.

Popoare si spatii istorice

I. Romanitatea romnilor n viziunea istoricilor
Romanitatea romnilor, adica originea romana a poporului romn, reprezinta o realita
te istorica pe care astazi o accepta aproape toti cercetatorii. Aceasta idee a f
ost afirmata nca din zorii evului mediu de cronicari, oameni politici sau diversi
oameni de cultura. n epoca moderna unii istorici maghiari si austrieci au contes
tat, din motive politice, originea latina a poporului romn si formarea poporului
romn n spatiul de la nordul Dunarii. Istoricii si oamenii de cultura romni au comba
tut acea teorie (numita si teoria imigrationista), care sustinea ca romnii sunt u
n popor de origine slava care s-au format la sudul Dunarii de unde au emigrat a
poi la nordul Dunarii. A nceput astfel o disputa ntre istoriografia romna si austri
aca dar mai ales maghiara cu privire la originea romnilor si formarea poporului r
omn, care s-a prelungit pna astazi.
2. Romanitatea romnilor n izvoarele istorice medievale
n perioada medievala cronicile bizantine, maghiare sau ale altor popoare au menti
onat faptul ca romnii sunt un popor de origine romana, care s-a aflat n spatiul ca
rpato-dunareano-pontic, nimanui netrecndu-i prin minte sa conteste acest lucru. R
omnii, att cei de la nordul ct si cei de la sudul Dunarii, erau numiti n izvoarele s
traine vlahi sau valahi (cu variatiile fonetice vlasi, blachi, olahi, volohi et
c.).
Primele mentiuni care i amintesc pe romni drept urmasi ai colonistilor romani apar
tin unor surse bizantine. n secolul VII, mparatul bizantin Mauricius a precizat o
astfel de informatie n tratatul sau militar Strategikon. Cronicarul bizantin Ioan
Kinnamos scria, n secolul XII, ca locuitorii de la nord de Dunare sunt veniti dem
ult din Italia .
Una dintre cele mai importante marturii medievale este cea a cronicarului maghia
r numit de istorici Anonymus (deoarece nu si-a semnat opera). Cronica lui Anonym
us (Gesta hungarorum, n traducere, Faptele ungurilor), scrisa n secolul XII, narea
za evenimentele petrecute n timpul asezarii maghiarilor pe teritoriul de astazi a
l Ungariei, n 896. Scopul acestei cronici era sa prezinte faptele eroice ale prim
ilor conducatori maghiari. n acest context sunt povestite si expeditiile unor cap
etenii maghiare n Transilvania, unde Anonymus mentioneaza existenta romnilor, locu
itori de origine romana. Ei erau condusi de voievozii Gelu, Glad si Menumorut.
n epoca Renasterii, carturarii umanisti occidentali (Poggio Bracciolini, Enea Sil
vio Piccolomini) sau romni (Nicolaus Olahus, Grigore Ureche, Miron Costin) au scr
is n operele lor despre originea romana a poporului romn, aducnd argumente istorice
si etnografice.
3. Teoria imigrationista despre formarea poporului romn. Argumente pro si contra
n secolul al XVIII-lea, istoricul austriac Franz Schulzer a elaborat o teorie gre
sita despre formarea poporului romn, numita teoria imigrationista (n lucrarea Isto
ria Daciei transalpine din 1781). El sustinea ca romnii s-au format ca popor la s
udul Dunarii de unde au emigrat la nordul Dunarii n secolul XIII. El afirma ca da
cii au fost exterminati total de catre romani n anul 106, iar mparatul Aurelian a
retras toata populatia din Dacia, n secolul III, lasnd aici un teritoriu gol. Pe a
cest teritoriu s-au asezat maghiarii n secolul X. Tot el mai spunea ca poporul ro
mn este de origine slava.
Teoria imigrationista a fost elaborata n contextul n care, n Transilvania, stapnita
de austrieci si condusa politic de nobilimea maghiara, romnii si cereau egalitatea
n drepturi politice cu celelalte nationalitati. Romnii si cereau drepturi pornind
de la argumentele istorice ca sunt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei, urm
asi ai ilustrului popor roman si ca drepturile lor le-au fost uzurpate abuziv n e
vul mediu de catre nobilimea maghiara, care a cucerit Transilvania n secolele XIXIII.
Reprezentantii Scolii Ardelene, Gheorghe Sincai, Samuil Micu si Petru Maior, au
adus argumente lingvistice si istorice care sa combata teoria imigrationista. Ei
au demonstrat stiintific originea romana a poporului romn si pastrarea traditiei

culturale romane n civilizatia romneasca. Totusi, ei au sustinut, n mod exagerat,

