Examenul este programat n data de 10 01 2015 i const n dou ntrebri din

partea general i dou din partea special din tratatul dlui. Prof. Dumitru
Mazilu, disponibil pentru cumprare aici.
SUBIECTE
1. Notiunea, obiectul caracterele DCI
Notiune Dreptul comertului international reprezinta ansamblul normelor juridice care
reglementeaza relatiile internationale comerciale si de cooperare ecomica si tehnico
stiintifica internationala
Obiect

Raporturile juridice patrimoniale care au caracter patrimonial comercial i

internaional.
Caractere
Raportul juridic de drept al comertului international are : prin excelen
1. Caracter patrimonial
- drepturile privind anumite atribute de identificare ale participanilor la aceste raporturi de dci
care, n dreptul comun au caracter nepatrimonial, cnd aparin unui subiect al raporturilor comerciale
internaionale dobndesc caracter patrimonial (firma, emblema, sediul comercial)
- nclcarea acestor drepturi se apr printr-o aciune patrimonial (aciunea n concuren
neloial, aciunea n daune).
2. Caracter comercial
Comercialitatea definete raporturile care izvorsc din acte i fapte de comer, aa cum sunt
definite de Codul Comercial.
pt a ti dac un Rap. Jur. are caracter comercial n relaiile internaionale, trebuie cercetate
normele sistemului de drept naional aplicabile - lex causes, potrivit normelor de drept
internaional privat. Pt caracterul civil sau comercial al unui contract se va interoga lex
contractus.
3.Caracter internaional - existenta unui/ mai multor elemnte de extraneitate
aExista unele Rap. Com.care se nasc sub imperiul legilor naionale, consumndu-i ntreaga
lor viata juridic n interiorul rii, cu toate ca sunt n legtur cu comer ul exterior (marfa se produce
n ar urmnd s fie exportat)

Exista Rap. Com crora li se adaug un element de extraneitate, dar nu devin astfel
internationale (un strin cumpr o main)
Conveniile internaionale, pt definirea caracterului international, au stabilit:
- un criteriu subiectiv - prile (persoane fizice sau juridice), s aib domiciliul/ sediul n
strintate juridic
- un criteriu obiectiv marfa / lucrarea/ serviciul/ bunul care face obiectul raportului juridic s
se afle n tranzit internaional = s treac cel puin o frontier.
Criteriile sunt, n principiu, alternative, fiind suficient numai unul dintre ele pt a constata
internaionalitatea raportului juridic.
Legea 105/1992 stipuleaz n plus 2 criterii reedina pt. persoanele fizice i fondul de
comer pt. persoanele juridice
Exista caracter internaional i atunci cnd ncheierea, modificarea, executarea actului are loc
n strinatate sau dac prestaia caracteristic care face obiectul obligaiei se desfoara n strintate.
Legea Uniforma asupra vanzarii internationale de bunuri mobile corporale stabileste ca
elemente de extraneitate sediul partilor, miscarea obiectelor vandute, locul incheierii congtractului,
locul predarii lucrului vandut.
2. Principiile DCI reprezinta acele idei calauzitoare n procesul elaborarii normelor
juridice i aplicrii lor n raporturile comerciale i de cooperare economic i
tehnico-tiinific internaionale, care asigur concordana normelor cu cerinele
dezvoltrii obiective i echilibrate a acestor raporturi.
-

sunt prescripiuni fundamentale care cluzesc crearea i aplicarea normelor juridice n

acest domeniu i au ca rezultat asigurarea certitudinii n structurarea normelor de dci,
fiind garanii contra imprevizibilittii unor reglementri emise cu ignorarea cerinelor
obiective ale dezvoltarii DCI.

Principiul libertii comerului

C. Montesquieu: nu este un drept acordat negustorilor de a face ce vor; aceasta ar nsemna n
adevar mai degrab robia lui.
Nu de restrictii, ci de incurajri i stimulri avem trebuin n comer (Xenophon).
- Comertul trebuie incurajat, stimulat

- Abatele de Saint Pierre combatea interdicia impus unor grupuri sociale s practice
comerul
Privilegiile exclusive trebuie eliminate
- le intalnim la Viceregele de Goa, Honrius, Theodosius, etc.
- n comer, fiecare tinde spre faciliti, ns pericolul apare atunci cnd sunt acordate
clientelar.
- persoanele care primesc astfel de facilitati nu prezinta ncredere=> comerul intr doar pe
minile unora, care nu l practic cu chibzuial, ci spre a ruina pe altul.
De asemenea, profitul nu se mparte firesc n acest caz, creandu-se o diferen prea mare ntre
participanii la comer.
Libertatea de a revinde pentru a castiga
- este esenial n comerul internaional s se asigure aceasta libertate - profitul iese din
vnzare, dar mai ales din revnzare
- Vasile Boerescu atragea atenia c Romnia nu are industrie naional i c acelea i
materii ce noi trimitem n afar, le primim transformate i le cumpram mult mai scump dect dac
s-ar fi fabricat n ara noastr.
- cu cat elementele de schimb se nmultesc, cu atat comerul prospera
Obiectul vinderii i revinderii libere l constituie bunurile fiecrei naiuni, de aceea, trebuie
avut n vedere c o ar care exporta tot mai puine mrfuri sau produse de consum decat import, se
echilibreaz pe socoteala ei, srcindu-se.
Libertatea de a revinde pt a ctiga presupune:
-

dezvoltarea capacitilor naionale pt.ca printr-o industrie proprie s se poat vinde nu

doar materii prime, ci i produse finite;

un echilibru al balanei comerciale - exporturile s depeasc importurile;

mprumuturile externe s se fac n scopul produciei i nu consumului banii investii

s aduc profituri, nu pierderi.

Politica monopolista intervine principiului liberaii comerului :

- exemple de monopoluri - instituite n Anglia, Portugalia, Spania, Olanda, n teritoriile
transformate in colonii
Efectele acestei politici sunt nocive pt consumatori (prof. Octavian Cpn):
3

creterea preurilor i scderea calitii;

agentul economic monopolist fixeaz unilateral i discreionar preul care i convine,

iar productorul n cauza i micoreaza oferta, provocnd o cretere artificial a
preului.

n Romania, n 1989, s-a abolit monopolul de stat, iar prin Constitu ie, persoanele fizice i juridice
pot i subiecte ale DCI , dac au calitatea de comerciant.
Necesitatea unui control prin mijloace financiar - bancare
- Controlul activitii de comer internaional, desfurat de persoane fizice i juridice, aparine
statului, prin mijloace financiar - bancare:
-

existenta vamilor importul i exportul mrfurilor n folosul statului, presupun

perceperea unor taxe vamale, tot n folosul statului

Taxele vamale trebuie sa fie moderate; daca sunt prea mari -> creterea preului obiectelor ->
micorarea cererilor i a numrului cumprtorilor
Alte mijloace ale statului: taxe, impozite, licen de import export
- Ion Ghica, privind circulaia mrfurilor, a pledat o politiva financiar bancar ct mai liberala
- liberul schimb (libre echange)
- Dezvoltarea comerului duce automat la dezvoltarea economiei.
Principiul concurentei loiale = factor de progres economic
Dintotdeauna concurena a avut un rol hotrtor n dezvoltarea meteugurilor, n nflorirea
unor localiti, n dezvoltarea unor popoare i chiar regiuni ale lumii.
Competiia pe pia ntre cei care exercit activiti asemntoare
- a dus la perfecionare => progres economic => asigur prosperitatea naiunilor
Istoria relatiilor dintre popoare are ntre componentele sale majore istoria competiiei
economice
Concurena comercial = o confruntare n acele domenii i sectoare n care diversitatea
agenilor economici este permis, dar nu i n acelea care sunt sustrase concurenei.Se realizeaz prin
mijloace economice;
Competiia este o cauz real major a creterii economice reale, iar eliminarea ei prin mijloace
administrative duce la reducerea/ dispariia valorilor.
Competiia = marf de calitate, tehnologie de vrf, pre competitiv pt. concuren i dar atractiv
pt clieni. Este opusul monopolismului.
4

Domeniul concurenei comerciale internaionale- exista piata la nivel regional ( UE) si

piata la nivel mondial
Relatiile de competitie dintre diversii agenti economici vizeaza:
-

atragerea de noi clieni, n condiiile meninerii vechii clientele;

cucerirea de noi piee pt. desfacerea mrfurilor, n scopul declarat;

(scopul declarat = realizarea unor profituri corespunztoare)

Forme ale concurentei : loial, neloial, anticoncurenial
Concurena loial se exercit n conformitate cu uzanele comerciale oneste (cu bun credin), profitul obinut fiind licit.
Totalitatea normelor care reglementeaz concurena licita Dreptul concuren ei ori de
cte ori mai multe persoane urmresc, n activitatea lor economic, acela i scop sau un scop
asemntor exist concuren.
Concurena neloial are loc prin svrirea de acte i fapte de comer contrare uzantelor
cinstite, ceea ce impune reglementri restrictive n domeniu.
Clauza de neconcuren inclus n contract = debitorul se oblig, temporar, s renune la
competiia pe pia ntr-un anumit domeniu, sau la o alt interdicie privind concuren a -> Convenia
anticoncurenial, care se accept numai cu respectarea principiilor libertii comerului i a
conveniilor, ordinii publice i bunelor moravuri.
Garanie a dezvoltrii comerului internaional
Concurena loial exercit urmtoarele funcii:
-

Funcia de garantare a desfurtii economiei de pia

Funcia de facilitare a liberei circulaii a mrfurilor, capitalurilor, serviciilor i

persoanelor

Funcia de stimulare a iniiativei participanilor la schimburile comerului internaional

Concurena = garanie i condiie a dezvoltrii relaiilor comerciale, a creterii economice

regionale i mondiale.
Aceste principii sunt criterii de orientare a reglementrilor naionale i internaionale pt.
asigurarea:
-

libertii de acces pe pia;

libertii cererii i ofertei;

libertii economice;
5

prevenirii i reprimrii actelor anticoncureniale;

repararii prejudiciilor izvorte din abuzul de libertate n schimburile comerciale

internaionale.

