Citeste mai mult la: http://www.hoinari.ro/catedrala-romano-catolica-sfantul-mihailalba-iulia-transilvania-22063120030813.

php#ixzz3Pqg4apzT
Catedrala Romano Catolica-Alba Iulia (1246-1300), cel mai valoros monument de
arhitectura medievala din Transilvania, de aceeasi varsta cu celebra Notre Dame, a
fost ridicata pe locul unei biserici distrusa de tatari in 1241.
Actualul edificiu, in stil romanic tarziu, a fost inaltat in doua etape (1247-1291 si
1320-1356). Iancu de Hunedoara a restaurat-o si a facut din ea necropola familiei
sale.
In secolul al XVI-lea i s-au adus noi completari: o capela pe latura nordica (in stilul
Renasterii italiene) si frescele din interior. Intre 1550 si 1700, catedrala a fost
preluata de unitarieni si calvini, iar la inceputul secolului al XVIII-lea a revenit ritului
catolic.
Intre 1718 si 1737, s-a construit o bolta la intrarea vestica si frontonul triunghiular,
strajuit de patru statuete de sfinti si trei basoreliefuri. In interior in partea dreapta,
se afla oranduite sarcofagiile Huniazilor, lucrate in stil gotic, deteriorate in timpul
atacurilor tatare. In nava laterala nordica se afla pietrele de mormant ale unor
episcopi si demnitari laici transilvaneni din secolele al XIV-lea si al XV-lea.
Catedrala are o orga cu 2209 tuburi, datand din 1877.
La exterior, catedrala impresioneaza prin contrafronturile solide si zvelte ale corului
gotic. Fatada principala indreptata spre nord, are la colturi cate un pilastru, iar la
mijloc se afla un portal deasupra caruia a fost montata stema episcopului Ladislau
Gereb.
Turnul de pe latura de sud, a fost construit de-a lungul a patru secole.
Desi cuprinde elemente arhitectonice de stiluri diferite (gotic, renascentist, baroc),
catedrala se prezinta ca un monument reprezentativ al arhitecturii romanice tarzii.

Catedrala Romano-Catolic Sfntul Mihail, situat n interiorul cetii Alba Iulia,

este cel mai valoros monument de arhitectur romanic din Transilvania. Lcaul
deine dou recorduri absolute ntre catedralele din Romnia: este cea mai veche i
totodat cea mai lung (83 m n ax, fiind depit ca lungime doar de Biserica
Neagr din Braov, care ns nu este o catedral). Catedrala este monument istoric,
cod LMI AB-II-m-A-00129.

Istorieiarhitectur
Construcia catedralei a nceput n secolul al XI-lea, probabil prin anul 1009, odat
cu ntemeierea Episcopiei Transilvaniei de ctre regele tefan I al Ungariei. n
imediata ei vecintate, n dreptul portalului de vest, a fost descoperit fundaia unei
biserici de la mijlocul secolului al X-lea.[1]
La mijlocul secolului al XII-lea au fost ridicate navele transversale ale catedralei.
Lcaul a fost distrus parial de marea invazie ttar n anul 1242. Actuala catedral
a fost construit ntre anii 1246-1291 n stil romanic cu elemente de influen
gotic. Edificiul a servit drept catedral a Episcopiei Transilvaniei, iar de la
concordatul interbelic dintre Romnia i Sfntul Scaun servete drept catedral a
Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia.
n nava lateral de sud se afl sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, guvernator al
Ungariei, cel al fiului su, Ladislau de Hunedoara, iar n nava nordic se afl
sarcofagul reginei Izabella i cel al lui Ioan Sigismund, primul principe al
Transilvaniei i rege (titular) al Ungariei. n absida navei laterale nordice se afl
capela Lazo unde pot fi observate cteva fresce din epoca Renaterii.

