Universitatea Petru Maior

Facultatea de Stiinte Economice, Juridice si Administrative

Specializarea ECTS

COMPORATAMENTUL CONSUMATORULUI
STUDIU DE CAZ
PRODUSELE FAST-FOOD

Profesor :

Studenti:

Gabor Rozalia

Lung Andrada
Moldovan Claudia
Tanaszi Andreea
Varodi Laura
ECTS, anul II, grupa 2

An scolar 2013-2014
1. Ce sunt produsele Fast-Food?
1

Fast-food este termenul care se refer la mncarea preparat rapid i care este
servit n restaurantele de specialitate. n anul 2008, un studiu al cercettorilor de
la Universitatea McMaster din Canada arta c alimentaia de tip fast-food, bogat
n grsimi, sare i carne, este responsabil pentru o treime dintre infarctele
nregistrate la nivel mondial.
Cele mai cunoscute lanuri de restaurante fast food din lume sunt McDonald's,
Burger King i KFC.
Dac n 1970, americanii cheltuiau aproximativ 6 miliarde de dolari pe mncare
fast-food, n 2006, cheltuielile au crescut la aproape 142 miliarde dolari.Numai n
SUA exist peste 300.000 de restaurante cu specific fast-food.
2. Romania i-a proportii
America si Europa se confrunta cu ceea ce specialistii au inceput sa denumeasca
epidemie de obezitate, iar tara noastra nu face exceptie. Un al treilea roman
este supraponderal sau, mai grav, obez.
Cauzele, spun medicii, sunt multiple: mancam haotic, de multe ori din cauza
programului, alegem alimente mai ieftine si nu neaparat mai hranitoare si tindem sa
inlocuim mancarurile pregatite in familie cu snacks-uri sau cu produse de tip fastfood. In plus, mai putin de 2% din romani practica un sport cu regularitate,
demonstreaza datele obtinute pana acum de autoritati prin intermeniul
Programului National de Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei.
3. Experimentul Super Size Me
In numele stiintei, dar si al show-biz-ului, Morgan Spurlock, regizor, producator
si scenarist TV, si-a propus sa atraga atentia asupra cantitatii si calitatii meniului
americanului de rand, printr-un experiment iesit din comun. A dorit sa afle cum ii va
reactiona organismul daca, timp de 30 de zile, va consuma doar alimente de tip
fast-food si va accepta o portie marita de fiecare data cand angajatii restaurantului
ii vor sugera acest lucru. Specialisti in nutritie, boli cardiovasculare si interne i-au
monitorizat in permanenta starea de sanatate si, sustine el, au incercat chiar sa-l
determine sa renunte. Potrivit documentarului, dupa luna fast-food Spurlock sa ingrasat 11 kilograme, a inceput sa se simta deprimat, colesterolul ii crescuse
mult, ficatul incepuse sa ii semene cu cel al unui alcoolic si avea chiar aritmie
cardiaca.
Teoria lui Morgan Spurlock nu e intru totul corecta, crede profesorul suedez
Fredrik Nystrom, de la Universitatea din Linkoping, specialist in endocrinologie si
boli metabolice.
Un studiu similar realizat de echipa condusa de el a avut concluzii usor diferite.
La finalul celor 30 de zile, cei 18 studentii participanti cantareau, intr-adevar, cu 5
pana la 15% mai mult si se simteau extrem de obositi. Totusi, pentru multi dintre ei,
probleme la ficat au inceput sa se amelioreze dupa cea de-a treia saptamana, semn
ca organismul incepuse sa se adapteze meniului.
4. Alimentele fast-food, vinovate pentru o treime din infarcte
2

