Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Psihodiagn Teory
Psihodiagn Teory
amploarea diferentelor sau raporturile dintre cantitatile atributelor prezente (sau atributul nu se
exprima in mod necesar in unitati egale chiar daca numerele care le reprezinta sunt la distante
egale. ( daca un individ se situeaza la rangul 4, nu inseamna ca el prezinta de doua ori mai multe
atribute decat cel care se situeaza la rangul 2)
Nu poate exista in absenta totala a unui atribut, deci ea nu admite zero absolute
S1S2S3S4..
Intr-o scala ordinal directia continuului este cunoscuta. Informatiile cunoscute de pe acest
continuum sunt de tipul mai mic ca, mai mare ca, egal sau diferit intre indivizi sau
obiecte, in functie de atributul masurat
Ex: S1 mai mic ca S2
S4 mai mare ca S3
S3 diferit de S5
Datele scalelor ordinale pot fi analizate prin statistici neparametrice:
-toate operatiile statistice aplicabile scalelor nominale( frecventa, modul, coeficient de
contingent)
-mediana
-centile
-coeficientul de corelatie a rangurilor
-chi patrat
Crearea unei scale ordinale presupune stabilirea unei relatii de ordine intre valorile
posibile ale variabilei studiate.
4 Diferenta dintre test si experiment (din perspectiva relatiei S-P-R)
Relatiile diferentiale folosite pentru studierea diferentelor dintre indivizi, unde luam in
consideratie reactiile unor personae la o singura situatie standardizata.
P1-----------R1
P2-----------R2
P3-----------R3
Pn-----------Rn
Diferentele dintre R1, R2, R3Rn se obtin datorta diferentelor existente intre P1,P2,
P3Pn. Astfel putem studia diferentele dintre indivizi, dar putem compara si reactiile unor
grupuri diferite, in functie de anumite caracteristici ca: varsta, sexul, etnia, nivelul cultural etc. In
cel de-al dilea caz putem pune in evident unele aspecte ale pesonalitatii, comune in diferite
grade, tuturor subiectilor care apartin unui grup selectat pe baza unor criterii dinainte stabilite.
Acest tip de relatie este folosit atat in cazul experimentului, cat si in cel al testului
psihologic, dar cele doua aspect nu sunt identice.
In situatia experimentala, P1, P2, P3Pn este aceeiasi persoana in stari diferite.Situatiile
interne, subiective pot fi diferite (mai ales in cazul consumului de substante stimulatoare,
deprimante, droguri, rectiile sunt determinate de acestea)
In cazul testului P1, P2, P3,.Pn sunt persoane diferite. Din aceasi cauza nu mai avem
aceeasi certitudine in stabilirea relatiilor dintre fapte si nici atunci cand interpretam rezultatele,
deoarece situatia este interpretata diferit de fiecare persoana.In cazul relatiilor S-P1, recunoscand
perfect persoana, nu putem sti care din factorii care actioneaza asupra lui P2 determina R2. R1 si
R2 pot fi raspunsuri aproape identice, dar P1 si P2 pot fi subiecti foarte diferiti.
Deci intre experiment si test exista o deosebire de precizie, testul fiind mai putin precis
decat experimental. Totusi , testul ramane o forma de experiment, pentru ca provocam o reactie
in conditii bine determinate si obtinem reactii in aceste conditii. Si in cazul experimentului, chiar
daca acesta se adreseaza acelorasi subiecti, starea acestora se poate modifica, subiectii isi pot
schimba atitudinea si pot intervene factori care ne scapa de sub control. Pentru a evita erorile in
cazul experimentului vom folosi grupe de subiecti, si in acest fel vom putea verifica daca
rezultatele sunt datorate stimulului si nu subiectivitatii subiectilor. Conditia care se impune
pentru precizie este ca subiectii sa fie echivalenti.
4. Definirea testului.
In psihologie, termenul test are doua sensuri:
a. Este o proba standardizata dpv al consemnului (explicarea sarcinilor de efectuat) si a
modului de corectare, cotare si interpretare a rezultatelor acestea fiind fixate dinainte pentru a
evita eventualele variatii care se pot datora persoanei care aplica, corecteaza si interpreteaza
testul.
b.Este o micro-situatie, o simulare a unor caracteristici bine definite, in care vom plasa o
persoana cu scopul de a studia modul in care aceasta procedeaza in raport cu situatia. Microsituatia produsa trebuie sa fie cat mai apropiata de situatia reala din care a fost extrasa.
Cu ajutorul testului se va extrage dintr-o situatie concreta, reala un esantion de conditii
sau factori considerate semnificativi pt un anumit tip de comportament, ignorand aspectele
neesentiale.
Constatam ca testul este o situatie experimentala controlata, variabilele lui esentiale
trebuie sa fie dinainte cunoscute de examinator.Prin natura sa testul tinde sa reproduca, in
conditii artificiale,conditiile unei situatii reale.Testul nu trebuie sa piarda din vedere nici o
variabila esentiala a situtiei concrete.In acest caz testul nici analitic, nici sintetic, ci analog cu
situatia reala, in sensul ca modeleaza continutul psihologic al activitatii reale dar nu si forma
exterioara a acesteia.
5.Distinctia dintre teste si chestionare
Reprezentntii scolii germane defines chestionarele ca fiind teste subiective.Aceasta
atitudine este justificata de faptul ca precizia chestionarelor este mult mai mica, din cel putin
doua motive:
1.raspunsurile obtinute cu ajutorul acestor instrumente sunt dezirabile, subiectii au
tendinta de a face o buna impresie, de a raspunde asa cum red ei ca este bine si nu cum sunt in
realitate
2.bazandu-se pep e introspective (care este de fapt o retrospectie), intervine uitarea ceea
ce ace ca multe aspect esentiale sa fie neglijate.
Prin utilizarea testelor aceste limite sunt inlaturate, acesta fiind un instrument mult mai
prcis. Distinctia essential- neesential este mai transanta in cazul testelor si dispare posibilitatea
de a masura aparentele. Diferentele dintre persoane evidentiate cu ajutorul testelor sunt esentiale
daca demonstram constanta acestora. Testul este un instrument valoros daca predictia pe care o
facem cu ajutorul lui este pertinent, adica daca se refera la comportamenta care persista la un
individ.