise cu drept
generalul Langeron, n'au rsat dect curentii
Durarii dela Tulcea *.
La 24/5 lunie 1791, &are ora 11. seara, cea
campanii.
mai mare parte din otirea ruseasck sub

ordinele principelui Repnin, a trecut Dunrea
pe brcile flotilei ruse lsnd toate bagajele
La 27 Iunie, ora 5 seara, 4 regimente de

cavalerie, toti. cazacii i 2 batalioane de
vAratori, au inaintat ctre lagrul turc i

au parvenit a doua zi in zori in vederea
inamicilor din cari, cativa bravi a inceput
hartuiasc.
Turcii invini au evacuat pozitiile.

Pierderile lor au fost de circa 3000 oameni.
Ruii 6-700 oameni morti i rniti din cari
40-50 ofiteri, nesocotindu.-se intre ei arnautii, etc.

Aceasta a fost una din luptele in regul
cea mai disputat in care Turcii au pierdut
mai multi soldati cleat Ruii.
Dup dou zile de nehotgrire, Repnin s'a
decis s treac6 Dunrea i s-i reia carProiectul lui Repnin era s" mearga contra tierele. Nu se cunoate cauza care 1-a deTurcilor chiar in acea noapte, dar i se raporta terminat la aceasta dar el a'fost in general
cA armata turcA era cu totul m'rit, lagrul desaprobat i aceasta retragere excit In
lor prea tare i drumul, pentru a ajunge la armata rug o mare nemultumire. Nu s'a
ei, pe atunci impracticabil, prin o multime mai profitat atunci de victorie ba s'a crezut
de trestii qi de inltime mare, care acoperea chiar c lupta fusese un eec, pentru a se
toat Kuncephania i care nu se termina putea retrage inaintea unui inamic btut
deaf, la 2 verste de lagrul turc. Generalul i care n'a intrziat s revina spre aji relua
decise s cheme i pe Kutuzoff dela Ismail, pozitia. La 2/13 Iulie ora 2 dimineata armata
la Galati. Trecerea s'a fcut cu atAta confuzie i dezordine c 10.000 Turci cari ar fi
czut fsr veste pe debarcati, ar fi distrus
jumtate armat. Dar lor nici prin gaud nu
le-a trecut de o asemenea distrugere devi
erau mai mult de 30.000 oarneni i abia la
25 verste de locul de trecere.
cu noi trupe i s fac o recunoatere asupra

lagrului turc pentru a-i examina pozitia i
s deschic16 drumuri. El a dat ordin ca

armata s'a" campeze in lungul grmului drept
al Dunrii.
s'a pus in mar luAndu-i poziii1e Mug Du-
n4re ; a doua zi a trecut fluviul i a ieluat

lag'rele respective 14110 Siret.
In rzboaiele dela finele secolului trecut,
un mare nunar din victimele btliilor, cari
358
www.digibuc.ro
s'au dat In apropierea Galatior au fost upr

Ingropate. In Iu lie 1791 Galatul a fost contaminat de cele mai teribile boale. June le
principe Carol de Wiirttenberg a fost din
numarul victimelor. Cu toate precautiunile
luate, chiar Potemkin care petrecea aci, la
curtea sa a fost contaminat ; a plecat imediat
la I1ui de unde s'a mutat la Ceardak lng5.
Iai (5 verste).
Principe le Repnin a fost i el bolnav,

starea sa inspirnd mari temeri armatei. S'a
restabilit curnd i a plecat la Moscova.
Atat la 1791 cdt i mai tarziu la 1809 la
Galati s'a Intins Me un pod pentru trecerea
armatei 'ruse.
La 11 August 1791 1) s'a subscris in acest
ora prelimirarile pkei Intre Rui. i Turci, al
crui rezultat a fost pacea dela Iai 9 Ianuarie 1792. Prin aceast6 pace Nistrul devine
frontier6 pentru Rusia, care primete Crimeia i Cubanul i. Incepe ridicarea Kersonului i. Odesei.
La 1.798 Galatii era comandat de un ofiter
moldovean, care -tinea locul domnului, sub

titlul de Procasamo (Farcslab). Ca mai In
toate celelalte crap era i aci un Beliu-Aga,
pentru a comanda Turcii cari erau In ora

i sh. se ocupe de neintelegerile lor. La
aceasta epoc6 se prepara la Galati mari

cantitAi de carne grata (pastram6) care
se exporta.
La 1798 Moldova poseda Intre altele, 4
pgduri imense din cari se scotea lemnele
Din celelalte trei, prima era aproape de

Nistru Oi foarte rar se fcea uz de acesta.
Turcia punea mult grij In pbtrarea

acestor codri i n'ar fi cedat nimnui cel
mai rnic drept asupra acestor pdduri.
La 1.802 un curier al ambasadei din Constantinopole, Maury, purttor de depei &Are
guvernul republicei, s'a Inecat la trecerea
fluviului. Pachetul sail cu depei a fost

salvat i Principele Moldovei care se Oa
atunci la Bucureti, primind pachetul 11
Inaint neatins generalului francez.
In Martie 1806 spiritele In Rusia erau ala
de enervate contra Frantei, obi se cerea cu
insistent s se trimit la Galati 1.20 canoniere cari trebuia s5. urce Durarea.
In Ianuarie 1807 Pap Vidinului, acel al
Rusciucului si Ismailului au intrat In Muntenia i au luat ofensiva contra Ruilor, prin
aripa dreapt a marei armate franceze.

In Decemvrie 1806 generalul major Opkoff a ocupat Galatii.
In Aprilie 1.809 armata rus6 din Moldova
era .comandata de mareplul principe Prosorowschi, b6trn activ de 80 ani i avnd

de ajutor pe favoritul Imparltesei, generalul
Miloradovici care comanda In Muntenia.
Armata se urea In Basarabia, Moldova i
Muntenia la 100.000 oameni din cari: 44
regimente de infanterie. Langeron comanda
In Basarabia. In centru, la Buzu i Focani, generalul Essen cu hatmanul cazacilor
Platow.
In timpul armistitiului dela 1809 generalul
pentru constructia vaselor.

1. Codrul Bucului (Tapului) sau pgdurea rus Zass primea curierii turci la Galati ; ii
Buoului, nu departe de Dubasari (Basarabia). trata foarte bine ; li Imbta apoi le lua sau
2. Codrul Iasubului.
le copia scrisorile.
3. Codrul Ilertei, la 5 leghe departe de
In iarna anului 1.809 Ruii, dup prima
Cernuti.
campanie din Dobrogea, au trecut fluviul
4. In apropiere de Piatra.
i au iernat In Moldova.
In acest din urm4 codru, Turcii, tgau prin
Generalul Zass a ocupat sprawl cu 6000
domnul Moldovei, lemnele necesare construe-
oameni.
tiilor navale turce i aceasta era Inlesnit

Generalul Prosorowscki fcea din parte-i
prin aceea c' erau duse pe Bistrita i pe preparativele necesare pentru constructia
unui pod, dar cum el nu punea toat siinta
Siret la Galati.
1) Bouillet, Dictionnaire d'Ustoire et gographie. cerut, a fost clestituit din comandamentul
359
www.digibuc.ro
su vi inlocuit prin principele Bagration care

a trecut Dunarea la Galati in luna lui August
paz spre a nu deveni vi ei victime ale fanaticilor rebeli 1).
1809 chiar in fata oraplui, ocupand fra
In loc sa blameze aceasta fapta, ce des-
multa rezistenta Isaccea, Tulcea, Macinul,

Harvova vi in fine Ismailul.
La 4/16 Februarie 1812 generalul -Liwin
considera eteria i indarjea fanatismul turc,

(land razboiului, contra Greciei, un caracter
a trecut Dunarea, pe ghiata, la Galati, cu

un corp de 700 oameni cu intentiune de a
ataca Mcinul, de a distruge 3-4 sate in-
de zi, dela 1.3 Martie, a felicitat pe Caravia,

pentru aceasta bravura' i-i conferi chiar
gradul de general 2).
La 25 Februarie 1821 principele Alexandru
Ipsilante a dat, din obveasca sa tabara, dela
o proclamatie &Are elenii emigrati
conjuratoare vi de a face prizonieri, locuitori
de exterminare, Ipsilante, printr'un ordin
turci vi bulgari i aceasta in timpul armistitiului. Dar frica desghetului Dunarii ii

Mau s se retraga foarte curand.
din aceasta tail 3).
La 21. Februarie 1821, adica o zi inainte
Vasile Caravia, cu 200 oameni vi vase
de intrarea principelui Ipsilante la Iai, a tunuri, luate dela corabiile turcevti capturate
avut loc la Galati o rascoala sangeroaga, cu la Galati, s'a unit, putin in urma, cu Ipsivtirea parcalabului domnesc de acolo (Ro- lante la Focvani.
mandi sau Romadan), din partea unui eaAcest Caravia deveni mai in urma copitan Vasile Caravia oranduit dela domnie mandantul batalionului sacru, distrus la
pentru paza acestui ora (veful politiei greceti). Ce trebuia s fie Galatii in acest timp
Dragvani.
cand chiar Bucuretii era privit, cu drept
ne permitem sa aratm aliniatul final, din
cuvant, ca urbe greceasca P 1).

Acesta avand 30 albanezi sub comanda sa,
mai aduna peste 100 Kefaloniti vi alti Greci
dela corabiile aflate in portul de acolo, navali
proclamatia lui Ipsilante, data' la RamniculValcea, la 8 Iunie 1821:

Iar pe Vasile Caravia il scot cu blestem
din randul otenilor mei, pentru nesupunerea
necuviincioasa lui purtare 4).
Ne aducem aminte din o strot din fabula
nemuritorului Heliade Vulturul i Bufnita .
Vulturul atuncea avea vi el cuvant
.
Ipsilante poate concepuse proclamatia Inainte de a da bdtalia dela Dragavani, in mo-
asupra Zabetului (reprezentant comercial)

turc dela schela TuPpuci ; dar avand vi el
vreo 30 Turci sub comanda, se inchise in
casa sa, de unde apoi s'a inceput o lupt care
a tinut 4 ore. In cele din urma biruind

Caravia, care aduse tunurile dupa vase
puse foc casei, Ii omori pe tbli, cum i pe
negustarii turci cari se aflau acolo, ca la
vreo 80 oameni, afara de alti 17 indivizi
pe cari ii prinse vii ; s'a mai luat de Greci
vi 1.1 vase turcevti aflate in port. Tot in
acel timp a ars vi o parte din orav 2).
Ca sa intelegem tipul acestui mare patriot,
mentul and calcula fuga.

Pentru infrangerea revolutiilor lui Tudor
Ipsilante, Poarta hotrind trimiterea de
forte armate in principate, a concentrat un
considerabil numar de soldati la Braila,
Clarai vi Giurgiu, numind seraschieri:
Fara acest masacru nefolositor, Braila s'ar

fi ocupat prin surprindere ; dar, dupa acest
Pentru Moldova, pe pava dela Braila, Isuf

Percofciali ; pentru Romania mare, pe Mee-
mcel, Turcii au luat indata msurile de
met dela Silistra iar pentru Oltenia pe
1) Eine Sammlung von Briefen eines geborene

Griechen iiber Staatswesen. Literatur und Dichtkunst des neueren Griechenlands herausgegeben von
Karl Iken. Leipzig, 1825, I, 256-, (Dup Ilarian,
Cuvinte de receptie la Academie).
a) Hie Photino, pag. 33-34.
1) C. D. Aricescu, Istoria revolutiei din 1821,

pag. 146.
2) Reybaud, pag. 195. Gervinus, pag. 186, citat
de C. D. Aricescu, op. cit., pag. 145.
8) Ilie Fotino, op. cit., pag. 38-39.

4) Aricescu, Ist. Revol. din 1821, Vol. II, pag. 155.
360
www.digibuc.ro
Dervis-Pasa dela Vic lin, in ajutorul caruia

venise i renumitul Carjali-Seiz 1).
Pe la inceputul lui Mai 1.821 Pasa dela

Braila a plecat cu un corp de mai bine de 6000
oameni, calareti i pedestri, intrnd in Mol-
dova. Ajungnd la Galati, a gasit acolo un

corp din ostirea lui Ipsilante, -ca de vreo 900
Greci, cari dupa ce au hotarit sa astepte atacul
Turcilor, aproape de ora, a oprit i poporul
sa fug. Indata dupa. sosirea Turcilor au

intrat intr'o incaerare din cele mai rautacioase, care a tinut aproape 16 ore. Rebelii
ramnnd invinsi, Turcii au navalit ca turbati in ora i dupa ce au trecut prin sabie
tot ce le-a iesit inainte, din poporul aflat acolo,
pn i chiar pruncii, ca la vreo 1000 suflete,
au jefuit orasul, dandu-1 apoi prada flacarilor, cari 1-a mistuit cu desavrsire, afara
de localul vice-consulatului austriac (Monsoli), unde au apucat sa intre ctiva din caTazii Pasei pentru paz i unde scapase i
un mic numar de cretini 2).
Din acest corp de Turci, detasndu-se, o
de a se ceda Rusiei insulele din fata Galafilar, de teama ca, prin tracasarile ce Rusia
ar fi putut face exportului Galatilor, cornpania, ramnnd fara ocupatie, &a nu devie
o cauza
revolta, poate mai mare deck,
aceea provocata, in Turcia, prin pierderea
Crimeei.
Portul GaIai, zice Nicolae Ionescu, comentnd aceste documente 1) libertatea

navigatiei spre Constantinopol, valora mai
mult atunci decal o provincie intreaga a

imperiului (turcesc) pe care o pierdusera *.
Aceasta explica suficient, pe lnga solidaritatea romnilor cu Constantinopolul in
1826, importanta comercial a Galatilor, in
acea vreme, precum si existenta unor insule
in fata acestui oras, cari nu mai exista,

dar caror urme se pot, pan la un punct,
preciza prin rigolele ce serpuesc astazi intre
tarmul drept al fluviului si malul vaii din

acea parte.
Din nite documente publicate 4) rezulta
La 29 Aprilie 1828 Rusii au repurtat lnga

Galati Inca o victorie asupra Turcilor. Movilele cari sunt semanate pe platoul orasului
sunt urmele ingroparei cadavrelor in diferite
lupte.
Holera a izbucnit in Moldova la 20 Aprilie
1831 adusa. din Basarabia cu toata carantina lui Kiseleff.
La 17 Iunie 1.831 toata lumea plecase din
Iasi unde mureau 'Ana la 180 oameni pe zi.
ea pe la 1826, pe cnd era sa inceapa ne-
Cnd a incetat molima in Moldova, ea
mica' parte a plecat dupa prad, pe teritoriul

muntenesc, prin oarecari sate cunoscute lor
si au ajuns pan la Rmnicul-Sarat 3).

Pna la finale lui Mai, Pasa cutreera
Moldova in toate sensurile impucnd si
spnzurand. pe toti acei cari i se denunta
/ c participau cu eteria.
gocierile dela Akerman, la Galati, comertul izbucni la Bucuresti ; la 6 Julie epidemia era
grnelor era monopolizat de o companie, a la culme.
In Septemvrie 1834 o corabie austriaca
Capantillor, din Constantinopol. Ei aveau
era pe punctul s introduca
singuri dreptul sa fac cumpraturile de
Holstein *
grne, dupa tarife fixe (poate chiar impuse
ciuma pe pamntul Moldovei. Corabia pier-
de ei) la rndul lor le traficau pe pietele
duse pe drum un oin bolnav de ciuma ;
Stambului i altele.
Aceasta numeroas
comandantul nu s'a intimidat sa depun sub

i preponderenta com-
prestare de juramnt ca omul murise de
panie, a fost un motiv, ea Anglia s'a opus
alta board si corabia a lost, se pare, aproape

sa
Ilie Fotino, pag. 127.

2) Idem, op. cit., pag. 127.
1)
2) Ibid.
4) Corespondenta i Memoriile Ducelul de Welington, Vol. VI.
fie admisa la libera practica. Lucrul,
gratie vigilentei masurilor luate de oamenii

carantinei, s'a descoperit. Corabia a fost de1) Discurs In Camera Deputatilor, la 26 Mai 1881.
Monit. 0 ficial.
36i
www.digibuc.ro
sinfectata i trimisa la Niacin unde a facut
revolutiei In ambele porturi. Conjuratii
cele 40 zile In observatie apoi recondusa afara
comptau pe intariri pe cari le ateptau din
din tara cu mare Ingrijire. Diplomatia rusa

s'a micat, cu drept cuvnt, dar Mihail
zi In zi, din mai multe parti ale Greciei.

De cateva zile un mare numar de straini
Sturza bazat ea afacerea n'a avut nicio sosisera In aceste porturi iar altii se tineau
urmare nenorocita aranja treaba a l'a- in apropiere pentru a fi gata la momentul
miable i intrigele, al caror scop era sa hotarlt. Printre acetia erau mai multi cari
faca pe romani incapabili sa se apere chiar
lnapoia carantinelor, au ramas fr efect.
In Ianuarie 1.835 Imparatul Niculai I a
daruit Moldovei un tun fara ante-tren, din
acele aflate la Silistra, pentru a Intari garda
pe linia Dunarii, In dreptul carantinei dela
Galati.
Intre 1834-35 micarea Galatilor era mai
accentuata, mai mare ca la Braila i avea

chiar 18.000 locuitori. Strada Comerciala era
pardosita cu podeala ; casele erau din lemn,
acoperite cu scnduri; lang5 port erau unele
zidite.
Dup unirea fdrilor, caracterul portului
se semnalasera In afacerile dela Braila i pe
cari autoritatile n'au fost In msura sa-i

prinda. Scopul ce urnareau era deocamdata
de a revolta ambele principate, Intampl-se
oHce In urma. Eteria heleno-bulgara voia
s mearga pe urmele anului 1.821. Suveranii
ambelor ri romane au luat toate masurile
spre a nu fi surprinse. Ei au mai dispus ca :
politia din Galati s fie In continua prive-
ghere, o Indoita putere armata A' fie pe

punctele principale i sa puna cele cateva
tunuri la adapost de o surpriza din partea
oamenilor, cari avand oarecare experienta
s'ar fi putut servi de ele chiar contra Roma-
Galati a fost eminamente de import, pe nilor. Totul pare FA se fi petrecut in ordine,

cand Braila avea pe acel de export.
fara graba i fr sa transpire cea mai
Se -vede c Galatii, cel modern, dupa arde- mica grij9.
rea lui de catre Kutuzoff, datorete mult InSufletul acestei eterii erau bulgarii, al
florirea sa Principelui Mihail Sturza, de vreme caror ef, un anume Kazako, supus moce Alexandru Sturza, vrul sau, inteo scri- mentan austriac i care mai figurase In
soare din Aprilie 1843 numete
afaceri de aceasta natur, fnd destul de
crealiunea sa.
Inca din Octomvrie 1843 i pe la inceputul
lui Ianuarie 1.844 un nou complot se urzea
la Galati. 0 fierbere surda s'a manifestat

Intre popoarele mici din peninsula Balcanica.
Guvernul Munteniei descoperise In un anume
Stanciu, bulgar, pe creatura care urzea

unirea Intre eteritii celor 2 porturi: Braila-
periculos.
In ziva de 12 Martie 1854 generalul rus

Lders, reui, Mra. nicio Impotrivire, afar
de ctiva eclerori, sa transporte 6 batalioane
pe malul drept, cu bastimentele diviziei a
doua a flotilei ruse; In ziva urmatoare, a

construit cu mare iuteala un pod, cu ajutorul
vaselor de comert, pod ce a fost stabilit
Galati. El a fost cerut de autoritatile din
definitiv in ziva de 13 ; grosul corpului sail a
Braila, celor din Galati, care-I refuzard.

Fara indoiala c pe vremea cand stralucea
fairnosul Capitan Costache, s'ar fi putut
Inaintat Oa. la Inaltimile din fata Galatilor

(Bugeak) i a ocupat drumul intre Mein i
Isaccea 2), facand astfel o diversiune favorabila printului Gorceakoff care ataca Ma-
trage dela acest om importante revelatii.

Bibescu s'a plans lui Sturza, care se vede
Inchise ochii.
In August 1844 un nou complot se urzea

la Galati i Braila, de care eteriti, al caror
plan era sa ridice de astadata, stindardul
cinul.
1) Din scrisoarea Principelui Munteniei G. Bibescu atre cel al Moldovei Mihai Sturza. Colectia
Hurmuzaki. Supl. I, Vol. IV, pag. 279-280.

') Fllek, Das Knnigreich Rumnien.
362
www.digibuc.ro
Aceasta trecere este considerata de autorii
Comandantului statiunei i s'a adus multumiri iar matelotilor li s'a distribuit suma
din 1854 1).
de lei 2750 de la capitolul flotilei.
Liiders a avut lug nenorocirea sa piarda,
La Inceputul razboiului, In 1877, la 1.2
din cauza maladiilor, cea mai mare parte Aprilie, dupa amiaza, eclerorii generalului
din oamenii sai.
Scobeleff, au ocupat oraul In acelaqi timp
In Noemvrie 1854 armata rush' a parasit cu Ismailul, Chilia, Reni, Barboi qi Braila,
complect Moldova. Cazacii de Don 0. vo- trecnd acei din corpul XI pe la Kubei iar
luntarii greci mai erau Inca in Dobrogea, cei din corpul 7 pe la Tatar-Bunar. Grosul
dar au fost goniti de regimentul 3 din garda armatei s'a pus in micare a doua zi.
sultanului 0 baibuzuci. La 3 Noemvrie st.
La 1.0 Iunie, acelai an, o parte din corpul
nou comisarul general Dervi Paa a intrat la generalului Zimmermann, a trecut Dunrea
Ia0 unde putin mai trziu a reinstalat pe 0 dui:4 o lupta crncena a ocupat Inltimele
Grigore Ghika.
dela Bugeak.
Inca dela Inceputul acestui secol jurisdicIAA cteva detalii asupra acestui imporVunea principilor munteni 0 moldoveni ne- tant fapt:
intinzndu-se asupra navigatiei Dunarii,
Pe cnd la Braila se construia un pod,
Poarta a decis ca un magistrat turc care care nu ar fi putut servi Inainte de cteva
resida neintrerupt la Galati, FA se pronunte zile, de vreme ce conducea In o mare de
asupra tuturor diferendelor cari se puteau noroi, noaptea se pregatea la Galati, in seridica Intre locuitori 0 comerciantii mu- cret, o trecere reala.
militari ca cea mai principala In rzboiul
sulmani precum 0 sa
pedepseasca de-
De doua. zile (8 Iunie 1877), barci izolate,
lictele comise In afara teritoriilor princi-
transportau la fiecare data cativa soldati,
pilor.
cari ramneau pe trmul celalalt, ascun0 In

trestie 0 pierduti in mijlocul acestor terenuri
baltoase.
Dupa retragerea Ruilor din principatele

romne, retragere provocat a. de aparitia
armatelor aliate in Crimeea, Galatii a avut
Aceti soldati puneau pe ap plute, cari
o garnizoana de 4.000 oameni 0. 700 de trebuiau s conduc trupele pna la pidetaament al armatei austriace, ce cioarele inltimilor.
La 9 Iunie, totul era gata ; imbarcarea a
ocupa tara In locul 2) Ruilor cari se retrageau. Vechiul cntec: Der Drang nach fost activat5.; cteva vase, Stefan cel Mare
cai,
Osten!
Dupa pacea dela Paris, comisiunea europeana, instituit prin art. XVI, i-a ales
oraul Galati ca reedinta, pe care 1-a pastrat
pna In ziva de astazi.

In noaptea de 17-18 Noemvrie 1867 s'a
declarat la spitalul militar din Galati, unul
din cele mai violente incendii. Matelotii
statiunei navale franceze, micati de un
nobil sentiment, au contribuit, dup mari
eforturi, sa salveze edificiul 0 sa limiteze
focul, care s'ar fi comunicat oraului.
1) Commandant Niox, Geographie militaire.
1 Fallek, Das fiirstenthum Runtlinien, pag. 69.
intre altele, au incarcat putinele trupe tuskcinate cu aceasta expeditie, circa zece cornpanii, sub comanda generalului major Jukof,
insarcinat s dirijeze aceasta, destul de grea
operatie.
In noaptea de 9 spre 10 Iunie, debarcarea
a fost terminata. Soldatii au cautat un drum

printre trestii 0 s'au indreptat In grab care
inaltimele Bugeacului 9, ocupate de inamic.
Ctiva cazaci deschideau drumul ; piese
uoare erau incarcate pe plute ; pentru a
inainta, In mijlocul acestor paduri de papura,
oamenii se afundau cteodata On la piept.
1) Bugiak (colt, cap de teren, Maintat In balt).
363
www.digibuc.ro
Inamicul, bine retranat pe Inltimi, a mant, dac In adevr ar fi existat la Galati.

fost atacat de primele cinci companii. Ruii Din nenorocire dup cele mai mintrtioase
arunandu-se cu bravura' inainte, au atacat cercetri fcute de ei, printre ari regretatul
pe Turci ; cerchezii au cutat s atace flancul Pantazi Ghica i dup cunotintele ce acest
Ru01or, focul celorlalte cinci compnii, cari din urm a putut cpta din diferite izvoare,
soseau, a silit pe aceti neregulati s se re- n'a reu0t s afle decat c'd un eminent istoriotrag. Care 7 ore dimineata, Turcii au luat graf i barbat de stat, Mihail Koglniceanu,
cu vigoare ofensiva ; s'au btut la baionet ; ar fi sustinut eh' mormntul lui Mazeppa,
Ru0i au luat retranamentele 0 au acoperit s'ar fi afrat, cu adevrat la biserica Sf.
linia
Gheorghe ; era natural ca aceast sustinere
o singura pies, ce au reu0t s aduc, a' fie fcuta pe oarecari probe conving6toare,
trgea asupra inamicului care se replia In cari pn astzi nu se crede s fi fost pudezordine i cu iutRal.
blicate.
Ru0i au avut in linie, mai putin de 2000
Istoria hatmanului Mazeppa, e prea cuoameni ; Turcii cam la 3000.
noscut spre a fi repetat aci.
La miezul zilei lupta era terminat; geCum s'ar gsi ins aci ingropat ?
neralul Jukof era stpnul satelor cari sunt
Rnit i slbit prin pierderea sngelui, In
situate pe tdrmul lacului Garvan ( Jezerul rndul soldatilor lui Carol al XII-lea, el a
mare) 1).
cutat
scape viata prin fug.
Galatii a vzut nscndu-se In incinta sa
Neculcea, spune cA ar fi murit la satul
doi oameni mari ai Romniei, rposati intru Varnita In Basarabia 0 de acolo a fost adus
fericire: Principele Alexandra Ioan I Cuza, la Galati 0 Inmormntat la Sf. Gheorghe.
primul suveran al Romniei Unite 0 demnul
Voltaire, spune 1) c6 el ar fi murit, pur
su consilier i reprezentant pe Ing6 Su- i simplu, pe drum.
blima Poart, bunul, pururea regretatul
Bouillet 2) zice c6 Mazeppa a murit, la
de fericit memorie, Constantin Negri, unul Bender la 1710.
din apostolii romnismului i propovkluiCronicarul Neculcea, hatmanul lui Cantorii unirii i mndriei nationale. Fie-le temir, soldat i contimporan a lui Petru i
binecuvntata memoria I ...
Mazeppa i personagiu al evenimentelor, a
Principele Cuza ocupase mult vreme fost negre0t mai bine informat, deet Volfunctiunea de prclab la Galati. El cpd- taire, Bouillet, etc.
tase o mare popularitate pentruc In 1.857 a
Istoria ne spune eh' odat cu venirea Turrefuzat s ia parte la falsificarea alegerilor de cilor la Galati (unii spun la 1821), aflnd din
atunci, dup instigatiile Austriei i Turciei. svon c'd Mazeppa a fost Ingropat cu haine
Cuza
dat demisia din pralab ; mai bogate, scule scumpe i arme pretioase, l'ar
trziu membrii cAimcniei 1-a numit Cap fi desgropat, jefiii! i aruncat capul iii
al 00irei Moldovene.
Dunre.
Dup cum am vzut mai sus, prin popor
Dupd retragerea Turcilor, Romnii ar fi
circula ideea c'd la una din bisericile Galatilor luat piatra mormntului sau i ar fi adus-o
anume la Sf. Gheorghe, ar fi ingropat la biserica Maica Dornnului.
faimosul Mazeppa, hatmanul Ucrainei, aliatul
In urma rzboiului de la 1828-29 genelui Carol XII, amicul i In urm inamicul ralul Mavros vznd aceast piatr ar fi
lui Petru cel Mare. Oameni serio0 s'au ridicat-o i inlocuit-o cu un fac-simil, care
ocupat indestul cu descoperirea acestui mor- s'a adus la biserica Maica Domnului.
1) Amde le Faure, Guerre d'Orient. Vol. I,
pag. 232.
1) Histoire de Charles XII, etc.

2) Dictionnaire d'Histoire et de Gographie.
364
www.digibuc.ro
Pantazi Ghica, dupa care analizm acestea,

spune c doua persoane ar fi gsit o
mormntul si in el un hrisov. Una din ele

ar fi luat inscriptia i hrisovul 1).
Ideia dar c mormntul lui Mazeppa este
la Sf. Gheorghe este generalizat dar nu e
cu nimic probat.
Inteligentul arheolog i epigraf, Tocilescu,
a Incercat s gseasc 5. urme despre acest

adevr.
Dar, nici Pantazi Ghica, nici Tocilescu,

nimeni In finer; nu a gsit nicio prob care
ar arunca ct de putin lumin asupra lap-
telor intmplate cu mormntul ilustrului

hatman.
Pantazi Ghica conchide c totul este o

fabuld ( ?).
Mai exista o veche credint, c din altarul

bisericei Maicei Domnului ar pleca o hruba,
o subteran, care ar conduce la camp, In

spre Brates, pe unde in momentele de nvAliri ale Turcilor, Romnii, ascunzndu-se
La 1874 odat cu decretarea legei vamale,

se anuleaz i dreptul de porto-franc ; atunci
incepe decadenta comercial
a orasului.
Aceast6 decadent observat imediat este re-
mediat prin prelungirea, In 1876, pe zece

ani a privilegiului porturilor-france. In Decemvrie 1882 guvernul revenind asupra ideii
prsirii porturior france, printr'o lege pus
in aplicare la
1.
Aprilie 1883, decadenta
complect a orasului, Inlesnit de o grozav
criz european, pare inlturata numai prin
un nou proiect de lege, din Decemvrie 1884,
care voieste restabilirea acestui drept.

Proiectul de lege chnd 1naintea corpurilor legiuitoare, prosperitatea orasului nu
va intrzia s fie izbit.

La 1872 s'a gsit in jurul Galatilor o
monet de argint reprezentnd pe de o parte
pe Castor si Polux iar pe cealalt, inscriptia
IETPIH 1).
Mail de cteva cronice i acele contrariindu-se unele pe altele, probele materiale
ale frumosului nostru trecut au disprut.

Dup traditie, nu avem mai nimic care
E posibil ca ea s. fi fost surpat la extre- SrL ateste sau sa sustie ceea ce avansm,
pentruc si de ne-a mai rmas ceva urme
mitti i s-i fi pierdut urma.
Nimic pozitiv. Totusi e bine de Inregistrat. ce au putut scdpa de urgia invaziilor ruse,
La 1.834 principele Moldovei, Mihail turce sau -Mare, acestea au fost pstrate
fugeau pe acolo, cutnd scparea in pdurile i vile din apropiere.
Sturza, declar acest oras port-franc 2).

La 1838, adic patru ani in urm, princi-
pele, intr'o comunicare care adunarea general a Moldovei, constata c veniturile

vmei, fr vreo Ingreuiere a taxelor, se
urcaserrt pn la jumrttate. La 1846 Galata
primise 1.065 bastimente i exportase 270.000
chile de gru. La 1855 populatia se urea. la

60.000 locuitori, importa 258.943 tone de
reprezentnd o valoare de 20.077.407
lei, cu un numr de 1557 bastimente intrate
In biserici i mnstiri, pe cari, Ora In

timpurile din urm, clugrii greci le administrau in numele lui Dumnezeu qi din cari
au trimes ce mai rmsese, ctre destinalii
mai sfinte. . . Cu toate aceste, cnd s'a mai
Intmplat s mai rme cte ceva odoare,
atunci nici acestea n'au putut scgpa, pentruc unii, din cei mari, prin pozitie sau
influent, au asigurat, prin diferite tertipuri
de inventariai, aceea ce strinii, pgnii sau
ceilugrii fanariofi, goniti fr veste, n'au

in port. La 1873 valoarea importului s'a putut trimite sau ascunde.
Din punct de vedere militar, peninsula
urcat la 50.000.000 lei, numrul vaselor la
3618 iar greutatea mrfurilor descrcate pe Galatilor cuprins intre Dunre, Brates
Siret si desprtit de ramificarile Carchei 365.806 tone.
patior printr'o vale ctre vest si nord-west1) Raport asupra Mndstirilor din lard, Galati.
2) Braila a fost declarata port-franc In 1836

sub domnia principelui Alexandru Ghika.
1) Vezi Jurnalul de Galaji, Nr. 15 din 13 Augusr

1872.
365
www.digibuc.ro
a prezentat una din pozitiunile strategice

cele mai tari ; este cea mai susceptibila sa
Congresul dela Viena, la 1815, decisese

ca fluviile sau rurile ce traverseaza mai
fie transformata In cateva zile Intr'un camp
multe state, sa fie deschise navigatiei tuturor
Intarit ; de aceea, armatele cari au operat marinelor comerciale ; ca niciunul din aceste
In jurul s'au au cautat, cat s'a putut mai state, nu ar putea aduce nicio piedica narepede sa o atace, cuprinde sau apara. Fara vigatiei ; c fiecare din ele, trebuiesc
indoiala c aceast important din mai numai &a execute in patul fluviului lucrarile
multe puncte de vedere
pozitiune, merita necesare inlesnirei navigatiei, dar Inca' ea
un studiu deosebit i aprofundat 1).
Intretina drumurile de edec cari tree pe
In epoca de mrire a Moldovei, Galatii era teritoriul kr.
reedinta Ottifiei ceileiralsilor de Galati, cari
Aceste principii s'ar fi putut, mai cu
trebuia s tie turcete i erau Intrebuintati seamg, aplica Dungrii pentruca, pe o dila transportul depeilor.
stant de 3000 km. ea, avand izvorul In
In timpurile din urm6, a fost sediul Di- Marele ducat de Baden, trece pe teritoriile
viziei a III-a Militare Teritoriale i cu ocazia apartinnd Wrtenbergului, Bavariei, Aumarei organizari a armatei, a devenit acel striei, Ungariei, Serbiei, Bulgariei, Romaniei
al Corpului III.
i Rusiei.
Comunicand in aceIai timp cu Rhinul,
Reedinta Corpului Flotilei dela 1.860.
In fine, Galatii mai fiind i sediut Comi- prin canalul Ludovic, Dunarea este artera
siunei Europene a Duneirii 2), ne permitern vitala a comertului Europei centrale
sa schitam, mompntan, in cateva cuvinte i
Istoricul chestiunei Dunrii
Chestiunea Dunarii, a spus un spiritual

corespondent al unui jurnal, are nenorocirea
tuturor chestiunilor Orientului 2), aceia de

a fi prea complicata ).
Mijloacele pentru aproarea sa trebuiesc preparate din vreme ; IndrAznim chiar s sperdm numirea unei comisiuni permanente de militari experimentati cari o vor studia i impune, chiar, la nevoie,
oprirea creatiunilor de art cari ar jena apgrarea sa ;
atAt de Insemnat ni se pare conservarea acestui
punct, unul din cele mai importante ale tni

noastre, mai In toate rzboaiele, la cari am putea
fi chemati sd lulm parte, In valea Dunrii, sau s6
facem sPi se respecte la necesitate o neutralitate
armat6.
') Profitlm s comentm dupl jurnalul L'inderpendance roumaine (27 Ianuarie 1883) o mic notit
asupra Istoricului chestiunei Dundrii.
3) Chestiunea adevarat, propriu zis, a Orientului Incepe In ziva de 29 Mai 1453 cnd Turcii au
intrat In Constantinopole i dureaz Inca si astAzi.
Petru cel Mare a stabilit, cu puternicul ski geniu, cgt
acela va fi adevaratul domn al lumei care ea stapdni
Constantinopole gi Incliile, pe cari le considera ca
intrepozitele lumei. Chestiunea Orientului are 2 fete:
occidentale.
Gurile sale, singurele cari, au nevoie sa

fie neincetat Intretinute, au cazut una dupa
alta.
Fenicienii, le-a abandonat Grecior ; Grecii,
Romanilor ; Romanii, barbarilor. Dui:4 ce in-
vaziunile au trecut, ele s'au aflat In minele

Genovezilor i Romanilor.
En Europa, a stpitni Constantinopole ; En Asia a
domina Indiile. Pentru a ajunge la domnia Constantinopolei se agata de situatia crestinilor ortodocsi,
din Turcia ; pentru a ajunge En Indii trebuia s se
distruga toate guvernele formate En Asia, Entre Siberia
gi Indii.
Ajunsi acolo, o lupt mare, disperat, sustinut5.
de 150 milioane nemultumiti indigeni contra Angliei,
cstigata le va Inlesni ajungerea la cucerirea Indiilor.
Acest demers tacit s'a urmat continu In. Asia.

In Europa sfingele a curs ruri In 9 rzboaie ce
s'au urmat aproape-continu, In mai putin de 2 secole i totdeauna cu aceias tinU: Constantinopole ;
dar, eforturi inutile, cdci Rusia nu-gi ea putea realiza sperankle sale. Constantinopole nu se ea putea
ocupa de ei de cdt in ceasul unei buliversdri cornplecte, unui cataclism universal.
In rezumat eChestiunea Orientului s, In Europa, se poate defini: Incerctirile Rusilor de a pune

maim pe Constantinopole, opozitia constanta a
Europei pentru a-i Impedica.
366
www.digibuc.ro
Mahomet I le-a luat din mainele kr iar
Tratatul dela Paris, 30 Martie 1856, mai

prescria Intre altele, numirea a dou comisiuni internationale:
Prima numita Comisiunea Europeand a
dela Bucurqti, frontiera de Bud a Rusiei Dundrii, formata din delegatii puterilor
(1812).
Angliei, Austriei, Frantei, Prusiei, Rusiei,
Prin al doilea tratat (dela Akerman), la Sardiniei (devenita in urma Italia) Bi Turciei,
1.826 Rusia a mutat frontiera mai la sud i. avea de scop: sa determine Bi sa faca. s
a ocupat bratul Sulinei.
se execute lucrarile necesare pentru a degaja
Trei ani mai in urma, tratatul dela Adria- gurile Dunarii ; s-i asigure libera navigatie,
nopole, din 1829, a mutat frontiera i. mai la prin mijlocul unor taxe platite de vasele
Bud i Rusia a pus maina i pe bratul Sf. ce intrau sau ie0au din fluviu i sa observe
Gheorghe. Ea, care, prin stipulatiunile tra- regulamentele generale.
tatelor anterioare, era datoare, cel putin
A doua comisiune, numita. Cornisiunea
pentru gura Dunrii din cele trei cea riverand, a fost compusa din delegatii Bamai accesibila marinelor comerciale ale lumei variei, Wartenbergului, Austriei i Sublimei
(Sulina), sa-i amelioreze intrarea, n'a Mcut Porti carora li se alatura cate un comisar
nimic.
pentru fiecare din cele trei principate duInteresul de a garanta portului Odesa narene (Romania, Moldova Bi Serbia), a
monopolul aproape exclusiv al exportului caror numire trebuia aprobata de Poarta.
grnelor In Marea Neagra, a Mcut-o s taca Aceasta cornisiune permanentd avea ca miasupra executarii unor stipulatiuni cari lo- siune: sa elaboreze reglementele de navigatie,
veau indirect interesele sale.
sa ordone i sa se execute lucrarile necesare
Austria, cea dintai, s'a plans de aceasta Bi in fine sa vegheze, dupa disolvarea Comistare a lucrurior.
siunei Europene, a carei durata nu trebuia
Rezultatul protestelor sale a fost s. decida s fie cleat de doi ani, la mentinerea naviTurcii le-a tinut, legate de Imperiul lor, pana
la 1812.
Bratul Chiliei a devenit dupa pacea
Rusia sa semneze, cu aceasta putere, o gabilitii gurior.

conventie, care garanta nu numai libera
Cele dou comisiuni s'au pus pe lucru.
navigatie pe Dunare, dar WA' facea pe Datoriile kr au fost destul de mari. Comiguvernul rus
ia angajamentul:. de a siunea riverana parvenind, In fine s se
opri progresul astuprii gurei Sulina prin
inteleaga, la 7 Noemvrie 1867, a subscris,
depuneri nisipoase i de a face aceast trecere
la Viena, un act de navigatie al Dunrii.

Puterile semnatare tratatului de Paris, au
practicabila, astfel ca ea s nu mai puna

niciun obstacol navigatiei (1840). Acest
angajament a ramas aproape laud moartd.
Zece ani mai tarziu, gura Sulinei prezenta
refuzat sa recunoasca acest act. Ele au crezut
c atat comisiunea riverana cat i statele

riverane, ce o formau semi-land acest act
tristul aspect al unei paduri de catarge far a-1 fi supus In prealabil consimtamantului Comisiunei Europene au trecut peste
autorizatia kr.
In acest sens, ele au trimes delegati Cabinetelor din Viena, Constantinopole, Monchen i. Stutgart. Statele riverane, la randul
kr,
au trecut peste aceasta i actul a fost
rabiei de Sud, cari au fost Incorporate
ratificat cu solemnitate la Viena, la 9 IaMoldovei.
O noua conventie, la Viena (1.858), re- nuarie 1858. El avea de scop, cu toate c
proclama principii prea liberale, s rezerve
Intoarse delta Turciei.
Infipte In nisipuri i. era semanat cu corpuri
de ale navelor straine.

Rezultatul razboiului oriental, se tie,
obliga Rusia sa abandoneze delta Dunrii,
impreuna cu o portiune a teritoriului Basa-
367
www.digibuc.ro
beneficiile navigatiei ware numai statelor prin Comisiunea European, asistat de deale cror trmuri sunt udate de Dunre. legatii statelor riverane i puse in armonie
Comisiunea European continua s func- cu acele cari au fost sau vor fi edictate
tioneze i ii urmrea lucrrile. Dui:a mature pentru parcursul la vale de Galati.
Comisiunea European a incredintat unui
studii i neterminabile discutii, ea a renuntat
s se ocupe de gura Sf. Gheorghe, pentru Comitet de studii compus dintr'un reprea concentra toate eforturile sale asupra gurei zentant al Germaniei, unul al Austriei i
Sulinei, a crei indiguire a fost efectuat unul al Italiei, grija s prepare un antela 1861.
La 1.865 toate lucrrile all fost terminate i
proiect pentru a servi de baz6 lucrrilor

sale.
un reglement de navigatie a fost decretat.

Chestiunea modului votArei in comisiunea
Puterile semnatare tratatului dela Paris statelor riverane sau comisiunea mixt,
dela 1856 au crezut atunci util s constate compus de patru delegati acel al Auc5. s'a lucrat de catre Comisiunea European striei, al Bulgariei, al Serbiei i. al Romaconform intentiunilor lor i c6 ele aprobau niei, precum i chestiunea situatiei acestei
deciziile sale. Ele au voit, in acelai timp, comisiuni vis--vis de Comisiunea European
sh determine, printr'un act public drepturile a ridicat vii desbateri.
i obligatdunile pe cari noua stare de lucruri
Se admitea coexistenta celor dou comistabilea pe Dunrea de Jos pentru diferiti siuni dar toat intelegerea se oprea aci. In
interesati. Plenipotentiarii lor au redijat, la fine, dup doi ani, comitetul de studii a preGalati, la 2 Noemvrie 1.865, un act public zentat un ante-proiect de reglement care a
relativ. la navigalia Dunrii. Acest act a fost respins de Comisiunea European, fiind
fost ratificat, cinci luni in urm, prin o con- gsit prea in favoarea Austriei. In realitate,
ferinfd intrunit la Paris i a fost pus sub comitetul de studii adoptase simplu propuscutul dreptului international. Conferinta nerea cabinetului dela Viena, care consta, in
mai decise i ca.' existenta Comisiunei Euro-
caz de imprtirea celor patru voturi formand
pene va fi prelungit cu cinci ani, adic comisiunea mixt, in a da preponderenta

Oda la 1871, pentru a-i lasa timpul Ali votului preedintelui, care era de drept recomplecteze opera sa.
prezentantul Austriei. Ceva mai mult, aceast
Prin tratatul dela 13 Martie 1871, dela

Londra, aceast Comisiune a fost din nou
prelungit. In fine ea a fost mentinut in
functiunile sale prin tratatul dela Berlin,
care a fixat durata sa.
La articolul 51 al acestui tratat se arat
c5." : un an inaintea expirrei termenului
determinat acestei durate, puterile se vor
propunere tindea, in fond fa limiteze libertatea navigaliei rnarelui cabotaj i. rezerva

trmurenilor pe acea a micului cabotaj.
In Mai 1882 Comisiunea European, intrunindu-se, a respins ante-proiectul ce i-a
fost prezentat.
Acordul neputandu-se stabili, guvernul
francez a crezut c' ar fi loc deschis unei
combinatii, concepute in scop de a menaja
toate interesele in joc.
Aceast propunere, cunoscut sub numele
de proiectul Barrre (comisarul francez), a
fost in cele din urm adoptat.
pune de acord asupra prelungirei privilegiilor
sale sau asupra modifiarilor ce ele ar judeca necesar s se introduc .
Congresul de Berlin terminat, s'a pus

chestiunea executrei stipulatiunilor art. 5-5
al tratatului, care se semnase i a crei

cuprindere era : reglementele de navigatie,
ale politiei fluviale i de surveghere, dela

Portile de Fier pan la Galati, vor fi elaborate
Comisiunea European 1-a primit, afar de

Romania care refug de a se uni i. ea.
Comisiunea European5. 1-a supus atunci saneliunei puterilor ; i. asupra acestei sanctiuni
368
www.digibuc.ro
I.LE DANUBE AVANT LE TRAITE DE PARIS
IL LE DANUBE DU TRAITE BE PARIS (1856)
III. LE DANUBE OU TRAITE DE BERLIN (1878)
BADE
IV LE DANUBE DU TRAITE DE LONDRES (1883)
CartelT21
CarteN'll
Ehss ses
ExpclOcutVes
II.=
EMI
NMI
MN!
Jim
EMI
857647=r"''
ar''''''
Vole =V,
II=
dB
aeZir''''
CartelMY
&gam rvszsounlaM de
MO
Carte-WM
Aregge=0;
tichahreg
'
8
4.dg'f'eg
7:0"-s'
Irr M7,07,7, red'Z'71,71=

".:X7-9
Z17.741.
Ay; ,daPiCh en
tsre:,;=,,,'
' '1f'''-
Z7Z5,8`,4',
NZIger'
(8'0=1=4 (alt,7,,Y=4)
Bd doJel. nst.geog, a Vanfle.
www.digibuc.ro
a deliberat conferinta ce s'a intrunit la
Ozolimna de unde neputndu-i scoate
Londra.
sfarvinduli proviziile, s'au inapoiat la Chilia.

Se spune 1) eh" aceast lupt a avut loc
lng6 rAul Ierasul, ce curgea In Dungre, Maud
la gur un mare lac, care doard e Ozolimna.
Propunerea francez6 (Barrere), avea la

baz instituirea unei comisiuni mixte iar ca
punct de plecare o nou distributie a elementelor constitutive ale acestei comisiuni.

Celor patru delegati (ai Austriei, Bulgariei,
Serbiei i Romniei) ea a albiturat un al 5-lea
delegat, ales pentru o perioad de vase luni,

dintre membrii Comisiunei Europene, In
ordinea alfabetic6 a puterilor.
Aceast combinatie afirma suveranitatea
Comisiunei Europene asupra regimului flu-
vi
Este adevrat c dupd topografia terenuhii, acest lac nu poate fi dect Bratevul
iar locul uncle Pacinatii au fost inchivi nu
poate fi dect peninsula Galatilor, care,
inteligent aparat, devine greu de cucerit.
Actualul nume Bratepl, spune Cantemir 2),
pare a se trage din vechiul Brythologi 3).

PArerea mea este Ca numele ar putea prea
vial al Dunrtrii, asupra acestui fluviu, pe

care Moltke, cel dintAi 1-a revendicat ca
bine deriva din Brataci, nume ce italienii
o important:A arterg. a Germanieb> vi pe

cursul inferior al cgruia se gAsesc in rivali-
lor pe Dunre, pe la inceputul mileniului

actual vi in consideratia marei cantithli de
tate, de un timp att de lung, interesele

germane cu cele slave.
Conferinta dela Londra, terminndu-se,
broavte ce continea.
Vorba Brataci s'ar putea, destul de uvor
prin modificarea cuvntului, sA fi devenit
a crezut de cuviint sA respingA" participarea
Brateci i in fine Brates.
comerciali, i-ar fi putut da, in timpul vederii
reprezentantilor Romniei vi Serbiei, devi

recunoscute independente prin tratatul dela
Poate ca numele sA fie slay vi atunci
EpaTemb s insemne cA lacul era in strns

Berlin.
legAturd In timpul inundatiilor: se unevte cu
Ea a incheiat un tratat, cu fase articole,, fluviul frate cu Dundrea, din cauza aprocruia ii ad6og6 un regulament de naQigatie pierei lor c6ci ii despart ateva sute metri.
i poliie fluviald intre Portile de Fier vi
Pe la 1538, zice Paolo Giovio 4), acest lac
considerat ca Maud parte din acel
era plin cu pevte ; el provenea din rAul
tratat., Romnia, ating in amorul &du propriu
Hierasus, pe care locuitorii "II numesc (1538)
de puterea OrmureanA prin modul cum a

fost tratatA, a refuzat cu drept cuvnt, s'd
recunoasc tratatul dela Londra care prin
Prut,
neaplicarea lui devenea literA moart pentru
mult timp.
5. LACUL BRATE,9.
Cea mai veche cunovtint ce istoria o face

cu lacul Brate este pe la anul 1088 dup Chr.
care, ceva mai jos, se varsd in
DunAre.
Bratevul cu o parte din lacurile InconjurAtoare, a fost dAruit, prin hrisov, de &Are
domnul Kalimach, Vornicului Mihalache
Sturza, mai trziu domn al Moldovei.
La 1823, lacul era in stApAnirea Turcilor
vi tinea la Olatul Mkinului 5).
Lacul acesta, prin depunerile apelor Prutului vi prin acelea ale revArecirilor Dunrii,
In acest an Pacinatii trecnd

de pe malul drept pe cel stng, au fost in- In timpul apelor mari, tinde s se astupe.
tlniti la lactd Ozolimna de &are Tatul Pa1) Du-Cange, citat de Sincai, I, pag. 209.
cinatul, ce venea cu ajutor dela Cumani, a
CAror domnie avea revedint la Chilia, cari
vAzAndu-i le-a propus s'A impartA przile
cu ei. Acevtia refuznd, Cumanii s'au sculat
2) Descriptio Moldayiae.
asupra lor vi bAtndu-i, i-a Inchis la lacul
Supl. I, Vol. IV, pag. 16.
3) Mentionat In Bonfinius dec. I, lib. I.

4) Arhiva istorica a Rorraniei.
5) Memoriu asupra Moldovei de M. Sturza 1823.
24
369
www.digibuc.ro
Adncimea lui este mica.

Locul ocupat de acest lac, este un vechi
lului) Pisica, care in acel timp purta numele

de Ciulitza. Dunarea in acea epoca, aci, era
0 lung golf marin, scurtat cu timpul, prin foarte lata iar curentul slab.
aluviunile depuse la gura de Prut.
La 26 Iu lie, dupa 3 luni de Weptare i
Bara, ce desparte acest lac de Dunare, dou luni de lucru, podul ffind terminat,
este de o natur ce arata destul de lmurit asemenea 0 capul de pod precum 0 drumuintinderea mrei in aceste regiuni. Ea este rile de fascine, Odd la Ciulitza (Cekiulitza),
de slormatiune nou.
Partea trmului lacului de sud-west, con-
solidata prin lucrri de al-0, serva de siguranta. prtii Galatilor de jos la estul caruia
se intinde o masa de pamnt, care, este

catva timp, nu exista de loc 0 era 1) o vasta
balta &grata, practicabil numai in vase.

Ea tinde s se consolideze.
poate dui:4 numele stncei izolate (Popina),
in balta, ce are aceasta forma), generalul

Harting cu 2 batalioane, 4 tunuri 0 150
cazaci a trecut Dui-Ikea.
In acela0 moment, Yakimov, cu o parte
a flotilei urea Ciulitza 0 conduse pontoanele
pan la locul unde &la apuca spre Est 0
6. COTUL PISICEI.
unde s'a facut un mic pod. Trei escadroane

de dragoni au ajuns fall osteneala pe inltimele dela Vacareni, unde s'au intarit, con-
La 1809 Statul Major rus hotarind ca o

parte din Wire sa. treaca Dunarea, a ales
punctul lng4 Pisica, la 7 verste mai jos de
Galati, aproape de gura ruletului (cana-
0 au campat pe inltimile dela Vacareni

de unde s'au indreptat spre Isaccea.
struind doua redute. Zass a trecut fluviul

la 27 Iulie ; generalul Platow la 28 0 29.
In aceast din urma zi 3 corpuri s'au reunit
1) Gebhard, cit. de Hasdeu, Ist. Critic IL a Rorniinilor, Vol. 1, pag. 231, editia 2-a.
370
www.digibuc.ro
CAPITOLUL VI.
DELA GURA PRUTULUI LA TARMURILE MAR II.

1. CARANTINA DELA GURA .PRUTULUI.
Locuint izolat cu mai multe inc6peri,

ceva mai jos de Gura Prutului 1). Romnii
au fcut oarecnd aci un penitenciar pentru
minori. Intre gura Prutului i aceast locuint, pe dealuri, sunt urmele mai multor
1) Prutul, Poras sau Pyretus1) fl6prz, liupeT6g2),
odinioard Hierasus, Gerasus 5), Porota 4) este numele
antic al acestui rau, din care apoi, s'a dedus numele
de astdzi, Prut.
Aceastd vorbd In limba sciticd Inseamnd treedtoare 5).
Limba predominantd In confederatia scitick zice

Hasdeu, era arianii, adic d. de aceeasi tulpind cu
dialectele sanscrite, zende, germane, celte, slave etc.
De aci cu inlesnire Intrevede etimologia cuvantului P -Fr +t, In radicald sanscritd par, la Zenzi,
p6r6, greceste nepco a trece, de unde indianul
per-mal, persicul pert-pod, elenicul 116poc-drum,
germanul Fun-1'111u, etc.
Celtii, adaogd Hasdeu, au pdstrat cuvantul frut
chiar In Inteles de fluviu.
Porata inseamnd dar la sciti treclitoare 6).
Alti filologi, numai putini distini, Il deduc 7), din
par, a umple: de unde paurva, proeminent, bogat.
La Cuno (23(i): plu < fluere *, plutije fluxus *;
si se compar cu Porouva, Poritos, rauri In Rusia.
Waillant ti dd p origind latind, din Brutus, Brut ;
apoi devenit Prut, prin schimbarea consoanei B in P.
') La Grecii vechi.
2) Herodot, IV, 48.
') Ptolomep.
4) Ammian (cit. de Cantemir).
') Hasdeu.
contra monitorului turc Lutti-Gelil, in campania 1877-78.

2. RENI 1).
Primul eveniment in care apare numele

acestui ora, in istorie, este pe la 1559, cu
7) Vom mentiona In treacdt amintirea ce fac
scriitorii vechi despre existenta a cloud orase :
Aziris
Liziris, la gura Prutului ; frd a putea
sustine deed ele s'au aflat sau nu In locurile ocupate

astdzi la Galati si Reni sau dacd ele s'au aflat ceva
mai sus, pe albia Prutului, cdci nu existd niciun

indiciu, pand astdzi, de pozitiile pe cari se aflau.
Aceastd derivatie pare destul de rezonabil:
1-a vorbd nou se apropie de acea veche. Chiar
astdzi popoarele cari cuceresc noi locuri obisnuesc
sd dea numiri din limba nationala, In general,

cari se apropie In sunet cu numirile vechi, &He In
localitate.
2-a vorba brut #, s'a putut lesne schimba In
prut, de vreme ce se stie cd sunt mai multe neamuri,
ce pot cu greu pronunta oarecari combinatiuni de

sunete i cari In vorbirea curentd schimb aceste
combinatii prin allele mai usor lor de pronuntat.
In Const. Porphirogenitul (cdtre 952) se itntalneste
forma curatd Bpoii.ro (De administratione imperii
Bonn, pag. 171). In limba rug vorba Ilpym Inseamnd creang i In adevdr Prutul este o creangd,.
o ramurd a marelui arbore al Dundrii, deci vorba
4) Ibid., lat. Criticd a Romdnilor, 2-a edilie, Vol. I, pag. 185
Tocilescu, Dacia inainte de Romani, pag. 123.
lagre, din diferite rzboaie. Din cel din

urm lagr, ce a fost pe acest deal, se pretinde 8 se fi tras prima lovitur de tun,
este curatd slavd datd rului, ca asemndtoare

cu cea veche.
24*
371.
www.digibuc.ro
ocazia vizitei ce Despot, domnul Moldovei,
nu-i va putea scoate din cetAti, a cerut
fcuse oraselor dela Dungre. In aceastg ocazie,
ggsind pretext eh' pgmntul lor ar fi foarte

strmt si nu putea s. ajung g. pentru hrana
ajutor dela Turci ; acestia sosind, Dumitrascu Vod a somat pe nemti sg iasg din
zicandu-le cg, de le vor da si se vor
supune, de bung voie, Ii va ierta de moarte
si ii va dgrui. i asa iesind nerntii, el, cu
ajutorul Turcilor, a distrus cetgtile, punnd
pulbere pe sub ziduri aruncndu-le in aer
kr, au cerut o parte de loc din Moldova
din temelie.
(probabil in lungul Prutului) spre a o lucra

si tine vitele lor ; domnul vgznd eh' o
impotrivire contra lor nu i-ar folosi la nimic,
Numai Suceava, fiind prea tare, a umplut-o cu paie si lemne si i-a dat foc 1).
La 1688 sub domnia unui Ilie, orn slab
mai ales cg si fr aceasta ar fi putut sg
si cu totul dat la interesul sgu, Poarta Otomang, impotriva tuturor tratatelor, a mai
despgrtit de Moldova si teirgul Renilor, ce
se numea de Turci Tomarova (Timarova,
Qlupg. Cantemir) cu tot locul inconjurgtor ;
in ora Turcii, dupg ce au pus stpnire, a
fcut si o geamie 2).
Acest fapt a fost inceputul relelor si nehorocirilor ce au urmat apoi, mai bine de
un secol i jumtate, asupra Moldovei.
La 1769 Abaza Pap, Comandantul Iasilor
Renii, se numea Reghen, oraful negustorilor

greci.
La 1616 sub clomnia lui Mihail Racovitg,

zice Cronica Moldovei, Ttarii din Bugeak
stgpneasc cu totul locurile pe cari le-a cerut,
a fost silit s le dea o bucat de pgmnt

nelucrat de 32 ore lungg si 2 ore Mg,
multumindu-se a indatora pe Mari ca
plgteascg zeciuialg din rod si oarecari bagatele pentru pgsunatul bucatelor sub nume
de Alem ca sh se stie cg acest loc a fost al
Moldovei. Poarta nu numai cg nu s'a impotrivit la aceastg zilnicg cerera a Ttarilor
dar n'a ggsit nici chiar principatului o mare
abandonat de trupele moldave, cari la

La 1673 Turcii, preggtind o expeditie sosirea rusilor : parte au trecut la inamici,
contra Polonilor, au trimis pe Prut 40-50 trupele trimese de Marele Vizir rmnnd
seici cu provizii, spre Tutora, unde avea pe marginele Prutului sub pretextul rigoarei
depozitul general 1).
sezonului rgmas singur, abandong capiCam pe la 1675 Dumitru Cantacuzino, tala Moldovei, fugind, in care imprejurare a
pagubg.
cgpgtnd din nbu dorrmia Moldovei si venind

in targ, a debarcat la Reni apoi, trecnd Prutul pela Giurgiulesti, a sosit la Galati unde i-a
luat cu el pe principele Moldovei si a venit

in orasul Tumar-Ova. (Numele Renilor dupg
istoricul turc Vassif-Effendi). Tonzarom era
nu numai numele orasului dar 0 al judeAcest domn a fost si el unul din acei tului (vezi Philippide, Geografia Romnenorociti ce au contribuit la sfgrmarea niei In limba greacg. Lipsca 1816, pag.
iesit inainte boierii si i-au inchinat 2).
mijloacelor de rezistent ale Moldovei.
140).
Dupg plecarea din domnie a lui Stefan

Petriceicu, nen4ii, socotind c'd vor ajunge
Tot la 1769 dupg planul dat de Neculai

Prutul a fost curg tat adnc spre a
deveni plutitor si se transporta neincetat
pe el, din depozitele dela Isaccea provizii
si
munitiuni la Han Tp (movila
la Tutora.
mai usor la stgpnirea tgrei, au trimis

slujitori de ai lor i au cuprins toate cetgtile.
Dumitru Cantacuzino (Dumitrascu-Vod)
nu se asezase bine in scaun si vgznd ea'

Arhiva Istoricti a .Romdniei. Anul I, pag. 26,
coloana 2-a.
Neculai Costin. Letopisetele Moldovei, Edit.
CogAlniceanu, Vol. II pag. 11.
11)
1) Nicolae Costin, Letop. Mold. Ed. 2-a Kogal-
niceanu, Vol. II, pag. 12.

Dup5, un isvod al lui Neculai Costin, Letop.
Mold., editia 2-a Kogdlniceanu, Vol. III, pag. 459.
372
www.digibuc.ro
Prin art. 1. al tratatului incheiat Intre

Petru cel Mare si Cantemir (subscris In
In aceeasi zi alte trupe au ocupat Ismail,

Galati si Brila.
Po Ionia la Luse la 13 Aprilie 1710), acest
Putin In urma, 21 Aprilie 1877, acest
oras sub numele de Tomarova impreund cu orsel a fost bombardat de doua cuirasate
Hotinul, Benderul, Akermanul, Chilia si turcesti, cari au tras cteva obuze omorind
Ismailul au trecut cu tara intreaga sub un dogar, primul romn azut victimA a
protectia Rusiei.
rzboiului.
La 1.770 generalul rus Stoffel, a atacat ToIn acest timp, Dunrea era Inchis prin
marova, 11 arde cu desvrsire si a ridicat mai multe MIR de mine ce opreau trecerea
toate- vitele de acolo 1).
in sus, a monitoarelor turcesti iar Ormul
Sub domnia lui Antioh Cantemir 2), Poarta era acoperit de retransamente. Turcii, cari
deciznd scoaterea Ttarilor din Bugeak si erau siguri cd armata rush' nu se va hasarda
trimitnd In contra lor ostiri, din toate Wile In Dobrogea, spre a fi, ca si altgdat, decidimprejur, acestia, profitnd de ocazie, au math' de boale, au crezut a flotila Dunrii de
prAdat si au ars Renii si Ismailul iar de ar Jos, era suficient in aceast regiune. Dar,
fi fost Dunarea inghetat ar fi trecut si ar

fi pdrjolit qi Dobrogea 5).
In timpul lui Cantemir, aceasta cetate era
de ordinul Cartalului. Desi sta sub puterea

turceasa, nu se afla ins In ea niciun turc ;
ostasii erau toti crestini, toti Moldoveni ;
and au vzut bastimentele inchise intre

hnii de mine, atunci au trimes si ei un
oarecare num6r de oameni spre a asigura
regiunea trmului drept.
3. RAKEL.
prefectul era si el crestin numit Begi-Agassi ;
Satul Rakel, intre Isaccea si Macin, pe
el era sub ordinele pasei de la Silistra, care

era intotdeauna un seraschier 4).
Bouillet spune 5) a acest oras a avut pn
malul drept al Dunarii, cam in dreptul
la 60.000 locuitori si chiar un castel crenelat ( ?).
Cartalului-Reni, pare a fi fost, dup ruinele
sale, un amp intrit roman, mai mare

cleat Troesmis (Iglita).
Ruinele sale sunt Inca neexplorate.
Laurian btrnul, in vechea &old a Daciei,

A fost Incorporat cum am vhzut, raialei
Bugeacului ; apoi in 1812 a trecut odata cu pune in apropiere de acest punct si cred cu
Basarabia, sub Rusia, dela care prin tra- siguranta, Dinogetia.
tatul din 1856 a fost Incorporat domniei
Moldovei, cu Basarabia de jos. In fine, dupa
4. CARTALUL.
tratatul dela Berlin, a fost reincorporat din

nou Rusiei.
La 13 Aprilie 1877 avantgarda corpului
XI, comandat de generalul-principe akof-
Cartalul a fost, odinioard, o importantd

cetate, pe trmul stng al Dungrii, In apropiere unde lacul Jalpug se vars5 in fluviu,
skoi, a ocupat Renii, cu 25.000 oameni ; ei au
fost Inlocuiti mai trziu cu divizia 36 (din

al VII-lea corp), acea a generalului Ianeky.
ceva mai sus in dreptul Isaccei.

Cartalul, cu Renii, Smilul (Ismailul) si
Chilia au format, in epoca de ufdrire, diadema armatei moldovene ; cordonul de ap-
rare, in aceast regiune a Dunrii.

9 A. Comnen Ipsilante, op. cit., pag. 504.
9 Ibid.
9 Cronica anonim, tradus de Alexandru Amiras,
publicat la Iasi in 1729.

4) Descripfia Moldovei, D. Cantemir. Editia aca-
demicd, trad. Hodosiu, p. 22.

9 Dictionnaire d'histoire et geographie, pag. 1597.
Cartalul, ca si vecinele sale era comandat

de un pdredlab.
La 1564 Alexandru L5.pusneanu, aptnd
domnia tarii, a di-irmat toate cetiitile Moldovei 1), Impreun, dui:4 toate probabilitatile
9 Vornicul Urechi5..
373
www.digibuc.ro
cu Cartalul. Ele au fost rezidite, spre a

fi iardi ddrdmate de Dumitravu Cantacuzinc, la 1684, din porunca sultanului, dupa
cum am spus.
pe and hanul Tdtarilor Ii ocupa tdrmul
La 1.710 Cartalul era o cetate nu prea
fortele sale i rmsese pe dreapta Prutului
importantd. La 1.711 and Turcii au fost in

rzboi cu Ruii, aci s'a fdcut un pod peste
Dundre, spre a trece ostirea In Moldova.
Pentru paza acestei ceati era rnduit un

comandant numit Dizdar.
In anul 1.737 armata turceascd, iernnd
In aceastd cetate, cu vizirul, a fcut din

acest loc, punctul de plecare al operatiunilor
sale contra Tdtarilor i Polonilor
stng. Maresalul Romantzoff, comandantul

ef al armatei ruse, care avea cartierul sdu
general la Iai, a fost obligat sd impart

cu jumdtatea trupelor sale pentru a se
opune lui Abdi Pasa. Dar nu mult In urm
marele vizir, dupd cererile repetate ale
hanului tdtar Kaplan-Guerai, trimise seraschierului ordinul formal sd treacd Prutul
sd se uneasa cu hanul pe tdrmul stng.
Abdi Paa se supuse. Atunci Maresalul Romantzoff, scdpd de Inchietudinea care-i cauza
dndu-i s ingrijeascd bine de Moldova 0

sd nu mai facd intrigi pentru domnia Tarei
aceast diversiune si nemai temndu-se sd

fie luat pe la spate, a construit un pod peste
Prut, trecu acest ru i ajunse divizia din
armata sa care tinea cap hanului Tdtarilor
i celorlalti generali musulmani.
Timp de mai multe zile n'a fost intre cele
2 armate cleat hrtueli ware. Dar, in fine
Romneti, cd apoi, nu numai a nu va
Marealul Vomantzoff informat cd mai multe
rdmne nici in Moldova, dar va petrece
corapnii de eniceri, plecaserd din Isaccea

mergeau spre Flciu, voi, printr'o operatie
Cu aceast ocazie, vizirul a trimis bani

lui Grigore Ghica, domnul Moldovei,
strngd otire ; apoi 1-a chemat In persoand
la Cartal, li stoarse o mare sumd, recoman-
LU multei urgie 2).
Iatd cum Turcii povestesc aceast cam-
decisiv sdi impiedice unirea lor cu corpurile
panie :
lui Abdi 0 ale Hanului ; In noaptea de 8
La 1.770 marele vizir se prepara s treacd

Dunrea cu trupe upare and aga enicerilor,
Mahomet Pasa, mandru de oarecari avan-
Iulie cteva ore inainte de aurord, Ruii s'au
apropiat In tcere de lagrul ttdresc, filed

sd fie vzuti de santinelele Inaintate, cari erau
taje pe cari le atigase cu putin Inainte, cufundate In cel mai adnc somn, au ajuns
asupra inamicului, din partea Craiovei i pan la retranamente. Desteptati de loviindgulindu-se s obtind cu inlesnire altele turile de artilerie, musulmanii nu s'au mai
noi, rugd pe marele vizir sd nu prtrdseasa gndit la apdrare 0 au abandonat corturile,
lagdrul dela Isaccea, de unde putea ca din bagajele, tunurile i munitiunile lor. In
un punct central, sd condua operatiunile -acelai timp o alt diviziune rusk' a atacat pe
rdzboiului, ci sd insdrcineze corpul ce co- Abdi Paa, ale cdrui trupe au avut atva
manda el cu misiune de a bate inamicul
timp un avantaj insemnat.
s-1 invingd. Aceast propunere a fost accepIn urm, zdrobiti de restul armatei inatata cu multumire. In ultimele zile ale lunei mice, ele cedeazd numdrului i se retrag.
lunie, Mahomed Pasa i enicerii sdi s'au Otomanii i Ttarii au fugit cu totdi spre
intlnit la Cartal. Cu Cava timp inainte, Dundre. La o zi de cmpul de lupt In
seraschierul Moldovei, Abdi Paa, cu toate dreptul locului Gheul-Bai (Capul lacului)
trupele sale se dirijase asupra Iailor, pentru ei au intlnit pe Mahomet Pasa care venea
a ataca pe Rui pe tdrmul drept al Prutului, In ajutorul bor. Ei due spaima de care Bunt
cuprinsi, in lagrul noilor veniti ; curnd
1) Joan Neculcea, Letopisetile Moldovei, Vol. III,
enicerii ii urmeazd i iau cu totii drumul
ag. 392. Editia Cogalniceanu.
2) Idem, pag. 387.
Cartalului.
374
www.digibuc.ro
Cauza acestei infrngeri, pe att de ui- cesare pentru lupt i art. fiecruia pomitoare pe ct de ruOnoas, a fost, dup stul &Au.
unii, neglijenta efilor i laitatea soldatilor,
El a pus pe Abaza Pap, guvernatorul
iar -marele vizir 0 atribui decretelor fata- Ismailului, la aripa dreapt, Hassan Pasa
littii.
la aripa stng6 i Abdi Pap la avantgard.
El scrise hanului Mar, lui Abdi Pap i El a dat fiecdruia din aceti generali ate
celorlalti ofiteri superiori cari erau la Cartal, 10 tunuri de calibru mare i pentru a le
pentru a-i consola de nenorocirea care li se

intmplase.
Ape le Dunrii erau mai mari anul acesta
ca de obicei dar vitesa curentului fcea imposibil construirea unui pod. Aceast imprejurare a fcut pe marele vizir s." vad mari
inconveniente In transportarea sa pe malul
stng, din cauza dificulttei de a face s

revie trupele la Isaccea in caz de eveniment
inflcra zelul le drui blni de onoare rezer-
vndu-i personal comanda centrului.

Armata s'a pus in micare, oprindu se &Are
sear ln sus de Capul Lacului (gheul-bafi)

inteo pozitie ridicat de unde se vedea
miprile inamicului. In timpul noptii soldatii au fost ocupati cu intrirea lagrului
lor, inconjurndu-1 cu palisade i cu anturi.
Santinele au fost puse Inainte din distant
suprtor. Cu toate aceste reflexiuni el se in distant. Din partea sa hanul Kaplanhotrl dup avizul consiliului su,
treac la Cartel, In scop de a insufleti prin
Gherai se intinsese In spatele armatei ruseti ;
prezenta sa curajul trupelor. El a adus cu
el oprise un convoi cu provizii si atepta cu

neradare momentul sA nvleasca asupra
sing 30.000 oameni cari au traversat fluviul
lagdrului inamic.
pe brci i plute In ziva de 16 Iulie.
Mareplul Romantzoff observase cg. trupele sale erau mai mici ln mimar ca cele
Ruii invingtori continuau drumul &Are

Dunre de care-i desprtea 5 leghe. Marele
Vizir se temu s. arate slbiciunea de a-i fi
lsat s se apropie mai mult. El adun

principalii ofiteri ai armatei sale i le expuse
planul ce-i Meuse sa mearg la intalnirea

cu inamicul.
Toti au aplaudat cu bucurie i au promis
musulmane ; el se vedea amenintat deodat
din 2 prti ; in acest pericol iminent el a

tinut
consiliu cu ofiterii si i le-a propus
s surprind, chiar in acea noapte, Iagrul
musulman, artndu-le necesitatea In care
se afla de a invinge sau a muri. Ei s'au decis
la incercare. CAtre miezul noptii ei au inaintat
cu jurmnt e nu se retrag. Ttarii cari cdtre retranpmente. Santinelele cari i-a v4erau cu lagrul in apropiere de Cartal au zut au dat alarma trgnd cu armele. Rusii
avut deja oarecari angajamente cu husarii
i cazacii. Hanul, trimitAndu-i marelui vizir
prizonierii fcuti, ii scrise: c4 Ruii duceau
lips de iprovizii, c erau In situalde
c ocazia era favorabilli pentru a-i angaja, c
pierzand timp ei lsau s scape o victorie

sigur, ch. In fine el s'a obligat 861 intoarc
vdzndu-se descoperild i auzind zgomotul

confuz ce-1 fcea lucrtorii In lagr, au
apreciat CA musulmanii erau preparati la

aprarg i s'au retras.
A doua zi In revrsatul zorilor ei s'au

aranjat In bAtaie. Marele Vizir a format si el
liniile sale i lupta s'a angaj at. Victoria incepu
&A incline in favoarea musulmanior la centru
armata inamic5. i s ptrund In lagrul

sAu de Indat ce va incepe lupta cu armata i aripa stng a armatelor ; dar aripa lor
dreapt contra crei inamicul dirijase toat
otomana.
Aceast crisoare precum .1 declaratdile artileria sa, a fost micat din loc. Soldatii
prizonierilor Mcute in acelai sens 1-a filcut
nestrAmutat in hotArirea sa pe marele vizir.
cu toate eforturile sefilor lor pentru a-i reline
El lua mai dinainte toate dispozitiunile ne-
infiltrnd dezordinea la aripa stng6 i la
la posturile lor, au intrat In debandadh,

375
www.digibuc.ro
centru. In acelasi timp inamicii au ptruns intunericul noptii, ascunznd plecarea sa

in retranamente i au parvenit sa goneasc ochilor armatei, s'a suit inteo barca i. a trecut
la Isaccea. Principalii ofiteri l-a imitat. In
pe aceia cari le pzea.
Deruta deveni atunci general ; In zadar ace14 timp Abdi Pap, Abaza P4a i Aga
marele vizir lovi pe mai multi cari se re- enicerilor cu 30.000 cavaleri luau drumul
trgeau ; inutil Mustafa Pasa Albanezul care malului. Vizirul a pus pe trmul drept s se
comanda ariergarda a fdiat urechile i na- caute brci. Toate cele Oahe au fost trimise
surile la ctiva soldati ; a fost cu neputint pe malul stng i au transportat la Isaccea
o mare parte din infanterie ; restul a fugit
sA se opreasa torentul.
Chiar in acea zi un corp din trupele din spre Ismail si cnd Ruii au aparut in fata
Asia a plecat dimineata din Cartal pentru Cartalului, satul qi imprejurimile erau cu
a ajunge armata. Acest corp era compus totul evacuate. Foarte putini au czut pridin oamenii din Diarbekir, cea mai mare zonieri 1).
0 scrisoare inaintat sultanului din partea
parte curzi, cari Viceau in tam lor meseria
de pungai. Ei au intAlnit la 2 leghe distant
de cmpul de lupt primele bande de invini.
Profitnd de turburare i de frica In care

ei au vzut pe acesti fugari, au cazut asupra
lor i i-a pradat.
marelui vizir prescria CA aceste nenorociri nu
pot fi imputate generalilor sAi. Fril a face

nimnui vreun repro, el a trimis in lagr
noi munitiuni i ajutoare de tot felul. S'a

impartit si rnitilor sume mari de bani,
Prada fAcuta de Rusi dupg victoria a ceea ce i-a fcut s le vindice toate durerile.
In apropierea ruinelor acestei cetti pe la
fost imens. Pe lng6 artilerie i munitii
stpni, o mare cantitate de aur, argint sit
1862 s'a descoperit in pmnt urmele unor

taraci de lemn ; probabil urmele unui pod
lucruri pretioase a azut In mAinile lor.
vechi.
de rzboi sau provizii paste cari ei rmseser
Vizirul plecnd dela Isaccea recomandase
foarte mult la toti ofiterii armatei s nu

ia bagaje cari le-ar fi impiedicat maru1;
dar acetia privind invingerea inamicului ca
aproape sigur, au crezut &A vor fi siliti
s-i urmreascs pn la Hotin i CA prin
urmare expeditia lor va fi lung5.; dup
acest calcul ei au crezut ea' trebuie s'A la cu
ei materiale necesare in cantitate mare. Ei

au incArcat cAmile si catAri cu multe obiecte
de lux, vesela de aur si efecte de prat. Toate

aceste au cAzut In mAinele invingtorilor.
5. ISACCEA.
Isaccea sau vadul lui Issac (un pescar din

o legend clobrogean), se afl la apus fli nu
departe de locul unde au fost ruinele vechei
cetti romane Noviodunum sau Novietum.
Romnii o numeau Oblucila, vadul Oblu-
citei sau vadul Dunrii 2).