Pretul pe care il platim pentru un hamburger e mult mai mare decat arata
eticheta. Consumate frecvent, aceste produse ne pot fi letale, sustine profesorul de
medicina Salim Yusuf, de la Universitatea McMaster din Canada. El a declarat ca
alimentele fast-food sunt cauza a o treime dintre infarctele inregistrate in lume.
Cercetatorul a analizat date provenind de la 16.000 de pacientii care au trecut
printr-o astfel de experienta si au fost rugati sa completeze chestionare referitoare
la obiceiule lor culinare. S-a descoperit ca adeptii regimului denumit "occidental"
(bazat pe grasimi, alimente sarate, oua si carne) erau cu 35% mai predispusi unui
infarct decat pacienii care consumau putine alimente grase si putina carne. In
schimb, persoanele care prefera un "regim prudent", bogat in legume si fructe, sunt
cu 30% mai putin expuse riscului de a face o criza cardiaca, fata de medie.
Bolile de inima si obezitatea nu sunt, din pacate, singurele amenintari pentru
obezi. Echipa profesorului Mark Pereira, de la Universitatea din Minnesota, SUA, a
descoperit ca, pe termen lung, exista o legatura intre fast-food si diabetul de tip II.
Cei care mananca de doua sau de mai multe ori pe saptamana la aceste
restaurante, spun autorii cercetarii, au o rezistenta la insulina de doua ori mai mare
decat cei care evita localurile de acest fel. Studiul a constat in monitorizarea a
3.031 de subiecti intre 18 si 30 de ani, timp de un deceniu si jumatate. In Romania,
aproape o treime din cei evaluati prin Programul National de Evaluare a Starii
de Sanatate a Populatiei risca sa faca diabet zaharat.
5. FACTS
In Europa, britanicii sunt pe primul loc in topul popoarelor obeze, conform
datelor Asociatiei Internationale pentru Studierea Obezitatii.
Scotia si Anglia inregistreaza cei mai mare numar de femei obeze, aproape 60%,
la polul opus fiind Italia, Franta si Elvetia.
In cazul barbatilor, cele mai multe probleme de greutate le au cipriotii (73 %
sunt obezi), urmati de englezi (70%) si de scotieni (65%).
Lituanienii sufera cel mai putin de obezitate. Doar 45% din barbati nu se
incadreaza in limitele de greutate acceptabile.
Indicele de masa corporala se calculeaza raportand greutatea (in kg) la patratul
inaltimii (in metri). Valorile normale sunt intre 20 si 25. Cei care au peste 25, sunt
considerati supraponderali, iar de la 30 in sus se vorbeste de obezitate.
Una dintre genele vinovate de acumularea kilogramelor, FTO, are o
caracteristica ciudata: mentine senzatia de foame, chiar daca persoana tocmai a
mancat, arata un studiu efectuat de cercetatorii de la Universitatea din Londra.
Alimentele fast-food degradeaza memoria, sustin specialistii de la Universitatea
Carolina, SUA. Excesul de zahar si de grasimi scade nivelul unei substante din
creier implicata in procesul de invatare si de memorare.
Obezitatea este contagioasa. Cercetatorii de la Universitatea Harvard si cei de
la Universitatea California din San Diego au descoperit ca o persoana cu un prieten
obez are cu 57% mai multe sanse sa devina obeza decat un individ care nu are
obezi n anturajul sau. Explicatia: atunci cand mai multe persoane dintr-un anumit
grup se ingrasa, sunt sanse foarte mari ca celelalte sa le urmeze exemplul,
deoarece devin mai relaxate in privinta kilogramelor in plus.
Persoanele care mananca repede risca de trei ori mai mult sa devina
supraponderale decat cele care mananca intr-un ritm normal, arata un studiu al
cercetatorilor de la Universitatea Osaka.
3

O portie de kebab contine pana la un pahar de ulei, spun cercetatorii de la

Hampshire County Council, Marea Britanie. Daca mancam doua portii de
kebab pe saptamana, atunci cream conditiile aparitiei bolii coronariene
cardiace, sustin specialistii.
- Un hamburger simplu contine, intre 250 si 350 de kilocalorii, adica intre 15 si
20% din doza zilnica recomandata.
Femeile isi petrec, in medie, 10 ani din viata tinand cure de slabire, arata un
studiu britanic.
6. Prezentarea structurii esantionului
Cercetarea a fost realizata pe un esantion de 100 de persoane cu domiciliul in
orasul Tg-Mures.Obiectul cercetarii l-a constituit comportamentul de cumparare al
respondentilor la produsele fast-food.
Ca structura,din cele 100 de persoane,56 au fost barbati iar 44 femei.In
ceea ce priveste varsta,cele mai multe persoane s-au inclus in categoria de varsta
18-35 de ani 65 - ,urmand cei cu varsta cuprinsa intre 36-50 de ani - 28- si cei
de peste 51 de ani.- 7
Din punct de vedere al starii civile,respondentii au fost in proportii egale cate
47 de persoane,atat casatoriti cat si necasatoriti,iar 6 au fost divortati.
In ceea ce priveste ocupatia respondentilor, acestia s-au grupat in urmatoarele
categorii de profesii: 5 patroni, 3 liber profesionisti, 3 manageri, 20 angajati
cu studii superioare, 30 angajati cu studii medii, 15 muncitori necalificati,
23 de studenti si 1 pensionar.
Dintre persoanele chestionate, 1 persoana a absolvit gimnaziul, 5 scoala
profesionala, 60 liceul, 30 colegiul/universitatea si 4 studii
postuniversitare.
Din punct de vedere al venitului net realizat intr-o luna, alt aspect demografic
luat in considerare, a rezultat urmatorul clasament:636-1000 RON(35 persoane),
fara venit(23 persoane),1001-1500 RON (15 persoane),1501-2000 RON (10
persoane),2001- 2500 RON (7 persoane),2501-3000 RON (4 persoane),30013500 RON (3 persone) si 5000 RON (3 persoane).
In ceea ce priveste nationalitatea 75 de respondenti au fost romani si 25
maghiari.
7. Analiza pe orizontala si prezentarea rezultatelor
DA