Rolul concurentei in fixarea unui pret just al marfurilor

Este necesar ca naiunile care export mrfurile s se concureze unele pe altele, pt ca
marfurile pe care le export s fie intotdeauna ieftine. (sigurana exporturilor, stabilitatea
taxelor vamale, etc.)
Acest principiu susine obinerea unor beneficii proporionale cu aportul calitativ i cantitativ al
participanilor la aceste raporturi
Acest principiu duce la acceptarea produselor considerate acceptabile calitativ i la respingerea celor
coinsiderate necorespunztoare pe piaa internaionalAre rol n organizarea proceselor de producere
a mrfurilor pt. o pia internaional tot mai exigent.
Concurena neloial = orice act/ fapt contrar uzanelor cinstite n activitatea comercial
internaional
Se caracterizeaz prin:
-

folosirea unor mijloace reprobabile n activitatea comercial

svrirea unor acte discutabile n atragerea clientelei.

Romnia este membr a Uniunii de la Paris -> societile comerciale romne au drept la
tratament naional i unionist pe ntreg teritoriul UE, iar strinii unioniti au acelai drept n
Romnia. rile Uniunii sunt obligate s asigure cetenilor rilor acestora protecie efectiv
mpotriva concurenei neloiale.
Conventia de la Paris a Uniunii (1883) definete faptele i actele de concuren neloial:
orice act de concuren contrar uzanelor cinstite n materie industrial sau comercial
n plus, doctrina adaug:
-

substituirea produselor;

dezorganizarea intern a intreprinderii;

dezorganizarea general a pieei.

Principiul concurentei loiale, prin reglementrile adoptate vizeaz i productorii i

consumatorii de acte i fapte ilicite n acest domeniu:
-

pretul de dumping/ subvenionat, exportul la preturi sub nivelul pietei interne .

Guvernul a luat msuri n acest sens - Hot de Guv 228/ 1992.
6

Un produs este considerat a face obiectul dumpingului atunci cnd preul su de export ctre
Romnia este inferior valorii nominale a unui produs similar sau direct concurent. Astfel s-au
introdus: taxa anti-dumping i taxe compensatorii; suprataxe sau restricii cantitative la import (cnd
exista import al unor produse n cantitti sau de natur s prejudicieze grav productorii na ionali).
Aceste msuri sunt garanii pt. respectarea principiului concurenei loiale.
Principiul egalitii juridice a prilor
Voina prilor
- Exprimat liber. Actele i faptele de comer ce se concretizeaz n iniiative, opiuni i decizii
cu privire la circulaia mrfurilor i serviciilor implic neaprat voina prilor, fiind acte de voin.
- Intenia de a realiza profit (beneficii) presupune un grad nalt de rspundere.
- ansele i riscurile trebuie analizate i evaluate nainte de ncheierea unui act de comert
international. Trebuie cunoscuta situatia de fapt si de drept.
- Autonomia de vointa a partilor in negocierea, incheierea si derularea contractelor de comert
international presupune ca vointa neexpres manifestata si care nu rezulta din continutul contractului
este prezumata.
De jure gestionis
- Raporturile ce iau nastere intre agentii economici, din diferite state in calitate de participanti
la comertul international, sunt raporturi de jure gestionis = de pe o pozitie de egalitate juridica.
- Cand statul este implicat intr-un contract de comert international sau intr-un litigiu
contractual de acest fel, actiunea lui este de jure gestionis si nu de domeniul jure imperii.
- Cand statul actioneaza de jure imperii (de putere suverana), in realizarea politicii comerciale,
financiar-valutare, vamale, etc., se stabileste o relatie de subordonare a persoanelor fizice si juridice
straine: raporturi de drept financiar, administrativ, sa., nu comercial- tin de dr public, nu privat.
Principiu si metoda de reglementare
- Egalitatea partilor demonstreaza ca dreptul comertului international apartine dreptului privat
- Egalitatea partilor = metoda de reglementare- Legea Model asupra Arbitrajului Comertului
International stipuleaza egelitatea de tratament a partilor. Ca metoda de reglementare, DCI se
incadreaza cu ptreponderenta in domeniile dreptului privat.
- Acest principiu orienteaza normele emise in domeniu si procesul aplicarii lor.

Principiul libertatii conventiilor

- Raporturile juridice de DCI se concretizeaza in contracte si titluri de valoare. Limitele
acestora sunt guvernate de principiul libertatii conventiilor.
Conventiile legal facute au putere de lege ( Codul Civil)
- Fiecare subiect se obliga numai la ceea ce accepta ca fiind in interesul lui si numai in
masura in care doreste= regula generala; fiecare are dreptul sa-si aleaga cocontractantul, sa
negocieze, sa stipuleze clauze, etc.
- Unii participanti specializati in diferite domenii (burse, porturi, etc.) urmeaza practici si
obiceiuri comune, nu doar intre ei, ci si cu tertii.
- Se tinde sa se apeleze la tehnici de contractare (electronice de ex), deoarece faciliteaza
exercitarea libertatii contractuale a tuturor participantilor la raporturile comerciale internationale.
Conceptia subiectiva si conceptia obiectiva
- Partile pot stabili legea aplicabila conventiei lor, fapt ce le este permis de legea forului->
autonomia derivata-> libertatea conventiilor apare ca o autonomie derivata si nu primordiala.
- Conceptia subiectiva: principalul izvor al drepturilor si obligatiilor negociate si stipulate in
contract= acordul de vointa
- Conceptia obiectiva: principalul izvor al dr si oblig negociate si stipulate in contract= legea
Acestea sunt tendinte de absolutizare, insa, este necesar ca intre acordul de vointa sa lege sa
existe concordanta. In temeiul clauzei electio iuris, partile pot stabili legea contractului lor- Lg
105/1992- partile nu au de ales intre lege, echitate si lex mercatoria universalis (uzantele practicate
in CI).
Lex voluntatis- formulat de Dumoulin, care a urmarit sa asigure un regim unic unor bunuri,
indiferent unde erau situate
In DCI, partile pot alege legea care sa le carmuiasca cerintele de fond si efectele contractului
Lex voluntatis = norma conflictuala fundamentala; este comuna cu cele mai multe sisteme de drept
privat si reprezinta un element de uniformitate:
--contractele CI sunt supuse legii alese prin consens de catre parti;
--conditiile de forma ale unui act juridic sunt stabilite de legea care ii carmuieste fondul;
--conditiile de fond ale actului juridic unilateral sunt stabilite de legea autorului s

Principiul bunei-credinte
Conventiile trebuie executate cu buna-credinta
- Comisia Natiunilor Unite pt Dreptul Comertului International a considerat ca, privind bunacredinta, trebuie nu doar sa fie stipulata in texte, ci, indeosebi, trebuie adoptate unele masuri de
aplicare in: --momentul incheierii contractelor; --derularea acestora; --predarea marfii sau efectuarea
serviciilor la nivelul cantitativ si calitativ convenit.
- Codul Civil Roman: Conventiile trebuie respectate cu buna-credinta- art 970
- Codul Comercial Roman stabileste ca buna-credinta trebuie sa insoteasca toate etapele
tranzactiei comerciale, inclusiv transportul pana la predarea marfii, in conditiile de calitate si in
cantitatea stipulate in contract.
Se poate exercita concurenta pentru profit cu buna-credinta?
- Libertatea de concurenta isi are limita in obiceiurile comerciale cinstite (concurenta loiala0,
care preupun buna-credinta.
- Buna-credinta, in CI, obliga atat comerciantul, cat si industriasul:
--sa se comporte in limitele moralitatii;
--sa nu recurga la actiuni de natura a frauda partenerul, deoarece chiar daca castigul este
palpabil pe termen scurt, pierderile sunt certe pe termen lung.
- Concurenta neleala atrage raspunderea celui care a practicvat-o
- Atat in baza legii, cat si a prevederilor contractuale, concurenta nu doar ca poate, dar si
trebuie exercitata cu respectarea bunei-credinte.
Raspunderea pentru reaua-credinta
- Legea romana prevede in mod expres masuri impotriva partii care a actionar cu rea-credinta:
in Codul Civil (art 1346), in Codul Comercial, in reglementarile internationale- Conferinta de la
Lisabona din 1958 a introdus Conventia de la Paris privind concurenta neloiala care defineste acte si
fapte de rea-credinta = acele indicatii si afirmatii a caror folosire, in exercitarea comertului, este
susceptibila sa induca publicul in eroare, in ceea ce priveste natura, modul de fabricare,
caracteristicile, aptitudinea pt intrebuintare sau calitatea marfurilor.
- Sanctiunea este absolut necesara
- Principiul bunei-credinte pune in evidenta cel mai mult valorile morale ale participantilor la
relatiile de comert international.