Hadgi-Kalfa, autorul Istoriei rzboaielor
maritime ale imperiului Otoman, o numea
Isakgi-Ghecidi (Vadul lui Issak).
Primul fapt important, de care ne po-
In armata rusd ofiterii nu etalau un fast

att de inutil. Ei purtau asupra lor valoarea
a tot ce ei aveau, in scrisori de schimb sau
bilete pltibile asupra caselor lor de administratie. In caz cnd aceste cadeau prada
inamicului, ele nu aveau nicio valoare.
Urmriti de Rusi, trupele musulmane au
ajuns la Cartal. Satul nu era fortificat 1.
mengte istoria si care a avut loc In aceasta

regiune a fluviului, a fost fr nicio indoial
apropierea inamicului n'a llisat timp Turcilor

EA ridice retranamente. Vizirul protejat de
2-a Mih. Koglniceanu, Vol. III, pag. 265.
trecerea fcuta de armata persan peste acest
fluviu, de pe trmul drept pe acel stng.

Aceasta a avut loc pe la anul 513 inainte
de Christos.
2) Enache Coglniceanu, Letopisey. Moldovei, edifia
2) Cantemir.
376
www.digibuc.ro
Scitii sau Sco 1otii, aerie istoria, fceau dese

invazii In Persia. Regele Regilor setos de
a-i pesdepsi, a adunat o armat. formidabil
o marin6 de 600
de 700 mii lupttori
corbii. Ptrunde In Europa, prin Bogor,
peste care, cu ajutorul architectului Mandrocles a Maul, un pod de vase, cutreer Tracia,
bate pe Geti i strbate pan la gura Dunrii unde 1si opereaz trecerea pe un pod
de vase.
A Wilt pod acolo unde fluviul incepe s
se desfaca In mai multe guri (la capul de

sus, la Ceatalul deltei de atunci) care se
afla, dela Marea Neagr la o distant de
2 mile de navigatie fluvial. Dup Strabon
podul a fost intins la captul superior al
Dup trecerea fluviului, regele Persilor, a

ordonat Ionienilor s rup podul ce au construit. Dar, cednd Inteleptelor observatii ale
lui Cos, care comanda pe Mitylieni, Dariu
a revenit asupra ordinului sgu i prezentand
constructorilor o curea, in care erau fcute
60 de noduri, le spuse: lonieni, mi-am
schimbat pgrerea ; buati aceast curea
executati cu Ingrijire ordinele mele ; cnd
mh yeti vedea plecnd pentru Seilia, 1ncepeti, din acel moment 86 desfaceti In fiecare
zi cte unul din aceste noduri. Dac nu na
voi intoarce pra and le yeti desnoda pe

toate, v yeti intoarce in tara voastr .
Pn atunci pstrati podul si nu neglijati

nimic, fie pentru a-I apara, fie pentru a-1
ostrovului Peuce.
pstra ; Imi yeti face un mare serviciu n1).
Timpul de 60 zile, fusese fixat de Dariu,
afaric spune si el, cs flota persan6 Meuse
o cale de dou zile dela Pont la locul po- in prevederea ca Intreaga exped4ie nu va
dului.
dura mai mult iar el intr pe pmntul
Dupa socoteala lui Herodot, calea de o zi

fiMd 200 stadii, acel loc coincide tocmai cu
Mamie, anume de unde incepe asa numita

pustiul Getilor)
Scitia-veche (dupd
pseste spre nord-est, Inainte, fr s poat
Isaccea.
Mai spre Orient gurile Dunrii
din
descoperi undeva pe Sciti, decisi a-i paraliza
prin strategia unei perpetue retrageri.

Ajungnd dincolo de Don, Dariu 1si
impracticabile, impiedic asezarea unui
schimb directia, apuc spre apus i iarsi
pod 2).
Textele scriitorilor nu stint tocmai multe merge, merge, merge urmrind pe fugarii
adversari cari reusesc a-1 trage afara din
asupra detaliilor acestui pod 3).
hotarele Scitiei: Intai pe teritoriul Melancauza deprtrii intre brate si a mlastinelor
1)- Dup re1aii1e lui Ctesias care a trdit pe la

416 lnainte de Crist. *) si care se deosibea de Herodot Dariu a venit cu 800.000 luptdtori ; c
regele Scitilor se numea atunci Scitarba (Idanthyrsos
dupd
; c fratele su era Massa-geta ; c Dariu
a umblat prin Moldova de jos, intre Dunre

Nistru. Dupd Gib on **) e In Moldova regele Dariu a
primit dela regele Scitilor: un soarece, o broascd, o
vrabie i cinci sdgeti, alegorie care ne InfAtiseaz
o imagine ingrozitoare (Dupd. Alex. PapadopolCalimach).
Dupd Hasdeu, Istoria critia a Roindnilor, ed.

II-a, Vol. J.
a) Passages des cours d'eau dans les oprations
militaires, par Louis Thival, Capitaine au 1-er
Rgiment de Gnie fran ais. Paris, 1882, p. 8.
*) Scrierile sale nu mai exista cleat In fragmente.
**) Histoire de la decadence de r Empire Romain, tom. I,
pag. 615. Ed. Paris 1848.
Duruy, Histoire ancienne.

Notet. Se crede c .x timpurile cele mai vechi,
un rege al Egiptului Sesostris, ar fi strdbdtut
Istrul si dupd ce s'a btut cu Getii, a asezat colo-
nisti In pile kr. Herodot pomeneste de o carte

ce i-ar fi fost ardtat de preotii Egiptului In care
se vectea cum Sesostris a cutreerat aceast regiune.
Sesostris ar fi fcut chiar o hartd a tuturor tdrilor

prin cari a umblat.
Valeriu Placu scriind istoria Argonautilor aminteste cd In timpul kr credinta expeditiei lui Sesostris era Incd pstrat i cd era ardtat printr'o
inscriptie pe portile templului Soarelui din curtea
regelui Colchidei Aetos (V. 417-420).
Nu se stie Insd pnd la ce punct trebuie crezut
dacd expeditia a inaintat pnd in aceastd regiune,
cd'ci Diodor de Sicilia (In cartea 1, 55) mArgineste
expeditia In Europa la Tracia.
377
www.digibuc.ro
chlenilor 1) (imbrcati in negru), apoi pe al
Aceast viclenie a permis Per0Ior, cari
Androfagilor 2) (mnctori de oameni), in
au luat altil cale, s. se scape de inamicii lor,
fine pe al Neurilor 3), adiM pn in Moldova
0 de a sosi la Dunre, care a fost trecut
de sus, venind astfel pe frontiera nord est

a Munteniei, unde 0 acolo era s-i duca
Scitii, dar s'au temut de rezistenta Aga-
in grab.
Dariu datori scparea sa mgarilor armatei sale, scrie cu Mutate Folard 1).
Gobrias, inteleptul Mu socru li ddu in
tirsiJor 3-3).
In timpul cnd Dariu era incurcat cu adevr urmtorul consiliu: S se aprindd
armatele Scitilor, unul din corpurile acestora focurile in lagr, s se fac celelalte lucruri
s'a dus la Dunre pentru a incepe s taie obipuite ; A se lase aci chiar mgarii legati
retragerea Per0lor, distrugnd podul. Io-
0 pentru a inpIa mai bine pe inamic s
nienii, fideli promisiunei lor, au refuzat sa-1

rups. inaintea celor 60 zile 3).
Dariu incredintndu-se, la urma urmelor,
se lase chiar pe cei mai putin considerabili
c' nu e chip de lupt 0 c au trecut deja

cele 60 zile prevzute pentru durata expes ditiei, mai speriat c nu cumva Grecii, dup
cum 11 indemna 0 celebrul Miltiade, s. p-
din oamenii regelui, ceea ce regele Per0lor
a executat 0 cnd noaptea veni, el ls in

lagr pe toti mgarii, pentru a speria, prin
sbieritele Mr, caii Scitilor 0 aceste animale
s'au achitat minunat de bine ; ceea ce indeplinindu-se, prin aceast s'a inelat inamicul
rseasc6 podul, In care-i rmnea acum fcndu-1 sa cread c toat arMata era
singura sperant, s'a hotrit 7) 0 intr'o
noapte armata Per01or s'a pus in retragere ;
dar i s'a apucat inainte, spre Dunre, de Sciti,
cari au reinoit incercarea lor de distrugere.
Ionienii, intrebuintnd atunci o stratagem,
au consimtit A. rup tablierul de hmgimea
unei trsuri (element al podului), cu conditia
in lagr.
ste natural ca fara aceasta inteleapt

prevedere a generalului lui Dariu, retragerea ar fi degenerat in derut. Cki, dacb:
la inceput regele ar fi distrus podul, retragerea, fiind compromisk, s'ar fi terminat
cu sfrmarea armatei sale 2).
Acesta este istoricul sumar al trecerei lui
ca Scitii, in timpul operatiei, se vor pune

in cutarea armatei lui Dariu, pentru a-I Dariu, care, odat scpat de GeV., a lsat 'pe
Mgabyse, cu armata tare, spre a termina
bate.
Scitii au vzut, in adevr, grecii ridicnd cucerirea trmului drept al Dunrii 0 pe
grinzile cari se sprijineau pe trm (dupg care regiune o 0 supuse cu totul (I-Irodot,
altii au retras podul dela Ormul stng cat cartea IV 0 V-a.
bate o sgeat) ; plini de incredere, ei s'au
deprtat pentru a merge inaintea adversarilor.

9 Finesi se gseau in Ucraiana, Kursk, Voronetz.
9 Finesi se aflau la nordul Neurilor, in Rusia

mica si Cernigoff. Sunt Bastarni cari, dupa altii,
erau gali.
a) Neurii, ariani, se elan in Dacia Oriented ;

narfi, lupi. Erau pe Prut, Nistru, Bug pana In
Wolhynia.
4) Acest nume s'ar traduce prin prea indrazneti
Noviodunum (se crede) a fost prima cetate

zidit in aceast. localitate.
Fundarea ei este datorit Galilor in invazia
Mr prin valea Dunrii 3), spre Asia. Sunt

ins autori cari cred eh' ea a fost o zidire
curat roman, in fericita perioad a glorioatei domnii a Antoninilor, epoca cea mai
infloritoare a Micei Sciriei sau a Dobrogei
de asrzi. Dar e mai probabil e ea a fost

zidit de gali 0 restaurat de romani odat
(Lenormant). Locuiau in Banat, Transilvania, poate
chiar Oltenia, B. Florescu, op. cit., pag. 47.

s) Hasdeu, Istoria eriticet etc., op. cit.
4) Thival, op. cit.
7) Hasdeu, op. cit.
1) Commentaires sur, Ifolybe.
9 Thival, op. cit., pag. 8-9.

1) Heliade, ht. Critictl, op. cit.
378
www.digibuc.ro
cu alte cetti ca. Arubium (Macinul), Troesmis
sau Trismis (Ig lita) etc.

Dupa tabelele metalice (contestate pana
acum) se pare c aceasta cetate exista i

sub Boerebista cu numele de Novi-dun
era sub comanda generalului Cormio.
Motive le cari au determinat fundarea
de care Moldoveni a tot felul de provizii,

Mahomet, a dispus ca toate vasele sale din
Marea Neagra s fie incrcate cu tot felul
de provizii i sa se indrepte spre gurile
Dunarii 1).
0 parte a flotilei i a armatei, a ocupat

Cetatea-Alba i Cafa, apoi, comitand cele
Noviodunului, vom cauta a le presupune In mai barbare cruzimi, s'a retras 2).
cartea topografica (a doua).
Mahomet # intins cinci poduri peste DuFundata sau restaurata, acestei cetati i s-a nare i a trecut pe pamantul Moldovei. Roincredintat postul de santinela a imperiului manii au pustiit tara pe unde avea s treaca
despre aceasta parte, pentru a veghia i a Turcii.
Impiedica trecerea barbarilor iar In caz de
0 furtun, iscata pe Marea Neagra, inecase
imposibilitate, numai a le aviza. A fost car- o parte din provizii, Inca foametea Incepuse
tierul legiunei II-a Herculea (sau I-a Jovia). s cuprinda pe Turci, inainte de a da cu
Intre anii 367-369 d. Chr., Imparatul ochii de Romani.
Valinte, voind s izbeasca pe GeV, In propria
Un spion spuse locul unde Stefan se afla
kr tail, a facut un pod peste Dunare, langa baricadat . . Valea Alba! Cate sute de pagini
Noviodunum, In fata Basarabiei 1). Podul vor trebui pentru a descrie aceasta lupta,
acesta era de plute 2). Imparatul bate tribul unde Atletul lui Christ, marele Stefan, Invins,
got al Greutungilor.
era mai sublim decat Invingatorul.
Timp de mai mult de 1000 ani, n'a mai
Aci, numit de atunci i Rasboeni, a cazut
avut loc niciun eveniment remarcabil la floarea vitejiei i tineretei moldave.
Issaccea ; este posibil ca in tot acest timp
Aci, Stefan a avut calul mort sub el i
ea sa nu fi incetat de a exista, dar nicidecum de aci, luat de boieri, dela o moarte volunsub vreun nmne important sau In vreo stare tard, mergea sa vad pe propria-i mama
stralucitoare i aceasta din cauza c i ea inchiandu-i intrarea cetatii Neamtului, ortrebuie s fi fost din acele nenumarate cetti donandu-i, dupa terasa, sei mearga s moara
distruse i sterse de Huni sau a1i barbari mai bine cu glorie, deceit sa scape, prin gracia
prin sabie i foc.
unei femei, cu rusine, la adapostul unor
Pe la 1418 3) Mahomet a ocupat Isaccea, ziduri, ateptand moartea, ca pasarea In
spre a tine pe romanii-munteni in frau. In cuibul sau.
acest timp, se tie, Isaccea, cu intreaga
Amarit, abatut i ostenit, marele domn
Dobroge, apartinea Munteniei.
s'a dus sa solicite sfatul pustnicului Daniel.
Dup batalia dela Rahova (17 Ianuarie Inteatat 3) nenorocirile pun indoiala Ora
1475), pierduta de Turci, Mahomet al II-lea i in sufletele mari .
se hotad sa spele ruinea patita. tergand
Batranul l-a Indemnat s stranga oaste
Moldova dupa fata pamantului.
noua, caci mila lui Dumnezeu e mare fi
Un an intreg el a adunat la Varna armatele
Imparatiei. Spre a preveni lipsurile indurate,
cu un an inainte, de otirea sa, prin arderea,
1) Hasdeu, Ist. Criticti, op. cit.
3) Amin. Marcelinul XXVII, 1, Ptolomeu III,
10, 11.
3) Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, trad. Ho-
doiu, edit. academ., VoL II, pag. 98.
()a birui.
Cava timp In urma, Stefan in capul unei

noi armate, pe care numai geniile i eroii le
1) Din relatia dat de Saad-ed-din numit Hogea-
Effendi, muftiu al Curtii Otomane, cit. In Arh.

Istoricei.
2) Mrescu, op. cit., pag. 221

3) Verussi, pictor, Viaja lui yStefan cel Mare.
379
www.digibuc.ro
pot improviza, ajunge pe Turci trecnd DunOrea iar patul btrnului fluviu devine mor-
mntul ostirilor otomane...

Suleiman cel Mare, scriind expeditia sa
contra Moldovei, la 1538, zice ca. la 21 Au-
gust s'a pus pod peste DunOre, la trecatoarea dela Isaccea si am intrat In Mol-
In acest scurt timp, Ioan Vod cfistigase

bOtlia dela Jiliste 1) ; cucerise Tara-Munte-
neasca, alungnd de pe tron pe domnul ei

Alexandru i punnd In locul lui pe Vintil
(fratele lui Mihai Bravul); cuprinsese sau
arsese cettile Brilei, Benderului si Akermanului
citadele) ; batuse i rAspri-
dova 3).
dise mari detasamente inamice, odat la
Aceast expeditie, cum se stie, era Indreptata mai mult contra lui Petru-Voda-Rares,
ca rOzbunare pentrucb: arsese Chilia.
In acest timp i mult Inca mai In urnfa,
In cntecele romne populare (prostesti, cum
le numea Cantemir) si cari din nenorocire
s'au pierdut 2), Isaccea era numitO Oblucita
sau Vadul Dundrii, nu pentruc6 acolo era
vad, ca se trecea fluviul prin ap, dar fiind
pod si stricndu-se, numele a rOmas de vad,
L'apusna si de dou ori lnga Bender.

Dou sute de mii de Turci au pierit de
incendiu si de sabie
Turcia spuma.
Ea a incercat ultimul efort s reduc pe
cu irrteles de treclitoare 3).
Nistru.
Ioan-Vocl, nebunul, teirde brdu i viinturd

tard, cum il numeau inamicii si 2).
Achmet Pap, beglerbeiul Rumeliei, porni
cu 100.000 Turci la Isaccea, pe Duare ;

Adel-Gherey, porni cu 100.000 Ttari la
Aci, incepe o pagin trista a istoriei roDomnul a fost la inltimea momentului.

mane ; sa ne oprim ceva mai mult.
S'a asezat la Husi, cu armata sa, de unde
Era in 1574.
se putea arunca spre Nistru sau spre DuPe tronul Moldovei se afla Ioan Vod, nOre.
supra numit eel cumplit, eel reiu, Ionascu,
Un simplu plan de arta militar, era
Armeanul, etc.; bravul, teribilul si tot att aproape s asigure victoria.
de mare ca i strAmosul su, Marele stefan.
In mai putin de doi ani de domnie, Ioan
organizase tara, care prospera In toate pri-
vintele. Mielul ingrasat, Sultanul, a cerut

indoirea tributului dela 40.000 la 80.000
galbeni.
Ioan Vod6 chem6 sfetnicii -Wei, le expuse
situatia si se hotari s trimit solul Portii

cu mesajul: tara nu poate plti.
Ca raspuns Poarta trimite pe Petru
Schiopul, fratele domnului muntenese Ale-
xandru, cu o armata turceascg, pentru a

pune pe acesta,- in locul lui Ioan Vodd, pe
tronul Moldovei.
Pari a nu se uni Turcii cu Tatarii, loan va

trimite un corp la DunAre, care va intrzia
trecerea Turcilor, in acest timp, el va trece
Nistrul, sub protectia tunurilor Akermanului sau Benderului, va ataca i zdrobi pe
Tatari i apoi, cu aripi de glorie va veni la
Dungre...
Spre a Impiedica trecerea Dundrii, de
Turci, Ioan a luat urmOtoarele masuri:
ase sute cazaci, cari au incendiat Akermanul, sub comanda bravului marinar Pokotilo, trebuia sa se plimbe pe Nistru, Marea
Neagr i Dunre, Ong la Galati si
pndind miscarile Ttarilor i Turcior.
Rzboiul era declarat de fapt.

Pagina noastr este descrierea evenimentelor petrecute la doua luni dela declararea
razboiului.
11 Hasdeu, Ist. Criticit, op. cit.
2) Hasdeu.
3) Ibid.
1) Jilite, sat In judetul Rmnicului, pe rulelul

Rmna. Ioan-Vod avea 9000 cavaleri Moldavi qi
12 cete de cazaci. Alexandru domnul Moldovei avea
o armatti de 20.000 munteni, ajutali de 40.000

oameni ai beiului dela Nicopoli.
2) Hasdeu, Oamenii cei mari ai Romeiniei, loan
Yacht cel Cumplit.
380
www.digibuc.ro
Alti cazaci, cldri trebuia
Bugeakul, in toate directiile, sd taie, s
Zid In fata Isaccei, ajutat de cele 25 luntre

ale cazacului Pokotilo, acest om ar fi putut,
ardd si. s. ita tot ce le va sta in cale.

Cavaleria moldoveneascd a fost expediata
cu inlesnire, sd corespundd asteptrii stdpanului sdu, apdrnd trecdtoarea Dunrii in
la Dundre spre a opri trecerea Turcilor.
curs de mai multe zile 0 respingnd cu
sd cutreere
Spre a se uni cu Ttarii si a lucra in succes 1ncercdrile Turcilor de a o trece.

comun, Turcii nu puteau trece Dundrea
Treizeci de mizerabile pungi de aur, au
dect pe la Isaccea. In acea directie, la cuinprat constiinta parcAlabului Eremia
vadul Oblucitei, Ioan trimise cavaleria.
Golia .. . Srmanul Joan de ar fi stiut
Acolo, la punctul de trecere al tuturor inainte de bdtdlie, i-ar fi dat 3000.
timpurilor era cheia apdrdrii: Dunrea nePentru bani, Eremia Golia a vndut:
putnd fi trecutd nici la vale, din cauza amintirele, amicii, pe domn, religie si chiar
deltei, nici la deal, din cauza nepdtrunselor
tara sa ; ce zic ? prezentul si viitorul tdrei

sale ; un viitor radios, lucios, pe unul servil,
Eremia Golia (ce nume fatal), era omul umil si infect. Eremia Golia, putera scrie
cdruia Ioan Vodd, incrediatndu-i apararea astdzi, a vandut pe treizeci de pungi de aur,
Dunrii, li incredinta viitorul si tare. Mol- imperiul ce de sigur loan Vodd ar fi ridicat,
smrcuri.
incd de atunci, pe ruinele celui otoman.
d ovei I
Cine era Eremia Golia pentru a i se da
Treizeci pungi de aur s'a pltit unui prcalab
aceastd onoare, pentru a i se furniza ocazia

de a avea numele pronuntat cu atta vene-
de Moldova spre a rmne tot semiluna pe

cupola Sf. Sofia.
Asemenea crime, unanimitatea le iartd...
Cnd crima intrece prevederile legei, cri-
ratie sau blestem, sute de ani in urm ?

Meritele lui erau la 1ndltimea chemdrii.
Se distinsese prin bravurd in Walla. dela
Jiliste ; era amicul domnului ; el intrigase
s se dea lui Ioan coroana Moldovei ; in
timpuri critice fusese comandantul Hotinului,
cheia Moldovei, pe lngd cd-i ddruise cloud
minalii sunt taxati de nebuni. Una din bunele

institutii ale religiilor orientale, este, cu
drept, respectul nebunilor.
Trebuie sd, fie, dacd nu iertat, cel putin
absolvit acest orn.
mosii, cu pericolul propriei sale vieti, Joan
*i onoarea national nu numai c nu se
Vodd li salvase viata in rdzboi . .. si in fine va opune, dar chiar o va cere.
era moldovean.
Nu se poate scrie In istorie a un parcdlab
Unui asemenea orn, indatorat de domn de Moldova si-a vndut amicii, pe domn,
si de Ora, i se incredintase postul de onoare religia, tam sa, pentru bani. Existd un singur
al apdrdrei MoIdovei si. al gloriei stdpanuhii caz, prezentul f....
sdu. Moldovei ii era fiu, Ioan Vodd ii dkluse
Erernia Golia era nebun ... si totul se
tot ce se poate da unui supus 1).
explic.
Oamenii mari sunt bdnuitori ; astfel a fost

Tudor, tefan,. etc., astfel trebuia s fie si
loan.
cari infernul cu toatd oroarea lui, nu are
Inainte de plecare, Ioan 11 puse s jure

pe evanghelie i pe eruce cd va fi credincios
pnd la moarte.
In locul lui loan, l'asi fi pus sd jure pe o
coloan de aur facute din elemente mici,
Crimele negre de natura acelora pentru

torturi echivalente 1) nu sunt de pedepsit:
ele trebuiesc considerate ca efectul stdrilor
anormale ; deplnse, crimele ca si omenirea,
dar nu condamnate. Fatalitatea nu se con-
damnd cleat de nebuni ...

Mat !. .. Turcii au trecut Dunrea.
rotunde si plate...
1) Tacit, (54-130 d. Chr.) citat de Hasdeu.
1) Shakespeare (W.) Hamlet.

381.
www.digibuc.ro
Vod5 crezu! Oamenii mari cred in servitorii
se alca cleat pe cadavre spune crocnicarul

i att de mult se luptaser c sapau armele
din mainele lupttorilor. Cretinii i Turciis
se retrgeau fiecare inapoia tunurilor spre
a se odihni i apoi a reIncepe.
In momentul critic divinitatea, creand
c fatalitatea i aurul n'au lucrat in destul,
permise deschiderea cataractelor cerului
asupra pulberei tunurilor moldovene.
Atunci 1 ... se mai poate crede in rezi-
ce tree de fideli, chiar and li se spun c5,
stenta ? Ei bine, aceti arhangheli de bravura*,
ei sunt tradati... Exemplele sunt recente
se mai luptau cu ghioagele i cu... minile
0 ward schimbare In plan.

Ioan trece Prutul i coboar la Dun5re,
spre a bate mai inti, pe Turci...
13514lia s'a dat lng lacul Kahul...
Nimic nu poate opri fatalitatea
Eremia Golia comanda stnga frontului
goale.
de lupt: alrimea moldav. Dup in-
Vod
Eremia Golia, intiint pe domn c
pn
a nu ajunge la Dunre Turcii deja o treousel% i c6 fiind prea trziu, nu i-a putut
opri.
Dar I fosta Ina nebun? El incredint pe

domn c forta lor nu trecea peste 30.000
nedisciplinati. O crimd peste alta, este Inc6
o simptora de nebunie.
Cu toat deranjarea planurilor sale, loan
demnul au, cavaleria puse aciulele in sulite

i trecu la inamic.
Ins5i'Turcii nu i-a primit pe cei ce trdaser5. Pui intre dou f ocuri, ei au pierit
pn la unul 1).
Comentariile ar fi de prisos ; dar putem
aduga: cnd criminalii i v5zur murdara
fapt, au ateptat moartea cu bravura'. Criminalii sunt mai bravi dect poltronii i
Recompensele faptelor omeneti sunt in

viat 1... Cele dou sute mii suflete ce
zburaser la picioarele tronului Celui prea
Inalt, In mai putin de 2 luni, cereau in

fruntea lor, ca rsplat, sufletul lui Ioan
Pentru aceasta Ttarii latu-i-ar Dunrea I
au ajuns i ei la timp. In acest moment de

suprem disperare, Romnii au fcut un
ultim efort, un iur5 asupra artileriei otomane, din care reuete s ia o mare parte
i 86 o adua In partea lor.
Fratilor ! spunea Ioan Vocl, trgnd cu
propria sa mn un tun, cad capul meu

unde vor ego:lea capetele voastre I .
mieii, dar mai putini bravi ca eroii.

D Doamne, in marea ta indurare, in
Lupta nu putea fi dect teribil 2).
orele de pericol, otirei romneti, apitani
De o parte la inceput: 130.000 Turci cu ca Ioan Vocl i soldati ca moldovenii ore120 tunuri, apoi 100.000 -Mari ; de alta dincioi in lupta dela Cahul. Numai ei vor
35.000 Moldoveni, 1000 cazaci i 140 tunuri. fi lemni de neamul: Gforios cnd bate,
Au murit 900 Cazaci i 2800 Moldoveni. Nu
1) Aci Imi aduc aminte de o strofa din versul ce

Amurat J1 scrise sub capul nenorocitului Vladislav
care se purta Inteo prjin, dupa pierderea btliei
dela Varna, vers ce ni I-a spus venerabilul profesor
Andrei Nestor:
Discite mortales non temerare fideml
(InvAtati-v muritorii s nu calce In picioare

credinta).
2) Luceafrul criticei lstoriei Romnilor este, se

Oie, B. P. Hasdeu cititi dar studiul sAu loan Yodd
cel Cumplit, unde lucrurile sunt admirabil desenate
de penelul abil al campionului reprezentantilor lui
glorios cnd este btut .
Pe o movil, la extremitatea cmpului

de lupt, lng satul Rocani, Ioan adun
cei 7000 oteni ce-i mai rmsese, trind i
credincioi, din cei 35.000. Aci, fr. ap,
aceti bravi au tinut 3 zile i 3 nopti contra
a 200.000 Turci i Ttari.

Adeseaori, o seam din ai notri, cu Ioan
in frunte, ieeau din anturi, se repezeau cu
turbare asupra celor mai expuse posturi

inamice, tiau, macelreau, doborau tot
Blcescu qi pe care tablou In zadar vom !mum inaintea lor i apoi, plini de sange, se ina-1 copia cu culorile sale.
torceau
382
www.digibuc.ro
Roua noptii, apzata pe nesimtite pe bu- un Mihai, un Tudor ... victime ; crima ca
atile de 'Ana, inadins intinse, rcorea 0 virtutea nu au patrie ...
buzele arznde de sete ale eroilor moldoveni.
In seara asasinatului lui Joan, undele Du-
loan ar fi putut scpa, vorbind turcete larei curgeau tot aa de line, ca i in zecile
ca un turc, el s'ar fi putut strecura, ca de mii de ani ale existentei sale ...
oarecnd Tepq, prin mijlocul pgnilor ; el
Sub domnia lui Mihai, Isaccea a fost
nu voi ; el tia ea' generalul ca 0 omul de btut 0 ocupat de generalul s533. Albert
geniu, trebuie s." termine, cu primele sernne Kiraly, ajutat de Aron domnul Moldovei.
de intunecime ce atac razele stelelor kr. ...
La 1620 sultanul Osman a fAcut un pod la
Turcii vdznd atta bravur au inceput renumita trecatoare dunreand 0 trece flus6 parlamenteze. Ioan ardt trimi01or Paei viul contra Polonilor ; fa Hotinul 0 se inatAria pozitiei sale 0 numarul vitejilor ce-i poiaz pe acela.i pod aqezat in locul unde in
mai rmnea ; Precum vedeli
le zise el
sunt in stare 86 mai sustin Inca lupta .

De apte ori Achmet Pw a jurat pe Coran,
toate timpurile: Moldovenii, Turcii, Ttarii,

Ungurii, etc. obinuiau s" treac5. Dunrea.
La 1670 sub domnia lui Duca in Moldova,
sultanul Mahomet IV declarnd rzboi Po-
de apte ori Petru Schiopul jur pe Evanghelie, ca vor fi mentinute intacte condi- loniei, a plecat in persoan6 in campanie.
tiunile sub cari se fcea capitularea ... Intre Armata sa a trecut Dundrea la Isaccea, pe
acestea se speeific6 ea' Ioan va fi trimes viu un pod ce s'a construit cu aceast ocazie.
nevatamat, deadreptul sultanului Selim.
Acest pod a fost fcut de moldoveni, sub
Ioan s'a predat ; Turcii nu indrzneau s."
privigherea marelui vizir Fazil Achmet Pap.
atace un asemenea ora. Un crqtin, un napolitan, un Scipione Cigala, renegat sub

numele de Djigala-zad sub un pretext
La 1671 Turcii au trecut Dun6reala Isaccea.

Trupele auxiliare ale Moldovei i. Munteniei,
cam 8000, erau in lag4r pe coline: ele formau
2 corpuri de cavalerie cu o tinut admirabilA
oarecare, a fost acel ce a implntat cutitul in

inima lui Joan. Enicerii au complectat ceea ce
cretinul incepuse ...
Ii tiar capul 0 'II desfficur membrele

corpului, legAndu-1 intre cai sau cmile .. .
Dar, cnd enicerii 0-au venit in fire, i-a
imprtit corpul ca moafte; ii muiar armele
lor in sngele lui, rugnd pe Alah BA le
0 aveau uniformele kr proprii pentru a se

distinge. Moldovenii erau imbrcati in tafta
roqie inchisA iar Muntenii in galben ; ele
s'au aranjat in ordine de btaie de ambele

prti ale trecerei, inapoia enicerilor.
Turcii au trecut Dunrea la Isaccea, pe
un pod executat de popoarele supuse sulta-
dea atta vitejie. Rornnii, este scris, au nului, cari locuesc # in lungul acestui fluviu
servit de model in bravued, adesea ori, mai din ordinul gu. (Din memoriile lui De la
Croix. Neculai Iorga, vol. I, p. 83).
mult strginilor, dect la ai kr ...
Nu departe de acolo, la extremitatea orizontului, Dunrea, majestoas5. i. tAcut, a
fost martor a acestui sperjur ; accea0 nemuritoare O. divin6 Dundre a fost mai trziu,
martor aplic6rei legei talionului, de care

Romni, in bloc sau individual, asupra lor,
fiilor sau strnepotilor asasinilor dela Cahul...
Astfel a murit Ioan Vod, ca mai toti din

oamenii cari erau pentru Romni nite genii...
Aci un Eremia Golia, dincolo un Basta,

mai incolo un Ipsilante, cTi.. . un Joan,
La 29 Septemvrie 1673 a sosit la Isaccea

otirea turc, unde fcuse din nou pod.
Ajungand aci sultanul, ateptnd terminarea podului, petrecu la vntoare, risipind
banii in toate prtile 0 strngnd neincetat

Wire (peste acei 30.000 ce avea 0. din cari
10.000 erau oameni ale0 1), spre a trece in
Moldova.
1) Scrisoarea domaitorului Moldovei Stefan Petriceicu si a lui Grigore Mica al Munteniei, cAtre regele
Poloniei. Arhiya Istoricd a Romtiniei, Vol. II, pag. 26.
383
www.digibuc.ro
La 1674 Sultanul s'a retras i a trecut

Dungrea inapoi cu intreaga sa armat. Se
spune cA inainte de a se retrage el puse &A
se sugrume chiar in cortul gu 4 paple.

(Anonim. Neculai Iorga, I, pag. 83).
In Aprilie 1675 Ibraimi Pap dela Isaccea,
cu ajutorul Muntenilor, a fcut un pod peste
Dun 6re i-i asigur6 atAt apdrarea ct i

transportul proviziilor pentru armata turc
care se afla in rzboi cu Po Ionia.
In Iu lie 1677 Isaccea avea in fata ei un
La 1687 Buiukli Mustafa Pap a trecut Du-
nArea cu 25.000 spahii i 8000 eniceri i

prpdete armata polon prin foame 1).
Vorbind de Isaccea, principele Cantemir,
spune ca in timpul su edificiile ce se vedeau
in interior, era o prob evident de antichi-
tatea sa. Dar urme nu se observau, nici in
ziduri nici in fundatii, ca cine ar fi fost

fondatorul ei. Se pare ins4, zice el, a este
opera colonitilor romani din Dacia sau
poate chiar a Dacilor ap precum aunt:
pod pentru trecerea armatei otomane. Isaccea
Tulcea, Carsium i alte foarte vechi ceati

in acest timp era un ora deschis (burg) in Dobrogea.
situat pe o colin6 fsr ziduri sau intdrituri.

Strdzile dup5. obiceiul Turcior erau foarte
La 1.71.0 sultanul ordon domnului Mol-
dovei s6 execute un pod la Isaccea pentru

strmte dar cu multe case.
trecerea armatei otomane.
Intre acestea, foarte putine erau de zid.
La 1736 imprateasa Rusiei, Ana de MeAvea un palat, locuit de sultan cu ocazia klemburg, declar rraboi Turcilor pe motiv
plecgrei sale inaintea Kamenitzei. Avea eh' Tatarii devastau hotarele Rusiei iar Turcii
numai 2 moschee, acoperite cu plumb. Ca- refuza s5-i pedepseasc.
stelul (cettuia, probabil la punctul EschiArmata Tuna sub comanda marelui vizir
Kaleh) era zidit la malul Dunrii, avea a trecut Dun'rea la Isaccea i s'a instalat la
patru turnuri foarte bune, zidite dup sistem Bender.
antic.
La 1769 marele vizir a transportat lagrul
Zidurile erau foarte inalte din care cauz5 sAu in cmpia dela Isaccea. El rilmase aci
nu se putea vedea nicio cash' in6untru. Cea 20 zile ocupat cu preparativele i msurile
mai mare parte din locuitori erau greci,
necesare pentru campanie. El a tinut in
armeni, bulgari, ovrei i turci. Avea multe

pr6v6lii de mrfuri, dar sarace. In ora nu
se vedeau sclavi pentrucA .. . toti fusesera
urna un mare consiliu, al crui scop a fost

sa decid incotro trebuie indreptata armata.
Nu am experienta raboiului, spuse el (Ma-
ascuni.
hon-let Emin Pap) ofiterilor cari compuneau
Trecerea Dungrii a fost efectuat cu 3 caice
i in fiecare din ele se instalaser cte 3 tunuri mici, cu cari se salutau trec6torii straini
consiiul ; ramne ca d-voastr, s6 hotriti

operatiunile militare cari convin i cari ar
prezenta mai multe ganse favorabile armelor
mai distini. (Din jurnalul Palatinului de musulmane. Vorbitilluminati-m cu prerile

Koulmie. N. Iorga, vol. I, pag. 93).
voastre I .. .
La 1.684 Ainatzi Soliman Pa'a a trecut din
Nimeni nu fa'spunse acestei interpelri.
nou Dunilrea la Isaccea 1).
Cum nu se cunotea nimic din planurile ,i
La 15 Iunie 1.685 Constantin Vod B6- miprile inamice, toti membrii consiliului
trnul ce-i zicea i Cantemir Bey, imbrk5. au r6mas ca muti. In fine eful administratiei
la Oblucita caftanul domniei pe care I pri- compturilor, Osman Effendilu cuvntul i a
mise i de unde apoi a pornit in Mol- cutat s" demonstreze c6 Ruii epnd asupra
dova 2).
9 At. Comnen Ipsilante, op. cit., pag. 438.

2) Letopiseiele, pag. 35.
Hotinului, vor intoarce armele lor contra

Benderului. El sprijini conjunctura sa cu
motive att de prolexe i cu detalii att de
9 Atanasie Comnen Ipsilante, op. cit.
384
www.digibuc.ro
fastidioase c marele vizir sfri prin a-i
Menavi, un savant teolog i jurisconsult

otoman in cartea sa intitulat: Commentar
asupra micei Colectiuni ('erhh Djam Essaghir) spune pozitiv ceea ce Turcii aveau de
Bender 0 Uzi (Otceacoff) eraullestul de Mcut. In cazul cnd victoria favorizeaz6
puternice prin ele singure i voiau ca armata pe infideli i in care adevratii credincio0
s porneasc5 spre Hotin. Alta au sustinut sunt striviti sub loviturile inamicului, o
pace cre pune la adpost bunurile viata
c numai dup ce vor trece Dunrea
se vor apropia de teatrul rkboiului se va musulmanilor, trebuie s fie privit ca un
putea judeca asupra directiei ce ar fi con- adevrat triumf .
venabil de luat. Aceasta din urrra idee a
Astfel ar fi trebuit s4 fie conduita Portii
avut intietate. La 21 Mai 1769 armata a in imprejurrile dezastruoase de MO. Din
trecut Dunrea instalnduli lagrul lng5 nenorocire avansurile fcute de Rui au fost
Cattal. Ea nu fcu aci dect un scurt repaos Mate drept slbiciune ; divanul a refuzat i
cteva zile in urm5 a ajuns la Movila in loc de o pace mai putin umilitoare, dup
R5biei (Khantepessi).
noi pierderi de oameni i bani, imperiul a terPatru luni In urm, in Septemvrie, vizirul minat cu dezastruoasa pace dela Kainardj.
In acelai an dup trecerea Ruilor la
fusese sugrumat i un nou mare vizir p5rsea
pozitia dela movila Rbiei; a fost retinut Tulcea, unul din cele 3 corpuri, in cari ei
cteva zile pe marginele Dunrii, din cauza imprtisera armata, se indrepta ctre Isaccea.
In primele zile ale lui Aprilie 1771 imcreterei apelor ce se opunea transportului
trupelor. Armata otomara dup ce suferise prejurul Isaccei a avut loc o mare lupt.
impune tAcere i a-i ordona s5 lase s5. vorbeasc5. ceilalti. Fiecare atunci a propus cte
o msur diferit. Unii asigurau 651 cettile
de frig 0 foame, a ajuns la Isaccea inteo
Turaii sunt b5tuti..Veisman s'a indreptat apoi
dezordine de nedescris.
In August 1770 marele vizir avea lagrul
la Isaccea. E1 era lipsit de mai mult timp de
tiri dela Bender 0 Akerman. La neliniqtea
care ora, bate pe Turci d foc la toate

depozitele cu pulbere 0 la lepurile lor, apoi
se intoarce la Ismail, lund dela turci 8

tunuri (dup ce a distrus pe celelalte), un
ce o avea despre aceste 2 cetti s'a asociat vas cu 5 tunuri, dou lepuri, 13 eici, 17
aceea de a vedea pe soldatii turci abando- plute, 86 prizonieri turci i armeni, 30 bulnand cu grmada steagul sfnt al profetului. gari, scpnd o multime de familii de molIntr'o zi el a auzit focuri de tun trase in doveni i armeni. Daghistanli-Meemet-Ali,
semn de bucurie In lagrul pe care Ruii 11 pap cu trei tuiuri, arrautul Meemet, pa6
stabiliser% la Cartal. Mirat, el a cerut 16- cu clou5 tuiuri, comandau 30.000 calareti,
muriri 0 a aflat luarea cettilor Bender 0 500 Bosniaci, 350 Arnauti 0. 800 volintiniri
Akerman precurn i apropiata sosire a unui Turci i Armeni. In depozitele de la Isaccea
parlamentar rus, colonelul Ioan Patruna. In s'a &it: 3.200 saci cu pesmeti, 8.000 chile
adevr acest ofiter n'a intrziat s se prezinte
la Isaccea. La 5 Septemvrie el a fost prima
In lagr in cortul lui Reis-Effendi i scrisoarea Marealului Romantzoff, adus de el,
a fost tradus imediat. Ea continea propuneri de pace 0 anunta c5 Romantzoff primise dela guvernul sau depline puteri ne-
cesare pentru a stabili conditiunile unui

tratat. Marele vizir rspunse c6 nu va putea.
da un rspuns imediat acestei propuneri.
de Mina, 6.000 kile grail, 5.000 kile de meiu,

3.500 kile de sare, 3.000 stnjeni de odgoane
groase i 2400 corturi. Pierderea Turcilor in
cavalerie i infanterie a fost foarte mare 1),.
Vizirul, cu armata, se afla la Bab6dag;

al treilea corp se indrepta contra lui.
Auzind, Turcii au plecat in fug, cu vizir
cu tot, spre Constantinopole, parasind tunurile, corturile, cazanele, carele i alte bagaje
1) Atli. Comnen Ipsilante, pag. 511.
25
385
www.digibuc.ro
0 taind inainte de plecare, multime de

crestini si aci precum au fcut si. la Isaccea.
Rusii au ridicat din Babadag tot lsnd

numai pietrele 1).
In Februarie 1793 Mihail 1.rtu, strmutat

de curand din Muntenia, domnul Moldovei,
a primit insrcinarea s pun frontiera turc6
in stare de aprare, s grbeasdi fortificarea
La 5/17 Octomvrie 1770 vizirul a luat cettilor de pe Dunre : Ismail, Tulcea si

dispozitiuni pentru a ataca in flanc pe Rusii
Chilia, s stabileasc depozite considerabile
cari se aflau in Muntenia. Tot aci s'a for-
In lungul Nistrului si Prutului si s supra-
mat un corp cu 20.000 Mari si un altul
vegheze constructia unui pod de comunicatie

ce se propuse s se stabileasc6 la Isaccea etc.
cu 10.000 oameni destinati s manevreze pe

dreapta.
La 1.3 Octornvrie 1.771 Veisman se indreapta spre Issaccea. Cpitanul Bliser, generalul Enghelhardt si Veisman bat pe Turci,
fac prizonieri si ajung la cetate, creia 1i

dau asalt si o cuceresc. Rusii nemai avnd
ce face cu tunurile si. cu munitiunile de
rzboi, le-a aruncat in Dunre, intre altele:
30.000 butoaie cu pulbere, Bute de mii de
ghiulele si gloante. Soldatii nu le mai putea
duce la Dunre ; atunci Veisman d. foc
pulberei si arde restul lucrurilor.
La 15 Octomvrie, cetatea, orasul si geamiile erau cuprinse si. mistuite de foc. Veisman a oprit numai 170 de tunuri, pe cari le-a
trimis la Ismail si ateva alimente. Locuitorii
in numr de vreo 160 mii au fost strmutati
la Ismail si in alte prti ale Moldovei 2).

La 15 Aprilie 1773 Klitzka a trecut Dunrea
In Ianuarie 1807 muhafizul dela AdaKaleh, dela Turnu (Kaleh), dela Giurgiu
(Iergoghi) nazirul (intendentul) dela Brila,
aianii (sef) si comandantii kazilicelor (porturilor) situate dela Rusciuk la Oblucita au
primit ordin s vegheze ziva si noaptea la

paza castelelor, trmurilor Dunrii 0 localittilor ce le inconjur.
La 1 Aprilie 1808 Isaccea avea o garnizoan. de 1500 oameni sub comanda unui
abil om de arme Kursanli-Ali-Pasa.
In August 1809 Isaccea avea in centrul
su un vechi castel de piatr, susceptibil de
aprare si inconjurat de un bun retransament. Acest oras este situat pe o pozitie
incnttoare, se ridica in anfiteatru si era
inconjurat de pduri, grdini si. vii ; avea
un aspect plcut.
Generalul Bulatow care comanda avantgarda armatei, plecat din Vcreni, a gsit
la Isaccea, bate cavaleria turceasc, prinde

pe agaua ei, pune mna pe toate satele si Isaccea abandonat; garnizoana fugise, parte
orasele de pe langa Isaccea iar la 17 a ajuns pe Dunre, la Ismail, parte pe uscat la
la Babadag 3).
Babadag. Pe lang6 7 tunuri, ea mai abandon
La 12/23 Noemvrie 1790 flotila rus a mult munitie si provizii.

sosit la Isaccea, oras cu mult mai mare pe
Langeron recomanda lui Neculai I astfel
atunci cleat Tulcea, care si ea a fost aban- luarea acestei cetati: flotila dela Ismail ar
donata si distrus precum si cateva vase de incArca trupe la Reni, le-ar debarca pe
rzboi ; aci s'a gsit mai multe depozite ca trmul drept si cu ele ar ocupa inltimele cari
la Tulcea, 48 tunuri, 5 mortiere, munitiuni domin Isaccea ; orasul este dada in amfipentru a se aproviziona intreaga armata ; teatru ; atacat pe uscat de trupe, bombardat
un tren de campanie enorm a fost luat fdr
s se trag mcar un foc de arma.

1) Cronica Vdtafului de aprozi, de fericit memorie Enache Cogdlniceanu, Letop. Moldova, Vol.
III, ed. II-a, Koglniceanu Mih., pag. 267.

1) Atanasie Comnen Ipsilante, op. cit,, Tag. 514.
11 Idem.
de pe ap de flotil, el trebuie s capituleze

imediat.
La 8 Iunie 1828 dou divizii de infanterie
rus sub ordinele generalului Rudjevici 0

sub ochii impratului Neculai I al Rusieii
forteaz6 trecerea Durarii in dreptul Isaccei,
ajutat de o parte a flotilei ruse de pe Dunre-
386
www.digibuc.ro
iar pe de alt parte de defectiunea cazacilor zaporojeni sub comanda Hatmanului

Gladkoi 1).
base ale unor efemere lupte, uria0 ridicati

in ateva zile i pentru cteva zile
Forma cetatii era dreptunghiulara, pe o la-
Cazacii zaporojeni au emigrat in Dobrogea

cu ocazia diferendelor religioase cari au
izbucnit In timpul domniei Imparatesei Eca-
tura aproximativa de 150 m.

Natura zidurilor era de piatra cioplita,
terina. Ei locuiau regiunea din jurul Du-
0 de 30 cm. grosime.
Inca pe la 1856 se vedeau in unghiurile
zidurilor rama0tele unor turnuri ce aveau
narii de Jos 0 traiau din pescarie ; pan g. la
In Mica:0 de 50 cm. de latura, pe Ia patrata
data au dat Turcilor un concurs

util in toate razboaiele indreptate inaltimea de 7 metri dela suprafata pamncontra Ru0lor. Hatmanul lor se bucura sub tului.
dominatia otomana de rangul de paqa cu
Pe la 1860 locuitorii din Isaccea au in2 cozi. ContinuAnd sa practice religia orto- ceput s drme zidurile vechi i s vnda
dox 1 sa vorbeasca limba rug, ei au piatra din ele.
aceast a.
fidel i
imbratipt partidul vechilor lor stapni. Cooperarea cazacilor zaporojeni la trecerea flu-
Pe la 1864, la o deprtrtare de 1.0 m. dela

cetate, spre malul Dunarii, se vedea Inca
viului a fost de cea mai mare importanta.

Dup trecerea fluviului, in ziva de 12
deschizatura unei mine sau a unui conduct.
Iunie, ace1a0 an, o deputatie de boieri greci,

din Moldova, a sosit la Isaccea spre a
inchina tam. impratului Nicolae 2). Timeo
Danaos I
0 parte din armata comandata de Laders,

la 1854, a trecut 0 ea Dunarea la Isaccea.
In timpul razboiului din 1877 0 1878,
Isaccea a fost abandonata de armata turceasca, retragndu-se inapoia molului lui
Theodosiu cel Mare, intre Constanta
Cernavoda.
El era boltit i pietruit pe dinauntru frig

foarte intunecos, aa ca nu s'a putut vizita
in interiorul Au. Ulterior, din cauza drmrei zidurilor 0 a pamntului aruncat de
cultivatorii de tutun, deschigtura acelei
bolte s'a astupat cu totul.
Exista credinta c ea conducea
pe sub pamnt 2).
Forma cetAii se apropia de aceea a unei
castre stative romane, dar mai mica ca cea
dela Troesmis.
Ca lucruri gasite aci au fost: sarcofagii,
Nu putem termina, mai bine, istoricul pietre legionare, fragmente de piatra i oale,
Isaccei, decAt prin urmatoarele cuvinte ale ulcioare mari pentru conservarea apei 0 a
distinsului academician Hasdeu:
grului, etc.
Cu pietrele din zidurile i turnurile cetatii
(i Mai pe scurt, una i aceeali localitate,
Vadul Duniirii, dupa cum a botezat-o atat s'au cldit case la Isaccea i s'au pavat
de bine parintii noqtri, din pomenirea mo- drumurile.
In toate timpurile Isaccea a fost o impor01or atramo0lor Isaccea, a servit de treed-Ware in mii de ocaziuni, pentru Bute de tanta i permanenta tuna pentru apararea,
popoare, in curs de 24 secole, incepAnd dela
1) Hasdeu, Isl. critic a Romnilor, ed. H.
puntea persian (500 ani inainte de Christ)
2) Aceasta ne aduse aminte pestera Cariana, in
0 Oda la puntea muscaleasca din 1828; care s'a Inchis dacii cu bogAthle lor, KeEpv, cum
niciodata insa ceva monumental, ci tot o numeau grecii i ca e trebuie s fi fost pe malul
lucruri de lemn, poduri pe vase, ubrede drept al Dunnii; ad formatiile de calcar, ar fi
2) Moltke, Campagnes des Russes dans la Turquie
d'Europe, Vol. I.
Istoric.
putut inlesni facerea ori existenta pesterei; in -ea,

ne spune mitologia, s'au refugiat titanii cnd au
lost biruiti de zei *).
1 J. Ghlca, Dacia V wilt. Publ. In Revista

Vol. I, pag. 425.
25*
387
www.digibuc.ro
din partea nord-est, -a. peninsulei Balcanice

sau cheia aprgrii Dobrogei din spre nord.
Nu se cunoaste nicio prob6 care s'a." ateste
Nu de mult i se atribuie s'a' fi avut o populatie de 30.000 suflete. In urm6 a devenit o

simpl comun6 rural, sub numele de Fein-
a. aci ar fi fost Noviodunum 1).
Ulna Nedelea, &dui Mandstirei sau Nicolitelul.

Intre Nicolitel si Mngstirea Cilicul se
Un singur monument principal 3) rdmne

in picioare, movila Sultan- Tp (dup6 altii
Vzir- Tp) ridicat poate chiar de Dariu,
&eau o multime de ziduri antice ; in pdurea, mai cu seama, ce desparte aceste

spre a distinge din deOrtare, de pe vastele dou localitti, se &eau multe fntni si
platouri ale Basarabiei, punctul trecerii flu- apeducte romane, vase de pmnt arse, ca
viului la Isaccea. A fost considerat mult la 4 m. dimensiune, ingropate si deasupra
timp de Romni drept capitala Dobrogei, arora a crescut arbori.
sub numele de Oblucila.
Printre lucrurile Osite aci, este de reIn vecinAtate se Oseste mormntul lui marcat un vas desgropat, de alug6rii mnIssak Baba 8) fundatorul orasului.
stirei, de sub iidgcinele unui stejar care
avea o circonfering de 1. m. la adncime
6. NICOLI TELUL.
de un stnjen. Acest vas era acoperit de o
Dup intinderea ruinelor sale pare s' fi plaa de piatr, pe care crescuse arborele,
fost in vechime un ora insemnat i. se pretinde s" fi fost vechiul Trianopolis, dup
altii Traianopolis.
El se leag, pe sub pmnt, cu Noviodunum si se crede s" fi fost un punct inaintat

al acestuia.
1) Literatorul Anul IV, Nr. 9, Const. P. Scheletti,
Ruine, locuri insemnate gi priveligti dobrogene.
vasul se crede ad fi continut vin sau cereale.

Monete antice (romane, eline si bizantine)
precum i ruine de tot felul acopereau mai
toat regiunea din jurul acestor mnstiri 1).
Templul dela Nicolitel este vechea cetate,
zis6 a lui Traian, prercut in biseria 2).

La nordul satului se 06 un val de pamnt, in forma' i mrimea valului lui Traian
Saepe miser voluit patriis occumbere terris

Sed frustra ; hunc illi fata dedere locum.
dintre Constanta si Dungre. Lungimea sa

este de 2 %-3 km 3) ; el incinge pe o mare
distal-4A Nicolitelul. In val s'a gbh cteva
monete ca de mrimea acelor de doi lei,
dar mai groase si dupg. asigurarea lui Fr.
Aceast piatr a fost &it'd de un nobil polon, la

Issacea si transcris de Stanislas Sarciniu (Annal
I. 2. c. IV, et ultimo) ; traducerea ar fi:
care exista pn pe la 1857 ; era zidit in
I) Cel mai principal din resturile cari s'au gAsit

la Issaccea, este o piatr pe care s'ar fi aflat scris *):
Hic situs est vates, quem divi Coesaris ira
Augusti patria cedere jussit humo.
a Aci zace poetul, pe care urgia Cesarului il scoase
din pmntul patriei. De cte ori sarmanul a voit

s moar in pmntul nasterei ; in desert: iat locul
dat de soart ii
Filr nicio indoial c este vorba de Ovid si

piatra i-ar fi servit de monument ; din nenorocire
savantii cred a este o plastografie sau chiar o

inventie arheologica.
Boxhorn spune cA pe la 1508 s'a gsit pe margi-
nele Savei mormntul nefericitului poet si-i arta

acelasi epitaf (cit. de Bruto Amonte).
6) Annuaire Gnral de la Roumanie (1882), pag.
584, edit. de Frdric Dam.

*) Cantemir Descriptia Moldovei, trad. academ. Hodosiu
pag. 9.
**) Idem, pag. 21.
Weickum, ele aveau inscriptdi romane.

Tot aci s'a mai gsit o baie publicd romand,
piatr cioplit si armid, la vreo 2 % metri
dela suprafata actual a pmntului.

Piatra a fost scoas si pmntul nivelat ;
cu pietrele scoase s'a zidit biserica ronand
din Nicolitel.
Peters (dup asigurarea (lath' de F. Weickum) crede al aci ar fi fost un mic laggr militar, avantgarda legiunei din Noviodunum 4).
1) Nazariteanul.
I) loan Ionescu.
8) Scheletti, Literatorul anual, pag. 524. Articol
asupra ruinelor, locuri insemnate si privelisti dobrogene, IV.
4! Idem.
388
www.digibuc.ro
In apropiere de acest loc se gsesc mai
Ruii au mers drept la reduta cea mai
multe nume proprii terminate prin expresia:
apropiata i au ocupat-o cu o pierdere de 50
Smeului, ca: ftintana Smeului, dealul Smeului,
oameni.
etc. Aceasta este, probabil, in amintirea

existentei in aceasta localitate, a vreunui
din acei mari erpi, atat de dei in valea
Acest neateptat rezultat a aruncat groaza

printre trupele turceti i. s'a vazut, ceea ce
se observa foarte rar, 12.000 oameni fugind
Dunrii de Jos din cauza multimei pustiurilor bltoase i pe cari Romnii vechi ii
numeau Smei sau Zmei (zmen slavonete,
inaintea unui punm de cazaci i vniitori Rui.
Turcii, fugind, au luat drumul: unii spre

I3abadag iar altii s'au inchis la Isaccea.
arpe).
Stapan pe malul drept, tarul porunci lui
Ruppel sa fad un pod. Cu concursul catorva
7. SATUL-NOU. TERRAPONTE o
batalioane de pionieri, abilul general, triceMANASTIREA COCO'.
pnd constructia la ora 3 dimineata, o terAcest Ice este remarcabil prin aceea c6 aci -mina la ora 2 p. m. Capete de poduri au fost
s'a efectuat, la inceputul lui Iunie 1.828, imediat executate i aceste intriri au asitrecerea peste Dunre a armatei ruse, chiar gurat aceasta important pozitie.
sub ochii tarului Nicolae.
Din punct de vedere militar, aceasta inDei se raspandise zvonul ea Ruii vor ireprinzatoare actiune, ar fi fost imposibil
trece Dunarea la Ismail, totui Turcii, ghi- s reueasca fad ajutorul cazacilor zapocind intentiunea lor, s'au intarit la Isaccea, rojeni.
pe locul vechiului Noviodunum, in fata
In memoria acestei reuite, tarul a dispus
Satului Nou.
zidirea unei mangstiri, chiar pe locul unde,
Flotila rug a adus din Ismail o brigada
aflndu-se cortul du, o bomba inamid trasa
de vnatori, apoi trecu nesuparata sub Made un tun mare, de peste Dunre, a cazut,
rele Cava lieu (Sulian-Tp) ce Turcii stabiin
apropiere, fr sa fad rau nimAnui.
liser& 1) pentru a-i opri trecerea, pe Dunare,
ctre Braila. Aceast lucrare a cavalieului,
a fost aa de rau executat, ca flotila s'a

strecurat foarte uor, fad nicio suparare,
sub ungIziul sciu mort.
Aceast mnastire a primit numele de
Terraponte, dupa oseaua de pamnt, presrat cu trestie, ce imparatul ordonase sa

se fad intre acest punct i trmul Dunarii.
In apropiere s'a mai ridicat un monument

in amintirea salvrei vietei impraapropia de Dunre, Ruii au executat prin
Pentru a
se
putea, mai cu inlesnire,
balta, un lung dig de stuf, de care vom

vorbi aiurea.
Aceast operatiune terminat, barcile cazacilor zaporojeni, au trecut pe malul drept
brigada de vnatori, adusa de flotila dela

Ismail, care lua loc intre balrii, pe cari
Turcii au facut imprudenta sa nu le exploreze 2).
Cnd au fost zriti era prea trziu.

') Asupra acestui punct cred c. Sultan-Tp
existnd deja, Turcii 1-a transformat In Cavalieu
iar nicidecum a a fost fcut cu aceasta ocazie.
2) Ana1izat6 dupa de Moltke, Les Ccunpagnes de
Busses dans la Turquie d'Europe, 1882-29, 2 Vol.,
trad. franaise Demmler. Vol. 1, Paris 1854.
tului Neculai de pericolul unei bombe venite
de peste Dundre. Bomba a ucis 2-3 ofiteri

din garda imperial iar imparatul care se
afla intre ei scap ca prin minune.
Intre Isaccea (10 km.) i Tulcea (30 km.)
se ea manstirea Coco. Sunt dou legende
asupra cauzei care a dat numele acestei

mnstiri ; prima: dealurile cari de 3 parti
inconjur mnstirea se numea oarecand dealurile Cocoilor, din cauza marelui numar de
cocoi slbatici ce se adapostiser in regiune;
a doua: ingerul Domnului s'a aratat unui

cioban ce patea oile i ii porunci sa zideasca
o biserid pe locul unde va vedea cntnd

pe o piatr un coco iar dedesubt va gsi
389
www.digibuc.ro
urmele unei vechi biserioi. Ciobanul a Osit

cocogul pe piatr, ruinele i a zidit o biseric6
pe care o numi Cocog.
destul de trist incident caug In mica trupg
In jurul acestei manstiri se afl multe

urme. de ziduri vechi ; a fost restaurat
Romnii, dup ce au ingropat mortii

au trimes rnitii mn spitale, s'au luat iari
complect la 1853.
dup ei gi la satul Ranzegti, inconjurandu-i,

in ziva de 5 Iulie, i-a silit s depun6 armele
gi BA se declare prizonieri fr conditiuni.
Trupele romane, can au executat mn aceste
8. POLOIVII.
o paralizie neagteptat. Polonezii au profitat

gi au fugit, continuandu-gi drumul.
La vale de Terraponte, Intre vechile pichete romne 13 gi 14, lng6 Repedea, In zile nigte marguri fortate pe distante nenoaptea de 30 Iunie 1863, o trup de po- crezut de lungi au fost cu cldur multumite
lonezi armati, compusa din: un ofiter su- printr'un decret al Domnitorului 1).
perior, opt ofiteri subalterni gi 264 grade
9. CEATALUL.
inferioare a trecut, duminic spre luni, pe
La 23 Martie 1854 Rugii au Incercat s
teritoriul roman.
Ei au fost adugi aci, clela Tulcea, In mai treac Dungrea la Ceatal, dar n'au reugit.
multe vase cu aburi, unele din ele purtand
10. TABACUL.
pavilion englez.
Ofiterul superior care comanda aceasta

trup, colonelul Milkovsky, a declarat mai
trziu, c scopul su, trecand prin Romania, a
fost s intre In Rusia gi sa formeze germenele
unei forte care trebuia s se revolte contra

autoritAilor tarului gi s'a* libereze Polonia.
Bivuacara noaptea la man6stirea Terraponte i apoi s'au Indreptat spre Satul Nou,
Hagi-Abdula, etc.
Nu departe de gura raului Ialpugul, ce

se vars6 In lacul cu acest nume, se gAsea in
timpul lui Dimitrie Cantemir (1712) urmele
unei vechi cettiti, care se numea Tint 2).
tefan cel Mare o ridicase din ruine iar dup
aceea Turcii, d'gramand-o, s'a Mcut una cu
pmntul, incat chiar In acel timp abia

i se putea indica locul unde a fost.
Din ruinele ei s'a ridicat un alt targ, In
Oricare ar fi fost scopul ce urrdrea, tre- dreptul celui vechi, care Inflorea pe la 1711
cerea lor compromitea neutralitatea 01.6 gi gi care se cherna Tabacul, In apropiere de
da drept motive vecinilor la nemultumiri. Marea Neagr, poate, In locul unde era
Trupe romne, indreptate din Galati, Iagi, oarecand vechiul Aepolius 3) zice Cantemir 4).
Rmnic gi Ismail, au fost destinate de ur 11. ISMAILUL.
opreasc, s-i Inconjoare gi s-i
gent
Din primele timpuri ale existentei sale,
prind.
Trupele ce porniser din Ismail, coman- acest ora trebuie sa fi jucat care Noviodate de colonelul C6linescu gi cari aveau dunum (Isaccea) i Aegyssus (Tulcea) acelagi
un efectiv de 4 ofiteri superiori, 12 ofiteri rol ca gi Caput-Bovis (Gherghina), &Are
subalterni, 285 soldati vechi gi 1.15 recruti, Dinogetia (Rakel), ca Brila &Are Troesmis
i-a ajuns i dup ce i-a somat s" se predea,
1) Monitorul Oastei, anul 1863.
ei au refuzat ; o lupt s'a angajat cu ei la
4) Cantemir, Descrimia Moldovei. Editia Acadesatul Constangalia.
miei, trad. Hodosiu, pag. 19-20.
Lupta a tinut o or ; romanii au avut 3

ofiteri rniti, 17 grade inferioare morti i
45 rniti, cand, din nenorocire, la aripa

stang6 (maiorul Saegiu), un ordin rdu Inteles
a Merit pe cornist ad sune retragerea. Acest,
4) Formaleone pune (Vol. II, 280, jod) Tentut

pe marginele Mrii Negre; chip& el Tentul era continuarea romanului Cremniscum.
4) Formaleone pune Aepolius In locul unde astazi
este Capul Balaban i unde In evul mediu era

Falconaira.
390
www.digibuc.ro
adic santinel inaintat contra a rmas sub domnia stpnilor teritoriului,

barbafilor i in afara limitelor, in aceast adic6 a Romnilor.
(Ig
regiune a imperiului.
Ei 1-a numit Smeilul sau Smil (Simila, la
Istoria sa trebuie s fie strns legat cu coloniile bulgare din Basarabia) adia oraful
acea a teritoriului, care pare s fi fost locuit
Smeilor (balaurii legendari din basmele Ro-
Inca din timpurile cele mai vechi. Dup mnilor) din cauza multimei de erpi mari
Cummerieni au venit pe rnd: Scitii, Ba- ce se &eau i se gsesc inc, rezultatul
starnii i Dacii. Dupa cum am faut, romanii
au ptruns in aceast regiune in primul secol
al erei cretine.
apropierii bltilor, In aceste regiuni.

Actualul nume Ismail, este un nume nou,
Dela 106 teritoriul Basarabiei de jos a
Turci, cam de pe la al XVI-lea secol, odat
datorat dela ocuparea acestor locuri de
fcut parte din provincia Daciei. Troianele cu transformarea in raia a Basarabiei de

de pmnt aduc aminte urmailor vechea jos, jimitat la nord cam cu vechile urme
existent a culturei romane in localitate... ale molurilor lui Traian iar la Sud cu Du(III-lea secol), Avarii, Slavii, Bulgarii nrea. Alegatiunea c Ismailul ar fi de funGo
secol), Besii (al VII-lea secol), dela aatie turceasc6 1) nu pare cu nimic lutecare pare BA fi rmas numele provinciei meiat.
de azi.
Turcii i-a asimilat numele cu unul din
La 820 teritoriul dela muntii Moldovei la limba lor luat prin Arabi dela Evrei i a
Nipru se numea Ateluz qi era ocupat de crei insemnare este de: acela pe care DumUnguri, Pecenegi (secolul X), Cumani i nezeu Il ascult.
Polovci (secolul XI)... s'au scurs fr sa
Printre luptele ce au avut loc in aceast
lase cea mai mic'd urm din trecerea kr, regiune (fr a mai vorM de acelea ale
afar de continutul numeroaselor movile, invaziunilor ce au grbit cgderea imperiului
rspndite in toat tara.
roman), cele mai importante au fost cele
Aceste movile contin actele istorice trecute a teritoriului i vor servi la scrierea
ce Romnii au sustinut in contra Ttarior i

Turcilor ; apoi cele ale Ruilor cu
noii istorii. Dup trecerea Mongolilor (secolul
Intr'un hrisov al lui Stefan cel Mare, prin
XIII) Genovezii au stabilit colonii pe Du- care druete lui Theodor Cantemir, Oreg.n'rea de Jos.
labul dela Chiba i Smil, trei sate in tinutul
Un castel venetian (ale c'rui ruine se Flciu, cu toate cmpurile, pdurile, etc.
vedeau chiar in timpuri mai recente in se citete:
vechea cetate sub numele de castelal sau
FiindcA Theodor Cantemir, pArcAlabul
bastionul penefian), arata centrul comertului
dela Chilia i Smil, intru aprarea acestor

cetti contra invaziunilor Turcilor i Mari-
kr din aceasta regiune.

Ruinele ce se vedeau in susul oraului i pe
marginea fluviului, au fost tot ce a mai rmas
din vechea cetate a Ismailului, att de faimoas in analele Basarabiei.

In secolul XIV teritoriul s'a alipit Moldovei.
Romnii, uniti cu Genovezii, au pastrat

mult timp aceasta regiune ; dar, cnd acetia
din urm au fost fortati s se retrag, din

cauza progresului neincetat al Turcilor i al
vexatiunilor comerciale, ce au urmat, oraul
kr, s'a artat serv fideli bray lupttor pentru

crucea lui Christ ; dup aceea ins voind
Dumnezeu, toate acele locuri le-au devastat
i ocupat Turc iar el s'a vzut constrns,

de puterea acestora, s prseasc Orintetele sale moii, ce antecesorii notri, de
fericit memorie, le-a druit moului i str-
moului sdu: aa Noi... etc. .

Dup intrarea Romnilor in epoca de slbiciune, Turcii au pus mna pe Ismail, au
Arh. Istoricil a Romciniei. Vol. I, pag. 172.
391.
www.digibuc.ro
facut din el o pozitie puternica, un cap de

pod, 6entrul apararii, din afara imperiului,
a zonei nord-estice.
La 1587 domnul Moldovei a trimis 3000
care cu 15.000 persoane pentru a repara cu
spezile sale castelul Usia (Otceakov) stricat
de cazaci.
In iarna lui 1594-95 pAra nu s'a desghetat Dunarea, Mihai a pus mna pe cetatea Ismailului, care se afla sub Turci, unde
a omort mai mult de 1.000 din ei ; a luat 70
tunuri, din cari dou erau marcate cu armele
imparatului Ferdinand vi alte doua cu ale lui
Joan Huniade.
Domnul roman a trimis aceste patru
tunuri cadou domnului Transilvaniei ; el a
lasat, la Ismail, 900 Romni garnizoana,
apoi a trecut Dunarea vi a pustiit din nou

oravele Bulgariei.
De trei palme apa curgea peste gheata

fluviului, cnd 1) Mihai, nesocotind pericolul
a trecut fluviul in tar* incarcat cu prazi vi

s'a indreptat spre Bucurevti 2).
Din nenorocire, momentul in care Mihai
a pus mana pe Ismail, in acelavi timp vi pe
Chilia, a fost destul de scurt ; el le-a pierdut
indata, din cauza evenimentelor extraordinare de cari era plina domnia sa.
La 15 Aprilie 1.595 vestea sosevte la Constantinopole despre luarea Akermanului,
Kiliei vi Ismailului de care Aron domnul
Moldovei, care inaintnd, 'biruitor, pustiise
toate tinuturile cu foc vi asediase Benderul.
Mihai strange noi trupe, entusiasmate de
Romanilor. Armata lui Mihai e compusa din
diferite natii, intre cari: nemti, transilvani,

poloni 1). Devi Turcii doresc pacea, se crede
insa imposibila, de vreme ce Romnii nu mai
recunosc suprematia sultanului 2). Pe nand
sultanul se silevte la o indreptare a lucrurilor,
Romnii impiedic navigatia pe Dunare vi

pustiesc cu foc tinuturile din jurul Constantinopolei, unde foametea devine vi mai mare
prin aglomerarea refugiatilor. La Constanti-
nopole se vorbevte de o mare invingere a

Romnilor asupra beglerbeiului Greciei 3).
Mai in toate timpurile domniilor lui Mustafa al III-lea, Abdul-Hamid I, Selim III
vi mai cu seama al acestui din urma, acest
orav a fost considerat ca un bulevard al imperiului contra Ruvilor vi Tatarilor.
La 1710 Ismailul 4) era in mainele Turcilor
si
era comandat de un Mutecveli.
,)
Mihai Racovita, domnul Moldovei, trecuse
la Ismail pentru a merge la Constantinopole,
sa-vi expieze, timp de vapte luni, phcatele
in inchisoarea dela Edicul6 (vapte turnuri) 5).
In Octomvrie 1711, Neculai Voda Mavrocordat, instalandu-se in scaun, a trimis oamenfi curtii sale, pe la Ismail, Braila, Kilia,
etc. cu firman imparatesc vi oriunde gasea
moldoveni robi, barbati vi femei, ii lua vi ii
trimitea in tall ; astfel, sute de aceste nenorocite fiirrte, de toate sexele vi etatile,
erau aduse inaintea domnului, goale- v'r des-
bracate vi punea domnul de le facea imbracaminte, le da bani de cheltuiala ; odor

insurati le da &arid de scuteala, ca sa nu
vitejia i liberalitatea. sa. Se asigura ca Ruvii aib nicio suprare vi ii trirnetea pe la ca(moscovitii) sunt gata sa treaca in ajutorul sele lor 6).
Moldovenilor vi c' Mihai- devasteaza tarmul
Cu toate c acest domn era grec, actele
drept al Dunrii, aruncnd spaima in mijlo- frumoase nu trebuiesc uitate chiar pentru
cul populatiilor. Rzboiul a devenit defensiv
pentru Turci vi ei fac noi pregatiri 3). Braila,
asediata, s'a predat. Toate porturile Dunarii
dela Nicopole pra la guri sunt in puterea

1) De Thou.
4) N. Balcescu, Istoria lui Miltai Bravul, editia
acad., pag. 72-73.