NU

TOTAL

Numar persoane

100

100

Frecventa (%)

100

100

Persoanele chestionate folosesc produse fast-food in proportie de 100% adica 100

de persoane.

Variante

Numar persoane

Frecventa (%)

Shaorma

41

41

Hot-Dogs

20

20

Hamburger

16

16

Cheeseburger

23

23

8. Analiza pe verticala a datelor

BARBATI

FEMEI

TOTAL

DA

20

27

NU

23

15

38

NU RASPUND

13

21

34

TOTAL

56

44

100

I : Credeti ca produsele fast-food sunt mult prea costisitoare?

(f0-ft)2

f0

Ft

f0-ft

20

15,12

4.88

11,88

-4,88

23

21,28

1,72

2,95

15

16,72

-1,72

2,95

13

19,04

-6.04

36.48

21

14,96

6.04

36,48

TOTA
L

1OO

100

23,81

(f0-ft)2/ft
1,57

23,81

2
0,13
0,17
1,91
2,43
8,21

Alfa- 0,05
Grade de libertate (l-1)*(c-1)=(3-1)*(2-1)=2
hi2 teoretic =5,99< hi2 calculat=8,21
Se respinge ipoteza nula.

I : Cat de des consumati produse de tip fast-food?

BARBATI

FEMEI

TOTAL

FOARTE DES / DES

45

13

58

FOARTE RAR / RAR

/ NICIODATA

11

31

42

TOTAL

56

44

100

(f0-ft)2

f0

Ft

f0-ft

45

32,48

12,52

13

25,52

11

23,52

-12,52

156,75

31

18,48

12,52

156,75

TOTA
L

1OO

100

-12,52

156,75

4,82
6,14

156,75

Alfa- 0,05

(f0-ft)2/ft

6,66
8.48
26,21

Grade de libertate (l-1)*(c-1)=(2-1)*(2-1)=1

hi2 teoretic =5,99< hi2 calculat=26,1
Se respinge ipoteza nula.

I : Care este suma lunara pe care ati aloca-o pentru achizitionarea produselor de
tip fast-food?

0-150 RON

30

36

Peste 150 RON

26

Total

56

44

f0

ft

30

36,9
6

36

29,04

26

Total

10
0

19,0
4
14,9
6
100

(f0ft)2

f0-ft
-6,96
6,96
6,96
-6,96

48,44

34
100

(f0-ft)2/ft
1,31

2,54

48,44

3,23

48,44
-

66

1,66

48,44

TOTAL

8,74

Alfa- 0,05
Grade de libertate (l-1)*(c-1)=(2-1)*(2-1)=1
hi2 teoretic =5,99< hi2 calculat=8,74
Se respinge ipoteza nula.

I : Va rugam apreciati cat de importante sunt produsele fast-food pentru

dumneavoastra?