3. De la izvoare cele n sens formal - Uzanele comerciale

Uzantele comerciale sunt

acele practici, atitudini, repetate de multe ori in

contractele pe care partile le incheie si deruleaza, facilitand schimburile

comerciale dintre participantii la raporturile juridice de comert international.
- Constituie o practica sociala
- Se aplica mai multor parteneri comerciali
- Sunt opera participantilor la schimburile comerciale internationale
-Sunt recunoscute ca utile si necesare de catre parti
-Au un rol indiscutabil in facilitarea desfasurarii raporturilor de comert exterior.
- Clasificare:
a. Uzantele locale, speciale, generale.
-> Locale:
--se aplica intr-o anumita piata
--aplicate intr-un numit port
--aplicate intr-o anumita regiune/ localitate.
->Speciale- in comertul cu animale vii, cu cereale, cu vinuri, etc, in practicarea unor profesii,
in efectuarea unor operatiuni comerciale.
-> Generale- se aplica tuturor relatiilor de CI ex-referitoare la finisarea produselor, la calitatea
marfii, indiferent de obiectul, de localitatea, de participantii relatiilor.
b. Uzantele normative si uzantele comerciale
-> Normative = au valoare de norma de drept- uzantele legale/ cutume.
Codul civil roman: conventiile obliga nu numai la ceea ce este expres intre ele, dar la toate
urmarile ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei, dupa natura sa.
-obiceiul locului (dispozitiile indoioase se interpreteaza dupa ele) incheierii contractului
- clauzele obisnuite dintr-un contract se subinteleg, desi nu sunt expres intr-insul
-au aceeasi forta juridica ca si legea care trimite la ele
-trasaturi:
--obligatorii (pot suplini legea, se poate chiar dferoga de la ea)
--sunt de durata (vechi)
10

--sunt generale
--sunt continui
--sunt repetabile
-> Conventionale/ Uzante de fapt/ Interpretative
-decurg din autonomia de vointa a partilor- acord expres, tacit, sau cel putin prezumat
= practici intre partile contractante respectate de participantii la raporturile de CI in afacerile
care definesc intelesul unei norme juridice existente printr-un obicei constant.
- au forta juridica a unei clauze contractuale
- au caracter concret, sunt mobile si empirice.
Asemanari si deosebiri intre uzantele normative si cele conventionale
Asemanari:
-caracter de generalitate, continuitate, repetabilitate;
-obiect comun- facilitarea raporturilor comerciale;
-aplicare frecventa in relatiile de CI
Deosebiri:
- de forta juridica: valoare de norma de drept- valoare de clauza contractuala;
- cele normative tin de domeniul legii, cele conventionale tin de domeniul contractului
(acordul partilor);
- cele normative se aplica automat, celelalte doar daca vor partile;
- probatiunea: cele normative nu trebuie dovedite (se aplica ex-officio0, cele conventionale
trebuie dovedite de partea care le invoca;
- uzantele normative urmaresc completarea cadrului DCI, celelalte urmaresc completarea
continutului contractelor.
Conflicte intre uzantele comerciale
Intre uzantele comertciale si normele de drept civil- uzanta are prioritate, fiind dispozitie
speciala
Intre uzantele comerciale si normele de drept comercial- uzanta are prioritate, fiind dispozitie
speciala, dr comercial are caracter supletiv
Intre diferite uzante comerciale- similar cu conflictul dintre 2 clauze contractuale- uzanta la
care s-au referit partile in ultimul moment va avea prioritate
11

In toate cazurile, prioritate are conventia expresa a partilor.

Uzantele comerciale in contractele-tip = forme preconstituite de contract in care se regasesc
principalele clauze contractuale. Partile pot individualiza prin adaosuri contractul, il pot modifica,
adapta, sau pot deroga de la aceasta forma.
- 2 probleme:
-- De interpretare: orice clauza indoielnica se interpreteaza impotriva celui care a propus-o,
deci in favoarea celui care se obloga;
-- De cunoastere si intelegere a conditiilor generale de catre parti: ele trebuie sa cunoasca toate
clauzele pt a le putea da curs.
Uzantele comerciale standardizate
- Pt o mai mare certitudine si pt uniformizarea dreptului
- Camera de Comert International din Paris a elaborat Regulile Internationale pt Interpretarea
Uzantelor de Comert (ICOTERMS)
- Definitiile Revizuite de Comert American Exterior (RATFD)
- Termeni standardizati, ex Conditions FIS = conditiile esentiale din contractul- tip
Uzantele comerciale internationale in dreptul national
- SUA- Uniform Commercial Code
- Romania- uzante stipulate in Lg 58/1934, si 59/ 1934 privind uzurile locului
de plata, s,a (pt uzantele normative
4. De la cap Raportul juridic Premisele - Subiectele Falimentul
Raportul juridic de comert international
Concept: RJC de CI = o relatie patriminiala in cadtul activitatii de comert international,
reglementata juridic, in care participantii, aflati intr-o deplina egalitate juridica, sunt titulari de
drepturi si obligatii realizate, la nevoie, prin forta de constrgangere a statului
-

raport de comert international, reglementat de normele CI, bazat pe acordul de vointa

al partilor si pe egalitatea juridica a acestora.

Premise:
Norma juridica de comert international defineste comportamentul posibil sau datorat al
participantilor la raporturile comerciale internationale.
- premisa fundamentala a r j de CI, deoarece fara ea nu se poate vorbi despre un raport juridic.
12

- Norma se transpune in viata prin r j din cadrul schimburilor comerciale internationale => rj
de CI = norma de drept comercial in actiune.
Existenta unor imprejurari care produc efecte juridice prin realizarea lor
- actele si faptele de comert international
- Faptele juridice = imprejurari de care normele de CI ataseaza consecinte juridice. In sens
restrans (fapte naturale) nu includ si actele juridice (au loc independent de vointa omului, dar produc
efecte juridice), iar in sens larg includ si actele juridice.
- Actele juridice = actele de vointa savarsite cu intentia de a produce efecte juridice.
- Operatiunea juridica = mijloc/ tehnica juridica la care se recurge in scopul realizarii actului
comercial international.
Subiectele R J - n cazul Dreptului Comerului Internaional, subiectele participante la
raporturile comerciale Internaionale sunt acele persoane care au comerul ca profesiune obinuit,
societile comerciale precum i alte forme organizatorice cu personalitate juridic. Sunt pri sau
subiecte al raportului juridic de comer internaional toi comercianii, persoane fizice i juridice care
particip n mod activ la schimburi comerciale, care pentru a obine un anumit profit icare se
bucur de capacitatea de a face acte i fapte de comer, att n nume propriu i pe seama lor nile, dar
in numele i pe seama altora. Acetia pot fi clasificri, n funcie de ordinea juridic creia i
aparin, n dou categorii:
- categoria subiectelor de drept care aparin ordinii juridice naionale, participante la
raporturile juridice de comer international
- categoria subiectelor de drept care aparin ordinii juridice internaionale, participante la
raporturile juridice de comer international
-Subiectele de dreptul comerului internaional de naionalitate romn Din prima categorie,
cea a subiectelor de drept naional, fac parte:
-comerciantul
-persoan fizic,
-societile comerciale
-grupurile de interes economic
(care pot avea sau nu calitatea de comerciant).

13

Tuturor acestora li se adaug regiile autonome, organizaiile cooperatiste, asociaiile n

participaie, asociaiile familiale precum i anumite persoane juridice fr scop
lucrativ.
Nu se poate elimina din categoria de subiecte ale raporturilor de DreptulComerului
Internaional statul. Aceast aseriune este motivat de faptul c oricare stat suveran
are dreptul fundamental de a desfura acte i fapte de comer
Falimentul
Notiune
- fallere a insela; fallitor care inseala; falitus inselat.
- prima reglementare ampla Codul comercial roman din 1887 -> lg 64/ 1995 -> lg 83/ 1998.
= lichidare judiciara = o procedura speciala de executare silita: unitara; colectiva; concursuala;
egalitara asupra bunurilor debitorului comun, in scopul satisfacerii tuturor creditorilor acestuia; este o
masura legala de aparare a intereselor creditorilor.
- procedura = forma de aparare in comun a creditorilor in fata debitorului care se afla in
incetare de plati/ in insolventa (nu insolvabilitate, cand activul depaseste pasivul dar exista unele
dificultati de acoperire a pasivului sau refuzul de plata).
- Elemente definitorii:
-- procedura de executare silita este unitara, colectiva, concursuala, egalitara;
-- obiectul urmaririi silite sunt toate bunurile debitorului;
-- patrimoniul debitorului se imparte tutror creditorilor;
-- debitorul culpabil este sanctionat, inclusiv penal, daca faptele sale o justifica.
Declararea falimentului
Conditii de fond si procedurale:
-

la momentul incetarii platilor, debitorul sa fie comerciant

debitorul

sa fie in stare de incetare a partilor, adica in insolventa comerciala,

demonstrata prin fapte concluzive

-

este necesara o hotarare judecatoreasca de pronuntare a falimentului.