3) Docum. Venetian Nr. 248 (Colectia Esarcu).
domnii straini, ci din contra mai multa

1) Docum. Venetian Nr. 249. (Colectia Esarcu).
2) Ibid., Nr. 250.
3) Ibid., Nr. 251.
4) Cantemir.
) Nicolae Costin, Letopis. Mold., ed. 2 Kogln.;
pag. 69.
0) Axentie Uricarul, Cronied, In Let. Mold.,
Vol. II, pag. 132.
392
www.digibuc.ro
cintte le face, cAci ca strini ei nu fdceau a evita inamicul, au voit 86 pun mna pe
ceea ce Mceau ptImantenii. Pomenirea aceste barci ; ei au inceput intre dnii o
dreapt a istoriei trebuie s caute la faptele lupt in care parte din ei s'au inecat in
bune, dacA nu altfel, cel putin ca o compen- fluviu. Acei cari au pus !Walla pe vase au
satie in parte a faptelor lor in general mur- trecut la Tulcea. A doua zi dup aceast
dare, de cari nu au fcut economie domniile
strine.
intmplare generalul rus Repnin s'a prezentat
La 1770 Principe le Repnin, tot att de

bun general ca i abil diplomat, ia cetatea
apropierea sa, cavaleria musulman decamp

0 a plecat s caute un refugiu, unii la Chilia,
Ismailului cu 203 tunuri 0. 2000 prizonieri,

intre care 20 ofiteri superiori Turci i Ttari.
Generalul Weisman este numit comandant
al Ismailului.1).
alii spre Akerman. Infanteria care se afla

in cetate n'a manifestat dect o slab rezistent ; ea a fugit i s'a rspndit in Basarabia. Dup ce au rat:kit mai mult timp in
La 5 Septemvrie 1770 Ruii au prsit

Ismailul din cauza ciumei care bntuia in
aceast provincie, soldatii vagabonzi i fr.
localitate.
Dup btlia pierdut contra lui Romant-
zoff, hanul Ttarilor Kaplan Gherai se retrsese la 1770, cu Ttarii si aproape de

Ismail. El a mers la cartierul general dela
in fata Ismailului cu 7-8000 oameni. La
efi au mers spre Akerman i Uz ; acolo

i-au procurat brci cari au adus o parte
in lagrul dela Isaccea.
Primul nume al acestui ora dat de Rui
este: fortdreata marei armate, intelegnd pro-
babil prin aceasta a armatei ce Rusia avea
Isaccea pentru a conferi cu marele vizir totdeauna gata de a opera in Orient spre
asupra mijloacelor de a apra aceast cetate.
Locuitorii din Ismail trimiseser deja femeile
copiii lor la Kilia i Akerman. Hanul a

angajat pe vizir s expedieze un numr de
vase indestultor pentru a transporta pe

trmul drept al Dunrii familiile ttare din
tribul Edissan, in scop de a obliga astfel pe
cavalerii din acest trib s nu se separe de
cauza musulmanilor, cci originea lor era
din o localitate moscovit ; ei au prsit-o
pentru a veni s locuiasc in Basarabia ; dar
acetia au pstrat un fel de ataament pentru
Rui. Msura propus pru dictat de prudent. Ordinele necesare pentru executarea
ei au fost date indat i hanul a plecat la
Ismail.
La sosirea sa el a th'sit spiritele soldatilor
att de agitate 0 att de putin dispuse la

aphare c iei plin de indignare, reintr in
lagrul sau, abandonndu-le lor insui trupele otomane printre cari dezordinea era la
culme. Mai multe brci incArcate cu provizii
au venit dela Isaccea. Soldatii cari nu aveau
alt gnd dect s traverseze Dunrea pentru
9 Cronica lui Ath. Comnen Ipsilante, pag. 508.
peninsula Balcanic, Mr.-a de a cgrei pose-
siune orice operatie era riscat.

La 1.773 era inconjurat de un singur zid
fcut in vechime de Genovezi.
Dup pacea de la 1774 Turcii recunoscndu-i importanta ce avea, a incredintat directia fortificatiilor sale unor ingineri strini
intre al1ii unui german Richter

Aceti ofiteri au inconjurat cetatea inteun
front de retranamente de 1800 toise inconjur, dispus dup cerintele neregularit4ei terenului. S'a dispus s se cuprind in
interiorul intrirei si mahalaua moldoveneasc, situat la stnga oraului, pe o
Inltime care4 doming.
Uvrajul a fost terminat de un grec care
mai in urin a intrat in serviciul Rusiei.
Intrirea de pmnt era foarte ridicat
din cauza marei adncimi a antului ; ea
era cu toate acestea foarte razant. Nu avea
niciun uvraj inaintat i niciun drum acoperit.
Un bastion de piatr, deschis printr'un
gt foarte ingust 0 ale crui ziduri erau foarte
groase, avea o baterie cazematat i una

Dunrii. Spre
in barbet care apra
393
www.digibuc.ro
partea dreapta a oraulu era un cavalieu

de o Ingltime de 40 picioare drept in jos
i garnisit cu 22 guri de foc cari aparau
aceasta regiune.
Spre partea fluviului cetatea era cu totul
deschisa, Turcii neprevazand eh' Ruii ar pu-
tea sa aiba vreodata o flotila de razboi pe

Dunare.
Partea dreapta a oraului era mai bine

zidita. In ora multe pravalii. Principalele
cladiri In aceastg. parte erau: 2 moschee,
zidite In lungul tarmului, un vechi castel
destul de mare, pe jumatate distrus i un
altul foarte mare situat &Are partea de
sus a: oraplui i in care locuia seras-
In luna Mai 1774 olandezul contele Piland

a fost numit, la Ismail, amiralul flotei ruseti
de pe Dunre 1:).
La 1788 Austriacii au repurtat In Moldova
o mare victorie asupra Turcilor. Principele

Ipsilante i doi pai au fost facuti. prizonieri.
Un mare numar de raniti au fost transportati
in cetatea Ismailului.
In cursul verei (1789) Principele Repnin,
a facia o greal care nu i-a fost iertata. El
avea inaintea lui pe Hassan, vechiul cpitan
paa, devenit general de uscat. Dispunea de
20.000 oameni; Repnin 28.000, cu 15.000
mai mult cleat li trebuia. Potemkin ii ordona
A' dea lupta adica A impratie corpul inamic.
chierul.
Ajunse cu un mar meritos pe Turci la
Mahalaua moldoveneasca format din colibe izolate se ridica aproape a. pic pe tarmul
Falciu in cursul unei seri; In loc sa-i atace,

imediat, atepta liana a doua zi. Noaptea
Turcii s'au retras la Ismail, de pe zidurile
caruia brava pe Repnin, care dup o scurt
canonad s'a retras.
In Octomvrie 1789 din cele trei armate
stang al fluviului i a unui 141114 care curgea
perpendicular fluviului i care despartea foburgul de ora.

Se putea face din acest foburg o excelenta
citadela cad era absolut detaat de ora i
mai ridicat ca el.
Oraul se ridica In anfiteatru In lungul

apei pan la vechea incinta. Intre aceasta
incinta i fortificatie era un mare spatiu
unde campau trupele turceti. In lungul
fluviului nu era nici dig, nici port i un
mare numar de vase de rzboi i comert
legate la mal.
In acea epoca (1790) Dungrea facea un
semicerc in centrul oraului i. era mai Ingusta vis-a-vis de bastionul de piatra cleat
vis-a-vis de mahalaua moldoveneasca. Acolo
pe cari Turcii le avea in Basarabia, Muntenia
i Banat, nu mai ramaneau nici chiar 500

oameni reuniti ; totul a fost Impratiat.
Hassan Pap a fost rgnit iar generalul Soltikoff a inceput sa. bombardeze Ismailul.
In Decemvrie 1789 Ruii s'au deprtat de
Ismail, asediind Benderul, pentru ajutorul
careia garnizoana Ismailului tare de 10

15.000 n'a fost In stare s facg. nimic,
La 1790 Turcii numeau Ismailul: Ordu-
Kalessi. El avea o Intindere perimetrica
aproape de 10 km. Despre Dungre era ocolit

cu troieni de piatra iar despre uscat cu mari
avea o latime de 240 toise i numai 180 retranamente de pgmant, inalte de 4 stallvis-a-vis de bastion.
jeni i In dosul lor cu airturi i mai adanci ;
Un ostrov numit Ceatalul despartea 2 pe langa aceasta mai era armat cu vreo 300
brate ale fluviului. El era acoperit de trestie tunuri i cu o garnizoana de 40.000 oameni
de o marime enorma.
din cari jumatate erau spahii i eniceri.
La 500 toise de ora un mic raulet
Cetatea, atat de bine Intrita, era comanse varsa In Dunare ; Intre acest raulet i data de seraschierul Mehemet-Paa, de cuora erau MAI; restul terenului care In- rand Investit cu demnitatea de mare-vizir
conjura cetatea era ca Basarabia de jos: o i secundat de teribilul frate al Hanului
campie deluroas cu totul stearpa i ne- Crimeei, Kaplan Gherai, cu cei 6 fii ai BM.
cultivata.
1) Ath. Comn. Ipsilante, pag. 521.
394
www.digibuc.ro
In Octomvrie, Kutusow, care observa 1Mia
Rusiei, se afla Inteo pozitie cu totul In-
Nistrului dela Bender la Akerman, a primit curcata. Inlocuit In inima tarinei, el se

ordin s Inainteze &Are sud spre Dunare. temea ca nu cea mai mia Infrangere sa
Armata se compunea din cateva regimente poat arunca voalul si Intuneca o glorie cu
de grenadieri si vnatori, 2000 cazaci de

Don 0 zaporojeni si o parte din flotila anco-
rata sub avantposturile acestor din urma.

Cnd s'a raspndit stirea ca armata rusa,
ajutattt de flotila, luase Tulcea, Isaccea 0 a
atata osteneala astigata. El a dat ordin

lui Suvarow sa Incerce luarea Ismailului.
Suvarow era un soldat brav ; el ardea de
dorinta de a pune mna pe Ismail, dinaintea
taiase comunicatia Ismailului cu malul drept,
aruia, Intr'un timp asa de scurt, armata

rug fusese silit de 2 ori sa se retragal...
atunci, un numar Insemnat de luntre zapo-
Isi concentra dar fortele si cu voia sau far%
rojene,
seici 0 salupe etc. a plecat din voia sefului, interpretnd hbertatea de ac-
Sevastopol In directia acestor porturi, de
tiune ce i se daduse, cum o Intelegea, In-
curand cucerite.
conjura Ismailul In forma de semicerc, cam
Potemkin ordona dela cartierul sau gela trei km. dela incinta. El si-a procurat o mulneral dela Iasi, lui Kutusow sa instaleze o time de sari, gabioane si fascine ; a instruit
garnizoana In ostrovul din fata Ismailului armata sd le Intrebuinteze noaptea ; a facut
0 cu o baterie sa bombardeze neIntrerupt recunoasterile cele mai minutioase, planuri
cetatea. In acelasi timp urma sa-1 constrnga
de pe uscat 0 apa, spre a-1 sili, prin asediu,
la -capitulare.
Blocada a Inceput In ziva de 21 Noemvrie.
peste planuri ; a luat toate dispozitdunile ce i

se pareau necesare 0 a asezat puternice baterii
cam la 120 m. departe de vrfurile bastioa-
Dar Ma dela inceput sa vedea a Rusii nu
In ziva de 7 Decemvrie 1790 apreciind a

totul era gata a trimis imediat seraschierului
vor reusi. Cei 28.000 Rusi sleiti de marsuri,

boale si timp ralu, jumatate cazaci, erau prei
putini pentru a Incerca ceva serios si Kutuzow
consultnd consiliul de razboi ridica asediul.
nelor.
un parlamentar spre a se preda.

Mai lesne s'ar opri Dunarea din cursuI
Pe un timp de toamn ocolind mlastinele
cerul s'ar rasa pe parnnt decat

Ismailul sa se predea ghiaurilor a fost
lacurilor Ialpug, Catalpug, etc., el a indreptat
barbatescul ralspuns al trufasului seraschier,
&au
si
trupa sa spre Galati. unde uitat de toti care, -cum am spus, nu de mult fusese Innemuritorul Suvarow parea a dormiteaza.
vestit cu sarcina de mare vizir.
Comandantul de apetenie, Principe le Tauridei, Feldrnaresalul Potemkin 4 umd din

acei oameni extraordinari, tot att de greu
La a doua somatie In care i s'a dat termen

de 24 ore spre a reflecta si ridica pavilionul
de definit, pe cat de greu de Intalnit,uimitoare
alb, adangnd a garnizoana va fi trecuta

prin ascutisul sabiei daa nu se va preda,
amestecatura de marire
pasa raspunse Indoind canonada forturilor
si slabiciune, de
ridicul si de geniu ilustrul, odorul Ecaterinei II-a cea Mare, 10 avea cartierul general la Iasi.
El visa lucruri mari ; liberarea tarilor romne de sub suveranitatea Turciei si apoi
independent de Rusia sa puie bazele unei

noi domnii, pentru sine 0 urmasii Mi.
Din nenorocire cu toate marile sale caMali si defecte, acest orn, singurul ce ar fi
putut pune in practical rnarile scopuri ale
cetatei.
In acest timp un nou ordin a lui Potemkin
Ii aducea aminte s nu dea asalt Ismailului
cleat daa va fi sigur a-1 va lua ...

Ar fi o rusine, termina ralspunsul lui
Suvarow, daa si pentru a treia oara. Rusii
s'ar retrage din fata cetatei si n'ar intra

Inauntru .
In ziva de 9 Decemvrie a avut loc cel din

urma consiliu de razboi. Cei mari s'au scuzat
395
www.digibuc.ro
de a lua parte sau s'au opus s se dea asalt

cettei. Comandantii de al doilea ordin susti-
neau contrariu. Cel mai tnr, brigadierul

Matei Platow subscrise primul pentru asalt.
Apoi au urmat: Or low, Samoilow, Cutuzow
etc. In fine s'au raliat cu toti ; s'a hotrit

Principelui Feldmaresal
se adreseze
O.
pentru a-i cere avizul si trece imediat la

asalt. Suvarow instiintat de acest rezultat
veni in consiliu si-i srut pe toti.
In ziva de 10 Decemvrte flota si bateriile
au deschis un foc asa de slab c6 a fcut pe
Turci s cread c" inamicul n'are suficiente
munitiuni.
In noaptea de 10-11 Decemvrie un inghet
strasnic a %cut s dispar inconvenientele
noroaielor si mocirlelor de pe drumuri sau
localittile vecine.
Din ordinul lui Suvarow armata a fost

imprtit in 3 detasamente si fiecare din
ele in 3 coloane.
Detaamentul din dreapta era comandat
de vrul Principelui Potemkin, locotenent
general ;
,
acel din stnga de nepotul lui
Potemkin, locot. general Samoilow si in

fine al treilea, cel din spre ap, de contraamiralul Ribas.
Inceperea luptei a fost semnalat prin

3 rachete trase la intervale de o or. 0 ceat
Orict de dureros, tabloul era departe de

a misca inima lui Suvarow. Infuriat de vedere, imbtat de mirosul sangelui si entuziasmat de pungile cu aur ce i se aruncau la
picioare, ca in timpurile vechi, nemilostivur
general comand masacrul garnizoanei, provocand ruri de sAnge si abandon timp
de trei zile, cetatea in prada jafului si a

violului...
Cei ce au putut scpa vii, din aceast
betie de sAnge, au fost WO robi ; mai
putini fericiti dect cei cari muriseral
Ce mai rmsese din populatie, a fost trans-
portata si stabilit in Rusia, in districtele

otomane.
Zidurile ceatii au fost minate si aruncate

in aer.
Cetatea a czut astfel copleit de numrul
si bravura inconjurtorilor.
Totul a fost transformat inteo grmad

de ruine cari au rmas in aceasta stare pAn
la 1.812 cnd Ismailul a fost cedat definitiv
Rusiei (prin pacea dela Buctresti).

Rusii au pierdut: 1. general, 2 coloneli,
60 ofiteri i 5000 soldati iar Turcii dela

35-60.000 oarneni de diferite sexe si et:4i,
60 pasale, 300 tunuri, 400 drapele. Seraschierul singur a scpat sub o grrnad de
cadavre.
groas ce insotea noaptea intunecat, a
Suvarow a avut 2 ca omorni sub el.
ajutat apropierea. Dup ce a fcut poduri,

umplnd santurile cu cadavre, Rusii au
inceput s se urce ca furnicile pe ziduri.
Soldatii indrjni au fcut o adevrat baie

de snge. Turcii, dup -spusa martorilor
Turcii au prins imediat de veste si rezistenta
timpul asaltului celor mai oribile cruzimi

asupra prizonierilor sau crestinilor.
lor inversunat a provocat unul din acele

infiortoare mcele al cror spectacol numai popoarele vechi le-au putut da. 0 parte
din cei ce au trecut in cetate s'au repezit
si au deschis portile spre a intra grosul
oculari, o meritaser cci s-au dedat in

Prada soldatilor a trecut peste 2 milioane,
afar de lucruri scumpe, obiecte de art,

mrgritare, covoare de Persia si stofe de
mtase.
armatei.
Atunci 1 dar e mai bine sd aruncAm vlul
Potemkin a primit la Iasi urmtoarea

scurt stafet: flamura rus flfie pe zi-
uitrii peste acea ce s'a petrecut...

Cnd s'a luminat de ziug, batrni, copii,
durile Ismailului .
fete si neveste
fiecare cu cte un crmpei
de armd in mn
zceau intinsi alturi

cu eadavrele elitei bravilor armatei rusesti.
Contele Alexandru Vasilievici Suvarow

trimise Ecaterinei urmtoarea tire: Trufaul Ismail st. la picioarele Majesttii
Tale .
396
www.digibuc.ro
In 6 zile s'a curgtat orasul de cadavre.
La inceputul anului 1796 Turcia a repartizat Meg 40.000 oameni in cetatile: Ismail,
Akerman, Chiba, Bender si. Hotin ; ulterior
s'au fgcut diferite depozite pe frontierg.
La 1806 Turcii au ordonat punerea in stare
de apgrare a cetgtilor Ismail si Bender staEuropa iar pana lui Byron 1-a imortalizat 1). bilind Inca 2 lagre : unul la Rusciuk pentru
Luarea Ismailului a decis congresul de a observa Dungrea de Jos si altul la Vidin.
pace ce era adunat la istov ( ?) s dea
La 10/22 Noemvrie 1806 una din cele trei
Crimeea Rusiei, lucru la care Poarta se opuse coloane ruse care intrase in Moldova cu
pang atunci. In schimb Ismailul, a fost redat 20.000 oameni dupg ce a luat Benderul, a
Turciei care a pus imediat sg-1 reintgreascg 2) continuat drumul sgu cgtre Ismail. Comanprin concursul locuitorilor.
dantul-sef era Principele Dolgoruki iar truBravul marinar Gazi-Hassan, care fusese pele de pe Nistru comandate de Michelson.
ridicat la demnitatea de mare-vizir n'a putut
In Ianuarie 1807 un curier al Principelui
suporta atatea dezastre ; el a murit de durere Moruzi trimis la Ismail arata c cetatea
in lagrul sgu. In betia triumfului, Caterina, era asediatg iar comunicatia intreruptg.
In acest timp Mustafa Bairactar, aianul
spunea, in ironie, ambasadorului Angliei:
Rusciukului
a trimis 5000 Turci si a ocupat
Pentrucg Pitt vrea sa mg goneascg din Petersburg, ngdgjduiesc cg-mi va permite sg Bucurestii ; Paswan Oglu a trimis si el
12.000 oameni.
ma retrag in Constantinopole .
A avut loc un Te-deum. Pe bordul vasului

amiralului Ribas s'a dat un ba.nchet ; pe la
finele anului bolnavii si rani-0.i au fost porniti spre Galati.
Acest asalt a avut un puternic rasunet in
Pasa Brgilei a constituit un corp ; asemenea
In Martie 1793 toate fortgretele turcesti
si cel al Silistrei ; toate fortele reunite s'au
se aflau In o stare foarte rea. Poarta s'a urcat la aproape 100.000 oameni. Moruzi
ocupat cu reparatia lor. Pentru acea a Ismailului a fost insgrcinat generalul Koeller.
In Iulie 1794 toate lucrgrile necesare
apgrgrei si desvoltarea diverselor mijloace
maritime si militare ale imperiului Otoman
erau urmgrite cu o activitate rarg mai ales

in ceea ce privea fortgretele Ismailului si
Benderului cari se credeau a fi in curand
terminaCe.
1) La acest asalt ducele de Richelieu s'a ilustrat pentru prima oara. A fost decorat cu crucea
Sf. Gheorghe si a prirnit o sabie de aur si gradul de
colonel comandant al unui regiment de cuirasieri.
Acesta a lost omul caruia Rusia li datoreste prosperitatea Odesei de mai thrziu ; acest Richelieu,
dupa restaurare, a fost numit ministru a lui Ludovic al 18-lea si a contribuit prin favoarea lui
Alexandru I la micsorarea cu 100 milioane a contributiei de rilzboi iar unii francezi 11 pun din
acest punct de vedere, al'aturi de Thiers, in gloria
libergrei teritorului.
1) Cronograful lui Dionisie Eclisiarhul, In tesaur
de nwnumente istorice, publicat sub directia regretatului Al. Papiu Ilarian. Vol. II, pag. 181.
era un mu de inimg ; el chiar inaintea declaratiei de ralzboi a Portei, a format o confede-
ratie contra Rusilor si incera sg atragg pe

pasa dela Janina si ayanul Adrianopolei,
cari ar lucra contra Sarbilor.
Dupg luarea Akermanului, la 1/13 Decemvrie 1806, Muka-Belekei, comandantul
Ismailului si Hagi-Hussein Aga, comandantul
Chiliei, in unire cu locuitorii au trimis Ducelui de Richelieu la Akerman o deputgtie

oferindu-i s predea aceste cetati si cerand
ca gratie sg-i trimita trupe ruse pentru a le
ridica temerea de a fi atacati de briganzii

din Bulgaria.
Trei zile in urma generalul Zass a ocupat
Chilia. La Ismail lucrurile s'au petrecut

altfel:
Poarta atacat de Rusia in mod neasteptat,
luata fgra veste, neavand nicio trup dispo-
nibilg pentru a-i opune si stiind ca toate

fortgretele din Basarabia si din lungul Dungrii, erau in neputintg de a se apgra, a luat
397
www.digibuc.ro
o h6tArire care ii face onoare energiei 0 gata sit fac6 prizonier pe Meyendorff. Regiprevederei sale. Ea a declarat rzboi Rusiei.
mentul din Titomir dragoni a fost impratiat

descoperind cartierul general. Atunci bravul
colonel Denissiew, cu 2 escadroane din re-
Sultanul trimise firmane la tuti briganzii

revoltati contra lui, in Bulgaria, le oferi
iertare pentru revolta lor, grade, guvern6- gimentul de Sewersk dragoni, a azut pe
mntul tuturor cet4i1or pe cari le uzurpa- flancul Turcilor, respingndu-i. El a fost greu
sera, daca ei ar fi imprumutat trupele lor rnit la picior de o lovitur de pistol.
Acest atac fcu pe Meyendorff s-i piard5.
sultanului 0 dac6 se uneau cu el contra
inamicului comun, al credintei. Acest firman capul. S'a deprtat de ora cu atta grab
a avut un plin succes. Incnta-p de iertare incAt a uitat 12 tunuri cari trebuiau BA ajung4,
0 de titluri cari le asigurau usurpatiile lor, in aceiai zi, in lag4rul sh'u 0 cari nu erau
ei au primit cu plkere propunerea sultanului. escortate dect de 2 companii din RegiMustafa Bairactar era deja hot6r1t, dinaintea razboiului, s" fie numit paa legitim al
Rusciukului. Inainte de a fi primit propunerile sultanului, el trimise in mar fortat
mentul 1.1 Vadtori comandate de colonelul

Sanders.
Pe cAnd Sanders ajungea aproape de
lului la 24 Decemvrie 1.806. Locuitorii i-a
Ismail, Meyendorff fugea ponarginile lacului

Yalpug i cele 12 tunuri ar fi czut in minile
Turcilor dac' un cazac nu spunea lui Sanders
ce s'a petrecut la Ismail 0 ceea ce-1 fcu s'd
se inapoieze.
inchis portile iar el a fost obligat BA' rAinn
Pehlivan distruse satele din jur iar pe
pe faimosul Pehiivan, creatura 0 amicul

su, pentru a intra in Ismail cu un corp de
4000 oameni. Pehlivan a ajuns in fata Ismai-
in ostrovul Ceatal. El a negociat cu ei. Se

tia de apropierea Ruilor. Partidul ce nu
voia ca oraul s." cad in mna Ru01or, dei
mai slab, ajutat de Pehlivan a avut superioritatea iar Pehlivan a intrat in cetate in ziva
de 25 Decemvrie 1.806. Ruii au ajuns abia
a doua zi 0 generalul lor Meyendorff, zri
restul trupelor lui Pehlivan cari treceau inc6
Dunarea. Pehlivan avusese timp s macelreasc6 pe cei cari erau contra lui i armnd
pe toll locuitorii c'drora le inspira pe a-Ma
incredere cAt temere, a primit foarte rqu pe
Rui.
locuitori i-a bagat in cetate milrindu-i astfel

fortele sale.
.
Acest orn de inim a sustinut mai multe

lupte cu Ruii in cetatea Ismailului.
La 17 Ianuarie 1807 Pehlivan-Aga ayanul

Silistrei a atacat pe Rui aproape de Ismail
fcndu-le cAteva Bute de prizonieri.
Ruii cutau s cucereasca ostrovul din
fata Ismailului, ostrov ce masca trecerea din
fata oraplui. Flotila rug dela gurile Durarii
a atacat Duminee 22 Aprilie 18Q7, susti-
nut de numeroase trupe. La inceputul

luptei Ruii au pus mna pe 3 Krci canoniere
Meyendorff som cetatea. R6spunsul lui

Pehlivan a fost mandru i obraznic ; el nu
0 au operat debarcarea. Dar comandantul

Tulcei, Cusum-Hassan 0 Bosniak Aga locotenentul lui Pehlivan, reincepAnd lupta cu
vigoare, Ruii atacati de 2 ptirti au fost pui
menaja deloc expresiile pentru a imputa

Ruilor modul neuzitat nici la barbari cu
care ei incepuser fra nicio declaratie, inteo mare desordine, au pierdut 22 brci
rzboiul.
eanoniere 0 500 oameni. Multi au fost
s'au retras. Au rmas trig 3 zile in fata
omoriti sau inecati 0 prea putini au 86:pat.

Meyendorff a inaintat asupra Ismailului la
13 Februarie 1.807 pentru a-1 asedia. Nemultumit de locotenentul &du care nu filcea
cettei. La 28 Decemvrie Pehlivan a ieit cu
cleat greeli capitale, Michelson a venit in per-
Ruii s'au apropiat fr socoteal de cetate 0 au suferit mult din cauza artileriei.
Ei au pierdut mai mult de 200 oameni 0
toat cavaleria sa. La un moment dat era soan' fa comande asediul Ismailului. De398
www.digibuc.ro
taamentele din centru trebuia Bali adape
toarea, cu tot focul viu al primelor cetati,
caii tocmai dela Dunare, la distanta de a venit ea atace escadra turca stationat la
Galipoli. Cea mai mare parte din vase au
aproape 12 km.
Armistitiul dela Tilsit a pus capat asediului.
fost arse i o desordine de nedescris s'a ea's-
Cincizeci de ani de reveruri, infiltrase in

sufletul Turcior o teroare, al carei rezultat
a fost inclinarea imperiului Otdman care
politica moscovita.
Aceasta frica, care degenerase in superstitie, mai putea Inca face pe Turci capabili
de bravura' in avnturile unei frenetice disperari dar nu-i va putea niciodata conduce
nici la o inteleapt conduita, nici la abilitate.
pandit In Serai.
Ajuns In fate. Constantinopolei, amiralul
Dominati de un funest presentiment, Turcii
ratata s'a indreptat iar spre Arhipelag.

La 1. Aprilie 1808 Ismailul avea o gar-
in aceasta epoca a vietii lor politice, faceau
fie razboi, fie pace In momente cu totul
englez impuse niite conditiuni pe cat de

insolente pe att de neacceptabile. Selim
era gata sa cedeze ; dar energia ambasadorului francez, care se aseza In capul populatiei, ridica baterii, a pregatit cetatile sa. reziste englezilor, a facut pe amiral sali schimbe
imediat planul si vazand ca lovitura fusese

nizoana sub comanda lui Pehlivan Aga, pag
nefavorabile.
cu trei tuiuri si care se luptase cu mult
La 1.806 Poarta, mai luminata asupra intereselor sale ca -In 1805, a refuzat sa intre in
succes contra Ruilor in razboaiele anterioare.

Un an mai trziu el a fost gonit din aceasta
a 4-a cualitie contra Frantei. Napoleon care se

afla la Berlin a primit bine pe trimisul Portei
cetate de Celebi Mustafa Paa care era
iar ziarele franceze anuntau cu mari detalii

preparativele militare cari se faceau la
Constantinopole. Cooperatia activa a Frantei
paru sigura.
In aceasta Incredere Poarta a mers inaintea
evenimentelor, destituind pe cei doi domni

ai Principatelor Romane, Ipsilante i Moruzi,
de buna seama vnduti Rusiei.

Aceasta Indrazneag lovitur a devenit
obiectul unei vii discutii diplomatice. Rusia
si Anglia au luat partea domnilor depui
iar divanul era gata sa-i reinstaleze in scaunele
lor cand Constantinoporul OA ca Michelson

(general rus) a intrat In Moldova cu 350.000
oameni. Ostilitatile din partea Angliei qi

Rusiei au fost de astadata incepute fara
veste, foarte violent, In mijlocul negocierilor
i. In batjocura formalitatilor consacrate de
dreptul natiunilor.
In toamna anului 1806 ambele provincii
erau ocupate iar Bucurqtii i Iaii erau in
guvernator al acestei cetati.

Turcii nu aveau cu ce apara aceste cetati ;
plecarea lui Pehlivan Aga a lasat cetatea Ismailului degarnisita de trupe.
La 8/20 August generalul Voinow a primit
ordin sa se apropie de Ismail i sa-1 inconjure
pe uscat iar capitanul Papudopulo, cu flotila
sa, urcnd Dunarea pe bratul Sulinei a venit

In fata Tulcei. In acest mod Ismailul a fost
cu totul interceptat cu Dobrogea.

La 3/15 August Papudopulo s'a reunit in
fata Tulcei cu flota lui Yachimow, venita
dela Galati ; flotila dela Chilia se urea li
ancora la gura oanga.
Chiar in ziva apropierei de Ismail, Voinow,
a avut cu garnizoana, o lupt destul de mare,
care costa o multime de trupe de ambele
prti.
Voinow ocupase o pozilie cu o versa mai departat ca In 1807. Zass s'a stabilit la Tulcea,
a pus mna pe ostrovul Ceatalului i. retranamentele abandonate de Turd ; el le distruse
puterea lor. In acelai timp au urmat si

alte masuri iar la inceputul anului 1807
amiralul Duckworth, In capul unei flote
i ocupa 2 redute cari acopereau un mare

pod pus la 8 verste de Ismail, pe un vechi
engleze intr In Dardanele i trecnd stram-
Veche pe drumul Tulcei.
brat al Dunarei ce se numea Dunarea

399
www.digibuc.ro
Papuckpulo lsnd la gura Sulinei un

La 6 August Celebi Mustafa a trimis pardetaament mare din flotila sa, un altul la lamentaH ; Zass a cerut ca el s vira in perceatalul Sf. Gheorghe, s'a apropiat de Ismail
la biltaia tunului. La 6/18 August el a respins
vasele turceti In ostrovul Ceatal.
In acest mod Ismailul a fost blocat i

inconjurat de toate prtile.
Cnd Principe le Bagration inainta asupra
MAcinului i Hrovei, el a lsat pe Zass la
Tulcea, insrcinndu-1 cu asediul Ismailului.
Zass lis pe Kamensky la Tulcea cu mi-
siunea de a distruge cetatea i s fie atent

la debarcrile Turcilor pe coastele Mrii
Negre. La 1.6 i 17 Iu lie Turcii din Ismail
vznd c nu sunt atacati au voit s se

stabilease din nou la Ceatal dar au fost
sona s se explice impreun. El nici nu

trebuia i nici nu putea s primeasca aceast
invitatie. S'au aclus 12 piese de asediu dela
Barlad.
La 1.0/22 August s'a construit o baterie de
1.50 de cetate. Turcii neputnd-o distruge

cu focul lor, au atacat-o cu 1500 oameni.
Turcii au fost respini cu pierderi mari.
La 12 August focul bateriei a incendiat
un depozit cu pulbere i depozitul de fn.
Caii Turcilor au fost lipsiti de hran.
La 1.3125 capitularea a fost semnat iar
la 14/26 Zass a ocupat 2 bastioane i o poart
respini de trupele flotei i la 1.8 Iu lie Voinow
a oraplui.
Ruii au luat 221. tunuri, 9 vase mici,
a construit pe dreapta pozitiei sale 3 redute.
armate cu piese de artilerie, mult munitie
El avea credinta ca va fi insrcinat cu
i 21 drapele. In ora se aflau 7200 lupttori.

Zass nu avea nici 6000 oameni i n'a pierdut
1.00 oameni in timpul asediului.
El a cerut s i se inapoieze dezertorii ruai ;
asediul Ismailului. Cnd s'a vzut inelat in

sperantele sale s'a retras pe motiv de boal,
ducndu-se la Tecuci fdr a mai servi in

aceast campanie.
Zass trecu Dunrea i a luat comanda

trupelor lui Voinow. Acest corp a fost im-
prtit In trei detaamente comandate de

generalii : Bala pe dreapta, Gamper la centru
i Nazimov la stnga. Aceste 3 detaamente
ocupau aceleai locuri ca cele 3 detaamente
din 1807.
Cum corpul era foarte slab, Zass a inconjurat
trupele turce i locuitorii aveau voie Ea se

retraga unde vor. Pentru bolnavi i raniti,
Ruii au dat Turcilor chiar trsurile necesare.
Celebi s'a dus la Ccinstantinopole i a scpat
uor fiind exilat intr'o insul. din Arhipelag.
Cretinii i ctiva Turci au rmas in cetate
iar ceilalti s'au dus parte la Bazargic, parte

la BrAila.
Cetatea s'a predat la 14/26 August.
cele 3 lagre cu retranamente tari. Era sistemul su, dar care era foarte bun contra
Papudopulo a primit ordin s se apropie de

BrAila, Zass s inainteze in Bulgaria. El a lsat
Turcilor.
4 batalioane la Ismail i a plecat la 16/28 ; la

24 August a raliat pe Bagration. Cum se vede,
El a lsat la Ceatal 2 batalioane pentru a

stabili o legturd intre ambele flotile cari Zass a fost retinut de expedierea Turcilor
blocau oraul la est i vest i s facA un dar ar fi putut lsa aceast sarcin altuia.
drum de fascine i trestii in curmeziul Nu mult in urm el a cbut bolnav i mult
ostrovului.
timp n'a fost in stare s dea vreun ordin.
Acest drum a fost construit foarte repede.
In timpul rzboiului ce s'a terminat cu
Zass puse s se mai construiasa dou pacea dela Bucureti, Ruii au inconjurat
redute pentru a proteja cele dou flotile. Ismailul ins neputndu-1 lua cu forta, s'au
La 26 Iulie Turcii au fcut o ieire pe decis s-1 asedieze ; oraul a ars cu degflancul drept dar au fost respini. Se cu- v.rire. Dup aceea sosind noi ajutoare,
notea slbiciunea garnizoanei i lipsa ei de sub Kamensky, cetatea a fost din nou inprovizii.
conjurata i bombardat, Ins rezistnd i
400
www.digibuc.ro
La 13 Octomvrie, acelasi an, In acelasi

oras, o nou Intrunire decise ca rascoala s
inceapa in Pelopones 1).
La 1.810 Ismailul implinia 2 ani de asediu.
La 1828 aceast cetate a fost punctul de
Turcii s'au tinut cu bravur6 ins6 doboriti unde, la inceputul rzboiului, a pornit code foame au deschis portile generalului hortele tarului Nicolae I-iu.
Mendor si dand Rusilor multi bani s'au InLa 27 Mai 1828 Hatmanul. Gladkoi a
dreptat fiecare unde a voit 2) ; Langeron a adus la Ismail, supunerea sa si a Intregului
acum iar Rush neputnd-o lua nici de astd-
dat, au tinut-o asediat. liamensky (Petrescu) a plecat la Shistra 1).
sh'u trib, de cazaci zaporojeni, fugiti din

dela Bucuresti (1812) Ismailul a rmas In Rusia, In Turcia, pe timpul Impratesei
mainele Rusilor cari au cheltuit sume enorme Ecaterina I 9.
Din Ismail a plecat, in Iunie acelasi an,
pentru a face din el o fortdreat formidabild.
La 1812 Ismailul avea 500 oameni gar- flotila ruseasc incrcat cu material de
nizoan sub ordinele generalului Repninschi. poduri pentru Satul Nou.
Impratul comanda in persoan aceast
La 5 Februarie 1813 Rusii au scos toate
chesoanele si tunurile din Ismail si le-au mia flotil si un monument in portul Ismailului a adus aminte mult tiny treatorilor ziva
transportat in Rusia.
La 1.0 Februarie generalul Tucikoff este in care tarul Nicolae comanda prima actiune
ocupat orasul cu 8000 oameni3) si dup pacea
numit comandantul Basarabiei.
In Mai In toata Basarabia nu era dect

un regiment de cazaci cu resedinta la Ismail.
a flotilei in rzboiul din 1828 3).

Tribul cazacilor zaporojeni a ajutat mult,
In timpul rzboiului, armata tarului. Rusia,
Ei formau un cordon dela aceast cetate tara recompenselor militare g par excellence ,
pn la gura Prutului, fie pentru carantin nu putea uita servicille aduse de acesti cazaci,
supusi de bung voie, prin abilitatea generafie pentru exportul animalelor de lucru.
lului Tucikof, guvernatorul cetAii. S'a orcomanda fortelor din Trile-Romne dup donat dar ea orasul din afara cettii (dup
care contimporanii au dedus c Rusii vor altii, orselul de mai la vale de acesta) e
mentine in aceste provincii organizarea mise numeasc Tucicof.
In tirnpul rzboiului din 1853-55 actiulitar.
nile
militare din jurul aceste cetati sunt de
In Iunie 1813 Ismailul ca si Benderul nu
avea garnizoanl ; abia avea fiecare ate putin important cu toate e In acest oral
100 tunuri si ctiva militieni imbrcati In Rusii aveau centrul fortelor militare pe
Dup5. 1 Mai 1813 Kutuzoff a luat din nou
Dunre.
La incheierea pcei de la Paris, Martie
Inaintea inceperei revolutiei grecesti, la,
cazaci.
5 Oct. 1820, Ipsilante convoc, in cimitirul 1856, Basarabia de jos depsit la Nord
acestui oras, pe capii eteriei din diferitele cu molul lui Traian, s'a incorporat Mol-
01.0 ale Greciei ca 86 desbat impreung dovei.

Cetatea fhnd evacuat de Rusi, fortifieatiile
planul de rsculare al Grecilor. Aci s'a deau
fost distruse si aproape abandonat.
cis. .. luarea, prin surprindere a arsenalului si flotilei turcesti precum si (nici mai Populatia ce n'a urmat armata In Rusia, s'a
mult nici mai putin) prinderea sultanului (1).
1) C. D. Aricescu, Istoria recrolugei din 1821.
Craiova, 1874, pag. 85-86, Vol. I.
1) Dionisie Eclisiarhul.
Ibid., V. II, pag. 219.

2) Idem, pag. 230.
3) Guerre d'Orient par un Tacticien.
2) Moltke, Cantpagnes des Russes dans la Turquie

d'Europe, Vol. I.
3) G. Sion, Arnintiri din dileitoria din Basarabia
meridionalii, pag. 94.
26
401
www.digibuc.ro
instalat in oraq. Numele Tucicof s-a uitat, ca
toate gloriile lumegti; numele lui a revenit

la acel de _Ismail, ce-1 pOstreaz6 Ora astOzi.
Pe urmele vechei 0 formidabilei cetOti,

la inceputul fazboiului din 1.877, nu se mai
afla decal putine case 0 acele in ruine 0

trei biserici, din cari una, cea de pe marginea
Aquilea 1). Acest nume antic, sustinut de

mai multi autori, este cu atat mai lesne de
admis cu cat pozitia topografic6 pe care se
afla fundat aduce mult cu acea pe care era
Aquilea romang, dela nordul Italiei.
La inceput, Kilia se gAsia la gura cea mai
de nord, cea mai larg6 0 cea mai navigabila
Dunarii 0 mai putin inalt6 ca cealalta, a Dungrii 0 chiar pe marginea mOrii.

Scopul fundrei sale n'a fost deal, coavand o frumoas6 cupol 0 care a servit
mercial 0 cu atat mai mult cuvant, cu cat
oarecand de biseria 0 geamie 1).
In timpul luOrei cetiltii a servit garni- navigabilitatea gurei dunOrene pe care Kilia
zoanei de reduit 0 purta Ina. (1.876) urmele
(gloantelor 0 mitraliei) ne atinse ale luptelor
facute in bisericO, intre asaltatori 0 asaliati.
Acest ora, in urma tratatului dela 1878,
dela Berlin, s'a incorporat

Basarabia de jos
cu intreaga
Rusiei.
12. AMBELE CHILII.
La extremitatea de jos a primului archipelag ce colosala ramur de nord a imbuc-
turei Dungrii, numit bratul Chiliei
anticul Thiagola numit dela nimfa OLay6XE,
mai tarziu la Ptolomeu (III, 10) 4n.Xov,
ramificat in multe mai mici, formeaz6 la

vale de Ismail, pe locul unde bratele se
reunesc din nou in unul singur, se afra dou
orae: unul pe malul stang, numit de obicei
Chilia 0 altul, vecinul sOu putin mai la

vale, pe cel drept, numit Chilia Veche.
Pe o nisipoas6 peninsul ce Inaltele stepe
era aezat, este probata pand In timpurile

cele mai recente (1712), pe vremea domnului
Moldovei Dumitru Cantemir.
Locuit i dominat pe rand: de Romani,
de barbari, de Bizantini, de Genovezi 0

Venetiani, de Munteni, Moldoveni, Mari,
Unguri ( ?), Turci, Rui, Romdnii-uniti ea
a suferit peripetiile evenimentelor ce s'au
scurs in localitate.
Este natural ca" posesia cetalii Kilia antrena, consecint5. a pozItiei sale, dominatia
asupra, dac6 nu a intregei, cel putin a deltei
septemtrionale a DunOrii.
Romanii, cum am spus, o numea Aqudea 2),
Romanii Kilia, Kilie5), Hilea4) ; Turcii Kili;
Grecii bizantini Lycostomon; altii Lytrostomon sau Lythrostoton 5).
Numele de Lycostomon ii era dat, de coraiierii greci, pentruc apa din aceast gull
a DunOrii, prea c6 se vOrsa in mare ca
dintr'o gurd de lup 6).

meridionale ale Basarabiei, Pustia Getilor
Un scriitor polon, Stanislas Sarcinius,
(cum numete Strabon (VII, 3 14) care crede c' aci ar fi fost Tomis ; prima harta
a devenit mai tarziu Ateluz) inainta oarecand
in mlatinele deltei danubiene, a fost zidit

primul ora Chilia Veche.
Numele Kilia, se crede cil deriva din acel
ce oraul pare ca a purtat la fundarea sa,
cunoscut a Romaniei pune aci Istropolis 7).

1) Romanii aveau in Italia un oras cu acest
flume, dat din cauza bunei prevestiri ce s'a atribuit
unui vultur ce trecea pe acolo, in timpul fundArii
orasului (Istoric).
2) Bonfiniu.
1) E posibil c aceasta din urmA, ce se distinge

de celelalte printr'o frumoas cupolk A fie acea,
foarte veche, pentru care dilugarii schitului Caracal,
dela Sf. Munte (Atos) sii fi cerut, In 1641 lui Joannichiu, patriarhul Ierusalimului, invoirea sa o repare *).
0) Athanassiade, La Bessarabie, 1881.
3) Petru Klndu.
4) Marele Vornic Grig. Ureche, intAiul istoric al
Moldovei (inceputul veacului al XVI-lea).
) Leuclaviu, citat de Cantemir.
6) Cantemir.
7) Prima hart cunoscuta CO a Romniei, a fost

editatd in Martie 1513, la Strasburg, de Jacob Essler
si Georgiu Ubelii (Arh. Istorica, Vol. I, pag. 178).
402
www.digibuc.ro
In unul din drumurile mele pe la Chilia

am Intlnit un btrAn care mi-a spus c'd o
biseric6 a orasului este foarte veche, dup.-a
vremea Slavilor si ca se construise pe urmele
si Capul Boului (Gherghina), erau mari si

mndre cetti. Ele au fost arse complect
de legiunile mercenare, cari se grbiau s
ralieze Moesia si s-si asignre bogtiile.
unei subterane in care locuia un pustnic si

c'dreia li r6m6sese numele slay, Kilia, pe
care 1-a pstrat si Romnii.
Mai trziu, spre a o deosebi de acea de pe
trmul stng, Turcii II adaugar adjectivul
desparta de locurile unde s'au nscut, unde

au crescut, unde aveau amintirele lor, mormintele printilor lor, unde, cu toatl antica
lor origine strin, Isi identificaser, dup
Eski (vechi), spunndu-i Eski-Kili, dela care

Romnii au Mcut Kilia Veche, cki ei zidiser
un alt nou oras pe localitatea ce cade pe

t'armul stng de asteizi.
Aceasta din urm a luat numele dela vecina
Romnii
cei adevrati n'au voit s se
legile naturale, corpurile lor cu acele ale

pmntului ee-i hrnea. Ei au preferat s
rmn, retrgndu-se In munti, mai cu
seam In partea Vrancei In ingrozitorul
bastion al celor dou lanturi, carpatine, ori
sa, cu denumirea adjectival de nowl, Intitulndu-se Kilia Nouei sau simplu Kilia.
Chilia Nou, dup toate probabilittile si
de cte ori nu puteau infrna furia bar-
dup o serioas atentie a terenului, s'a nscut
fu si atunci ei au iesit din scorburi si pesteri,
atunci cnd bratul de nord al Dunrii (care

probabil la inceput, a conturnat malul nordic
al vii Dunrii, la sud) a taiat limba de loes
(pmnt galten) ce se prelungeste spre sud,
in form6 de peninsul. In mlastinele deltei
si a separat-o cu totul ; imensa adncime In
fata Chiliei vechi probeaz6 c aceast limb6
de pmnt a fost despicat prin efectul
unui mare anafor.
Nimeni nu pomeneste de aceast actiune
geologie, si, nu mai putin de epoca la care
unde si-au Ostrat obiceiurile, costumele,

datinele etc., si s'au rAspandit spre cmp
pe msur ce se inmulteau si se credeau in
a avut loc. Studiul frig pe teren arat la

evident5. c6 este cu totul nou.
Curnd dup aceea ei au Inteles necesitatea
Este probabil cg, spre inceputul mileniului
toate acele mici centre de libertate si rudenii,

(cum erau republicele Vrancei, Warladuluit
Galatilor (Capul Boului), Akermanului, etc.),,
o singur putere, republica Moldovei, dup
cum Muntenia isi concentrase si ea puterile
actual, la fundarea primei Chilii, ramura

Duzfrii s." nu fi despartit Ina' terenunle
ambelor orase.
Rbizboaiele Turcilor cu Moldovenii, Polonii
si Rusii, au mrit importaata Chiliei noi si

a micsorat pe a acelei vechi, pe care locuitor in mare parte o prsiser.
Prima pomenire ce s'a Mcut de Chilia, este
In cronica lui Hurul cancelarul lui Dragos,

dup Campoducele Arbore.
Cnd legiunile romane au fost constrnse
s prsease6 Dacia si s treac peste DuTigre, In Moesia, din ordinul autorittilor
romane, Chilia, ea si Tyra (Akermanul), ca
barilor.
Barbarii s'au scurs, fr s le facd vreun
sigurant.
Credinciosi principiilor republicane, ce le-a
mostenit dela printii lor si cari n'au avut

ocazie s se demoralizeze in vrfurile muntilor, cum se intmplase cu acele ale Romei,
ei s'au constituit in mai multe republici:

cele mai mici, patriarhale ; cele mai mari,
organizate ca acea a vechei republice romane.
de a-si uni puterile lor si s constituie din
(din banatul Severinului, Romniei mici,

Romniei mari, FgrasuIui, Amlasului, etc.)
formnd Muntenia sau Tara-Romneascli.

Capii acestor republice, cu timpul, si fie
ca rezultat al depravrei omenirei, fie ca
recunostint a serviciilor aduse, au Inceput
s usurpe drepturile comunittii, familiei si
individului, constituind doniniatele, eligibile
sau ereditare, fericite sau funeste, pentru

gloria, fericirea sau nenorocirea neamului.
26*
403.
www.digibuc.ro
Intrigele, mai cu seama strine, au Mcut
din paradisul romn timp de secole un

centru de mizerii i nenorociri ...
Cnd la fundarea republicei poldave, s'a
impr tit tara In trei prti sau provincii (acea
dela munte la apa Siretului, capitala Roman ;
recompensa a bravurei i demnittii cu cari

au Implinit misiunile ce republica le lucredintase.
Nu mult dup aceea, rnile i invalidit4i1e
primite de ei a decis pe popor, preoti i

dreggori s le dea noi probe de recunotint, Inltnd, intre altele pe Drago la
a doua, dela Siret la Prut, capitala Barlad

i a treia, dela Prut la Nistru, capitala demnitatea de duce suprem (domn), altii
L'puna), s'a imprtit i republica In trei spun pe acel de Voda, In amintirea unei
mari comandamente militare sau scaune : vechi boierii ungureti numit Vaida 1). Iar
unul la Baia, in capul cruia era un consul ; ca s. se cunoasca dintre tosi i ca s. i se
unul la Ict.i, in capul cruia era un prefect ; dea supunere, i-a dat sceptru i dreptul de
un al treilea la Chilia, al crui comandant a purta caciuld cu pang alba (unii inteleg
se numea duce cmpestru (Campoduce sau caciula alba cu pana 2), decorat cu cap de
comandantul de camp sau general comandeind bour 0 pietre scumpe.
armata de operatie), capul legiunei, prclafiind Drago de origina roman4 i de
bilor, cpitanilor de cetti i cestbrilor ofi- &Inge mare (nobil), i s'a dat i ereditatea
cianti peste armafii vaselor.
demnittii in sngele su.
Primul duce cmpestru a fost Moise
La acestea ii mai adug un consiliu de
Dingil ; iar tribuni peste cetele de vase (echi-
pajele flotei) au fost: Pilat Flondor, Avram

Pojoga, Coman Ciocan i Claudiu Balo 1).
Dup oarecari rzboaie, contra invaziilor,
Drago$ s' a ales Consul ; cumnatul su Boldur,
Campoduce. Amndoi au fost rniti cu ocazia
rzboiului ce Moldova l-a declarat contra Un-
gurilor (setoi de a-i rzbuna primirea lui

Drago, din Maramure i a sotilor si de
cAtre Moldavi), care rzboi terminat, Romnii s'au grait s* fac incursiuni In trile
inamice i s-i rzbune insultele i pradele
12 ini, din cei mai fruntai copii vechi, cu

care domnul s6 se consulte pentru trebuintele
oastei i pentru alte psur.i ale patriei i

s serveascA in acela0 timp i de tribunal
superior 8).
Dup cat se poate conchide din autorii

vechi, cetatea Chilia (aceea dup malul
stng) datoreag fundarea sa Genovezilor.
Bielski 4) spune: Chilia, ca i Cetatea-Alba,
ca i Oceakovul au fost fundate de Genovezi
uniti cu Romni In suta a zecea dup Cristos.
iar Balo, marele capitan, cu ai si bravi
Miron Costin inteo poem6 In limba polong, dedicat regelui (1684 Iulie, precum
i In cronica sa 5), pretinde eh' Genovezii
Imprumutnd bani i osti impratilor bizantini, spre a se lupta contra Turcilor, acetia
ale0, a prdat i a ars On la apa Bugului de
le-au amanetat toat Crimeea, litoralul Mrii
unde s'au inapoiat incrcati i cu animale.

Rezultatul recompenselor a fost: Drago,
Negre pn. la gurile Dunrii i aceast

parte a Basarabiei dela nordul gurilor Du-
Benga i Boldur, ducele campenstru, au fost
nrii, ce se chiam Bugeak (colt) i c'd atunci
onorati cu titlul de Copii vechi 2) (1288),
Genovezii au cldit cetatea Chiba (veche).
Mcute.
In al doilea rzboi, ducele campestru Boldur
cu mopenii i dregtorii &Ai au trecut Nistru ;
1) Cronica cancelarului Hurul, op. cit.

1) Copii vechi, demnitate onorifick sinonim cu se-
nator, care da drepturi extraordinare: sa' fie purtat

la Inceput, trei zile, In car de triumf ; sA poarte
tog alb, coroana de laur, sa ail:4, In caz de stingerea dinastiei, dreptul de alegere de Duce suprem,
sa fie consilier intim al capului statului, etc., etc.
1) N. Costin, Let., Coeilniceanu, pag. 84.

2) Vladimirescu purta caciul cu fundul de postay alb.
6) Analizat dup Cronica lui Hurul, marele cancelar al lui Dragos. Si non e vero e ben trovato 1
4) Citat de Cantemir.
5) Letopis. Moldoyei, ed. Cogglniceanu.
404
www.digibuc.ro
In anul 830 d. Chr. regiunea dintre Nipru

i muntii Moldovei se numea Ateluz i era,
ocupat de Unguri, cari 0-au ales aci de ef
pe Arpad, devenit capul primei lor dinastii
armata moldoveneasca, nume pecenegb
(Nipru la Turci i Rui a fost numit mult

lis 0 in limbele asiatice
Cronicarii rui spun ca Polovtii au navlit

pentru prima oar6 in anul 968, ca un uragan,
Intre 1170 0 1270 Chilia era capitala
din campiile Moldovei, asupra Rusiei. Ei

locuiau mai mult pustiurile de peste Nistru,
timp Uzu ; la Sciti,

Yaxartis).
domniei Cumanilor 1). Cumanii sau Polovti
din cauza multelor i crancenelor lupte ce

au avut cu Ruii au fost
neobositii
fctori de rele ai Rusiei . Se spune c'd
era un popor de vita.' turco-finez, turco-
atar sau ugric.

Principalii istorici romni: Cantemir, Petre
Maior, Dimitrie Filipide, E. Hurmuzaki au

scris despre Polovti, Pecenegi, Cumani sau
Comani i Uti ca de .unul i acela0 neam.
Petre Maior spune despre Cumani c erau
porecliti de slavi: Polovti ; erau Romani ca
cumane la fiecare moment in Basarabia,

Muntenia 0 Moldova atest c' acest popor
(cumanii) au locuit numai aceste
dar dincoace de Nipru, pentruc o expeditie

contra lor a fost amanata din cauza apelor
mari (1187) ale acestui fluviu ; misionarul
Ioan Carpin spune c prin tam lor curgea

Niprul, Donul, Volga i Iaica.
La 1050 cateva cete gotice aezate la
nordul Mrii Negre au fost cucerite de Polovti, pe cari i-a intrebuintat in rndurile
lor ca soldati.
La 1057 Cumanii cuprindeau: Ucraina,
Pocutia, Moldova, Bugeacul i Valahia pan4
in tam ungureascA.
La 1092 Cumanii bat pe principii rui la
adus6 de Traian din Cumae i din acei Stugna, afluent drept al Niprului.
Cumani, cari dup Titu Liviu au desclicat
Nu numai spre a pune capt fzboaielor
odinioar Neapoli: Cumanorum Colonia dintre Rui, Cumani sau Polovti, dar penNeapolis fuit... s.
truc erau qi frumoase, principii ruqi
Stricovski, spune ch" Ruii, au poreclit pe alegeau neveste dintre fetele Polovtilor. La
Polovti pentruc locuiau in 1094 Principele Sweatopolk ia de sotie pe
Cumani:
camp (55.ne, camp) sau pentruc4 trAiau fica lui Tugor (g se citete d in 1. slavon)
numai din vanat (Amu lovitz a prda domnul polovtior iar la 1107 Vladimir fiul
a prinde, a apuca sau .11013Hri vanat).
principelui Oleg ia de sotie pe fica lui Aiepa,
Imprteasa Ana Comnena spune ca ei uni lui Asen i stranepotul lui Ghirgeu
erau de aceea limb6 i neam cu pecenegii. (Gheorghe) domni polovti.
Slavii intelegeau sub numele de Polovti pe
La 1095 Cumanii au trecut 14111 Ros,
cumani, pecenegi, uzi sau uti.
afluent stng al Niprului. In secolul XII
Istoricii bizantini impreun cu lexico- 0 XIII Moldova se numea dupa cumani,
graful Suidas credeau c Pecenegii i prin Cumania.
Pecenegl, ba chiar aveau o colonie roman'al
urmare Cumanii erau Daci, presupunand

aceasta pentruca ei locuiau Dacia unde pana"
in sfarit s'au amestecat i contopit cu pa"manteni.
Dupa anul 1152 prin Cumani, istoricii
mai ales cei greci, pururea au inteles pe

Romani din Moldova i Valachia.
Comani la Olt, Peceneaga in Dobrogea,
Val capitan de cumani sau cotmani in

Hasdeu, op. cit.
Intr'o vreme Cumanii au fost atat de

amestecati cu Romnii, ca primii aveau
nume romaneti.
Dela 1053 la 11.11 Cumanii au avut 23
hani sau domni intre cari unul in 1108

numit Kuman.
Polovtii sau Cumanii s'au repezit de mai
multe ori asupra Ruilor trecand marea
Donul, drmndu-le multe cetAti intre care
Tmataracanul (28 km. dela Cherson peste
405
www.digibuc.ro
mare) pe care la 1111 II ocupau i pe care-1

distruser pan in temelii la sfaritul secolului al II-lea (Idor. Chalimach, pag. 18 note).
La 1241 Mongolii rstoarn domnia Cumanilor din Basarabia ; totui mai rman
cateva cete stabilite pe aci sub domnitori
La 1160 domnia Brladului se intindea

pan la Nipru iar vestitul genovez Elice
proprii.
cucerete oraul Oleia sau Aleia pe locul
Locuitorii domniei Barladului erau Romani i Pecenegi, adica Cumani.
scris cronica sa pe la 1.395, vorbete despre

Curnani, pentru prima oar, la anul 1259 i
spune csa erau cunoscuti sub numele de
Cumani basarabeni.
La 1282 Cumanii basarabeni sub domnul
Din aceast strans legtur intre Romani

i Cumani sunt autori cari cred c'd numele
Barlad ar fi curnanic i eh' oraul Barlad ar
fi de origind cumanic.
lor Odamur -aau Oldarnur se pregatesc s

atace Ungaria i turburau neincetat hotarele sale.
In secolul XIII i. XIV Venetienii, Geno-
unde mai tarziu se afla oraul Aleki in

fata Chersonului.
Arhidiaconul anonim de Gnesen, care a
La 1166 Kobac sau Kokeak, hanul Po- vezii i Pisanii, inlocuind pe Greci in comertul
lovtilor a fost britut pe marginele Niprului Dunrii, au stabilit un comptuar comercial
la Chilia de unde ii intinser dorninatia
de principele Sweatoslav.
Pe la 1185 Cumanii sau Polovtii, popor fluvial, aproape exclusiv, Oda la Giurgiu
chiar pang la Calafat 1).
nomad i crud care locuia la Don, Nipru
Genovezii, mai cu seam, aveau atunci
i Dunre, clcau i prdau necontenit principatele Rusiei meridionale ; aceasta deter- primul rang intre puterile maritime. Toate
mina' contra lor o expeditie, mai intai in porturile grece le erau deschise. Flotele i
1.184 a principilor reuniti rui, al ani re- stabilimentele lor de pe Dunre i coastele
zultat este incoronat cu succes i apoi o Mrii Negre le fceau domnii acestor tralta, in anul urmtor, al crui cap a fost muri. Vom vedea mai trziu cA, numai prin
Igor, unul din principii Novgorodului de alianta lor, Moldovenii au putut rezista
nord (Roma hiperborean) i care nu luase cotropirei barbarilor ce-i asaltau din toate
prtile.
parte la precedenta.
La inceput Ruii au btut pe Cumani ; acetia revin i cad asupra Ruilor cari imbtati
de victoria se lsaser fr nicio paz. Luati
fr veste Ruii sunt batuti, Igor i fiul &au
aunt fcuti prizonieri.

Toat Rusia se scoal ca un singur
Igor reuete s scape din robie i atacati
din nou, Cumanii sunt btuti.

Aceast intamplare a dat natere faimoasei poeme Cntarea lui Igor despre
care s'a vorbit i s'a scris att de mult.

Pe la 1169-1240 domnia Cumanilor era
La 1346 Bali-Han, domnul Cumanilor, cu

reedinta la Carabuna, trimise armata in
ajutorul imprtesei Ana de Savoia, contra

lui Ion Cantacuzen. Ei erau pe atunci eretini i dei inconjurati de popoarb recunoscnd dogma bisericei grece, ei tineau de
catolicism prin o misiune de franciscani

Unguri.
Aceast deosebire de religie a contribuit la

distrugerea domniei Cumanilor.
Inainte de 1347 exista, sub propriul nume
de Chilia si era precum se pare pe malul

al Dunrii din urmtoarea frazg :
mai ales peste Prut, in Basarabia pe la drept

cataractele Niprului.
In Aprilie 1205 Cumanii dela Dunre cu
Rornanii condui de domnul lor Craiu Ion
(poate fundatorul Craiovei) bat armatele

cruciate la Adrianopole.
Laugh' Dunre Vidicov i apte ziduri de

piatrd, Mdin ; dincolo de Dunre Trnov iar
lng Dunre Drestvin (probabil Silistra)

1) Hasdeu, Istoria critia a Romdnior, edit. II,
pag. 103.
406
www.digibuc.ro
Dicin (probabil A/Mein), Kilia. La gurile
Dunarii Nevoie Selo (Tukea), etc. (Din o

geografie socotit5. ca o anexa a cronicei
Voskresanskaia care merge Oa. in 1347
ce se gsete in Polnoe Sobranie Ruschik
letopis, vol. VII ; In acea epoca oraele In
chestiune erau locuite de Slavi i Romani.
Xenopol I, 545).
Dela 1355 pan. la 1460, Chilia, cu tot

litoralul nordic al Dunarii apartinea Trei
Munteneti. Astfel 1) tot lungul Dunarii
dela Portile de Fier 0 pana la Pont, apartinea
Basarabilor. Dela 1400 Inainte, Chilia a devenit visul de aur al Moldovei care incepe sa
Inteleag importanta strategica 0 comerciala a gurilor Dunarii.
care neputand-o apara contra Turcilor, o

cedeaza Ungurilor 1).
Aceasta parere, sustinuta de Enghel, pune
pe Miron Costin la mare Indoiala. Departarea Ungurilor, neexistenta niciunei relatiuni intre Petru (al IV-lea) i danii, leg5.turile acestui domn cu Polonii, inamicii Un-
gurilor 0 mai cu seam nepomenirea de

catre istorie pe acele vremi de vreun atac
din partea Turcilor, fac sa se cread c
aceasta este vreo inventie, dei cateodata 2)
este mentionata cu destula claritate.

Dela unguri (dac se admite) ea se Intoarce la Munteni, sub Vlad al V-lea
fiul lui Vlad Dracul.
5tefan se supara, fie pentru aceasta, fie ca.
Yuga, domnul Moldovei, punand maina pe

ea, o intarete cu ziduri ; Mircea domnul
&Ouse azil unchiului Petre care omorise

pe tatal lui Bogdan.
Munteniei, prinzand !ma pe Yuga, ceOcazia se prezinta la 1462.
tatea cade In maim. Muntenilor iar acesta
Vlad, bravul i teribilul Vlad, taiase
moare In captivitate la Curtea de Arge pusese In teapa pe Amza-Paa (Hamill), al
la 1401 2).
Alexandru cel Bun o ia la randul Sall dela
Vidinului.
Mahomet pornete contra Munteniei o for-
Munteni. Vlad Dracul o recucerete.

Dupa nenorocita lupt dintre cei 2 fii a
lui Alexandru cel Bun pe care posteritatea
l'ar putea numi fara a grei. Parintele Mol-
midabila flota pe ap i o armata pe uscat.
dovei , la 1 Septemvrie 1434 Impacandu-se,
se conditioneazd: stefan s stapneasca din

motenirea printeasca Chilia, cu lacurile ce
se tin de ea, oraele Vaslui, Barlad Tecuci
cu judetele de acelea0 nume, Oltenii

Morile Covurluiului (Tocilescu, Ist. Rom.,
pag. 1.33).
La 1420 Turcii dupa ce aduc pe Dan al

II-lea In Muntenia navalesc i prada sudul
Moldovei dup care s'au retras.
Sub Petru (al IV-lea) 3), pe la 1448 in a
doua domnie, fiul lui Alexandru cel Bun, o
vedem din nou In mainele Moldovenilor,
0 parte din armata lui l'epe era pazitoare

a Chiliei.
stefan a oferit sultanului Mahomet al

II-lea, serviciul sau contra lui Vlad.
Sultanul este incantat despre aceasta
face cunoscut s se uneasca cu Navarhul3)
sau amiralul turc i sa. bat. Impreuna cetatea Chiliei, care era In marginea Dundrii ;
tefan primete ; o bate, Impreuna cu amiralul turc, mai multe zile ; unul, dup uscat,
celalalt dupa apa. Cu toate greutatile, comandantul cetatei, reprezentantul lui Tepe,
pune cetatea In pozitie de a rezista...

Neputand-o lua, ei sunt silii sa o aban-
doneze ...
Au
fost pu.i pe fuel' 4).
1) Heliade susline si el aceasta, pag. 161.

1) Sumarul cronicei despre Tdra Moldooeneascit,
1) Spune Hasdeu, care trebuie citat oriunde

istoria nu este destul de luminat.
Heliade Rdulescu, Dacia fi RomAnia,
2) I.
pag. 135.
1) Ce-i zice si Aron; idem, pag. 161.
scriere In limba polon, publicat la Iasi la 28

Oct., 1566.
3) Vorba este greceasc deoarece flota turd( era

prea de curnd formatil.
3) Chalcochondilas, Libr. 9 (citat de *incai).
407
www.digibuc.ro
Vornicul Ureche a scris relativ la acest eveniment :
niei, ducea greaua lu lupt contra Turcilor.

Se vede frig cg Ungurii desi trecuser Chilia
4 In al VI-lea an al domniei sale, in anul
la Munteni, tot pstrau asupra ei un fel de

1462, 22 Ink 1), Stefan Vod (cel bun vi suprematie, tinnd garnizoana in ea, demare) a fost lovit de o puvc, in glezn, la oarece cronica putneang, spune cg la 22
cetatea Chiliei.
Iulie 1462, Stefan cel Mare a fost rnit la un
La 1462 abia Stefan se intoarse din expe- picior de &Are Ungurii din Chilia. Vlad
ditia lui din Ardeal
vedem c atacg Tepe fiind cumnatul lui Matei Corvin su-
Chilia, ce se afla pe atunci sub stgpnirea
ferise vi dnsul aceasta suprematie ungu-
Munteniei.
rease.
Aceasta cetate trecuse in decursul timpului, dela intemeerea principatelor incoace,
in mai multe rnduri dela o tar la alta.

Avri;pe timpul lui Mircea ea era frg indoialg
in stgpgnirea Munteniei, deoarece Mircea se
intitulase: al ambelor laturi ale Dungrii pang
Devi in aparerrtg Stefan, atacnd Chilia,

pgrea sa comit un act de duvmgnie contra
Ungurilor, totuvi in fond, el lovea direct in
Vlad Tepev, pe care ca domn vi romAn resonabil trebuia sg-1 menajeze, fie ea' Ii datora
la marea cea mare. Pe timpul lui Alexandru
domnia, fie ca era absolut firesc cu care

trebuia s lupte contra Turcior.
cel Bun ea este a Moldovei, probabil in
Atacul Chiliei dat de Stefan era deci o gre-
urma vreunei cesiuni voluntare din partea

lui Mircea ctre protejatul sgu Aloxandru,
care fusese pus de el in scaunul Moldovei,
valg, poate chiar o crimg. Tepev a lgsat un

general contra Turcilor vi el a plecat contra lui
Stefan. Acesta pgrsise asediul Chiliei
vi
caci am vgzut cg in tratatul dela Lublin pleacg contra lui Tepev. Se dd o lupta in
prin care regii Poloniei vi ai Ungariei, plg- care Tepev este bgtut in momentul cnd
nuiesc imprtirea Moldovei, se vorbevte de generalul sgu este distrus de trupele lui
Chilia ca de o cetate moldoveneascg, ce era
Mahomet. Vlad fuge la Unguri, mai romni
sg ving in partea Moldovei, atribuit lui pe acea vreme ca marele Stefanl... Dacg
Sigismund. Chilia rmgne de aci in stpnirea Moldovei png. la Petru al II-lea, care, in
anul 1448, spre a multumi Ungurilor pentru
sprijinul dat in cgptarea domniei, dg ce-
tatea lui Ion Corvin de Huniade, care o

trece la rndul sgu lui Dan al III-lea, inruditul i proteguitul sgu. Se vede insg. cg.
Stefan cel Mare, care considerase pe Petru
ca un uzurpator al tronului tatglui sgu,

nu voia sg recunoascg niciunul din actele
sale ca legiuit Mcute vi deci cu att mai putin
instrginarea unei posesiuni a trei sale. De

aceea 11 vedem atacnd Chilia, tocmai in
acel timp and Vlad Tepev, domnul Munte1) 22 Iunie, zicea cronica cea mai veche a Moldovei, redactat din oficiu, de ctilugrii mnstirei
Putna, intre 1466 i 1552, tradus In limba polonti,
adAugat cu evenimentele dintre 1552 i 1566 i
cu o not statisticA a Moldovei (Arhiva Istoria a
Romdniei, Vol. III).
am crede lui Chalchohondilas (pag. 506-507)
cruna era vi mai mare, consiiind pe sultan

sg atace pe Vlad, li promitea vi unirea
ovtirei sale cu aceea a Turcilor.
01 Dii immortales ! Ubinam gentuim
sumus ? (Cicerone).
Dar crima nu este scuzabilg in niciun fel

cci .
fusese premeditatg.
Pe cnd Stefan devasta Ardealul la 1461,
trimise lui Vlad pe logofgtul Mihail, intovrgvit de un nobil polon spre a-1 sustine,
fie pentru a-1 adormi asupra pericolului atacului pe care-1 pregtea, fie cerndu-i Chilia,
ceea ce Vlad nu putea da (Xenopol,

274-275).
Dupg fuga lui Tepev, Radu cel Frumos
a alungat garnizoana ungureascg din Chilia
a inlocuit-o cu garnizoana turceascg, ceea ce
face pe Ureche sg spung" eh' in 1465 Stefan
lug Chilia dela pggani.
408
www.digibuc.ro
Vlad depus, fratele sdu Radu, intronat

ca domn al Munteniei (1465) si recunoscnd
suprematia sultanului primeste insrcinarea
sd ocupe Chi lia pentru Turci 1).
Cetatea, zice Michovski, istoric polon contimporan lui stefan, s'a predat in urma unei
intelegeri a lui stefan cu locuitorii. Sultanul
o nuntd, in acea seard, unul a fost prins ;

cellait scdpd prin cetate, dar temndu-se
de rdzbunare, de vreme ce cetatea era aproape luatd i gndind si la daruri, a
predat-o fdrd vdrsare de snge.
Cu sultanul a aranjat treaba trimitndu-i
o solie care-i spune Ca' supusese cetatea
se fdcu foc, dar stefan imblnzi treaba trimitnd daruri i avnd aerul de a nu considera ca intreruptd supunerea tarei de pe
vremea lui Aron, ardtd cd nu este niciun
inconvenient pentru Turcia de vreme ce
pentru imprdtie, apoi stefan mntri cetatea

instalnd parcalabi pe Isaia i pe Buhtea.
cetatea trecuse de sub unul din vasali la altul.

Sultanul la inceput puse solii la inchisoare
lug ulterior rsgndindu-se, Ii elibereazd
La 1475 Mahomet, venind cu armat mare

asupra Moldovei,_ a ocupat din nou Chilia.
s'a multumit cu scuzele lui stefan.

Fiind Chilia sub Munteni, in anul 6973
(1465) in luna Ianuarie 23, adunnd Stefan
Sumarul cronicei despre tara moldoveneascd 1), spune c stefan a luat Chilia, in
acest rdzboi, dela Unguri 2).
tefan n'a intrziat, probabil, sd o reia,

cdci vornicul Gr. Ureche scrie:
In anul 1478, lunie 22, a inceput stefan
Vocld 86 zideascd cetatea Chiliei si a sdvar-
sit-o, in acelasi an, in Iulie 17 s.

pere cetdtile cari le luase p6gnii dela alti
A inceput set o zideascci la 22 Iunie qi a
domni, a coborit cu toatd puterea sa spre terminat-o la 17 Julie acelafi an.
cetatea Chiliei i sosind Miercuri spre Joi,
Mai multi autori au cdutat s explice
la miezul noptii, a inconjurat cetatea, frig aceast frazd, fcndu-si intrebdrile cari
Joi nu s'a apucat de hart iar Vineri de di- decurg natural din ceea ce a scris Ureche.
Cum s'ar putea isprdvi o cetate asa de
mineatd a inceput sa bat cetatea si asa
toatd ziva s'a hrtuit pnd seara. lard' Sam- curnd ?
bdtd se inchinard cei din cetate si a intrat
Dup N. Costin, marele postelnic PanaioVodd multd oaste de lard, voind sd rdscum-
tefan Vodd in cetatea Chiliei i acolo petreand trei zile, veselindu-se i ludnd pe
Dumnezen, imbleinzia oamenii din cetate s 2).
tache pare sd explice, astfel, aceastd enigmd:

Cum in afara cetdtei celei mari, a Chiiei,
Astfel trei ani mai in urmd, armele moldovene au fost mai norocoase, cu toate cd
Dlugossius 3) nu pare s dea prea mare im-
Vodii cel bun, ea o streard cetei(ei celei mari 3),
Spre a nu se observa trdAtorii, s'a apropiat
minatia lui stefan cel Mare, a adus dupd
era alta mai mic, care s o fi zidit .5tefan
probabil vreun fort.

S'a dres i s'a mai intdrit cetatea Chiliei
portantd acestui fapt militar ; astfel spune cd : trdgndu-i i alte pnze 5) . sau niscaiva
La 1465, Stefan intelese c, desi supusi tunuri addognd, i intrind bagele i fanAstfel prezint *incai explicatia
Munteniei, cetdtenii din cetatea Chiliei erau
postelnicului
Panait si a altor boieri din
devotati craiului Cazimir ; a cerut scrisori dela
acesta i in timp de opt zile, puse la cale lard' 5).
Cdderea Chiliei, zice Hasdeu 6), sub dopredarea cetdtii.
de cetate cu o armat mare si desch,izndu-i-se o poartd, care miezul nopii, intr

in cetate. Din cei 2 prcdlabi ce fuseser la
1) Dlugossius, Mar. 13 ad. an. 1465.
Cronicarul Vornicul Gr. Ureche.
8) Citat de *incai, Vol. IT, pag. 45-46.
1) Opera citata mai sus.

2) Letopis. CogAlniceanu, pag. 461, ed. 2-a.
$) Letop., Cogalniceanu, pag. 70.
4) Nu se poate nume mai nimerit dat suprafetelor
parapetelor unei
incai, Cronica Rontailor, Vol. II, pag. 72.