Cea mai nalt cldire din Alba Iulia este Catedrala Romano-Catolic Sfntul
Mihail, care, prin turnul su de pe latura sudic, atinge 62 de metri. Cldirea este
reprezentativ pentru Cetate, avnd o vechime de aproape 1000 de ani. Catedrala
este cel mai valoros monument de arhitectur romanic din Transilvania.
Construcia a fost ridicat n secolul XIII i a suferit mai multe adugiri de-a lungul
anilor. Biserica a fost finalizat n anul 1291. n perioada medieval, mpreun cu
incinta i palatul episcopal catolic, erau protejate de o fortificaie secundar care
includea i palatul princiar. Anterior, pe acelai amplasament se crede c a existat o
alt biseric distrus de invazia ttar din 1241-1242. n perioada renaterii au fost
adugate dou capele pe latura de nord, Lazo i Sf. Ana, pentru ca n secolul XVIII s
mai fie adugat sacristia, a afirmat istoricul Constantin Inel. Capela Lazo este
considerat cea mai important creaie a renaterii transilvnene. Monumentul este
vizitat de turiti romni i strini, printre care predomin cei venii din Ungaria.
Intrarea principal n biseric se face prin faada vestic, printr-o sal aflat ntre
cele dou turnuri. Turnul sudic are o nlime de 62 de metri. Cript cu sarcofagele
episcopilor Faada principal de vest este una din originalitile catedralei, prin
asimetria turnurilor sale cu masive dimensiuni de fortificaie. Amestecul diferitelor
stiluri constituie o atestare arhitectonic a unui trecut multisecular i a diverselor
intervenii modificatoare, la epoci i dup concepte diferite. Nota dominant a
acestui caracter de diversitate o constituie ns masivitatea, pe care i-au dat-o

primii constructori n scopul de a o face uor de aprat, a spus istoricul de la

Muzeul Naional al Unirii. Interiorul monumentului a fost folosit de-a lungul secolelor
i ca loc de nhumare pentru personalitile vremurilor. n una dintre cripte sunt
depuse sarcofagele episcopilor romano-catolici din ultimii 200 ani. De asemenea, n
incint se gsesc monumentele funerare ale lui Ioan de Hunedoara, guvernator al
Ungariei, al fiului acestuia, Ladislau de Hunedoara, precum i sarcofagele familiei
Zapolya, Izabella i Ioan Sigismund, primul Principe al Transilvaniei. Catedrala este
n proprietatea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, care grupeaz un
numr de 440.000 de credincioi romano-catolici din toate judeele Transilvaniei.
Este, n present, unul dintre principalale punct de atracie turistic din Cetatea Alba
Iulia. Lng Catedral a fost descoperite n 2011 ruinele celei mai vechi biserici
cretine din Transilvania, veche de peste 1.000 de ani (mijlocul secolului X). Pe
lng zidurile bisericii au mai fost descoperite i 400 de morminte din perioada
medieval.
Citeste mai mult: adev.ro/mo9yiu

ntemeierea la Alba Iulia a Episcopiei Romano-Catolice a Transilvaniei, n

secolul al XI-lea, a fost nsoit de edificarea unei biserici-catedrale. Acest
prim lca a disprut anterior invaziei ttarilor (1241), astfel nct dup
aproape dou secole de la edificare, pe vechile ruine, s-a ridicat o nou
biseric.
Acestei etape nsemnate de construcie a monumentului (1247 1291), rmas n
linii mari pn astzi n forma sa iniial i corespunde un amplu decor plastic, cel
mai bogat i divers din epoca romanic trzie transilvnean.
n timpul principatului autonom al Transilvaniei (1541-1699), catedrala a intrat n
folosina protestanilor, pentru a reveni dup anul 1715 n posesia catolicilor.
Construit n totalitate din blocuri de piatr cioplit, provenite din ruinele fostului
castru roman al Legiunii a XIII-a Gemina, catedrala se prezint astzi ca un
ansamblu monumental mpodobit cu elemente de plastic arhitectural i
decorativ: portalul monumental n stil gotic timpuriu care marcheaz intrarea de
vest; reliefurile romanice Maiestas Domini care decoreaz la interior i exterior
latura de sud a catedralei; statuile regilor sfini ai Ungariei, tefan i Ladislau, cele
ale episcopilor Adalbert i Gelert reliefurile patronului oraului i al catedralei
Arhanghelul Mihail; altarele din secolul al XVIII-lea i mai ales numeroasele
monumente funerare, n rndul crora ntlnim sarcofagele voievodului romn Iancu
de Hunedoara, ale fratelui su Ioan i ale fiului su Ladislau; cele ale principelui Ioan
Sigismund Zapolya i reginei Isbella; epitafele principalilor arhiteci ai cetii
Giovanni Morando Visconti i Francisco Brilli.