Procedura falimentului

14

Falimentul se declara:
- La cererea comerciantului debitor depune la grefa tribunalului bilantul contabil, contul de
profit si pierderi + informatii privind bunurile sale + o lista cu creditoriii sai (nume + adrese),
indiferent cum sunt creantele fata de acestia ( certe/ sub conditie, lichide/ nelichide, scadente/
nescadente, contestate/ necontestate), aratandu-se suma, cauza si drepturile de preferinta + o lista a
asociatilor cu raspundere limitata (pt snc si soc in comandita) + o declaratie aratand intentia de
reorganizare a activitatii sau de lichidare a averii.
- La cererea 1 / mai multor creditori, care au o creanta certa, lichida si exigibila cerere
impotriva unui debitor care in timp de cel putin 30 zile a incetat platile.
- Din oficiu - de catre tribunalul comercial, in caz de stare notorie de incetare a platilor.
Camerele de comert si industrie teritoriale pot introduce cerere, iar in 48 de ore de la inregistrare,
tribunalul va comunica debitorului si camerei de comert cate o cerere si va afisa una pe usa instantei.
Cererea poate fin contestata de catre deb in termen de 5 zile, daca nu, procedura falimentului
continua.
Efectele declararii falimentului
- Nepatrimoniale: aplicarea unei pedepse penale debitorului, daca a savarsit infractiunea de
bancruta simpla sau frauduloasa; comerciantii faliti sunt inscrisi pe un tabel afisat in sala de judecata
a tribunalului comercial; accesul falitilor la localul burselor este nepermis; decaderea din anumite
drepturi ( nu poate alege sau sa fie ales, nu mai poate fi curator, tutore, mandatar).
Acestea inceteaza numai prin reabilitare.
- Patrimoniale. Comerciantul falit:
- pierde dr. de administrare, nemaidispunand de bunurile pe care le poseda cand s-a pronuntat
hotararea tribunalului si nici de cele pe care le va dobandi pe parcusrul procedurii de faliment;
- bunurile sale formeaza masa falimentului/ masa concursuala/ masa activa = universalitate
in scopul satisfacerii creditorilor.
Creditorii care s-au supus procedurii de verficare a creantelor = masa credala sau pasiva.
Dintre ei, din masa activa, primii platiti sunt cei chirografari, iar cei privilegiati ipotecari sunt
satisfacuti din anumite bunuri in baza privilegiului/ ipotecii.

15

dupa declararea falimentului: datoriile devin exigibile, contractele sunt suspendate,

platile primite de debitor sunt revocabile in favoarea creditorilor, compensatia nu mai
opereaza-> actele jur ale falitului sunt lipsite de efecte.

Administrarea falimentului
Judecatorul sindic: administreaza patrimoniul falimentului si valorifica drepturile aferente
- in Romania: incepe procedura falimentului, aplica sigiliile, inventariaza bunurile si ia masuri
pt conservarea lor, stabileste datele sedintelor adunarii creditorilor, si le prezideaza, transforma
bunurile din averea debitorului in numerar, etc
- stabileste, prin incheiere, atributiunile administratorului si lichidatorului.
-poate fi inlocuit de catre tribunal in orice stadiu a procedurii, prin incheiere motivata
Debitorul si oricare dintre creditori, pot contesta masurile judecatorului sindic in cazurile prev
de lege, in maxim 10 zile de la luarea masurii.
Masa credala = total creditorilor declarati si verificati. Ea decide cu privire la continuarea,
provizoriu, a comertului de catre deb; aproba conturile prezentate de judecatorul sindic; incuviinteaza
concordatul; aproba moratoriul.
- daca cei care detin cel putin din valoarea creantelor cer, jud sindic trebuie sa de curs
cererii, convocand adunarea creditorilor.
- creditorii au dr sa analizeze situatia deb; masurile luate de jud sindic si efectele avute,
propunand continuarea lor sau adoptarea altora, motivat.
Administratorul
- in 45 zile de la inceperea procedurii cred care detin 75% din val totala a creantelor, pot
decide angajarea unui adm care va fi desemnat de tribunal
- el : supravegheaza operatiunile de gestionare; il asita pe deb in toate actele de gestionare si
conduce in tot sau in parte activitatea acestuia.
- i se pot modifica atributiile, la cererea lui, a comitetului creditorilor, a delegatului sau ori a
Minsterului Public, de catre tribunal
- este obligat actioneze cf cu legea nationala respectiva si numai pe baza atributiilor date de
catre jud sindic.
Lichidatorul
- pers fizica/ soc com
16

- angajat la propunerea jud sindic, dispus de tribunal;

- daca debitorul este o soc bancara- desemnare cu avizul BNR si al Min Finatelor
- efectueaza acte si operatiuni dispuse de jud sindic.
Moratoriul
= o institutie de suspendare a executarii hotararii de declararea a falimentului, la cererea
comerciantului falit, a carei instituire se dispunde de tribunal, cu consultarea adunarii creditorilor,
daca comerciantul dovedeste ca este solvabil si ca faptele produse nu-i sunt imputabile.
- instanta il instituie pe cel mult 6 luni deb redobandeste dr de adm si de dispozitie asupra
bunurilor sale, iar creditorii asteapta refacerea lui, fara a putea incepe/ continua acte de urmarire
impotriva lui.
Concordatul = intelegere intre deb si masa credala, prin care deb se obliga sa-si plateasca
obligatiile la termenele si in conditiile convenite cu masa creditorilor. Conventia trebuie
omologata de tribunalul comercial.
- propunerea se poate face de catre: deb; judecatorul sindic; creditori
- conventia intre deb si masa creditorilor poate fi: amiabila (cu consimtamantul tuturor
creditorilor) sau judiciara (acordul majoritatii creditorilor). Efectele se produc fata de toti creditorii.
- omolagarea de catre tribunal-> starea de faliment inceteaza, iar deb poate fi urmarit
individual, in limita sumelor convenite prin concordat.
Inlaturarea efectelor falimentului. Reabilitarea
- printr-o procedura simpla, dupa achitarea pasivului de catre deb;
- daca comerciantul a fost gasit vinovat de bancruta simpla, dupa executarea pedepsei poate fi
reabilitat, dar daca a fost gasit vinovat de bancruta frauduloasa, nu poate fi reabilitat.

17

5. Acte i fapte ale DCI - definiie i clasificare

Actele si faptele de comert international sunt actele si faptele juridice de care norma
leaga nasterea sau modificarea ori stingerea actelor si faptelorjuridice care contin elemente de
extraneitate, prin care se realizeaza o interpunere in circulatia bunurilor si serviciilor cu
intentia de a produce un profit.
Clasificare
-

obiective forma si /sau natura actului definite in lege.cod. etc cumpararile pt a

revinde, ori pt a se inchiria; cumpararile/ vanzarile de parti sau actiuni ale soc

com; operatiunile de mijlocire in afaceri comerciale etc

subiective rezulta din calitatea de comerciant op efectuate se prezuma acte de

comert int exceptii cumparaturile pt familie !!! cumparaturi rezonabile !!!

mixte pt ca prezinta caracter comercial numai pt una din arti asigurarea sau
sponsorizare

FAPTELE OBIECTIVE DE COMERT

-

I. Fapte de comert obiective considerate ca atare fara nici o conditie.

Din aceasta categorie fac parte:

1. Faptele juridice declarate de lege comerciale (cambia, biletul la ordin, CEC-

ul);
2. Orice raport care rezulta din navigatie;
3. Contractele de depozit, consignatie, report.
II. Fapte declarate de lege comerciale, dar numai daca ndeplinesc anumite
conditii.

Reprezentative pentru aceasta categorie sunt:

-

1. Vnzarea-cumpararea, cu scopul de a revinde;

18

2. ntreprinderile comerciale n sensul de ntreprinzator nu de unitati

economice
producatoare.
III. Fapte de comert desemnate ca atare datorita caracterului lor accesoriu, ca

deexemplu:
1. Mijlocirea, intermedierea si reprezentarea;
2. Depozitul pentru cauza comerciala;
3. Contractele de vnzare-cumparare de actiuni sau de parti sociale;
4. Contul curent;
5. Gajul pentru cauza comerciala;
6. Fidejusiunea pentru cauza comerciala.

FAPTELE SUBIECTIVE DE COMERT

-

faptele de comert subiective reprezinta toate actele savrsite de comerciant, cu

conditia ca acestea sa fie savrsite n nume propriu si cu titlu profesional,

obisnuit.
Se instituie astfel o anumita prezumtie relativa, denumita prezumtia de
comercialitate, care considera ca fapte de comert toate actele si obligatiile
comerciantului, indiferent de izvorul lor, cu exceptiile mentionate expres de

lege.
Aceasta prezumtie de comercialitate, fiind o prezumtie relativa, poate fi
rasturnata prin proba contrarie, dar numai n conditiile prevazute de lege si
anume prin dovedirea caracterului civil al obligatiei sau caracterului
necomercial care ar rezulta din chiar actul savarsit de comerciant - adica natura

straina comerciantului a
operatiei efectuate de acesta, ori datorita naturii operatiei ori a scopului
urmarit.