) Istoria Criticd a Ronzdnilor, ed. II.
5)
409
www.digibuc.ro
sine supunerea intregei regiuni limitrofe, pe

ambele maluri ale Prutului.
Lembergenii mergnd la Berlin sau la

Chilia, dup pete, s plteasc vam la
0 singur biseric, jumtate in pmnt, granit in &au sau la Brlad 1).
este ultima reliqu a stpnirei moldovene
Litoralul Mrii Negre, la nordul gurilor
asupra Chiliei i aceasta Mouth' de Stefan
Dunrii, apartinea Moldovei i Munteniei.
cel Mare.
Hotarul Moldovei Incepea mai jos de Cetatea
De aci inainte gurile Dunrii Inceteaz6 Alba, prin urmare mai sus de gura Dunrii
pentru totdeauna a fi ale Prei-Munteneti. numit Chilia 2). Poate cam ca hotarul dat
Baiazet invingnd pe fratele su Zem, de Congresul dela Paris din 1856.
petrecuse trei ani fr grij. Uniformitatea
Inca dela fundarea statului Moldovei, vavietei sale Ii nscu urltul. Gloria 11 Impinse
zurgm figurnd ca una din cele trei persoane
la rizboi ; el cuta vecinilor un pretext. importante in Stat (Cronica lui Hurul) pe

Kara-Bogdania (Moldova) a fost nefericita Ducele Campestru, capul cestorilor oficiagi
tar asupra creia Ii cad ochii. Domnul su peste armafii vaselor, adic6 peste oamenii
era mndru i puternic. El s'a decis s-1 chemati a servi tara pe ap.
doboare. Se aliazg. cu Ttarii i In primvara
In adevr, se vorbete de existenta unei
anului 1484 (1.5 Martie) 350 corbii transporta mari marine militare, intre secolul XI i
pe mare o parte din armata sa ; cealalt, inceputul acelui al XV-lea, la Moldoveni,
urmeazd pe uscat, cu suveranul in frunte, fie la statul unit, fie la republicele ce i-au
drumul Moldovei. A intrat In aceast tail; fost inainte.
focul i sabia, distrugerile i crima, sunt
Se pare frig Ca' flota moldoveara a ajuns
impinse pAn la Brlad.
apogeul su sub Stefan cel Mare.
S'a indreptat la Chiba.
SA' lsm cuvntul autorilor competenti:
Unii autori spun 1) ca prclabii Ivacu
Predominarea in Marea Neagr, posei Maxim, au aparat-o cu putere, vrsand siunile pe trmurile mezii-noptiale acestei
'Jamie de snge ; altii 2), c' un Mamilak, mri i acele din Crirneea, intinsele referinte
vnztor de tail, castelanul sau prclabul comerciale i politice cu Bizantul, cereau
cettii, o Inchin. Au gsit aci i trei nobili negreit o Insemntoare desvlire de putere
poloni, cari aveau intentie s mearg la naval. Moldovenii indat dup Infiintarea
Ierusalim; ei au fost robiti i vnduti 3).
statului lor, lipiti in strnse confederatiuni
Baiazet intr in cetate miercuri 14 Iulie 4); cu Genovezii, se apucar cu toate puterile
de aci a plecat spre Cetatea-A1M. De ob- la formarea unei marine comerciale. Locuind
servat c5. Vlad Tepe se afla i el in lagrul
o tar cea mai avut In materiale i produse
turcesc 5).
Din cele ce precede, se vede c. ocupatia

Chiliei, in timpul lungei domnii a marelui
naturale i avnd de invttori in arta navigrii pe statul cel mai desvarit maritim
in acea epoc, nu le putea lipsi nici mij-
Stefan, n'a fost dect temporara, dar re-
loacele, nici experienta. Prin acest chip Mol-
petat.
Intr'unul din hrisoavele acestui domn se
gsete scris:
dova cilpt elementul cel mai esential de

viat al unui stat, Inct a fost in stare s se
Busting independent mai mult cleat, Va-
9 Intre cari Vornicul Gr. Ureche.

2) Crommer, Malatesta, Miron Costin, etc.
9 Contimporanul polon Matei Miechowski, Arhiva
Istoricei a Reminder, pag. 42, col. II.

9 Cronica Vornicului Gr. Ureche.
6) Heliade, Dacia i Romeinia, pag. 168.
lahia, lipsit de acest avantaj. Puternic6

prin comertul i marina sa, ea mai mult
chiar i dect alte state mari, precum Un1) Citat de Hasdeu In 1st. Critic& ed. 1r, vol. I.
2) Idem.
410
www.digibuc.ro
gaHa s'a putut tine contra giganticelor n5v5EH ale Otomanilor .
intreprind sfArmarea predomnirei moldogenovezilor in aceast mare. 0 Insemnstoare

Rota' otoman6 a nimicit toate posesiunile maritime ale acestora, prin conclucrarea de numeroase armii ftare, ce le ataca tot Inteun
timp din partea uscatului. Separati de oHce
In suta XV Moldova, sub domnia lui

Stefan cel Mare, se afla in apogeul puterii
0 al inflorirei sale. Acest domn, prin desv51irea ce ddu puterilor militare ale statului de uscat si de mare, puse tam in stare ajutor, prin cklerea Bizantului si a Dardas5_ sprijine orice lovire Mil greutate. Cu- nelelor, inconjurati de numerosi neamici, si,
noscnd prea bine adevratul izvor de putere storsi prin necontenite lupte, Moldo-Genopentru Moldova, el, prin o mai strns5 unire vezii n'au mai putut sprijini posesiunile lor.
cu Genovezii si serioase ingrijiri la intilrirea Cafa, eel mai important depozit comercial
cet4ilor maritime, a dat un puternic sprijin al lor si Paladiul acelor posesiuni, a cAzut in
marinei si indoit impuls comertului, infrind
prin acestea posesiunile de peste mare. Amenintat de nelntrziata n6vAlire a otomanilor,
cari, vznd in Moldova singura piedic5 ce
le sta in calea cucerirei intregei Europe, se

pregteau s" se arunce asupra ei cu toate
puterile lor, stefan simli prea bine c5." Mol-
minile Osmanilor. In ea, Moldova a pierdut

cel mai de pe urrn6 sprijin al marinei sale si,
pentru totdeauna, poate, predominarea in

Marea Neagr, acel lac romn, cntat de
Ovidiu. In urma acestor pierdeH, cu toat
eroica bravur a locuitorilor gi, nu mai era
chip de Impotrivit si Moldova se vAzu redus
dova, inct va fi stpna gurilor Dungrii s5. capituleze .

si va predomni In Marea Neagra, niciodat5.
Asa dar vedem, c incepnd dela 1159
nu va putea fi asa doborit5, incat s5. nu si pan6 la 1476 Moldovenii au avut numepoata sa se ridice curnd si sd recapete roase poseiuni in Crim i pe litoralul mezioHce pierdere ar fi cercat. Timpul dovedi
acest adevgr: colosalele puteri ale osmanRilor venir5. ln mai multe rnduri s.' se
sfarme contra Moldovei, temeinic asezat
pe marina sa.
nuptial al 1116rii Negre si au fost domnitori
in aceasta mare. Noi credem de trebuint

de a al6tura aici bucgtile urm5.toare, citate
In Arhiva romneascA , si scoase din un
manuscis al lui Bals intitulat : Fragmente
In zadar cucerira la intia dat chiar de starea Moldovei, de cnd a fost desmemCetatea-Alb5. si Chilia. Marina moldovean,
sprijinit de Genovezi si. refAcut prin avutele
mijloace coloniale ale posesiunilor din Cri-
brat5 din imperiul roman, pil la domnia

lui Stefan, cel mai de pe urmd print independent al Moldovei, inclusiv :
Indatei ce Moldovenii s' au unit, prin conmeea, se inturn4 curnd spre a recpta
porturile pierdute si s5 dea Moldovenilor lederatiune, cu Genovezii, ei au feicut vase de
noi puteri s4 reziste contra nAvAlirilor.
Aceasta tinu Ora cnd Osmanli, pe cmpul

dela Racova inteleser In fine, cu paguba
mare fi s'au declarat steipeini ai M aril Negre ;

aceasta se geisefte in titlurile lor ; Prinfli
suverani ai Moldovei fi domni ai Mara Negre.
lor, trt pentru a supune Moldova, trebuia
Impeirdteasa Ecaterina II, in timpul rzbo-
s4 inceap prin surparea posesiunilor ei comerciale, acel izvor nesecat, al ei, de putere
iului Ent& cu Poarta, a lost convinsei de acest

adeveir prin marefalul cmpestru Contele Ro-
si de via1,5 .
o Cklerea definitiv6 a imperiului din Orient
mantov, carele avusese ordin sei cerceteze drep-
cucerirea Constantinopolului prin Mahornet al II-lea, a pus pe Osmani, stpni

acum ai Elespontului si intregului tarm
mezi-zial al Mrii Negre, in inlesnire s
yS'tefan cel Mare simli cd o marital milliard

trebuie sei aibii la bend' o marina comercialei.
Abundenta leirei En materiale de constructie fi
calitatea productiilor ei, o cherna la o navigafie
si
turile Moldovei asupra Meirii Negre. .
411
www.digibuc.ro
mai Pie si mai intinsei. El cunoscu mersul
Petru Rare, domnul Moldovei, merg la
natural al lucrurilor. El intoarse privirile sale

asupra navigatillor lucrative, cari ar fi format
Chilia, o arde i ucide pe toti Turcii din ea 1).

Suleiman al III-lea, infuriat, a plecat
o armie, ar fi sustinut comertul ci ar fi inmultit escadre, carora nu le putea lipsi nici
contra lui Rare cu 120.000 oameni. Dupa

ce II alunga- de pe tron, a restaurat Chilia,
instructia, nici experienta. Astfel Moldovenii adilugandu-i i regiunea dimprejur i unind-o

au stat stpni ai Mara Negre pcinci la luarea cu aceea a Cetatei-Albe, care cuprindea tot
Constantinopolei de Mahomet II, care neiveili tinutul de langa Dunare, dela Prut i Ora
curiind dupii aceea, asupra Crimului, a alun- la Nistru, care s'a numit de aci inainte
gat pe Genovezi din Cafa si a inceput raboiul Bugeak (colt, rometneste).
contra Moldovei 9.
Cu toate aceste i cu tot darul lemnelor
La 1536 Asrud-Bey, domnul Bosniei, dupa dela podul ce Suleiman al III-lea Meuse
ce a respins o invazie a Moldovenilor
peste Dunare, la trecere, Chilia n'a mai
cu Polonii, Boemii i Nemtii, bate i supune ajuns niciodata la splendoarea de care s'a
Chi lia 2).
bucurat Inainte de acest foc.
La 1538 Turcii gonind pe Petru Rare au

pus, in locul lui, domn al Moldovei pe stefan
poreclit Lacusta, fiul lui Alexandru ; acesta
a rezidit cetatea Chiliei, ceea ce inseamna ea
nu era buna ci daramata iar pe Cetatea-Alba
o intari. Suleiman alipi ambele cetti, teritoriului dintre Prut i Nistru iar Basarabia
In Decemvrie 1561 Alexandru Lapuneanu

domnul Moldovei, batut de competitorul &Au
de jos a fost transformata inteun nou sangiac turc care a primit numele de Bugeak.
Inca din timpurile cele mai vechi, pe la
Chilia era marea trecatoare a Dunarii, cu
toate c multi din calatorii straini au fost
jefuiti, precum ne spun multe istorice. Traditia despre hotiile antice de pe Dunarea
de Jos s'a pastrat in gura poporului roman
dir! Moldova, In expresia : haramin de
Dunare 8).
Caderea cetatilor Chiliei i Akermanului

in minile Turcilor a stins orice pretentie a
Muntenilor asupra domniei Moldovei 4).
La 1538 Turcii din Chilia vin s taie lemne
din o padure a Tighecenilor ; acetia Ii bate
alunga ;
apoi, avnd in capul lor pc
1) Melidon (Disertatie asupra marinei MoldoGenovezd) Lept. Rom., Vol. IV, pag. 279.
2) Comnen Ipsilante, Analele Academ., Tom. II,
Seria II, pag. 433.
') Episcopul Melchisedek, Mitropolitul Grigorie
ramblac. Revista lui Tocilescu, pag. 8, note (An.
II, Vol. I, fasc. I).

a) Ibid., pag. 28.
la tron, Eraclide Despotul, care avea 25.000

oameni i 32 tunuri, langa Prut, fugi, eautand adapost la Chilia i de aci la Constantinopole prin Silistra.
La 1573 a fost luata dela Tupi de loan I-iu
domnul Moldovei ; dar ea a recazut in puterea
lor dupa batalia dela Cahul.

In luna August 1625 Chilia ffind atacata
de cazaci, Turcii invit pe domnul Moldovei
&A se ingrijeasca de apararea ei 2) ; cazacii
devastand teritoriul, cetatea este aparata

de Turci 8).
In o scrisoare din 28 Aprilie 1629, judecatorul Sebastian Veniero, scrie Senatului Ve-
netian ca vaznd greutatea 4) de a strange

trupe din Moldova i Valachia, a gsit pe
un Petre Raguzan, fost capitan al Principelui Graziani al Moldovei, care s'a insar1) A. C. Ipsilante, op. cit., pag. 433.
Scrisoarea judeatorului G. Giustiniani din
27 August 1655 catre Doge. Docum. Nr. 637, citat
de C. Esarcu In colectia de documente publicatd
In Revista Tocilescu, anul III, pag. 366.
0) Ibid, Doc. Nr. 638 din 7 Sept. 1625. Aceste
documente se contrazie. Cetatea trebuie s fi fost
aprat de Romni, cari s'au supus ipvitaiei, fiinda
altfel ar fi fost inamicitie i domnul Moldovei nu
ar fi invitat pe pava dela Silistra, Diach Mehemet
la nunta fiului su, cum se constata din acest din
urm document.
6) Documente 658, din 14 Aprilie.
412
www.digibuc.ro
cinat s strng'd trupe muntene i moldave,

socotite destul de valoroase, In serviciuI republicei Venetiene si d sfatul s se achizitioneze fi cai in aceleafi provincii 1).
La 1637 Chilia cu oraele dimprejur, erau
ocupate de un Mirza Cantemir, soldat de

mare bravur, care in capul nenumratelor
ordin s' mearg6 inainte. In trei zile mar
fortat a parcurs 125 verste, ajungnd la

Bucuresti. Aranj icu Coburg planul luptelor
Veni tirea eh' austriacii au Incheiat
pacea... S'au retras
i ei. In Octomvrie
1788 a fost luatil de Suvarov din ordinul lui
Potemkin, dup o crncen6 lupt, cu ajutorul flotilei de rzboi. La incheierea pcei

ninta chiar hotarele Moldovei.
a lost redat Turcilor.
Btut de hanul ttdresc, a cArei autoritate
La 1790 bratul Dunrii care trecea prin
o nesocotea, a fugit in Dobrogea ; in urrn6, fata cettei Chiliei purta numele de grla
ametit de promisiuni, s'a inapoiat In Crimeea, sau gura (ImbucAtura)
unde fatalul cordon ii termin destul de
Chilia era foarte mic6 ; nu avea deal, 150
tragic, cam cum trebuia, aventurile 2).
case degradate, inchise inteo foarte rea si
Grigore Calimah, domnul Moldovei, a fost veche incint, flancat de patru turnuri
Inchis la Chilia din porunca vizirului, sub patrate sau rotunde.
pretext a. nu a avut o purtare corect, In
In interior era un mic castel, flancat de
acea epoc6. Putin timp in urrn6, scos de aci, 4 turnuri.
a fost trimis la Constantinopole unde a stat
Spre Dundre avea un simplu zid. In gesi acolo Inchis mai bine de un an 3).
neral pozitia sa o fcea susceptibil de o
Pe la 1.712 locuitorii din Chilia erau in bura apgrare, cad ea se afla pe Inltimea
afar6 de turci, evrei, crestini, armeni si alte care domina, pe ct vedeau ochii, o cmpie
natiuni.
neted i stearp.
Pe toti ii administra, zice Cantemir, un
Catre 9/20 Septemvrie 1.790 Principele
nazIr.
Potemkin a detasat 15.000 oameni pentru a
Numai aceasta gur, cea mai larg5 i cea incepe, cum spune el, asediul Chiliei. Acest
sale oarde tAtare, venite din Crimeea, ame-
mai adnc4 era navigabil6 la 1712 din cele 5 ;

era un loc renumit pentru comertul Moldovei.
corp rAm6sese aproape 3 eciptamni in lagr
la Tatar-Bunar. Intrzierea acestui corp s'a

Drumul panbi la Galati se fcea in 48 ore g6sit justificat prin aceea c Turcii trimi(probabil pe apa).
seser propuneri de pace, cu toate c se
La 1770August 30, dup luarea Ismailului, credea si a. Potemkin astepta sosirea flotilei,
Repnin s'a lndreptat asupra Chiliei i dup 9 pe care el o bnuia c' va intra curand pe
zile a) de asediu, a ocupat cetatea, cu 2 pasi, Dungre i s" decid, fgrA pierdere, succesul
3000 prizonieri, 20 tunuri si munitiuni acestui asediu ; dar se va vedea ea aceast
imense.
presupunere era fals.
La 10 Iulie 1788 Suvarow s'a retras la

Chiia si a rmas acolo 2 sdpfmni, apoi
s'a dus la Ghinesti unde spre mirarea tuturor

a rmas o lura intreag. A plecat apoi i in
dou zile a ajuns la Nisipeni, cu infanteria
sa, parcurgnd 70 verste, unde a stationq din
nou o luna in inactivita. te. In fine a primit
1) Idem, pag. 368, (Revista Tocilescu, Vol. III).
') $hicai, Vol. III, pag. 30.

') Enache Cogalniceanu, op. cit., pag. 562, 263.
4) Ftillek, spune 8, op. cit., pag. 70.
Acest corp de 15.000 oameni era sub

ordinele generalului Miller, care se ridicase
prin meritul fi bravura sa la gradul de general-sef al artileriei. El avea mai mult

de 70 ani.
Care mijlocul lui Octomvrie, generalul
Milner, a primit ordin s inceap asediul
Chiliei.
I s'a dat pentru aceast expeditie 10 batalioane de grenadieri, 8 de puscasi, 4 de vntori, 36 escadroane cavalerie si 2000 cazaci.
413
www.digibuc.ro
In razboiul precedent, Rusii au luat Chi lia,

dar nepastrnd sau neridicnd planul cetatii,
gresala, voi sa retraga trupele, dar nici

ordinele sale, nici focurile inspaimntatoare
care veneau din cetate si dela flotila turceasca, n'a putut decide la retragere pe
acest asediu s'a vazut si greseli si operatiuni. bravii slii soldati, cari credeau c merg la
Prima gresala a generahilui Mailer a fost asalt si voiau cu orice pret sa-1 execute.
o credeau o intaritura de primul ordin.
Ea a fost investita la 3/14 Octomvrie. In
acea de a nu ocupa ostrovul de pe Dunare,

din dreptul orasului. Ar fi putut stabili pe
Chiar ordinele trimese de generalul Milner

au fost inutile. In fine, a venit el singur s
el baterii cari, prin focul lor, ar fi putut ordone retragerea si a primit in mijlocul
goni vasele turcesti, cari au incomodat pe foburgului un glont de carabin, care-i paRusi mult timp. In urma s'a trimis briga- trunse pieptul.
El a murit cteva zile in urm regretat
dierul Markow, dar prea tarziu. In noaptea
de
toat lumea. Rusii in cele din urma s'au
de 5-6 Octomvrie s'a atacat foburgul.
Acest atac trebuia executat sub ordinele retras, lsnd pe lac 8-900 oameni, sau
unui soldat bateau, devenit general major, omorili de Turci pe esplanada sau de ei
Meknop, ofiter bray, inteligent si cunoscnd
meseria sa ; dar nepotul principelui Potemkin, contele de Samollov, fiind prezent,
trebui sa-i dea lui comandamentul general.
12 batalioane, despartite in 5 coloane, au
fost dirijate &Are foburg, care nu era incon-
insasi in foburg, intr'o actiune care nu trebuia sa caste nici viata a zece oameni.
Reintorcndu-se in legal., ei au jefuit casele
si au pug foc peste tot. In acest mod ei au

distrus singuri principalele lor aparari, caci
indata ce casele au fost distruse, ei au ramas
descoperiti si au fost obligati sa faca o
jurat decal printr'un sant de 3-4 picioare

transee. Aceast transee a fost fcuta fail
de lat si de 2-3 adnc.
Indata ce Turcii au auzit mersul Rusilor,
s'au retras in ores. In intuneric, coloanele
precautiune si fara sprijin iar santul foburgului, a fost prima lor paralela.
din dreapta si din stnga s'au imireptat
In dreapta transeei, Rusii au instalat o

baterie de bresa aproape de Dunre. Ea a
rail si s'au alaturat catre coloana din centru

a generalului Samoilow. Ea a fost apucatd
de o panica groaznica si soldatii au inceput
sa trag a. unii in altii. Generalul, chiar el, a
pierdut putinul snge rece ce-1 avea, a fost
aruncat la pamnt si coloana defila peste el.
Cnd fiecare soldat a ispravit cele 40 cartuse
ce avea si cnd s'a fault ziva, ei au vazut

ea" nu erau alti inamici decal acei pe cari
soldatii si-i inchipuisera. Au intrat in foburg.
Generalul Miller a dat ordin sa se deschid
transeia si s'a retras pentru a se repauza
putin.
Samoilow al carui cap nu se desmeticise
bine, care, ca ora era foarte bray si care voia
prin o nand nerozie sa. acopere pe aceia

deja facuta, striga: Inaintel si conduse, prin
esplanade care despartia orasul de foburg,
trupele coloanei sale, pana la santul fortificatiei. Abia ajunse aci si recunoscndu-si
fost asezat si prea departe si prea in laturi ;
aceasta baterie a tras opt zile si Turcii au

predat cetatea la 1.6/27 Septemvrie, locate-
nentului general Gudovici, care luase comanda armatei, dupa moartea generalului
Mailer.
Garnizoana formata din 3500 eniceri a

avut permisiunea s se retraga unde va voi
si ea a plecat la Ismail. Aceasta a fost o
gresala a capitulrei cu eta, mai mare, cu
cat s'a mrit fortele garnizoanei Ismail ; daca
li s'ar fi cerut, turcii ar fi consimtit sa nu

mai serveasca in acest razboi.
Gkarnizoana Chiliei n'a aratat in apararea
orasului mai mult inteligenta cleat Rusii in
aparare ; ei n'au incercat deck o usoara iesire.
Dela 11/22 la 16/27 a fost un armistitiu

curios: Principele Potemkin voind sa astepte
sosirea flotilei sale, 11 propuse si Turcii ore-
414
www.digibuc.ro
zAnd in o pace imediat, 1-a primit, fr a

reflecta i in acest interval, trupele se preumblau, unele la altele, cu oarecare libertate.
Dup luarea Chiliei, infanteria a rOmas
in lagar aproape de oraq.
Inainte de predarea cetatei o diviziune de
i bombarde turcesti a inaintat pe

Dud-are, dar a fost capturat.
alupe
La 1794 Chilia se gOsea din nou in mAinile
Turcilor, cari se preparau s4 o fortifice In
scop de a ajuta p Poloni contra Turcilor.

Dup acest rOzboi, la Chilia, s'a gtit
mult sare, sub domnia impariltesei Ecate-
rina ; dar Paul I (1798) a pus o tax de 3

zechine cu drept de intrare a unui car cu
sare, in statele sale.
La 1801 Chilia era la 3 km. de gura mrei,
unde ancorau vase cari cOlcau mai mult de
10 picioare, fie pentru a descrca in parte,

fie pentru aji complecta incrcatura. Ea era
cel mai apropiat port de coast.
In acest an Turcii au pus o geamandur
pentru a insemna, la ieire, enalul marei
ramuri a gurei numit Sunn-Boghazi (Sulina), pe care s'A poat urea marile vase.
La 4/16 Februarie 1807 a ieit din Chiia
un detaament de 6000 Turci care a atacat,
prin manevre foarte bine executate, un corp
In Aprilie 11313 la Chilia se afla un oarecare
Padapulo, comandant a 6 bOrci canoniere

ruse. Eschi-Chilia a fost ocupat de Turci.
Poarta se gndea s fortifice cettile sale
pe Dun'Are.
Se pretinde CA' in timpul rOzboiului oriental
(1853-55) in Iulie 1854 '), o parte din flota

aliat anglo-francez ar fi bombardat
Chilia. ( ?)
La 1857 revenind In stOpnirea Moldovei,

in urma tratatului de la Paris, zidurile sale au
fost dArmate, inainte de a fi Incorporat

Principatului.
La inceputul rOzboiului din 1.877 acest
ora a fost ocupat (1.3 Aprilie), in aceea0 zi
cu Ismailul, de armata corpului VII rus,

care a pus-o imediat in stare de apOrare,
fortificnd-o pasager.
Dup tratatul din 1.878 dela Berlin,
partea Basarabiei de jos, fiind reIncorporata
imperiului rusesc, Chilia Ii urma soarta ; iar
vechea, prima Chilie, Aquilea romad, a

ramas, cu delta DunOrii, Romniei.
In fine, trebuie bine observat sa nu se

confunde, nicidecum, Chilia de pe malul
stng, de creatiune nou, cu vecina sa de
peste DunOre, vechea i clasica Chilie, ce se
ridica oarecnd maiestoas, in mijlocul lai astzi, pe coltul format de

malul drept al Dunrii (chiliane) cu acel al
gurei de jos a canalului TOtarul.
rus, ce a rezistat cu mult curaj dar care gunelor, ca

a fost silit sa cear ajutor i cOpAtndu-1 a
bOtut pe Turci, cari au pierdut 5-600 oameni iar Ruii 50 morti i rOniti ( ?). Se credea
Topograficete, abia se mai cunoate locul
CA in fiecare corp turcesc de pe DunOre se

aflau ofiteri francezi cari dirijau operatiile
cettile.
unde se afla oarecnd, regina gurilor flu-
La 1 Noemvrie 1.807 gurile Dunrii sub comanda generalului Rothoff, erau pdzite de un
ulterior de grOdindriile satului, Chilia veche.
suferit mult pra la 1812, cnd a cazut,
Scitilor.
odat cu Basarabia, sub stOpAnirea Rusiei ;
Ovid, povestete c regale Cotys (cu care

era in relatiuni 0 ale cdrei poezii, in limba
scitic, Ovid le gOsea destul de frumoase),
viului i comertului dunArean. Diferite mo-
nete ce s'au gsit, ii arata locul, ocupat
13. TULCEA.
corp cu 9 batalioane infanterie, o companie
Acest ora este vechiul Aegyssus, al Moede pionieri, 5 escadroane de cavalerie i un
siei,
mai sus de care Dariu, cum se -tie, a
regiment cazaci ; avea reedinta la Chilia.
trecut
DunOrea, pe un pod de vase, contra
In luptele dintre Rui i Turei, Chilia a
conform tratatului dela Bucure0i, zidurile

sale la inceput au fost distruse apoi in urm6
au fost inarite din nou.
1) .Frstenthum Rumnien von Fllek, pag. 70.

415
www.digibuc.ro
al Odrisilor, ajutat de legionarli Romani, sub

conducerea generalului Vesta lis, a gonit pe
Dela pierderea Ismailului insa, ei s'au

servit de Tulcea numai spre a impiedica
Getii independenti din acest ora, pe care

ei 11 luasera cu concursul probabil al lo-
pe adversarii lor sa expedieze materiale de

pod pe bratul:, principal al Dunarii.
cuitorilor, ceea ce, numai, ar explica rigorile

exercitate de acest principe, in aceasta
ocazie I).
Dula Romani, teritoriul a trecut in stapnirea barbarilor. Este cel mai insemnat punct
al Dunarii de Jos i al vechei insule Peuce ; pe
aci sau in apropiere trebuie sa se fi nakut

vestitul Alaric, faimosul invingator al Romei,
nu departe de Silistra unde s'a nascut Aetiu,
invingatorul lui Atila ; marii inamici i
La 1.770 dupa. caderea Tighinei, Turcii au
introdus pe la Sulina mai multe corbii de

razboi pe cari apoi le-a adus sub adapostul
cetatii Tulcea 1).
Ruii, sub generalul Veissman i Mecnop,
au trecut Durarea, au pus mana pe ora i

garnizoana Tulcea, au dat asalt cetatii, au ars
vasele gasite in port 2), au aruncat tunurile,
capturate in Dunare, apoi, dupa ce au

luat tot ce au gasit in ora, s'au inapoiat
marii aparatori ai Romei, ieeau, aa dar, biruitori la Ismaill in ziva de 10 Decemvrie.

atunci din aceasta tara in care romanul i
Explorarile dela 1771 ale generalului Veissbarbarul ii dadeau coate i munceau, adeseori, acelai fga (Amde Thierry, Histoire
man, comandantul Ismailului, pe malul drept

al Durarii de Jos, i in special asupra Tulcei,
d'Attila, I, pag. 238).
merita o atentie cu totul deosebitd:

La 12 Martie generalul Veissman a trecut
La 1637 sultanul nefiind satisfacut de conduita lui Matei Basarab domnul Munteniei,
a trimis ordin sa fie ucis, dar pentru aceasta
dela Ismail, la Tulcea, cu 720 grenadieri i
trebuia s fie surprins i pentru a ajunge la
Arnaut-Paa cari erau la Tulcea in garni-
acest scop, el a fost chemat de paa dela

Tulcea sub motiv ca trebuie sa-i comunice
chestiuni importante. El a plecat i and i-a
ramas numai o zi spre a termina voiajul
i prin urmare i viata, el a auzit murmurandu-se ceva despre o cursa, care li era
zoana cu 5000 Turci. In acelai timp Turcii

au fost bombardati i de pe apa Veissman se
pregatita. Aceasta simpla lanuiala care-i fu
lor, cari locuiau la Isaccea i i-a mutat la

Ismail in ziva de 13 Martie.
Iata cum descrie un istoric turc aceasta
suficienta, 11 fcu sa se inapoieze cat de

curand.
30 artileriti i invinge pe Samsongi-aga i pe
intoarce biruitor la Ismail cu prada mare,

29 tun-uri i 51 prizonieri. Opt lepuri turceti au fost arse iar in alte 15 lepuri Ruii
au pus pe Moldoveni i pe Greci, cu familiile
Paa vzand ca n'a putut pune maim pe

el, se sfiltui cu Kemin Paa, aflat la paza
Nistrului contra trecerei Hanului i cu
actiune :
prin a trimite lui Matei, firmanul de investire

in demnitatea sa (Neculai Iorga, I, pag. 61).
Garnizoana acestei fortarete a tras 3 lovituri
Cat timp Turcii au stapanit Ismailul,

Tulcea a fost capul lui de pod.
Selim Gherai care era cantonat la nord de
La 1771 (1184 egirei) Ruii au reunit un
mare numar de vase cu ajutorul carora

Mehmet Paa inlocuitorul Bali (care venise in noaptea de 22/23 Martie ei au operat o
debarcare pe tarmul drept al Dui-aril, la
sa-1 inlocuiasca).
Au discutat toate expedientele i pentru locul numit Deyirmen Bogassi (Bugaz sau
a ascunde mai bine planul kr, au terminat gura canalului morei) la 3 mile de Tulcea.
2) Michel C. Soutzo, Coup d'oeil sur les nwnuments de la Dobrogea, pag. 7. (Ovid, Ponticele,
I, IV, VII, VIII.
pentru a da alarma la cartierul general.

Babadag auzind semnalul, a avizat imediat pe
2) Enache CogIlniceanu, vataf de aprozi, Letop.,
Vol. III, pag.

1) Idem.
416
www.digibuc.ro
67.
marele vizir ; dar inainte de a putea ajuta

Tulcea, Bu0i au atacat retranqamentele cari
Inconjurau satul, le-a ocupat 0 a aruncat In
Dunre tunurile cari le garniseau. Ei au

jefuit locuintele 0 s'au inapoiat la Ismail.
La 3 Aprilie Veissman a trecut iar la
Tulcea cu 1.400 grenadieri, 40 artileri0i,
200 muschetari 0 2 tunuri # de unde s'a
Indreaptat spre Isaccea.
Turci, arde podurile, eicele, munitiunile i

a luat multi prizonieri 1).
La 1771. flotila turceasca care intrase pe
canalul Sulinei (Sunn Boghazi), ancorase in
fata Tulcei 0 dup ordinele marelui vizir,

comandantii vaselor se preparau s Incerce
o expeditie contra Ismailului. Ru0i au prev-
zut acest plan 0 In noaptea de 17 Iunie au

trecut trupe 0 artilerie in ostrovul dintre Tul-
cea 0 Ismail (Ceatal). Ele s'au fortificat In

aceast pozitie 0 au Inceput s canoneze
fata Tulcei 0 de pe care ei impiedicau alupele ; sold* turci au intrat indat In
navigatia 0 trecerea Turcilor din Dunre brci 0 s'au repezit la atacul ostrovului. Ei
In luna Mai Ruqii trecnd la Tulcea, au lost
batuti 0 goniti, din ostrovul care era in
In Mare.
o Veissman a trecut, pentru a treia oar, la
Tulcea, a btut 8000 de Turci, incendiind

casele 0 vasele bor. In aceast lupt au
cuceresc primele retranamente, urmrese pe
inamic care s'a retras din fata kr 04 atrage

inteo ambuscada ; acolo fulgeratd de artilerie, ei Bunt siliti la rndul lor s se retrag.
azut rnorti 1000 de Turci 0 s'au fcut Ei au reintrat in desordine in brcile lor 0
1.00 prizonieri.
au dus spaima la Tulcea ; curnd dup aceea
( Veissman iar trece la Tulcea. Supune

lagrul turcesc din fata cettei 0 bate toat
armata turceascA trimis de vizirul dela
Isaccea. Dupa dou zile de lupt Veissman
s'a inapoiat la Ismail.
Veissman mai bate apoi un alt corp de
Turci, care venise dela Babadag.
6000 Ru0 fac o descindere la o jumtate

leghe mai sus de cetate. Turcii le opun
600 cavaleriti ; in acea zi ploaia cdea in
torente ; fulgerile 0 tunetele au speriat caii
o La 7 Octomvrie Veissman a plecat iar clela

Ismail, indreptndu-se asupra Tulcei. Invinge
qtirea turceasc, pune mna pe lagrul

otoman, le ia tunurile, d asalt 0 ia cetatea
Tulcea apoi pune mine 0 o arunc in aer,
1.i. un noroi mare a Impiedecat mivrile lor.

Pe cnd Ru0i goneau inaintea lor aceast
slab trup, la Tulcea domnea confuzie ;
soldatii cari au fost riniti in ostrov, au

rspndit date exagerate asupra fortelor
inamice 0 focului artileriei lor. Teroarea a
lost mrit de leventi (soldatii de marin)
cari priseau vasele lor 0 le-a lsat s mearg
distrugnd orapl, dup ce a luat de aci in scursul curentului. Toat lumea s'a imtoate munitiile, tunurile, lzile cu bani 0 pr4tiat. Ru0i au intrat in sat incepnd s
dup ce a umplut cu pmnt toate van- jefuiasc6 ; Mil Indoiali c." fortreata ar fi
lost luat dacs 'ear fi aprut in acest moturile din Imprejurimi fcute de Turci #.
Dupa aceea repezindu-se spre Babadag, ment avantgarda unui corp de 8000 oameni,
face minuni de bravurg, btnd pe Turci pe care vizirul 11 expediase urgent in ajutorul
pretutindeni ; in urm- se intoarce la Tulcea garnizoanei. Trupele musulmane deja im0 de acolo la Ismail, duand cu dnsul pe pr4tiate in cmpie, imbrbtate s'au retoti cretinii ce fugeau de robia Turcilor 1). imbarcat in timpul noptii. Timp de mai multe
La 24 Aprilie 1.773 Potemkin a trecut Du- luni ei au incercat noi debarcri pe trmul
nrea la Tulcea ; a distrus un corp de 6000 drept al Dunrii, la Isaccea, Tulcea 0 la
Be0ep. Ei au fost mereu respin0 dar au
3) Vezi Darea de seam despre scrierea lui Atanasie Comnen Ipsilante, de Alex. Papad. Calimah,
membru al Academiei. La anul 1771, op. cit.,
fcut mult riu, au ars o parte din flotil
pag. 511-515.
pag. 518.
1) Analele academice, Seria II, Vol. II, Sec. II,
27
41.7
www.digibuc.ro
i au pus 'liana pe o a1t6 parte din bastimente pe cari le-a evacuat la Ismail.
La 1789 Tulcea a fost luat6 cu asalt de
gtre amiralul rus Ribas.
La 1/12 Noemvrie 1790 Ruii s'au concentrat In fata Tulcei, oral pe atunci destul
de mare, foarte pldcut i bogat. Dupa o
uoar lupt in care s'a distrus cteva bastimanta turceti, au ocupat crawl abandonat
de Turci i unde s'a gssit o mare cantitate
de alimente, gru, fructe uscate, Mn, piese
de artilerie, chesoane cu munitii i ghiulele
pe cari Turcii din netiint nu le-a distrus.
agreabil, udat de un frurnos rulet, Mamicii au ieit din corturile lor pentru a da
lupta ; dar, atacati cu iutea16 de cazaci i
zaporoji, ei au fugit fr s atepte trupele
regulate rusesti i au abandonat lagrul,
bagajele, munitiile, tunurile, etc.
Toti locuitorii au plecatInainte de btlie ;
multi dintre ei au r6spandit alarma pan6 la
Constantinopole.
S'a evaluat la 900 num6rul Turcilor orno-
riti in aceast actiune.

S'a gAsit la Babadag o imeng cantitate
de bogtii i depozite ing ruii neavnd
In ctate se aflau 5-6000 glreti, cari grijd g adug care, nu s'a profitat de ele
lasaser s debarce la mal 400 Rui. Acetia
au intrat in ora cu o temere nelnteleag
Oa au fost arse odat cu oraul. Kutuzoff

dup ce a executat ordinele lui Repnin s'a
Mapoiat la Ismail.
La 9 Iunie Ruii sub comanda lui Repnin
iar Turcii s'au retras fr g-i atace ; aceti

Rui s'au rspndit prin ora pentru a jefui
i cari dupa jumtate or erau cu toti in au nimicit complect lnga acest ora pe Turci.
stare de ebrietate.
In Aprilie 1807 Tulcea era 1nconjurat
In iarna anului 1791 Kutuzoff a rmas la de un retranament dup sistemul turc i
Ismail cu 5-6000 oameni.
avea un castel de piatrA cu 4 turnuri.
Afacerea dela MAcin (Martie 1791) n'a
Pehlivan-Aga a construit pe un platou un
descurajat pe marele vizir ; el a continuat cnp intrit pe care-1 leg cu oraul i In
preparativele sale i a venit g ia pozitie care a pus 3000 oameni, afara de cei 2000
aproape de acest ora (Mcin) de Indat ce cari se aflau in ora.
principele Galitzin 1-a abandonat. El a mArit
Intgririle Turcilor In regiune in afar de
corpul de armati campat la Babadag si cele de mai sus erau: 2- redute la o verst
acest corp a dat destu1 6 nelinite princi- mai sus de ora la un cot al Durfrii i o
pelui Repnin, pentru a-1 decide s'a. fag o redua la ceatalul Sulinei.
expeditie particulard, cu care a insrcinat
Numgrul redutelor ln total era zece.
pe Kutuzoff.
Durninecd 22 Aprilie 1807 Usum Cassan,
La 14/25 Aprilie acest general a plecat paa Tulcei, a respins o debarcare In fort de
din Ismail cu 13.000 oameni, a debarcat la 7-8000 Rui ce fuseser adui cu flotilele
ruse ; cu ocazia acestui transport s'a pierdut
Tulcea i s'a indreptat spre Babadag.
Pentru a ajunge aci, trebuia s treag un mai mult de jungtate din oamenii 1mlant de dealuri i defileuri impracticabile barcati.
La 2/14 August 1.809 generalul Bulatow
unde 500 oarneni ar fi oprit intreaga armata
rug (Pozitie de remarcat pentru o armat a ocupat Tulcea. A g'sit in cetate 18 tunuri i
romna ce ar opera In Dobrogea contra imense provizii de rzboi i alimente. LoRuilor). Dar, ca de obicei, Turcii nu aveau cuitorii au fugit gtre Babadag ing Bulatow
un singur post i n'au tiut nici chiar de Ii urngri, ii 1ntoarse i a trimis peste 1500
marul lui Kutuzoff deaf, In momentul cnd in Rusia.
el a apArut in fata lor.
Acest ora cldit In amfiteatru este i el
La sosirea lui aproape de lag'arul turc, si- dominat de inltimi din apropiere. La 1826
tuat pe o Ingltime care domina o cmpie era destul de puternic. Posesiunea sa era
418
www.digibuc.ro
considerat de 11'10 ca operatiune prelimiIn timpul -ultirnului rzboi, generalul de

nar5. contra Turcilor.
divizie Ali Pap comanda trupele din DoVechiul oras Tulcea (Aegyssus) nu este brogea si cetatea Tulcea.
cel actual ; el ocupa locul carantinei de mai
La 20 Ianuarie 1877 au reinceput mcelurile
trziu pe Inltimele ce domin bratul cel mare in Bulgaria, ceea ce face pe Rusia s-si moal DurMrii si a fost distrus de Rusi dup6 bilizeze rezervele si s concentreze in Barzboiul din 1.829. Actualul oras nu are de- sarabia 3 corpuri de armat. Lucrurile
insprindu-se mereu, la jumtatea lui Martie,
ct o vechime de 110-117 ani.
Turcii aveau In acest port un post militar Turcii au inceput si ei mobilizarea rezervelor.
naval important. Aveau chiar si un mic
La 5 Aprilie Abdul Kerim soseste la Sumla si
arsenal, in rada desp4it6 din bratul de sud
ia comanda armatei turcesti concentrat In
al Dunrii printr'o stnci natural ce se Bulgaria. Cinci zile in urm, Tarul a declarat
indrepta perpendicular care mijlocul Du- starea de rzboi intre Rusia si Turcia si
ambele armate ruse, cea din Europa si cea
din Asia au primit ordin s treac5 frontiera.
La 17 Aprilie Turcii captureaz prima conase 1.47 brci de comert, 4 bacuri si 15
salupe canoniere pe bratul de nord al deltei. rabie pe Dunre si tot in acea zi Turcii, conInfanteria si cazacii erau in ostrov iar form tratatului dela Paris, cernd ajutorul
impedimentele la Ismail. In noaptea de 10 armat al Europei, ei sunt refuzati, afar de
spre 11, flotila a ancorat vis--vis de bateriile flota englez care s'a indreaptat (18 Aprilie)
turce, stabilite pe trmul drept, in fata spre apele Turciei.
capului deltei ; bacurile erau inapoi, in afar
La 19 Aprilie in urma unei declaratii a
de btaia pieselor, gata s' se dud in punctul comandantului-sef al armatei ruse din Eude trecere, situat mai in aval la 2000 pasi. ropa, comertul pe Dunre este inchis 0
Toat6 artileria a fost pus 5. in baterie, in armatorii sunt somati s" descarce si s place.
La 26 Aprilie primele bande de basibuzuci
crngurile ostrovului, la deal si la vale de
punctul trecerei. Artileria cilMreat era pus turci incep s tread. Dunrea si sd jefuiasch
mai la stnga in scop de a neutraliza esirile satele incepnd cu satul Chiselet. In acea
zi Turcii au declarat inchis comertul 11/16rii
garnizoanei cetatii Tulcea.
In ziva de 11 la ora 5 dimineata canonierele Negre pe care o blocheaz cu toate fortele
au deschis focul si. au redus la tacere bateriile lor navale.
narii.
In Marti& 1.854 generalul rus Uakoff adu-
turcesti. La ora 10 bacurile debarcau prirnele
La 16 Iunie generalul Zimmermann a ocupat
trupe rusesti: 4 batalioane si 4 piese cari

au fost curnd urmate de toat infanteria
0 artileria usoar. Podul a fost intins la
12 Martie pe cnd Turcii evacuau cetAile
Tulcea 0 Isaccea.
cu armata rush: Tulcea, Isaccea si Babadag;

o lun in urrn5, zi cu zi, acest general este
bdtut la Jula aproape de Osman-Bazar. La
6 August armata turc din Dobrogea a fost
intrit cu corpul din Caucaz comandat de
Fazli-Pasa. Razboiul terminndu-se, Nicu
Catargiu a fost numit comisar extraordinar
Trecnd fluviul, coloana a incercat o re-
zistent demn de admirat si In care s'a

distins primele contingente ale vice-regelui
din partea Romniei pentru a primi in numele guvernului roman administratia Do-
Egiptului. Un regiment rus a fost nimicit

pn la ultimul orn. Turcii nu s'au retras brogei.
deck dup ce au tras cele din urrn cartuse
Primirea s'a Mcut in ziva de 14 Noemvrie.
ce aveau. Astral Rusii au pltit cu mari In aceaisi zi domnitorul a adresat popupierderi niste succese ce nu meritau poate latiilor din Dobrogea o d1duroas6 proclamatie prin care ii invit s primeasd In
asemenea sacrificii.
419
27*
www.digibuc.ro
mod favorabil armata i autoritatile romane,
eari se i prezint In ziva de 18 Noemvrie

i ocup Tulcea, populatia facndu-le o primire stralucita.
La 1.5 Noemvrie, Dobrogea a fost impar-
tita in 3 judete: Tulcea, Constanta i Silistra Noua; la 1.7 Noemvrie s'a publicat regulamentul perceperei taxelor, zi in care s'a
numit magistratii i personalul judiciar al

Dobrogei:
La 1.9 Noemvrie s'a numit prefectii, administratorii i personalul lor in subordine ; la
21 a fost instalat personalul vamal i fiscal.
oale, morminte vechi, etc. se &eau la fiecare pas.
Suprafata intregului teren este formata

dintr'un strat de cenua, crbuni stini, etc.
zice Weickum, care a studiat foarte bine

aceasta localitate li care da detaliile cele
mai insemnate asupra acestor ruini.
Alt:Oa-Ca ruinele erau mai insemnate i
poate ca s'ar fi putut gasi lucruri destul de
interesante in ele ; din nenorocire desfacerea
acestor ziduri, pentru a se profita de vanzarea pietrei, la Galati i. Braila, a facut

cercetarile arheologice imposibile.
Natura resturilor ne lag impresia ca primele fundatii au fost facute de un popor

Noua) ; concomitent administratia Dobrogei foarte inaintat in cultura.
Descrierea topografica a acestei cetati o
cste definitiv predata de Rui.
La vale de ora se afla o imensa stnc vom face, pe cat vom putea mai detaliata,
Armata romna a ocupat Babadagul la 23

Noemvrie in aceai zi cu Ostrovul (Silistra
sau colnicr deasupra caruia domnul Romamilor pusese la 16 Octomvrie 1879, prima
piatra fundamentala a unui monument, ce
cra destinat s perpetueze amintirea intarirei Romanilor In Dobrogea.
Acest deal Hora-Tp, muntele orelor,
numit astfel caci servea, se gede, i pentru
a striga orele i ca post de observatie contra
surprinderilor diferitelor oarde barbare.
Pe varful acestui deal s'a gasit multe

urme de ruine antice. Piatra acestor ruine
s'a intrebuintat, de locuitori, la constructii ;
intre altele la biserica greaca din Tulcea.

14. PRISLAVA.
La 9 km. la vale de Tulcea, pe bratul

Sf. Gheorghe, se gasesc, de ambele parti ale
in a- doua parte.
Locuitorii au gsit multe monete in aceste
ruine. Oale, sarcofage, pietre legionare, par
a nu lipsi, dac nu intregi, cel putin in

fragmente.
Resturile materiale, in un pamant format

de o grosime considerabila de cenu, probeaza c jaful la care, probabil, a fost data
cetatea, a terminat prin ineendii teribile.

Nu este mult timp &and la Prislava s'a
gsit urmele lagarului intarit (Secz sau
Setch) al cazacilor zaporojeni, ordin militar,
religios i format din servi liberati, cari
au avut sub Petru I, de hatman, pe faimosul
Mazzepa. In principiile sectei apropierea
femeii era oprit, pe timpul cat ei se aflau In
lagar. Cand trebuia sa se casatoreasca intrau
in sate, paraseau lagarul lor i numai in

apei, urmele unei vechi cetati.
Este imposibil sa se cunoasea cari au timp de razboi erau susceptibili s fie chemati. Emigrati din Rusia, sub Ecaterina,
lost locuitorii sai primitivi.
Partea despre tarmul stang prezinta urei au incheiat un tratat cu Poarta, care le
mele unei intarituri ce pare a se continua asigura independenta, le concesiona terenuri
i pescuitul pe malul drept al fluviului
dupa malul drept.
Pe acest mal, intaritura se afla pe o stnca, cu obligatia de a furniza in timp de razboi
care in timpul apelor mari, formeaz un fel un contingent de oameni i cai. Lagarul lor
de limba, argiloasa ce inainteaza in forma era retranat.
Hatmanul Gladkoi a tradat la inceputul
de peninsula, oprindu-se In malul apei. Nenurrarate resturi de anturi, urme de ziduri, razboiului din 1828, tauza Turciei. Ei au
420
www.digibuc.ro
trecut din nou la Rui, i-a ajutat s6 bat5 pe

Turci, la Isaccea i s5. treac6, in larcile lor,
cu inlesnire Duzarea.
Ruii le-a multumit, distrugndu-le lagrul
nu mult dup5. aceia (1.829). Locul uncle 10
cultivau painnturile era Ia ceatalul Sulinei,
putin mai sus de Prislava, care a purtat

mult timp semnificativul titlu de paradisul
cazacilor Zaporojeni (Gienat-Kazaklar, cazacilor fugari).
E posibil ea la Prislava s6 fie urmele

Micului Marcianopolis.
din timpul devastarilor barbare. Analiza

serioas6 a resturilor sustine credinta c ea
a fost roman.
In timpul rzboiului ruso-turc din-1828-29,
In apropiere de acest orel, a. avut loc o

insemnat6 btlie fug ale ebirei detalii aunt
complectamente necunoscute.
De un timp imemorial, aceast6 localitate
a fost ocupat de o colonie de romni. SatuI
avea numele de Moldovan Bes- Tepe (cinci
colnice, munte de vecinaate).

Pe la 1.832 satul a fost declarat or5eI
ci
i s'a dat numele de Mahmudia, dup5.
numele sultanului Mahmud al II-Iea.

Biserica acestui or4el, pare s' fi lost
Din rmdi-tele unei antici eetdti, ce se
prima,
creltin6, dela ocuparea Dobrogei de
g4se0e pe locul ocupat de acest or6e1, se
Turci.
A
fost fundat5 In aceast regiune, pe
deduce EA fi fost aci eel mai inaintat punct
intArit roman i probabil i cel mai tare, la 1836, de membrii familiei romne0i Gdscci.
in aceast6 regiune a Durarii, pe actuala Materialul acestei biserici a fost trecut s
mobileze o nou6 bisericA, zidit6 la Tulcea,
ramur Sf. Gheorghe.
Cetatea era pe malul Dun5rii i pe coama pe la 1.846-47, de aceea0. familie 0 care
celui mai inalt colnic despre Bef- Tp. Ea a devenit catedrala Tulcei, cu patronul Sf.
avea 125 metri in ltime 0 earn aceea0 Nicolae, la 23 Noemvrie 1878.
Cu putine zile inaintea inceperei r6zboiului
lungime, Inconjurat6 cu zid facut din piatr
de
la 1877, un locuitor a gsit, in apropiere de
de calcar i c6r5mida.
acest
oral, capul unui elephans primogenus
11.5m60tele, sfArmate i foarte reduse,
( M amouth), cel mai voluminos animal cu..se puteau vedea pra In ultimul timp.
La 1.872 zidurile cetii aveau, in partea noseut din perioada anti-deluvian.
Tatarii, cari lnaintea r6zboiului de Ta
lor bine conservat, o inltime de 3 metri,
1877-78 ocupau destul de numero0 aceast
pe o grosime de 2 m.
In afara zidurilor, de jur imprejurul ce- regiune, au pardsit-o spre a se aeza aiurea
atii, se afla un ant, de p5mnt ce o In- 0 au fost lnbocui%i, dup6 r5zboi, cu alte
conjura ca o cingatoare. Pe la 1872 acest noi colonii eretine.
Satul Malcoci, din apropiere a lost Inant avea 5-6 m. adncime, neregulat6.
In mai multe locuri antal, astupandu-se a temeiat de Ignatz Hoffart. El a fost ucis
rmas ca un val. E posibil ea acest ant s6 de Turci, in timpul rzboiului Crimeei iar
15. MAHMUD1A.
fie opera Genovezilor, cari se erede c5, oare-
crucea sa a lost vazut mult timp In regiune.
cnd, au domnit i aci. Faimo0i cereeatori

de conrori, din Dobrogea, au g6sit In aceste
ruine nite ulcioare monstre din p5mnt ars
1G. CETATUIA.
i aflate la adncime de un orn. Ele erau

c6ptuite pe dirauntru eu panz6 i erau
pline cu mlai. Mglaiul ca i painea erau
de culoarea neagrA, pare6 ar fi fost arse.
Rezult6 c5, i aceast6 cetate a terminat tot
printr'un groaznic incendiu, ca mai toate
Ceatuia este format dintr'un zid de piatra,
gros dela 2-3 metri, cam de 180-200 metri

de perimetru, In form de circumferint,.
In corpul acestui zid, din distant:A In di-
stant6, se afl6 urmele a 16-20 turnulete,

cu o dep5rtare variabil5 de 2-10 metri,
deasupra zidului. Zidul perimetrului este
421.
www.digibuc.ro
se indatora s le apere chiar in contra

inundatiilor, a ramas cu o adncime va- rasei sale.
Din cele mai vechi timpuri gurile Dunrii
riabil de 1-3 metri. Spre nord-est zidul
rmasese suspendat in aer ; pmntul de au atras totdeauna, care ele pe cazaci. Acei
dublat de un sant, care, cu toate depunerile
sub temelie a fost scos de faimosii cAutatori

de tesaure (comorari).
Zidul prezinta o leghtura neregulat de

pietre calcaroase, lipite prin un mortar de
var amestecat cu crmid pisat.
Cercetrile facute n'au dus la niciun re-
numiti Neirasovti s'au asezat In satul Balsie
Dunavetz, din care au facut centrul ocupatiei lor precum i punctul de Intrunire.
Ei numgrau cu acei din satele din jurul
centrului pn la 10.000 cazaci. Care 1775
desfiintandu-se deci Zaporojskaia peste 5000
din ei, sub comanda hatmanutui Liach s'au

coborit (din Rusia) la gurile Dunrii Odd
la Sf. Georghe. Au urcat apoi Dunrea i s'au
ea s fi fost o cetate zidit de Genovezi, in asezat la Seimeni lng5. Cernavoda, poate
timpul mrirei lor la gurile Dunrii, pe chiar la satul Lipoveni. Turcii ins i-a silit s
ruinele vreunui castru, cea din urm santi- abandoneze aceste locuri iar ei au plecat
nel, pe trmul drept, la nord-estul Impe- se stabileasc6 la Catrlet (satul Sf. Gheorghe).
riului, la punctul de intlnire al malului
La 1807 acesti fugari au fost primiti de
drept al Vii Dunrii de Jos cu acel al coa- generalul Michelson in serviciu militar
stelor apusene, ale Mrii Negre.
Alexandru I le-a dat numele de (Regimentul
La 2 % km. la est si sud-estul cettii, pe de) cazaci dela gurile Dunrii.
malul bratului DunavAtului, se afla, in
In 1826 generalul Langeron cerba ca acest
apropierea satului Dunaveitul Mare i intre sat, cunoscut sub numele rus de Donaentzy
acesta i omonimul &Au Dunaviitul Mic o s fie drmat imediat dup trecerea Ducing6toare de pmnt, ridicat si de o In- nrii de rusi iar locuitorii omoriti frl mil.
cApere considerabil, inconjurat spre nord- Acesti locuitori sunt rusi ( !) cunoscuti sub
west si sud cu un sant de 5 m. ltime iar numele de Nekrassowsty, inamicii cei mai
spre est are malul Dunavtului, de 10-15 neimpcati ai Rusilor i cei mai cruzi. Ei
metri inalt. Nicio urma de pmnt ars sau ddeau Turcilor niste cazaci periculosi
piatr. E posibil ca ea s apartie prirnelor indemnateci. La 1808 acest sat avea 3000
timpuri ale fortificatiei naturale, in epoca locuitori.
preistoric6 I).
In ajunul rzboimmi dela 1827 ei erau
Dup moartea lui Attila si Imprstierea imprstiati in toat delta Dunrii si in
puterei hune, unul din fiii si Hernakh a cerut Dobrogea pn la Babadag. Turcii i-a inguvernului roman si a obtinut autorizarea s vitat s formeze un corp deosebit dar ei
se fixeze In mica Scitie, i s'a dat cantona- au refuzat i trdnd au trecut de partea
mente la nordul acestei provincii in jurul Rusilor cari dup ce le-a druit Dobrogea, ca
gurior Dunrii, in locurile bltoase pe cari pielea ursului din pdure, i-a constituit in 2
rzboaiele din urm le depopulase. Dup ce regimente: unul de infanterie i altul de
a jurat c" va indeplini toate obligatiunile cavalerie, atasndu-i la serviciul flotilei duatribuite oaspetilor i federatiilor imperiului, nrene a Rusiei.
el stabili tribul su in jurul cettilor drLa 1877 rzhoiul i-a gsit ocupAnd delta
mate altdata de tatl su i pe cari acum Dunrii. Brigandajul i lipsa de autoritti
Ii tinea legati de blti, cnd proclamatii
1) C. P. Scheleti, Ruine, locuri insemnate
zultat.
In localitate poart, numele de GenevizKaleh (cetatea genovez) si este posibil ca
Dobrogene. Literatorul Anul III, pag. 659

et sqq.
ruse (ca aceea a maiorului Buzilovici) Ii avizA
s se prepare in 1895 la lupta cea mare.
422
www.digibuc.ro
CAPITOLUL VII.
DE LA VARNA LA CONSTANTA.
acest liman ar fi avut o comunicatie lesnicioas5 cu marea.
Vechea Odissos sau Odyssus ( Rama) a
Haret, din Iai, in o publicatie fAcut5
Miletului, a fost fondat sub domnia regelui asupra unui voiaj in Orient, pretinde s' fi
1. VARNA.
Miletului Astiage, cam pe la 572 (dup6 auzit in localitate, pe atunci (1852) cs vechiul
ora ar fi chiar acoperit de valurile qi nisipurile lacului Devno.
s'ar fi aflat in antichitate Aristeum 2), poate
Acest oraq a fost locul natal al marelui
pe locul unde s'ar fi aflat oareand mica scriitor din antichitate Demetrius.
cetate Nauloque, de care vorbete Strabon
Comertul i relatiunile sale cu Getii i
(Cartea VII, Cap. VI) colonie a Mesembrie- Dacii au fost foarte mari.
altii 545) Inainte de Chr. 1).
Pe promontoriul sudic, al radei Varna,
nilor, apoi in evul mediu Galato sau Galoto ;
Nu se cunoate la ce epoc5 i s'a dat numele
in timpul dominatiei otomane Varna Galantasi. Dup o inscriptie g5sitil In timpul
actual de Varna ; cele dou mici case, cari

marcau pe tabla Peutingerian6 locul su,
face s'd i se atribnie o mare important in,
ocupatiei ruseti din 1829 acest ora f Acea

oareand parte din Pentapolis, confederatia
celor cinci owe grace, dup coastele vestice
ale Pontului.
Din aceia0 inscriptie reese, &A unuia din
epoca romand 1).

La 1.851 consulul grec Papadopulo-Vreto a
gsit la Varna o piatr greco-latind, ridicata

in onoarea lui Vitrasius Polion, guvernator
capii acestei confederatii, anume cet4ea- i general al inap6ratului Titus, de catre

nului Iros-Protogenul hid, confederatia li orauI Odessus, care ii datora un apeduc i
ridicase o statue pentru serviciile sale 8).
In vecingatea cruia aceast piatr a fost
Unii archeologi afirma c5. vechiul Odissos
s'ar g4si nu pe locul actualului ora, ci prin
imprejurimi qi anume in fundul limanului

Devno ; se lag astfel sd se cread, ceea ce
nu pare deloc neverosirnil, di in antichitate
1) Pilote de la Mer Noire, Vol. I, pag. 34, notes.
2) Formaleoni, op. cit., pag. 281, Vol. II.
) Pilate de la Mer Noire, Vol. I. pag. 34.
grisit 5 .
Mai trzin Odissos a luat numele de Tiberiopolis sau oraul lui Tiberiu.
CretinismuI a fost imbrgtiat aci chiar
dela aparitia sa. Cel dinai episcop a fost Amplias, hirotonisit de sfntul Andrei i de care
1) Kanitz, La Bulgarie Danubienne, pag. 460.
423
www.digibuc.ro
apostolul Pavel pomene0e In al XVI-lea bata, in saptamana patimilor. Prin aceasta s'a
iritat sufletele susceptibile i fanatic-evlacapitol al alga sale ctre romani 1).
Care finele secolului al V-lea (485 d. Chr.) vioase ale garnizoanei, compusa In mare
oraple maritime grece, dup coasta occi- parte din mercenari latini i oameni ale0,
dentala a Pontului Euxin, au vazut ap'rnd
primele bande de bulgari cari s'au raspndit
0 au prdat intreaga Moesie. In a 9-a zecime
a secolului VI Varna a scapat de jaful lui

Baian kha-kanul Avarilor.
Catre finele secolului 7 eful bulgar As-
cari li opusera o rezistenta foarte cerbicioas.
Pentru scopul asaltului, Ioanitiu (Asan,

Calloian, bunul Ioan, sau cum 11 numeau
grecii, in gluma, Skylojoannes, cnele de
loan) puse s se faca o main, proprie In
felul
ei, cu patru laturi, a carei lungime
paruk (Isperuch), dupa ce locuise 15 ani
corespundea In totul cu latimea antului
la gurile Dunrii a condus oardele sale vie-
oraplui 0 era tot att de Inalta cat 0
torioase pana la Varna care a fost arsa
zidurile cettii. Pusa pe roti i Impinsil pna

la marginele antului, maqina a fost rastur-
jefuita 2).
Sub Constantin al IV-lea Bulgarii s'au nat acolo, umplnd antul, pe deplin
instalat solid pentru prima oara in regiunea
Varnei, dupa care au inceput sa se intinda
in defavorul Bizantinilor. Ei n'a fost singura
rasa care s'a aezat in Peninsula Balcanica.
Ulterior au venit Turcii, Latinii, Jidovii,
Tiganii, Armenii, Tatarii, Cerchvii,
tinnd locul scarilor la urcarea zidurilor cetatii. Prin acest uz dublu al aparatului, bine
etc.
cat pe toti cat Ii putu prinde, prin ora, in

anturile cettii ; Ii acoperi cu pamnt pan
in cre0et 0 a 1ncins astfel cetatea cu un
cumplit brau de morminte, de o nefericit
La 1191 3) tarul Asan I a pus din- nou

lama pe Varna 4).
Reluat de Bizant, acest ora a fost din

nou pierdut de Alesiu Comnenul dupa lupte
nenumarate i un faimos asediu pe care
masurat, asaltul asupra cetatii a isbutit iar

ea a- cazut dupa trei zile de impresurare, In
saptmna luminata.
Ioanitiu, Impins de setea de sange, a arun-
memorie ; a darmat zidurile i intariturile din
cronicarii greci 11 povestesc cu accentul celei
temelie, gtind astfel grozave Pa0i oraplui,

darmat i gol ; s'a lnapoiat apoi, fr grija
mai vii indignari.

Tarul Kaloyan (11.97-1207), acest demon
neseiturat de seinge (?) nedemn de a purta
numele de cre0in 5), a ales smbata sMnta
aceasta campanie de rzbunare 1).

o noua pace a dat imperiului grec oralul
Varna, care a devenit atunci i pentru mult
pentru a da asalt cetatii bizantine.

Acest asalt s'a dat cam &Are anul 1200
timp scaunul unui episcopat.

Intre Varna i Mesembria se afla rul
0 este important a da oarecari detalii

asupra sa.
nesuparat de nimeni, in Moesia, dupa
Kamzik care este vechiul Panis de care vor-
bese autorii bizantini ca Wand In ultimii

timpi ai imperiului grec, frontiera sa dela
Cu o armata numeroasa i bine echipat cu

de ale rzboiului, tarul a 1naintat cu bravura nord (Mry).
sub zidurile eetatii. Asediul a inceput smIn anul 370 a czut in minele principelui
bulgar Dobrotici. Cu tot curajul desflpirat
de Ivanco, fiul i succesorul lui Dobrotici,
1) Kanitz, La Bulgarie Danubienne, pag. 460.
2) Alexiu Vran, general bizantin, relul mai cu tot succesul primelor sale lupte contra
tArziu Varna.
5) La Bulgarie Danubienne, par F. Kanitz, Cap. I.
4) Hurmuzaki, op. cit., Vol. I, pag. 27.

5) Kanitz, op. cit. (Epitet drept numai din
punctul su de vedere).
1) Eudoxiu Baron de Hurmuzaki, Fragmente din
Istoria Romdnilor, Vol. I, pag. 56-57. Bucuresti

1879. Edit. Ministerul Cultelor si Instr. Publice.
424
www.digibuc.ro
Turcilor, Varna a trebuit s." urmeze la 1391,

soarta oragelor: Aidos) Pravadi gi Tirnovei 1).
Acest ora a avut o raz de sperairt, s-i
cu flota in Elespont gi c5.' mai multi suverani
italieni fAceau mari preparative de ajutor.
Ei mai adugaser c' au gtiri sigure c
rapete libertatea, in timpul mersului victo- Amurat ar fi ocupat cu un azboi civil in

rios a lui Joan Hunyade prin Balcani (1443) ; Asia etc. etc.
dar aceast.' ingeldtoare vedenie s'a stins
Beittilia dela Varna. Mail de acestea, mai
dup teribila btAlie dela Varna (10 Noem- multi principi cregtini, imparatul bizantin,
vrie 1444), unde pierderea infocatului Vla- Venetienii, Genovezii, ducele Burgundiei,
dislav, regele Ungariei gi al Poloniei, a pre- Gheorghe Castriotul supranumit de Turci
Schender-Bey (principele negru), faimosul
g6tit cderea Constantinopolei 2).
La 1.443 glorioasele succese in Balcani, ale print al Epirului, loan Corvin de Hunyade
unei armate de Unguri, Germani, Poloni, 0 mai cu seam6 Papa, au indemnat pe
Romni, etc. care cuprinsese Sofia, ptrun- Ladislav, regele Ungariei s' rup pacea ce
sese in valea Maritei gi cgtigase importanta incheiase pe zece ani cu Amurat, sultanul
baglie dela Ialowatz, a silit pe Amurat Fa Otomanilor.
implore pacea 0 s recunoasc6 momentan
Legatul Papei, cardinalul Julian Cesarini,
superioritatea armelor cregtine.
printr'un deplorabil discurs plin de sofisme
Un renegat levantin, trimis de sultan gi de false distinctiuni morale, 11 fcu s
spre a o incheia, a luat pe Corvin drept sul- creadd c'd nu era obligat g Ostreze credinta
tanul cregtinilor. Acesta surznd 11 trimise care geful unei natiuni totdeauna gata s'
la diet, care dorea gzboiul. Striinul 0

Cardinalul Cesarini visau Constantinopolul.
Corvin gi Brancovici, despotul Bosniei s'au
multumit sh consilieze ocuparea gi intgrirea
unora din recentele cuceriri. Ei se temeau,
pe bura dreptate, de neconstanta noro-
striveasc6 pe cregtini ; &A el ca reprezentant

al Papei, 11 putea deslega de jurAmnt, mai
adAugand gi eh' de sigur coraiile venetiene,
burgunde gi papale nu vor lsa pe Amurat
sa treag, din Asia in Europa, In ajutorul
a lor gi.
Doi cgpitani de marind gi ambasadorul

Consiliul lor predomin. Tratatul a fost venetian Francisc au vorbit in acelagi sens.
jurat la 30 Iu lie 1444. Renegatul a cerut ea' Cum legile regatului nu obliga pe magnati
se jure pe sfintele daruri ; un preot strignd s ese fr voie din tar, in timp de rAzboi,
ca e sacrilegiu, s'au multumit sa jure pe ei s'au dat lesne de partea Papei.
evanghelie 3). Turcul a depus pe Koran.
Ladislav s'a influentat ugor de aceste sfaAceast pace formulat cu mult ingrijire turi sinistre. Corvin a ridicat la inceput vocea
a fost subscris in mai multe exemplare. sa spre a cere respectarea juramntului frut,
A fost scris ca ea, dup attea solemne ju- cuvntului dat ; dar in urna rragulit poate
iqminte s nu dureze mai mult ca 3 zile. prin promisiunea tronului Bulgariei sau poate
Abia se deprtase delegatia turg, ear des- numai de sentimentul pericolului permanent
potul Serbiei din Segedin, c6 au gi sosit nigte al invaziei turcegti, termin prin a ceda
curieri dela Francisc Condolmieri, din Flo- antrenat de curent. Regele a mai primit gi o
renta, cardinal gi amiral, pus de Papa Eu- scrisoare dela Impsratul Ion Paleologul,
geniu, peste flota italiang. Acegti curieri plira de laude, In care-i promitea tot, chiar
au afirmat ca numitul preot amiral ar fi ajuns gi ce nu avea iar pe el il compara cu Titu
gi cu Justinian.
Corvin, n'a spus un cuvnt ; la urm6 a
9 Ibid., pag. 460.
aderat cu conditie ca ilzboiul s" nu fie
-9 Edouard Sayous, Histoire Gnrale des Honcului.
grois, Vol. I. Paris, 1876, pag. 410.
declarat iriainte de 1. Septemvrie.
425
www.digibuc.ro
4 August 1444 a fost acea zi nefast In care

nefericitul rega Vladislav a declarat i a anun-
tat lumei, cu toat solemnitatea, c' este cu

voia unanim a Dietei ca el &A calce jurmntul, s infrng6 pacea i s arunce iari in noi
pericole pe el, patria sa i toate -pile Daciei ;
s. strbat Romnia, s mearg pn in
fapte de bravur ale lui Hunyade 11 iilise

s solicite o suspendare de arme pe zece ani.
Aceast armat s'a concentrat lng Nicopole In ziva de 16 Octomvrie iar Turcii sub
Mahomet Bey s'au retras. Aci s'a format 2

coloane : una sub conducerea lui Corvin i.
alta sub aceia a lui Ladislav, in persoan.
Grecia, s libereze pe Greci i biserica lor de
Se Indreapt prin valea Dunrii spre a
jugul turcesc . .. Prin aceast proclamatie

el a depus juramantul in minele lui Julian
evita defileurile Balcanilor, &Are Varpa.

Domnul Munteniei, vznd numrul cel
mic al ostalilor, ca orn experirnentat in ale
rzboiului, avnd puldn sperant in Corvin,
i 1-a subscris cu mna sa. Apoi a anuntat pe
Papa Eugeniu i pe ceilaltd suverani de

decizia sa. Regele a jurat pe cuvntul su
regesc, pe onoare, pe credinta cretin, pe
viata viitoare, pe Sf. Treime etc. c6 se va
tine de hotririle anului treaut dela Buda
i ea la 1 Septemvrie se va afla la Rusiava,
de unde va trece Dunrea fr cea mai mic
Intrziere i. c' nu se va 1ntoarce in patrie
Odd ce nu va scoate pe Turci din Europa.
Cam acelai jurmnt a depus i Ion
Corvin. Au subscris ca martori vreo 30

magnati, din cei ce, neputnd fi obligati
s mearg la rzboi, au Minas in -tar. Abia
s'a terminat forma clcgrei jurmntului i.
un cutremur teribil s'a simtit la Seghedin i.
imprejurimi, cutremur ce a ruinat multe

cldiri.
Cnd dieta Poloniei, mai rezonabil, a scris
cunoscnd prea bine puterea i. disciplina

Turcilor, in a cror armat invtase arta
militarg, mai cunoscnd caracterul i bravura
lui Amurat, nu s'a sfiit s rosteasc6 urmtorul
cuvnt, in consiliul de rzboi ce s'a linut

la Nicopole : Majestate I 1) oastea este putin ; Turcii aunt multi i cornandati de insui
Amurat, ce este un bun cpitan ; pe lng6

aceasta, lama se apropie i. ai a te lupta i.
cu Turcii i cu timpul ru i cu lipsa. Dac4
crezi Ca' irnpratul Bizantului i flota Genovezilor i Venetienilor vor bate pe Turci de
o parte, pe cnd noi li vom bate de alta,

putine sperante.
Bizantinii, cari cunosc puterea Turcilor,
vor sta ca spectatori, s vad incotro e

victoria, ca acolo s treac i. ei ; Genovezii
i. Venetienii sunt speculatori ; aurul Turcilor
regelui s se gndeasc la infricoata judecat 0-1 rug s se fereasc6 de sperjur, s nu ii va fermeca i ii va face s stea locului.
calce pacea i s nu se arunce in pericol, Nu e bine sei ai ncredere in oamenii pe cari
Vladislav a vzut c e prea trziu i n'a avut nu 'ii miscei dectit interesul banilor.
Amnd rzboiul pe anul viitor ; prepar-te
cleat slbiciunea &a.' ude scrisoarea cu lacrimi. Armatele cu prilejul 1ncheierei pkii mai bine ; s nu ne 1ntemeiem dect pe fortele
erau trimise pe acas. Chiar Despotul Serbiei noastre proprii. Astzi, Amurat are mai
renunt5 s dea oameni i propuse s-i inmulti oameni dup sine cnd iese la vntoare dect cnd ieim la rzboi .
lcuiasc6 cu o dare in bani.
Astfel a vorbit Vlad, verde, romnqte i ce
Vlad Dracula, domnul Munteniei, voind
s'a
intmplat In urm aratd cd el cunotea
s se rzbune pe Turci, care-1 inchiser la
foarte
bine timpul i. oarnenii in Mijlocul
Galiopoli, pe cand mergea A. incheie alianta
cu ei, s'a decis s ia i el parte la lupt. crora tria.
Cei mai multi generali i magnati Unguri
Vladislav, din lips de mijloace, abia a
format o armat de 10-15.000 luptAtori ; au aprobat consiliul lui Vlad. Numai car-
cu aceste trupe mergea s infrunte pe un

principe pe care numai inspimnttoarele
dinalul Juliani, care a attat acest rzboi

1) Heliade Rdulescu, Daciagi Romcinia, pag. 146.
426
www.digibuc.ro
i Ioan Hunyade ce era inamicul lui Vlad,

i s'au opus, zicnd : c" Vlad nu este sincer,
noveze, venetiene i altele reunite, 70 vase,
sub comanda cardinalului Condolnieri, ne-
c4 tine cu Turcii i de aceea le face attea potul Papei. Trupele aveau flancul drept
laude, ca s sperie pe Unguri ; ins5. el, necunoscnd ce va s zic6 frica i pericolul, vor
apArat de un lung ir de care, un fel de
intarire mobil.
Ladislav avusese griji s dea lui Hunyade
pe fata pmntului. Regele Vladislav, ca (pe care turcii 11 numeau i Iancu) un rol, pe
polon, cAruia Ii plcea laudele mari, aplaudA care nu-I putea refuza, numindu-1 generape Hunyade i comand plecarea. Mad, lismul su.
atunci, spre a sustine onoarea Romnilor,
Din nenorocire sunt ImprejurAri in razboi
i
cteva
cAlAuze
bune
le-a dat 4000 cAldreti
in cari cel mai mare orn de arme nu poate
sub comanda propriului sAu fiu, spre a mri face nimic.
merge inainte i vor extermina pe Turci de
oastea Ungurior, fcndu-le urare de vic-
Lupta s'a dat lng6 Varna, in acel timp
torie tuturor, regelui cum i lui Hunyade ;

a dAruit regelui i doi cai, foarte repezi,
adAugndu-i s-1 fereasa Dumnezeu s aibci
nevoie de ei. Iar el, cu restul oastei, pn la
Macropolis, urbea lungsd, in nefasta zi a Sf.

Martin, la 11 Noemvrie 1444. Hunyade a luat
cele mai savante dispozitiuni: avea In spate
zece mii de cAlreti, s'a inapoiat in lard.