ca influentele dace si slave n cultura romna sunt nesemnificative, demonstrnd origi
nea pur romana a poporului romn. Argumentele lor au fost sintetizate ntr-un docume
nt numit Supplex Libellus Valachorum, scris n 1791 de intelectualii romni din Tran
silvania si trimis Curtii imperiale la Viena pentru apararea romnilor si drepturi
lor lor.
n a doua jumatate a secolului al XIX-lea, dupa formarea Austro-Ungariei (1867), cn
d romnii au protestat fata de desfiintarea autonomiei Transilvaniei, istoricii au
strieci si maghiari au reluat teoria imigrationista. Istoricul austriac Robert R
oesler a argumentat stiintific teoria imigrationista n lucrarea Studii romnesti di
n 1871, de aceea teoria imigrationista se mai numeste si teoria lui Roesler. El
a sustinut, pe baza scrierilor unor istorici latini trzii si nesiguri, exterminar
ea totala a dacilor n razboaiele cu romanii, imposibilitatea romanizarii ntr-un ti
mp de mai putin de 200 de ani, retragerea completa a populatiei din Dacia la sud
ul Dunarii n secolul III. Asezarea maghiarilor n Transilvania s-ar fi facut pe un
teritoriu pustiu, iar romnii ar fi venit aici abia n secolul XIV. Romnii vorbesc o
limba slava, considera el, o dovada importanta fiind aceea ca prima oara au scri
s cu litere chirilice. El considera ca nu exista stiri care sa ateste prezenta r
omnilor la nordul Dunarii n mileniul I.
Istoricii romni au adus argumente arheologice si lingvistice aratnd ca teoria lui
Roesler este falsa. Unul dintre cei mai cunoscuti este Alexandru D. Xenopol. Pr
incipalele argumente stiintifice ale istoricilor romni sunt:
Toponimele (numele de locuri) si hidronimele (numele de ruri) de origine daco
-romana existente pna azi n limba romna nu ar fi putut fi pastrate fara o continuit
ate nentrerupta de locuire din antichitate pna n evul mediu.
Pentru perioada secolelor IV-VIII, cnd au loc marile migratii pe teritoriul R
omniei, au fost descoperite unelte utilizate n muncile agricole. Cum migratorii nu
se ocupau cu agricultura, este foarte clar ca singura populatie sedentara de ai
ci nu putea fi dect cea daco-romana.
Pentru aceeasi perioada de nceput a evului mediu pe teritoriul Romniei s-au de
scoperit obiecte de cult crestine. Cum migratorii erau pagni, aceasta este o alta
dovada arheologica a continuitatii daco-romanilor.
Romanizarea se putea realiza n 170 de ani, asa cum s-a ntmplat si n alte teritor
ii cucerite de romani.
Marturiile lui Anonymus si ale altor cronicari medievali maghiari sau bizant
ini arata ca poporul romn a existat la nordul Dunarii la venirea maghiarilor aici
(n 896).
Chiar daca romnii au scris initial cu litere chirilice (pna la jumatatea secol
ului XIX), caracterul latin al limbii romne nu a fost cu nimic afectat.
4. Teoria imigrationista n secolul XX
Teoria imigrationista a fost reluata de istoricii maghiari pna astazi si reargume
ntata. n 1920, prin tratatul de pace de la Trianon, Ungaria a trebuit sa cedeze R
omniei Transilvania. Pentru istoriografia maghiara aceasta teorie a devenit un pu
nct de plecare pentru a demonstra drepturile teritoriale ale Ungariei asupra Tra
nsilvaniei.
Istoricii romni din perioada interbelica au revenit cu noi argumente pentru a com
bate teoria imigrationista. Cei mai importanti dintre acestia au fost Nicolae Io
rga, Vasile Prvan si Gheorghe Bratianu. Vasile Prvan a adus numeroase izvoare arhe
ologice n sprijinul continuitatii. Gheorghe Bratianu, n lucrarea sa O enigma si un
miracol istoric: poporul romn (1937, scrisa initial n limba franceza), a realizat
o sinteza a argumentelor istorice, geografice, arheologice, etnografice si lin
gvistice care combat teoria imigrationista. Aceasta este pna astazi cea mai compl
exa lucrare pe aceasta tema.
n perioada comunista, cu precadere n epoca lui Nicolae Ceausescu, teoria imigratio
nista a fost combatuta constant, de data aceasta argumentele care au fost invoca

te priveau mai ales civilizatia dacilor. Regimul comunist a privilegiat elementu

l dac n comparatie cu cel roman deoarece n propaganda comunista romanii erau consi
derati asupritori.
5. Teoria imigrationista astazi
Desi istoriografia europeana nu a acceptat teoria imigrationista, considernd-o dr
ept insuficient argumentata, unii istorici maghiari au reluat-o pna astazi, publi
cnd-o n principalele limbi europene. Dar disputa n jurul continuitatii romnilor nu m
ai poate avea n prezent o miza politica majora. Granitele statelor europene nu se
mai traseaza astazi pe baza argumentelor istorice, iar integrarea n Uniunea Euro
peana presupune ca rezolvate conflictele teritoriale. Totusi, aceasta disputa tu
lbura nca spiritele n rndul romnilor si maghiarilor.
Romanitatea romnilor este acceptata oficial la nivel international, gratie lucrar
ilor de nalta valoare stiintifica elaborate de istoricii romni dar si straini care
au adus argumente n acest. Sintezele oficiale de istorie ori dictionarele encicl
opedice (gen Larousse sau Encyclopedia Britanica) au acceptat pozitia oficiala a
istoriografiei romne cu privire la formarea poporului romn. Deci romanitatea romni
lor trebuie studiata nu ca o ipoteza, ci ca o realitate istorica.