B
EXTREM DE IMPORTANTE/
FOARTE IMPORTANETE

39

IMPORTANTE

12
6

NU FOARTE IMPORTANTE /
DELOC IMPORTANTE

56

(f0ft)2

f0

ft

39

28,5
6

12

22,44

9.52

11

7,48

3,52

11

17,9
2

-6,92

47,88

6,92

47,88

21

f0-ft
10,44

51

11

11

Total

TOTAL

108,99

-10,44

108,99

-3,52

12,39

17

21

32

44

100

(f0-ft)2/ft
3,81
4,85
1,30
1,65

12,39

2,67
3,40

14,08
Total

10
0

100

17,68

Alfa- 0,05
Grade de libertate (l-1)*(c-1)=(3-1)*(2-1)=2
hi2 teoretic =5,99< hi2 calculat=17,68
Se respinge ipoteza nula.

PROFILUL CONSUMATORULUI

1.Aparitia nevoii nesatisfacute

Reprezinta prima parte a procesului decizional de cumparare a
produsului,atunci cand consumatorii isi dau seama ca exista diferente intre modul
in care le sunt satisfacute nevoile si felul in care si-ar dori sa fie satisfacute.
Rezultatele cercetarii realizate de noi arata ca respondentii s-au orientat
spre consumul de produse fast-food,datorita ritmului rapid a vietii
cotidiene si a lipsei de timp,precum si gustul mai bun al acestor produse.
2.Cautarea informatiilor si identificarea alternativelor
Un aspect important in luarea decizilor o are cantitatea informatilor si felul in
care ajung acestea la consumator.
Persoanele chestionate au folosit ca sursa de informare
televiziunea,reclamele si recomadarile cunostintelor sau prietenilor.
3.Evaluarea mentala a alternativelor considerate
In cadrul procesului de evaluare un aspect il constituie identificarea criterilor
si compararea alternativelor.
Rezultatele cercetarii realizate de noi au aratat ca piata produselor fast-food
este una dezvoltata si diversificata iar procesul de evaluare fiind unul dezvoltat.
Marile companii din acest domeniu atrag consumatorii cu produse diversificate si pe
toate gusturile. In urma cercetarii noastre s-a dovedit faptul ca cel mai
important criteriu este rapiditatea prepararii produselor si gustul.
4.Rezultanta evaluarii
In cazul produselor fast-food,consumatorul fiind influentat de informatiile din
mediul extern cat si din mediul intern ia hotararea de a le incerca si de a le
consuma.
Cercetarea noastra a aratat ca barbatii consuma mai multe produse
fast-food decat femeile.Ei sunt de obicei tineri cu varsta cuprinsa intre
18-35 ani.Barbatii cu varsta intre 36-50 ani consuma mai putine produse
9

fast-food fiind interesati de un mod de viata mai sanatos. Femeile in schimb

consuma mai putine produse fast-food deoarece si ele de asemenea sunt adeptele
unui stil de viata sanatos si mentinerea siluetei.
5.Evaluarea post-cumparare
Procesul de cumparare mai are o etapa si anume evaluarea postcumparare ,care se va face dupa cumpararea produsului cand consumatorul va
decide daca alegerea a fost una buna sau nu.
In urma raspunsurilor din partea respondentilor ,resiese faptul
ca,consumatorii au o atitudine pozitiva asupra produselor fast-food si de
asemenea acestia au fost multumiti de aceste produse.
In urma cercetarii sa evidentiat faptul ca un punct slab al produselor fast-food il
reprezinta stilul de viata nesanatos.
Chestionar privind atitudinea oamenilor fa de mncarea fast-food
Bun ziua, realizam un chestionar privind atitudinea oamenilor fata de
mancarea fast-food.
V rog s mi acordai cteva minute n vederea completrii chestionarului.
Informaiile pe care mi le veti furniza sunt foarte importante pentru realizarea
acestui studiu. V mulumesc anticipat pentru timpul pe care l acordai completrii
acestui chestionar. V asiguram de confidenialitatea rspunsurilor oferite, acestea
fiind utilizate exclusiv n scopul unor prelucrri statistice.
1. I : Cunoatei termenul fast-food ?
R: Da Nu
2. I: Ce tip de mncare consumai mai des?
R : Mncare gtit acas
Mncare de tip fast-food
3. I : Consumai produse fast-food?
R: Da
Nu
4. I :Ct de des luai masa ntr -un restaurant n regim fast-food?
R: Zilnic
O dat la 2-3 zile
O dat pe saptamn
O dat la 2-3 sptmni
O dat pe lun
Mai rar dect o dat pe lun / ntmpltor
5. I : Ce mas servii cel mai des ntr -un restaurant fast-food?
R : Micul dejun
Gustare
Prnz
Cina
6. I :Cu cine obinuii s luai masa la un restaurant fast-food?
10