Pe drum, inteun sat, o vrAjitoare consultata a rspuns craiul Ladislav bine nu va
petrece, dar rmditele ostilor Mtute, vor
fi mai norocoase, In urmA, contra Turcilor.
Varna a fost luat ; o flot turc destinatil
cealalt parte o IntArire format de mai multe

care, legate intre ele, pentru a nu fi copleiti
s opereze cu 28 vase pe DunAre a fost ars ;
mai multe cetti cari nu s'au supus au
un munte, In o parte rauletul Varna i de

de multimea Turcilor.
Cretinii au priceput pozitia lor grea i multi
s'au decis sA se retragi. Dar Corvin le-a luat

cuvntul spunndu-le in fat c' trebuie FA se
lupte. Consiliul a fost de prerea sa. Atunci
Episcopul Simeon Rozgon dela Agria, spune
fost luate cu asalt. Ladislav lu numele de Bonfinius (Decadis III libro IV) ii spune
Varnaneanul, In memoria acestor victorii. arnArit i necAjit : Eu Corvin nu voi fugi,
(Le Russie et l'Europe, pag. 72).
nici de lupt nu m voi feri iar de nu vorn
Amurat, pe care istoric turci 11 numesc invinge BA. tii c ara s mor pe aici ; tie
pArintele sau pstrtorul bun al patriei i ins i spun cA vei fugi i-ti vei pAstra viata
care se retrAsese la Magnasia in Asia, lsnd pentru alte timpuri. Ce6a ce s'a qi infrnele guvernului fiului su, revine, reia tamplat.
domnia iar calitAtile sale n'aveau nevoie
Inc6 dela 10 Noernvrie comandantii au
de vorbe insolente pentru a da curs furiei aezat armatele.
Amurat, din parte-i, a luat dispozitiunile
sale.
Trecu In Europa cu 100.000 soldati asiatici.
sale caicum n'ar fi avut superioritatea num-
Aci a gsit altii, mai disciplinati i cu o ar- rului. A recunoscut in persoan, cum trebuie
mat mai mare de 120.000 lupttori, s'a In- s facA orice bun general, fortele cretinilor ;
a dat trupelor sale un repaus de patru zile ;
dreptat contra pretentiosului Ladislav.
Armata ungar arznd tot, devastnd, a imprtit cavaleria sa in dou mari corpuri
spoliind i omorind in drumul lor a ajuns in i s'a pus in mijlocul luptei pe o colin de
apropiere de Varna ateptnd ajutoare dela unde se distingea Intregul cmp de lupt,
Ion al II-lea Paleologul, dela Schender Bey in fruntea teribililor ssi eniceri i adApostit
domnul .Mbaniei cum i dela flotilele gede un ant improvizat.
Un moment inainte de a incepe lupta, el
a
ingenunchiat,
In prima linie a armatei sale,
9 Heliade RAdulescu, op. cit., pag. 147.
427
www.digibuc.ro
scolnd din sTi originalul tratatului su

cu Vladislav, spuse:
o Dumnezeulel tu vezi ce caz fac crestinui
din jurmintele cele mai solemne. Pedepseste
11 uimi. Dar infanteria cretin1e curnd
recrutat, nu era in stare s lupte contra

celei turcesti ; de alt parte extrema disproportie a fortelor n'a permis norocului s ia
parte la succesul zilei. Regale a fost incon-
astzi pe acei ce merit 0 fie ca sprejurul

s gseasd chiar In aceast cmpie pe- jurat, a luptat mult timp cu bravur, Ins
calul su a dzut lovit la picior de o secure.
deapsa sa exemplar 1).
Entuziasmul soldalilor turci a fost la
Acest trist accident a descuraj at pe crestini
culme ; dar teribilul Hunyade s'a npustit
si a dat enicerilor o nou ardoare. Curand

nenorocitul rege a fost dlcat in picioarele
propriilor si cai. Un btrAn enicer i-a tiat
asupra trupelor asiatice ale sultanului, pe

al dror sef I-a talat cu propria sa mn. Ele
au fugit imediat; chiar Amurat a ezitat un moment 86 le urmeze. Ali-Bassa ti aduse aminte
victoriile enicerilor si ; Caragia, beglerbeiul
Anatoliei puse mana pe frnele calului su,

il fcu victorios, 1mpiedicnd-1 s fuga
Amurat, bray din natura sa, se expuse celor
mai mari pericole, pentru a stabili fata

luptei. Cnd arcasii au 1nceput lupta, soarele
s'a Intunecat de sgetile ce sburau In toate

sensurile apoi s'au aruncat, s'au amestecat
s'au luptat numai cu armele albe. (Hist. de
la Pologne, Paris 1.857, pag. 11.).
Hunyade angajase pe junele su suveran
85, nu place fad a fi anuatat de el dar Hunyade dobndise destul glorie pentru a nu
fi obiectul geloziei.
Episcopii Strigoniei i Vardinului, impreun cu mai multi seniori, Unguri i Poloni,
cari au Inconjurat pe Ladislav, au insistat s
blondul su cap, cand era deja mort

prezentandu-1 sultanului a primit un dar In-
semnat. El a dat ordin s fie pus In sulit

aldturi de tratatul violat.
Astfel a murit tadislav la varsta de 20 ani
si 1.0 zile i Impreun cu el, floarea tineretei
si a bravurei ungare i polone. Chiar cardinalul Juliani, pricina 1.61100, a fost gsit
1ntr'o pdure rdnit, gol i dndu-si sufletul.
Altii spun c ar fi fost ucis chiar de Unguri,
cadavrul despuiat i aruncat fiarelor sl-
batice. Era mai bine dad s'ar fi ocupat

numai cu citirea psaltirei 1
Turcii n'au ertat pe nimeni.

Cnd Hunyade, Invingtor la aripa stng4 a
Turcilor, a revenit pe cmpul de btaie, a gsit
totul disprut ; el a fcut eforturi prodigioase,
dar inutile, pentru a acoperi eel putin cadavrul regelui su ; dar putin a lipsit s nu
nu permit ca Hunyade singur s aib fie fcut prizonier. El si-a deschis, cu sabia
onoarea de a 1nvinge. Deodat toti au scos
sbiile i s'au npustit asupra corpului pe
care Amurat 11 comanda In persoan i pe

care un moment acest exces de Indrzneal
1) AIi autori, printre care E. Sayous (op. cit.)
spun ca Amurat a rupt tratatul
Impreun. o
evanghelie si un steag unguresc, le-a asezat In fata sa,
pe cmpul de lupt'a, In vrful unei sulite. Crud, ca
cea mai mare parte din sultani, el era cu toate

aceste sincer desgustat de calcarea cuvntului dat,
lucru de care el nu s'ar fi crezut niciodat capabil.
Prin expunerea acestor lucruri el cerea blesteme
propriului Dumnezeu al crestinilor, asupra lor,
acei care-I defaimara, calcnd un jurmnt Meut
In numele salt. 0 suflare de \rant a luat de lng acest
dureros monument, steagul unguresc...
In mang, trecerea printre Turci i cu putine

trupe, s'a retras de pe cnYpul carnajului.
Multi din acei ce au sdpat cu fuga au

fost ucisi de Omni pentru relele Mcute.
Altii au murit de fciame i sete. Multi au
ajuns In Epir si au intrat In serviciul lui
Georgiu Castriotul. Din polonezi au sdpat
numai 2 insi.
Crestinii au pierdut mai mult de 14.000
oameni, adid o treime aproape din efectivul
lor dar aprarea lor curagioas a costat
pe Turci aproape 30.000 oameni: morti
rniti.
Amurat a gsit o plcere barbar preumblndu-se pe cmpul de lupt, dlcand
428
www.digibuc.ro
in picioarele cailor, cadavrele inamicilor si.
El manifesta, la vederea sngelui vrsat, o

bucurie feroce 0 arta lui Azab-Beg, unul
din ofiterii si, c6 mai toti cretinii morti
erau tineri. Aceasta trebuia s se intmple,
rspunse turcul cu intelepciune ; dac ar fi
pe Amurat. Schender-bey, regele Albaniei,

deja emulul acestui erou, era in mar pentru
a ajuta pe Unguri. El nu avea cleat 10.000
oameni, dar acetia erau nite adevrati eroi,
cari triumfaser totdeauna fat de Turci, cu
forte prea inferioare i, dup credinta tim-
avut mai mult experient, nu ar fi ieit pului, el singur pretuia o armat. Vaccovichio
din retranamentele lor 0 nu ar fi precipitat
pierderea btliei, cnd victoria era in
partea lor .
Sultanul dnd ordin s se puna in vrful
unei lnci capul lui Ladislav 0 pe care un

dervi 11 purt, se spune c Amurat, care
cunotea multe limbi, a Mcut o poezie In limba
latina 1), pe care o scrise la baza liincei.

Apoi dup ce 1-a plimbat prin trupa sa, I-a
trimis la Brusa, Intr'o piele de tap umplut
cu miere pentru a-1 conserva pe ct se va

putea. Acolo guvernatorul Giube-Ali II puse
sa-1 spele in apele Ninuferului, 1-a expus din
nou, I-a plimbat prin tot oraul timp de

3 zile dup cum au Mcut odinioar Partii
cu capul lui Crassus (anul 53 a. Chr.).
Amurat a trimis sultanului Egiptului 25
armure ale unor prizonieri nobili, ca gaj al
victoriei sale asupra inamicilor comuni. Impreun cu aceste armuri i-a trimis i 25
husari unguri de o hAltime foarte mare 0
(Vucovici) suveranul Serbiei, prin ale crui

state trebuia 86 treac, s'a inteles cu Amurat,
a ocupat strmtorile 0 a impiedicat unirea
lui Schender-bey cu armata cretin. Serbia
a pltit scump 0 mult timp aceast eroare a
domnului sk. Acest orn profesa cu toate

acestea aceeali religie ca 0 el ; dar, ce trebuia
s se atepte dela un suveran care nu roise
s trimit pe fata sa, pe frumoasa Millizza,
In haremul lui, Amurat ? hotrire cu att

mai funest cretinilor, cu cat din Millizza,
rezultat natural al Incrucirei raselor, s'a
nscut Mahomet II-lea, cuceritorul Constantinopolei, care dup drepturile sale la
coroana Serbiel, a incorporat-o Imperiului

0 to man .
Ceea ce a mai Mcut ru cretinilor, au
tot atti chiurasieri acoperiti cu fier din

cap pra in picioare, purtnd aripi fixate
fost discutiile ce s'au angajat Intre Unguri 0

Poloni. Turcii, din contra, nu aveau interese
opuse, rivalitti periculoase ; toti supusi
unui despot, dela cel mai ilustru ef pn la
cel mai din urm soldat, ei s'au supus singurei sale impulsiuni 0 nu s'au gndit cleat
deasupra umerilor, traditie in armata polon
s inving, executndu-i ordinele 1). Exemple
care s'a perpetuat dela Boleslav cel Mare.
bune de urmat 1...

Daud-Paa a urmrit pe fugaH pn la
Dunre, unde multi s'au inecat. Corvin a
fugit 0 el tot spre Dunre, pe care a tre-
(Histoire de Pologne, pag. 11, Paris). A ridicat
un monument pe cmpul de btaie 0 din

ordinul ski s'a sfrmat oasele Invinilor.
Totul contribuise s contrarieze prudenta
valoare a lui Hunyade 2) 0 s favorizeze
1) Care, dupti cat imi aduc aminte dela roal,
era cam astfel.
Romuli doe ad Cannas, ego Varnam clade notavi ;
Discite mortales non temerare fidem.
(Me) Nisi pontef ices jussissent me rumpere foeclus
IVon ferret Scyticum Pannonis ora jugum.
Unii mai --atribuie acest epitaf lui Ianus Pannon-
cut-o in Tara-Romneasca.
Razboiul s'a terminat cum se prevzuse

de Vlad. Flotele genoveze 0 yenetiene, peste
128 galere, au trecut armata turc din Asia
In Europa, lund de fiecare turc Cate un

galben, in loc s dea ajutor cretinilor 2) ;
rezultat al fatalului principiu Siamo veneziani
e poi christiani, care avea mai in urm s-i

2) Analizata dup Durdent, Beauts de l'Histoire
nis iar allii lui Petru de Re-va (Revai).
) Ducas (C. XII, zice cI adevrata cauz a

pierderei a fost nesocotinta pg Igcov lui.
de la Turquie 142-149. Paris, 1806.

') I. Heliade Rdulescu, op., cit., pag. 148.
429
www.digibuc.ro
piard6. Bizantinii nu s'au micat (Timnzeo
Traditia arat i azi cltorului locul unde
Danaos. . .). Grecii nu 0-au putut modera
acum 498 ani, Vladislav I al Poloniei 0 al
setea de aur, Quind non mortalia pectora VI-lea al Ungariei, cu nenorocitii lui soldati,
cogis auri sacra fames ? dar i rsplata n'a i-au gsit moartea.
intrziat .. .
Dup Brusen de la Martinire, Varna ar
Hunyade a ajuns in Tara-Romneasc. fi fost att de crud maltratat de cazaci,
Vlad avea multe socoteli cu el: luarea Fg- la 1610, inat Turcii s'au decis s-i ridice,
raplui, Amlasului 0 a banatului Severinului ; din nou, zidurile sale drmate.
protectia ce da Dnetilor, adversarii si ;
La 1711 au fost inchii la -Varna din ordinul
prjolul la care se dedase de multe ori In vizirului : caimacanul Moldovei, vornicul
Tara-Romneasc ; insulta ce-i fcuse Inain- Lupu, Antonie Jora 0 postelnicul Macsut.
tea lui Ladislav ; lipsa fiului sau, depr- Ei n'au fost gratiati cleat prin intermediul
tndu-se de locul de lupt... Pentru toate lui Neculai Mavrocordat, care mergea pentru
acestea Vlad a pus pe Corvin la carceri 1). a treia oar la domnia Moldovei.
Ea a devenit atunci cea mai important
Mai In urm Ins6 i-a dat drumul, ad:
Corvin a predat provinciile ; a renuntat fortreatd a Turciei pe Marea Neagr i in
formal, in public, cu jurmnt, la drepturile zadar la 1373 0 1.808 generalii rui Sternsale de posesiune asupra Rgraplui, pe berg 0 Kamenski au Incercat s." o batd.
In August 1770 Varna a fost ocupat de
care, pe nedrept, 0-1 Insuise. Astfel, s'a rscumprat 0 a promis 0 mai mult ; apoi, fiul
domnului sosind 0 el ..., acesta 1-a eliberat
Confederatii de Bar (Poloni).

La 1.773 Ruii au Intreprins contra Varnei
dup ce 1-a condus cu onoruri pn. la

Brapv.. .
o expeditie care a epat complect.
Este adevrat c' dac momentul 0 procedura au fost ru alese de Vlad, nu mai putin
0 Corvin nu i-a tinut cuvntul, cci declarndu-i, nu mult dupa aceea, rzboi 0.
invingndu-1 la Tailor pe Dracula, cu acea
Divizia destinat s atace acest ora era

compus6 din 6000 infanteriti 0 3000 cavaleriti. Osman Pap care comanda o flotil
in Marea NeagrA, se afla atunci In acel port.
El a debarcat 5-600 Galiungi (propriu zis

matelotii vaselor de rzboi unde leventii sunt
ferocitate de care marele su suflet nu a soldati (infanterie de marin) 0 1500 leventi

putut evita adeseaori s se murdreasc, a
pus 86-1 omoare. Ce bine incheie Dumnezeu
socotelile vietei omului 1
Dup aceast btglie In care cretinii au

fcut minuni de bravur, Mf s poat obtine victoria, sultanul Amurat a Impodobit
zidurile oraplui cu un oribil seceri
de
pentru a intri garnizoana.

La 19 Octomvrie 1773 Ruii au debupt
pe drumul dela Kadi Kioi 0 impartiti in

3 coloane, au dat asalt retranpmentelor pe
3 laturi diferite. Osman Pap, cu toate c

era bolnav, voise s fie martor la lupt i
a ordonat s fie dus pe redut unde i s'a
capete omeneti.
fcut un umbrar. Actiunea a fost vie 0 snAvusese poate dreptate: 0 multime de geroasil ; Ruii cari la Inceput parveniser s
bravi alergaser pe valea Neantului prin ptrund In foburguri, au fost respini 0 s'au
torente de snge 0 zefirul victoriei suflase Indreptat spre Babadag. Ei au avut 1500
peste steagurile Otomane spune istoricul morti pe locul luptei 0 foarte multi In returc Kogea-Effendi. Amurat singur intor- tragere pe cari nici mcar nu i-a ingropat.
cndu-se dela vizita cmpului de lupt ar
La 1810 *Varna era un ora mare, comerfi spus : Dou victorii de acestea mi-ar cial 0 foxte bine fortificat, dup sistemul
pierde imperiul .
turcesc ; partea din spre mare nu era forti1) Hpliade Rklulescu, op. cit., pag. 148.
ficat. Sase mii oameni ieiti din garnizoana
430
www.digibuc.ro
au atacat pe generalul Tizirev 0 duph o

lupth crncenh, In care s'a distins colonelul
Ra0tevici, ambele parti s'au retras.

La 1810 corpul .trimis de kamenski spre
a lua Varna a e.pat ; ajutoarele trimise de
Turci au sosit la timp i Husrev Pap a fost
numit comandant al fortelor destinate &h.
apere coastele Argrii Negre.
La 1828 Ru0i au luat-o dar aceasta a

costat pe imphratul Nicolae prezent la
Tadarea a ajuns la culmea mieliei i

numai un general capabil de orice crimh.
cum era Iusuf era in stare sh o fach
aceasta, cnd, dup indicatiunile sale personale (ce infamiel) Ru0i au deschis cu toate
bateriile Mr, un foc omoritor asupra cethtii,
fortnd astfel restul armafei i populatia,

sh se predea 1).
Numai cu o asemenea trdare 2) Ru0i au
pus mna pe acest bastion al Balcanilor 0

pe care bravura locuitorilor o Men inpene-
asediu in momentele decisive, sau la bordul

corniei Paris sau pe uscat elita bravilor
trabilh prin arme chci 3) Turcii desf4uraser
shi. Duph ce vice-amiralul principe Mencicoff
un curaj extraordinar Inapoia slabelor sale
a inconjurat-o, cetatea a rezistat eroic. Men-
ziduri, stabilite fr sistern sau regul 0
cicoff, greu rhnit, a cedat comanda gene-
cari au fost aprate pand in ultimul moment.
ralului Vorontzoff.
Ciuma decima armata rush ; la
Ru0i, la rndul lor, au 0 ei partea de

-tunla
Turcii erau victorio0. 0 intrigh de palat, att

de dese in seraiu, a inlesnit chderea Varnei ;
pe chnd Iusuf Pava aphra cu cea mai mare
bravurh cetatea, divanul i-a hothrit destitui-
laude, de a fi invins toate dificulthtile, in

timp ce dispuneau de att de putine 0 insuficiente mijloace 4).
Traditia arath 0 azi locul unde soldatdi
Ru0. la 1774 0 1828, au murit de gloante 0

rea 0 sechestrarea tuturor averilor sale din de ciumh, pentru desrobirea crestinhttii ...
Rumelia. Sentimentul iubirii de tar 0 de
Din tunurile cethtii Varna, cari duph terdatorie a dat locul, in inima lui Iusuf, acelui minarea luptei, au chzut in mainele Ru0lor,
al rhzbunhrii.
Impratul Neculai I le-a trimis ca dar
In dui:a amiaza zilei de 10 Octomvrie 1828, ora0ilui Varovia, pentru a face un monuIusuf, urmat de o parte a garnizoanei, a in- ment craiului Ladislav al Poloniei 0 al Un-
trat in lagrul rus 0 a predat- cetatea sub
gariei ce murise la 1444, la Varna.
cuvht c nimic nu o mai poate salva.
La 6 Decemvrie 1836 Mihail Sturza

domnul Moldovei a fcut imphratului Neculai
Aceasth. neagrh trdare, pe care nimic nu

o poate justifica, de vreme ce razbunarda
I al Rusiei un dar insemnat: o sabie &it'd'

pe cmpia Varnei, despre care el credea eh
threi. 0 clatoriei sale, aduse confiscarea ave- a fost a lui Ladislav, Regele Poloniei, mort
rilor 0 meritata anatemisare publich in pe acest amp la 1444. Starea in care se afla
aceast sabie arhta eh ea Incercase degramoschea lui Achmet 1).
Iusuf s'a retras deocamdat in Rusia, a dhri dar personal nu indrznise s'o repare
primit pensie iar impratul Neculai la inde teamh sh nu-i micoreze valoarea, atacheierea pcei, a impus invinsului sh-1 pri- cndu-i stilul de ansamblu.
Semnele particulare ale acestei arme ; vulmeasch in patrie.
Aphrarea a linut 89 de zile. Amiralul turc turul monocefal care impodobea mnerul,
nu poate fi admish de un militar contra
Cdpitan Paan'a voit cu niciun chip sh

ia parte la aceast capitulare ru0noash 0
s'a retras cu 300 oameni, ce-i mai" rmhsese
fideli drapelului, in interiorul citadelei 0

a jurat sh sail in aer deck, A se predea.
1) Mry, Constantinople et la Mer Noire, pag. 314.
1) Dupa Moltke.
2) Mery, op. cit.
2) Colonel Baron de Moltke, Campagnes des

Russes dans la Turquie de l'Europe en 1828-1829.
Traduction Bernier, Vol. 2, pag. 215, edit. 1854,
Paris.
4) Idem.
431
www.digibuc.ro
insemnul regatului Poloniei, crucea de aur

incrustat pe pieptul vulturului, emblema
unui rAzboi de religie, locul unde aceastii
arm5 a fost descoperit, totul ducea la con-
n'au fost deal vreo 30 cazuri bine marcate,
dar in toate *tile se constatau premergatoarele simptome ale epidemiei.

La 7 Iulie St. Arnaud decise expeditia in
cluzia c'd ea apartinuse augustei victime, care
Dobrogea ; cam la 6 Iulie, In ajun, hot6ri
pierise la Varna ca martir al credintei.
pe cea din Crimeea. Actiunea i mivcarea Ii

p5.reau cel mai bun preservativ pentru sn5tatea trupelor, cari de altfel, aveau nevoie
de obiceiul i ostenelile marvurilor ; pe de
La 17 Aprilie sultanul Abdul Megid. a plecat
din Constantinopole pe bordul piroscafului

imperial uNuvrety (Victoriosul) i in 24 ore
a sosit la 'Varna unde s'a oprit 3 zile vi a ins-
pectat fortificatiile. Apoi a plecat la

Devi in anul 1846 *Varna a fost bantuit
de holera, num5rul bolnavilor a fost frig

foarte mrginit.
Care finele lui Ianuarie 1854 ofiterii francezi: colonelul de geniu Ardant i colonelul
alt parte, in ajunul marei actiuni din Crimeea era important 56' se ascund5, pe ct se
putea, directia atacului, s5. neIe pe Ruvi,
sa-i retin afar din Crimeea, preocupAndu-i
cu sustinerea unui atac pe Dun6re.

In fine Marevalul voia s incerce o trup
nou, denumit in mod inganfat Spahii
de stat major Dieu au fost ingrcinati cu Orientului.

misiunea de a studia mijloacele de rezistent
Constantinopolul i ceatile de pe malurile
Dunrii.
In timpul rzboiului dela. 1877-78 -Varna

a fost centrul mivarilor militare active. Aci
au debarcat contingentele provinciilor asiatice turcevti vi ale statelor vasale din Africa,
In zilele de 5 vi 6 Iu lie 1854, in jurul
pentru a fi trimise apoi in Dobrogea sau
Varnei, Marevalul St. Arnaud vi Lordul Raglan au fcut succesiv lui (liner Pava, ono-
la Lom.
Generalul de Divizie egiptean Ravid Pava,
comanda la inceput i cetatea Varnei.
Blum-Pava a reinarit uvrajele de ap6rare
ale cetgii vi le-a dotat cu tunuri mari i noi.
-Varna a fost oareand una din cele 4 cettd
cari formau faimosul cadrilater turc. Ea era
ce puteau opune Ruvilor, capitala Turciei,
rurile a 2 frumoase reviste ;_ 3 divizii franceze
in prima zi iar a doua zi, englezii o divizie

sub comanda Ducelui de Cambridge.
Trupele s'au prezentat bine. Zuavii

highlanders au fost aplaudati. Nu erau multi
soldati in spitale dar in lag6re trebuia s5. se
Ong seam4 de plpnzi. Mai ales intro francezi, climatul alimentarea incepuser s
considerata ca o santinel inaintat care

veghea la portile Capitalei otomane. Cetatea
luat, in adev6r, inamicul era stpn pe cel
mai lesnicios drum, acela care, lungind litoralul mdrii, ducea la Constantinopole.
Situatd pe lacul Devno, fortAreata Varna
influenteze asupra sgratalii generale. Oamen fceau abuz de fructe inc verzi
pe platoul Franka, cdlduroasele zile erau
domina, de o parte Marea Neagr, de alt
urmate de nopti rcoroase.
atre finele lui Iunie, medicul vef al spi- parte accidentata regiune care se intinde
talului a constatat primul caz de holer ful- pan6 la picioarele Balcanilor. Chiar orapl
gertoare ; la 3 Iulie al 2-lea caz. In acelavi ca i citadela este construit inteun fund ;
spre 'Varna erau multe cazuri, la Varna ho-
un formidabil armament era avezat oarecnd

pe inAltimele cari o dominau.
0 intreit incint de lucrari proteja fortreata ; mai inti vechiul zid ; apoi cele zece
forturi ridicate la 1828 vi in cele din urm5,
bateriile stabilite pe punctele culminante ale
lera nu 'Area ava gravA ; 'And la 7 Iulie
anfiteatrului natural. Punetele cele mai pu-
timp, in lagrul francez s'a r6spAndit vtirea
c flagelul se ar5tase in Provence, c6 pe

vasele plecate din Marsilia sau din Toulon,
erau deja mai multe victime.
Devi in Galipole vi in armata ce venea
432
www.digibuc.ro
ternice ale .sistemului defensiv al Varnei au

fost Med. Indoial uvrajele dela Kestritsch
ale capului Galata, de unde se domina tot

portul Varnei. Kestritsch situat pe capul de
nord al portului este de altfel un punct foarte
intrit, situat pe vrful unui platou ridicat.

Coasta intreag este format din maluri
abrupte i mice debarcare este imposibil.
Turcii au ridicat la 1877 la Kestritsch, In
jurul farului, mai multe redute solid construite i cari erau destinate 85. primeasc6
1500 oameni cu 9 piese de calibru mare.
milor, prin movilele preistorice si vastele

cimitire, ce Impodobesc Ingltimele ce o inconjur, mrirea la care ar fi putut ajunge
prin importanta sa ... Dar ...
S4 sperdm insd c noua dominatie bulgar,
va demonstra lumei c6 era timpul ca domnia
otomara s fie inlocuit cel putin la Varna .
dac nu in toat Bulgaria ...

La 1888 republica francez6 a ridicat la
Varna un monument in memoria soldatilor
morti In rAzboiul Crimeei.
Capul de sud al portului, la Galata, formeazd
2. ECRNE.
o pozitie defensivA de o valoare reald. Ca

si la nord, malurile abrupte Impiedia mice
Ecrn este un mic sat, pe locul unde, odinioar, se afla cetatea greacd Dionisiopolis.
debarcare.
In acest sat s'a gdsit o piatr care reprezenta pe ct s'a putut ghici din degradarea
sa, pe Bacchus si pe Apolon.
Ecrn (Acramia greac6), se afl la gura
Tratatul dela San-tefano stipula evacuarea cetatei de care armata turc. Cu toate
acestea Haisserli Pap, comandantul cettii,
supunndu-seinstructiunilor secrete ale Por-
tei, a refuzat sa predea fortareata Rusilor.

Evacuarea a avut loc Intre 9 si 12 August
In urma tratatului dela Berlin. Distrugerea
fortificatiilor, conform aceluiasi tratat a
inceput imediat, dar a mers foarte *Meet ( I)
In timpul congresului dela Berlin, pleni-
potentiarii otomani, au primit inteo dimineat, fr veste, vizita lui Bismark, care
oferi ca Germania s' ocupe pentru totdeauna
Varna, cu conditie ca sa reduch Bulgaria, sd-i
Batovei.
Acest ru se numea oarecnd Ziras 1).

Orasul s'a numit apoi Crunos; in evul mediu
Custrici 2).
Actualul nume nu este dect o coruptie

a numelui coloniei grece Cruni, pe care
istoricii i geografii fac eroare cutndu-1 la
oras de fundatie turcA.

Cruni, numit astfel din cauza cascadelor
sale, a luat apoi numele de Dionisiopolis,
pentruc valurile mArei sooseser, oarecnd,
dea Trnova In locul Sofiei de capitald

In fine s' fie totdeauna un obstacol contra
Inaintrei Rusilor. Sultanul, cruia i s'a raportat propunerea, a ilspuns cd nu poate
aci o statuie a lui Dyonissos (Bacchus).
ceda ; veciniitatea Rusilor ne este cunoscut,
tinopolei iar geograful turc din al XVII-lea

secol, Hagi-Khalfa o mentioneaza drept capitala districtului.
nu putem Ins presimti rezultatele Germanilor.
La 5 Iunie 1879 Alexandru 1, principele

Bulgariei, a debarcat pentru prima oar la
Varna, In calitate de suveran, pe solul noii
sale patrii. Dup o primire din cele mai

splendide, a plecat prin Rusciuk i Trnova
la Sofia, capitala noului stat.

Varna este unul din putinele orase ale
lumei, uncle natura si-a dat mna cu istoria
pentru aarata-- prin tablourile imprejuri-
Transformarea strlucitei Dyonisiopolis In

un sat srac, nu s'a Mcut din o singurd data' ;
episcopii &di apreau In conciliile Constan-
Numele de Cruni (Crunos), aratil profundul sentiment ce greci1, cei vechi, aveau
pentru natur, 06 la nord de gura Batovei

nu se gilseste niciun izvor de apa care s
aibil mai mult de o leghe de curs 3).
1) Prniu cel batriM, IV, 18.
Formaleoni, op. cit., peg. 281.
Analizata dupa F. Kamtz, La Bulgarie Danubienne.
28
433
www.digibuc.ro
3. BALCIC.
Gravire. Am fi pavat rada cu mortii nostri,

In epoca roman pe acest loc s'ar fi aflat dac amiralii n'ar fi pstrat cadavrele inTetriada, in evul mediu CraPea1). Pezech grmdite in lugubrele baterii ale navelor,
(Petretia, Petretin, Balgic (?) in anul 1444. pang, in momentul in care corniile au iesit
Din castelul a cArui cerbicioas aparare in larg i unde apa a fost destul de adnc
contra armatei lui Vladislav regale Ungariei pentru ca attea victime si nu mai rezie.
i al Poloniei i care a fost att de laudat In aceeai sear s'a aruncat In mare numai
de cronicari, cci Turcii ce-1 aprau au czut de pe corabia Montebello 60 de mateloti.
pn la unul nu se mai &en deal nite
Ctre finale lui August,- epidemia abia
urme aproape terse. Ungurii i Polonii, a intrat in perioada de descrestere ; numai
iritati de rezistenta ce li s'a opus, 1-a sf5.- atunci expeditia Crimeei a fost definitiv
rmat Oda' la temelii 2).
decis, din cauza imposibilittii de a opera
Acest castel Impreun cu acel dela Sumi prin Dobrogea contra armatei ruse de pe
(Sume, Suman, Saganl.c) au fost asa de Dunre 1).
bine aprate de Turci cd au lsat Oa. la
4. CAVARNA.
5000 cadavre, adic garnizoanele lor aproape
intregi. Aceste lupte au precedat pe aceia

Capitele, gsite In cimitir, releveaz6 bidela Varna (1444) eu cteva zile.
zantinul trecut al Cavarnei i promontoriul
Pan. la 1840 nu era dect un sat. Des- vecin, pe care contimporanii lui Ptolomeu Il
voltarea sa a Inceput atunci,cnd guvernul numea Tiristria Acra, las inc s se ghiturc a autorizat exportul cerealelor ; ea a ceasc in modernul nume Celigra-Burun,
mers crescnd. Atunci exportatorii crestini vechiul nume grec Calli-acra (Bunul prodin Triest, Constantinopole i cateva alte montoriu sau Cap).
Aci ar fi fost, in epoca roman, Portus
orase ale Greciei si-au asezat casele i intrepozitele lor in lungul portului, mai bine Carius 2).
asigurat contra vntului de nord dect
Sub acest cap, la 1828, amiralul rus
ancorajul dela Varna 3).
Greigh s'a adpostit cu flotila sa, in timpul
In acest punct, dela trmul mrii, pleac ingrozitoarei furtuni care 1-a apucat in traun fel de sosea asternut cu piatr, in felul versada sa dela Anapa la Varna.
aceleia ce lungeste molul sau fanul (CUM
La 1877 cnd barbarii cerchezi au inecat in
li ziceau Turcii) lui Teodosiu cel Mare, intre foc i ange cartierul crestin din Cavarna,
Cernavoda si Constanta.
fugarii, greci i bulgari, au cAutat un adpaost
La 1854 vice-amiralul Bruat a raliat, cu o pe bordul bastimentelor de rszboi strine
escadr armat la Brest, pe comandantullef din port.
al fortelor navale franceze din Marea
Nu putem spune nimic cert despre ruinele
Neagr (vice-amiralul Hamelin), ce se afla (pe eari Aellert le crede ale orasului Gulgrad
In aceast rad.
Acra sau Kali-Akra) ce se ridic pe proNu mult in urm, holera a aprut pe basti- montoriul Caliacrei (Timum al romanilor,
manta. Flagelul a fost asa de mare, c multe Kalaicria la bizantini, Kolera Burni la turci)
din corbii au pierdut pn la 300 oameni, sau despre orasele Tetrisadia i portuf Caron
in 15 zile, din echipajul lor.

Nu ne-am mai intoarce niciodat pe
acolol scria cu durere amiralul Jurien de la
1) Formaleoni, op. cit., pag. 281.
s) Kanitz, op. cit.
Pilote de la Mer Noire, Vol. L
distantate de 12 mile si pe cari urmnd

Periplul lui Arrian, pe o nou hart, amiralul
Gravire le wag: primul la extremitatea

1) Tableau gnral de l'Histoire maritime contemporaine. Revue maritime et coloniale, Vol. LXVIII.
2) Formaleoni, op. cit., Vol. II, pag. 281.
434
www.digibuc.ro
de nord a capului i. al doilea mai la nord.

Aceste pozitii imi par eronate prin greita
tis1), cam in anul 507 inainte de Chr. (altii

spun in al VIII-lea secol). Dar acest ore al
interpretare a m6surilor lui Arrian, de vreme

ce acela0 amiral a inseqmat Tom is la sudul
colonitilor n'a prosperat mult timp cci

un Ingrozitor cutremur de pmnt ii aduse
distrugerea. Violenta sguduirei a fost astfel
Mangaliei.
eh' Bizone, unul din porturile coloniilor grece
5. BIZONE.
( 5) a fost, cum vgzur5m, inghitit de p-
Intre promontoriul Kali-Akra 0 Mangalia,

cam in apropierea farului Sabler, se afla,
in epoca primitivd a istoriei, cetatea Bizone ;
aceast cetate a dispgrut in urma unui cutremur, care a prvlit-o in mare.

La trecerea lui Adrian sau a flotilei sale
cci nu se tie precis dac6 el a fost 0 pe
aci,orapl dispdruse deja iar numele sail,
Bizone, rmAsese unui teritoriu pustiu pe
care amiralul Jurien de la Gravire 1-a ayezat la nordul Balcicului.
Pliniu 1) spune ca a inghitit-o pmntul.
Mentiondm aceasta cetate cu scop de a
indemna explorarea coastelor mrii cnd
imprejurrile. permit cu mare atentiune,
mai cu seama dup puternice furtuni dela
larg, in nisipurile mrii gsindu-se obiecte
sau monete antice, scoase pe plaj de valuri.
mnt.
Chiar asthzi se admite ca vechiul ore al
Mangaliei este, aproape in intregul gu, sub
pmnt.
Numele sail se crede, zice un autor vechi 2),
c i-ar fi fost dat dela un loc ce se afla in
cu toate c4 un altul 8) califia

acest lac de au, ceea ce nu pare destul de
apropiere ;
posibil s.' fi fost in timpul sAu 1 din contra
este un lung liman maritim:

La Callatis se pretinde s6 fi fost centrul
lucr6rilor de art, din aurul 0 argintul ce
atAt grecii.pt 0, mai tarziu, Genovezii strn-
geau din aceste localitAti.

E destul de sigur c'd punctul Callatis se afla
acolo unde astazi este Mangalia. Inscriptiile

0 monetele g6site in localitate asigur, cu destul preciziune, acest adevr ; oraul pare
s' fi fost foarte insemnat In antichitate.
De la un ban rmas dela Caracala 0 pe
6. MANGALIA.
Diferitele nume ce a purtat Mangalia par

a ii fost : Calatis, Calanthra acervetis, la cei
vechi ; Caliocra, Panigala, Sibucicho, in evul
mediu ; mai in urm6: Maucalia, Chelegra
sau Varva 2). In fine, astzi Mangalia.

Pliniu cel btrn 8) pretinde eh' in cele
mai vechi timpuri acest oral se numea
Acervetis.
Pe cnd domnea in Macedonia Amintas,

zice geograful Scimnul Chiotul 4), coloniti
din Heraclea i-au fixat locuinta lor la miazazi de Tomis 8), fundnd orapl Calla1) Hist. Natur., IV, 18.
2) Formaleoni, op. cit., Vol. II, pag. 281.
s) Hist. Nat., IV, 18.
4) In cartea sa dedicat lui Nicomede al III-lea,
regele Bythiniei.
3) De unde conchid c Tomis a fost pufin mai

la nord de Mangalia.
care se vede stampatd una din portile acestui

ora, reese ea' aci trebuie s' fi fost o puternicd cetate. 0 colosal statuie a unui impArat
se ridica alturi de unul din turnurile sale.

Templele 0 monumentele sale au fost multe
0 frumoase. Dup medalii, se crede, Hercule a fost divinitatea in special adorat
prin localitate.
0 altd pies4 tot dela Caracala reprezint
un templu al acestui ora, un superb monument octostyle.
Exist credinta eh' b4tina0i (Callatii),
btuti odata de Bizantini, ar fi fugit la nordul
1) S'ar putea prea bine ca acest nume sA aibd
ca origine, oarecare relatiune cu Callatienii, popor
indian (Herodot III, 38) chrora Dariu, le propuse,
dqi Isi mncau printii, pentru ce sumA ar consimti
s-i ardd... Ceea ce ei au refuzat.

3) Oro.
3) Mnemon, citat de Photiu.
28*
435
www.digibuc.ro
Dungrii si ar fi zidit orasul Galati. AceastA

asertiune, mentionat de eruditul A. Papadopol-Calimah, a fost sustinut prin aceea
ca, in anul 1837, s'au gAsit la Galati mai
multe monete, intre cari unele purtau in-
Orasul a prezentat pan4 In timpurile din

urni un aspect desolant si solul su pretu-
scriptia Kou lactri&cov iar altele rAAAATI1).
vechi, rAmsite considerabile de zidiri din

alte timpuri, crmpee de coloane canelate
In evul mediu acest port a devenit unul

din cele mai insemnate de pe coastele occidentale ale Pontului. Sub Genovezi, populatia sa se urea la 30.000 suflete.
Portul sti, bine construit si vast, era
foarte adaptat bastimentelor de tonaj mic
ale timpului.
El a disprut cu totul ; cu toate acestea,

cteva ruine ale vechiului dig, ce au mai
ramas, au servit sd formeze mai trziu un
tindeni era acoperit cu sfrmturi. Raboiul dela 1828 n'a lAsat dect ruine.
S'a observat aci sub urmele unui dig
si materiale de tot felul.
Care mijlocul lui Mai 1829 s'a artat la
Mangalia ca si la Constanta si In acelasi timp
cu Cernavoda, Cavarna si chiar Varna primele simptome de cium6. Se crede ch" aparitia sa a fost datorit distribuirei munitiunilor unor oameni cari au murit de aceastil
boal in alt parte. Aceste munitiuni au fost
refugiu pentru vasele mici ; pentru cele mari,
mult timp inchise inteo magazie ai Orei

gardieni au sucombat primii, avnd toate
acest port nu mai rmne cleat o rada
simptomele acestei boale 1).
In cele din urna timpuri ale Turcilor,
deschis6 si periculoas.
In August 1809 acest oras a fost distrus populatia Mangaliei nu se compunea dect
odat cu Isaccea, Tulcea, Babadag si Con- din 2000 suflete, mai toti agricultori si un
stanta de &Are generalul Kamenski, cArnia prea mic num6r de comerciarlti.
i se 'Area in oHce moment c flotele turce
Nenorocirile si dezastrele ultimului ilzboi
vor debarca pe urmele sale si de aceia ceru au fAcut din Mangalia o grmad de ruine ;
ss i se intgreasc6 fortele sale.
de trei ori ars si prAdat, de basibuzuci si
Plictisind pe Bagration cu groazele sale cerchezi, populatia dezertase in masd 2).
continue, acesta ii comunicd urmatoarele:
Numai dup sosirea Rusilor si mai cu
turcii nu dispun de mai mult de 17 vase seam6 a Romnilor, familiile s'au reintors.
cu cari pot transporta cel mult 1500 oameni
Din analiza ruinelor, movilelor, grotei, a
pe cari el ii va putea oricncl, respinge.
digului si mai ales a lacului (8 km. lung si
In Octomvrie - 1809 Bagration a dat ordin
Contelui Kamenski s" abandoneze Constanta,
Mangalia si Cavarna. In aceasta retragere,

din lipsa mijloacelor de transport, toate
tunurile au fost aruncate in mare.
La 1812 generalul rus Tucikoff a inaintat
pnd la Mangalia unde a pus mna pe un
aian cu 7-800 soldati sau Orani armati.
1) Le glaneur Moldo-TValaque. (Spicuitorul) Iqi,

1841, pag. 46 53.
20-30 metri adnc) fdr indoial c'
in
timpurile vechi, mai cu seam6 al Genovezilor, in acest punct se afla cel mai frumos
port al Mrii Negre, cu cel mai insemnat
punct comercial.
S'ar reveni la aceast inflorire deschiznd
portul, taind limba de 100 m. ce-1 desparte
de mare.
i) Le Colonel Baron de Moltke, op. cit., Vol. II.

2) Analizata dup Baron d'Hoggur. Renseignements sur la .Doln ogea.
436
www.digibuc.ro
CAP1TOLUL VIII.
DE LA CONSTANTA LA GURILE DUNARII.

1. CONSTANTA.
Primul ora ce pare sil fi existat pe acest

loc a fost Tomis (Tomoi). Uncle hArti pun
acest punct sau In apropiere oraul

Heraclea 1). Nu tiu daca a existat in adevar
In
acest oraq sau Tomis chiar a purtat acest

nume. Formaleoni crede c aci ar fi adevdrata Constantza, care nu este Tomis.
Inainte de a vorbi de ()rag, sa spunem un
cuvnt despre teritoriu, al carui istoric este
strns legat de acel al oraului.

In primele timpuri, Tesalienii, dup ce au
gonit pe Dardani, cari se aflau stabiliti In

insula 0 muntele Peuce, la extremitatea
Traciei, s'au aezat In locul lor i astfel ei
au cunos cut 0 exploatat gurile Dun Arii, se
crede, cu 70 ani Inaintea trecerii lui Jason 2).
Autochtonii, Scitii, formau o natiune celebr prin civilizatia 0 intelepciunea legilor
lor, prin pietatea care zei 0 inocenta moravurilor. Aproape cu totul contrar spun
alli autori: Grecii credeau CA' fioroase oarde
9 Heraclea (Hra Junona, Xleos glorie) ora4
fumlat In gloria Junonei sau cum Junona n'are
nimic prin aceastd regiune, probabil oraul a fost
numit dupd Hracls, numele In limba greacd a
lui Ercule.
Hrtile engleze pun Heraclea la gura Babadagului pe lacul Razehn.
2) Formaleoni,
de Sciti locuiau coastele acestei mAri, fail

nicio mil pentru strinii pe cari comertul
sau vnturile i-ar fi aruncat la ei. Religia
lor eerea ca In fieeare an sngele omenesc
al strainilor, de care zeita Diana a Tauridei
era foarte avida, BA fie vrsat, pe infamele
lor altare.
Aceasta era starea nordului Dobrogei.
Sudul, era locuit, mai inainte de al X-lea 1)
secol in. de Chr., de Traci, care se intindeau
mai in toat Peninsula Balcania Originea

lor este necunoscut 2). TrAiau in triburi,
avand fiecare eful sau regele siiu.
Duceau o viat pstoreasa i razboinic6.
Vorbeau o limb comun 3) 0 moravurile
lor se aserranau. Acei din apropierea Grecilor au czut sub influenta culturei lor.
Erau mai civilizati dect acei despre Dungre
sau Iliria.
Cei din spre Dungre se luptau continua

cu Scitii i sfriserd prin a adopta vestmintele,
armele, maniera de a lupta
chiar o parte din obiceiurile lor 4).

Unul din cele mai principale evenimente
ale antichitatii, expeditia Argonau(ilor, veni
1) Strabon cartea 7-a, cap. III, 2 (dui:4 Homer).
2) Herodot, Cartea 4-a.
2) Strabon, Cartea 7-a, cap. III (10-13).

4) Thucydide, Cartea 2-a XLVI (citati de Michel
C. Soutzo In opera cit., pag. 4).
437
www.digibuc.ro
s. perpetueze printr'un odios asasinat, re-
Marea Neagr, neexplorat, era pentru
numele acestui ora.

Expeditia Argonautilor 1). Voiajul Mr este
Greci un alt ocean imens 1). Trebuia ca un

erou s aib curajul s o Inceap. Trecerea
o tem pe care antichitatea a desvoltat-o

0 a Infrumusetat-o i prin urmare a Inarcat-o cu variante.
Aceast expeditie, impreura cu a Troiei
rzboiul contra Tebei, a format cea mai
bogat materie epic6 pe care grecii au
cntat-o .
Noi o vom schita dupsd. Formaleoni, astfel
cum a dedus-o istoria, din autorii vechi,

developnd prin note prtile mytologice.
Grecia era Ina jumtate incult, and un
fiul lui Eson
eveniment a fcut ca Jason,
nepotul regelui Tesaliei Pelias,
dotat cu o forta extraordinarg, plin de
curaj i Inflcrat de amorul Gloriei, s"
conceap planul rspndirei In Grecia- a renumelui su printr'o faPt mare.
1) Cauzele expedigei.
Eson, regele Minyenilor din Iolcos (Thessalia),
oras fundat de Eolidul Crtheu, a fost deposedat

de sceptru de care Plias, ca si el, fiul lui Crtheu.
Jason, fiul lui Eson, trdia pe camp. Cu toate
acestea Plias consultand oracolul asupra domniei
sale, acesta ii rdspunse sa se pdzeasca de acela care
va veni la el cu un picior descAltat. Intr'o zi, pe

and asista un sacrificiu, Jason sosi Inaintea lui
cu un singur sandal, cdci pierduse pe cellaIt, trecand
printr'un vad rauletul Anaur, sau, dupd o traditie
diferit, trecand dela un mal al rului Enipeu

(Evnus) la altul, pe Junona, pe care a Intalnit-o
metamorfozatd In bdtrand. Plias, aducandu-si
aminte de profetie, 11 Intrebd: Ce vei face unui
cettean pe care oracolul i l'ar fi denuntat ca trebuind s atenteze la viata ta? L'asi trimite s.
caute tunsura de aur Ii rdspunse Jason. Acest
rdspuns i-a fost destinul
Dupd alii, pentru a ascunde pe Iason, de urmdririle unchiului su, Il Incredintase de mic lui Chiron,
care 1-a crescut. Ajuns la 20 ani, Jason 1-a prdsit,

ducandu-se la lolcos. Acolo descoperi poporului
nasterea sa, , 1nconjurat de rudele sale, a cerut
sceptrul. Plias a consimtit s i-1 dea cu conditie ca
el sd fure lana mielului de aur i sd aducd In patrie
sufletul lui Phryxus, punand astfel capt blestemului care, dela fuga acestuia, stdtea pe capul
Eolizilor. Jason a Intreprins dar aceastd expeditde
Bosforului era grea ; dou insule, doi vulcani,
cari aruncau foc, fum i cenu, ti Ingreuiau

intrarea spre nord.
Phryxus, fiul unui rege al Tebei, fugind
de persecutiile preotilor, ajunsese pn la

aul Phasus, In Colchida (Mingrelia de astzi,
In Caucaz).
Fiii lui Phryxus au rspndit In Grecia

tirea c acest ru rostogolea buati de aur 2)
i c locuitorii 11 strngea In piei de oaie 3).
Argos, unul din ei, scorni proiectul s

navige In Marea Neage; acest proiect a
fost primit cu bucurie de regele Tesaliei.
Preparativele au fost tot att de mari ca
Intreprinderea.
Iason a cerut s i se construiasa o corabie,
mai mare deat acele ce s'au vzut navignd

In apele Grecilor. adtrnele pduri ale muntelui Pelion au fost tiate ; dup sfatul religiei,
reprezentat prin zeita Pallas, din
sfintele pduri ale Dodonei s'a tiat trunchiul
destinat marelui catarg al bastimentului.

1) Sfrabon, Cartea 1-a.
2) Aceste bogtii au fost figurate inteo singurd expresie, tunsura de aur, despre care mitologia spune:
Phryxus i Hellea, copiii lui Athamas, regele
Minyenilor din Orchomene i ai Nephelei, pentru a
scdpa de ura soacrei lor Ino, au fugit In Colchida,
calare pe berbecul cu blana de aur, pe care Nephela
Il primise dela Mercur. Acest berbec era fiul lui

Neptun si al Thophaniei, fiica lui Altis sau a lui
Bisaltis ; el era dotat de ratiune i avea darul vorbirei precum i vointa de a traversa vzduhurile
apele.
Mercur 11 metamorfozase 1ntr'un berbec de aur
sau cel putin blana sa era de aur. In ti mpul traversadei Hellea a azut in stramtoare, care a luat numele
de Hellspont (marea Helleei).
Ajuns la Aea, In Colchida (Mingrelia), Phryxus,
din ordinul lui Mercur, a sacrificat berbecul lui Joe
Laphystios ;
altii spun lui Marte sau chiar lui
Mercur, apoi i-a spanzurat Nana de un stejar sau

de un fag, trite() pdure consacrat lui Marte.
Dupd alii, el a pus-o intr'un templu al acestui zeu.
Un balaur, care nu dormea niciodatd, a fost insdrcinat cu paza .
2) Strabon., Cartea 7-a.
438
www.digibuc.ro
Vasul a fost construit chiar sub directia

zeitei Minerva, acea a Intelepciunei, adic a
cum se va vedea, fusese construit pentru ca

s serveasc4 la
cu totul altceva.
fost fcut dupa proporlii matematice
Soarele era in constelatia racului, and

Argonautii, dup ce au Indeplinit toate
rame de datoriile religioase au inaintat la larg, pe
mecanice.
Bastimentul avea 25 sau 30

fiecare parte si niste dimensiuni putin mai
mari ca acele ale unei galere ordinare.
Abia s'a pus pe santierul dela Pagase,

deprtat la trei mile de portul Ioleos 1), cA
vestea s'a rspndit In toate orasele Greciei.
Jason fiind eroul pentru Intreprinderile
cruia aceast minunat corabie trebuia s
serveascd, tineril principi greci, avizi de
glorie, s'au oferit, In mas, pentru a fi
insotitorii lui de voiaj i BA impart cu dnsul
gura Afetas1) (Aphtae sau Aphormis) i au
indreptat capul corabiei cAtre Lemnos.
Aceast insul avea un vulcan stins
se credea c pe ea zeul Vulcan czuse

din cer.
Argonautii, debarcand, au gAsit numai

niste femei ce triau singure, fiindcA ii
omoriser bArbatii ; ele au fost pracla eroilor
greci. Iason s'a castorit cu Ipsipilla, regina bor.
pericolele unei att de strAlucite expeditii.

De acolo, intinznd pAnzele, s'au indreptat
Hercule se prezint si el pentru a fi admis &Are capul Ligen, al Troiei, la intrarea
printre cei 52 ce s'au ales 2).
Dardanelelor.
Corabia a luat numele lui Argos, lucrtorul

el, care s'a oferit si el s insoteasc pe acesti
neexperimentati navigatori.
Aci s'au gsit in fata unui tablou insphimnttor

Regele Laomedon al Phrygiei, doborise
puterea guvernului sacerdotal si pusese in
locul su un guvern despot. Preutii au cutat
s se rzbune.
Typhis si fenicianul Anceu au fost destinati ca piloti.

Astfel a fost vasul 2) pe care posteritatea,
Inselat, l-a privit ca o oper sfnt, dar care,
1) Strabon, Cartea 7-a.
8) Cortibieril. a In ce priveste numele corbierilor
rapoartele celor vechi prezint mari nepotriviri:
cei mai importanti si mai cunoscuti, incepnd in
ordine alfabeticd, sunt: Acast, Actor, Admet,
Aethalides, Acmon, Amphiaraus, Amphidamas,
Amphion, Anceu, Areius, Argus, constructorul, fiul
Cnd mizeria publia a inceput sa se simt,

ei au sstrigat c5. aceasta este rezultatul crimei
lui Laomedon i c cerul nu se va linisti
dect prin vrsarea sngelui inocent al

Esionei, fiica regelui. In momentul in care
argonautii soseau, tnra printes, ca o alt
Andromede, era tarit, ctre malul mrii,
spre a fi expus furorii lui Neptun.
lui Arestor sau a lui Alector ; Argus, fiul lui Phryxus;
Atalante, Augias, Autolicus, Butes, Calais, Castor

Polux, Cepheu, Clymene, Clytiu, Echion, Erginus,
Euphem, Eurytus, Glauc, Hercule, Hyla, Ida,
1) Strabon, Cartea 9-a.
Idmon, Iphieles fiul lui Phylac i Iphikle fiul lai

Testiu ; Laert, Lynceu, Melas, Meleagru, Menetiu,
Mops, Naupliu, Nestor, Oileu, Orpheu, Palemon,
Peleu, Phaleros, Philammon, Polyphem, Talaus,
Tlamon, Theseu, Tiphis, Tydeu i Zetes. Saul
expeditiei era Iason, cu toate c unii sustin ca era
Hercule. Tiphis era pilot si Euphem secund-pilot ;
Aetalide indeplinea functia analoagl de trmbitas
Altii, spun c s'a numit dela orasul Argos, unde

se credea c s'a construit. Altii spun a s'a numit
dela adjectivul argos (Itry6;), care Inseamra
repede. Ea avea cincizeci de rame, dar era asa de
usoara a se putea purta jfe umeri. Ea fusese construit sau la Argos sau la picioarele muntelui
Plion sau la Pagasae sau In apropiere de Yolcos;
Minerva incastrase la pupa (dup allii la prove) o
-(herald) .
scndur din stejarul profetic din pAdurea Dodona.

Pindar i Valeriu Flacu pretind c Junona, iar
nu Minerva a prezidat la constructie si la Intreaga
s) Corabia. Vasul a fost numit Argo, dup numele
constructorului sau Argus, fiul lui Phryxus sau

Argianul Argos, fiul lui Alector, care a fost dirijat,
antrepria Patin In urna a lost pus printre
se spune,
constelatii .
fri
aceastA lucrare de zeita Minerva.
430
www.digibuc.ro
Argonautii 1) au fost micati la tipetele

de disperare ale acestei copile, abandonat
implacabilei manii a preotilor troiani. Hercule a smuls-o din mainile lor, a dus-o la
palatul regelui, unde a tratat cu el despre
zestre, caci voia sa se cdsatoreasca cu ea,
ca recompensa a bravurei ce desfurase, rapind-o din minile omoritorilor ...
Abia au plecat dela capul Sigee (Ligeen)
and izbucni o furtuna teribila ; consternatia
cate spre a imblanzi divinitatile suparate.

Dupa ce i-au luat ramas bun dela acest
bland popor, pe care I-au nenorocit, s'au
a lost cu att mai mare, cu cat se credea

c aceasta era mania lui Neptun, pentru
jertfa ce i se rapise.
cu cruzime ; la Opetele lor, Hercule a invitat
Orpheu singur a ramas imperturbabil ; el
s'a sculat 0 comanda sa se indrepte vasul

catre sfanta insula a Samotrachiei, dela
departat. Au debarcat apoi la Ceos, locul de

intalnire al locuitorilor Traciei cu ai Phrygiei.
De aci au plecat spre I3osfor 0 au debarcat pe coastele Traciei, udate de Propontide.
Acolo un nou 0 dureros gpectacol : doi

tineri, de o nobila fisionomie, erau batuti
0 pe ceilalti sa le villa in ajutor, rapindu-i

din mainile omoritorilor ; el cerceteaza faptul
0 afla ca erau fiii regelui Phineu, nascuti

din Cleopatra, fata lui Boras 0 sora a doi
din argonauti, Calais 0 Zetes. Btranul rege,
gura Ebrului.
Dou raze luminoase (probabil farul Sf.
Elm) deasupra capetelor lui Castor i Polux,
au fost luate de bun augur ; cu incetul cerul
orb, se casatorise dupa Ide, fiica lui Dardanus, regele Scitiei ; pentru a indatora pe
noua sotie, el a repudiat pe prima 0 con-
s'a fcut senin 0 vasul lui Argos a ajuns

in port.
Dupa ce s'au initiat in oarecari mistere
sal, WO cu dansa. Pedeapsa lor a fost de a

fi ingropati de vii. Argonautli au rupt fiarele
ale riturilor Samotrachiei, au plecat din nou ;

vasul a intrat in Hellespont, prin Propontide,
pe unde niciun vas mai inainte nu plutise 0

unde, spun altii, au batut pe piratii tirnieni.
Insula Cyzic,pe care au intalnit-o In drum, le-a
deteptat dorinta sa se odihneasca. Aceasta

insula purta, In acel timp, numele de Arcon.
Debarcnd, ei au fost primiti cu mare ospitalitate de popor, Dolionii. Vasul parasind
damnase pentru parintucidere pe cei doi fii ai
0 au eliberat pe cei doi copii. Dar in momentul

in care se imbarcau, Phineu sosete cu soldati
0 nu numai ea se opune cu mndrie la ambarcarea lor, dar chiar le cere s se explice

cu ce drept ei, ca straini, s'au amestecat In
executarea legilor Wei. Hercule, neascultnd
dect inclinatia sa (dei se Meuse sectatorul
riturilor din Samothracia, care-1 opria de a

se murdari cu sange), a ranit de moarte pe
Phineu 0 apoi a impratiat trupele sale

intimidate. Inainte de a muri, sub forma
On ce au disparut pe luciul marei. Vantul unei profetii, Phineu i-a sltuit ce drum
aceste locuri un bun popor i-a urmarit cu ochii
s'a schimbat i ei au fost siliti sa se intoarca
0 A debarce in insuld noaptea 0 in tacere.

Locuitorii, surprin0, s'au crezut atacati de pirati ; s'a dat alarma ; atacati, argonautii, cad
eu armele asupra-asaltatorilor 0 ii masacreaza
fara mila. Razele soarelui lumineaz prea

tarziu aceasta Ingrozitoare scena iar corpul
sangernd al regelui, care le daduse ospitalitate, a fost recunoscut printre cei morti.
Regretele erau unanime ; altare au fost ridi1) Argonaulii. Acest nume este format din votriN
navigator i din 'Apyd.) numele corbiei.
trebuie A urmeze. Cei doi fii ai regelui au

voit eft le impartaeasca soarta. 0 noua
furtuna preceda intrarea lor in Pont ; ea
n'a incetat dect dupa multe sacrificii. Hercule,
mnjit de sngele regelui Phineu,
Hercule temut de toata lumea, ameniatnd

chiar pe Zei, rupandu-0 rama, a debarcat
spre a-i lua lemnul necesar la facerea alteia,
din padurea de pe tarmurile l3ytiniei. Argo-
nautii profitand, I-a abandonat pe plaja i

au plecat. Tot cam atunci Hylas este furat
de o nimM iar Idmon moare la vniitoare.
440
www.digibuc.ro
Thyphis, cznd In mare si inghitit de

valuri, a fost lnlocuit cu Anceu ; sub acest
nou pilot, fenician, Grecii, dup multe alte
aventuri 1), ajung In Colchida, vechea colonie egiptean, fundat, pe coastele Pontului, de regele Vezor, cnd parcurse Asia,
pAn la Caucaz, cu o armatil formidabil,
1500 ani 2) inaintea imperiului lui Ninus
fusese respins de Sciti. pAng. In bltile
Egiptului.
Ure rAul Phasul i ajunge la OEa.
li duse tezaurele furate din casa Orintea scA 1).
Iason n'a intArziat a se scape In grabA de

cursele regelui i incgrcat de acele bogtii,
luat drumul
Occident, unde, traverand Pontul, a intrat
pe imbuctura unui mare fluviu, pe care
neonest
cdftigate, si-a
Grecii nu-7 mai vtizuserei pawl atunci. Acesta

era Istrul, care se vrsa In mare pe cinci guri.
Scitii, popor pacific si cu moravuri frumoase, ii locuia trmurile i insulele.

Ca Intr'un azil asigurat, seductorul, peAEts domnea pe malurile Phasului ;
vechea natie a Lagienilor locuia partea de lrecea linitit intre ei, cnd a vzut pe mare
sus a Wei ; partea inferioarti era guvernat coraiile regelui ce trAdase i care-1 urmreau.
Se spune c atunci Medea, printr'un sfat
de fiii lui Phryxus.
Sosirea fr veste a acestor strini a dat barbar, puse s omoare pe fratele au
Absyrte, ale carei membre, tiate sau dede bnuit regelui Colchilor.
Cin4I erau acesti indrazneti cari, adusi de Orate, imprstiate pe suprafata apei, au
vnturi pe Pont, In un vas de form neuzi- oprit pe nenorocitul printe prin oribila vetat si de o mrime nemasurat, se prezintau
armati pe malurile Phasului ?

Din ce tar necunoscuta veneau ei in tara
Colchilor? etc.
denie a unui atAt de funest spectacol. Capul

mAinile, palide i sngerate, ale nenorocitului principe au fost suspendate pe o stnc
a trmului, unde regele a ingropat resturile
Bnuielile regelui s'au mrit and a auzit,
adunate ale fiului su i unde apoi, mai
cA vin din Grecia i caut pe fiii lui Phryxus.
tArziu 2), s'a zidit orasul Tomis, numit astfel
Sosirea lor Ii pru de funest augur ; dar

ascunzAndu-si temerile sub vlul ospitalittii, el a pregtit mijloacele s previnil culpabilele lor planuri.
Pnd una alta Jason Intorsese capul Medeei, fata regelui. Tnra principes, abila
fermectoare, pAtrunzAnd gndurile tatlui
au, a prdsit noaptea palatul regal, urmat de fratele su, Absyrte si a plecat
prevesteasa pe amantul s5u, cdruia
1) Intre cari cea mai InsemnatA era acea de a
intra In Marea NeagrA, ctici, In gura de nord a
Bosforului, douA insule sau stnci flotante se depArtau si se apropiau, gata sA sfArme corabia care
s'ar fi angajat intre ele; tree cu ajutorul Junonei

sau cu armonia cntecului lirei lui Orpheu, care
adormindu-le, ele devin nemiscAtoare.
ft apropierea insulei Artias, ei sunt asaltati de

Stymphalide, psri ce aruncau asupra oamenilor
penele lor de otel, ca niste adevrate sgeti.
2) Iustin, Cartea II-a.
1) Cucerirea Tunsurei (povestit de mytologie).

ce ABts, regele acestui teritoriu, in puterea cAruia
se gsea tunsura de aur, promise de a o da, Ina cu

conditie ca mai intAi Iason s punA la jug doi tauri,
cu picioarele de *1 i cari vrsau
flAcitri
va constrnge sA are un cmp, in care apoi va semana dinti de balaur, pe care-i va da, el, regele.
Fiica lui AEts, fermeditoarea Medea, care se

inamorase de Jason, i-a procurat descantecele cu
cari trebuia s ImblAnzeascA taurii. In acelasi timp
Ii anunta ai din dintii de balaur vor creste oameni
armati, adaugAndu-i cA, pentru a scApa de ei,

trebuia s arunce o piatr In mijlocul grmezii ;
c atunci ei se vor arunca unii asupra altora, astfel
ca-i va putea domina cu Inlesnire. Jason a injugat
taurii, a arat, a semAnat cmpul si a ucis oamenii
ascuti din dintii de balaur.
Cu toate acestea, regele a refuzat sA dea blana.
Atunci Medea, dupA ce pune pe Jason sA jure a
o va lua de sotie, l-a condus in locul unde se gAsea
Nana i adormind prin descntece balaurul care o
piizea, Iason a luat-o si a fugit cu Medea .

2) SA fie oare vreo legAtura intre marea movil
dela Constanta i mormntul lui Absyrte?
441.
www.digibuc.ro
de Grecii infideli, din cauza cadavrului nenorocosului Absyrte, care fusese fcut aci
Trecnd, ei au luat i pe Hercule ; au

mers apoi la Troia (Ilion) spre a cere
regelui Laomedon tinerea promisiunei, aceea
Dupi dou luni de fericit expeditie 1),

Grecii s'au tutors In Bosfor ; au debarcat la
de a da pe fiica sa In cstorie lui Hercule.
Bizant, care pe atunci se numea Lygos,

unde, ridicfind altare, au fcut sacrificii,
opinie despre argonauti ; toate faptele lor, din
aducnd laude zeilor.
noscute, pentru ca Laomedon s. aib5. @fa'

idee de Hercule deck, aceea &A este un bri-
1) Cei vechi fac pe argonauti sd urmeze itine-
La Troia lns nu mai domnea aceeasi

aceast expeditie de cteva luni, erau
rarile cele mai variate pentru a se intoarce In Grecia.

Unii i readuc pe acelasi drum pe care l'au facut
gand sngeros. Argonautii i-a prut niste

adevrati pirati, cari s'au dus sa jefuiasca
pentru a merge In Colchida.
malurile Pontului.
Altii, ti fac st intre In Ocean prin Phase ; de acolo
dupd ce due corabia pe umerii lor prin deserturile

Africei, tree In Marea Rosie si din aceasta In Mediterana prin lacul Triton si Cyrene.
fac sd urce Donul (Tanaisul) Ora la

izvoarele sale si dupd un drum pe uscat, In care
due corabia pe umerii kr, se relmbare pe un fluviu
care Ii conduc la Ocean; de acolo, navigand, dela
nord la sud, ei au intrat in Mediterana prin straintoarea Gibraltar.
.Apolloniu dela Rodos, spune c ei au traversat
Marea NeagrA si au intrat pe Dunre ; colchii trimii
in urmdrirea kr le-a Mat drumul. La Inceput lason
a negociat; apoi surprinzAndu-i noaptea In insula

Artemis (Dianei, Ins. Serpilor (?) i-a ucis. Chiar
Absyrte a fost omorit, AJii, spun cd Medea a luat
pe fratele sat' cu ea.
Urmdriti de tatd1 sdu AERs, pentru a-1 IntArzia
In drum, a fdcut pe fratele sau bucati si le-a Imprstiat In mare. AEts s'a oprit pentru a le culege i le-a Ingropat In un kc pe care-1 numi Tomis,
adicd bueati.
Din Dundre, argonautii au trecut pe rAul Eridan
(P6) i apoi au descins pe insula lui Electris. De aci
au mers la Hylleeni, cdrora le-a fcut dar un trepied. Ei au IntAlnit apoi insulele Liburniene, apoi
Cercyra, Melite, Cerasus i Nymphoea, locuinta
zeitei Calypso.
Joe supdrat de asasinarea lui Absyrte, le desMntui o furtund care fi relntoarse la insula Electris.
Cu toate acestea scAndura profeticd scoasA din

stejarul din Dodona i bdtutd In bastiment, le
anuntA cd ei nu vor ajunge la termenul suferintelor,
pnd cnd Circeu nu li va purifica de asasinatul

lui Absyrte si Ii va reconcilia cu Zeii. In consecintd
ei au reurcat Eridanul, dincare tree In Rhon cele
doul rAuri se credeau pe atunci cd sunt In legdturd

i coborIndu-1, ei ajung la insulele Strihade,
apoi In fine la AEa, Iocuinta lui Circeu, In insula
Aethalie (Elba). Circeu Indeplineste purificatia frd
a-i recunoaste. Ei IntAlnesc apoi Sirenele i gratie
Departe de a acorda mna fiicei sale lui

Hercule, Laomedon arestea;A: pe cei cloi
argonauti, Iphicle i Telamon, trimii ca
ambasadori. Aceasta a prut grecilor ca un
atac la dreptul ordinar al gintilor (1).
Laomedon Irish' nu judeca tot astfer; Pentru el argonautii erau niste pirag ci asasini.
Oricum, grecii debarc armati, zapkesc
tara, deja slbit prin inundatii, foamete
mortalitate ; ia Troia ; Hercule pune mna
lui Orpheu, care acoperd vocea kr cu divinul su
glas, tree nesupdrati. Butes singur se aruncd In
mare ; el e scdpat de Venera. Gratie ajutorului lui
Thtis si al Nreidelor, ei tree Mrd pericol intre
Scylla si Charybda i lAsAnd In urma kr Sicilia ei
ajung la Drpane (Corfu), la Pheacieni. Acolo a
avut loc cdstoria lui Iason cu Medea *). De aci
mergnd In lungul coastelor insulelor Echinade,
au ajus In Pelopones, cnd o furtund ti aruncA
spre golful Syrta. Nimfele africane Ii salveazA.
Atunci, dupd sfatul lui Neptun, iau corabia pe
umerii lor i ducndu-o 12 zile si 12 nopti, prin
pustiurile Africei ajung la lacul Triton, cdruia

oferindu-i un trepied, acesta le dd In schimb un
vas de pdmnt si le aratd calea. Ei merg apoi la
Charpatos, apoi In Creta, unde Tallus Si primeste ca
pe niste inamici. Aproape de Sporadele, Apollon i-a
scdpat do o furtund arAtndu-le o insuld (Anapha)
In care ei aduc sacrificiu lui Apollon Aeglets, apoi
aruncnd In mare vasul ce au primit dela Triton,

insula Callista (Thra) iese din ape. Ajung apoi la
Egina si de acolo In tara lor. Dupa Dictionnaire
Mythologifue universel par le Dr. E. Jacobi, trad.
Th. Bernard, pag. 47-48.
Cu toate ci aunt autori earl spun ci aceast pAsItorle
s'a tacut pe marginea marit, pe InAltimele dela sudul guruler Dunru1 t c Ulna melului de aur a servlt lui Iason de
covor de nunti.
442
www.digibuc.ro
pe Esione si chiar Laomedon este omorit
se reduce la una din acele expeditii patriotice,
In luptA .. .
atAt de comune in Archipelag si Marmara,
Priam, fiul ski, care nu aprobase purtarea

printelui, Inlesnind fuga ambasadorilor
greci, face pace si 10 pAstreazA regatul.
RAzbunarea a urmat mai trziu, and Paris,
fiul lui Priam, furnd pe Elena lui Menelau,
a adus marele rAzboi al Troiei.
Inarcat de crime si jaf, Jason aduce corabia In Tesalia 1).

Aceast expeditie a avut loc 70 sau 80 ani
inaintea rAzboiului Troiei ; 1353 Inainte de
Christos.
Dup ct se vede, scotnd fabula, aclogala de prea marea imaginatie a locuitorilor

din Wile calde si ImbogAtitA cu timpul de
poezie 2), aceast expeditie, Ora la urmA
1) Formaleoni, op. cit., pag. 31-32.
2) Opinii scurte a altor autori asupra expedifiei:
mai cu seamA In timpul rzboaielor.

Oricum ar fi, dou ordine, ale cavalerior
argonautilor Sf. Nicolae stabilite, primul de
Ludovic al IX-lea regele Frantei, cu ocazia
ultimei sale expeditii la locurile sfinte si al
doilea (la 1382) de Ducele Carol de Dura cu
ocazia cucerirei regatului Napolei, etc. au
mai adus aminte mai de aproape oamenilor
fabula argonautilor. Ambele ordine au dispArut cu fondatorii lor.
Asa dar membrele lui Absyrte expuse,

adunate 0 Ingropate, poate chiar in marea
movil dela Constanta, a fost motivul pentru
care, mai In urm, grecii fondnd orasul, l-a
numit Tomis.
Aceast pArere este sustinut si de Ovid 1),
care in unul din versurile sale spune:
Justin, crede a aceasth expeditie se reduce la
0 Wine./ de Colchi (cu inteles de : Amin-
furtul cAtorva oi de Angora dela regele Colchilor.