Mai sobru exteriorul edificiului se distinge prin monumentalitatea proporiilor i

dispoziia n cruce a Componentelor structurale.
Cu un trecut att de ndeprtat peste nou secole de existen catedrala
romano-catolic a suferit numeroase distrugeri (1241, 1277, 1348, 1658; 16611662) i prefaceri, reuind totodat s-i pstreze caracteristicile constructive
corespunztoare principalelor stiluri artistice: romanic, gotic, renatere, baroc.
Existena ndelungat, soluiile constructive deosebite i mai ales diversitatea
reprezentrilor sculpturale, sunt atribute care i confer bisericii-catedrale Sfntul
Mihail din Alba Iulia, statutul de unicat n arhitectura i arta religioas a evului
mediu romnesc.
SURSA: Gheorghe FLEER Alba Iulia. Oraul i monumentele sale n
imagini de epoc
Localizare : n incinta cetii Alba Carolina din Alba Iulia, intrarea dinspre Parcul
Unirii (poarta IV a cetatii).
Catedrala Sfantul Mihail din Alba Iulia este cea mai veche si cea mai lunga
(81m) catedrala din Romania. Constructia a inceput n anul 1247.
Sanctuarul principal al catedralei a fost ridicat in mai multe etape. La inceputul
sec. al Xlll-lea ptratul sanctuarului de astzi se incheia printr-o absid n form de
semicerc care a fost demolat la sfrsitul secolului, iar sanctuarul a fost extins in
stilul goticului timpuriu i impodobit cu ni trilobat. In pereii si laterali se gsesc
dou reliefuri din perioada romanic reprezentndu-l pe Arhanghelul Mihail.
Poarta principal vestic a catedralei este construita si ornata in perioada goticului
timpuriu (dupa 1270). Poarta colateralei sudice, construit in stil romanic din sec. al
XIII-lea, fost intrarea episcopilor.
Sanctuarul este mpodobit cu altarul i stranele canonicilor, ornate in stil baroc, pe
spatarele acestora aparand scene biblice reprezentand istoria mntuirii i viaa
rofeilor (1783), respectiv portalul sacristiei baroce de astzi (1728).,,Sacristia
veche" s-a format prin largirea catedralei actuale, la inceputul sec. al XIII-lea. Odata
cu ridicarea ei s-a demolat baptisteriul circular al primei catedrale, din care azi se
mai ridic deasupra pardoselii doar absida sanctuarului acestuia.
n aripa sudic a transeptului se gaseste rozasa si statuia medievala a Maicii
Domnului, adusa din biserica romano-catolica din Tureni (judetul Cluj).
n colaterala sudica, in apropierea scrii renascentiste cu blazon, ridicat de
episeopul Vardai Ferenc (1512-1524) se afla fragmentele monumentelor funerare
ale lui Ioan de Hunedoara-Hunyadi Janos(1456), al fratelui su cu acelai nume
(1442), al fiului sau Lazlo(1458), precum si ale voievozilor Kendi Ferenc si Kendi
Antal (1558).

n aripa nordic a transeptului se afl statuile a patru sfini maghiari (1728) plasate
initial intre cele dou turnuri medievale pe frontonul baroc al pridvorului vestic.
Printre arcadele oarbe trilobate ale absidiolei nordice, o prelungire a aripii nordice a
transeptului, se pot descoperi fragmentele unor picturi murale din epoca Renasterii,
realizate dupa 1510.
n partea nordica a catedralei se gaseste cea mai veche marturie a arhitecturii
renascentiste din Transilvania. Capela Laszai (1512). Cea mai frumoasa capela a
catedralei a fost infptuit in anul 1512 de Laszai Janos (Lazo. Lazoius) protopop de
Tileagd si canonic al catedralei, pentru adapostirea altarului Sufletelor Crestine.
Capela este omamentata cu basoreliefuri reprezentand blazoane, eroi ai mitologiei
clasice si ai Bibliei, respectiv ale unor regi maghiari. Pe peretele interior al capelei
se afla copia pietrei funerare a lui Laszai Janos, nmormntat n biseric St. Stefano
Rotondo din Roma.