FAPTELE DE COMERT UNILATERALE SAU MIXTE

Faptele de comert (obiective sau subiective) pot fi bilaterale, cnd actele sau
operatiunile efectuate sunt fapte de comert pentru ambele parti implicate n
raportul juridic, sau unilaterale sau mixte, cnd actele sau operatiunile respective
sunt fapte de comert numai pentru una dintre parti sau pentru cealalta parte s-ar
putea considera ca nu au character comercial si ar putea ramne un act de natura
civila
6. Devoltarea progresiv Analiz
19

- BUILD-OPERATE-TRANSFER B.O. T
Promovarea unor importante proiecte in sistemul Build- Operate- Transfer
(BOT)
Build- Operate - Transfer (BOT)
- constructie operare ( in sensul de exploatare comerciala) transfer dupa
recuperarea costurilor si obtinerea unor profituri, guvernului care a acordat concesia).
- in forma initiala BOT a fost conceput ca un proiect in care Guvernul acorda concesia
pentur o perioada de timp unui consortiu privat pentru dezvoltarea unui proiect. Acesta
construieste si opereaza un numar de ani, in care isi recupereaza costurile constructiei
si profituri din exploatarea comerciala, dupa care la sfarsitul perioadei de
concesionare, transfera intregul proiect guvernului respectiv.
- in acest proiect care este un aranjament acceptat de ambele parti plata
imprumutuirlor ori rambursarea investitiei facute in realizarea proiectului nu sunt
garantate de guvern, dar depinde de succesul exploatarii comerciale a proiectului dupa
ce a fost dat in folosinta.
Avantajele BOT
1.presiune redusa asupra datoriei publice guvernul nefiind obligat sa aloce sume din
buget pentru realizarea proiectului;
2. riscurile realizarii, punerii in functiune si exploatarii proiectului sunt tranferate pe
seama sectorului privat (a companiei ca a obtinut si realizat concesia);
3. pentru a obtine rezultatele asteptate din exploatarea comerciala, compania respectiva
este obligata sa foloseasca tehnologii avansate care, dupa expirarea perioadei de
concesionare, trec in proprietatea guvernului respectiv. Problema cea mai serioasa
care constituie substanta negocierilor este aceea a duratei concesiei. Guvenul va dori
sa nu se depaseasca o perioada rezonabila, iar consotiu insista de regula pentru o
perioada cat mai lunga (30, 40 sau chiar 50 de ani) insistand ca numai asa isi poate
recupera cheltuielile.

Domenii vizate de sistemul BOT

20

- este larg folosit in realizarea unui proiecte de infrastructura in telecomunicatii,

transportului publoc, in constructia de autostrazi etc.
- in cazul in care nu sunt analizate cu realism modalitatiile de exploatare comeciala de
poate ajunge la situatia ca recuperarea cheltuielilor sa se faca sin taxe pentru folosirea
autostrazilor.
7. Contractul de comer internaional condiii de validitate
Contractele de CI sunt o forma a contractelor comerciale si sunt diferite de cele civile prin
natura lor comerciala, si diferite de cele comerciale prin caracterul de internationalitate.
Conditiile de validitate ale contractelor de CI
a.

Capacitatea partilor
- capacitatea statului si a reprezentantilor sai este reglementata de norme interne si internationale
- capacitatea comerciantilor persoane fizice este reglementata de lex personalis, iar a societatilor
comerciale de lex societatis. Vezi subiectele rap jur de DCI din prima parte.

b.

Consimtamantul partilor
- se concretizeaza in oferta facuta de o parte si in acceptarea ei de catre cealalta parte.
- trebuie sa fie exprimat liber, in cunostinta de cauza, si sa nu fie viciat in continutul sau
intelectual sau in exercitarea sa libera (leziunea contractuala, eroarea substantiala si eroarea de
drept).

c.

Obiectul contractului
- prestatia la care se obliga partile sa fie determinata in momentul incheierii contractului, sau
determinabila ulterior potrivit clauzelor stipulate in contract.
- de regula obiectul in contractele de CI este determinabil, contractandu-se bunuri viitoare, iar
frecventa bunurilor fungibile fiind f ridicata.
- la prestaiile pecuniare ( pret, navlu, comision) pretul se perfecteaza la incheierea contractului,
dar poate fi si determinabil in viitor.

d.

Cauza element constitutiv al contractului

- trebuie sa fie licita si morala
- titlurile de credit sunt valabile independent de cauza lor.

e.

Reglementari necesare

21

Capacitatea de a contractaeste guvernata de lg nationala a persoanei fizice si de lg sediului social

al persoanei juridice. Consimtamantul este carmuit de lex contractus iar obiectul si cauza tot de lex
contractus. Sanctiunile aplicabile sunt carmuite de lex contractus, ca si aspectele procedurale
(calitatea, obiectul cauza actiunii).
Lex contractus se eplica si in privinta cesiunii de creanta, subrogatiei conventionale, delegatiei,
novatiei si in privinta modurilor de stingere a obligatiilor izvorate din contract.
Termenul este un element esential in cele mai multe contracte de comert international, iar conditia
este esentiala in contractele unde v-c internationala de marfuri se face conform mostrei sau pe
incercate. De cele mai multe ori conditia nu este un element esential iar forma nu este o conditie de
validitate.
8. Negocierea i etapele negocierii
B. NEGOCIEREA CONTRACTELOR DE CI
1. Conceptul negocierii in CI
Tranzactiile comerciale sunt in esenta lor rezultatul unor ngocieri.
Negocierea o componenta indispensabila a raporturilor comerciale
Valentele complexe ale negocierii si participarea activa a negociatorului
Negocierile com cst un proces complex care se desfasoara in momentele decisive ale formarii
contractului, implicand participarea activa, fizica si intelectuala a negociatorului.
- logica, psihologia, arta comunicarii, demonstratia, elemente de strategie si tactica.
Negocierea arta compromisului compromis = stiinta si arta in sensul priceperii si inteligentei
de a sti sa dai ceva pt a dobandi altceva; nu cedarea, renuntarea la propriul interes, ci imbinarea
intereselor proprii cu cele ale partenerului.
Definitie = o activitate complexa, intreprinsa prin excelenta de comercianti, persoane fizice
si societati comerciale, in scopul obtinerii unor rezultate reciproc avantajoase in procesul
derularii raporturilor contractuale. Este un proces organizat, etapizat si competitiv intre 2 sau
mai multe frime comerciale, care sunt preponderent partenere, in cursul careia se ajusteaza si
armonizeaza interesele lor fundamentale, urmarindu-se asigurarea obtinerii profitului scontat de
fiecare parte.
2. Principiile negocierii contractelor de CI
a. Principiul reciprocitatii

22

- presupune ca, pe parcursul negocierii, sa se efectueze o ajustare a pretentiilor partilor, asa incat,
la capatul tuturor rundelor de negocieri sa se construiasca un acord final, care sa constituie un
compromis satisfacator pt ambele parti contractante.
- implica reciprocitatea concesiilor; do ut des (daca faci concesii fac si eu)-> actiuni
compensatorii.
b. Principiul legalitatii
- conflicte de legi=> Conventia asupra legii aplicabile obligatiilor contrcatuale- un contract este
guvernat de legea aleasa de parti.
- partile au drepturi egale in promovarea si determinarea legii aplicabile contractului
c. Principiul moralitatii
- o negociere = o confruntare de interese si de mentalitati si viziuni si de inteligente => invinge
cel care argumenteaza mai bine si mai convingator. Poate fi vorba de moralitate?
- principiul moralitatii trebuie corelat cu cel al bunei-credinte: respectarea partenerului, sa tii cont
si de interesele lui. Se incalca prin a-i cere sa accepte conditii umilitoare, clauze ruinatoare, care se
pot intoarce in timp impotriva celui care a dictat solutia nedreapta si injusta.
!!!! Etapele negocierii contractelor de CI:
Demersurile precontractuale, scrisorile de intentie, determinarea conditiilor generale ale
contractului, promisiunea unilaterala de a contracta- etape generale. Trebuie analizate aspectele
practice.
a. Informarea preliminara
- prospectarea pietelor; cunoasterea conjucturii economice; investigarea oportunitatilor unor
tranzactii comerciale pe respectivele piete asa incat sa se opteze pt operatiunea comerciala mai
favorabila.
-se lanseaza reclama comerciala si se poate incheia chiar un contract de publicitate comerciala
b. Pregatirea dosarelor pt initiarea dialogului contractual
- dosarul tehnic trebuie sa cuprinda: parametrii de calitate ai produsului, garantiile tehnice,
elemente comparative cu oferta concurenta, limitele acceptate de partener
- dosarul comercial: modalitati de livrare, ambalare, nivelul minim al pretului, garantarea platii in
cazul operatiunilor pe credit, politicile comerciale ale tarii pe piata careia urmeaza sa se declanseze
dialogul com