Cum s'ar putea admite aceasth idee? Este oare
posibil ca numai cAteva piei de Angora sh fie un
obiect atAt de interesant pentru comertul grecilor
si sA merite o expeditie de atAtia eroi si de atAtia
principi greci? Evident cA nu.
Diodor de Sicilia, scrise ch Fryxus sacrificAnd un
berbec si agatAndu-i pielea de un arbore, oracolul
prezise cd regele Colchilor va fi omorit cAnd se
va fura acea piele.
area unei medni de Colchi) urmiirind pe

Medea ar fi fondat Tomis.
Bouillet spune: care 633 cetatea s'a mai
nurnit cteodat Milete 2) probabil dupd
Milesienii ce au locuit-o mai trziu.
Istoria acestui oras, care abia in urm
0 asemenea utopie nu poate fi admish azi. Ce

interes aveau grecii sh-1 omoare?
Varon si Pliniu, cred eh obiectul acestei expeditii
a fost comertul pieilor de capre si oi, foarte apreciate
in Colchida. E posibil.
Palephat, crede cu Fryxus a dus in Colchida o

statuie de aur, care ar fi fost fricuth din ordinul
mamei lui Pelopes. CA, prin urmare, expeditia ar
fi avut de scop furarea acelei statui.
Nu se poate usor admite existenta acelei statui,
de vreme ce, pe acel timp, grecii nu cunosteau arta
de a lucra sau turna aurul; poate ch Grecia nici

nu poseda, pe atunci, atAta aur spre a face o statuie.
o
Suidas crede ch prin blana de aur s'ar intelege

reletti pentru transformarea metalelor de aur.
i aceasta ar fi o destul de mare ratAcire de
imaginatie.
Din toate acestea reese ca expeditia a fost dictata mai mult de curiozitate, ambilie si aviditate
de a dobndi bogiifir prin...
Acestea sunt, zice Hcateu, umbrele cari turmentau spiritul regelui Plias iar nu fantoma lui Fryxus.
s'a convenit SA fi existat pe locul Constantei
de azi, sau imprejur,
este strns legat
de a Dobrogei, care inc6 din timpurile vechi
se numea Mica Scitie, prin asemAnare cu

numele Scitiei mari, dat vastului teritoriu
ce incepea la malul nordic al gurilor DunArii,
In Basarabia.
Pliniu II numea g Orasul infloritor .
Cele dou' mai principale orase: Istria sau
situat la nord, ca la 250 stadii
Istriopolis,
sau 31 .. mile (XL romane 3), cam in locul
ocupat ulterior de Kara-Irman (Cetateasi Callatis situat la XXXIV mile
neagrA)
romane 4), la sud, In locul unde se afl astAzi
au urmat destinele Constantei.
Mangalia,
1) Tristele III, 9.
Heliade Radulescu, Dacia Si Ronulnia,
3) I.
pag. 12.
3) 1000 pasi romani (dubli) una (a 1482 metri).
3) Tabla Peutingeriana.
443
www.digibuc.ro
Originea lor este comuna,_
Cam cu trei ani dupg fundarea Romei,

incepe desvoltarea puterei maritime a Milesianilor i Megarenilor pe coastele Mrii
Negre. Elenii pentru a inlesni traficul cu

populatiile indigene au creat, cam in al
VII-lea secol inainte de Christos, colonii
comerciale pe coastele occidentale ale Pon-
tului. Ca i astzi, ei aauceau localnicilor

productele pe cari solul nu le producea sau
acelea ale unei industrii inaintate i luau
in schimb materiile brute i grnele acestor
regiuni. Acest comert, pe care Genovezii, Venetienii i Pisanii, inlocuind, pe coastele
occidentale ale Mrii Negre, pe Greci, l'au

practicat un mare ir de ani, seamn acelora
pe care marile i manufacturierele OH ale

Occidentului fac chiar astzi in aceste porturi.
Aceste colonii grece locuiau cetti destul

de intrite, spre a putea rezista unor ocupatii
subite din partea triburilor vecine. Cu toate
acestea ei plteau puternicilor efi barbari

ai triburilor ce-i inconjurau, sume destul
de mari spre a-i proteja contra altora cari
i-ar fi atacat 1).
Rmne bine inteles cA, in oraele lor,
chiar Grecii nu erau singurii locuitori ; mai
erau i Tracii, deveniti sedentari i cari cum
zice Ovid, nu s'au debarasat ins de ca-
doare (478-422 in. de Chr.) a imperiului lor

care se intindea dela 11111 Abder (Kara-su
sau Nestos curge in Tracia i se vars lng
oraul Abder In mare) la gurile Dunrii 1)
cuprinznd deci i Dobrogea actual.
Coloniile pontice n'au incercat s reziste
ci s'au multumit s plteasc cu sume considerabile, protectia lor.
Acest imperiu s'a desfcut i s'a refcut.
Seuths, ereditarul marelui Sitalcs, cu

ajutorul mercenarilor greci, a reuit s stabileasc tronul pierdut prin revolta diverselor triburi.
Lucrurile au urmat astfel pang. la Filip
i Alexandru. Filip al II-lea regele Macedoniei (359-336) a. Chr.) a intrat in lupt cu
regele Odrisilor. Pentru a fi sigur de reuit
a cutat alianta Getilor cari stpneau Tomis
i Odessos (Verna). El a luat In cAstorie pe
Medopa, fiica regelui get Cotelas (A. D. Xenopol, Istoria Romnilor, I, 55). Ambii, am
spus, au proiectat mari planuri asupra Duatrii de jos ; rezistenta ins ce a Intlnit..srcia locuitorilor, determinati pe de alt
parte s-i stabileasc6 hegemonia lor asupra
Greciei i. s urmeze In Orient visul lor de
glorie, i-a fcut s-i mrgineasc6 toate operatiunile lor la cloud expeditii, adevrate
razii, fr rezultate durabile i dup cari
au abandonat cu totul cmpiile Dunrii.

racterul lor violent i obiceiurile rele.
Alexandru murind, la Babylon, luptele
Dominatia persan a trecut ca o suflare
peste aceste tinuturi ; oraele pontice s'au succesorilor &di au inlesnit emanciparea posupus un moment marelui rege ; dar, nereu- poarelor Traciei.
Atunci a inceput acea agitatie teribil a
irea expeditiei lui Dariu, peste Dunre,
lumei
barbare ; popoarele s'au inlocuit unele
distrugerea armatei lui Xerxes, in Grecia,
preponderenta marinei ateniane, dup vic- pe altele ; dar Impiedicate de srcia locutoriile dela Salamina i Micale, a determinat rilor, ele s'au grbit s le prseasc. Infioemanciparea popoarelor balcanice i cu ele rtoarea devastare a bandelor de Gali, a prut
un moment : dup ce au desfcut regatul
a cettilor pontine 2).
Imperiul Odrisilor, descendent din puter- macedonean, dup ce au format cteva centre
nicul trib cu acest nume, al Traciei superioare de locuint. ca Noviodunum, Galatii, etc.,
s'a format cu incetul. Tribalii, ca .1 Getii, au mers, cum am vzut, in Asia. Regatul
dup o rezistenta energic, s'au supus lor. macedonean, refcut dup plecarea Galilor,
Nimic nu a mai rmas din vechea splen- s'a desfcut cu totul dup faimoasa btlie
dela Pydna (168 a. Chr.).
1) Michel C. Soutzo, op. cit.
2) Idem.
1) Thucydide, Cartea II, XCVII.
444
www.digibuc.ro
Liviu Drusu i Minuciu Rufu, generali

romani, au ajuns la Dundre, prin obligatia
de a face, s. se respecte frontierele romane
de &are bandele de pungasi, nedisciplinate,
ale Tracilor, Ihrilor i Scordiscilor ; fiecare
expeditie a avut ca rezultat intinderea puternicei republice.
Cam cdtre 71, in. de Chr., Luculu supu-
nand pe Traci, printr'un sngeros rdzboi

a anexat orasele pontice puterei romane 1).
Grecii au primit cu bucurie protectoarea
domnie romand, In locul acelei, insuportabile, a popoarelor slbatice.
Incercdrile de rdscoala ale Tracior au fost
inecate in Angel).
Victoriile lui Sylla i Pompei contra Persilor (92-63), au asigurat dominatia romand.
in Orient si pe tarmul drept al Dundrii.

Situatia. oraselor pontine, in ultimii ani
ai republicei i in primii ai imperiului, era
InC precar, dacd am crede povestirilor lui
Strabon si Ovid.
Strabon spune c. In timpul sdu, (ndscut

la 50 a. Chr., mort la inceputul domniei lui
Tiberiu) Tornis era un mic castel ; dar antichitatea sa i se 'Area incontestabild
fabula mortii lui Absyrte era o probd certd. 3).
Tomis nu era dect o micd campanie,

cdreia timpul nu-i lsase cea mai micd urmd
de mdrire, cnd o triremd romand debarc

pe Ovid, in portul acestui oral 4),
1) Mommsen, Histoire
Romaine,
Cartea
V,
Cnd Ovid a ajuns la Tomis, era in floarea

vrstei, de 40 ani 1). El a fost unul din acei
care, prin scrierile sale, ne-a ldsat o interesantd descriere a strii sociale i politice,
fie a orasului, fie a Dobrogei, din acel timp.
Orasele gete, 1nconjurate de ziduri, erau
locuite de Greci i Geti sedentari i ocupate
1)
Tristele, IV, eleg. X, vers. X, 95-98.
frumoasa Iulia, *) nepoata Cesarului. Daca.acest

amoir era socotit o crim in ochii lui August, atunci
Ovid trebuie s se multumeasc cu acest exil,

mai ales ea imparatul putea s-i aplice pedeapsa
capital..
Se putea considera exilul, chiar printre amicii

exilatului, ca un act de blndete.
Publiu Ovidiu Nasone, nscut la 20 Martie 711
(13 din calendele lui April, la inceputul celei a
184 olimpiada) a fost surghiunit fdr pierderea
in exiLla
averei si a drepturilor civile
gurile Dunrii catre anul 9 d. Chr. (Calimach crede
la finele lui Noemvrie 763).

Solus ad egressus missus septemplici Istris **)
A murit la anul 17 d. Chr.
Motivul exilului su a fost indrzneal in poeziile sale. Cu toate c adevmta cauzd a rmas o
enigma', totusi se bnueste s fi fost mai mult
surprinderea unui secret important, privitor la
familia lui August ; acest secret privea pe junele
Agrippa, mostenitorul Cezarului si la Iulia, sora sa,
fie relativ la Imparteasa Livia. In 20 de locuri,
ale versurilor sale, se plange c aceast crim5 ce
a comis a fost involuntard.
Inscia quod crimen viderunt lumina plector. (Bouil-
let pag. 1405).
La inceput necunoscnd limba, romanul dela

curtea lui August, neinteles de nimeni, 'Area un
barbar printre Ceti, qaci niciunul din ei nu cunostea

nicio vorb latin. Cu toate c limba lor era foarte
Cap. II.
grosolan totusi i-a fost destul trei ani pentru a
4) Formaleoni.
4) 0 trirem de Anxur (Brindisi), zice Mry, a

cArei prov acoperise zeii si de fades, ajunse
Inteo zi la digul Bizantului ; fcu un mic repaos
relu drumul in Bosforul Traciei. S'a vorbit
in acea zi, s'a vorbit mult in urm, de trecerea triremei. Era, la bord, unul din acei eameni divini
pe care cei vechi Si inconjurau de veneratie si-i
priveau ca profeti ; era acel Ovid, pe care Quintilian 1-a supranumit Magnus praeceptor amoris,
Se spunea printre btranii cettei, ca divinul poet
la Tom,s, pe malurile Euxiaului,
fusese
pentru o crimd mister'oas, de. care nu se vorbea
dect In soapte. El indrznise, s se amorezeze de
o invgta.
Cu incetul s'a perfectionat in aceasta limb5. asa
de bine c a scris chiar o carte dacia i o poemd,
In lauda lui August, in limba getic; cnd a cetit-o
Getdlor in public, barbarii miscara gurile, tolbele cu
sageti capetele In semn de aprobarg. L-au numit
poetul lor ; au inceput s se intereseze si sag comp5*) In anul 9 d. Chr., spun unii, Iulia a fost trimisa
In exil In insula Tremiti (Adriat'ea).
Ambele exiluri In acelmi an, avut-a vre-o legatur5.2
Fiica Cezarului cu acelaV hume Julia fusese eailata la 2
p. Chr.
**) Tristele II. Portlicele VIII. El. III, Eleg. IV.
445
www.digibuc.ro
de garnizoane romane ; cmpurile vecine

populate de pastori geti, supu0 Romei, erau
neincetat infestate de bande de Traci, independente, din Balcani 0 mai adesea Inca
pustiite de barbarii dupa malul stng, cari
treceau Dunarea indata ce inghetul o facea
practicabila cailor, jefuind in departare i
neoprindu-se dect la zidurile oraelor.
Romanii se mullmmeau sa apere oraele

i punctele strategice, sa distruga cateodata
cetatile barbare 0 1) sa ajute pe odrisi sa

reia oraele lor invadate 2).
Incursiunile barbarilor erau aa de ingro-
zitoare eh' bietii locuitori abia indrazneau

sa iasa din cetate in fate ferocilor vecini.
Trebuia sa fie gata mereu sa respinga. asaltul
Acoperiti de un fel de haina cu zale,
0 uneori ploua sagetile pe strazile oraplui.
armati cu sageti inveninate, totdeauna ca.

IAA, ei n'au lasat niciun repaos populatiilor
Poporul era un amestec bastard al Grecilor

0 Getilor. Erau 0 ei barbari, cu limba inculta,
iar cmpurile ramneau nelucrate 0 deerte1).
cu fata Ingrozitoare (Larousse).

Cucerirea Daciei a permis lui Traian &a
schimbe deerturile Dobrogei in holde abon-
1) Ovid, Tristele C, III, X; C. IV, IX si X ;

vezi Tacit, Historia, I, LXXIX.
dente.
timeascd ; i-a dat o coroand sacrd, in semn de stimd
In timpul lui Pliniu cel Batran intreaga
publicti.
Dobroge era ocupata de Scitii plugari, veniti
Frequenta adundrile poporului iar Getii au

devenit confidentii nenorocitului amant al Iuliei.
dupa malul nordic al Dunarii.

Cat despre porturile marii, pe acele timpuri, Ovid scrie c nu era niciunul propriu
pentru vase (Nec placidos portus hospita
Era iubit de toat lumea. Locuitorii din Tomis

i-a adresat decrete solemne, soutindu4, prin acte
publice, de toate ddrile. Toate orasele vecine i-a
acordat aceleasi privilegii. Corespundea apoi cu regele Cotys, un poet care Rim. onoare Getilor. (Dupa
A. P. C. in Columna lui Traian an. III, pag. 230).
naves habit).
0 statuie de bronz, de o inltime de 2,50 m.
ridicata pe un piedestal in mijlocul pietei

Independentei la Constanta, prin ingrijirea
senatorului
Remus Opreanu, unul din Rogratieze.
Dar cu incetul clima trebuia sd-1 mineze si Ovid mnii cei mai de inima ai secolului, este
moare, de friguri, dupd o lungd agonie morald si gajul cel mai sincer ca. Romania n'a uitat
materiald, dupd un exil de 8 ani. Cine stie dacd s respecte in cea mai frumoasa statuie a
oasele rui nu sunt si astdzi in mijlocul nostru, in unul
din acele nenumrate movile din jurul Constantei? tarei sale, figura cea mai nobila, cea mai
Trist sfrsit pentru un om at:At de bun, att de martira, a carei crima fusese sa invete RoCu toate rugdmintele cele mai umilitoare, nici
August, nici succesorul sau, Tiberiu, n'au voit sd-1
manii secolului celui mai frumos, acel a lui

August, arta de a iubi.
suficiente pentru a petrece sau termina viata inteun
Pe statuie se citete :
inteligent, at:At de mare ca Ovid. Dar de cnd
blandetea, onestitatea si spiritul, sunt totdeauna
fel care ar face-o de regretat ? Ce diferen la intre
ce invatam la scoald si Intre cum practicdm viata,
intrnd In lume?
Oamenii ar fi ajuns foarte departe, la apogeul
fericirei acestei existente, dacd In loc sd-si uzeze
activitatea si fortele distrugndu-se intre ei si-ar
fi indreptat puterile spre a rezista poverelor pe
cari, la fiecare moment, natura le trirnite in contra
lor. Acest fel de a vedea par sofisme acelora cari
cred fericirea omenirei in rezultatele tristei maxime:
forta primeazci dreptul. Ovid, mort In mizerie si

durere, este oglinda fatalului si neIntelesului tablou ce vedem la fiecare pas al vietei: virtutea nu
este totdeauna garantia unui multumitor sfdr.sit al
existenteil Vailprivind secolul, poate din contral...
Hic ego qui jaco tenerorum lusor amorum.

Ingenio perii Naso poeta meo.
At tibi qui transis ne sit grave quisquis

amasti.
Dicere : Nasonis molliter ossa cubent.
Tristele (L.111.3)
A carei traducere este :

Aci zace, Ovidiu, cntaretal amorurilor
placute,
1) Ovid, Ponticele, C, IV, IX.
s) Ibid, IV, VII.
446
www.digibuc.ro
Cgzut victimg gustului sgu pentru poezie.

Trecgtorule I daca ai iubit vreodatg, spune:
Fie ca tgrna lui Ovidiu sa se odihneasca
In pace.
In aceasta epocg, Totnis, probabil, se

numea Pontical) j aceasta epoca a fost
cea mai Infloritoare a existentei sale.
Decadenta acestei provincii precede de
Cgtre jumgtatea lui August 1887 statuia aproape pe acea a Imperiului.
a fost desvelita In fata Ministrului InstrucCare mijlocul secolului al III-lea d. Chr.,
tiunei Pub lice, a 3 generali, unui mare numr (Intre 268-270) 2), Scitii,
cati au mai rgde deputati i senatori, a mai multor delegati mas din batliile de mai Inainte, maudlindin tall i din Italia (Milano) etc. etc., acorn- du-se de norocul ce au avut pang acum
paniata de: Trgiasca Romania, Trgiascg s'au unit cu Erulii, Peucii i Gotii ; plecati
de langa Nistru, pun pe picioare 320.000
Italia.
Sangeroasa represiune a marei revolte a oameni i o formidabil flota de 6000 vase,
Tracilor, sub Tiberiu 1) pe timpul cgruia
atac, mergand pe mare, mai Intai oralul
Tomis nu era cleat un mic oraq de provincie,
Tomis, dela care, fiindc6 era bine hichis, au
i caderea imperiului lui Decebal, au fost fuggriti 8) ; apoi, pustiesc Dobrogea

asigurat pentru mult timp linitea terito- mergand pang la Filipopoli, au jefuit camriului.
Oraele pontice au luat o desvoltare rapidg.
Tomis, mai cu seamg, Imboggtit de un

comert considerabil, a vzut populatia sa cres-
piile vecine i distrugand orice activitate

economicg, au adus sracia cettilor pontine.
Dacia a fost pierduta ; legiunile romane
s'au retras peste Dungre, al carei tgrm drept.
deschis devastgrilor periodice ale barbarilor
cand i importante monumente ridicandu-se

ln interiorul zidurilor sale ; el a devenit una
din cele mai importante i prospere cetti
ale coastei apusene a Mgrii Negre ; Metropola
Pontultei, cum cu mandrie, ii placea sa se
Intituleze pe monumentele i monetele sale.
Numeroase centre de populatie s'au format
In provinciile: Troesmis sau Trismis
Durostor (Silistra), Arubiurn (Mcinul), etc,
S'a restabilit, dacd nu s'a fundat, Noviodunul
au obligat armata romang s se margi-
(Isaccea).
Constantiana clasica, cum a prezentat-o

Kanitz dupg numele fiicei sale.
Desjardins a observat, cu bung dreptate, c
nurnele turc, de mai deungzi, Kiustendge,
nu era decal coruritia acelui al Constan-
Doug inscriptii din timpul lui Adrian,

pomenite de Henzen, ne vorbesc, pe timpul
acestui Impgrat de un senat al Tomisului.

de am crede lui Larousse, aceasta regiune,
la fruntariile Imperiului, era comandatg de
un Duce.
Domnia Antoninilor a fost evul de aur al
acestei provincii i cele mai frumoase monumente ale Romanilor In aceasta regiune
au apartinut fie acestui timp, fie acelui
neascg la apgrarea punctelor fortificate.

Cultura disparand, campurile au redevenit
deerte i tam merita din nou numele de

Mica Scifie 4) nume pe care I-a luat oficial
In al IV-lea secol, cand Diocletian reorganizand imperiul dandu-i pe Tomis drept
capitalg, a hotgrit sa aparting Diocesei
Traciei i prefecturei Orientului.
Marele Constantin numise oralul Tomis,
Sunt autori Ins cari pretind ca acest

nume l'ar fi purtat mai tarziu, ca ar fi dat
de Genovezi i ea' i-ar fi fost atribuit fgr
nicio alusie.
1) loan Ghica, Dacia Veche. Revista Romnd,
anul I, pag. 424.
ce a urmat.
2) Zosim I, 42 (citat de Hasdeu), Cap. Claudiu
1) Tacit, Analele, III, XXXVIII i IV, XLVI

la LI.
Cronica lui Sincai, Vol. I, pag. 27.

Strabon, C, VII, XV.
447
www.digibuc.ro
Eub Constantin, Tomis a avut ctva cleat dup ce sfntul s'a rugat lui Dumrepoas. Dar, dup moartea sa, sub Valinte
(364-378), imperiul a pierdut frontiera
nezeu s4-1 ierte.

N'ar fi fr interes, cu aceast ocazie, 6'6
Dunrii.
artrn numele prelatilor acestui ores cari
La 371 Valinte venind la Tomis, a cutat,

prin episcopul acestei cetti, Sf. Vretanion
s'au distins in diferite timpuri. Ei aunt:
(prsnuit la 25 Ianuarie) s atrag la arianism pe drept credincioii crestini de peste

si la gurile Dundrii. N'a avut ins niciun
rezultat irnbucurtor caci episcopul n'a voit
cu niciun pret s se abat . dela dogmele
Evangelico in timpul lui Deocletian ; Filix

care dup ce a suferit diferite torturi a fost
aruncat in mare ; Berthanione, pe timpul
ImpAratului Valinte ; Geronziu care a luat
parte la soborul din Constantinopole.; Testimo I, care a trit pe la anul 393 (acel de
soborului 1) dela Nicea.
care Am vorbit mai sus sub numele de
Aceast mie observare ne face s re-
Teotim) ; Timoteu, care se afla fatA la somarcgm &A In timpul cnd se pregtea fur- borul dela Effes i Inca alti multi pnd la
tuna invaziunilor, care avea s zdruncine Valentinian cruia Papa Virgiliu li scrise in
Europa din fundamentele sale, impratul anul 549 sau 550 pentru condamnarea celor
Orientului se ocupa s atrag6 pe crestinii
3 capitole 1).
dela Dunttre la arianism 2).
La 447 Attila indreptndu-si fortele sale

asupra cettilor, inc bogate, de pe frmul
drept al Dunrii, ele au cazut succesiv
prada Hunilor. aptezeci din ele, adevrate
oaze de bogtie i civilizatie printre cari
Tomisul, au fost distruse 2).
Vorbind de Constanta, trebuie s mentionm si de cea mai frumoas persoand

bisericeascd ce a stat pe scaunul eau episcopal si care a trit cam pe acest timp
(anul 400), Sf. Theotim, _brbat de frunte
si de mari merite, intre locuitorii acestui
tinut.
El era un filosof eminent, conducea biserica cu mare ingrijire si a scris niste insemnate dialoguri asupra intelepciunei vechi.
Hunii dela Dunare 3), II numeau, pentru
virtutea sa, Zeul romanilor (dup cum mrturiseste Sozomeno, cki el ii imblnzise cu
totul multumindu-i cu mese si daruri).

Se spune de acest sfnt, c unii, din mai
marii Hunilor, socotind dup darurile ce le
da, a' el ar avea averi imensa, au voit

fure i aruncndu-i un lat, mna acelui
ce tinea latul Ii amorti si nu i s'a indreptat
$incai, Vol. I, pag. 56.
2) in toate timpurile cnd Dumnezeu a voit s
piardit natiunile, lua mintile oamenilor ce-i conducea. Cel mai frapant exemplu a fost discutia,
pe str5zile Constantinopolei, a teoriei daeli totted
In acest timp Tomis pstra Inca insemnate

urme de mrire cAci Sozomeno (Hist. Eccl.
libr VI, 21. citat de Bruto Amante) scrie:
Metropolim autern habet Tomes, urbem mag-
nam et opulentam, ad mare sitam in sinistro

latere Ponti Euxini.
Probabil c in acea epoch' au fost distruse
celelalte cetti pontine. Oardele hunilor

s'au stabilit In 'Dobrogea.
Sub Iustinian (527-565) orasele Dobrogei,
intre cari Tomis, s'au ridicat din nou din

ruine si au fost rezidite i intrite, pentru a
cAdea din nou sub repetate invaziuni ce au
continuat exiurmat. Totusi Constanta
stenta sa, pn in al IX-lea secol dupil Chr.,
epoca in care Bulgarii au jefuit-o 8).
2) Moroni. Diclionar de istorie ecleziasticii .,si eru-
purcede dela liul sau contiariul, In. momentul cnd
ditie citat de Bruto Amante In Ovid in Etil.

2) Lebeau, Hise' du Bas-Emp., XXXII, LXII.
Mahomed II prepara asaltul a crui urmare era
(Constansia).
Inlocuirea, pe cupola Sf. Sofii, a crucei prin semilun i urmarle neaparate ale acestui fapt.
8) .5incai, Vol. I, pag. 67.
C.
2) Analizat dupil excelentul studiu al lui Michel

Soutzo, asupra illonumentelor antice ale Do-
brogei.
448
www.digibuc.ro
Triburile slave ale Severeti lor, imbrncite

de Fino-Bulgarii lui Asparuc, apoi Uglicii-
contra Turcilor la Toplita, el a intrat in
Slavi,
i mai trziu in al XI-lea secol,

Romnii dela Marea Neagr au ocupat-o
alianfd contra lor, cu Lazar, iman etc.,

adica cu Srbii, Bulgarii, Romnii ; ei au
ramas invini iar Turcii au cornplectat ocu-
pe And.
parea Bulgariei. Mircea sculndu-se din nou,
Multi scriitori prin distrugerea acestui a ocupat toate cetatile de pe malurile Duora cu mult in urrna, caci este amintit nrii.
de Eracle, scriitor in al VIII-lea secol ;
La 1387 adica chiar in anul in care gsim
Constantin Porphyrogenitul, in al X-lea pe Ivanco domnind in Bulgaria, marele
secol vorbete qi el in De Thmatibus
(libr. II).
Cum aceasta amintire este ultima a anticei
Mircea, pe lnga alte titluri, purta li pe acel

urmator : Stpan al Banatului de Severin
i al oraplui burostorului (Silistrei) i pe
Tomis, ea a fost, fara indoial, cu totul
ambele *mini. ale Dundrii, pretutindeni, pecnel
tearsa de care Bulgari, cari in acele timpuri au atacat-o ca fi. pe Denham (azi
la marea cea mare ').
Burgas).
Intr'un hrisov, din 8 Septemvrie 1439,

unul din fiii lui Mircea nu se mai intitula
In al XIII-lea secol Bizantinii au destinat pe ambele tarmuri , Dobrogea fiind cazuta

in Dobrogea, terenuri sultanului Seleucid pe la inceputul se6o1ului XV, in minele
Izzedin. Mai mult de 10.000 familii turce, Turcilor, sub Mahonaed I, spre a fi redat
asiatice, s'au stabiit aci, pentru a emigra la 1878 Romnilor, prin tratatul dela Berlin.
mai trziu in Crimeea.
Nu se cunosc raporturile ce trebuie s fi
existat
intre cei doi principi, Dobrotici i
La 1.356 moartea a surprins pe eel mai mare
srb Stefan Duan, pe drumul Constanti- Ivanco. Curtea lui Mircea avea mare inchnopolei i atunci imperiul &du, care atinsese nare &are Slavi i e posibil ca aceti doi
apogeul, a fost imbucatatit hi o multima de principi s fi fost aliati, protejati sau chiar
principate mici. Nici Serbia, nici Bulgaria, locotenentii domnior munteni.
n'a produs un om capabil sa opreasca. Turcii,
in mersul lor irezistibil cake sud-estul
Europei.
Constanta cazuta cu Dobrogea sub Turci,

nu s'a mai vorbit de ele pierzndu-i impor-
i Greci.
Vechiul Tomis, Constantiana, Constanta

de astazi, a devenit Kiustendge i redus la
un mizerabil sat.
Ca i Romanii, Turcii, la inceputul decadentei lor, s'au gndit la intarirea punctelor
importante.
tanta. Scaunul provinciei a fost mutat in

Ioan Alexandru (1331-1356) a murit in apropiere de Dunare, la Babadag, al crui
acelai an, in care teribilul sultan Murat a guvernator purta titlul de Seraschier de S ifacut din Adrianopoli, cbeia Traciei, capitala listra i era comandantul fortelor militare
sa. Acest ora a servit timp de 800 ani ca in contra inamicilor imperiului dela Dunarea
element de dispute i. lupte intre Bulgari de Jos.
Erau atunci in Bulgaria trei principi independenti :
La Trnova, Ioan Sisman ; el staphnea Silistra, Sofia, Nicopolis i Diambolis ; la

Vidin i peste teritoriul dimprejur, Ioan
Stratimir i in fine, la Varna, Dobrotici.

El poseda o flota destul de insemnata pe
Marea Neagra. La moartea sa urmeaza fiul
sail Ivanco, care la 27 Mai 1387 a incheiat
un tratat de comert cu Genua. Incurajat un
moment de strlucita victoria a cretinilor
Rzboiul dela 1828 a gash Constanta intarah' ; despre apa, intarirea fiind naturala, n'a
avut nevoie de mari lucrari de arta ; despre
uscat, pe o latime de 500 metri, s'a construit
o linie de trei bastioane, care sprijinita de

I) Hasdeu, op. cit., pag. 5.
29
449
www.digibuc.ro
ambele sale extremitati pe mare, taia din

continent o mare limb de pamant pe care
stanta. Ele i-au stabiit cartierul lor In
fusese oarecand oraul roman.
lungul a dou mameloane, a-tat de dese prin
La 27 Iulie trupele erau aproape de Con-
Santul era captuit cu ziduri. Din neno- acea localitate. Natura parea cu totul trist
rocire Insa, militrete vorbind, urmele motara, pradat i pustiita de armata rug,
lului lui Theodosiu ceiMare (zis a lui Traian) mrea 11111 efect asupra trupelor. In aproforma o apropiere destul de bun i sigura piere de valea unde este molul zis al lui
Traian, In realitate a lui Teodosiu cel Mare 2),
contra oraplui.
Generalul Rudiger, cu patru batalioane, a izbucnit o furtuna violenta.
opt escadroane i 30 tunuri, a fost lnsarcinat
cu luarea acestei cetati 1).
La Incheerea pacii, Intririle au fost daramate ; urmele Insa de sub pamnt ale zidu-
Cerul s'a Intunecat aducnd In aceste locuri
inceput intreprinderile lor. Astfel marealul

S-t Arnaut voind s trimeata, din Varna, o
recunoultere rapida la nordul Dobrogei, In
deerte o noapte subit, pe .care fulgerile o

luminau cu stralucitoarele lor linii ; negrii
sinitrii nori s'au deschis deodat 0 au ea'spandit torente. In mijlocul acestor regiuni
nelocuite, In acest vast pustiu, care nu purta
cleat semnele uitarei i ale ruinelor, aceasta
furtun avea ceva Infiorator. Pug In mar,
la ora 3 % p. m., divizia a ajuns la bivuacul
dela Constanta aproape de lacul Palas, unde
capul coloanei i-a instalat lagrul, cam la o
leghe de ora. Avantgarda corpului de recunoatere, a coloanei spahilor de Orient,
sub comanda lui Iusuf, ce avusese In acea
zi o prima intalnire, neInsernnata, cu cazacii,
a facut cunoscut generalului Espinasse prezenta de trupe ruseti In apropiere.
Pentru orice eventualitate, acesta
scop de a atrage atentiunea inamicului de

aceast parte 0 a-1 face sa se teama de o
apropiat lagrul sail de avantgarda.

A doua zi, la Karnasani, avantgarda a
micare amenintatoare de a-i taia linia de retragere, din Muntenia, a Insrcinat cu aceasta
avut o nou i scurt lupt de mase cu mase.

Baibuzucii s'au luptat bine iar ofiterii fran-
spahii de Orient, corp nou format, sub comanda generalului Iusuf. Divizia I-a, Cansustin ; dar, cum acest
robert, trebuia
general se afla, cu un bastiment de razboi,
cezi,
rilor, au fost mult timp martore ale triei

acestei cetati.
Daca vreodata s'ar mai fortifica acest

i nu vd de ce nu, nu trebuie
uitat, sfatui ihistrul mareal Moltke, sa intre
ora nou,
In sistemul apararii sale 0 cele trei movile

situate la nord, In aprOpiere.
La Inceputul rzboiului oriental (1854),
din Dobrogea, francezii au voit s porneasca
contra Rusiei. Lund drept prima baza de

operatie Varna, Balcik i Constanta, ei au
In recunoaltere pe coastele Crimeei 2) divizia
a fost comandata, ad-interim, de generalul

Espipasse.
Ea a plecat dela Varna, la 21 Iulie st. n.

pentru Mangalia i Constanta.
1) Colonel Baron de Moltke, op. cit., Vol. I.
Numele Crimea este sinonim cu Taurida;
una i alta Inseamn escarpat. Herodot zice (Cartea
IV) In timpul su Scilii nurneau tara vecin Cremni
cA aceast Inseamn In limba lor escarpat

muntos.
ce Ii comanda, abia i-au putut opri
cu mare greutate de a urm pe cazaci, cari

se retrageau spre Babadag.
Iusuf s'a hotarit s cad pe neateptate,
printr'un mar de noapte, peste grosul trupelor ruse0i, reunite In jurul Babadagului ;
dar, In momentul In care ordinul de plecare
a fost dat, 500 oameni au ramas Intini la
pamnt 0 nu s'au mai putut ridica. Holera
se abatuse, ca fulgerul peste coloana expeditionara. Pe la ora 8 seara, 150 erau morti
0 350 In agonie.
Divizia Espinasse, care Inaintase la Kargalik, fusese 0 ea contaminata ; inamicul nu
450
www.digibuc.ro
cadavrele acopereau deja

apgruse Inca
solul prin toate pgrtile ; ganturile se sgpau
pgmantul miscat rgspandea, imprejur, emanatiuni pestilentiale
Adesea, bratele cari spau se apropiau
inainte de a-si sfarsi opera 0 acela care tinea
casmau se intindea, in tgcere, pe marginea
groapei Intredeschise, pentru a nu se mai
culoasa rada a fost transformata intr'un port
ridica .
23 kilometri.
Satucul Constanta s'a acoperit cu edificii,
avand mai multe etaje i magazii superbe. Un
far majestos, ridicat dela apritia companiei
engleze, a inceput s inlesneascg navigatorului
aterizarea. Constanta a fost transformata in-
Acei cari triau erau incgrcati in cgrut,e,

sau purtati de soldati iar atelagele de artilerie erau pEne de bolnavi.
Aceast noapte fatalg, a fost acea de 30
Iulie. Coloana a reluat drumul Constantei
Mangaliei, lsand in uring, mormintele soltriste semne de trecerea sa. Espi-
sigur ; fundurile mici au fost umplute
transformate in vaste cheiuri, in lungul

cgrora vasele se pot lega gi unde vagoanele
drumului de fier erau dirijate sa descarce
granele, aduse din antrepozitul dela Cernavoda. S'a remediat lipsa de apd, cu ajutorul vagoanelor speciale cari o aducea dela
tr'un oras care are deja mai mult de 400

edificii in piatrg. Para a cuprinde cartierele
nasse s'a reintors la Palas. La 31, toat ttgresti rdspandite, in depgrtare, pe latura
divizia, reunitg, evacua bolnavii pe Pluton , In rada Constantei.
zile, ar umple de groaza inimile cele mai
de nord a peninsulei, populatia este de 6000

suflete. La vest, formand o mahala separata
a orasuIui, s'au ridicat elegantele locuinte ale
englezilor, autorii acestor transformari .
nepgsgtoare 1).
Acesta era oarecum tabloul Constantei la
Descrierea suferintelor francezior, in acele
Aceast trist imprejurare le-a dovedit ca

Dobrogea era un cuib de friguri i o ngscil-
toare de holera *. Ei au schimbat imediat

planul razboiului i cu toate ea' in August
1.854 ei erau Incg in Dobrogea, in Septemvrie,
acelasi an, au clebarcat la Eupatoria, pe

coastele Crimeei
La 1.860 Constanta era cat un nein-
1869 1).
- La inceputul razboiului dela 1.877 niciun

uvraj serios n'a fost construit pentru apararea
Constantei ; Rusii au ocupat-o fr mult
ostenealg. La prsirea sa de Turci, locuitorii
au fost aparati de masacrul basibuzucilor,

de matelotii vasului englez de rgzboi The
Rapide .
semnat sgtuc turc. Cateva colibe de lemn

formau toate edificiile sale, cateva duzini
de suflete, populatia sa. Nimic nu fgcea sg
se creada c acest sgtuc ar fi putut vreodat
aspira din nou la importanta vechei colonii
grece, pe ruinele cruia el se ridicase sau
la consideratiunea comerciala de care se
bucurase in mainile Genovezilor. Am spus
In alta parte ca :
o La aceasta epocg, o companie engleza
Situat la extremitatea dreaptg a molului lui Theodosiu, cgruia i-ar servi de
apare ; ea a obtinut dela guvernul turc o con-
intre doug bastimente (exceptand torpilele),
sprijin, Constanta a fost, in toate operatiunile din aceasta regiune, un obiectiv, cgutat
cu mare ingrijire.
La 11 Iulie 1877 st. v., la 85 mile, In mare,
in larg de Constanta a avut loe o luptg

intre bastimentul rus Vesta , pachebot
armat de rgzboi i corveta cuirasat turcg
Fethi-Bulend . Aceasta luptg a fost singura
i s'a pus pe lucru. Dealurile au fost In Marea Neagra, In acest rzboi. Ea s'a
tgiate, bltile secate iar Constanta este reu- mgrginit la o violent:6 canonada de artilerie,
cesie
nita cu Dungrea. Un dig solid este zidit i peri1) Baron de Bazancourt, L'expedition de Crime,
Vol. I.
fcndu-i mutual usoare stricaciuni si deprtandu-se reciproc, In conditiuni Inca

Pilote de la Mer Noire, Vol. I, pag. 46.
29
451
www.digibuc.ro
destul de posibile de a lupta, pentru un
era pus, cateodath, ceva mai departe de
rhzboi de natura acelui ce se Mcea.
acest loc. Se pronunta numele Isaccea, Chilia,

Ovidiopol si chiar Medgidia 1
In Iu lie 1877 Rush au inceput sh inthreasch
acest oras, din spre mare. Aceasth mhsur

a fost cu atat mai oportunh, cu cat, la 25
Julie, flota turceasch a incercat sh bombardeze
orasul.
La 24 Iu lie garnizoana rush din Constarrta
Inscriptiile ghsite in timpurile din urrnl

de Peters si alti arheologi, nu mai lhsh indoial ch. Tomis a fost pe sau in apropiere
de acest loc ; Mommsen o pune la Anadolkioi.
Tomaschek, la Tuzla-burnu ; in fine in
a respins o puternich recunoastere turch ple-
urma diferitelor inscrip%ii ghsite la Constanta,
cat din Silistra in acea directiune.
duph ocuparea Dobrogei de Romani, nu mai
La 27 Septemvrie 1.877 generalul Manzei,
este nicio indoiala ch Tomis s'a aflat chiar
care comanda divizia 8 de cavalerie, incredintat ea' o brigadh turceasch de 6000

oameni, comandat de Riza Pap, se fortificase foarte bine, cu tunuri, la Bazargic,
pe capul ce avanseaz aci in mare si deasupra
a iesit dela Constanta, cu oamenii shi, executand o recunoastere in acea directie. Turcii,
chruia se all astzi farul Constantei.

Michail C. Sutzo, de al chrui concis dar
insemnat uvraj, asupra Monunientelor antice
ale Dobrogei, ne-am servit adesea, opiniaz
stabili0 in acest oras, centrul dru-
c4 acea dela Constanta pare a fi cea mai

verosimilii idee de locul unde s'a aflat
murilor din Bulgaria Orientalh, au asteptat

inamicul cu incred ere, care, dup o lupth
Mil mare important, s'a inapoiat de unde
anticul Tomis.
Anadolkioi, zice el, este un sat in interiorul
regiunei, aproape de o balth, unde se gsesc
plecase.
foarte rar resturi antice. La Constanta, din

contra, fiecare constructie scoate la iveal
pietre sau monete antice, cari port adesea
numele orasului:
solid
Duph tratatul dela Berlin, acest ora impreunh cu Dobrogea au fost incorporate teri-
toriului roman. Armata 1-a ocupat la 25

Noemvrie 1877 si a fost primit cu entuziasm.
Domnia roman a pus acest oras pe un

picior de progres al chrui rezultat nu va
putea niciodath fi mai prejos de cea mai
mare prosperitate trecuth.
A fost, On in timpurile din urmh, indoial dac pe locul ocupat asthzi de Constanta s'ar fi aflat vechiul Tomis 1), care
1) Formaleoni, op. cit., care pare s fi mostenit
dela Venetieni date sigure asupra localitatilor din
evul mediu, face diferenta Intre Tomis i Constanta.
Tomis, zice el, a purtat mai trziu, in evul mediu,
numele Zuopaparda iar in cele din urm (catre
MHTPOHNIEDX HONTOY TOMEDT
Fundatiile monumentelor vechi sunt inch
vizibile pe mai multe puncte.

Shphturile Mcute, mai adaogh el, cu ocazia
constructiei liniei ferate, a scos la lumin

bAzele unei serii de coloane, ale chror unele
din sfhramhturi au fost ghsite in apropiere.
Lucrul excelent al sculpturilor, shpate cu
o mare iscusinf, arht o oper din epoca

Antoninilor, probabil, un templu de ordinul
Corinthian i de dimensiuni considerabile.
1750) Tomes par (nume ce ar avea oarecare leglturd
cu trecerea Ungurilor). Constanta este indicat mai

la sud de Tomis.
Tot asa se afld si pe o hartd a Venetienilor M-
cutd in al XIII-lea secol si pstrat mult timp

in Palatul Dogilor, la Venetia.
El crede c punctul Constanta purta numele antic
de Heraclea. Ca pozitie topografica (dupa acea
hart) Tomis pare s fi ocupat locul Constantei

de astzi.
Nu e de mirare ca Tomis sd fi fost in apropiere

chiar pe capul Singol, mai la nord.
Aceast pozitie pare sa aib oarecare legaturd
cu fabula funddrii Tornii. Mai e posibil ca, in urm,
din cauza acestei mici distante ce le separd, orasele
sd se fi confundat ca _nume, sau, cel putin, Constanta, devenind infloritoare, sd fi adunat resturile
dela Torni, ceea ce ar explica gsirea lcr in acest
oras.
452
www.digibuc.ro
Tot In timpul executarii caii ferate, s'a
fundatii de ziduri, de crmid. din acea
In aceasta categorie ar intra i ideea lui

Griselini ea In muntele Mica In Banatul
Ternivan, turnul numit de locuitori a lui
Ovid, an fi adevrat and poate el nu e
cleat o urma a coloniei Lederata.
La 8 Iunie 1887 Kogalniceanu vi A. P.
epoca vi se vtie ca la Tomis domnia bizantina
Calirnach au telegrafiat lumei literare gasirea
s'a prelungit mult timp 1).

Tot la Constanta s'a mai gsit in ziduri,
lang6 un mal surpat i plin cu _pietre de
a piatr, pe care erau sapate doua capete
mormntul marelui Ovid.

Aceast piatra, se zie, reprezint sosirea
scos, aproape de ea, statui i inscriptii, cari

au fost trimise In Englitera.
Resturi bizantine nu Bunt" mai putin
numeroase ; la fiecare moment se gasesc
de bour, inconjurate cu ghirlande i despartite cu stele 2).
mormnt, la Anadolkioi, a pietrei ce acoperise
poetului la Tomis primit de Apolon.
Pe la Inceputul mileniului actual, Genovezii

2. ISTRIA SAU IST.RIOPOLIS.
a,u ocu,pat Tomis vi au fundat un mare

stabiliment comercial.
Portul, fundat pe ruinele acelui genovez

este cu mult mai mic.
In fine dupa observatiile lui Remus
Opreanu, distinsul i neuitatul administrator
al Constantei de sub domnia Romnilor,

acest orav trebuie oarecnd sa se fi prelungit
mult in mare. Apa ascunde, chiar azi, nenumrate coloane i resturi romane, ba chiar
se crede e marea a inaintat foarte mult
spre uscat in partea unde se afla biserica

greaca.
Sutele de monete anfice, cari port toate

numele oravului Torni i gsite numai in
Grecii primitivi Ii spuneau: Istria, Istros,

Istriopolis sau Istropolis.
Romanii: Istria.
Genovezii i levantinii: Grossea 1), poate
Eracla, Eschi Sala. Turcii: Sutguli2).

Devi unii cred ca ar fi Genucla Getilor,
ea insa a fost fondata in acelavi timp cu
Tornis i Callatis, de Mylesiani, pe la al
VII-lea secol (633 dupa Bouillet) inainte de
Chi' cam in epoca in care ovtile Scitilor
au trecut in Asia, gonind oastea Cimerienilor
dela Bosfor, spune Scimnul Chiotul 9.
Cu toata aceasta data a fundarei acestui

orav, se crede frig eh' el a existat inch'
acelavi loc, pot ele rasa vreo umbr de inaintea epocei venirei Mylesianilor : Pindar
bnuial de existenta sa In acest loc ?
Acesta este, pe scurt, istoricul acestui orav,
pe care un autor italian, Amante Bruto n'a

ezitat si-1 numeasca Livorno al Romniei.
Cat despre ideile c: Kiewul, de pe Bori-
stene, oravul Sabaria pe Stein, In Austria,

Sarwar In Ungaria, ar fi orave Torni,
sustinute de Latio, Gaspar Bruschi, Glandorpius, Laurent, Miller, Abraham Ortel,

caci acolo s'ar fi gasit morminte crezute ale
lui Ovid, despre condeiul, zis a lui Ovid,
de argint, aratat la 1540 de Isabela, regina
Ungariei, lui Petru Bergie i gsit la Taurunum (azi Belgrad), se pot considera ca
povevti.
1) Michel C. Soutzo., op. cit.
*) Dupd I. Ionescu.
(520 ani a. Chr.), Pisandru de Carnira (648

a. Chr.), Pherechide (408 a. Chr.) sustin ca
la gurile Dunrii, la cetatea Istria, era odinioara. (pentru scriitori) o cerboaica cu coarnele de aur. Teseu, regele Atenei (care 1322
a. Chr.) a plecat sa o cucereasca, devi era
sacra, caci fusese Inchinata Dianei de &are
nimfa Taigeta, amanta lui Joe. Aceasta cerboaica trebuie sa fie o alegorie despre imensele bogtii ce aduc gurile Dunrii. (A. P.
Calimach, p. 32).
1),
3) Formaleoni, op. cit.
3) Scythii este un nume general cuprinznd:
aryani, turci, uralo-finesi. Persil ti numesc Saci

(akail. Vorba gothicd skiatha, care inseamnd arkag,
intelegea Scyth.
4) Geograful lui Nicomede 'al III-lea regele
Bythiniei.
453
www.digibuc.ro
Multi scriitori au scris despre aceast cetate ; din nenorocire cea mai mare parte din
In Istria Herodot trebuie sh" fi cApAtat,

dela Tribali 1), notiunile sale despre Si-
aceste scrieri s'au pierdut.

ginni 2). Tot aci 0 la Olbia 3), istoricii vechi
Ea a fost locul de natere a mai multor veneau s ggseasca i sa se conving4 de
scriitori celebri printre care vom cita pe perspectiya 4) lumei barbare de primprejur.
Ethicus Ister, autorul mai multor opere 1).
aceasta se constat cu atat mai mult, cu
Monete cu 2 capete Intoarse, gsite in ct Herodot, care este totdeauna atat de
aceast regiune ca 0 in diferite localiati ale precis cnd poveste0e ceea ce se apropie de
Dungrii de Jos, la insula Serpilor, etc. pro- Istria 0 Olbia 5), devine, treptat, din ce in
beaz 0316 la evident c era generalizat ce mai confuz, in proportia razei sale de
in aceast regiune cultul Cabiric, al marilor observatie, dela aceste dou5. centre.
zei Cabiri, al fecioarelor Imp6r6te0i, al marilor zei Castor 0 Po lux. Adus de Mileziani,
Aci locuitorii Peninsulei Balcanice fceau

traficul cu barbarii.
acest cult a fost apoi adoptat 0 de Daci
Teribilul i rAzboinicul rege Atia, unul

din conducAtorii Istrianilor, Scitilor, Getilor,
Taurilor i Callatienilor, trimise Bizantinilor
urm6toarea scrisoare 6), din care reese
importanta comertului i indrzneala ce
(A. P. Calimach).
Dup Scylas de Carianda 2), in timpul s6u,
la cetatea Istria se fkea, ziva i noaptea,

mare navigatie i comert.
Pe timpul lui Herodot (intre 490 sau 480
0 408 in. de Chr.) se afla chiar la gurile

Dmarii ; el a vizitat-o personal. Acest oral,
foarte comercial, intretinea legturi vii de
o parte cu triburile schitice, dela cari cumOra grne i alte producte naturale, de alt
parte eu Grecia, unde le trirnitea.

Geograful Memnon, spune c'd a fost un
mare rzboi intre Bizantini de o parte, Istriani
Callatieni de alta, pentru comertul Tornii,
pe care Callatienii voiau s-1 monopolizeze 3).
Era situat aproape de gura cea mai de jos
a Dui-1611i i att de infloritoare cg, altAdat,
i se dduse numele de Bella (frurnoas) 4).
Era un timp cnd fgcea 0 ea parte din

fairnoasa federalie a celor cinci orafe, Pentapolis, compus6 din: Odissos (Varna), Minis
(Constanta), Kallatis (Mangalia), Messernbria
(la nordul golfului Burgas) i Appolonia (la
sudul aceluia0 golf) 5).
Intre cari i Antonini Augusti (Caracallae)
Itinerarium.
3) Autor i geograf ce a trait sub Dariu, 510 ani
Inainte de Christ.
3) Photin, Miryobiblon, Cod. XXII. Citat de

A. Papadopol-Calimach, Columna lui Traian, An.
IV, Nr. 2.
4) Pilote de la Mer Noire, Vol. I, pag. 34. Notes.
3) Idem.
avea, bazat pe puterea sa.

Atia, regele Scitilor, &Are poporul Bizantin, sngtatel nu va legati de comertul
meu, ca nu cumva cavaleria- mea s bea

apele voastre . Mai trziu acest rege, in
etate de 95 ani, a cbut mort pe cmpul de
onoare, luptndu-se contra lui Filip regele
Macedoniei, precum sustine i Teoporup.
Rezistenta disperat pe care oraele lito-
ralului tracic: Istros, Tornis, Callatis etc.

au opus cucerirei romane, in mornentul chiar
in care se angaja lupta decisiv6 cu Mitridate
(73 In. de Chr.) probeag ek In aceasta regiune mitridatismul avea r6d6cini profunde.
Tribalii, un fel de traci.
2) Siziginnii, popor barbar ce locuia dincolo
(la nord) de Aghathyrsi; Lenormant li identifica
1)
cu Ciganii.
2) La gurile Niprului.
4) Spune Hasdeu, op. cit., pag. 195.

2) Olbia in limba greaca veche ar Insemna prea
fericitti. Ea a fost zidita de Mylesiani. Unii pretind
a ea devenise Borusthene i se afla la 200 stadii sau
15 mile dela gull. In epoca sa de Inflorire, ea a fost
renumit pentru targurile sale de sclavi (Strabon,

Cartea 7). A stralucit In al V-lea i IV-lea secol In.
de Chr.
2) Citata de Clemens Alesandrinul (al II-lea secol d. Chr.) luat fi de el dupel Aristocrit (23 ani
d. Chr.).
454
www.digibuc.ro
In basinul occidental al Euxinului, Mithri-
date cuta aliati si soldati ; drept vorbind

el nu fcea cuceriri ; e posibil ca prin purtarea
sa s'. fi fost adorat, 046 In monetele g6site

la Varna (Odessos) principala cetate greac
din aceasta regiune, portretele lui Alexandru
i Heraclie divinizate purtau frizura caracteristic6 lui Mithridate.
Intre anii 50-40 a. Chr. Boerebista, regele
Dacilor, a atacat si damat Istria,
Im-
in opera Synecdemos o pune la Karanasib

si Kasapkioi.
Desjardins credea s fi fst pe Inatimele
dela Gargalik (25 km. dela Tomis), unde
se vkl ruine considerabile. Lasand la o parte
existenta ruinelor, eu cred c. Istria a fost
aci, din caug &A in acest punct trmul

ofer o intrare a marei inconjurat cu mari
inltimi cari au putut oferi un adapost

natural vaselor Inc6 din cele mai vechi
preunA cu toate grasele grece dup marginele
timpuri.
apusene ale Pontului, Incepnd cu Tyras,

Olbia si continund cu Tomis, Kallatis,
Strabon o pune la 270 stadii, la nord, de

Tomis (46 km.). 0 inscriptie g5sit la KaraIrman 1) pare a..i asigura cu precizie vechea
sa existent pe acest punct. Aceast situatie
pare 86 se preteze prea bine datelor din Itinerarele indicatiunilor lui Strabon. Urmnd
drumul ce inconjura lacul Tasaul, distanta
dela Kara-Irman la Constanta, este (aceea
Odessos etc. Urmele cutreergrei sale pustiitoare au fost asa de adnci, inct chiar 150
ani mai In urm6, ele nu erau inc6 sterse.

Incrcat de przi si In fruntea a 200.000
oameni, acest puternic rege care avea vreo
16 ceati principale Intre cari: Genucla, Dinogeto, Novidun, etc. a reusit s intemeieze
pe ambele maluri ale Dungrii un stat puternic ce se Intindea dela .A.driatic6 la Marea
Neagr5. 1).
Care 238 Gotii trecnd pentru prima oae

Durarea s'au npustit asupra acestor cet'ai
si Istropolis, cea mai aproape de gurile Du-
naei, este prima lor victimg.
dat de Strabon 46) 44 kilometri.
Din
aceast inscriptie mai reese eh' cetatea era

autonom6 si adesea atacat de barbari 2).
Asem6narea monetelor acestui oras cu ale
Olbiei, lag s. se Inteleag6 cA" aceste dou
cetai se aflau, una vis--vis de alta, in

raporturi particulare.
Romanii o considerau departe de Tornis
Care anul 275 gotii atacnd imperiul 250 stadii sau 311/4 mile la nord.
In primele timpuri ale asezaei lor in
roman fac din Tyra si gurile Nistrului punctul
de plecare al expeditiei lor de pe ap.

Mult timp nu s'a cunoscut pozitia ocupat
aceste locuri, ea n'a fost dect un fel de mosie,
cmia timpul nu-i lsase nimic, nici cea

mai mic6 urna din vechea ei glorie.
Antoniu baut la cetatea Istrianilor, de
de Istria ; se stia numai ea' se and la gura

cea mai de jos a Durarii.
Bouillet, crede c6 s'ar afla la Ghiustangi, &are Scitii Bastarni, veniti in ajutorul MiProslovita sau Kara Irman 2). Cu mai mult
silor, a fugit 8).

Arrian, guvernatorul Capadociei trimis de
probabilitate terminA el, ar fi fost la Portita. Intr'adeVr intrnd din mare, pe Adrian cu o flot spre a recunogte in deaceast gur, pe dreapta se vede o indltime taliu coastele Mail Negre si s'd se ingripe care ar fi putut foarte bine fi asezat un jeasc4 de siguranta lor contra barbarilor,
oras, devi nu destul de mare. Dar in locul ne-a lsat, in Periplul sciu asupra Pontului
Istriei, ar fi de gndit mai lesne la AdStoma (?) Cercetari In aceast localitate ar
putea da oarecari rezultate. G. Tocilescu

pomenind de geograful bizantin Hierocles
1) Gr. Tocilescu, Istoria Romemd, P. 1, pag. 26.
*) Ceea ce pare a fi fost exact.
1) Kara-Irman sau Kara-Arman (Arie Reagra)

este un sat care se afl pe promontoriul Kara-Irman
(In vechime Promont. Pteros, Kermen In secolul

XVIII).
8) Dione Casiu, Cartea 37.
455
www.digibuc.ro
Euxin '), importante detalii asupra acestor

coaste 2).
Sub domnia Antoninilor ea urm6 perioada

de fericire i inflorire a tuturor cettilor
pontice, precednd cu putin, in cgderea lor,
pe acea a imperiului, la inceputul invaziunilor barbare.
Distrus6 de barbari, ea n'a mai fost restabilit, din cauza deprtgrei, probabil a gurei
Dun'arii de dnsa.
Cnd Baiazet I a fundat orasul Babadag
spre a putea- apra cu inlesnire teritoriul
struit moschee
inteo vreme poseda
un mare caravanserail i frumoase trguri.
Imprejurimile sale sunt fertile si agreabile
iar locuitorii lui, in epoca de prosperitate,
erau renumiti prin neglijenta lor de a-si

indeplini datoriile religioase i prin brigandajul lor.
Ascunsi inapoia arborilor, ei asteptau pe
voiajori pentru a-i asasina i despuia. Ei

erau lai in lupt. Comunicnd cu Marea
Neagra prin lacul Razelm, cazacii, in brci,
de multe ori au ptruns pti la el, jefuindu-l.
ocupat al Dobrogei, Kara-Irmanul a devenit

portul acelui oras, (Larousse).
Dup numele acestei cetAti, unii autori,
adesea si cu drept cuvnt, numesc Istria si
Mai trziu intrarea lacului a fost inchis6

astfel orasul a fost pus la ad'apost despre
aceast parte.
care nume ar trebui dat oficial, provinciei
Turcii o numeau Ieni-Sala, ale en-6 ruini

se vedeau pan6 in timpurile din urma.
ce intelegem azi prin Dobrogea: nume Vatar

cu totul strAin romnismului.
3. BABADAG.
Acest oras, care oare cnd a fost foarte

mare, asezat inteo vale bltoas, datoreste
numele sdu unui sfnt mahometan numit
In apropiere de lac era o fort:area-V pe care
In Iunie 1674 sultanul se afla la Babadag

unde se distra cu vntoarea. In acest timp,
trupele se adunau iar el era decis 8 continuie
rzboiul cu Polonia sau s' ajung6 la o pace
onorabil cu acest regat (N. Iorga, I, pag. 84).
La 11 Iulie 1677 orasui era destul de mare,
Baba si care a fost ingropat la picioarele dealului care domin6 orasul (0 al crui adevrat
nume este Babadagh-Kassabassi, mahalaua
dealului lui Baba, asa csa numele actual este
o prescurtare).
Sultanul Baiazet a zidit aci o moscheie aco-
sitUat tribe dealuri ins' filed niciun zid sau

intgriri imprejur. Ulitele erau toate pavate,
dar foarte inguste. Avea multe case de zid.
Mai avea 4 moschee cu turnuri. Orasul avea
foarte multi sclavi. Cam la o leghe departe
2) In calitatea sa de amiral, datele din cartea

sa (Arriani opera, 35, pag. 132-135, edrtia
Nicolai Blancardi, Amsterdam 1683; uvraj aflat
ta biblioteca muzeului britanic din Londra) se pot
sau timari in numar cam de 500 (N. Iorga, I,

pag. 94).
In toamna anului 1.769 armata turcease
cte oras, spre sud, se Oa un rulet care se

perit cu plumb ; mai multi viziri au con- trecea peste un pod frumos de piatra. La
acest rulet, spre sud, incepea adevrata
1) Acest uvraj *), care a raspandit o mare lumina Dobroge care cuprindea cam 200 sate de
asupra coastelor acestei mari, Kris In limba greack
ai cror stpni erau numiti boieri
a fost tradus si explicat In limba latina de Stukius.
considera destul de precise ca acele din timpul sari.
Dela a 5-a gura (cea mai de jos a Dunarii) 500
stadii pan la Istria; de aci la Torni 300 stadii

(Stadiu olimpic fiind (Mihalescu, Geogr.) 184 m. 60;
acel egiptean 222 m, 45.

Stadia, dupa germani, are 625 pic. sau 125 i %
pasi
% miliari.
licpbanS numele ce grecli dau voiajelor de circumnavigatie. Toate periplele se glsesc reunite In colectiile
H. Dodwell, I. F. Gail, God Bernhardy, Ch. Miller, etc.
se afla la Isaccea si cum era pn atunci

obiceiul, marele vizir trebuia s petreac6
iarna la Constantinopole, cu o parte din
armat i s revie in primvar spre a
relua cursul operatiunilor
Circumstantele lug erau prea grave ; Rusii
erau st5pni pe Hotin, reputat ca una din
cheile imperiului Otoman i in posesiunca
celei mai mari prti a Moldovei ; atitudinea
456
www.digibuc.ro
lor era aa de ameninttoare c marele vizir
In zadar marele vizir a trimis ordonante
a hotrit s la cartierul de iarn In vreun
s cherne trupele cari plecaser In ajun.
punct oarecare al trmului drept al Dunrii,

destul de aproape de Brila pentru a putea
Ele erau aproape de Babadag i au refuzat

absolut s se intoarc4. Era imposibil s'd se
inroleze oameni la Isaccea i Imprejurimi.
Soldatii rmai pe lng6 vizir erau in prea
mic numr i mai ales aveau prea putin
bunhvoint pentru a respinge pe Ruqi, In
caz de atac.
Trupele au continuat marul iar vizirul a
ajuns la Babadag. El a stat cteva zile In
acest ora de unde a trimis ajutoare In oameni, bani i munitiuni, oraelor amenintate
de Rui. El &idea ca in urm s mearg6 la
ajuta la nevoie aceast cetate precurn i

Galati, Mcin i Silistra. El a scris la Con-
stantinopole pentru a expune Sultanului

aceste consideratiuni i a-i care ordine asupra
acestei chestiuni. ligspunsul a fost ea' : Inltimea Sa las la prudenta Vizirului i a con-
siliului, alegerea cartierului de iarn.

Generalii au fost, aa dar, adunati; prerile lor erau imprlite ; unii voiau s se
Inapoieze la Constantinopole, alii voiau s
mearg la Silistm. Acei cari erau animati
de mai bune sentimente i mai patrioti, au
Silistra unde trebuia ss ia cartierul de iamb,.

Ofiterii ca i trupa, pe cari frigul i vremea
propus Baba dagul. Ei au fcut s reias rea Ii impiedicase s se instaleze pe cmp,

toate avantajele din luarea acestei
se gseau deja stabiliti, de aceea ei, care-i
care ar fi un punct central, In apropiere de procuraser toate comodittile, repaosul pe
toate cettile susceptibile de un atac imediat.
Cu toate acestea majoritatea a hotrit ca

lagrul BA fie luat la Silistra i ziva de 29
Septemvrie a fost hotrIt pentru plecare.
Konakgi-Paa, ofiterul destinat pentru pre-
gAtirea locuintelor ofitereti, dup obicei,
a plecat cu o zi inainte. 0 mare parte din

soldati IT urmar. A doua zi, restul armatei
a defilat ; deja au Inceput s se departeze de
Isaccea cnd o canonada puternicd s'a auzit
pe tarmul drept al Dunrii.

Vizirul a suspendat marul. Informatiunile
culese au adus tirea c'd Ruii au atacat

Galatii.
care Incepuserd s-1 guste, au preferat acest
ora oricdrui altul i astfel au renuntat la

proiectul de a merge la Silistra.
In Aprilie 1770 cu inceperea sezonului
frumos, pentru a scoate pe soldatii Turci din
lncezeal i a le anunta inceperea unei noi
campanii, marele vizir, insotit de toti ofiterii
precedat de steagul sfnt, au iesit din

ora cu mare pomp, aezndu-i cortul in
cmpie in partea oriental a canalului Babadag.
Oraul Babadag de altdat are astzi

aspectul unui sat.
457
www.digibuc.ro
CAPITOLUL IX.
GURILE DUNARII.
1. DELTA VECHE.
Aristotel (384-325 a. Chr.), Apolloniu de

Rhodos (279-186 a. Chr.), Teopomp, Aristotel Scimnu, Eratosten (III secol. a. Chr.),
Dionisios, Herodot (484-406 a. Chr.), Pissandros, Apollonius de Tyane (97 a. Chr.)
sustin c in timpul expeditiei Argonautilor,
Dun Area izvornd din muntii Ripeo se impgr-
tea in vecing.tatea muntilor Scitiei 0 Traciei

(intelegea, probabil, la Semlin) in doua brate :
unul curgea spre Marea Adriatic si altul

ctre Marea Neagr (intre anii 1.300 0 1200
a. Chr.). Acest din urni brat intra in Marea
Neagr' prin dou guri: Colon 0 Arios (Sf.
Gheorghe si Chilia ?) formand insula Pefki,
(poate chiar canalul Cernavodei).
Aceast credint4 impartAsit 0 de urmaii
lui Pindar (520-440 a. Chr.), este bazat' pe
face sa credem mai mult c' Argonautii, siliti

prin felul navigatiunei Ior s lungeasc
coastele, au intrat pe gura de sus a Dun'rii,
au ocolit delta 0 au iesit pe acea de jos.

Cum ins sa dedus c' noua Mare era
Adriatica, aceasta poate s'A fi fost o simpl
neintelegere, landu-se Istria 1), cetate la
gura de jos a Dunrii, drept peninsula din

nordul Adriaticei.
Inregistrnd, numai, aceast bizar credint, vom trece inainte, incepAnd cu ordinea
timpului ;
Vom lua principalii autori, cei mai demni
de credint 0 vom vedea numgrul gurilor ce
fiecare atribuia Dun'rii si, cum ei trebuie

8'6 se fi bazat pe oarecare date sigure, vom
admite a' num'Arul gurilor Du/166i expuse de ei, erau reale, acele din timpul lor.
La inceput, and marea se intindea pan'
declaratiile Argonautilor, c' ei ar fi urcat
aproape
de Calafat, in form' de golf, DuDunsrea si e ar fi intrat in Adriatica, pe
unul din bratele sale, spre a se reintoarce n6rea, restrns' hare Ormurile abrupte 0
stncoase ale muntilor, nu putea avea cleat
in Grecia.
Aceasta idee pare foarte greu de admis, o singur gull.
Pe msura ce golful se umplea prin deafara dach vreun cataclism n'ar fi ridicat
coastele nord-estice ale Adriaticei 0 atunci pun eri iar valea se ilirgea, este natural c
Sava, din gur a Dungrii, 0-a schimbat numrul gurilor s'a mrit, formnd succesiv
cursul invers 0 a devenit afluent. Dificul- intia, a doua a sa delt, etc.
tatea de a admite un cataclism geologic,
1) Numele pepinsulei Istria, din Adriatica, sA
att de important ct si de apropiat, singurul
care ar putea ajuta aceast credint, ne
fi rAmas 'in amintirea credintei, de altAdatA, a tre-
cerii In apropiere de ea a unei guri a Istrului?
458
www.digibuc.ro
Este incontestabil &h.' delta ajungnd sa se

formeze intre Silistra i Harpva, avea dou
guri i resturile unei pduri petrificate, ce
se crede sub solul marei insule Batta, in

dreptul Cernavodei, nu mai las nicio Indoial.
Astf el mrindu-se numrul gurilor, cu timpul, ajungem s gsim:

In timpurile ntythologice (1300-1200
a. Chr.) se credea cl Dun5rea avea. doua guri,
In Marea Adriatic& si alta In Marea
Neap% : aceasta din urm& se des-
Ortia In alte
doud
cari se desprtiau lng4 Semlin : una mergea

Calon i Arios (presupuse? Sf. Gheorghe
poate
chiar balta actual a Cernavodei
i Kilia), formnd Intre ele Insula Pefki.
(In locul lui Sf.
Gheorghe ar fi putut fi una care a disp&rut).

Herodot (484-406 a. Chr.) vorbeste
ca Dun5rea fn timpul ski avea . . cinci guri
Apolloniu de Rhodos (270 186 a.
Chr.), (sau 276 'Ira. Chi%)
Chr.
Strabon, (50-60 a.
(IV, 47).
trei
mort In
primii ani ai lui Tiberiu)
El mai adaug 5. cI gurile extreme erau departe
fapte
de 500 stadii sau un grad ecuatorial. Insula Leuce
(Levka, a *erpilor) era departe dela gura din

centru 500 stadii ; dela gura Skintii (Sacrum
ostium) la Istriopolis 500- stadii ; dela Istria la
Tornis 500 stadii; dela Tomis la Kalantia 280

stadii. Cea mai 1at6 era cea mai de jos, acea Sacra
(Ispbv al-ouce)
Ephor 1) (350 ani a. Chr.)
cinci guri,
Dionisie Perieget 9, I secol .

Valeriu .Flaculs) (111 d. Chr.).
Statius a) (poet 80 p. Chr.)
a. Chr.-17 p. Chr.)
Pliniu cel bdtrdn (23-79 p. Chr.)
Gloid (43
(Cartea VII, Cap. III, 15).
cinci
sapte
ttpte
rapte
gase
(Tristele II, eleg. unica, vers. 189).

(Peuce, aldturea de insula cu acel nume, Naraeu
stoma, Gaon stoma, aproape de insula Sarmatica,
Pseudostoma cu Insula Conopon Diabasis, Boreostoma i Spideostoma).
apte guri
Ammian Marcelinul 9
Arrian (105 d. Chr. sub ImpAratul

Adrian), mare comandant al flotei
romane In Marea Neagr
natorul Capadociei
i guvercinci guri
Dela gura Dunrii numit Psilo la a doua gura

60 stadii (cam 5 mile) 6) ; de aci la gura nuxnitl
Calum 40 stadii cam 3 (mile) a) ; iar dela Calum
la Naricum a 4-a gura a Istrului 60 stadii (cam 5
mile) a); de aci la a 5-a 120 stadii (cam la 10

mile) 6) ; dela a 5-a la orasul Istria 500 stadii
1) Muller, frag. 77 el 78.
Orbis Descriptio, Vol. 301.
') Argonauticorum, VIII, 137.
') Silvarum lib. V, carmen 2.

') Cartea XXII, Cap. 44, 46.
') Evaluarea amiralului Iurien dela Gravidre; el pretinde c St. Gheorghe se numea Naracon ; Sulina era Calos Jar
Chilla Psilus.
Inteo hartil. pub1icat5. In limba franceza. a Companiel Dunarene, In 1840, SI. Gheorghe era Khas Elias (
459
www.digibuc.ro
Ptolomeu (scria pe la 125-135 p. Chr ) gase guri

sub Traian 0 Adrian
fapte *
Ibid (dup/ Enghelhardt) ....
(cam 49 mile 1) iar dela Istria la Tomis 300

stadii (cam 29 mile) 1).
(Arriani opera 35. Edit. Blancardi, Amsterdam).
(III, X, 2, I) Ieron isfnt) 1 Hewil, la sud; Narakion, Calm, Pseudostoma, Boreion, Tiagola f klav,
(Enalt, probabil, cu inteles dela nord, cum 0 era

(Tocilescu, op. cit., pag. 69) 3).
Tab la lui Peutinger (Thodossian, 161
(?) 222-235 p. Chr.) editia Scheib 0
patru guri
C. Mannert, Segm 7-a (?)
Ibid. publicatia Desjardins (acea adevArat, din timpul lui Sever) . .
In al XIII-lea secol (harta venelian5)
gase
ease
*
*
In liana Metrii Negre a Atlasului lui

trei guri
Diego Hornell
Dup Formaleoni in al XVIII-lea secol
definite i 3 limanurf ce se pierd.
gurile s'ar fi numit:

in antichitate Boreostoma
in evul mediu Lachostoma
gura Chiliei
in timp mai nou Killiboghassi
i in antichitate Pseudostoma
gura Sulinei 1. modern Elias

gura Sf. Ghcorghe: Novacostoma.
Cantemir (1710)
cinci
Un comerciant german (cit. de D. Hasdeu) la 1768

cinci
guri
*
Acest german declar cd el nu a considerat pe acele
cari se van/ in vr'unul din bratele cele mari sau

pe acele cari de0 se vars/ in mare nu se pot Ilia
in considerare.
Un raport ruses(' la 1835
trei guri
In acest an, guvernatorul general al Rusiei merislionale, Principele Vorontzov, a Irimis a coralshine special/ spre a studia gurile Durarii: Ra
portul s/u constatd trei &le originale, fiecare
din ele imprtindu-se in mai multe secundare,
medii 0 mici, peste tot 16 (B. P. Hasdeu, 1st.
Criticd a Rom.).
Dup Enghelhardt (Comisarul francez)

la 1860
Kilia, cu noua brate secundare.

trei
guri
Sulina, fr niciunul.
Sf. Gheorghe, cu trei brate secundare.
Din examinarea celor mai de sus i din

acea a topografiei actuale, rezult6 c5.:
num6rul gurilor Dunrii in diferitele
a fost formata fiecare de1t6 ce avea acele

guri _i. prin urmare a efectului curentilori
astfel num6rul gurior a crescut sau a des-
epoce a fost consecinta ltimei veiii, in care
crescut, intre Calafat
i.
marginea marii
2) Comentind Periplul lui Arrian, amiralul dela Graviere transforma astfel distantele timpului aceluia In mile marine
de astazi Intre diferite orase de pe marginea apelor:
Dela Tomis la Callantia 29 mile.
Dela Callantia la Portul Caron 17 mile.
Dela Portul Caron la Tetrisadia 12 mile.
Dela Tetrisadia la Bizus 5 mile.
Dela Bizus la Dionysopolis la punctul mide extremitatile Emului cad perpendicular In mare 35 mile.
(La Marine des Ptolomees et la Marine des Romains, Tome Second, pag. 176/177.
2) Cuno (156, 180) pretinde a Boreion stoma a lui Ptolomeu este Sulina ; Kcabv =mitt, Sf. Gheorghe, iar Wm, CFTOVA, Kilia.
2) Evaluarea amiralului Jurien dela Graviere; el pretinde ca. Sf. Gheorghe se numea Naracon ; Sulina era Calos iar
ChilM Psilus.
Inteo harta publicata in limba francezt a Companiei Dunarene, In 1840, Sf. G-heorghe era Khas Elias (!)
460
www.digibuc.ro
actuale, dupa cum intalnirea apelor grate chiar se spune c flota sa de vase, care avea
cu dulci se transporta pe o albie deschig s'a-i inlesneasc trecerea In ostroave, fusese
sau Ingust ;
bAtutA 0 nimicit de Tribali.
varietatea topografid a deltei a fost

infinit ;
pArtile joase ale albiilor, umplndule
Prin delta DunArii au trecut acei ce au

dat natere regatului Daciei. SA asculam
istoria :
Sirmu sau Sarmis, regele Tribalilor
cu aluviuni, in timpul inundatiilor, gurile dispAreau sau se preMceau In canale ; exemplu:

DunArea veche Intre Belina i itov, l3orcea
Intre Silistra 0 Harova, Dunrea veche
Greci, regele Traciei, dupA Quintu Curtiu

regele Dacilor 1) gonit de Alexandru cel
intre Harova 0 MAcin etc.
putea fi bltoas 0 neIocuibil, ca delta de
Deltele inaintau in golf schimband de

forme; efectele inundatiilor, inAltnd malurile,. mAreau curentii, strangand apele In
azi). Acolo s'a unit cu Getii (ce nu puteau trAi
dupA
Mare 2), a fugit In aceast insula (ce nu

In nite asemenea MO, afar de cazul ( ?)
&dud Giftii ar fi fost ca lipovenii de azi) ; au
canale adnci. Cu cat delta inainta i pe trecut pe malul stang 0 inaintand, spre
ingsura ce apropia o vale cu un orizont apus, in interiorul Wei, au fundat un ora
intins, cu atat numrul gurilor se marea 0.
apoi se reducea, dach Inaltele maluri ale
vAii se apropiau. Astfel noi guri se formau
0. clispreau. Relativ vorbind, revolutiile
geologice sunt prea rare spre a se vedea

influenta lor asupra gurilor Dungrii.
Se observA cA, mersul general al fluviului,
Sarmigetuzo (Talipico In limba veche) pe

care Romanii, latinizandu-1 in urmA, l-a
numit Sarmize-Getuza (Cetatea lui Sarmis) ?
Monarchia dad dateaz, cu fundarea sa,

la 330 a. Chr. 3).
Deci la 330 a. Chr. in delta DunArii erau
dealuri, codri, etc. 0 ea era locuitA de Geti.
ca al tuturor rAurilor mari din emisferul Ori toate aceste au disprut sau delta cunord, se apropie, In valea sa, spre ecuator prindea 0 o zonal dela sudul gurilor de astAzi,
0 ca." avnd In vedere o portiune de fluviu,
In o jumAtate a vAii, ori de ate orixiu exist
alte cauze, curentii 0. marile adncimi, Irn-
unde, In adevAr se gAsesc 0 astzi, dealuri,

codri, etc.
preunA cu patul, se gAsesc In spre partea

dealului celui mai Malt, exemple: Hrova,
Braila, Galati, Reni, Ismail, Tulcea, etc.
Ne vom ocupa aiurea cu studiul detaliat
al reliefului terenului in valea DunArii de
Jos 0 vom vedea In diferite epoce, foarte
apropiate de a noastr, o topografie foarte
topografic reese &A:

Dunarea, pe lngA gurile actuale, trebuie
curioas, rididrile sau micorArile nivelului
apei, precum 0 ale solului depus, atat de
Din cele spuse de istorie i din analiza

86 mai fi avut un brat care curgea cu mult
mai la sud, decat acele de astzi.

CA acel brat trebuie sA fi curs In mare, aa.
fel In cat delta urma sA cuprincla un teritoriu
1) Numele Dacus se mai exprim Davus, Dais
(nume dat de dare Greci Dacilor), Dahis (la Greci
Insemna btit6u, nume dat apoi Scitilor spre a-i
deosebi de Daci) ; Dava (cuvnt dac ce Inseamn
cetatea ori fortdreat5.) ; Dakas (In idiomele slave
marile cat i de ordinarele inundatii.

Istoria ne-a spus cA, In timpurile vechi, 0 sarmate Insemna slbiciune, chei nu erau stlinsula Peace fAcea parte din delta DunArii batici (tari) ca ei.
i &A era acoperitti cu pduri ; era o Ora'
9 Eroul a plecat In luna Mai 335 din Amphipolis,
sAlbatecA, care inspira groaza. Alexandru, trece muntele Emul 0 atac cu ajutorul unor cornii
marele erou al antichitAtii, cu toat bravura venite din Bizant, pe Tribali, sub regele Sirmus,
In insula Peuce; atacul nu retqe$e ;-. atunci eroul
lui, s'a oprit Inaintea ostroavelor deltei Du- a trecut Dunrea acolo unde astAzi este Calrira0 i
nArii, neindrAznind s-i angajeze falangele Cornatelul (A. Xenopol, pag. 56-57).
sale inteo asemenea fioroasA localitate. Ba
I) Waillant, op. cit., Vol. I, pag. 18.
461
www.digibuc.ro
destul de mare, destul de productiv ili destul

de uscat spre a permite s triasc'd In el un
popor.
Marie I, regele Visigotilor (382-412),
acela care a dat o lovitur mortal vechei civilizatii, sfrmnd prestigiul inviolabilittii
care a acoperit Roma timp de 700 de ani 1)
Midia. Aceasta ar explica pan la un punct

Intinsura dintre acest cap i. capul Singol.
0 ridiatura de pmnt, rezultatul unei

actiuni geologice, barnd bratul de sud al
Dunrii, 1-a for-tat sa devieze cursul su,
&Are nord, s formeze bratul Mcinului sau
al Dungrii Pechi i Ed se uneasc6 cu gemenul
se spune In istorie 06 s'a nscut In delta sdu la Ghecet, sau, pe acel timp poate, la
Dunrii.
Mocirla ce corespunde deltei de astzi, este
greu sa fi vzut nscndu-se un Alaric 1
Incontestabil mai era un singur brat.