R :Singur
Cu familia
Cu prietenii
7.I: Care sunt motivele care v determin s apelai la produsele fastfood ?
R: Varietatea produselor
Gustul
Lipsa de timp
Preurile accesibile ale produselor
Altele
8. I : Dintre motivele pentru care frecventai restaurantele de tip fast-food,
ct de important este calitatea produselor ?
R : Foarte importanta
Importanta
Puin importanta
Foarte puin importanta
9. I : Dintre motivele pentru care frecventai restaurantele de tip fast-food,
ct de important este economia de timp?
R : Foarte importanta
Importanta
Puin importanta
Foarte puin importanta
10. I :Dintre motivele pentru care frecventai restaurantele de tip fast-food,
ct de important este preul produselor ?
R : Foarte importanta
Importanta
Puin importanta
Foarte puin importanta
11.I : n luarea decizie de cumprare,ct de importante sunt ofertele
promoionale din restaurantele fast-food?
R : Foarte importanta
Importanta
Puin importanta
Foarte puin importanta
12. I :Ce tipuri de produse fast-food obinuii s consumai?
R : Hamburgeri/ Cheeseburgeri/ Sandwichuri, etc
Cartofi prjii
Salate
Deserturi
Pizza
Meniul zilei
Produse specifice (specialiti ale restaurantului)
13. I :Asociai produsele fast-food cu buturile rcoritoare?
11

R: Da Nu
14. I :Ct ai pltit ultima oar cnd ai cumprat mncare de tip fastfood ?
R : Sub 10 lei
10,1 lei 20 lei
20,1 lei 30 lei
Peste 30 lei
15. I :n ce msur suntei de acord cu afirmaia : Produsele fast-food nu
sunt sntoase?
R : Acord total
Acord
Indiferent
Dezacord
Dezacord total
16. I :Considerati c consumul de produse tip fast-food duce la obezitate ?
R : Da Nu
17. I : Per ansamblu, sunteti de acord c n ultimii ani, mncarea fast-food
a devenit mai sntoas ?
R : Acord total
Acord
Indiferent
Dezacord
Dezacord total
18. I : Care e restaurantul fast-food favorit al dumneavoastr ?
R : KFC
McDonalds
Shanghai
Altele
19. I : Dac ar trebui s parcurgei un drum mai lung pentru a lua masa la
restaurantul fast-food favorit, ai face asta ?
R: Da Nu
20.I : Ct de important este reclama n hotrrea de a consuma produse
de tip fast-food ?
R : Foarte importanta
Importanta
Putin importanta
Foarte putin importanta
21.I : n ce masur suntei de acord cu afirmaia: Publicitatea negativ
privind produsele fast-food influeneaz consumul acestora?
R : Acord total
Acord
Indiferent
12

Dezacord
Dezacord total
22. I : Care este varsta dumneavoastra?
R : Sub 18 ani
18-20 ani
21-40 ani
41-55 ani
Peste 55 ani
23. I :Care este ultima unitate de invmnt absolvit ?
R : coala general
coala profesional
Liceu
Facultate
Masterat / Doctorat
24. I : Care este ocupaia dumneavoastr ?
R : Elev/Student
Angajat
Patron
Manager
Liber-profesionist
Somer
Fr ocupaie
25. I : Care este venitul dumneavoastr lunar net ?
R : Sub 300 lei
301 lei - 500 lei
501 lei 1000 lei
1001 1500 lei
1501-3000 lei
Peste 3000 lei
26. I : Sexul dumneavoastr :
R : Feminin Masculin
27.I : Mediul de provenien :
R : Urban
Rural

Va multumim pentru timpul acordat !

13

Bibliografie
1. Manuela Rozalia Gabor Comportamentul consumatorului studii de caz,
aplicatii, cercetari, Ed. Universitatii Petru Maior din Tg. Mures, 2011
2. http://www.descopera.ro/stiinta/3552061-efectele-fast-food
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Fast_food
4. http://www.romanialibera.ro/societate/utile/cele-mai-periculoaseingrediente-din-produsele-fast-food--vezi-de-ce-trebuie-sa-te-feresti261354
5. http://ro.scribd.com/doc/114805798/Chestionar-fast-food-Claudia-docx

14