23

- dosarul privind bonitatea partenerului: solvabilitatea, bancile garante, bilantul de profit si

pierderi, capitalul de care dispune.
- societatile com concurente pt a se sti optiunea suplimentara in cazul esuarii tratativelor cu
primul ofertant.
c. Scrisorile de intentii
- sunt documente fara statut juridic.
- scrisori de intentie cu efecte provizorii (cuprind mentiunea bun numai pt scrisoare de intentii,
fara sa aiba vreo valoare contractuale) si cu efecte definitive.
- pot contine angajamente ferme cu privire la aspecte particulare (angajamentul de a nu purta
negocieri paralele), sau pot fi scrisori cu semnificatia unor contracte, daca se intalneste oferta cu
acceptarea.
d. Promisiunea unilaterala de a contracta
- cand o parte isi asuma obligatia de a incheia in viitor un contract = antecontract
-obiectul este o prestatie de a face
- se deosebeste de oferta
- promitentul, proprietar al bunului il poate instraina valabil, chiar daca era destinat beneficiarului,
care este titularul numai a unui drept de creanta, pe care il poate transmite unui tert, daca optiunea
nu a fost acordata intuitu personae.
e. Negocierea comerciala propriu-zisa
Dragos- Alexandru Sitaru: oferta constituie, in principiu, punctul de pornire si baza de
desfasurare a negocierilor.
Fiecarea parte isi argumenteaza punctul de vedere urmarindu-se: prevenirea si combaterea
obiectiunilor.
Se pot formula contra-oferte, ajungandu-se la o oferta noua
Deciziile bune se iau numai in cunostinta de cauza
Se pot acorda concesii reciproce si se poate conveni solutia finala- incheierea contractului sau
decizia de a nu finaliza si incheia contractul.
9. Coninutul contractului cele 10 clauze generale necesare
Generale necesare pt validitatea contractului
Specifice comune tuturor contractelor de comert international
Specifice unor anumite contracte (cele pe termen lung)
24

Clauze privind raporturile dintre contractanti si teri

Clauzele de exclusivitate, confidentialitate si concurenta
Clauzele prestabilite in contractele de ci
Clauzele generale - adevarate uzante in materie.
Acestea se refera la:
1.

identificarea partilor si a reprezentantilor lor - precizarea atributelor de identificare a partilor

(nume, prenume, domiciliu, denumire, sediu, statut juridic), datele de identificare si calitatea
reprezentantilor partilor. Este o conditie a tuturor contractelor.

2.

obiectul contractului: elemente de identificare si determinare a marfurilor, a bunurilor

viitoare.

3.

la cantitatea marfii:cand exista bunuri in natura trebuie precizata cantitatea, unitatea de

masura,etc. Partile urmeaza sa stipuleze o clauza de toleranta cantitativa. Trebuie precizate si
conditiile de livrare, etc

4.

la calitate: cand obiectul este o prestatie privind livrarea unei marfi- raspunderea revine
debitorului; trebuie stipulat felul determinarii calitatii; a controlului si receptiei calitative (la
locul de fabricatie sau la cel de destinatie); cine suporta cheltuielile; obligatia furnizorului
privind garantia calitatii si termenul de garantie, etc.

5.

la reclamatiile privind cantitatea si calitatea marfii: partile trebuie sa indice continutul

reclamatiei; documentul se trebuie sa o insoteasca; obligatiile cumparatorului pana la
solutionarea reclamatiei; termenele reclamatiei,etc

6.

la ambalare si marcare

7.

la livrarea marfii la termenele de livrare

8.

la conditiile de expeditie, incarcare-descarcare, transportul si asigurarea marfii in timpul

transportului

9.

la obligatia de preluare a marfii- a cumparatorului

10.

la pret- partile trebuie sa determine pretul, care poate fi determinat sau determinabil. Daca
partile stabilesc sa incheie operatiunea la adevaratul pret sau la pretul curent se aplica
codul com; trebuie stipulat locul, data efectuarii platii, instrumentele de plata, documentele
necesare, modalitatile de garantare a platii.

25

10. Interpretarea contractelor principii i reguli

Interpretarea contractelor de comer internaional este operaiunea juridic de
clarificare logico-rational I sistematic de determinare a nelesului exact i complet
al clauzelor contractuale.
Principiile care trebuie s guverneze interpretarea contractelor
de comer internaional:
a) Buna-credint
b) Loialitatea
c) Colaborarea ntre prti
Regulile de interpretare contractualn comerul internaional
a) Clauzele contractuale se interpreteaz dup inteniacomun
a prilor care au ncheiat contractul, ci nu dup sensul literal al termenilor utilizai
b) n situaian care o clauzeste interpretabil din cauza redactrii sale ori dintr-un alt
considerent, se aplic
regula de drept potrivit ceia aceasta va produce efecte, ci nu n sensul neproducerii de
efecte
c) n situaia n care o clauzeste susceptibil de dou interpretri, se aplic regula
conform creia se interpreteaz n sensul care este cel mai potrivit pentru natura
contractului respectiv.
d) n situaian care exist o ndoial, conform regl. din Codul Civil contractual se
interpreteaz n favoarea celui care se oblig
e) Clauzele contractuale se

interpreteaz unele prin altele, dndu-se fie c reia

nelesul ce rezult din actul ntreg.

11. Efectele contractului rezoluiunea, rezilierea/ pactul comisoriu
Efecte
1.

Forta obligatorie a contractelor de ci

Obligativitatea contractului in raporturile dintre parti:
-conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante
-contractul nu poate fi revocat, modificat unilateral
26

- exceptie- in unele cazuri la contractele incheiate intuitu personae- forta majora

Efectele contractului fata de terti: principiul relativitatii- conventiile n-au efecte decat intre partile
contractante, si fata de succesorii in drepturi ai acestora.
2.

Efectele specifice ale contractelor sinalagmatice in raporturile de CI

1.Creditorul are dreptul de a refuza sa indeplineasca prestatia sa, in cazul in care debitorul nu si-o
indeplineste pe a sa
Exceptia de neexecutare a contractului. Presupune urm conditii
-neindeplinirea prestatiei, chiar daca este partial, sa fie importanta
-obligatiile neexecutate sa aiba character reciproc sis a fie stipulate in acelasi contract
-neindeplinirea prestatiei sa nu se datoreze celui care invoca exceptia
-raportul contractual sa presupuna indeplinirea simultana a prestatiilor stipulate in contract.
Creditorul care si-a indeplinit integral prestatia sa, are dr sa ceara si sa obtina pe cale
jurisdictional rezolutiunea sau rezilierea contractului.
Rezolutiunea- sanctiune extrema, in urma careia finalitatile contractului sunt compromise total.
- daca este un contract supus unui termen, se produce automat
-poate fi judiciara sau conventional
-are efectele: desfiintarea contractului; repunerea partilor in situatia anterioara; solicitarea si
obtinea de despagubiri in fav partii care si-a executat prestatia.
-privind obligatiile asumate prin contract, judecatorul nu poate da un termen de gratie
Rezilierea- pt contractile sinalagmatice de ci cu executare succesiva
- desfiinteaza contractual cu efecte numai pt viitor
- poate fi constata si pronuntata de un trib arbitral sau de instant de judecata sau poate opera in
baza unui pact comisoriu.
3. Sarcina riscului se distribuie intre creditor si debitor, decurgand din neexecutarea fortuita
a obligatiilor asumate prin contract.
- riscurile pot fi economice si politico-administrative
-regula- se suporta de debitor

27

12. Drepturile i obligaiile cumprtorului/vnztorului

Vanzatorul
-obligatii
-

Sa predea marfa
Sa transmita dreptul de proprietate
Sa remita documentele care atesta proprietatea, valoarea, cantitatea

-drepturi sa primeasca pretul

Cumparatorul
-obligatii
-

Sa plateasca pretul

Sa preia marfa la timp

Toate obl vanzatorului repr drepturi ale cumparatorului. In mat vanzarilor

international op prescriptia1 T. 4 ani
13. Vnzarea prin licitaii
Licitatiile internationale constituie o piata speciala, care concentreaza oferta si
cererea unor marfuri si servicii.
Caracteristici:

marfurile nu se gasesc la locul unde se desfasoara licitatia;

programul de functionare a licitatiei nu este continuu.

Licitatiile se pot clasifica in mai multe categorii. Criteriile principale utilizate

sunt: periodicitatea organizarii, posibilitati de participare si pozitia organizatorilor.
Din punct de vedere al periodicitatii organizarii, licitatiile se impart in: licitatii
periodice si licitatii ocazionale.
In functie de pozitia sau calitatea organizatorilor licitatiile pot fi: de export si
de import. Licitatiile de export se instituie de producatori, vanzatori sau de catre alte
persoane specializate. Pregatirea licitatiei presupune efectuarea unei publicitati.
1 LEGE nr.24 din 12 martie 1992 Romania adera la Conventia asupra prescriptiei in
materie de vinzare internationala de marfuri, incheiata la New York la 14 iunie
1974, si la Protocolul de modificare a conventiei, incheiat la Viena la 11 aprilie
1980. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=8597

28

Aceasta se realizeaza prin inscrierea de anunturi in presa. Cumparatorii pot participa la

licitatii personal sau prin agenti. Inainatea inceperii licitatiei participantii trebuie sa
depuna o cautiune, care are forma unei agentii bancare. Licitatia prin tehnica pretului
crescator se poate realiza utilizand metoda publica si cea nepublica. Licitatia se incheie
cu o nota de vanzare-cumparare care indeplineste functie de contract scris.
Licitatia pentru cumpararea de produse, instalatii, si atribuirea de lucrari de
constructii poarta denumirea de licitatii de import. Licitatiile de import se pot
desfasura prin doua metode: licitatii obisnuite si supralicitatiile. Decizia de adjudecare
a licitatiei este determinata de caracteristicile tehnice ale utilajului folosit,
economicitatea in productie, indicatori de eficienta economica aprobati pentru
investitia respectiva, termenele de plata, conditiile de plata.