De unde pleca i unde ar fi locul unde el
se vrsa in mare ?
Sunt mai multe preri, unele mai vagi

dect altele.
Isaccea.
In fine o a treia presupunere, consist in

acea c'd fundurile joase de IA valea Cernavodei, pan la Medgidia i. Kara-su, ar fi
patul unui vechi brat al Dunrii, care ajuns
la acest din urrra punct, trecea In valea,

dela nord-est, care se apropie de Canara
i. s'ar fi vrsat in eserul cu acest nume.
Unii pretind c gura In chestiune se dePn dincolo de Cara-su nimic nu deprtap din fluviu mai jos de Isaccea, imecliat, teaz aceast supozitie de adevr. De aci
ocolea platoul mnstirei Cocoq, lua cursul ins pn la mare se prezint o creast cu
rAului Taica, intra in eserul Babadag, ill punctul cel mai de jos la vreo 60 metri 1),
traversa i apoi se vrsa in lacul Razelm. i. aci Incepe deficilul.
Un singur mijloc ne rmne s Inceregm,
In aceast supozitie gura in chestiune
cuprindea In delta' dealurile aride nord-estice In favoarea acestei idei sprijinul tiiatei.
ale Dobrogei ; prea sterpe pentru a primi
Reclus, unul din cei mai savanti obserpe Tribali i s adposteasc6 pe Geti, in vatori ai fenomenelor pmnteti, ne spune
cateva zeci de kilometri.
ea' alturi de o surptur a unei portiuni a
Aceast parte a deltei se numea li insula pmntului, adesea, in vecintate, se produce
Slciilor 2). Dealul Be$-Tepe, care formeaz6 o ridicgtura.
Or, Pliniu spune ca Heraclea, la nord,
partea principal a acestor dealuri este
destul de sterp, nu cuprinde pe dnsul niciun Bizone la sudul Mangaliei, Kallatis insi
fel de arbori, necum salcii in aa cantitate duph altii, s'au surpat In urma unui cuspre a putea, din cauza numrului lor,
tremur ; e posibil dar ca partea dela nord de
s se atribuie numele i insulei. Prin urmare Constanta s se ridice, devenind bratul
insula se Intindea mai la sud de Babadag. Dunrii i trimitndu-1 sa formeze gemenele
A doua bnuial, nu mai putin curioas Borcii.
i tot att de problematic:

CA exist o ridiatur la nordul Constantei
Fluviul se desprtia, sus de Vadul oui, aceasta ne-o spune starea maritim a naIn dou ramuri: una apuca pe sub 1nl- turei suprafefei pmntului ce acoper inAltimi1e Hrovei, lua patul ruletului de timile.
astzi Boroi, intra In lacul Serai, lua cursul
C aceast ridiatur s'a fcut In timpul
Ramnudere, il urma Ora la satul Haidar, nostru, geologicete vorbind, ne-o probeag
Ing6 satul Alfak se unea cu valea Taului,
ancora de pe vrful Deniz-Tp uncle nicio
pe care o urrna 'Ana la mare, treand prin

lacul Twul i. se vrsa in mare la capul
putere mecanica nu ar fi putut-o ridica.
9 Hist. d'Attila, I, pag. 2.

2) Waillant, op. cit.
De altfel teoria ce ar putea explica aceast

barare a bratului s'ar mai bazA i. pe traditia
9 F. Kanitz, op. cit.
462
www.digibuc.ro
ca pe locul Medgidiei de astzi, se afla Ostium mai erau cloud guri meridionale,
odinioar o cetate romang (ale crei ruini cari ieeau in golful numit Halmyris, lirnitat
se Intind pe sub pmnt, de 2-3 ori mai de o parte de lantml de coline care brzdeaz6
mult ca suprafata actual a or4elului 0 trmul occidental al lacului Razelm 0 de
se tie 06 aceasta a fost un important port alt parte, la nord-est, de aterizrile Sfntului Gheorghe.
pe unul din bratele Durarii.
Se vorbeqte a la sudul Babadagului, s'ar
4 Unul din aceste dou din urm brate nu
fi aflat, in mijlocul cmpiei, urmele unui este deal Dunavdtul, care desearc, spre
vechi brat al Dunrii, ceva mai mult chiar sud, o mia cantitate din apele Sftintului
un fel de chei1), care ar lungi pe o mare Gheorghe.
Intindere linia ce oarecnd forma unul din
Cellalt, care pare s fi avut dimensiuni
trmuri; neavand ocazie s le v'd 0 studiez, cu mult mai reduse, se separa de fluviu
m mrginese numai a le aminti.
cam la 18 kilornetri In sus de cetatea IsmaiAceasta este pe scurt istoria parte sigurti, lului 0 se vrsa in mare, la extrernitatea
parte presupusd, a primilor timpuri ale for-
golfului In care se arunc6 Dunavatul. Acest
mrei deltei Dunrii. Este natural a su- brat se numea Sacrum Ostium.
pozitiile ce izbesc mai mult imaginatia,
Aceste dou derivatii ale Durarii conapartin de sigur istoriei timpurilor mitice,
0 nu este niciun motiv sti li se dea o prea
mare incredere.
turnau larrtul dealurilor cunoscute astzi

sub numele de Be$-Tepe (cinci coline) 0
formau astfel, cu bratul Sf. Gheorghe, o
mare insul, zis Peuce, care constituia o
parte integrant din delt .
Studiul gurilor Dunrii, in fiecare epoc,

ar da natere unor probleme att de complicate, att de colosale, ca ne-ar antrena
Sacrum Ostium, zice Enghelhardt, nu mai
prea departe spre a le putea face.
exist, 4 dar se poate Ina urma directia
Noi ne vom multumi aci s terminra cu patului su nisipos in vecingatea Babadaunul mai rational, mai modern i. mai clar, gului, situat la o zi dela Tulcea...
asupra ultimelor mifcciri ale deltei, datorit
4 VArfurile lui Be-Tp domin ca totinteligentei pene a lui Enghelhardt, demnul deauna umeda cmpie a Dunrii de Jos,
0 vechiul reprezentant al Frantei In Corni- dar nu mai fac parte din delta Dunrii
siunea European a Dunrei (1860) 2).
propriu zis, adic6 se mrginese s limiteze
Am spus c6 1300 ani inainte de Chr., basinul creia, impreun cu Chilia, ii traadia In timpul expeditiei Argonautilor, Du- seag limitele.
nrea avea cloud guri.
Capul deltei urea oarecnd pan5. la
dupg
mar ... Nola secole mai trziu,
Isaccea, dela care este astazi deprtat de
turia lui Herodot, care merit:A destuld In- 24 kilometri.
de vreme ce scria In localitate,
Pe de alt parte, golful care primea cei
credere,
Dunrea avea cinci guri . Enghelhardt ex- doi afluenti dunreni (Sacrum Ostium 0
plic astfel urmele acestor cinci guri:
Dunvtul) putin Cate putin, s'a inchis
Afarg de Chi lia, Sulina 0 Sf. Gheorghe, despre larg, pe msur ce depunerile deltei
cunoscute In vechime sub numele: Thio- au progresat 0 aceasta prelungire a coastei
gale Ostium, Boreum Ostium, Inaracium care sud a format marele lac Razelm. Acest
fenomen este analog cu acel ce s'a produs
1) La grande Encyclopdie (Vo). IV, pag. 1027) la nord de Chilia, unde mai multe lacuri
11 numeste ruinele unui aid roman care urma un
vechi pat al DunArii, ale clrui urme se vdd si astzi.

9 tudes sur les embouchures du Danube. Galatz,
1862, pag. 22-33.
mari nu taunt separate de trm dect printr'o

Ingust limb6 de pmnt aluvial (limanurile).
463
www.digibuc.ro
Fr Ipdoiala cal marea s'a 1ntins odata

pana la picioarele lantului caruia Bes-l'p
li sunt punctele culminante.
Cat despre golful ce formeaza astazi lacul
Raze lm, In al XV-lea secol, se pare, era Inca
deschis, caci Genovezii, ocupau o fortareata
Harta lui Ptolomeu mai arata Intre altele,
un brat interior care trimetea In Sulina o

parte din apele Chiliei. Punctul sail de separatie corespundea cam cu meridiana unui
lac vecin, Thiogale Palus, care nu este altul
cleat lungaretul lac al Katla-bugului 1). 0
al crui principal turn se Irata Inca pe rigola. continua 0 cateodata regulata ca un

unul din retrasele Varmuri ale lacului i ca
la mica distanta de aceasta ruina, se intinde
un platou pe care traditia 41 determina ca
locul unui stabiliment comercial fondat de
canal artificial, leaga actualmente cursul superior al Chiliei cu cursul mediu al ramurei
a doua a deltei. Aceasta rigola, ,origa, care
navigatorii Mediteranei. De alta parte, se
hartile moderne, se degajeaza la sud de lacul

Katlabug i fra indoiara, arata directia
pretinde, sunt mai multi ani, c s'ar
fi
nu este trasata pe cea mai mare parte din
descoperit pe mniimi1e Invecinate o ancora
drumului de scurgere semnalata de vechii
destul de mare.
geografi.
Cinci sute de ani, dupa Herodot, adica In

timpul lui Ptolomeu, Dunarea 10 deschisese
Basinul Chiliei parea atunci mai regulat ca astzi ; marea masa de apa ce el
doua noi ieiri, varsandu-si apele sale prin
conduce la mare, fara a se scurge pe un pat

rectiliniu, nu se desfcuse Inca In numeroase
canale cari s'au format In dou locuri ale
parcursului &Au interior 0 Inca nu se cornpusese delta secundar care s'a desfasurat
la gura sa.
In ceea ce s'atinge de primele schimbari
cari au afectat sgternul sau, se crede ca In
punctul in care bratul Chiliei se pierde In
mijlocul celor dou archipelaguri ale sale,
fapte guri.
Dupal geograful egiptean, aceste dou

brate suplimentare se. detasau din bratal
Sfantul Gheorghe, catre mijlocul cursului
sau i intrau in mare Intre Sfantul Gheorghe
Sulina.
Pulehrum Ostium $i Pseudo Ostium, gurile
cele noi mentionate de Ptolomeu au disparut

ele ; dar dac ar fi posibil sa se exploreze
lacurile interioare care aeoper o parte din

insula Sfantul Gheorghe, s'ar putea gasi
urma paturior Mr.
Gura Sfantul Gheorghe nu se bifurca
deloc, la Inceput, la intrarea sa in mare, ca
astazi. Marea insuld Olinca, care atinge cu-
rentul sau aproape de mare, nu pare sa fi

ie0t din patul fluviului prin ingramadirea
treptata a materiilor aluviale. Clisa i argila din care ea se compune sunt atat de
compacte, tarmurile sale abrupte aunt atat
de tari, c ele rezist, fail a fi simtitor mancate, ca un pintene tare asezat, la intreaga
violenta a apelor aruncate contr capului
sau. Aceasta soliditate remarcabila seamana
a justifica supozitia ea Olinca, ar fi aderat

altadat a. la continent 0 ca. fluviul, Inchis care
sud prin bancuri nisipoase,
cleschis o breg
care est, facand iruptie prin malul sau stang.
profilul sau devenise w de lat, c bratul

forma dou feluri de basinuri, In cari curentul, mai pulin activ ca Intre Varmurile
superioare, trebuia s usureze progresul depunerilor de aluviuni. Unele din actualele
ostroave par astfel constituite.
Din cauza lipsei de date pozitive, nu
se va cauta pana la ce punct latdrea ulterioard a basinului general al Chiliei a putut
proveni din obstructia treptata a bratului
superior care debusa altadata in mare intre
Isaccea. i lacul Razelm.
1) Sau Katablu-gul (ca Ka-gul,
rAmase dela trecerea prin aceste localitdmi a barbarilor nomado-asiatici din Ural. Kula qi gul sem-
nificl fn idiomele barbarilor asiatici rdu i luat

de comun pentru semnificarea apelor curgaltoare.
Slavii numesc cursurile de ap dupl codrii din cari
izvorsc.
464
www.digibuc.ro
Suficient &A remarcm pozitia respectiv
a celor dou ramificatii a cgror bifurcalie a

format capul deltei. In punctul au de plecare
Chi lia urmeaz directia fluviului principal,
pe cnd cellalt brat descrie un unghiu de
90 grade.
In aceste conditiuni, pare natural di

apele Vrsate mai inainte In mare prin
Sacrum Ostium au fost in profitul ramurei
care, prin orientarea cursului &du, este In
realitate continuarea Dunrii.
linie semicirculard, termin Me indoial,

prin a se ingta astfel inct nu mai prezint
scurgerii apelor dect un debueu insuficient.
Curentul fluvial astfel oprit 0 intors, dup

toate probabilittile, i-a deschis una sau
mai multe treceri, rupnd bariera uniform
a nisipurilor submarine.
Este probabil e5. i-au deschis mai inti
drumurile sale care nord 0 c' bratele actuale
ale Belgorodului 0 Otceacovului s'au desvoltat cele dinti. In adevdr, bara Chiliei tinde
Transformrile cari au modificat regimul

cursului inferior al Chiliei, merit un examen
mai detaliat.
In al III-lea secol 0 urmnd datele hidrografice ale acestei epoci, Chilia, ale cArei ape
care sud, de altfel 0. curentul m6rei din
informe, nu se produseser inc6 0 Vlcovul,
lor origine 0 panta lor relativ micorndu-se
vechiul Antiphili, situat la mai muIt de 12
pe masur ce ele ctigau in lungime, curentul, naturalmente silit s-i reia directia
sa normal, i-a spat un nou pat care sud
lungul coastei are aceeai directie.
Sedimentele au lost prin urmare mai
mari &are sud 0 au prezentat astfel de
aceast parte mai multe obstacole la scursunt imprtiate In mare prin o grup de gerea in mare a apelor fluviale.
insule Intinse, n'avea cleat o singur gura.
Dar putin In urm5. Belgorodul 0 OtceaRidiaturile cari dau, la extremitatea acestui covul i-au obstruat partial gurile lor, prin
mare brat al Dundrii, ajparenta unei mini urmarea acelora0 cauze cari explic propria
kilometri in interiorul pmnturilor, era
aproape de trm.
Dunele cari onduleaz5 cmpia aproape
de acest sat de pescari 0 nisiposul teren pe
care e construit, confirm aceasta din urm4
afirmatie.
Observarea atent a configuratiei deltei
secundare a Chiliei permite s urmeze progresele continui ale depunerior cari dau
natere deltelor marilor fluvii 0 cari sunt

rezultatul travaliului lor continuu.
e Dac am descrie un cerc, cu o raz de
0 sa s'a format marele brat actual al

Stambulului. Bratele intermediare nu au fost
constituite dect dup al Stambulului 0

putin ate putin Belgorodul, care se detaeaz5, in unghiu drept din fluviul principal,
s'a schimbat intr'o simpl rigol crora

riveranii i-a dat in glum denumirea de
Trecerea G4tei .
Aceast grl dup penultimul rzboi

(1856) fost dat hotar spre Tara-Romneasc,
apte mile mrime, cu Incepere din centrul in acea vreme 0 in acea regiune.
basinului de unde se detaez, ca degetele
e Depunerile nisipoase cari mrginesc didin podul palmei, diferitele brate interioare feritele ieiri ale Chiliei, sunt cu mult mai
ale Chiliei, se constat c5: orificiile acestor intinse cleat acele ale imbuckurilor Sulinei
canale se Osesc pe circumferinta acestui 0 Sfntului Gheorghe. Aceast diferent
cerc, cu exceptie dou5. guH meridionale cari provine din cauza celei mai mari mase de
sunt mai proeminente in urma micrii ce apd i prin urmare celei mai mari cantitti
curentul litoral imprim aluviunilor.
de depuneri ce aduce bratul septentrional al
Materiile purtate de fluviu s'au acu- Dunrii. Inaintarea rapid a acestor bancuri
mulat pe nesimtite pe marea plaj desfu- a Mcut s se cread, cd, la urma urmelor,
rat in fata lmbucturei primitive 0 aceast5.
plaj, depunndu-se putin cte putin pe o
ele vor ajunge gura Sulinei 0 vor srari prin

a-i acoperi intrarea. Dacii s'ar intmpla aa
so
465
www.digibuc.ro
vi clack' s'ar tine compt de perioada ce ne

separa de epoca dela care delta Chiliei a
crescut treptat, Sulina ar putea sa curga

Inca timp de mai multe secole .
Aceasta teama aduce aminte preocuparile contimporanilor lui Herodot cari, martori crevterilor ce lua delta Dunarii le era
teama ca nu cumva Hellespontul 86 fie

inteo zi umplut 1).
Din celu trei brate ale Dunarii de Jos,
Sulina pare sa fi fost cea mai putin afectata
prin schimbrile ce a suferit, din secol in
secol, sistemul apelor ce compun delta ; de
aceea vi singura a fost deschisa navigatiei 2) *.
Baronul de Fourquevauls 3) povestevte ca
voiajand prin delta pe la 1585, una din

gurile Dunarii intra in mare la Cara-Orman,
un mic sat. Din punct de vedere al curatirei
gurilor, pang la venirea Comisiunei Europene
se urma astfel:
Pe timpul cand Moldovenii aveau In sta.pnire delta Dunarii, parclabul de Ismail,
pana la finele secolului din urna, avea

jurisdictiunea portului Sulina vi se ocupa de
curatirea trecerii 4).
Dupa cklerea deltei sub dominatia musulmana, traditia popular spune ea, la o
epoch' anterioara tratatelor, un pava a avut
aceea, ca o estacada de piloti s'ar fi dirijat

spre larg, prelungind astfel curentul fluvial.
Nicio urma nu s'a &it pentru adeverirea
acestei opere vi multi ingineri i-a contestat
existenta trecuta.
S'a pretins- ca gura Sf. Gheorghe ar fi
avut mai multa apa, dar ca in timpul razboaielor vi mai ales al acelui dela 1853, s'a
inecat, acolo mai multe vase cari au grabit
formarea barei.
A circulat asemenea ideea c in timpul

domniei rusevti asupra deltei, guvernul Eau
ar fi decis A faca ca gurile Dui-141'h sa fie
cat se poate mai putin navigabile. Nimic

nu probeaza aceasta, mai ales ca, lucrarile
facute spre a deschide brutul Chiliei, probeaza ea Rusia vi-a inteles interesul.
In timpul cand Basarabia de jos se afla
sub domnia romaneasca, conform tratatului
dela Paris, Desjardins vi alti ingineri au studiat, pentru guverunl roman, proiectul unui
canal de mare navigatie care ar lega fluviul
cu baia Gibrienilor, la nordul deltei. Acest
canal, care n'ar fi avut mai mult de 12 km.
lungime, ar fi oferit fara indoiald mari avantaje ; dar portul sau terminat, oricat de
ingrijit ar fi fost construit, ar fi avut inconvenientul de a se deschide inteun golf
ideea de a obliga fiecare bastiment care ievea foarte furtunos, in care sung. In plin vandin Dunre s trag6 dupa sine, trecand bara, turile de nord-est, cele mai periculoase ale
Marii Negre 1).
o grapa mare fixata la un lant greu.
Punand in mivcare astfel fundul clisos

al trecerii, a reuvit, se zice, sa mentina o
adancime de 12 la 14 picioare. Dupa experienta facuta de Comisiunea European, s'a
pus la indoiala succesul acestei operatii, mai
ales ca la aceasta versiune s'a adugat vi

1) Polibios din Megalopolis, (nscut 208, mort 127
a. Chr.) geograf mare 0 istoric, a lsat o excelenta

descriere a structurei deltei Dunrii. El este primul,
poate, care a prevazut aproximativ epoca umplerei
Mrii Negre cu aluviunile fluviilor ce se vars In ea.
2) Enghelhardt, op. cit.
3) N. Iorga, op. cit., pag. 34, I.
4) Elise Reclus, Vol. J, pag. 268 Geographic
Universelle.
In fine, in timpul desbaterilor, in sanul

congresului dela Berlin, principele Gorcea-
coff, a facut mari mustrari Romaniei de

indferenta ce a aratat-o pentru putina desvoltare a inlesnirei mijloacelor de a asigura
navigatia pe Dunare. Devi nemeritate, de
vreme ce Romanii au lucrat intotdeauna in
limita puterilor kr vi a permisiunei Imprejurarilor, aceste mustrari, ale marelui diplomat, ne vor servi in viitor s fim vi mai
atenti asupra asigurarei uneia din arterele
cele mai mari ale vietei noastre comerciale.
Cat privevte stapnirea deltei, ea a fost
pe rand: a Getilor, a Grecilor, a Romanilor,
1) Reclus, Geographic, Vol. I, pag. 271.
466
www.digibuc.ro
a barbarilor, a Bizantinilor. De la ei a trecut

la Munteni; apoi la Moldoveni ; dela ei la
Turci ; dela Turci, la Mari ; dela 'Mari la
Rui ; la 1.856 a venit din nou In mainele Tur-
cilor, cari la 1878 au cedat-o Romaniei unite.

2. SULINA.
Dup cgderea Brailei, la luarea de &Are

Rui a cantonamentului de iamb.", flotila s'a
repartizat precum urmeaza:
26 bastimente la Sulina
Chilia cu 2 batalioane
6
5
5
12
Isaccea
Ismail
Mein
22
26
Galati
Harova
13
Braila cu 5 batalioane
La 1807 generalul Langeron a luat reduta

din dreapta ieirei dela Sulina prin o actiune
destul de frumoasg.
A trimis un batalion de grenadieri pe un
drum tgiat, prin stuf, intre cele doug guri

ale Dungrii. Grenadierii purtau pe umeri
nite nacele mici. Intr'o noapte batalionul
a trecut Dungrea pe aceste nacele la 2 verste
dela reduta 0 in zori de zi au cucerit-o.

In spre uscat era deschig la gat ; reduta
din stanga fusese abandonatg.
Sulina este fail Indoialg eel mai important
punct comercial al deltei Dunrii.
La 1853, adica la inceputul rgzboiului
oriental, Sulina nu avea mai mult cleat,
de rezerva.
In total 115 bastimente.
Pe la 1780 corgbiile nu iernau totdeauna
la Galati ci se duceau la Sulina unde era

un port bun.
In August 1790 Capitan-Paa se afla la
gurile 13ungrii. El era gata sa plece in cautarea Ruilor sau chiar sa debarce in Cri-
1.000 la 1200 locuitori, cea mai mare parte

Ionieni, Greci 0 Maltezi. Cateva barace de
scanduri sau simple colibe de trestie, ridicate
pe plaja, serviau de adgpost acestor aventurieri, a egror industrie consta In a despuia,
pe scarg mare 0 prin asociatii, pe nenorocitii
capitani obligati, din cauza obstacolelor ce
intalniau in acest punct sa recurg la serviciile bor. Ei impiedicau navigatia europeang. 0 aduceau aminte, prin strgnicia
lor, nemiloasa aviditate a colosului gurilor
meea, dar mersul unui corp inamic cgtre Eseautului.

Talhgria era organizat i in mijlocul
Chilia, l-a determinat sa pstreze statiunea
invglingselei
ce urmase primele ostilitAi
dela gurile Dunarii de unde ar fi putut conpe
Dunre,
ei
o practicau nepedepsiti.
tribui la respingerea Ruttilor, fie debarcand
Intrebuintarea fortata a lepurilor, pentru
o parte din trupele sale, fie Wand sa intre
trecerea
barei, inlesnea cu deosebire intrealupe, canoniere pe Dungre.
La 27 Martie 1.807 Rusii au ocupat Sulina 1).
La 1826 intrarea Sulinei era pazita de 2

redute puternice ; intgarea Sf. Gheoghe era
pgzita de flotila turceascg.
2) Pe lnga alte dorivatii (nesigure) ale numelui
acestui oraq, el poate sA fi fost astfel numit $i dela
un Sulinta, capul unei oarde de cazaci, ce a avut

multe lupte cu Polonii, pe vremea domniei lui
Vasile Vod; sau, dela un descendent probabil,
generalul comandant al diviziei 6-a, din al II-lea
corp al armatei ruse, in rzboiul 1828-1829; este
in general admis c'd mai toate numele deltei dungrene stint slave sau cazace sa(i lipovene; ace$ti
din urma, exploratori ai pesdhilor acestor balli.
prinderile acestor lndrazneti pirati. Bgrcile
lor aveau de ordinar un fund dublu care

absorbea o mare parte din granele momentan
scoase din bastimentele de mare 0 restituiau
excedentul, cand ei nu puteau scgpa cu toatg
Incarcatura din cauza vigilentei cgpitanilor.
Datorita acestor sustrageri, mai multe mori

de vant erau In pling activitate la Imbued-
turg, adica pe un punct deert al coastei:

la extremitatea unei campii cu trestie.
In primvara anu1ui_1854, un bastiment
de rzboi a aparut in vederea Sulinei. El era
comandat de fiul amiralului Parker. Dui:4
ce arma o barcg, acest tangr ofiter, a luat co-
30*
467
www.digibuc.ro
manda si veni sh debarce In fata unei vechi dati. Aceasth ocupatie, destinath inainte de
redute, construith &Are extremitatea tar- toate sh ingrijeasch de interesele supusilor
mului stng a fluviului. Trecand, urmat de imperiali, a fost o binefacere pentru comertul
ctiva oameni, inaintea acestui uvraj aban- european. DesMsurnd o rigoare egal cu perdonat, o loviturh de pupa', trash dela un pas,
1-a omorit. Eng1ezii s'au rhsbunat de acest
assinat, bombardnd satul, pe care l'au

prefhcut in cenusa.
Peste trei sute greci au fost omor4i, frh
sh predea pe asasin. Orasul a fostincendiat
versitatea de care nationalii shi erau primele

victime, reprezentantul noii autorithti a pus
ordine si a administrat foarte constiincios.
Sub acest regim salutar, disciplina a fost in
curand restabilith. Totusi puterea militarh,
orict de eficace ar fi fost actiunea sa, nu era
si numai bisericile au fost respectate.

in stare sh realizeze Intr'un mo.0 durabil
Putin in urma acestui eveniment, gurile garantiile de securitate si bun administratie
Dunhrii au fost blocate si exportul cerea- ce reclama imperios marina comercialh.
lelor Principatelor a fost intrerupt la in- Aceasth. datorie apartinea att puterii tericeputul anului 1.855 .
toriale, care a fost recunoscuth in forma',
0 mica' diviziune de vase engleze care bloca cat si Delegatiunii Internationale, care se
intrayea Dui-141.H a distrus cteva uvraje ghsea temporar investith cu o parte din
usoare ridicate de armata ruseasch aproape drepturile sale.
de Sulina 1).
Mai trziu, nu numai obstacolele natu<( In aceasth epoch i. din deferenth chtre
drepturile neutrilor chrora tratatul dela
Paris trebuia in curand sh le dea o solemnh
consacrare, Mocada a fost ridicath si comertul Dui-1'61'H a luat un avant extraordinar.
0 nou populatie, compush, in mare

parte, din aceleasi elemente ca precedenta,
a venit sh se instaleze la Sulina si putin dui:4
aceea, gratie lipsei orichrei autoritti, pe

thrmul drept al fluviului, o bandh de vnturhtori de mare s'a facut de fapt sthpan
pe intrarea Dunhrii. Indrhzneala acestor
banditi n'a mai avut margini. Inselnd increderea chpitanilor, chrora ei se prezentau
ca piloti, provocau foarte des, in trecere,
inhmolirea bastimentului chruia ii luase
conducerea. Lhsat, adesea, propriilor sale
resurse, In operatia salvhrei, chpitanul nu
Intrzia s se convingh de inutilitatea eforturilor sale si abandona nava sa, Mina-
nand pradh acestor pirati.

Acest brigandaj nu putea sh mai dureze. Co-
mandantul trupelor austriace din Principate

a trimis la Sulina un detasament de 60 sol-
rale, cari impiedicau apropierea Dunhrii, au
disphrut cu totul, dar dispozitiunile reglementare cari au fost succesiv publicate de

Gomisiunea momentan inshrcinath la guri,
a Mcut sh prevaleze in parcursul fluviului,
frequentat de navigatiunea maritimh, regimul ordinei, egalithtii si libertatii, &Arm
congresele din Niena si Paris le pusese Inceputurile.
Regenerath, moralizath in contactul unei
autorithti europene, ale chrei atributiuni

erau pe atat de exceptionale pe cat starea
Wei cerea activithtii sale, Sulina a luat o des-
voltare rapid . , .
Garciumele, imprastiate, cari acopereau
plaja si call, serveau de vizuini celor dinti
locuitori, au Mcut loc constructiilor solide
regulate. Mari stabilimente s'au ridicat
pentru serviciul administrativ. Edificii religioase reprezint aici deja cele trei principale
culte, al Orientului. In timpul Turcilor, era
scaunul unei chimhchnii i avea o garnizoan permanenth. Agenti consulari sunt
aci acreditati si vederea pavilioanelor protectoare asigul. pe marinarii pentru cari aceste
1) Tableau gnral de l'Histoire maritime contemporaine, pag. 182, Vol. 68. Revue maritime et locuri erau altddath att de neospitaliere 1).
coloniale.
1) Enghelhardt, op. cit., pag. 52-57.
468
www.digibuc.ro
La 1857 Comisiunea Europeana a infiintat
ad un spital. Rezervat la inceput lucratorilor, depinznd de serviciul lucrarilor hidrau-
de locotenentul Pukin ;
Nr. 2 de
locotenentul Rojdestwenski 1).
In noaptea de 10 spre 1.1. Iunie, catre
ora unu i jumatate dupa miezul noptii, Makaroff a stopat la 6 mile de Sulina si a lansat
primul grup de brci torpiloare, grup format din Cesm,
Nr. 1 i 2.
Aceste trei barci, dnd drumul remor-
lice, acest stabiliment a fost transformat in

spital public, unde au fost admisi marinarii
tuturor tarilor.
In-timpul ra'zboiului de la 1877 a avut
loc la Sulina dou actiuni militare importante.
celor ce le tinea Konstantin, s'au aliniat
pentru a merge in front, la mica distanta,
actiune, noaptea de 10 spre 11 Janie 1877. una de alta i in ordinea urmatoare: Nr.
la dreapta ; Nr. 2 la stanga ; Cem in centru.
4 Rusii au fost informaii, in primele zile Masinele functionau aproape fr zgomot ;
ale lui Iunie, ca se afla, la ancora, la Sulina, o toate luminele erau ascunse sub ... tende.
diviziune turceasca formata din trei cuirasate
un vapor. Aceste cuirasate erau: FethiBulend, purtnd pavilion divizionar ; Mukadem-Khair i Idfialiehl); vaporul neblindat se numea Kartall 2). Atacul acestei
diviziuni a fost decis i ordonat..
In consecinta, Veliki Kniaz Konstantin
(Marele Duce Constantin) care in luna pre-
Dupa un oarecare timp de mar, Cesme,

apropiind alupa Nr. 2, i-a rant cunoscut ea
vede pe Mamie, apoi, ea a venit spre tribord,
in scop de a conturna diviziunea turceasca

i cu intentii de a se servi de torpila sa
Locotenentul Zatzarenny a preghtit aceasta
torpila, dar, de indat ce a voit s inainteze,
cablurile aparatului s'au angajat in elicea
maina s'a oprit .
N'a avut cleat
cedenta, operase la Batum, a plecat din Odesa
sa ;
cu sase barci de torpile, remorcate sau ridicate la bord. Aceste imbarcatiuni erau acele
de cari el se servise la Batum, adica Cesm,
Sinope, Navarin, Sukhum-Kaleh, la cari
s'au raliat dou Thornycroft 8), purtnd res-
timpul sa-si degajeze propulsorul i s'a fuga

de un pericol iminent.
Era ora dou'a. dimineata. Locotenentul
Rojdestwenski, care Odd atunci navigase

ineet, a marit in grab vitesa sa i, profi-
pectiv numirile de qalupa Nr. 1 i qalupa f and de intunecirne, s'a precipitat asupra lui
Idjl:alieh, pc care l-a lovit In coasta
Nr. 2.
Deodata s'a ridicat, in lungul cuirasa apitanul Makaroff, comandantul expeditiei, se afla la bordul lui Konstantin. tului, o enorma coloana de apa, care reCem, armata cu o torpil a fost comandata
de locotenentul Zatzarennyi ; ,5'alupa Nr. 1
lat cteva detalii relative acestor fapte navale: Fethi-Bulend i Mukadem-Khair, erau cuirasate de statiune de port, de 2,700 tone, cu maini
de 3.250 cai i un armament de 4 guri de foc de
calibru mare. Idjlalieh, i el cuirasat de statiune,
dar numat de 2228 tone, era armat cu 5 tunuri.

Aceste trei mari bastimente se gAseau dispuse cam
cazand in alupa, a inundat compartimentul
dinainte al rotei carmei ... In acelai timp

Idjlalieh a deschis focul, avnd aerul sa
urmreasca minusculul su adversar.
Situatia locotenentului
Rojdestwenski
devenea extrem de critica. Roata carmei

avusese avarii ; trota a fost rupta ; cosul
piitruns de o parte la alta ... Pe coca cadea
o ploaie de gloante ; presiunea cldarei
scazuse ; gratie intrepiditatii i sangelui rece
la o mil dela gura Sulinei; fuseser inspectate

cteva zile fnainte, de amiral Hobart-Pap.
2) Kartall era un simplu vapor de crbuni armat
In timpul rzboiului.
2) Salupe torpiloare tip cunoscut Indestul.
1) Aceast alup Nr. 2, era dirijat de mecanicul Kantzeroff ; jocul torpilelor sale era lucredintat Ingrijirilor matelotului-torpilor Sokolnikoff.
469
www.digibuc.ro
a echipajului 1), L'alupa Nr. 2 a ajuns totu0
4 In primele zile ale lui Octomvrie, Ru0i

s'au hotrit s6 ocupe Sulina. Generalul Veincercat cele mai mari pericole 2).
refkin aecise ca, in vederea succesului unei
Ct despre qalup a Nr. 1, se poate spune asemenea expeditii, rolul principal sa fie inCA de0 torpila sa a fkut explozie, totu0 credintat marinei ; ca o flotil de rzboi
n'a produs niciun efect serios. Umplut pn'a." I36 -p6trund in Dun6re prin gura Chiliei, s
pe Konstantin, suferind mult 0 fr* a fi
reurce fluviul pn la Tulcea, punct aflat

riaicase, mica barca a fost desfundat de in apropiere de vArful deltei 0 A coboare
proiectilele inamice ale monitorului ... Ru0i in urm6 bratul Sulinei, cu scop de a ataca
s'au aruncat in ap... locotenentul Pukin acest ora int6rit.
a avut o ameteal..., cnd s'a trezit, era
o Special organizat in acest scop 1) si pug
a se scufunda prin coloana de ap5. ce singue
prizonier la Turci.
Al doilea grup de alupe cu torpile,
sub comanda cApitanului-locotenent Dikoff,

flotila a plecat din Vleov in dimineata zilei
format de Sinope, Navarin i Sukhum-Kaleh,
de 5 Octomvrie. Ea a fost curand pe bratul
urmase de aproape acest prim grup ...
Sulinei, unde a luat pozitie inaintea unei linii,

de mine stabilit inainte, In dreptul milei 1.2.
Observnd zgomotul exploziilor 0 vznd

c'd Turcii erau foarte atenti, s'au natrginit
s ralieze pe Konstantin .
Inainte de a merge mai departe, Dikoff

hofri s." se punA, chiar aproape de Sulina,
o nou linie de mine automate, care bara

A doua acliune militard (9 f i 10 Octonwrie
fluviul pentru Turci 0 permitea navelor ruse
sa se apropie de cetate in toata siguranta.
1877).
e Inc6 dela inceputul fzboiului, Turcii sta-
biliser, pentru ap6rarea Sulinei, estacade
cari protejau navele cuirasate. atre mijlocul lunei Septemvrie ei au dublat aceste
estacade cu mai mult bargje de mine 3).
1) Locot. Rojdestwenski si mecanicul Kantzeroff
iesind de sub adAposturile lor, au lucrat cu minele
sub un foc violent, hi scop de a repune dirma In

stare bun. In acelasi timp, matelotul Sokolnikoff
arunca peste bord sfrmturile scondrului torpilei
Intrebuintate si Ma In liniste cablurile. Este prea
greu sa-si imagineze cineva un mai mare snge rece,
unit la o mai mult Intrepiditate.

Rojdestwenski a primit crucea Sf. Gheorghe cl.
IV-a; Kantzeroff, Sokolnikoff si un alt matelot
torpilor au fost decorati cu Meritul militar.
2) Pentru a ridica presiunea, mecanicul Kantze-
roff a bgat In focarul aldrei sale dou kilograme de sare si stup.

3) Aceste baraje erau compuse din elemente
automate, puse simplu pe fund, din cauza micei
adncimi a fluviului. CAteva torpile au fost Ingropate pe trm si acoperite cu pietre. Invelisurile
acestor aparate erau cilindrice. Fiecare din aceste
cilindre msura 1 metru diametru si 1,80 inltime.
Trei ptrimi din acest volum, adicA cam un metru
cub, era plin cu pulbere.
Aceast operatie delicat a fost incredintat

locotenentului Kruskopff 0 aspirantului de
marin6 contele Strogonoff. La 9 Octomvrie,
ea era terminat, astfel cil adversarii se
&eau separati printr'o indoit linie de

estacade 0 mine.
Atunci Dikoff a coborit fluviul deplasndu-se sh se lege inteun punct favorabil
inceperei actiunei. El se afla pe Voron
(corbul), ce era eclerat inainte de remorcherul Opyt # (experienta) avnd materialul
necesar pentru a draga minele. La vederea

lui Opyt vasele turce au dat la posturile
de lupt ; aceste erau cuirasatele KkifziRahman , Kartallul qi t Sun 2).
Era ora 8 dimineat.
In tiny ce Kartall urea fluviul in

lungul Ormului de sud Sun , urma t'grrgail
1) Yortele torpiloare anexate la aceast flotila se
compuneau din sapte salupe cu torpile din cari

una, armat de Yacht-clubul din Odesa, purta
numele Locotenentului Plifkin.
Posedau In total 90 mine.

2) Dupa Sleeman 4 Sun era o veche canonier
de lemn, armat cu vase tunuri de calibru mic.
470
www.digibuc.ro
nord, deschizAnd un violent foc de musche-Acest orsel i insula. erpilor au urmat

tarie. Deodata, la un cot al fluviului, ea Intotdeauna soarta deltei Dunarii. Smulsa.
atinse cu fata dinainte din tribord o mina dela Turci la 1812, odata cu Basarabia, Rusii
a liniei ruse...
In doua minute, ea s'a scufundat... Cele
patru pavilioane, ale sale, iesite din apa,

semnalau scena sinistrului 1).
au stapnit-o Ora la 1854, cnd austriacii

au ocupat-o militreste.
La Incheierea tratatului dela Paris, In Joe
sa ni se predea, Sulina si delta, conform

stipulatiunilor acelui tratat, ele au trecut,
Ei n'au putut sa ia Sulina.

Generalul Verefkin a primit ordin s
nu mai relnoiasca atacurile contra orasului
ci sa se margineasca la bombardarea cuirasatelor turcesti 2).
La 29 Septemvrie 1877 dou vase cuirasate turcesti s'au angajat In bratul Sulinei
si au incercat sa treaca la Tulcea, In care
Inc Rusii, se crede, au scufundat vase incarcate ; scopul lor era sa distruga podul de vase
Ele n'au trecut nici de Tulcea.
La 12, 13 si 14 Octomvrie 1877, vazuram,
In urma. unor invoieli diplomatice, sub dorni-
natia imperiului otoman.
Prin aliniatul 6 al armistitiului din... In

trei zile portul Sulinei urma sa fie evacuat de
trupe si de bastimentele de razboi otomane,
afara numai daca ghiata nu le va retina ;

Rnsii vor ridica obstacolele navigatiei Dunrii si vor supraveghia navigatia.
Prin aliniatul al 9-lea, blocarea Mrii
Negre a fost ridicata. .
In timpul ultimului razboi (1877-78)

rusii bombardnd Sulina, artileria lor n'a Rusii au asediat-o timp de opt luni i au
redus la tacere bateriile flotante neamice, bombardat-o limp de trei zile continu, in
cari erau in port i cari s'au multumit s Octomvrie 1877 ; a fost predat In urma, in
nu ia parte la lupta, cu toate ca se anun- baza stipulatiunilor tratatului dela Santase cu mare NA' ea Hobart-Pasa luase comanda flotilei.
1) e Sun se scufundase in curmezisul fluviului ;
apa acoperi puntea pAnd la pasareld. ArboreIe

trinchet, cu toate cd era sfdramat, se afla Inc& in
picioare, arborele eel mare fuses abdtut. Gurile de
foe dinainte, mai cu seam 4 Kruppul to din prova,
fusese proiectat In ap. Cteva minute dupd sinistru,
una din aldrtrile vasului Muse explozie.
La ceea ce priveste personalul, secundul Sunei
ce se afld la prova, a fost omorit; secundul Mukhadent-Khair , care era pe paserela, araturi de cornandantul Sunei 1+ a fost asvarlit In cald i rnit
de moarte ; cinci din mateloti au lost asemenea
greu rdniti sau arsi ; zece alti au disprut. Restul
echipajului a scapat In innot sau a fost adunat de
Kartal, care se grdbi s ajungd la Sulina.
In noaptea de 11 la 12 Octomvrie, comandantul
Dikoff terrain& distrugerea Sunei , punnd o
mind In flancul acestui vas. In aceast operatie, locotenentii Friedrich si Skriaghin, ajutati de aspirant
de marina Strogonoff, au luat pavilioanele, pe cari
comandantul turc le abandonase.
2) Dupd rnaiorul H. de Sarrepont. Art. Militaire
Sousaquatique. Les Torpiles, pag. 215-217 si
223
225.
efano, care la 26 Noemvrie 1877 a remis-o
Romnilor, conform prescriptiunilor tratatului dela Berlin.
Istoricul pe scurt al naviga(iei in aceasa
parte a Inrii Negre

Primii navigatori cari au explorat aceasta
coasta au fost, !Ara Indoial, tarmurenii

acestor tari: Seitii. Navigatia lor Irish' a fost
foarte limitata, vasele lor fiind niste simple
copi cioplite, In trunchiuri de arbori, cu

cari se serviau la pescuit i vnat.
Dupa Sciti a urmat Fenicienii. Istoria vor-
beste foarte putin despre ei. FAr sa mai

pomenim de Jasson si companionii sAi,
urmasii lor au fost Grecii. Acestia nevoiti a
stabili pe mare, comunicatille Intre metropola si coloniile lor dela Istria, Tomis, Olbia
(Otceacovull, Bizona, Odissos etc. au dat
oarecare avnt comertului. Dariu a suspendat
momentan comertul Grecilor prin teroarea

flotelor sale,
cari transportau armata sa
contra Seitilor. Gaud aceasta furtuna a

471
www.digibuc.ro
trecut, ei au revenit. Gratie lor, Marea Neagra a devenit una din cele mai mari &di comerciale, cu toate ca. rzboaiele lui Sesostris,
fundarea Alexandriei, cklerea regatului Bactrianei, desvoltarea Palmyriei, au paralizat
un moment activitatea schimbului su.
Pompei visa un timp unirea Agrii Negre
cu Caspica. Traian se multumi A desvolte
comertul la gurile Dungrii 0 pe coastele
vecine. Nesiguranta mai tarziu, a Dungrii,
consecinta invaziunii barbarilor, a schimbat
catva timp comunicatiile cu Occidentul,

dui:4 aceasta zona &Are Baltica, pe Volga 0
Don 0 a fcut s infloreasc un moment noul
regat Russo-Scandinav din care au ieit bogatele cetdti: Kiewul 0 Nowgorodul cel Mare.
Invazia Tatarilor distrugnd acest efemer
regat, Vaindu-i comunicatiile cu Indiile 0

Asia, navigatia a revenit in Marea Neagr.
Pe aceasta s'a stabilit o legtura intre Orient
de o parte 0 Ungaria i Germania de alta.

Impa'ratii bizantini trimiteau flotele lor
in provinciile supuse dupa trmurile acestei
dupg aceea, au oprit navigatia pe Marea

Neagra sau au Rupus-o la dificultti aproape
de neinvins.
Trecerea Mrii Negre in puterea Turcilor
0 descoperirile lui Vasco de Gama, au pus

pentru mult timp aceast regiune in imposibilitate sa se mai ridice.
Slhticia revenind, marile opere comerciale, ormele 0 porturile ce formau centrele
lor, s'au spulberat. Indolenta domnie a Turcilor a facut sa se surpe marele edificiu comer-
cial. Barbaria s'a intins cu incetul. Romnii

singuri au stat in picioare 0 au tinut piept
dar Genovezii fortati a-i pgrgsi, cre0indtatea ce-i inconjura era prea perfid, prea
orgolioas, cAci daca nu-i ajuta s' respinga
n'avglirea Turcilor, cel putin s'a' nu-i fi atacat
cnd se luptau contra inamicului civilizatiei.
La rndul lor Turcii, ca orice este mare
pe lume, au slbit ; cei slabi s'au ridicat 0
in timp de 2 secole armatele tarilor s'au
indreptat spre Constantinopole.

Mo0enitorul prezumtiv ( ?) al Turciei,
m'ari iar principele rus Oleg a transportat pe din cauze politice, n'a putut fi mai favorabil
mare armata sa la Constantinopole. Aceast desvoltarei puterilor comerciale ale micilor
navigatie nu era nicidecum perfectionata, popoare riverane, tot atat poate ca 0 ornal
ci se executa in vederea coastelor. Adevrata bolnav ce cauta s4-1 inlocuiasc.
navigatie a inceput odata cu luarea ConPrin forta lucrurilor Irish' 0 prin desvolstantinopolei de cruciatii Venetieni i Geno- tarea inteligenta 0 spontand a popoarelor
vezi cari au luat parte la aceste expeditii, limitrofe, incetul cu incetul, far vreun
au pus mna pe Marea Neagr i au intrat sprijin, dup patru secole de uitare, comertul
pe Dundre Ora la Calafat explornd aceste 0-a reluat avntul s'au.
regiuni aproape 2 secole.
Echilibrul european, stabilit de mult timp,
Romnii s'au aliat cu ei ; au fundat colonii in lungul ta'rmurilor m'arii la: Caffa,
lenicul, Olbia, Cetatea Alb, Taurida etc.
Numai cu ajutorul flotelor acestor colonii,
sosind la timp, in spatele armatelor de invazie, Moldova a tinut atat de mult timp
contra puternicului avant al Otomanilor.
Cnd Genovezii au fost siliti s5. paraseasa.
Marea Neagra, Romnii au cautat pentru

prima oara s trateze cu Turcii pentru suveranitate.
Turcii stpni Ix Bosfor i pe Dardanele
au mai ingAduit putin comertul, dar nu mult
n'a pierdut din vedere o localitate in care

marile sale interese se angajau putin cate
putin.
Popoarelor Ormurene, eliberate pe rand,
li s'a inlesnit mijloacele spre progres 0
libertate. Comisiunea Europeana-s'a instituit
0. gratie excelentelor sale eforturi pentru a
aduce navigatia Dunrii la o inalt i sigura
perfectiune, aceasta suprafat a Mrii Negre a
devenit in a doua jumatate a secolului XIX,
locul de intalnire a tuturor vaselor maritime
ale lumei, al crui rezultat nu poate fi deck,
civilizarea 0 fericirea acestei regiuni.
472
www.digibuc.ro
mbouchure ele Beigarod
&zbouthure d'Otchairof
mbouchure de Rahof
bouchdre d'ilnkodinovo
Embouchure d'Otnoyno
)
o Embouchure de Peschanoi
Embouchure de Nouveau Stambou/
EMiouchure de L' Ancien Stambou/
20 K
30 K.
4
j.padia
chatat'40
ost eo,F8ig 70 K.
tip
60 K.
50 K.
Lac.
Ob r et en
iLE DE
Tch11300C
Embouchure de Soulina
Soulina
ST GEORGES
rnbouchures
de
Si Georges
&I Notre/ Inst. geogr a Vienne
www.digibuc.ro
CAPITOLUL X.
CETA TEA ALBA.

Evenimentul cel mai insemnat al antichittei care a avut loc pe marginele Ni-
(Bugul) in regiunea locuit de Alazoni
strului, a fost ocuparea teritoriului de &Are
(IV, 52).
Primele colonii grece dup coastele occi-
Cimmerieni. Nu mull ins dup aceasta, Scitii,
dentale ale Mrii Negre, au numit-o pe
rnd: Oct% ') sau Ovia, Alba Greacii sau

cu Messagatii i biruiti de ei, au traversat Erm,onaks ; Leucopolis, orqul insulei Leuce
erpil or) din apropiere sau orapl
Araxul i. au Inaintat cgtre tinuturile Cimme- (a
rienilor. Acetia in fata marei armate care-i Alb.
Mai trziu: Aspron, la Const. Porphyroataca vi-i ameninta a-i cotropi, au deliberat ;
prerile n'au fost aceleai: principii voiau genitul, ca zidit in stncd alb4. Armoncastros,
s se lupte i. s se apere, ceilalli, poporul, la geograful arab Al-Edrisi (1099-1154) (ap.
voia, din contr s se retrag, ne&ind cu Hasdeu), Asprocastrul, Chermonax i Kercale s rite contra unui numr att de mare. men2). Herinonatis . (Hella). Romanii au
Nobilii au refuzat s cedeze poporului iar numit-o Alba Julia, cu toate c" mai toat e
poporul s se supun principilor. Discutiile hrtile pun in apropiere Thyras.
au fost foarte aprinse. Atunci principii s'au
Arian in periplul su, trimis ca raport
hotrit s. moar pe loc pentru a nu fugi Impratului Adrian, pune aci portul Isiacu poporul. Aceasta hotrire luat, ei s'au
popor nomad din Asia, aflndu-se in rzboi
Imprtit in dou prti egale i luptnd

una contra alteia, au murit toti pn la
1) Aceste nume Cantemir (1st. Imp. Otom., T. I,

pag. 62, nota 1 ; pag. 177, nota 27; pag. 273, nota 28.
unul.
Poporul i-a inmormntat si apoi a emigrat. Scitii sosind, au gsit localitatea neocupat. Herodot spune (IV, 11) eh' in
timpul stt se vedeau Incl mormintele
nobililor.
La gura acestui ru, pe timpul. lui
Herodot (IVI 51) locuiau greci, numiti
Tyriti iar rul se apropia de Hipanis
Descrip. Mold., partea I, cap. IV) le dl dupl Her3dot, cu toate a Pitrintele Istoriei nu aminteste
nicaieri de Oxia.
Aceiasi eroare face si ades mentionatul nostru
istoric At. Comnen Ipsilante, op. cit., pag. 530.
2) *incai. Kermen admite s5. fi fost capul dela
Kara Irman. In antichitate si evul mediu conturul apusean al Marii Negre era cu totul altfel.
Toate lacurile, limanurile si lagunele de azi erau
porturi admirabile pentru adapostuI vaselor.
473
www.digibuc.ro
cilor1) la 49 mile dela acel al Istrienilor
Fost5. sau nu, zidit in timpul trecerii
(probabir Odessa) 2).
Fenicienifor ? Pusu-i-au ei fundarnentele ? Nu
De aci la gura cea mai de nord a Dunrii

119 mile ( !) (CM, de interior trebuia s. fi
se poate nimic preciza. Este 1ns destul de
fost gura aceasta ; aproape de actuala Chilie).

Unii pun chiar Niconium 3).
Levantinii o numeau Moncastron 4).
Venetienii Mauocastro iar Genovezii Mavrocastro, Moncastro 5).
Romnii au botezat-o Cetatea Alba, Oraful
Alb, 0, cteodat5, chiar Alba (?).

Se mai numea:
Feiervar, In 1412 (in tratatul 1ncheiat la
Lublau, la
1.5
Martie, pentru imprtirea
Moldovei, 1ntre Vladislav regele Poloniei

Sigismund regele Ungariei).
Bielograd, Belgrad, la Poloni i Slavi.
posibil ca importanta sa pozitie, la gura

Nistrului; pe coasta occidental5. a limanului
s fi atras atentia acestor comercianti.

Bouillet o crede zidit care 655 odat cu
Olbia i Niconiu.
Pe timpul Grecilor cari au urmat Fenicienilor, este fr mndofal c a existat, dup

cum 1i vzurm, chiar i diferitele nume.
Dar avut-a vreo important sau a fost un
simplu sat ? Nu putem rspunde precis.
Trebuie frig s fi avut vreo important
cci pe la anul 50-40 in. d. Chr. a fost
prdat i ars Impreun cu Olbia de ctre

Boeribista, regele Dacilor.
Belgorod Inteo geografie rus anterioar
Catre anul 235, Carpii Wand pe Romani,
anului 1.347 (Voskresanskaia letopis).
au d'Armat din nou aceast cetate i au
Akierman (Ak, alb 0 ierman cetate) la cuprins teritoriul Basarabiei de jos.
Este dar un lucru incontestat cvechimea
Turci i Ttari (de multe ori Ak., alb 0 Kersa
este destul de insemnat.
man, cetate).
In fine unii istorici 6) sustin c Cetatea
Miron Costin in poema sa scris In limba
Alba ar fi chiar vechea Thyras, dup acelai polona, exprina credinta c la Inceput a
nume sub care barbarii InteIegeau fluviul fost zidit de Daci sau de Romani.
In alt parte, in cronica sa, spune c
Nistru.
Epoca zidirii acestei cet-ti este asemenea
cetatea a existat Mainte de Traian ; c ce-
destul de discutat.
zarul August trimitea aici, unde se
1) Isiachii (Isiakii) o secta religioasa venita la

Roma, cam pe timpul lui Sylla (83 a. Chr.) se
acum Cetatea Alb, pe boierii greiti, la

inchisoare, exil sau cum zic turcii in sur-
Inchinau zeitei Isis. Cult adeseori proscris sau onorat
ghiun.
(dup evenimentele politice). Aveau oarecare asemanare cu calugarii greci de azi, cu toate ca erau
tunsi, mntrebuintau botezul cu ap sfintit, prescriau
postul, recomandau abstinentele. Triau viata comuna, cateodat Inteun fel de manastiri, adevrate
1Mfratiri, afisau o viata ascetica, afectau sracia,
mergeau prin sate si orase cerand poman. Tineau
discursuri lu temple, etc. Traian a gonit din palatul
Nicolae Costin sustine 0 el c5." Cetatea

Alb a fost fcut de Daci 0 Romani.
In mice caz prima zidire sigur aici sau
In apropiere a fost o oper a Grecilor.
Dela Torni, Grecii au 1naintat la gura
preotii acestui cult, cu toate di mai tarziu

mergand contra Partilor merse sa consulte pe Jupiter din Heliopolis.
2) Jurien de la Gravire, La Marine des Ptolmes etc., pag. 174.
3) Formaleone.
4) Ibid., Vol. II, pag. 263, ed. Venezia 1789.

5) Mirzakevici, T. IL pag. 480.
6) B. Florescu, Memento de Istorie Universald, etc.,
pag. 48.
afl5.
raului. Tyras, unde au ridicat un turn cruia
i-a dat numele efului lor Noplolem. In

al V-lea secol in. d. Chr., Grecii au rivalizat
cu Penicienii i i-au suit sa lase comertul ln
iiiniIe lor.
Pe Nistru ca i pe Dun5.re, Prut, Bug i
Nipru, comertul lor, consta In a primi ldnurile, peile, grnele, sarea...., ce Sciii le fur-
nizau. Cteodat primeau aci chiar sclavi,

de ambele sexe adui din prtile Caucazului.
474
www.digibuc.ro
Comertul a inceput s. cada odata cu cueerirea romana.

Traian supunand pe Daci, a devenit stapanul teritoriului dintre gurile Dunarii i
Taurida. Sub domnia sa barbarii au fost

dar la moartea sa la 117 Sciii facand o invazie generala au gonit populaiile
de pe coastele nordice ale Maiii Negre.
Romanii i Grecii au disparut ; ei au fost
inlocuiti cu diverse triburi Ware sau asiatice.
Gr. Melidon, crede c Cetatea AIM este

una din cettile zidite de Romani in unire cu
Genovezii i ca a avut diferite existente politice, fie ca republica independenta, fie ca port
principal al republicei Barladului, fie in fine
capitala Confederatiei din Dacia orientala.
Daca consult:am istoria emigrarei popoarelor asiatice, in Europa, zice parintele

Episcop Melchisedec 1) gasim c. locurile dela
Marea Neagra au fost dominate de Cumani,
Tribul ce a domnit In apropiere a fost 'Ana la jumtatea veacului al XHI-lea.

Kaczibei sau Kociubey.
Un mormant gasit lnga Nistru, In marmora alb, confirma cetat,enilor acestei urbe
(daca se admite a fi fost Thyras) privilegiile
Dupa aceea stepele pontocaspice au cazut

sub dominatia Tatarilor
1)
Viala Mitrop. Gr. Tamblac, Rev. Tocilescu,
an. II, Vol. I.
scutirei de vama de catre Septimiu Sever Ovidiopol *). Daca divinul poet a lost exilat la
colegul eau Antoniu Caracalla, la 17 Fe- Tomis nimic nu l-a Impiedicat, ca eel putin de cubruarie 201 dupa Chr., privilegii acordate riozitate, daca nu altfel, in timpul verei, s fi
0 de imparat anteriori, de Marcu Aureliu, venit pang In aceste locuri.
De asemenea trebuie s fi umblat pe la Chilia
de fiul su Comod, etc. ; acestea probeaza
renumele comercial al acestei cetati In acea
vreme (Arh. Ist. Rom., vol. I, pag. 41).

Fundarea Constantinopolei, care a. ridicat
marele imperiu bizantin, a dat o mare splendoare localittii iar Marea Neagra, devenita
calea unui imens comert, a pus pe Greci In
stare s exercite, timp de zece secole, o

preponderenta cornerciala din cele mai stra-
lucite, Oda' atunci &And Italienii Veneau venit sa le

i Genovezii
dispute si le-a rapit acest mare avantaj. Repezile cuceriri ale Turcilor i Tatarilor i-a
silit i pe ei sa. se retrag in graba i fara
contestatie.
S'a pretins mult timp ca in apropiere de
acest ()rag a fost exilat i marele poet Ovid,
de0 mai In urrna mai toti scriitorii au convenit ca a fost la Constanta 1).
Cetatea Alba a fost, zice Chalcocondila,
cea mai veche reedinta a Moldovei.
1) Unga Cetatea Alba se afla odinioara un lac
pe care Moldovenii 11 numeau lacul lui Ovid. Acest
lac se afla pe marginele i In apropiere de Nistru,

Intre Hypan (dupa Sarcinius) sau Axias (dupa
si Nistru. Pe trmul oriental al limanului, se and
chiar astazi, un oras numit, In memoria lui Ovid,
pe care unii autori chiar o numesc Tomis,
dupa cum de sigur a trebuit sa fi locuit si la Noviodunum, unde chiar se si pretinde ca a murit,
dupa o piatra gasita aci, dar pe care multi scriitori
o cred o plastografie archeologica. Pretutindeni a

scris Impresiile sale, care, ce e drept, port aceasta
particularitate de a fi scrise En mai multe locuri.
Parerea mea este c el a umblat prin toate acele
orase, dar ca mai trziu, devenind bolnav i In
prevederea sa, divinul poet (nefericitul ginere fr
voia socrului) putin Incantat de a avea drept mausoleu una din monumentalele putini cu peste sarat,
ale viitorilor locuitori ai deltei departe de a fi
divini i curati ca poetul, a preferat s se retraga
la Tomis si s moara pe pmnt roman.
Astfel s'ar putea crede, dar iata un autor care
spune c Moldavii nu-i spuneau lacul lui Ovid ci
lacul Ovilor sau al Oilor, caci aci se spalau oile
Inainte de a fi trimise ca dar, din partea Moldovei,
Ia Constantinopole.
Cu ocazia explorarilor militare ale lui Potemkin,
In aceasta regiune s'a vorbi mult de lacul lui Ovid,
dar dupa trecerea sa totul a lost dat uitrei. Generalul de Wolland care lucrase mult la Intarirea
acestor regiuni, la 1792-1795 n'a gasit nicio urma
de zid, care ar fi lasat banuialk de vreun ora
necum de Infloritorul Torni a lui Pliniu.
*) In 1802 Monitorta din Paris 5i alte jurnale anuntau
c nlste Omni rusi ar fi gsit mormantul lui Ovid, ba chiar.
In mormnt si un bust care semlna cu al Juliei, fiica lui

August si lucrul s'ar fi putut usor crede dacl un german,
vechi colonel In serviciul Rusiei n'ar fi publicat In Decade
(21 Martie 1803) o desmintire.
475
www.digibuc.ro
De aci rezu1t5. &A dup inceperea invaLa 1375 avea administrator pe Iaca Liziunilor, cari probabil au vizitat-o pe rnd, tavov, o persoanA devotat lui Iuga I (Xecetatea a rmas in mainile Cumanilor 0 apoi nopol, op. cit. II, 65).
a trecut in acele ale Mari lor.
La 1386 cnd marele ducat lituano-ruUn oarecare Vilhelm de Rubruc, care a tean a fost reunit la Polonia, marele duce
cltorit pe tgrmurile MArii Negre pe la Witold, vrul lui Vladislav Jagelon, a aprat
1253, spune in adevr, ea' in acel timp, aci la 1395 cu un nou curaj aceste porturi,
domneau Tatarii 1).
cum au frtcut Mai trziu 0 cei doi Sigismunzi.

Din acel moment comertul a luat o mare des-
Iar Cumanii, parte au trecut in Ungaria,

parte au rmas in Moldova, uncle 200.000
dintre dnii s'au botezat in Siret .
Intre 1.300 0 1.320, epoca in care se crede
eh' a avut loc, la Cetatea-Alb6, martirul Sf.
loan cel Nou ale crui sfinte moate se afl
la Mitr6po lia din Suceava, Cetatea AM era
supusa unui Iparch, persan, care se inchina:
focului, soarelui i luceafgrului Venera ; El
voltare in aceste localiati. Romnii au profitat de strAlucirea politic5, militar 0 comercial a puternicei republice polone, renumit pe acel timp ca granarul Europei 0
sub motivul asigur6rii comertului, au curAit regiunea de barbari, limpezind situatia
politic4 a acestei localitti, care trecuse in
depindea, dup gradul sail, de un alt cap

sau domnitor- mai mare. Posibil sa fi avut
1392 Roman Voda se numete : Domn al
minele lor in al XIV-lea secol, aci la
trei Moldovei dela munti pilia la Mare

legAtura cu Persia 0 India 2). Dup prerea iar Alexandru cel Bun domnea peste toat
mitropolitului Tamblac, aceti Mari nu pri- Moldova i pe latura limitrof'd a narii 1).
miser Inca mahometanismul i lineau de
La infiintarea domniei, sub Drago,. spune
religia lui Confucius, care domina in Persia Melidon, micile state romne confederate,
in momentul in care ei au emigrat spre dela Nistru pand la mare, gurile Dunrii i
Europa.
Trotuul, au fost supuse de el, prin arme
Aa dar la inceputul secolului al XIV-lea sau aliante 0 contopite inteun singur stat
Cetatea Alba se afla sub dominatia Taarilor, Moldova. Intre acestea a fost, probabil, i
de religie persan. In aceast cetate se aflau republica Brladului cu (sau singur) Ce0 cretinii cu preoti 0 biserica lor ; dar, de tatea-Alb5.
,
multe ori, Ttarii propagnd religia lor, le
Moldova a motenit comertml i marina
fceau multe rele. Iudeii locuiau un cartier acestor puteri, prin urmare i posesiunile lor
aparte 0 erau, ca totdeauna, inamicii creti- de peste mare. Prin acest chip, ca stat connilor.
stituit, pe o baza politic mai puternic i
0 nou putere a contrabalansat mult timp mai intins, Moldova, venind in contact cu
fixarea Ttarilor in aceast regiune ; Gel:1y- Genovezii, cari in actele lor politice Li ddea
min, gloriosul sef lituano-rutean, pacificnd, numele de Regnum, a ctigat in aceast
la 1321, prin puternica forth' a bratului &du, mare o att de mare predominare, inct s'a
Kievul, termin6 prin a proteja, dup ce a gonit declarat stpna Krii Negre, precum se
pe Mari, porturile de nord ale M5rii Negre, poate vedea din titlul domnitorilor sAi vechi:
printre cari : Cetatea Alb6 0 acel al Kuciu- singurii sapnitori 16rei Moldovei, dela
beilor (mai trziu Odesa), din vecindtate. plaiuri la Mare 2).
2) Rsler, Rumdnische Studien, Leipzig 1871,
pag. 334.
2) Vezi martirul St. loan eel nou, de Mitropolitul
nului, partea J, pag. 5.
Gr. Tamblac, tradus de printele episcop Melchisedek, In Revista Tocilescu, An. II, pag. 60.
netia In Palatul Dogilor, lucratd In al XIII-lea

secol, arat c limanul de astazi al Nistrului, nu
i) Printele Episcop Melchisedek, Cronica Roma-
2) Harta Venetianci, al carui original este la Ve-
476
www.digibuc.ro
Catre 1.374 locotenentul domnului Moldovei de atunci si guvernatorul CetateiAlbe, Iaca. Litavov, care se distinsese inteo
batalie la satul Vldiciu pe Nistru, contra

Tatarilor, a primit dela donmul sau, ca rasplata, un sat.
In anul 1.400 Juga domnul Moldovei Intareste aceasta. cetate ; nu mult Irma dupa
aceea, att el cat si cetatea, au cazut in
mnele lui Mircea, domnul MuntenieL
Juga (Jurga Koriatovici) este Inchis inteo
mnastire (unii spun lnga Brlad, altii la
Curtea de Arges) unde la 1402 moare, se

spune otravit iar tronul Moldovei este dat lui
Alexandra supranumit mai trziu: cel Bun

0 Batran (cu inteles poate de intelept).
La 1412 s'a Incheiat acel faimos tratat intre
Inca' In timpul au (1684) 0 de cari amintete in cntul I-iu 0 al III-lea al poemei

sale.
La 1420 spune diaconal rus Zosim, clator infatigabil al acelei epoce, aceasta ce-
tate apartinea Moldovei. Este sustinut in

aceasta de gentilomul Guillebert de Lannoy,
care s'a imbarcat in 1421. dela Cetatea Alba,
pentru Crimeea. El mai adaoga c cetatea

era ocupata de Romani, Genovezi si Armeni
(pag. 129).
Prins de hoti si abia scdpand din mainele
lor s'a plans lui Alexandra cel Bun care
prinzand nou dintre ei, i-a dat voiajorului

cu facultatea de a-i omorl. Acesta lug mul-tumit ca 0.-a gasit banii ce i se furase, le-a
iertat viata continuanduli drumul.
Thiguri 0 Poloni. Rea a fi Intrebat, Ale-
La 1420 Turcii Incepand s pustiasca Mol-
xandra eel Bun era pus la ordinele Ungariei,
dova si atacand cetatile Chiia si Cetatea
In persoana ori de ate ori Sigismund ar fi Alba, Alexandra a trimis In 3 randuri (Mai,
avut razboi cu Turcii sau aceOia navatleau Iunie 0 Iulie) la polonezi dup ajutor ;
In tarile coroanei unguresti.
acestia intarziind s raspunda chemarei,
In caz de nesupunere (1) ambii regi urma
sa se ridicea supra Moldovei, s goneasca pe
Alexandra, Impartindu-i tara: padurile cele
Alexandra a incheiat pace cu Turcii, Inlaturand astfel primejdia. Spre a aminti cum se
exista, ci era ocupat de o insul, conturat de

doul bra-0, cari apoi unindu-se, formau gura;
firca lui Latcu, moare la Cetatea Alba', dupa

o lunga si glorioasa domnie.
purtau fiecare din domnii creOini, In ore

mari din Bucovina (fget-ul) pana in Siret de pericol, vom adaoga c5. 2 ani In urma
0 Prat se vor Imparti In dou ; Iasul cu o (1422) spatarul moldovean Costea cu 500
jurratate din Ora s5. fie al Poloniei ; Barladul calareti_ batea pe Teutoni la Marienburg.
cu cealalta jumatate sa se stapneasca de
Tot sub Alexandra, Cetatea-Alba era
punct
de varna spre tara Tatarilor, dup cum
Unguri. Dihcolo de Prat la fel ; jamatatea
cu Cetatea Alba. A' fie a Poloniei, cealalta Bacaul si Barladul erau spre Braila 0 Dunarea de jos.
jumatate cu Chilia sa fie a Ungariei.
La 1402 Alexandra a pus niste negustori
Patin fug In urrna Moldovenii o iau chiar
sa
cumpere pe piata Trbisondei, moastele
din mainele lui Mircea.
In lunga lui domnie, Alexandra cel Bun, Sf. Joan cel nou (Novi), aducandu-le la Cedomnul Moldovei, a ridicat din ruine cetatile tatea Alba, unde acest sfant suferise marticele mai veOhi 0 a pus, Impreuna cu Cetatea rajul, cu vreo 80 ani Inainte. Trei ani in
urrna, 1-a dus, cu mare pompa si cheltaiala.
Alba, toata tara pe un picior glorios.
Este probabil c el a fost acela care a adau- la Suceava punnd Principatul sub progat acestei cetati un al doilea rand, de ziduri tectia sa.
La 26 August 1434 1), banal si batrnul
0 turnuri, pe cari Miron Costin le vazuse
Alexandra, hid lui Roman si al Nastasiei,
Nistrul era insemnat prin Tarlo iar Dundrea prin
Donoi. Dela numele genovez Turcii numesc i astazi
raul Turla.
') Cronica Moldovei. Iassi 28 Octomvrie 1566.

477
www.digibuc.ro
Cei doi fit ai sai, Iliai .5tefan, au imprtit

Moldova; Chilia 0 Cetatea-A1M 1) au cazut
In partea lui stefan.

In aceast cetate cei doi frati s'au legat
prin juramnt sit traiasca In pace ; aceasta
n'a Impiedicat mai trziu pe unul din ei
(stefan) ad scoata ochii celuilalt (Ilia) 0
sa ramana singur domn al Moldovei.
Nu s'a mai vorbit nimic de Cetatea AIM,
dirijate toate silintele inamicilor Moldovei.

Numai prin ea Moldova era stlipana Meirii
Negre, care se numea lac moldovenesc iar
domnii ei se Intitulau, adesea, Stapnitorii
Mara Negre1).
Turcii au priceput importanta acestei
cetti 0 n'au pregetat niciun sacrificiu spre

a o dobandi. Mahomet al II-lea dadea atta
importanta Cetatei Albe 0 Chiliei, ea oaOra' la inceputul domniei lui stefan cel menu. sai l'ar fi auzit spunnd: Cat timp
Mare 0 cel Bun.
romnii stapanese Chilia 0 Cetatea Alba
Acest domn, dupa ce a luat Chilia (Ia- iar ungurii Belgradul sarbesc, pan atunci
nuarie 1465), s'a 1ndreptat spre Cetatea AIM nu vom putea birui pe eretini a).
0 dndu-i asalt, a luat 0 aceasta cetate.
Din declaratia lui Ion Zamblac a) ambaAstfel, dobndind ambele cetali, cu multa sador 0 unchiul lui stefan cel Mare, lnaintea
vrsare de sange, le-a Intarit cu bucate Dogelui Venetiei, la 8 Mai 1477, reese ca,
0 servitori; a lasat pe Isaia 0 pe Buhtea Cetatea AIM 0 Chilia erau tot ce poate fi
parcalabi, ca sa ingrijeasca jar tefan Voda mai important In Moldova ; un zid de apas'a tutors la scaunul &du dela Suceava 2). rare pentru Ungaria 0 Polonia ; o cheie
Turcii au luat aceasta cetate la 1475 ; pentru a redolkindi dela pagni Crimeea ;
Moldovenii au reluat-o din mainile lor, dar dou fortarete de atta insemnatate Incat
temndu-se de Intoarcerea Turcilor, ei au nici nu se poate spune In cateva cuvinte, ci
complectat intaririle, insarcinnd pe arhi- numai Inteo relatie separat, daca va fi
tectul grec Theodor, sa-i adauge un nou ceruta de Venetia ; 0 de vreme ce Turcii se
turn iar fortificatiilor un nou zid 5).
pregatese sa ocupe aceste cetati , el (unchiul
Aceast cetate a Moldovenior, singur pe lui tefan) cere ajutor Venetiei cimtra Tureoastele mrii, era, din cauza importantei cilor, care se grbete sa raspunda, cu
sale, comandata de doi prclabi, In loc caldura, ca nu va Inceta sa lucreze In intede unul cum erau celelalte cetalti. Ea a servi resul Moldovei, ca 0 cnd ar fi pentru sine
mult timp de azil libertatilor moldovene, insai 4).
de aceea asupra ei, mai cu seama, se vad
Mahomet al II-lea, a asediat-o aproape o
2) In 1630 Iai devenind definitiv capitala Mol-
dovei, aceste moate au fost aduse aci, unde au

stat pAn la 1686.
Cu ocazia intrarei regelui Poloniei Joan Sobiesky
In Moldova, contra Turcilor, aceste sfinte relieve
au fost ineredintate lui Constantin Cantemir iar de
Mitropolitul Dositeu lui Sobiesky, care le-a asezat
fn biserica Basilienilor, fundata de el la Zolkiew
(N. Costin zice a le-a apzat in cetatea Iolkva).

Mitropolitul a urmat moa0,ele sau, mai drept,
comorile ce le insotea.
Dup rugaciunile Episcopului din Raduti, la

1783, Joseph al II-lea a permis aducerea kr la Sf.
Biserica mitropolitanA din Suceava, unde au stat
mult timp.
2) Cronica Vornicului Gr. Ureche.
3) Arhiya Istoricd. An. I pag. 178.
tuna de zile, dar Invins de elementele naturei

s'a retras cu ruine 5). Sultanul neputand re-
zista frigului, a preferat s amne luarea

cetatei.
1) Arhiv. Roman., Tom. I, p. 103.
2) Din relatiile sarbului Constantin Mihailovici,
din Ostrovita, fost enicer sub Mahomet II, citat

in Arhiva Istoricd a Romdniei.
3) AdevIratul nume Joan Caloianu; Zamblac era
porecla.
6) Din documentele lui Essarcu, gsite in arhivele
Venetiei, pag. 238, an. IV. Columna lui Traian.

5) Discorso di Theodoro Spandugino Cantacuzino,
Gentil'uomo Constantinopolitano Delle origine dei
principi Turcki, citat de BMcescu in Arta Militard
la Moldoveni. (Mag. Ist., Vol. II, pag. 60).
478
www.digibuc.ro
La 1455 Alexandru al II-lea domnul Moldovei detronat de Petru al III-lea Aron, s'a
retras la Cetatea Alb, unde putin dup6

aceea moare otrvit.
La 1484 luna 1) August, Baiazet (succesorul lui Mahomet), in urma nenorocitei
sale expeditii contra Mamelucilor 2), du,p
ce luase Chilia, a venit la Cetatea ABA. Un
scriitor vechi, a pstrat amnuntele acestui
asediu, prin a crei. pierdere, spune nemuritorul Blcescu, s'a ingropat viitorul maritim al Moldovei.
Turcii la intrarea breei, indat s'au incerat

cu ei, i-i impinse cu mare impetuozitate,
intrebuintnd spre aprare sgeti, focuri i
pietre ;
s'au purtat cu atta inim, inct,
rnind i omorind un foarte mare numr de
Turci, i-a gonit de mai multe ori

Inamicii ins dispunnd. de rezerve mari
de trupe veneau neincetat i noi soldati
sositi in lupt nu lsau niciun repaos impresuratilor ; se micora neincetat numrul aseprin cei cari se rneau sau mureau ;
astfel c paguba era mai mare prin puinii
Punctul este prea capital, pentru a nu ce se pierdeau, decett prin folosul ce aducea
ne opri mai mult asupra-i:
mullimea celor ce mureau dintre inamici.
Cetatea ocupa o pozitie strlucit din Dup ce Baiazet a tinut in lupt pe ai si o
toate punctele de vedere, pe r.pa dreapt mare parte din zi, ordon s se dea semnalul
a unui liman (pe atunci etuar), pe marginea
mrii, la gura Nistrului, pe o inltime fortificat de natur i oameni, la care se unea:
glorie recentei respingeri a lui Mahomet i
adunrei ; a dispus asemenea incetarea luptei ;
apoi Ii reconduse in tabr, cu scop ca in

dimineata viitoare, s aeze armata astfel,
ca imprtind-o in mai multe coloane, cari
acea de a fi centrul activittii comerciale s" se urmeze in luptd una dup alta, s
din acel timp qi din acea regiune. Dar i se poat reinoi astfel neincetat fortele, sa
inamicul era la Inltimea situatiei... Cu o tie lupta fr intrerupere, ziva i noaptea,
numeroas Wire i cu o puternica flot pan ce se vor drma valurile i vor mistui
sultanul a inconjurat cetatea...
pe aprtori. Cu acest gand el trimise otile
Baiazet, a inceput prin a da voie la ei si
i, vznd ca cei din ins prade
la repaus, fcndu-le s" inteleag c a doua
terior nu se mic, hotri s apropie i armata
din nou lupta i c nu treluie s se mai
de pe mare, i, deodat, s o inconjoare

pe ap i pe uscat, apoi o impresurd att
de bine ea' nu s'a mai putut nici scoate,
nici introduce ceva inuntru. Vznd pe
locuitori nestrmutati in vointa lor de a o
gndeasc deck la moarte sau la victorie.

Cu toate c tiau pericolul in care se aflau,
locuitorii au observat cu curaj pregairile
inamicului. Nici morlii, nici rnitii nu i-a
apra, pregti artileria ; incepu s bath' zidurile din mai multe prti i continund
mai multe zile, drmase din ele Inteatt
c se credea c va putea bga oarnenii sdi
prin bre6. Cu toate acestea el porunci coloanelor sale ca in lupt s se urmeze una
dup alta ; in dimineata urmtoare cum se
fcu ziu, s'au apropiat imprejurul
Oamenii din interior i-au fcut, In ruinele
zidurior, aprri foarte insemnate, cu valuri
i anturi foarte adnci ; cnd s'au artat
1) Ureche.
,
s) Formaleoni, II, 263, ed. fr.
zi, inainte de rsritul soarelui, vor incepe
impiedicat s-i Lea datoria pn la cal:oat ;

ei i-au reparat breele, pregtind ultimele
puteri ce le mai rmnea pentru aprare.

In revrsatul zilei urmtoare, mndrul
Baiazet, credincios cuvntului dat, a condus
otile sale la locul de atac, cu inspimnttoare sgomote de: sunete, strigte i larme
ce soldatii si, fgduindu-i victoria, preparau inabrbtarea avntului lor. Cu toate
aceste Baiazet, dorete Inc sd mai crute

pe eroii ambelor prti, admirndu-i pe acei
cari luptau contra lui cu atta bravur. El
s'a hotrit s incerce dac, artndu-le din
nou pericolul, nu ar putea s-i fac a intelege
479
www.digibuc.ro
inutilitatea vgrsgrei de ,sAnge i astfel

revie din indrtnicia lor.
El face semn eh' voete- s le vorbeascg.
Le trimete inainte un sol al sgu ca sa le

spuie Ig'murit: Turcii vin cu hotgrire statornicg de a nu inceta lupta, ziva i noaptea,
Ong ce nu vor lua cetatea i deal Wept
Baiazet ar fi putut lua, cu aceast ocazie
i alte cetgti, cg stefan Vodg la gol nu

Indranea sg iasg, ci numai la strmtoare,
de le fcea (turcilor) smintealg 1).
Astfel, cu toate bravurile desfgurate de
-tefan, cu toate cg ajunsese s curete tare
de vrjmai, Cetatea Albg i Chilia insg. nu
cunoscut cg le va le-a mai putut scoate dela Turci, cci

prgda cetatea 0 nu va ierta nici etate, (turcii) mai inainte, adaogg Vornicul Gr.
sg fie
siliti, le face
nici sex 0 cg told vor fi omoriti iar de vor

voi s'd se supung, Ii va primi fgrg s atingg.
averea sau persoanele i dndu-le libertatea,
va sta la voia lor de a rimnea pe loc sau
Ureche, de ce au ieiedin tar, le-au dotat

cu oameni, cu puti (In inteles de tunuri)
cu bucate suficiente.
Cu ocazia lugrei Akermanului, Baiazet
a ocupat i Chiia, incorporndu-le impe-
sg. se duca In alt parte. Auzind cei din interior propunerile sultanului i nevgznd
niciun chip de a se putea mntui, fiinda nu
riului sgu spre a-i asigura dominarea Mril

Negre (luist. de Turquie pag. 26) ; a mai luat
mai rgmgsese attia cati sa poet:a apgra

valurile, au cerut putin timp de gndire
astfel stavil incursiunilor moldovenilor pe
Strngndu-se atunci cgpeteniile, dupg cteva delibergri s'au hotgrit s primeascg con-
Uzul, vechea Olbiopolis sau Olbia ; el a pus
Marea Neagr preggtinduli o cale lesnicicas pentru a ng.vgli asupra Moldovei 2).
La 1.497 Albert, fiul lui Cazimir, regele
Poloniei, voind s prindg pe stefan Vodg,
a scos vorb c el vrea s meargg s batg.
ditiunile propuse, Incredintndu-se mai cu

seamg bunei pareri ce aveau despre Baiazet,
ca le va pzi credinta.
Dupg ce s'au sftuit intre ei, au -trimis cettile Chiia i Cetatea ABA. In acest
solii lor ca s predea cetatea. hind primiti sens a comunicat lui stefan, sg pregtesc
cu bungtate de Baiazet, sultanul s'a ingrijit cele necesare armatei. stefan s'a bucurat
ca s nu pgtimeascg nimic, dnd voie celor foarte mult de aceastg 0 a primit cu mare
ce vor voi sg se ducg de aci, s poat scoate pompg solii cari i-a adus aceast tire.
Cnd boierii i episcopii au aratat domnului
toate lucrurile lor, fgr vreo impiedicare .
Astfel se povestete aceast insemnatg ea' aceast mrinimie polong trebuie BA fie
o cursg, nobilul i cavalerescul caracter al
actiune de arme 1).
Altii 2) spun a.' Baiazet, intrnd In cetate, lui stefan, neputnd crede una ca aceasta,
a uitat promisiunea: cinci sute familii au fost s'a indignat, i-a mustrat i le-a aratat ch
luate de aci i duse In robie la Stambul. aceasta nu era treaba lor.
Cnd Leii (Polonii) au intrat in Ora,
Prcglabii, adaugg Bglcescu 3), cari au
tefan a observat ea' cele ce fac nu se prea
fcut aceast frumoasg, dei zadarnick apgpotrivesc cu cele promise, de aceea el- le
rare au fost Gherman i Ioan.
In aceeai vreme Moldova-a pierdut i ce- ie0 inainte, s'a luptat cu ei In codrul Cosminului, i, dupg ce i-a Invins, a Inceput sa
tgtile de pe Dungre.
i toat Podelia.
Andra Cambini (cetatean florentin) In cartea prade Polonia
La 1511 Selim, fiul lui Baiazet al II-lea,
sa Delle origine dei Turchi, lib. III, tip. in Vol. IV,
al lucrilrei Historia dell'origine, guerre ed imperio dei cgsgtorindu-se cu fata hanului Crimeei,
Turchi, racolta di Francesco Sansovina. Venetia a strns mult oaste tagreascg. i Indrep1654.i citat de nemuritorul N. Balcescu, in M. I.,
pag. 60-63, Vol. II.

2) Malatesta, Crornmer, Miron Logofatul
2) Dup Ureche.
tndu-se asupra Ceatei Albe, a inconju.

1) Spune cronicarul Ureche.
2) Athanasie Comnen Ipsilante in op. cit., pag. 431,
480
www.digibuc.ro
rat-o 1). Aceast cetate era ocupat atunci

de Tutci.
La inceputul secolului al XVI-lea, Imperiul Otoman contrabalansat de Ungaria
Au ocupat 0 ars jumnate din trg 1) 0

au luat robi 2), cAci la fel au fcut 0 la
Po Ionia, terminnd prin a le anihila, a ajuns

la apogeul su.
La 1540 Suleiman cel Mare, atunci arbitrul
Europei orientale, a detaat-o din Moldova
declarnd Cetatea Alb 5. fort5.reat tur-
anului 1595) Aron, domnul Moldovei, a asediat
ceascA.
Mihai, domnul Munteniei, Aron a asediat din
Turcii au ocupat Chilia i Cetatea ADA
far niciun drept, contrar tratatelor, prin

cari ei garantau integritatea teritoriului trei
Moldovei i profitnd de slbiciunea t5rei,
de intrigide boierilor, de nestabilitatea domnilor, cari, pentru a obtine coroana, comiteau
crimele cele- mai infame, ei au prefacut
acesie teritorii ln raiale, dup cum, in ace-
leai conditiuni, au pus mna pe Turnul,

Giukgiul
i Brdila, in Muntenia.
In anul 1574 Ioan Vod5. se afla Inaintea.
Tighina 3).
Dougzeci de ani mai tarziu (la inceputul

aceast cetate ; 'Mull ling au venit la timp,
sub comanda hanului Gazi Gherei, spre a
sili pe Moldoveni la retragere 4).
Putin timp in urrnh, primind ajutor dela
nou Cetatea Alba ; i-a ars Imprejmuirile,

dup ce a risipit Wirea beiului acestei cetati
dup ce beiul, al optulea, abia a sc6pat din
aceast invlmea15..
Moldovenii a pus mna pe cetate, cu steagurile, trmbitele i cele mai multe din
munitiuni 5).
Tot astfel au Mcut 0 la Bender 6).
Uninduli apoi otirile cu ale Polonilor,

Transilvanilor 7), cu ale lui Kiraly1 generalul
Munteniei, au b5tut i ocupat tot tinutul
Benderului ; eful cazacilor si, Swierczewski,
dup trmul drept al Dungrii de Jos.
c4tigase deja o mare lupt asupra Turcilor,

cari veneau In ajutorul cettii.
In acest timp 25 b`rci, coborind Nistrul,
sarabia, au prAdat Cetatea Alb6 i BenderuP).
aduceau lui roan, un slab ajutor, de 600

cazaci, dela polonii Laski 0 Ostrogki, sub
comanda unui vechi marinar, Pocotilo.
loan a ordonat noilor veniti BA' se reimbarce, ate 24 in fiecare bang, lasndu-se
In josul Nistrului asupra CetAtei-Albe, unde
nu puteau intlni mult rezistent, precedndu-i spaima victoriei dela Bender ...
Debarcnd pe nea0eptate la Akerman,
ei au surprins orapl, au mcerairit tot ce
li s'a p4rut musulman2) sau musulmnit,
s'au Indircat cu o bogat prad i dnd foc
In luna Iulie 1606 cazacii traversnd Ba-
Sub domnia lui Alexandru Movil, principele polon Korecki a atacat Cetatea Alb,
unde s'a retras mai multi boieri moldoveni.
Cetatea era apArat de o garnizoan de

eniceri. Ei s'au aprat cu bravur; au Mcut
mai multe ie0ri In cari au mkefrit vreo

300 oameni ai principelui. La un moment
dat erau gata s prind pe principe, dac6
un Tyszkievicz n'ar fi sosit la timp, cu trupa
dat
sa, spre a-1 salva. Neavnd artilerie,
seama ch" nu va putea lua cetatea i s'a
retras la Ia0.
Cam in acel timp, aceast cetate a servit
mult vreme ca loc de sclavie principesei
caselor au 16sat nuinai citadela, indltndu-se
ca un monument funebru deasupra mormintelor 3) .
1) Cronicarul Dekie spune c'd a 0 luat-o.

2) Musulman, turce0e Muslim (om resemnat la
vointa lui Dumnezeu, fatalist).
6) Hasdeu, loan Vod cel Cumplit, pag. 120.
Letop. Mold., Vol. I, pag. 461.

a) Vorn. Gr. Ureche, ibid., I, 227.
6) Ibid.
4) Nic. BilIcescu, op. cit., pag. 76.
5) Ibid., pag. 72.
6) Docum. Venetian Nr. 245.
7) Ibid.
) Ibid., pag. 442.
481
81
www.digibuc.ro
Korecki, sora lui Bogdan 0 Alexandru Movil, principi ai Moldovei.

Locuitorii Basarabiei 0 In special acei din
Cetatea Alba, au pstrat mult timp calitatile
La 30 Septemvrie 1770 generalul rus

baron de Igelstrohm, pe and contele
oamenilor de apa. Aa, la 1624, Turcii ateptau oameni dela principele Moldovei pentru
Turci (cu 1333 prizonieri, 70 tunuri, multime
a arma ilota din Marea Neagra 1).

La 1674 Cetatea Alba. cu Chilia, dau 2000
spahii cari s'au instalat In tinutul Camenitei,
In locul unor evrei stramutati peste Dunre
0 Balcani 2).
Sub domnia lui Antioh Voda (Cantemir)
nu le-a dat-o cleat dupa pacea-dela KuciukKainargi (1774).
Panin, fratele ministrului, a luat Benderul

0 l-a prefcut In cenua, a cucerit-o dela
de bombe, ghiulele, munitii 0 provizii) 0
In acest timp Akermanul era capitala

Basarabiei.
hula ce scrie istoricul turc Vassif Effendi

asupra acestui fapt:
Turcii, facnd pace cu Nemtii 0 Polonii,
La 1770 luarea Akermanului de care Ru0
dnd Camenita Inapoi Polonilor 0 acetia n'a costat gat snge. Trupele musulmane
Intorcnd ceea ce luase dela Moldova (Neam- au facut un acord cu generalul Mamie batill, Suceava, Soroca 0. Campulung), Antioch ronul d'Igelstrohm angajandu-se sa-i predea
a primit ordin sa transporte, din Camenita cetatea daca Benderul ar fi cazut In puterea
la Cetatea Alba, Chilia 0 Bender, tot mate- Ruilor. Aceasta promisiune a suspendat ostirialul de razboi ce l-a gait acolo : tunuri, litatile ; asediatorii 0 asediatii au ramas In
puti, etc., ba chiar i locuitori 9.
pace 0 s'au tratat amical Ora in momentul
Pe la 1700, In apropiere de gura Nistrului, In care s'a aflat despre predarea Benderului.
se afla un zid legat cu plumb, care se In- Atunci garnizoana somata sa se lin de cutindea pana la junatate mil In mare.
vnt, a evacuat cetatea Ma nicio lovitural
Cantemir spune ca, pe timpul lui (1712), de arma 0 s'a acoperit astfel prin aceastal
lacul lui Ovid se varsa In Nistru prin o laitate de cea mai mare ruine.
garla mica Aceasta &la era impresurata

Izvoarele ruseti pretind c cetatea a
de ambele laturi prin MO, ce se Intindeau cazut din cauza c generalul d'Igelstrohm,
pana la doua mile, de nu se putea trece cu Insarcinat sa ocupe aceasta cetate, a inconpiciorul. Avea pe dnsa un pod de o structural foarte veche, dupa cum se vedea a-tat
din taria lucrului cat 0 marimea pietrelor
din care era facut.
jurat-o atat de bine ca neputnd primi niciun
Cat timp a tinut de Moldova, Cetatea Alba
put sal scada cu ridicarea frumosului orag

din vecintate, Odessa.
Asediata in Septemvrie 1789, aceasta cetate a fost din nou luatal de Rui 0 inapoiata
a fost guvernata de marele logofalt.

Pe la 1712 o guverna un aga de eniceri.
Petru cel Mare decis, cu mice pret, BA
intinda definitiv domnia Rusiei catre occi-
ajutor, ea a fost silita sa capituleze lasand

In minele invingatorului 70 de tunuri.
Importanta sa politica i comerciala a !nee-
Turciei prin pacea dela Iai (9 Ianuarie
dent, Intre Baltica F,4 Marea Neagr, (land

semnalul 1nceputului acestor interminabile
razboaie al calror sfarit pare s se mai atepte mult timp, a fost cauza multor nenorochi ce trebuia sa cada asupra Cetaltei Albe.
1792).
1) Docum. Venef., Nr. 622. Scrisoarea judectitorului Giorgio Giustiniani din 13 Aprilie 1624.
a) Cronica anonima, trad. Alex. Amiras. Ia0 1729.
In care se afla Europa, de inertia 0 Incapacitatea Sublimei Porti, a rapit Mol-
La 1797 Nistrul a devenit hotarul Intre Mol-
dova 0 Rusia (Cronica Nestor, II, pag. 80).

La 1806 Ruii au luat-o din nou spre a o
alipi, cum era 0 drept, teritoriului Moldovei.
La 1812 Rusia, profitand de Invlmala
dovei Basarabia, una din cele mai frumoase
482
www.digibuc.ro
provincii ale sale 0 cu acest teritoriu i Ce- ora de fundatie nou i mml din cele mai
tatea
frumoase orae din Marea Neagr.
Pe timpul cnd Basarabia fcea parte din
Tot lng6 Akerman, se mai vede un val
Moldovt, episcopul Cettei Albe avea pre- de Mmnt care se zice, dup traditie, c
c6dere, In caz de loc vacant la ocuparea ar fi drumul lut Achile1).
clemnittii de Mitropolit al Moldovei i
Sucevei; duphi alipirea acestei ceati la
Rusia, acest drept a trecut Episcopului de
Roman.
La 1826 la Cetatea AlM, a fost semnat6
conventie Intre Rusia i Turcia, care (intre

altele) prin art. HI obliga Poarta Otomana
respecte privilegiile, tratatele i actele
relative la principatele romne, confirmate
prin art. V al tratatului dela Bucureti,
complecteze i BA' observe hatierifele dela
1802 0 s4 recunoascA alegerea de domni pmnteni prin alte articole, se asigura
Ruilor libera navigatie in Marea Neagr.
Neobservarea, de Turcia, a acestei con

ventii, numit Conventia Cetlitei Albe, a fcut
ca Rusia s' declare Turciei al aptelea
rzboi (1828).
Cnd la 1856, dup terminarea rzboiului,
Rusia, In urma tratatului dela Paris, a lost

obligat s'a" restituie Moldovei, partea de jos
a Basarabiei, Cetatea AIM n'a fost cuprins
In aceast parcel de pmnt. Hotarul pleca
din marginea mgrii, dela un punct situat

Intre Tuzla i Cetatea AIM.
Ceva mai la nord-est de aceast cetate 1),
pe marginea mgrii, se afl Odessa, port 0

1) In apropiere de Cetatea-Alb, pe malul drept
al Nistrului Tupag, 'AOupccg (la Nimphodor Siracu-
sanul, in timpul lui Alexandru cal Mare) Thyras

la Herodot sau Danastris lii antichitate ; Trisses, la
Skylax; Tyras, la Ovid (Epist. ad. Pontium IV,

10), la Strabon, la Ptolomeu ; Tyra la Pliniu, la
Pomponiu Mela ; numele acesta Thyras sau Tyra
pare a fi compus din: Tyr sau Tur i as. Tyr este
prima parte a numelui mrel Italiei: Tyrhenum ;
Tur prescurtarea numelui T a ur us sau poate chiar
1) Ion Ghica, Dacia veche. Rev. Rom., Vol. I, 486.
nificatii sau origini, in limbele mylesiane sau celtogale).
Tarlo in evul mediu ; Turla fmoldovenii Ii spun

azi in Basarabia Nistrului numele de Tara, Turla,
Tural (termin desfigurat din Taurus si desnationalizat prin terminatia slava: la) ; Tara se apropie
de radcina celto-gala: dur, tur; de aceea celtiberic&
itturia, fntana] sau IViester in timpul finelui sec.XVIII ; Ni.stru *1 astzi. In apropiere de Tudorova,-
cred ca se afla urmele anticei cetati Thyras pe

care Amian Marcelinul numind-o Tyros, o da drept.
o veche colonie fenician (XXII, 8, 41), care apoi
a trecut in mainele Milezianilor si era insemnat de
unii autori (ca Seymn fr. 55), (Gr. Tocilescu, pag. 26)
ca o colonie a acestora; ea purta In secolul XIII-lea
(Harta Venetiana din St. Marco) numele Tirigetarum Isola ; In evul mediu: Isola Nogaii; In timpurile din urma Turla Adassi (turceste insula
Nistrului).
Pe locul ocupat astazi de Cetatea Alba sau pe

satul din apropiere, dela sud, *aba, ori pa mica
distanta ce le sepal* se afla odinioar Hermonactis
vicus (vezi barta lui Laurian, dela Traian la Aurelian).
Tarus, rau ce curge in Alpii Apenini; si din as,

caracteristica galo-roman; aceasta expresie termin
mai multe nume In Dacia, ca: Auras, Atlas etc.

Primele nume in Dunrea de Jos fiind date inainte
de venirea Romanilor, e foarte posibil sA aiba sem-
s) Nistru vine din Dniestru; acesta din Danastru ; acesta

din Tan, Dan, si Istru. Relativ vorbind, Dniestru, este un
mine nou din al 3-lea sau 4-lea secol; este, spune Mani%
o coatractle fireasa romkn el nu este ;Vet sarmaticl Wet
rusolani, mid alma sau slavon,
31*
483
www.digibuc.ro
CAPITOLUL XI.
ODESSA.
GRIT inceputul anului 1854 s'au construit
la
Odessa 4 baterii cari erau dispuse astfel:
Petru cel Mare, ca s5. se apropie continuu de
Prima de 12 piese, pe malul portului
Constantinopole, a sMtuit pe Imprteasa
Ecaterina sA zideasca un ora in acest loc. carantinei aprnd intrarea radei mari.
A doua de 6 piese, la dreapta scrii celei
Ideia sa a fost inteleas6 i Odessa s'a ridicat
mari, care coboara din bulevard la mare,
in anfiteatru pe o colin.
Amiralul Ribas urmnd directivelor lui
aprnd intrarea portului carantinei.

A treia la stnga aoeleai scri, pus6 s
de Kociubei, in pozitia cea mai dominat t incrucieze focul cu cea de a doua.
A patra pe cheiul portului.
bii care alfdat purta numele de: Portul
Afar de aceste patru baterii s'au mai
Isiacilor ( ?)
In ultimul timp satul ttresc purta nu- stabilit ilia' trei: una in partea opus6 a
Oraul se al.-a. aezat pe locul unde altaidata
se afla Kociubei, proprietatea principilor
male de Hadgibei.
Odesa datorete mrirea i prosperitatea
sa Ducelui de Richelieu, exilat francez, care
portului Odessa, la satul Dofinoftra ; restul

la sud.
Din punct de vedere militar, Odessa,
reintrnd in patria sa, ajunsese ministru. fiind cu totul nou, nu are istoricul eau. 0
La 1803 a fost numit de impratul Rusiei singur bombardare a avut loc la 1854 in
guvernator al oraplui. El a psdatrat aceastal
ingrcinare 10 ani, a infiintat stabilimente

publice, a organizat diferite servicii i a atras
comertul in regiune prin msuri favorabile.
Cnd a prAsit oraul la 1814 avea 35.000
locuiLori.
Mare intrepozit al grnelor Wolhyniei,

Podoliei i Crimeei ; aci se imbarca pentru
a se merge in Mediterana.
Din spre mare acest port pare ceva impozant ; case frumoase, cu gust i curate
domin portul. Se distingeau mai multe edificii publice cari aminteau observatorului
Parthenonul Atenei.
urmtoarele imprejur6ri:
Escadrele aliatilor se aflau In Marea
Neagr, cnd la 10 Aprilie st. n. au primit
ordin A inceap ostilitatile, in timp ce se

aflau in apele Constantei i Mangaliei.
Vaporul englez Banshee, care a adus acest
ordin a fost primit cu aclamatii de :ntuziasm
i bucurie.
Noaptea, navele au fost luminate iar vapoarele de comert cari veneau de pe coastele
Armeniei &Are Constantinopole i treceau
la larg, au observat lumini i au auzit
zgomotoasele cntece rzboinice ale matelotilor.
484
www.digibuc.ro
Inaintea sosirei acestui ordin, dar dupa din partea generalului Baron de Ostendeclaratia public6 a rzboiului, un vapor Sacken, guvernatorul Odessei.
englez Furious Insotit de o bared s'a preAcest ofiter general a adoptat pentru apzentat la 6 Aprilie st. n. In fata Odessei, rarea sa un sistem de a tgdui, contrar depentru a lua pe consulii Frantei i Ang1ie4 claraVei comandantului gi ofiterilor vasului
el purta pavilionul parlamentar *i din aceast bombardat 1) ba chiar acelei a cpitanilor
cauz dupa legile ordinare ale rzboiului nu vapoarelor de comert aflate In rad In moavea nimic de temut. Cu toate acestea, fie ca
Ruii s'au Inelat asupra misiunei vasului,
mentul actiunei.
Nu rmnea amiralilor dect spretind gu-
ceea ce este foarte greu de admis, fie c vernatorului o reparatie asupra procedeului
erau decii s violeze legile respectate de
toate natiunile civilizate in speranta mena-
gului, unde, ea a fost primit de ofiterul de serviciu,
jrei unui triumf lesnicios, au primit pe care la intrebarea ofiterului englez, a rAspuns c
Furious cu focuri de artilerie: 7 lovituri au
fost trase asupra lui.
Aceast incalificabil provocare a decis
pe amiralii Hamelin i. Dundas s ia energice
msuri asupra oraplui Odessa i In adevr

a fost bombardat.
In acest timp Odessa era aprat de o

fortreat i diguri fortificate ; Ruii sub comanda generalului Osten-Sacken au stabilit
importante lucrri spre Mare i. au 1ntrunit
aci 20-30.000 oameni, unii pentru a proteja
d-I consul al Angliei a plecat deja din Odesa. Fag

altA tntretinere, barca a reluat drumul sA se
inapoieze la bord, dar cnd era aproape sA o
ajungd, fregata in loc sa o astepte, s'a apropiat in
directia digului, RisAnd barca 1g stnga i s'a apropiat de baterii la bAtaia tunului. Numai atunci comandantul bateriei digului, credincios consemnului
sdu de a impiedica orice vas de rzboi inamic

s5 Intreacd distanta de tir, s'a crezut In drept s
tragd nu asupra parlamentarului care a fost respectat pAnA la finitul misiunei sale, ci asupra unui
vas inamic care s'a apropiat prea mult de uscat,

dup ce primise prin cloud focuri cu pulbere (oarbe)
de a se opri.
vasele lor de rzboi, cari ar fi venit s se incunostiintarea
AceastA simplA expunere a faptelor, astfel cum
adposteasc aci, altii pentru a respinge, au lost raportate MajestAtii Sale Impratului tuturor
eventual, un atac dela uscat, dac ar fi Rusilor, trebuie s distruga numai prin ea instisi
avut loc vreun bombardament al inamicului.

In aceste conditiuni cele dou. escadre au
plecat din Cavarna la Odessa, pentru a cere
o reparatie autorittilor acestui oraq.
In ziva de 8/20 Aprilie vasele au ancorat
la trei mile la est de Odessa a crei rad era
putin accesibila escadrelor.
La 9/21 Aprilie, a doua zi, amiralul Dundas
a primit o scrisoare datat 1) din 2/14 Aprilie,
presupunerea, de altfel inadmisibilA, c In porturile
Rusiei nu se respect pavilionul parlamentar a

cdrui inviolabilitate este garantatA prin legile comune tuturor naliunilor civilizate.
S. S. Baron de Osten Sacken
') Vice amiralii, francez i englez, inainte de a
deschide focul asupra Odesei a trebuit sA ia informatiuni precise. Wiliam Loring comandantul vasului Furious primind incunostiintare de scrisoarea Baronului Osten Sacken a rAspuns prin o
defAimare formalA.
Odesa, 2 14 Aprzlie 18,54
La bordul lui Furious, In
1) Adjutantul general Baron Sacken crede de
fata Odesei, la 9/21 Aprilie
datorie s exprime amiralului Dundas surprinderea

de a auzi 6, din portul Odesa, s'a tras asupra fre-
gatei Furious, ce avea ridicat pavilion ae parlamentar.

sosirea lui Furious s'a tras numai dou lo-
vituri cu pulbere, In urma carora, bastimentul a

ridicat pavilionul sAu national i s'a oprit in afarA
de bAtaia tunului.; indat dup aceea a plecat, dela
bord, o bare& purtnd pavilionul alb, in directia di-
1854.
Domnule Anziral,
Am citit cu mare atentie scrisoarea guvernatorului Odesei In privinta tirului pe care bateriile
acestei cetAti l-a Indreptat asupra pavilionului par-
lamentar In ziva de 8 Aprilie.,

ContinutuI acesteia este absolut fals. In aceastA
imprejurare, bastimentul M. S. sub comanda mea
a sosit in fala Odesei In revArsatul zorilor, cAtre
485
www.digibuc.ro
ce urmase fag de un vas al escadrelor
La 9/21 Aprilie, seara, guvernatorul Odesei
nedand niciun raspuns la somatia amira-
Intrunite.
Cum numai delegatul guvernului rus era
lilor 1), atacul a fost hotaHt pentru a doua zi.
culpabil de un atentat la dreptul gintior
Douai fregate franceze: Vauban, comandant d'Herbinghen ; le Descartes comandant Daricau, Impreuna cu 2 fregate engleze:
urma ca: portul, depozitele i vasele sa. fie

atacate i distruse.
le Tiger , comandant Gifard i a Sampson E.
comandant Jones, au sosit la orele 7 a. m.
orele 5,50. Pavilionul englez si pavilionul de parlamentar au fost ridicate la distanta de 4-5 mile.
la 2000 m. In fata bateriei portului imperial,
Cam la 20 minute in urina (calm orele 645)
care a tras o prima lovitura de tun. Fregatele i-a raspuns cu vioiciune, dar c.Urn ca-
batefia a tras cloud focuri cu pulbere (oarbe).

Considerand aceste lovituri ca invitatie de a nu
mai Inainta mai mult, am stopat imediat si am pus
carma complect la tribord.
Din acest moment pand la intoarcerea bArcei,
sbaturile au stat pe loc iar bastimentul deriva putin
ate putin din cauza unei brize moderate de nordvest, care sufIa dela uscat.
Partea dinapoi a vasului era intoarsd cdtre carantind si am avut grijd s nu deschid sabordurile
librele pieselor dupa vase erau mai mari

deal ale pieselor din bateria ruseasca, ele
lovesc mai sigur. In timpul primei faze a
luptei vasul englez Sans Pareil a ancorat
odata cu corveta cu aburi Highflyer la limita extrema a bataii bateriilor, nu pentru
a lua parte la lupta, dar pentru a servi ca

sprijin fregatelor angajate. In acelai mo-
primei baterii, evitand mice manevrd care ar fi

putut face s se bdnuiascd cea mai micd intentiune
ment fregata cu aburi franceza Mogador
de ostilitate din partea mea.

S'a tras asupra vasului 7 focuri de tun. primul
1) In fata Odesei 9/21 Apr. 1854.
evident, a fost indreptat contra bdrcei, In acel
Domnule Guvernator,
moment depArtata. la tdrm de circa o mild (1852 m.)
iar proiectilul a azut la 60-70 yarzi aproape de
Considerand ed. scrisoarea Excelentei Voastre, cu
data din 2/14 Aprilie si pe care n'am primit-o
bared si care se gsea in directia sudului Intre baterie si bastiment.

Celelalte focuri au urmat unul dupti altul si au
lost indreptate fie asupra bdrcei, fie asupra bastimentului, pentrucd ele cdeau In apropiere de linia
acestei directii.
Locotenentul Alexander, odatd la debarcader,
a cerut sd vad pe consulul englez; i s'a rdspuns cd
nu era acolo; ca. era prea de dimineatd; cd vor
decat azi dimineatd, nu expune decal alegatiuni

de cari autoritdtile cliff Odesa s'au fcut culpabile
asupra uneia din fregatele noastre si biircei sale
purtand ambele pavilionul parlamentar si englez.
Considerand ca., cu tot acest pavilion, bateriile
acestui oras au tras mai multe proiectile, atat
asupra fregatei cat si asupra bdrcei sale in momental in care aceasta pArdsea cheiul debarcade-
trimite sd caute pe cdpitanul de port si a fost

invitat A se intoarcd la bord.
El a Intrebat dua consulul englez mai este la
Odesa. I s'a rdspuns prin ofiterul de gardd sd se
inapoieze la bastimentul au iar o persoand care
era acolo ca interpret i-a spus cd nu i se permite
sd mai adauge beva.
In tot acesi timp, pavilionul englez si cel parlamentar erau bine desfdsurate, atat la bordul bastimentului cat si la acel al bdrcei.
rului, la care ea sosise cu deplind incredere.

Cei doi Vice-Amirali, comandanti-capi ai escadrelor combinate ale Angliei si Frantei, se cred in
drept a cere Excelentei Voastre o reparatie.
Prin urmare toate bastimentele engleze, franceze
si ruse, actualmente ancorate aproape de fortdreat
sau bateriile Odesei, trebuiesc remise imediat celor
2 escadre combinate.
Dacd la apusul soarelui, cei doi Vice-Amirali nu
vor primi vreun rdspuns saa unul defavorabil, se
Ceea te declar aci pot fi coroborate prin mArturia

ofiterului de serviciu, mecanicului set mecanicului
rdzbuna pavilionul uneia din escadrele combinate,
de gardd si prin aceea a oricdrui om de pe bastiment.
Sunt, etc. etc.

Wiliam Loring cIpitan R. N.
N. B. Cdpitanii vapoarelor de comert ancorate in
rada Odesei au confirmat aceast depozitie.
vor vedea obligati sa recurgl la fortd, pentru a

,
de insulta care i-a fost adresatd, cu toate cd interesele umanitAtii 11 fac sl nu adopte deck cu
prerea de rail aceast din urml hotrire, a cdrei
responsabilitate cade asupra celor In drept.
Primiti, etc. etc.
(ss) Hamelin, Dundas.
485
www.digibuc.ro
comandant Wail ly, fregata cu aburi englez

la Terible comandant Cleverty, le Furious comandant Loring i la Retribution
comandant Drummond s'au apropiat de lo-
fregate, vi-a schimbat obiectivele asupra
unei baterii de campanie pe care inamicul

o stabilise la dreapta sa pe plaja lng care
se aflau salupele ce aruncau focuri Congrve.
cul actiunei pentru a lua parte.

La ora 4 aceast baterie fugrit, s'a retras
Focul dura de o or i jumtate cnd In interior. Toate focurile au fost atunci dirifregata Vauban primeste 3 lovituri, din care jate contra vaselor cari mai plutesc In portul
una i-a sfrmat cateva sbaturi jar celelalte comercial i cari, toate, catre ora 4,30 Bunt
au incendiat bordurile ; in zadar pompele au incendiate. In definitiv distrugerea acestui
Incercat stingerea incendiului, unul din pro- port a fost complecta iar aceea a orasului
iectile a ptruns ininterior si a ars peretii. n'ar fi intrziat dac4 s'ar fi fcut semnal
Bouet Willaumez, seful de stat major al escadrei cu aburi.
flotilei a sosit la bordul lui Vauban, care a
Dar scopul fiind atins s'a dat incetarea
stopat i pescrie comandantului s. prg- focului i ralierea vaselor care vasele-amiseasca momentan locul de lupt i s anco- rale respective.
Niel cei 30.000 oameni ai garnizoanei
reze In rnijlocul escadrei In scop de a primi
dela ea ajutoarele necesare.
Odessa, nici cele 70 tunuri ale fortretei
Putin timp In urna diviziunea H formata bateriikr, n'au putut apra portul imperial
din 4 fregate cu aburi a primit ordin s inter- de dezastrul la care a fost supus prin atacul
vin pentru a sustine primele 3 fregate anga- vaselor Indreptate contra lui. Pe vase au
jate. Obuzele celor 7 fregate cad ca grindina pe
bateriile portului imperial, depozite i corbii,

uncle se manifest Inceputuri de incendii.
Baterii stabilite pe mnJimile Odessei, unesc
fost In total 15 morti si 2 fniti.

Pierderile pe cari le-a incercat portul
focul kr cu acela al pieselor portului imperial. Nu departe de fregate, 6 salupe engleze s'a apropiat de acest port in partea de
nord-vest a digului unde inamicul o nu sta-
militar al Odessei Bunt:

Majoritatea gurior de foc destinate aprarei portului.
arirea in aer a pulberriei ce aproviziona bateriile.
Depozitele guvernului cu materiale ne-
bilise guri de foc i arunca facuri Congrve
cesare vaselor au fost consumate in intregime.
cari preau c produc efecte bune.

La miezul zilei Vauban, care stinsese focul,
a reintrat intre fregate.

La ora I incendiul este complect declarat
la depozitele si cazrmile portului imperial ;
acoperisele s'au-surpat iar pulberria bateriei
Distrugerea unei mari cazrmi a cazacilor.
Distrugerea depozitelor cu furaje.

Degradarea digului din cauza proiectilelor primite.
Distrugerea bateriei de campanie de

4 guri de foc, de 16, cu cai si personal.
Sub focurile indoite ale fregatelor, opera
Inecarea numeroaselor vase aflate In
de distrugeie a portului imperial a mers re- portul comercial.
Inecarea unui vas de dragat ce era in
pede ; profitand de dezordinea cauzat de
explozia pulberriei, fregatele au Inaintat stare noua.
acestui port a srit In aer.
Ora la 400 m., bombardnd .vasele din port.

Gurile de foc ale portului de comert reincep
asupra fregatelor aliate un foc destul de viu
la care s'a unit acel al mortierelor instalate
pe tnlimi1e Odessei. Aceasta n'a impiedecat
fregatele s nu-si termine opera kr de distrugere. Un moment, focul unei prti din aceste
Incendierea a numeroase coraii din port.

Numrul mortilor i rnitilor circa 200 desi
guvernul rus n'a publicat nicio dare de seambl.
Aliatii au acuzat autorittile imperiale din
Odessa &A s'au luptat fari pavilion desi, la
intervale, drapelul rusesc se ridica pe edificiile carantinei sau vmei.
487
www.digibuc.ro
CAPITOLUL XII.
INSULA SERPILOR.
Acest nume este de dat6 recent6 0 a fost
dat cu ocazia nflirei sale de erpi, inteo
epocA posterioar chiar distrugerei ternplului, cu care ocazie probabil a fost 1)6rsit de oameni.
In antichitate a purtat diferite numiri ea :
Leuke sau Lewki ; insula Achililor ;
Faena (stralucitoare, luminoasa) dupa natura trmurilor sale.
Insula lui Achille.
Insula fericitilor
Insula eroilor
Insula pustie, nelocuita
Rubra, dup culoarea stncilor.
Fedonxi la Genovezi 0 Venetieni pe o

hart in secolul XII.
Isle de la Foy la francezi 'in secorul XVII
i XVIII i mai inainte chiar '.

De curiozitate amintim c4 numele de
Insula erpilor i s'ar fi dat din cauza
asemnrei sale, vazut 5. din mare, ce are
cu un arpe sau un pete mare ce ar 1nainta
pa suprafata valurilor.
Se vede dela gura Dunrii cu vntul de
care o locuiesc i a Ormurilor ei albe din

cauza spumelor albe ce formeag valurile
nord-est.
0 frumoass hart este publicat. la 1772
de Belin.
In mitologie s'a scris csd. Tetis a dat aceast6
insul, dar fiului su Achille iar el i-a ales
aci reedinta.
Originea acestui erou se crede sg. fi fost
mrii izbindu-i Ormurile.
nu departe de aceasta, insul.
Lave la Strabo
Fidonisi, la Elini $i Pizantini
Insula Alba, din cauza multor psn'sri albe
Tarmul alb al lui Achille.

Insula Sfanta locuinta sufletelor lui
Achille, Ajax, Petroclu.
Insula Raposatilor.
Leon Diaconul citeaz4 un pasaj din Arrian
In credinta c: Achille, fiu adoptiv al lui

Peleu, era de neam scitic, na'scut la Myrmi
chion, aproape de Palus Meutide, ea' fiind
izgonit din tara sa de care compatriotii s1
In evul mediu a avut diferite alte nume

din cauza obrzniciei 0 a cruzimei, a emigrat
cari mai de cari mai arbitrare:
Selina : De unde ar fi putut rmne i 0 s'a statornicit la Tesalia. C4 prul sail blond
numele oraplui Sulina. Cacearia, poate dela
Chazaria, clan.' de neamul Chazarilor cari
au stpnit-o.
Insula Rosia cu inteles de ruseasc.
0 ochii si albatrii mArturisesa 'Inc originea
sa care nu era greac4.

I) Contele Jean Potoki. Memoriu asupra unui
nou Periplu al Mrii Negre. Viena 1790.
488
www.digibuc.ro
Sq, mai bnuete chiar din Homer a vernatorul Capadociei, insrcinat de Adrian
Achille era strin de interesul luptelor Grecilor cu Troia, c era artgos 0 se certa cu
toat lumea 0 cum caii si nu aveau numiri
greceti (Balia, Xant).
Pliniu pretinde c psrile nu zburau
cu comanda unei flote in Marea Neagr, a

descris-o inteun raport ctre Imprat in al
dougzecilea an al domniei sale (138 d. Ch.)1).
Din unele fraze ale raportului se pare ea'

Arrian nu a vzut sau a studiat in persoara
aceast insul ci a cules informatiuni dela
niciodat pe deasupra acestei insule sfinte.

Aceast insul a fst martor mai multor altii.
jerife sau nenorociri. Homer a devenit orb
La 1684 insula a fost vizitat de un istoric
din caug c invocnd sufletul eroului, a fost
anticar erudit Koehlerus, care a descris
orbit de lumina ce-1 inconjura. In aceast aceast insul. Din scrierile sale reese Ca' in
insul se pare s se fi nscut chiar Achille. acel timp zidurile templului se vedeau Ina
Celebritatea acestei insule- s'a mrit pe destul de bine.
lng6 c avea reputatia de a reintineri
La 1823 cpitanul Kristky a msurat
oamenii i alte fiinte btrne sau moarte, reprodus cu exactitate pozitia i intinderea
prin un templu cum 0 prin statuia ridicat ruinelor templului i urmele temeliilor diin acest aezmnt in onoarea eroului.
feritelor zidiri.
In aceast insula, Aehille consumase arno-
La 1827 vestitul arheolog Keller a publicat
rurile sale cu Elena i Ifigenia. Tot aci a un plan al insulei i templului in cartea sa
distrus gi corpul Amazoanelor pe care'l res- Mernoire sur les Iles et la course consapectase inaintea Troyei.
cres Achille dans le Pont Euxin .
Ideea dominant este c in timpurile priLa 1.840 un comerciant, Sideri, din Ismail
mitive ale istoriei grece, aceast insul a a cAltorit in aceasta insul 0 a adus nenuservit de intrepozit comertului vreunei re- mrate obiecte i inscriptii.
publice elene la gurile Dunrii i coastele
La 29 Mai 1841 un invtat rus Murzakevici,
intovar4it de mai multi altii 0 de un corp
Milesianul Aktinos (760-708 a. Ch.) a de trup a fdcut un studiu complect asupra
cntat in versurile sale insula Leuce ca lo- acestei insule.
cuinta lui Achille i a cetei sale de eroi.1).
Rezultatul acestei expeditiuni a fost conSicilianul Stesihoras dela Himera (626 a. semnat in Zapiski Odesskago Obstestra
Chr.) poet liric grec, a seris istoria acestei istorii i dreviostei, Tom. I, pag. 457-562.
insule 0 a templului tmduitor de pe ea. Odessa 1844.
Din nenorocire aceste scrieH s'au pierdut.
La 6 Noernvrie 1856 insula a fost vizitat
In al V-lea secol a. Ch. Seylax dela Ca- de cpitanul Spratt din marina britanic.
rianda in operele sale pomene0e 0 el de

aceast insul.
Dion Crisostomul cltorind i trind mult
pe la Geti a vorbit din belug de renumele
ce avea, in timpul, sn insula i templul
Rezultatul observatiunilor sale a fost consemnat in: La gazette de poumanie 30 Octornvrie/11 Noemvrie 1882, Nr. 325.
Aceasta insul, vestit din cele mai vechi
timpuri, se afl in luciul mrei, la larg, sus,
in stnga privind o hart a Mrii Negre.

In timpul lui Arrian gura Dunrii PsiPtolomeu a mentionat aceast insul in
geografia sa (125-135 a. Ch.). Arrian, gu- lon a Chiliei era pe aceea0 paralelli
lui Achille.
2) Unii pretind ca. aceasta insula ar fi aceia de

la gura Niprului (Borusthene) ; ruinele templului
lui Achille sunt fug o proba sigura ca insula cantata este acea dela gurile Dunarii.
cu aceast
1) Arrian Opera, pag. 132-135, ed. Nicolai Blancardi. Amsterdam 1683. (Bibl. Britisch Museum).
489
www.digibuc.ro
A fost scoaa din valuri de Neptun dupg

rugciunea zeitei Thetis, ca s o pun la
dispozitie pentru dragostea lui Achille cu
Helena i ca s serveasal in acelasi timp navi-
gatorilor de directie i adpost.
Pe harta ridicat de Venetieni in secolul
XIII i al arui original se Osea atre finele

secolului XVIII in biblioteca San Marco
(ulterior in palatul Dogilor) aceast insul se
vede cu mult mai mare, relativ la suprafata
A servit in toate timpurile ca o vatr
Mgrii Negre, cleat azi; ceva mai mult la
de ospturi pentru coabieri dar nu a permis

nimnui a se aseze in insul. S'a considerat
sudul su, in o directie est-vest se vd desenate dou insule mult mai mici, fiecare cu o
de navigatori ca un dar dumnezeesc aci suprafata corespunatoare acelei a intregii

numai recunosand-o se putea apropia cu insule de azi i avnd toate trei Buis arturi
siguranla de joasele trmuri ale Deltei Dunrii, Mai sera navelor ca punct de reper
pe timp au, permitndu-le s manevreze

in jurul au. In timpurile din urm, politiceste, a fost totdeauna considerat ca o dependent a basinului inferior al Dunbirii.
At Al tratatul dela Paris at i cel dela
Berlin i-a atribuit aceste caractere.
Ea este asa de mic inat se poate observa
in intregime navignd in apropiere de ea.
Este incontestabil c dimensiunile sale se
micsoreaa incontinuu din cauza lovirei cu
putere a valurilor. Pe timpul lui Arrian
Pausania, insula avea o circumferint de 20
stadii (2500 de pasi stadiul egal cu 600
picioare grecesti sau 1.25 pas.)). Lungimea sa
mai tarziu In anul 1.93 duia Christos era

de 30 stadii (dupb." unii 1.25 pasi, dupa altii
1.85 metri), iar Igtimea de patru stadii.
Spratt i-a apreciat o mil circumferint ; D.
Sturza, dela nord la sud 400, iar dela est la
vest 457 m. ; are un perimetru de 1976 m.

(anul 1.880); forma sa general este aceea a
expresia fedonxi . Insula mare avea forma
unei inimi intoarse cu vkrful spre est. FAr

indoial c cele dou'd mici fiind expuse
valurilor au disprut i c acea mare
(actuala) a fost deformat prin mAnaturile
apei.
Judecat dula sistoasele sale stnci, dis-
Fuse in stratifiari, ea pare a aila. aceeasi

formatiune cu muntii Bulgaria.
Dula unii compozitia solului insulei e de
natur siicioas stratificaa pe maluri in

blocuri mari cimentate intro ele prin centure
de aluvion cretace in grosime neegal.
In partea sud-vestia insula este foarte

inalt iar in partea nord-estia este- mai
putin. Su'prafata insulei se prezint in general inclinat spre est.
Mai jos de 2 m. subsolul este compus

dintr'un fel de ciment nears, care se int5.reste
indat in contact cu umezeala, dar care nu

conserv mult timp soliditatea lui.
In partea de est se afld aglomerat un strat
adnc de guano, depuneri formate din mur-
unui 8 a arui ax6 este inclinaa de 45 dariile laarilor de ap ce se adApostesc

atre nord-est sau a unui careu cu o esitur
in spre nord-est.
pe
Astfel In rezumat insula este escarpata

pic i liAltat la mijloc.
d'asupra nivelului
Din deprtare trmurile sale verticale,
O jalonare in insul, cel putin la capetele mai ales cnd au soarele In fat, par lumiprincipale, ar permite cu wring navelor noase i albe, ceea ce a fAcut ca in vechime
a determine variatia busolelor.
s poarte numele de Leoki (alla) i Faena
Cel mai mare vrf se ridica la 49 m.
Insula este o stna de natua -aroas (luminoaa).

ce se crede c ar avea leg6tua cu muntii
In unele pri, Ormurile aunt pie si stn-
Bes-Tepe.
coase, Waite de 60-100 picioare (Spratt);
Sub raportul geologic ea nu are nimic

comun cu ampia Dmarii de Jos.
in alte locuri ele au inltimea de 12-17

stanjeni (Murzakevici).
490
www.digibuc.ro
Apropierea si abordarea insulei este peri- nu arati cg, ar fi fost aci locuitori staculoasi navelor, din cauza apelor mici si a tornici.
stncelor presrate sub api la o mare deNu locuia in aceasti insuli dect preotii
pirtare de jur imprejur.
i inchinitorii templului. Capre piteau in
Pentru birci sunt de notat urmitoarele insuli, Inchinate lui Achille, timiduitorul
puncte:
bolnavilor Virg sperante.
Mii de pisiri, toate mirosind a mare,
1. In apropiere de coltul sud-vest al insulei, la sudul farului, la nite stnci in panti vizitau aceasti insuli sfnti, scildndu-se
prin care se termini al treilea strat de for- toati ziva In mare de unde zburau in templu
matiune al insulei. In acest punct apropierea
cu aripele ude, 11 stropeau i apoi 11 miturau
este foarte uoari, dar acostnd nu trebuie
tot cu penele bor.

Este de observat ci pe la inceputul secolului XIX la gurile Dunirii se aflau delfini
albi, dupg cari, navigatorii timpului, erau
si ne apropiem prea mult pe stnga pentruc
exista stnci sub apa.

2. Se mai poate acosta in sud-estul unghiului nord-est al insulei.
convinsi c se afli in apropierea gurilor

3. In nord-vestul insulei trmul nu se Dunirii.
arata stncos avand multe stnci sub api,
erpii au inundat aceasti insuli In o epoc
din acest punct ca si din celelalte se gsese posterioari primei locuinte a omului pe
ciriri cari duc la far. Din timpurile cele dnsa.
mai vechi panta sud-est a insulei al crui
In timpul din urmi au mai dispirut ; ei
-tirm prezinti o mica plaji a fost intrebuintat
ca port pentru adpostul navelor, in special
cele mici. Un vnt de larg din directia care
aduce la port navele trebuie si iasi la larg.
Pentru mirimea navelor de astizi siguranta
portului este relativ cici din cauza micimei insulei, hula ajunge Ora in port, chiar
stint de natura erpilor de mare ; se hrinesc
cand vintul sufli din partea opus. Ancorajul in vecinitatea insulei nu este bun din
cauza relei calititi a fundului ; cu toate
acestea, cu vntul de nord-est navele mergnd la Sulina, ancoreaa cteodati sub
coasta de sud, pe 20-25 m. adncime, dei
dup cum am mai spus, insula din cauza
suprafetei sale reduse, nu poate si adiposteasci vasele contra valurilor.
Dui:are.
cu peste i Wiese in ripoasele stnci ale

trmurilor ; multi din ei s'au pierdut In
puturile insulei i existenta cadavrelor lor
a ficut apa nesuferiti.
La 1856 fiind ocupati de armata turc,
au fost nevoiti 86 aduci apa tocmai dela
erpii din insuli sunt negri (coluber hydrus) i au pntecele albe, capul lor este
mic si sunt lungi de 4-5 picioare.
Ei sunt primejdiosi iar vederea for este
neplicuti i scirboas. Ei se gisesc in toate
pirtile insulei i se ascund prin cripituri.
Multi din ei au ajuns la 2 metri lungime i o

grosime de 0,20 m. ; fug de orn i nu-1 ataci
Se spune c' in sud-estul vxfului nord-est nicio data, luptndu-se numai spre a-si apira
al insulei se gtisete inecati o corabie pre- viata ; muscitura are un efect mai slab
vzuti cu toati arborada ; de aceea se impune dect acel al albinelor.
Lari (Larus-cachinons) cari se grtsesc in
ca navigatorii si fie atenti in aceasti parte
i A tini mai la larg cleat adncimele insuli au o origini foarte veche cad Arrian
artate pe harti.
si Dionisie Perieget vorbese de ei ; ba chiar
Ciile de comunicatie lipsesc ; numai nite
dupi numele lor s'a dat insulei numele de
simple poteci apar. Se crede ci insula n'a

fost locuiti in mod sistematic cici afar
ABA
Strigitul acestor sburitoare se aseamini cu
rsul copiilor ; ele nu lag ca alte pisdri si se
de ruinele templului i cteva puturi, nimic
491
www.digibuc.ro
picioare. In orice caz fertilitatea nu este

cari ii fac cuiburile intre crapaturile ma- mare, devreme ce suprafata sa este foarte
aeze pe insuI, afara de corbii de mare negri
redusa iar oamenilor ce ar locui insula trebue
lurilor.
Orice altfel de pasari ce ar zbura prin

insula sau s'ar odihni sunt gonite i fugrite
de puternicii i obraznicii lari. Chiar oamenii
sunt cateodatil suparati de aceste nepoliticoase animale.
Scolopendra cingulata este animalul cel
mai periculos ce se gsete pe insula. Este
o insecta cu mai multe picioare, se apropie
de om i-1 mur.
In credinta Ruilor este o poveste ca 4 persoane din echipajul unei nave care se pierduse
odinioar pe coastele acestei insule, scpand
de furia valurilor i ajungnd la tarm, au

intlnit un inamic cu mult mai periculos
decat marea, ei au cazut prad erpilor.
Acest trist renume era in credinta camenilor Inca pe timpul lui Ammian Marcelinul.
Raci sunt de 4 feluri: negri i urti la

vedere dar fierti au un gust destul de placut.
Plopii i ulmii creteau mai ales in jurul
templului in epoca sa de stralucire.

Planta care crete mai mult in insula este
secara salbatica. In general toate plantele
din insula se reduc dup profesorul Nordman
(Odessa) la 13 feluri.
In timpurile moderne nicio specie de

arbori n'a existat pe insuM. Mai trziu o
plantatie de vreo 15 salcmi a reuit.
Din mare, suprafata insulei se vede acoperasa. de o slaba verdeat scurta care imbraca
sa li se aduca cele necesare din alta parte.

In. aceasta insula se afla templul i statuia
inchinata lui Achille in ruinele caruia s'au

gash numeroase inscriptii din cari se deduce
c Achille era numit i regele Pontului ;
regele insulei Leocki (a erpilor). Se mai pretinde c in insula s'ar gasi corpul lui Achille
transportat chiar la moarte de mama sa

i probabil ea acest mormnt a fost acolo
unde mai trziu s'a pus altarul templului.
Cultul lui Achille, strans legat cu al Nereidelor, era raspndit in multe locuri in
Grecia, Laconia, Asia Mica', pe coastele Marii
Negre, pe insula etc.

Acest templu era inconjurat de plopi i
avea darul tamduirei, caci Leconym ducele
Cretanilor, fiind ranit la piept inteo lupta

cu Locrienii din Italia i suferind cumplit
de rana sa, s'a dus sa consulte oracolul
dela Delphi.
Pythia 1-a trimis spre tamduire la gurile
Dunarii, la insula Lefky, spunandu-i ca acolo
va gasi pe Ajax, care-1 va lecui.

El a venit la insula i s'a lecuit ; intorcndu-se in tara sa, povestea ca a vazut in insula
umbrele lui Achille i Ajax i ca. Elena de-
venise sotia lui Achille i petrecea cu el

aci, in insul, la gurile Dunrii.
Arentin, unul din istoricii citat tde Fotino,
spune ca o mama lund copilul ei care
cazuse pe foc, 1-a adus i 1-a vindecat in

Clima insulei este destul de dulce, lug aceasta insul.
In templu se vedeau o multime de fiole,
apropierea marei o face ca sa nu fie la fel
solul.
cu punctele de pe aceea-i latitudine.
inele i pietre scumpe : daruri dela cei vindecati precuna i o multime de epigrame,
Ap dulce nu este dect aceea care se

strange dela ploi in puturi i aceasta este multe in poezie, unele latineti iar altele
rea de baut din cauza cadavrelor de erpi elene.
In acest templu se Mceau rugciuni in
ce se pierd prin aceste
Se bnuete Ina ea ar exista in insula onoarea lui Achille i altor eroi ; se primeau
daruri pentru acest erou. Acest templu
puturi cu apa dulce dar astupate.
Mai pe toat suprafata sa, insula este pe la anul 30 dupa Hristos era foarte renumit.
In el era i un oracol, unde se aduceau
acoperita cu un f el de huma neagra, foarte
roditoare i a carei grosime este dela 2-3 jertfe prin buna tocmeald cu sfinii, cad
492
www.digibuc.ro
daca se invoiau din pret, animalele stteau

de bung.' voie.
Aceste jartfe se fceau atat de acei ce

veneau in aceast scop la insul cat si de
naviga asa de mult in aceast parte a mrii,

ridicase pArintelui ski. In directia sa, lang
el trebuie s fie mormntul, dac a existat,
caci s'a negat existenta muritoare a lui
Fata templului era indreptat spreMeotide.
Achille iar repausul resturilor sale Omantesti a fost turburat prin profane cantAri ;
inmortalitatea sa Ins este asigurat in
Eliseu printre eroii cantati de divinul
Toti cari faceau sacrificii erau datori s

plece de pe insul la apusul soarelui ; nu le
Homer.
Puternica umbr a eroului locueste aceast
acei cari primind, in vis, sfaturile lui Achille
tiau cum A' aeze navele spre a fi in sigurant in apropierea insulei.
era permis s stea noaptea pe insul, dar

aveau voie s-si lege nava la mal i s petreac noaptea pe nav. Cei ce petreceau
vast solitudine a Pontului Euxin, inselnd

insipiditatea unei existente inmortale, fie
juandu-se de actiunile vietei omenesti, fie
noaptea astfel auzeau: cntece, poezii, jocuri, prin celebritatea sa trecutd.
Misteriosul ski locas a scpat cantbirilor
tropote de cai, strigte de rzboi si le atrivechilor navigatori iar existenta sa a fost
buiau lui Achille si Elenei.
Dac4 vanturile, periculoase pentru pozitia pus la indoial de geografii moderni.
navelor, incepeau s bat peste noapte, ma-
rinarii erau sculati de Achille pentru a-si
Dar sfnta insul Leuce este fr indoial

insula erpilor prin pozitia data' de Strabon,
schimba pozitia.
Cand navigatorii vedeau insula, plangeau
de bucurie, se imbratisau i debarcnd, s-
adic6 situat la o distant de 500 stadii dela
rutau pmntul, apei mergeau In templu

spre a se inchina i sacrifica.
insul care Taurida a luat numele de dru-
Aceasta insul avea darul de a intineri ; astfel Ifigenia din Taurida dup moarte a venit
la insul i Intinerind s'a askorit cu Achille.
gura lui Tyras si 600 stadii dela aceea a

Niprului. Chiar drumul pe mare dela aceast
mul lui Achille.

Sub dominatia Rusilor se spune c multe
obiecte antice au fost descoperite si transportate In Rusia. Pe punctul cel mai triait
Koeller spune c. in mijlocul insulei la al terenului, Rusia a construit la 1846/1847
1648 se vedeau inch' ruinele templului.
un far. Comisiunea European I-a reparat
Pe la 1823 zidurile in unele locuri aveau i-a pus aparate luminatoare noi.
1)&16 la 1 metru inltime iar in alte locuri
La 8 Septemvrie 1854 insula a servit ca
erau la suprafata pmantului.
punct de intalnire general a escadrelor
La 1841 pietrele au fost scoase i stivuite reunite ale puterilor care declaraser rdzboi
in stnjeni de ctre antreprenorul farului. Rusiei.
Diferite sapturi au dat la iveal monete:
Flota francez6 se compunea din 2 escadre:
grecesti, trresti, genoveze, pietre scumpe, una comandat de vice-amiralul Hamelin iar
etc.
a doua de vice-amiralul Bruat.
Drumul lui Achille este o sosea de piatr
Flota englez6 era sub comanda amiralilor
de o constructie foarte antic care duce dela Dundas i Llyons.
mare, prin insul, &Are partea ei sudic4.
Flota turca sub comanda lui Cpitan Pap
El este fcut din blocuri mari de piatr era format din opt coral:di de linie.
asezate unele peste altele, lucrare cycloIn aceeasi zi a avut o conferint la bordul
peiana i foarte veche, distingandu-se mai vasului Caradoc Intre ofiterii generali ai
ales spre sud.
armatelor i flotelor.
Rea indoiala ea el trebuie s5. fi condus,
Rezultatul acestei conferinte a fost c, Inainte
de a se determina in mod definitiv, puncin insul, la mormantul pe care fiul au, care
493
www.digibuc.ro
tul de debarcare, o comisiune compils d. din
ofieri generali dela uscat i ap6 ai celor

2 natiuni, se vor duce pe coastele Crimeei,
pentru a le parcurge dela capul Chersonez
'Ana la Eupatoria i sA constate preparati-
in stapanirea Rusiei pu la 1854 ; tratatail

dela Paris a incorporat-o Moldovei. La 1856
aceasta stnca era cat pe aci sh* compromit
pacea abia subscrig ; englezii voiau s o
lase Turcior jar pe de alt parte Ruii ti

vele de aprare pe cari inamicul le-ar fi reclamau posesiunea. Acest diferend n'a reuit
s inarite pe francezi i flota engleza a intrat
putut face ad.
Comisiunea a ales ca punct de debarcare
plaja dela Old-Fort aezat pe paralelul 45.
0 intrebuintare bun6 s'ar da insulei prin
infiintarea unui observator de astronomie
i meteorologie hi apropierea farului.
Politicete insula a urmat soarta deltei
Dunrii. Smulsa dela Turci la 1812 ea a rmas
Marea Neagr. Austria a ajutat diplomaVa
englez iar insula a fost dat Rusiei. Un

urub diplomatic a fAcut, ca impreun6 cu
delta Dunarii, s fie date Turciei, care le
st6pani pan5. la 1878. Tratatul dela Berlin
le-a Incorporat Romniei, lundu-le In pria
mire la 12 Apriie 1879.
494
www.digibuc.ro
TABLA DE MATERII.
Pagina
INTRODUCERE
CELE D GUI NUME.

A) Numele DunArii
Despre originele principalelor nume ale Dundrii
B) Numele MArii Negre
19
24
ISTORICUL PRINCIPALEL OR PUNCTE :
a) Pe Dunire.
Cap. I. - Dela gura Tisei la gura Cernei.
1. Titul
2. Theisseck
3. Gura Tisei
4. Stankamen
5. Semlinul
6. Insula Rzboiului
7. Belgradul
8. Panciova
9. Groka
10. Semendria
11. Gura Moravei
12. Dubravitza
13. Viminatiul
14. Ram
15. Noua Palanca
16. Bazia
17. Petka Ischelessi
18. GrAditea
21. Petera Columbaria

22. Stanca Babei
23. Muntele dintre Babacay i Gura-Vii
24. Drencova
25. Milanovt
26. Tri-Kule
27. Colombina
28. Tissovicza
29. Petera Veterani
30. Drumul de pe rmul stng

31. 0 grdin
32. Drumul antic de pe trmul drept i
piatra lui Traian
71
72
Cap. II. - Dela Gura Cernei la Gura Oltului.
1. Capela Coroanei
2. Ada-Kaleh
81
83
3. Campia Orovei
4. Fortul Elisabeta
5. Frontiera Romn. (cea veche)
2'7
29
29
30
31
32
32
57
57
59
61
61
61
63
63
64
64
64
Harta .Dundrii dela gura Tisei la Ram.

19. Moldova-Veche
20. Columbaria
Pagina
33. Ducepratul
34. Orqova
65
65
65
67
67
69
69
69
.69
69
69
7Cr
70
70
6. Vrciorova
7. Cetatea Oreava
8. Portile de Fier
9. Satul ipul
10. Babele i Crucea Sfntului Petru
11. Ostrovul Banului
12. Schela Cladovei

13. Cladova
14. Cmpul din sus de Severin
15. Turnul-Severin
16. Cernetii
17. Valea Topolnitei
18. *imianul
19. Batotii
20. Ostrovul Corbului
21. Brza Palanca
22. Izvorul Frumos
23. Dudul
24. Ostrovul Mare
25. Praova (Prahova)
26. Negotinul
27. Racovita (Baku)
28. Bregova
29. Arad
30. Novoselo
31. Gruia
32. Grla Mare
33. Florentinul
Harta Dundrii dela Moldova-Veche la Gruia.
34. Satul Cetatea
35. Calafat
36. Vidinul
37. Intre Vidin i Zibru Palanca
38. Arcer Palanca
39. Lom-Palanca
90
90
91
91
91
92
100
100
100
101
102
106
107
122
125
125
125
125
126
126
126
127
130
131
131
131
131
132
132
132
132
133
135
147
175
176
177
495
www.digibuc.ro
Paaina
179
40. Cibru (Cibrita)

41. Nedeia
42. Ruinele dela Rahova
43. Rahova
44. Bechetul
45. Selanovcea
46. Ostnovul
47. Vadinul
1 80
181
183
a) Iglita
188
- Flotila tura la 1 877
189
189
1 89
(*8. Grosdibod
190
190
49. Ghighiul
50. Celeiul
51. Corabia
52. Islazul
Harta drumurilor romane.
191
192
193
Cap. III.-Dela gura Oltului la gura Argeplui.

- 1. Sultanieh
195
2. Turnu-Mgurele
3. Troeanul
4. Nicopole
5. Olti
6. Zimnicea
l3elina
195
200
200
217
217
217
218
226
26
227
229
242
256
256
7. *istov
8. Vardinul
9. Malul-de-Jos
10. Slobozia
11. Rusciukul
12. Giurgiul
Smrda
i 13. Turtucaia
Harta Dunarii dela Orfova la Giurgiu.
Cap. IV. -Deis gura Arggului la gura Siretului.
259
1. Oltenita
263
2. Silistra
Arab-Tabia
282
Medgidieh-Tabia
_ ..
3. Calrasi
4 4_ Yrmitiera Romno-Bulgar
5. Ostrovul
Harta Dunarii dela Giurgiu la Ostrov.
6. Trecerea dela gura Balei
7. Rasova
8. Valid lui Teodosiu cel Mare

9. Cerna-Vod
10. llrsova
11. Cetatea-de-Flote
12. Gura Ialomitei si Vadul Oil
13. Brila
14. Principalele puncte istorice Imprejurul
Bailei:
a) Monumentul
b) Podul denumit al lui Darie
c) Ghecetul
Pagina
15. Puncte de o important oarecare istoria.

pe Dunrea-Veche:
283
284
286
289
290
290
291
293
295
298
299
301
- Pierderea cuirasatului Lufti Gelil

Harta Dunarii dela Ostroo la Braila.
Cap. V. -Dela gura Siretulul la gura Prutulul.

1. Gherghina
2. Valul-lui-Traian dela Nordul Dunrii. ,
3. Podul dela Barbosi
4. Galati
Istoricul chestiunii Dunrii
Planfa : Dunarea sub diferite tratate.
5. Lacul Brates
6. Cotul Pisicei
340
345
346
348
366
369
370
Cap. VI.- Dela gura Prutulul la tiirmurile MgrIl.
1. Carantina dela gura Prutului

2. Reni
3. Rackel
4. Cartalul
371
371
373
373
376
5. Isaccea
6. Nicolitelul
388
7. Satul-Nou, Teraponte si Mndstirea
Cocos
8. Polonii
9. Ceatalul
10. Tabacul
11. Ismailul
12. Ambele Chilii
13. Tulcea
14. Prislava
15. Mahmudia
16. Cettnia
b) Pe Coastelo Marii Negre.
Cap. VII. - Dela Varna la Constants.
1. Varna
2. Ecrn
3. Balcic
4. Cavarna
5. Bizone
6. Mangalia
Cap. VIII.-Dela Constanta la gurIle Dunfirii.
1. Constanta
2. Istria sau Istriopolis .
3. Babadag
Cap. IX. Gurile Dunlril.
1. Delta Veche
2. Sulina
389
390
390
390
390
402
415
420
421
421
423
433
434
434
435
435
437
453
456
458
467
Harta Deltei (1 890).
Cap. X.
324
324
325
328
332
335
,336
b) Mcinul
Cetatea-Allali
Cap. XI. - Odesa

Cap. XII. - Insula Serpilor
Planf e i: Insula ,5erpilor.
496
www.digibuc.ro
473
484
488
ERATA
Pagina
Coloana
92
110
dreapta
stnga
dreapta
stnga
dreapta
129
139
143
145
146
147
161
161
174
294
311
318
333
372
374
377
395
411
428
444
466
480
487
19
81
81
Rndul
Felul
caracterelor
In loc de:
11
8
mici
mari
I (inversat) ocuise
La vale de Orsova.
mici
dela 300-400 pasi
19
12
19
33
37
28
mici
21
2
7
stanga
dreapta
stnga
a
*
dreapta
*
16
31
35
31
13
mari
0 parte din Rusi
Yachinov
lungul Dun5.rii
trimese
Yachimov
Mahomed
pesdepsi
sA vedea
poseiuni
Mahomet
pedepsi
spejurul
Verna
guverunl
sperjurul
Varna
guvernul
trimite
prescrie
mari
*
*
23
23
19
21
4
14
stlinga
*
mele (urmele)
trecerea
exista
0 parte, din Rusi
li
59,1n. 213
a
*
dreapta
stnga
dreapta
La vale de Orsova,
la 300-400 pasi
stnga
locuise
exista
armat
Se ocupa si cu altele
asi continua
acest fel Principalul
infantigabili
Mohomed Pasa
16/25' la 17/19
Carnovada
26
39
59213 m.
nele
trecearea
Se va ceti :
s
a
tri mete
pescrie
www.digibuc.ro
armata
se ocupa si cu alte
a'si continua
acest fel. Principalul
infatigabili
Mahomet Pasa
16/28 la 17/29
Cernavoda
in lungul Duntirii
trimise
se vedea
posesiuni
==
\\\\\\ NN
T
(LEUCE,PHIDONISI)
(d4ci hlimoires de/Academie Imp. des
Sc. de Sit Peters. Tom. X Tab. A'EK)
(Supra/ate aprox .17 hectare

lung/Mea la pa/floc /Y-S 440'
.0t/rne
= 4/4
iNametra/ ce/ ma/. /any
(5:1!
77
XE 512m.
Dupi acted pub/ic (68/ati) /876
L. X 45 /6' /7"
Long. Gr 30 /4' 23"
Dupi haPta romini
Popa
Li.N.= 4S 45' 53"
Pozifia faraled : V.N, 45 /6' Oa"

Long L Paris- 27 5 4' 00"
www.digibuc.ro
40'
MONITORUL OFICIAL 51
IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA
BUCURESTI 1943
C. 82.748.
AHTICOiAl 4
--- 100
1
www.digibuc.ro

Istoricul Principalelor Puncte Pe Dunăre Dela Gura Tisei Până La Mare Şi Pe Coastele Mării Dela Varna La Odesa PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoricul Principalelor Puncte Pe Dunăre Dela Gura Tisei Până La Mare Şi Pe Coastele Mării Dela Varna La Odesa PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LT.-COLONEL MIH.

ISTORICUL PRINCIPALELOR PUNCTE

LT.-COLONEL MIR DRAGHICESCU

ISTORICUL PRINCIPALELOR PUNCTE

PROPRIETATEA LITERARA RESERVATA

a servi la istoricul principalelor puncte de pe Dmare si Marea Neagr.

viala studii si cercetari asupra Dunarii.

Am cunoscut pe Colonelul Draghicescu in toamna anului 1885 cnd am intrat in

Colonelul Dreighicescu, era directorul scoalei de marina si profesor al cursurilor de :

minute, ceea ce nu ni se inteimpla niciodatei, cu niciun alt profesor bun.

cari nu au fost publicate.

Ne che poco io vi dia da imputar sono

Che quanto posso dar tuto vi dono

L' 0 RLAND 0 F URI OSO

In aceast prima carte, voi enumera

de multe ori pe scurt, din lipsa datelor

diferitele evenimente remarcabile, petrecute in apropierea regiunii de jos a

celui mai important fluviu al lumii.

Fao cu interesul acestei scrieri, de altfel destul de indrazneata in raport cu puterile

Dunarea are nevoie de -0 santinela...

snge, ea va conserve, cel putin fericitul sentiment al fidelittii...

cu numele de Mare v...

ne consum in bucuria dusmanilor...

si a virtutii, un nou popor a Inceput, intrupat, s5. tralascd...

Sursum cordal . . . cum ziceau strabunii i totdeauna uniti, kainte i la lucrul.. .

Invoc patriotica invitare a lui Mureianu:

Nu pot termina... mi se pare ca a comite o crima, de nu a spune totul, de

Cnd zilnic fiecare vaduva ii va arunca obolul... pentru flot. . .

a fi patruns de generatia actuala, este:

Para cnd serviciul comunicatiei cu Dobrogea va fi facut prin straini?

Cine tie ce umilinte ne mai ateapta la un nou congres....

dele romnior ?...

reliand, oricum 1-ai fi ocolit, trecea tot peste Dunre ?...

trebuie sa faa un drum care strbate Dunreal... etc.

1) D-rul Rn Lefvre (Laboulaye) in Le Paris en Amrique.

cu sincera dorinta de a le fi folositoare.

1) Aceste rnduri sunt serise de autor Intre 1885-1890.

CELE DOUA NUME

DUNAREA $1 MAREA NEAGRA

Danubio, la Italieni i Levantini ;

Chemin de la Civilisation et de l' Industrie a) ;

Le Roi des fleuves de l'Europe 4) i

5) Garcilasso De La Vega (1503-1536), gentilom

(de apa), curatul Donabil, adica buzei de apd, ca

Rersanul Leb-i-daria, buzd de fluviu.

Evident, este tot astfel cu numele mai multor

In limba ossetd *) cuvintul don Inseamna apli sau

originalul don, i de asemenea este mai mult ca

i dan, atat de comune in numele fluviilor din Europa

Se observa ca Inainte de venirea Sarmatilor Iasigi

si Asia, a fost, In una din limbele cele mai vechi,

Danaper i Danaster, ce se gasesc pentru prima

vorbind aceasta veche limba japhetica, Ora in

4) Napoleon cel Mare.

auflete), popor jumdtate barbar, 15.r1 importanti politia,

Scotia, unde gasim numele Don, raulet care curge

lirnbii acestor natiuni asiatice la cari se ataseaza

Dup' Egipteni, Fenicienii, principii mrii

Tuonouw, in vechia lor limb 6).

lina (Tuxu) Dunare, in cntece epice i

au ocupat aceste fluviu la gurile sale. Ei 11

-Cel dinti nume sigur ce gAsim &A a

Hesiod, 900 ani inainte de Christ, este