14. Vnzarea prin burse

Bursa constituie o institutie specifica economiei de piata. Comerciantii sau
intermediarii se intalnesc la bursa in vederea negocierii marfurilor fungibile in
conformitate cu o anumita procedura speciala. Bursele permit realizarea unor legaturi
intre comercianti pentru cunoasterea de catre acestia a cererii si ofertei de marfuri.
Bursa constituie pentru unele valori si un mijloc de formare a preturilor mondiale.
Bursele au un rol important pentru ca:

prin concentrarea cererii si a ofertei realizeaza o piata principala pentru

urmatoarele marfuri sau valori;

usureaza incheierea tranzactiilor;
se realizeaza o transmitere sau o divizare a riscurilor;
are influenta asupra preturilor care se formeaza in afara burselor.

Bursele pot fi clasificate infunctie de varietatea tranzactiilor, obiectivul de

activitate, forma de organizare si modul de admitere a participantilor.
Din punct de vedere al varietatii tranzactiilor bursele se impart in: burse
generale si burse specializate.
In functie de obiectul lor bursele se impart in: burse de marfuri, burse de valori
si burse pentru operatiuni ajutatoare.

29

Bursele de marfuri au ca obiect produsele fungibile care sunt inrudite din punct
de vedere cantitativ sunt substituibile si conservabile.
Bursele de valori au ca obiect hartiile de valoare ca actiunile si titlurile de
credit de toate categoriile.
Bursele pentru operatiuni ajutatoare comertului international pot fi de asigurari
sau de navlosiri. Sunt de doua tipuri: burse private si burse infiintate si organizate de
stat.
Bursele se organizeaza sub forma unor societati pe actiuni. La bursa preturile
se numesc cotatii sau cursuri iar nivelul lor se determina zilnic. Tranzactiile la bursa se
realizeaza zilnic in cadrul sedintelor iar procedura care se utilizeaza este stabilita prin
reglementari sau uzante. Brokerul este acela care stabileste cursul de deschidere si de
inchidere si tot el calculeaza cursul sau pretul unitar al zilei.
In cadrul bursei exista doua categorii de operatiuni:

operatiuni pe bani, cash, cand livrarea marfii este imediata, si

operatiuni la termen cand livrarea marfii are loc la o data ulterioara.

Operatiunile la termen se impart in: operatiuni ferme, operatiuni cu prima si operatiuni

facultative multipl

15. Contractul de transport cadru i multimodal

potrivit codului civil , prin contractul de transport, o parte, numit transportator, se
oblig, cu titlu principal, s transporte o persoan sau un bun dintr-un loc n altul, n
schimbul unui pre pe care pasagerul, expeditorul sau destinatarul se oblig s l
plteasc, la timpul i locul convenite.
Ca regul, prile contractului de transport sunt expeditorul i transportatorul.
Transportul bunurilor poate fi contractat i de ctre destinatarul bunurilor ce urmeaz a
fi transportate, caz n care prile contractului de transport sunt transportatorul i
destinatarul bunurilor transportate. n cazul transportului de bunuri, chiar dac
expeditorul este cel care contracteaz transportul, anumite consecine juridice se
produc i n persoana destinatarului bunurilor transportate. Se nelege c derularea
contractului de transport de bunuri presupune participarea a trei subiecte, respectiv
expeditorul, transportatorul i destinatarul bunurilor transportate
30

principalele cazuri de ncetare a contractului de transport privesc: efectuarea

transportului i ajungerea bunurilor, persoanelor sau bagajelor la destinaia stabilit n
contract, imposibilitatea efecturii transportului, refuzul expeditorului de a preda
bunurile spre transport, pieirea total sau parial a bunurilor nainte de efectuarea
transportului etc. n baza principiului libertii de a contracta, prile pot stipula i alte
cazuri de ncetare a contractului de transport.
Tipuri de contracte rutier, feroviar, fluvial, pe mare si multimodal (combinatii de
contracte
Drepturile, obligatiile si raspunderile partilor
Expeditor
Obligatii
Sa dea transportatorului, impreuna cu marfa , si scrisoarea de trasura, care poate fi la
ordin sau la purtator
Sa incredinteze transportatorului actele de vama sau alte acte necesare
Drepturi
Sa suspende transportul si s a ceara restituitea bunurilor
Sa incheie contractual cu alti transportatori
Transportatorul
Obligatii Sa transporte marfa in cele mai bune conditii
Drepturi Sa primeasca pretul
Raspunde pentru stricaciuni, pierderi, de la preluarea pana la descarcarea efectiva a
marfurilor.
Destinatarul
D+O sa verifice starea marfurilor
Obl. Sa plateasca pretul in baza scrisorii de trasura
Contractul de transport multimodal este acela prin care se transporta in mod unitary
marfa prin cel putin doua moduri diferite de transport
Persoana (firma) cea mai importanta este operatorul de transport cea care incheie
contractul Acest operator raspunde de intregul transport , dar incheie subcontracte.
16. Contractul de finanare
31

Contractul de leasing
Istoria stiintelor economice il considera in primul rand un instrument de finantare
modern si cu reale perspective de dezvoltare si perfectionare in etapele viitoare,
inscriindu-se in circuitul tendintelor de globalizare a economiei mondiale.
n acceptiunea clasic, prin contractul de leasing se neleg raporturile juridice
contractuale prin care o parte denumit finanator(locator) transmite unei alte pri
denumite utilizator, pe o anumitdurat de timp dreptul de folosin al unui bun aflat
n proprietatea sa ori pe care l va produce ori l va achiziiona de la un ter furnizor,
contra unei pli periodice denumit rat de leasing, cu dreptul utilizatorului de a opta
pentru cumprarea, restituirea sau folosirea bunului.
Contractul Internaional de leasing poate fi definit, la rndul sau ca fiind acel contract
de leasing ncheiat ntre un utilizator persoan fizic sau juridic romn si o societate
de leasing strin.
Caracterele juridice ale contractului de leasing
- caracter sinalagmatic
- caracter oneros
- caracter consensual
- contractul de leasing este un contract negociat
- cu executare succesiv
- este un contract numit
- este un contract intuitu personae
- transmite dreptul de folosin
- caracterul de internaionalitate
Obiectul contractului de leasing l constituie nchirierea temporar a unor bunuri
imobiliare, maini, servicii i, nu n ultimul rnd, echipament industrial, computere i
soft-uri pentru acestea, precum ilocaia iachiziia constructiilor cu utilizare
profesional sau industrial, locaia fondului de comer, folosina i achiziia de
autoturisme, investiiile cu predare la cheie.
Bunul dat n leasing poate fi prezent sau viitor, fr a fi obligatoriu ca finanatorul s
fie proprietarul bunului respectiv.
Principalele forme de leasing
32

n raport de posibilitatea de finanare a furnizorului, de caracteristicile pieei, de

gradul de organizare i desfacere a produciei, de gradul de disponibilitate a
produselor care fac obiectul contractului, vom ntlni mai multe feluri de leasing, n
raport de criteriul la care
facem apel, dup cum urmeaz:
- dup obiectul contractului: leasing mobiliar i imobiliar
- dup apartenena prilor: leasing naional iInternaional
- dup modul de implicare al prilor: leasing direct i indirect
- dup coninutul ratelor: leasing financiar (financial leasing) sau operaional
(operating leasing)
- dup modul de calcul al ratelor: leasing net sau brut
- dup durata nchirierii: leasing pe termen scurt sau pe termen lung
Contractul de factoring
Contractul de factoring este operatiunea juridica prin care una dintre parti (ofertantul
sau producatorul) poate repartiza unei alte parti (factorul) titluri de credit rezultand din
contractele de vanzari de bunuri incheiate intre producator si clientii sai (debitori), cu
exceptia celor care au ca obiect bunuri personale, de uz familial sau gospodaresc a
debitorilor.
Se intalnesc in practica doua forme de factoring si anume:
- factoringul traditional (old line factoring sau full factoring) ;
- factoringul la scadenta (maturity factoring) ;
Factoringul traditional desemneaza un mijloc de finantare pe termen scurt, valoarea
facturii cedate fiind de indata incasata de catre aderent.
Aceast form de factoring este cel mai ades utilizat (de aici io alt denumire a sa
factoring clasic) n forma standard n comerul Internaional de ctre societile mici i
mijlocii.
Factoringul la scadenta
Prin factoringul la scaden se intelege operatiunea juridica in care factorul achita
facturile la data scadentarii.
Este un serviciu complet, ns fr finanare i, ca atare, riscul difer fa de alte
contracte de factoring.
33

Factorul va achita vnztorului pentru creanele cedate dup o perioad stabilit de la

data facturrii iastfel vnztorul cunoate cnd va fi pltit i i poate programa
cheltuielile.
Factoringul confidential
Acest tipde factoring mai este denumit i factoring fr notificare ori factoring
nedeclarat, deoarece creantele sunt cesionate factorului fr ca debitorii s fie notificati
n acest sens. Vnztorul va ncasa creantele i va plti n contul factorului (ntr-un
cont
n numele vnztorului controlat de factor).
Factoringul Internaional
Aceast form de factoring, deosebit de uzitat la ora actual n comerul mondial se
poate derula n sistemul celor doi factori, n mod direct ori fr notificare.
Caracterele juridice ale contractului de factoring
- caracterul sinalagmatic deoarce da nastere la obligatii reciproce ntre partile
respective
- caracter oneros ntrucat are loc o transmitere de creante care se vor incasa ;
- caracter consensual deoarece contractul de factoring se incheie, in mod valabil, doar
prin consimtamantul partilor ;
- caracter cu executare succesiva, tinand cont ca obligatiile partilor se executa continuu
- caracter intuitu personae, fiind in acelasi timp un contract de adeziune la clauzele
stipulate de factor
Efectele contractului de factoring
Principala obligatie a factorului este achitarea aderentului (producatorului), a
creantelor care i-au fost transferate, iar ca efect al subrogarii conventionale au si
obligatia
de a incasa valoarea facturilor cedate si asumandu-si riscul insolvabilitatii.
Debitorul are obligatia de a plati factorului numai in situatia in care debitorul nu are
cunostiinta despre existenta unui drept prioritar la plata detinut de alta persoana cu
precizarea ca Conventia mai cuprinde, de asemenea, conditionarii pentru a feri
debitorul de riscul efectuarii unei plati necuvenite.

34

In situatia in care factorul a promovat o actiune impotriva debitorului avand la baza un

titlu de credit rezultat dintr-un contract de vanzare-cumparare de bunuri, debitorul se
poate apara invocand orice aparare care izvoraste din contract si care ar fi putut fi
invocate mpotriva factorului.
Debitorul, la randul sau, poate ridica impotriva factorului orice aciune care ar fi putut
fi promovat mpotriva productorului la momentul in care i-a fost facuta notificarea
cesiunii
17. Cambia, Biletul la ordin i Cecul (la CEC i formele sale)
Cambia- tragatorul da dispozitie celui tras (bancii) sa plateasca o suma de bani unui
beneficiar
Biletul la ordin titlu de credit sub semnatura private prin care eitentul se oblige sa
plateasca unei alete persoane (beneficiarul) o suma de bani
Cec-ul este un titlu de credit negociabil prin care tragatorul da ordin unei banci sa
plateasca o suma de bani unui beneficiar.
Este cel mai utilizat titlu de credit in rel comerciale int.
Formele cecului
-barat cu barare generala/ speciala
-circular emis pe numele unei banci, poate fi val oriunde la acea banca
-certificat banca certifica existenta in cont a disponiblului
-postal se poate plati prin posta, acolo unde nu exista filiale
-de calatorie
18. Arbitraj Definiie , caracter, efectul Hot. arbitrare
Arbitrajul comercial Internaional este institutia juridic capabil solutionrii litigiilor
de comer Internaional de ctre anumite persoane investite in acest sens prtile aflate
in diferendum.
Caracterele arbitrajului comercial international
Institutia juridica a arbitrajului imbina atat aspectele formale ale litigiului, adica cu alte
cuvinte, competenta si procedura cu cele de fond, adica cu insusi diferendul dedus

35

solutionarii, aspecte ce-i confer caracteristici care-l diferentieaza de instantele de

judecata propriu-zise.
- caracterul privat: arbitrajul are caracter privat in opozitie cu instantele judecatoresti
care sunt institutii de stat ce aplica legea in numele puterii pe care ele o reprezint, fapt
ce determin i aplicarea hotararilor judecatoresti prin forta de constrangere statala iar
daca arbitrii sunt nevoiti sa recurga la constrangere pentru executarea silita a
hotararilor arbitrale apeleaz tot la instantele de judecata ;
- caracterul arbitrar : decurge din insasi obiectul arbitrajului cu care insa nu trebuie
confundat.
Astfel, arbitrii care au fost desemnati de ctre parti au capacitatea solutionarii litigiului
sau aa cum s-a mentionat in doctrina de a verifica sau a constata o situatie juridica
preexistent asupra careia partile se gasesc in dezacord ;
- caracterul comercial al arbitrajului: rezulta din faptul ca obiectul acestuia consista in
litigiile nascute sau care se vor naste din derularea raporturile juridice de comert
international. Pe de alta parte caracterul comercial este conferit si de urmatoarele
imprejurari :
a) este dedus judecatii arbitrale un raport comercial ;
b) arbitrajul se desfasoara in temeiul unei norme de reglementare comerciala ;
c) arbitrii sunt desemnati dintre specialisti in domeniul comertului international ;
- caracterul international rezulta din existenta elementului de extraneitate al litigiului
dedus arbitrajului. Astfel, Conventia Europeana privind arbitrajul comercial
international semnat la Geneva n 1971 specifica, in mod expres, ca litigiile supuse
spre aceasta soluionare izvorasc din neintelegerile comerciale aparute intre parti care
isi au sediul sau resedinta in tari diferite.
- caracterul voluntar al arbitrajului se desprinde din imprejurarea c sesizarea
arbitrajului se efectueaz prin acordul prilor aflate in litigiu (accord materializat n
convenia arbitral) n timp ce dreptul sesizarii unei instante de judecata este stabilit
legal.
- caracterul vremelnic al tribunalului arbitral rezulta din faptul ca acesta este constituit
pentru solutionarea unui anumit litigiu comercial international si inceteaza sa mai
fiineze dup pronuntarea hotararii arbitrale. Spre deosebire, o instanta de judecata,
36

legal constituita are un caracter permanent si poate solutiona un numar nelimitat de

litigii. Chiar daca aparent arbitrajul institutionalizat cum arat, de pilda, Curtea de
Arbitraj de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei are caracter
permanent, aceasta este numai sub aspect administrative i organizatoric ce permite
partilor sa desemneze in acest cadru tribunalul arbitral.
Hotararea Conventia arbitrala reprezinte acordul partilor de a supune arbitrajului unele
sau toate litigiile care apar sau care vor apare in legatura cu relatiile lor comerciale .
Caracteristicile conventiei arbitrale :
- este un contract bilateral ;
- consensual si comutativ ;
- este un act de dispozitie intruct partile renunta la garantiile acordate de catre
instantele de judecata si se oblig sa execute o hotarare arbitrala.
Conventia arbitrala care este derogatorie de la competenta de drept comun a instantelor
de judecata mbrac doua forme si anume clauza compromisorie si compromisul,
ambele fiind manifestri de vointa expresa a partilor.
Clauza compromisorie (clauza de arbitraj) este stipulatia sau clauza cuprinsa in
contractul (principal) prin care partile convin ca un eventual litigiu care ar interveni
intre ele in legatura cu incheierea, executarea sau incetarea acelui contract sa fie
solutionat pe cale arbitrala.
Validitatea clauzei compromisorii este independenta de valabilitatea contractului avand
in vedere ca ea contine actul de vointa al partilor prin care este stipulat principiul
supunerii litigiilor ce vor apare in relatiile lor de comert international unei instante de
arbitraj.
- Compromisul este , de asemenea , acordul de vointa al partilor care convin ca litigiul
nascut intre ele sa fie solutionat pe calea arbitrajului, sens in care partile, sub
sanctiunea nulitatii, stabilesc obiectul litigiului si numele arbitrilor (sau modalitatea de
numire a lor).
Legea aplicabil conveniei arbitrale
In baza principiului lex voluntatis ca si n oricare alt contract, prile au latitudinea
egal s i aleag singure legea care s crmuiascconvenia arbitral ncheiat de ele.
37

- Convenia pentru recunoaterea i executarea sentintelor arbitrale strine, semnat la

New-York, n anul 1958;
-de art.VI i IX din Convenia European privind arbitrajul comercial Internaional de
la Geneva, din anul 1958;
- Legea nr.105/1992 privind raporturile de drept internainal privat.
Partile contractante sunt libere sa convina asupra procedurii arbitrale de solutionare a
litigiului, cu precizarile care urmeaza avand in vedere existenta celor doua forme de
arbitraj, distinctia efectuata in raport de structura sa organizatorica.
- Astfel posibilitatea acordata partilor din arbitrajul ad-hoc de a conveni asupra
procedurii arbitrale are ca limita respectarea ordinei publice. Cu alte cuvinte procedura
arbitrala aleasa trebuie sa asigure partilor aflate in litigiu, sub sanctiunea nulitatii
hotararii pronuntate, egalitatea de tratament, respectarea dreptului la aparare precum si
a principiului contradictorialitatii.
- In situatia in care este vorba de arbitrajul institutionalizat, prin insasi acceptarea
competentei acestuia se admit si regulile sale de procedura, cu o anumita posibilitate
de derogare.

38